IDEOLOGII POLITICE-bazele stiintei poitice CORINA BARBAROSA

8/7/2019 IDEOLOGII POLITICE-bazele stiintei poitice CORINA BARBAROSA

1/29

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

specializarea Administratie PublicaUniversitatea Al. I. Cuza Iasi

Ideologiile partidelor politice

Student: Onofrei Alina-MariaGrupa: 2.2Anul: II AP

2007


2/29

Cuprins

I. Conceptul de partide politice1.Aparitia si evolutia partidelor politice2. Repere teoretice privind definirea partidelor politice3.Trasatutile, functiile, tipurile partidelor politice4.Sistemul partidist doctrinar-ideologic

II. ConservatorismIV. NeoconservatorismV. Liberalism

VI. NeiliberalismVI. SocialismVII. Comunism

ConcluziiBibliografie


3/29

I.Conceptul de partide politice

1. Apariia i evoluia partidelor politice

Activitatea politica n societate se realizeaza nu numai prin intermediul statului, a

instituiilor si organismelor ce tin de acesta, ci i printr-o vasta i complexa reea de

instituii extrastatale. Dintre acestea cele mai vechi si mai importante sunt partidele

politice.

Existenta partidelor politice, a partidismului ca fenomen politic reprezinta un

element esential al vietii democratice.Democratia incepe si exista numai odata cu

aparitia si dezvoltarea partidismului.

Notiunea de partid are o vechime ,milenara, ea deriva in majoritatea lumilor

moderne din latinescul pars-partis si desemneaza intr-o acceptiune semantica : o

grupare de oameni constituita in mod voluntar, animati de aceleasi idei, conceptii,

interese, scopuri care actioneaza in comun in baza unui program in vederea relizarii

acestora.

Partidele politice nu au avut acceasi pondere, semnificatie si valoare in toate

oranduielile sociale. Trebuie facuta o delimitare neta intre asa-zisele partide ce au

existat in sclavagism si feudalism, fata de cele din societatea moderna, capitalista.Primele asocieri mai mult sau mai putin organizate apar in sclavagism si apoi in

feudalism, ele asemanandu-se foarte mult cu societatile secrete, oculte, congregatiile,

corporatiile ordinile existente in aceste societati.

Asemenea partide apar in statele grecesti Sparta, Atena, in Imperiul Roman. La

randul lor oamenii politice de vaza ca Cicero, Catilina , Fratiti, Pompei isi constituie si

ei proprile lor ,,partide,,.

In feudalism, ca uramare a predominarii formei monarhiei absolute in organizarea si

conducerea societatii, chiar si in aceasta forma partidele decad.

La nivelul social, in feudalism, societatea se structureaxa in partida nobilimii, a

clerului, a taranimii iar catre sfarsitul feudalismului in starea a III a ca grupa

elementelor antifeudale.In acelesi timp, in feudalism, cand civilizatia este dominata de


4/29

religie, popoarele, tarile lumii sunt grupate in functie de doctrina teologica in

crestinism, islamism, budism, hindusism etc.

De regula, in societatea medievala, asa-zisele partide apar in interiorul nobilimii,

intre forma sa laica si ecleziastica, iar catre sfarsitul acestei societatii intre nobilime si

starea a III a, ca grupa elementelor viitoare burgheziei si maselor populare.

In acceptiune moderna a termenului, ca institutiii politice bine conturate, cu statute

si programe clar fundamentate cu activitatea organizata si permanenta in care au acces

toate clasele si categoriile sociale, cu rol major in organizarea si conducerea societatii,

partidele politice apar odata cu societatea moderna, cu capitalismul.Geneza partidelor

politice moderne trebuie cautata in prioada trecerii de la feudalism la capitalism, in

timpul luptei anti feudale purtate de burghezie.

Revolutiile burgheze, dar si opozitia vechii clase feudale vor da nastere lafundamentele doctrinar-politice si odata cu acestea si la instrumentele aplicarii partidelor

politice.In apartia si impunerea partidelor politice au contribuit urmatorii factori:

Lupta antifeudala in cadrul acestei lupte burghezia avea nevoie de sprijinul

maselor populare care insa trebuiau constientizate, organizate si conduse.Partidele

politice care au constituit tocmai acele instrumene prin care burghezia a organizat

si condus lupta antifeudala. La randul ei , vechea clasa feudala pentru a-si apara

privilegiile si interesele in lupta cu burghezia , si-a creat si ea propriile salepartide politice.

Noul sistem de constituire si exercitare a puterii impus de burghezie bazat pe noi

valori si principii, ca cel al reprezentativitatii, al eligibilitatii, al democratismului

au impus necesitatea constituirii partidelor politice moderne.

In multe tari partidele politice s-au nascut din cerinta relizarii unor sarcini si

obiective ale luptei de eliberare nationala, de constituire sau desarsire a statului

national. In aceste situatii, partidele politice au fost singurele sa uneasca intr-o

forta social-politica pe cei interesati in lupta nationala, sa asigure acesteia un

program coerent si clar, precum si strategia si tactica necesara realizarii sale.


5/29

2.Repere teoretice privind definirea partidelor politice

Problema definirii partidului politic a constituit si constituie si azi un subiect de disputa

atat in literatura politologica cat si in sociologia politica.Pe marginea acesteia apar o

diversitate de opinii:

Max Weber- considera partidul politic o asociatie de oameni liberi, voluntar

constituita, necesara societatii cu un anumit program, cu obiective ideale sau

materiale.

D. Hum- pune accentul mai mult pe program, in faza initiala programul joaca un

rol esential in definirea partidului, organizarea trecand apoi pe primul plan.

M. Duverger- accentul se pune atat pe organizare, dar mai ales pe rolul si functiile

exercitate de acesta si, cu precadere pe aspectul puterii.

Sigmund Neumman- partidul politic este organizatia inchegata a forteleor politice

active ale societaiii preocupate de controlul asupra puterii guvernamentale...el

reprezinta acea veriga mare care leaga fortele sociale si ideologiile de institutiile

guvernamentale oficiale si le angajeaza in activitatea politica intr-un cadru mai

larg al comunitatii politce.

Petre S. Negulescu- considerea partidele politice curente mai mult sau mai putin

puternice ale opiniei pubice Dimitrie Gusti- vede partidul politic o asociatie libera de cetateni uniti in mod

permanent prin interese si idei comune, de caracter general, asociatie ce urmareste

in plina lumina publica, a ajunge la putere.

3. Trasaturile, functiile si tipurile partidelor politice

Ca entitati de sine statatoare, cu structuri si functii proprii, partidele politice se

deosebesc atat de organismele si institutiile statale cat si cele extrastatale printr-o serie de

trasaturi :

Se constituie si actioneaza pe baza voluntarismului, al liberului consimtamant al

membrilor sai;


6/29

Obiectivul fundamental al activitatii oricarui partid il constituie forma puterii sub

toate ipostazele sale;

Orice partid politic dispune de o anumita structura organizatorica si de conducere,

cu organele proprii de conducere locale si centrale intre acestea existand o stransa

legatura;

Partidul politic isi desfasoara activitaea in baza unui program politic care se

fundamenteaza pe o anumita doctrina

Partidele politice sunt caracterizate printr-o mare diversitae de fundamente

doctrinar-politice;

Partidele politice sunt caracterizate de o mare mobilitate sociala;

Functiilepartidelor politice sunt:

Functia politica- se face distinctia intre partidele aflate la putere care au un rol

major in organizarea si functionarea societatii si partidele aflate in opozitie.

Functia de organizare si conducere a activitatii partidului, de mentinere a unei

permanente legaturi, comunicatii cu propriile organizatii, membrii si simpatizanti;

Functia teoretico-ideologica vizeaza mai multe obiective : 1. dezvoltatrea si

adaptarea propriei paradigme doctrinare la cerintele social-istorice

2.elaborarea

programului politic

3.organizarea si

ducerea lupteri ideologice.

Functia civica, formativ educativa si patriotica atat a propriilor membrii de

partid cat si simpatizantilor;

Din momentul aparitiei lor si pana astazi , au existat si au functionat mai multe

tipuri de partide politice. In marea stiinta politica se consemneaza urmatoarele tipuride

partide politice:

-partide ideologice;

-partide istorice;


7/29

-partide de interese;

-partide de tendinta;

-partide personale;

-partide de cadre;

-partide de masa;

4. Sistemul partidist doctrinar-ideologic

Prezenta pluripartidismului, a numeroase si variate orientari doctrinar-ideologice a

impus structurarea sistemului partidist contemporan si in functie de aspectul paradigmei

doctrinar-politice, astfel partidele se pot structura in trei mari grupe:

1. gruparea partidelor de dreapta cu diferite nuante de dreapta, de centru dreapta,sau de extrema dreapta.In aceasta categorie sunt incluse partidele cu orientare de

dreapta, partidele conservatoare, neoconsrevatoare, liberale, neoliberale,

republicaneetc.

2. gruparea partidelor de centru cuprinde in general partidele democrat crestine,

social crestine si ecologiste.

3. gruparea partidelor de stanga este o grupare mai larga in care se pot face diferite

nuantari ca cea de stanga, de centru stanga si extrema stanga.(partide socialiste,comuniste).


8/29

II.Conservatorism

Michael Oakeshott, unul dintre cei mai importani teoreticieni ai

conservatorismului, a formulat ideea unui tip uman specific acestuia: A fi conservator

nseamn a prefera familiarul necunoscutului, a prefera ceea ce s-a ncercat

nencercatului, faptul misterului, realul posibilului, limitatul nemrginitului, ceea ce este

aproape ndeprtatului, ceea ce este ndeajuns supra-abundenei, acceptabilul perfectului,

rsetul de azi beatitudini utopice.

Legturile i fidelitile familiale vor fi preferate seduciei unor ataamente mai

profitabile; a dobndi i a amplifica va fi mai puin important dect a pstra, a cultiva i a

te bucura de ceea ce ai; durerea unei pierderi va fi mai acut dect atracia unei nouti

sau promisiuni. nseamn a fi pe potriva soartei pe care o ai, a tri la nivelul propriilor

mijloace, a te mulumi cu acea nevoie de mai mult perfeciune care este pe msur

omului i a mprejurrilor n care triete.ntr-adevr, sensul comun este dat de ideea

conservrii, a pstrrii intacte a ceva.

n Evul Mediu termenul de conservator era folosit ca sinonim pentru cei care

pzeau oraele, denumii i custodes paces.

n accepiunea politic, conceptul este ntlnit n sec. XIX cnd i desemna pecei care se opuneau revoluiei i militau pentru dezvoltarea organic a societii :

republicanii n America, torries n Anglia, sau adepii Restauraiei n Frana. S-a insistat

mult pe sensul comun ntruct aa se putea avansa ideea c oamenii sunt prin natura lor

conservatori. Cu alte cuvinte, nclinaia noastr natural este de a prezerva ordinea

lucrurilor, de a reaciona mpotriva schimbrilor brute de orice fel.

Doctrina conservatoareare tocmai rolul de a propune o strategie politic care

s corespund nevoii naturale de dezvoltare organic a societii. Dup cum am

vzut, n citatul din Oakeshott, omul conservator va prefera legturile consolidate de

o ndelungat experien, n locul unora doar posibile i mai profitabile. Acest fapt

este evident, dar evidena nu este singurul mod de justificare a opiunilor individuale.

Politica i statul


9/29

Pentru conservatori viaa politic are nendoielnic un caracter organic. Fiecare

individ i fiecare component a vieii sociale se integreaz armonios ntr-un fel de macro-

organism care exprim ordinea implicit a universului. Este evident c pentru o

asemenea viziune istoria este teleologic i reprezint nfptuirea unui plan universal.

Ordinea politic i moral nu poate fi schimbat i impus prin revoluii, ea

nseamn perpetuarea unor tradiii. nelepciunea acumulat n practicile istorice este

mai important dect cea individual, pentru c a fost verificat de-a lungul generaiilor.

Schimbarea se poate face doar n cadrul unei tradiii i nu de dragul spiritului egoist al

inovaiei. Nu ntmpltorreligia joac unrol importantn politica conservatoare.

Biserica este un factor deosebit de important n asigurarea ordinii i stabilitii

sociale, dincolo de disputele confesionale. Pietatea fa de ordinea prestabilit impunerespectul ierarhiei naturale i a inegalitii sociale. Iar aceasta justific nevoia de

autoritate; grupurile de elit (aristocraia, clerul sau intelectualitatea) sunt n mod natural

forele conductoare n societate.

Guvernarea nu nseamn impunerea unor drepturi (naturale) abstracte, ci realizarea

unei juste reglri a diferitelor nevoi individuale.

Conservatorismul (tradiionalist, romantic, paternalist) pune un accent deosebit pe

valoarea drepturilor, dar acestea nu sunt universale, private sau pre-sociale; elesunt concesiuni legale din partea comunitii. Acelai lucru este valabil i pentru

dreptul la proprietate care este concesionat de comunitate.

Proprietatea este un drept fundamental doar n msura n care este garantat de stat.

El nu este un drept absolut, ci unul care implic obligaii i responsabiliti.

Drepturile universale ale liberalismului sunt lipsite de obiect, pentru c ele trebuie

circumscrise i garantate n cadrul comunitii.Libertatea este un drept legal n contextul

parametrilor tradiiei i al domniei legii. Ea nu poate fi o valoare absolut, ci una legat

de scopurile comunitii. Libertatea nu se realizeaz n democraie, n participarea

indivizilor la guvernare. Aceasta este utopia specific momentelor revoluionare, care

distrug ierarhia natural a societii i implicit civilizaia. Ideea egalitii sociale,

economice i politice, este socialist i iacobin. Pentru pstrarea echilibrului i pcii

sociale este nevoie de o guvernare neleapt a elitelor naturale.


10/29

Valorile asumate de Partidului Conservator:

1. Economia de piata concurentiala si rolul esential al statului de drept.

2. Minimizarea interventiei statului in economie

3. Responsabilitate si chibzuinta in abordarea cheltuielilor publice.

4. Principiul proprietatii.

5. Nationalism fara excese, orientat spre ceea ce este valoros in specificul nostru national

6. Unitate in diversitate.

7. Moralitate in politica, in viata economica si privata.

8. Valorile sociale traditionale.

9. Afirmarea identitatii individului

VALORILE FUNDAMENTALE ALE DOCTRINEI PARTIDULUI

CONSERVATOR

Art.2 - Partidului Conservator promoveaza doctrina conservatoare. Aceasta doctrina ofera

repere teoretice si practice pentru solutionarea contradictiilor majore manifestate in

cadrul principalelor sisteme politice ale societatii contemporane si are in centrul sau

valorile economiei de piata concurentiale si ale statului de drept.

Art. 3 - Valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Conservator sunt:

a) manifestarea libera a personalitatii umane prin exercitarea deplina a drepturilor si

libertatilor fundamentale ale omului;

b) responsabilitatea umana, factor de armonizare a aspiratiilor individului cu interesele

generale ale societatii;

c) cunoasterea, mijloc de dobandire a libertatii individului si conditie de asumare a

responsabilitatii;

d) proprietatea privata, factor de garantare a protectiei economice si sociale, conditie de
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/9/9d/Sigla-pc.png/44px-Sigla-pc.png&imgrefurl=http://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:R.S./c%25C4%2583su%25C5%25A3e&h=46&w=44&sz=4&hl=ro&start=15&um=1&tbnid=Ixgc8DRxJzUtrM:&tbnh=46&tbnw=44&prev=/images%3Fq%3Dsigla%2Bpartidului%2Bcomunist%2Bromania%26svnum%3D10%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN


11/29

manifestare a libertatii si responsabilitatii individuale.

e) minimalizarea interventiei statului in economie si reducerea acestei interventii la

mentinerea si consolidarea respectarii legii si a competitiei loiale;

f) promovarea si consolidarea statului de drept ca pe cele mai bune si pragmatice

mijloace de realizare a bunastarii sociale;

g) temporizarea individualismului exacerbat atunci cand acesta aduce atingere

comunitatii.

Art. 4 - Partidul Conservator este formatiunea angajata pentru a-i reprezenta politic pe

toti aceia care cred in democratie si in valoare, in necesitatea implinirii personalitatii si

afirmarii demnitatii umane. Avand in vedere ca personalitatea si demnitatea umana se pot

afirma numai in conditiile existentei unui anumit nivel de bunastare, Partidului

Conservator sustine cu prioritate interesele intreprinzatorilor particulari, initiativa privatasi economia de piata concurentiala. Partidul Conservator actioneaza pentru dezvoltarea

clasei de mijloc in Romania, promovarea capitalului autohton , ideea de onoare, de

moralitate in politica si de combatere a oportunismului.

II. Neoconservatorism

Irving Kristol, unul dintre prinii neoconservatorismului, spunea c un

neoconservator este un liberal agresat de realitate.Neoconservatorii sunt reprezentanii

unei gndiri politice pragmatice, menite s mpace tradiia cu modernitatea. Pentru un

neoconservator, tradiia fr modernitate este o fundtur, modernitatea fr tradiie este

o iremediabil i total nebunie.Un neoconservator este adeptul statului minimal n

chestiuni economice. Aceasta nu ne determin s mbrim ns toate principiile

libertarianismului.

Un neoconservator este un democrat convins i un adept al diseminrii democraiei

n lume. Un neoconservator autentic este un patriot gata s lupte i s moar pentru


12/29

patria sa, pentru valorile democraiei i pentru dreptul altor oameni, de pe ntreg

pmntul, de a se bucura de libertate. Patriotismul neoconservatorului se opune oricrei

formule ce vizeaz destrmarea statului naional. Ca urmare, marea majoritate a

neoconservatorilor europeni sunt eurosceptici. Iar dac nu sunt eurosceptici, atunci sunt

cel puin rezervai cu privire la felul n care Uniunea European nelege s se

autodefineasc.

De asemenea, neoconservatorismul este un curent politic ce privete cu foarte

mult rezerv spre multiculturalism, avnd credina c numai integrarea alogenilor poate

s asigure securitatea i viitorul statelor democratice.

O valoare comun neoconservatorilor este credina c democraia este un sistem

politic, independent de orice ideologie, ce trebuie propus tuturor oamenilor. De

asemenea, neoconservatorismul are o puternic dimensiune reactiv. Un neoconservator

nu poate sta nepstor atunci cnd demnitatea uman este clcat n picioare, fie n patria

lui, fie oriunde n lume. Din aceast pricin, gndirea neoconservatoare nu este una a

priori pacifist, ci nelege rzboiul ca fiind un element neplcut, dar necesar n multe

situaii dificile.

Neoconservatorismul nu e o variant politic populist. n fapt conservatorismul, cai familie de idei politice, pretinde un elitism n arta guvernrii. Neoconservatorismul

poate s faciliteze o gndire politic, dar este foarte dificil s genereze politicieni.

III. Liberalism

Liberalismul este n primul rnd o doctrina, o doctrina destul de veche care se

sprijina n fond pe liberul arbitru si care, cum sublinia Hayek, este singura garanta a unui

comportament politic coerent. Este totodata drept ca termenul de libertate este foarte greu


13/29

de definit. Auls Gellus - cunoscutul gramatician roman - spunea despre libertate: "Toata

lumea vorbeste despre ea, nsa nimeni nu stie despre ce e vorba". Si cu toate acestea,

conceptul de libertate a devenit esential; el ocupa, scria Toqueville, n lumea politica ca si

atmosfera n lumea fizica.

Gasim o forma de liberalism politic si n antichitate. Ea era nsa definita numai la

nivelul cetatii. Aproape toti istoricii snt de acord sa considere liberalismul european si

are radacinile n Magna Carta, ntocmita n Anglia veacului al XIII-lea si mai trziu n

marea efervescenta social-economica a Rinascimento-ului florentin din Quatrocento.

Un rol important l-a avut si Refoma protestanta continuata de mercantilismul

secolelor XVI-XVIII n contextul caruia Fenelon definea preliberalismul aristocratic ,iar

J. Locke, Hobbes, Montesquieu, J.-J. Rousseau si altii formulau bazele filozofice ale

doctrinei liberale care determina dezvoltarea burgheziei si apoi constituireacapitalismului si aparitia aceea ce M. Flamand numea homo oeconomicus.

Doctrina liberala se contureaza teoretic gratie mai ales lui S. Mill, A. Smith, T.

Malthus si D. Ricardo si duce n final la triumful liberalismului din secolul XIX cu marile

sale realizari (n special S.U.A.), dar si cu derapajele inevitabile spre un liberalism extrem

n care se promoveaza disparitia totala a statului sau n care sunt adoptate principiile

anarhismului sau egotismului unui Max Stirner.

La noi zorile gndirii liberale se arata sub forma unui palid curent ce se iveste subprimele domnii fanariote si se dezvolta ulterior sub influenta enciclopedismului francez si

chiar a fourerismului ajungnd la nceputul secolului al XIX-lea pna la orientarile

stngiste naive ale lui Tudor Vladimirescu sau la exagerarile falansteriene ale lui

Manolache Balaceanu.

Aceasta gndire capata o pondere mai marcata datorita tinerilor boieri aflati la studiu la

Paris si influentati, printe altii Marele Orient al Frantei, de Lamartine si J. Michelet, tineri

care au realizat tumultul din 1848, adevarata "Revolutie n giubea si cu colpac", cum i

placea sa o numeasca Vlad Georgescu.

Miscarea liberala romna se contureaza mai substantial printre exilatii de la '48,

sub puternica nrurire a lui Napoleon III, capatnd si o puternica coloratura nationalista.

Importanta ei s-a vazu n perioada Divanurilor ad-hoc si a luptei pentru Unire si apoi sub


14/29

Al. I. Cuza. Tot ea a contribuit la nlaturarea regimului totalitar instaurat de camarila lui

Cuza.

Toata lumea este de acord sa situeze nceputurile - stricto sensu - ale liberalismului

n Romnia odata cu nfiintarea n ianuarie-martie 1875 a Partidului National Liberal sub

forma coalitiei de la Mazar-Pasa, dupa numele turcesc al englezului Lakeman, n casele

carui a avut loc prima reuniune, n timpul guvernarii conservatoare a lui Lascar Catargiu.

E interesant de urmarit n memoriile lui Ion Balaceanu, pe atunci prefect al politiei

capitalei, cum a fost perceputa acesta coalitie, drept un cuib de conspiratori

antimonarhisti, care totusi a format la 27 aprilie / 9 mai 1876 guvernul liberal condus de

Epureanu, urmat la 24 iulie / 5 august de instaurarea marii guvernari liberale a lui I. C.

Bratianu ("Vizirul") care se va mentine pna n 1888 si care consfinteste importanta PNL

n istoria Romniei.Pentru prima oara in politica termenul liberal a fost folosit de catre o grupare

politica in legislativul din Spania la inceputul secolului XIX. Ulterior, in 1840, in Anglia

partidul Whigs isi ia denumirea de Partidul Liberal, iar fenomenul se va raspandi si pe

continent.

Valorile doctrinei liberale sunt urmatoarele:

Libertatea rerezinta cea mai inalta valoare a liberalismului. Intr-o acceptiune mai

generala libertatea este aptitudinea de a face ce vrei pentru a dobandi un bun,fericire, prosperitate, pozitie sociala etc. Foarte devreme insa, liberalii au inteles

ca atat scopul libertatii difera de la o persoana la alta cat si resursele pentru a-l

atinge. Limitarea acestor resurse este individuala, dar si restrictionata social.

Moment in care libertatea individuala se vede incurcata de libertatea celuilalt, de

conditionarile societatii.I. Berlin noteaza ca precum fericirea sau binele, precum

natura sau realitatea, intelesul acestui termen este atat de cuprinzator incat toate

interpretarile sunt, la prima vedere, posibile.Parintele fondator al liberalismului

este John Locke.Premisa doctrinei, care structureaza ansamblul valorilor este

aceea ca omul din nastere este liber si egal, cel putin in ceea ce priveste puterea de

a actiona si de a decide. ,,Starea in care se afla oamenii in mod natural, este o

stare perfecta de libertate de a-si hotara actunile si de a dispune de posesiunile si

persoanele lor asa cum gasesc potrivit, in limitele legii naturale, fara a cere


15/29

permisiunea si fara a depinde de vointa altui om.De asemenea este o stare de

egalitate in care toata puterea si jurisdictia sunt reciproce, niciunul neavand mai

mult decat altul,,Acest mod de a fi determinat de o lege naturala, care ar putea fi

in doctrina liberala echivalenta cu primul impul sau sursa creatiei.Important

pentru Locke, ca de altfel pentru toti liberalii, faptul ca libertatea naturala a

individului este o stare ideala. Ea nu poate fi atinsa vreodata, ci reprezinta o

aspiratie.

Libertatea, pilon fundamental de sustinere al liberalismului, este capacitatea individului

de a dispune de propriile resurse in conformitate cu nevoi, interese, aspiratii la care

ajunge, de preferinta, cu ajutorul ratiunii. Aceasta disponibilitate de a dispune pentru

sine de resurse interne si externe se poate manifesta sub diverse forme care incearca sa

atinga starea ideala, aceea a libertatii ca posi

bilitate a fiecaruia de a face ce vrea, de a trai cum ii place.

Proprietatea privata repreyinta cel de-al doilea pilon de sustinere al doctrinei

liberale.Liberalii sunt categorici in teza dupa care libertatea pentru a fi reala

trebuie sa beneficieze de conditii inalienabile. Proprietatea este una dintre ele.

Raportul dintre libertate si proprietate este insa biunivoc: proprietatea permite

libertatii sa se exteriorizeze, iar proprietatea in lipsa libertatii este un nonsens.Pentru liberali proprietatea reprezinta un dat natural; fiecare se naste proprietar.

De aceea proprietatea va fi declarata ca un drept inalienabil si ca unul dintre

stalpii societatii moderne. Proprietatea confera oamenilor capacitatea exercitarii

drepturilor politice.In democratiile occidentale dreptul la vot sau participarea la

viata politica statului era conditionata de anumite praguri de avere, proprietatea

funciara.

Statul reprezinta, de asemenea, o tema importanata de reflectie pentru doctrina

liberala. Ea decurge din conceptia despre libertate si se imbogateste cu noi

semnificatii in contextul evolutiilor istorice ale modernizarii. Doctrina liberala

despre stat raspunde cu precadere la cateva intrebari desprinse din problematica

raportului dintre individ si sistemul politic : originea statului, functiile autoritatii

statului, mecanismele de putere si raportul dintre individ si stat.Pentru liberali


16/29

statul reprezinta institutia colectiva, realizata prin vointa comuna a persoanelor si

destinata ca o serie de mijloace specifice sa asigure spatii certe, previzibile, pentru

relizarea interesului privat.

Principalele tezesi principii ale liberalismului:

1) Omul se naste liber si egal in fata legii naturii. Aceasta este starea initiala de

libertate si egalitate este exprimata de drepturile naturale ale indiviziilor.

2) Omul are anumite drepturi fundamentale:la viata , la proprietate, si la cautarea

fericirii

3) Orice guvernare trebuie sa respecte si sa garanteze aceste drepturi instaurand

principiul ,,domniei legii,,

4) Omul este liber si stapan pe viata sa , sau principiul individualismului:,,Esenta

pozitiei individualiste consta in recunoasterea individului ca arbitru suprem alscopurilor sale,,

5) Proprietatea privata este,,sfanta,, si ,,inalienabila,, . Pentru omul civilizat

drepturile la proprietate sunt mai importante decat dreptul la viata.

6) Principiul egalitatii de sanse

7) Principiul contractualismului: oamenii sunt liberi sa se asocieze , dupa cum

hotarasc pentru a-si realiza propriile interese.

Principiile doctrinei liberale

Partidul Naional Liberal este promotorul libertii individuale, sociale, economice

i politice, prin concepie, prin aciune i prin tradiie. Partidul Naional Liberal este

continuatorul gndirii liberale din Romnia.

n plan personal, Partidul Naional Liberal este preocupat n mod deosebit de

primatul individului n faa societii, de egalitatea n faa legilor, de garantarea

drepturilor i libertilor ceteneti, de tolerana n raport cu convingerile i opiunile
http://www.pnl.ro/


17/29

celorlali. Libertatea individual este obiectivul major pe care l propunem tuturor

persoanelor responsabile.

n plan social, Partidul Naional Liberal are ca obiectiv modernizarea accelerat a

societii, scoaterea instituiilor din autarhie, din conservatorism i imobilism. PartidulNaional Liberal opteaz pentru modernizarea prin stabilitate i pentru coeziune social,

bazat pe reducerea surselor de tensiune, de conflict i de violen. n principal,

stabilitatea social se va obine prin dezvoltarea clasei de mijloc constituit din inima vie

a liberei iniiative, din elitele tehnocraiei i profesiunilor liberale, din vrfurile

muncitoreti i meteugreti, din fermieri i rani proprietari.

n plan economic, Partidul Naional Liberal este adeptul declarat al capitalismului,

al pieei i al economiei de pia. Partidul Naional Liberal se pronun ferm ca, ntre

voina consumatorului, individual sau social, i posibilitile productorului s existe doar

piaa i legile ei specifice de reglementare. n activitatea economic, Partidul Naional

Liberal susine, de principiu, controlul consumatorului asupra productorului, ngrdirea

prin concuren a monopolului i eliminarea ingerinelor administraiei i birocraiei n

promovarea produciei. Partidul Naional Liberal se pronun pentru libera circulaie a

mrfurilor, capitalului i forei de munc, pentru limitarea autoritilor de reglementare i

pentru eliminarea birocraiei.

n activitatea economic statul trebuie s aib un rol nensemnat, relativ subsidiar.

Rolul statului rmne important doar n politica monetar, n alocarea resurselor bugetare

pentru obiectivele de interes naional i n definirea cadrului legislativ bazat pe garantarea

dreptului de proprietate.

n plan politic, Partidul Naional Liberal este ferm ataat valorilor democraiei,

pluralismului i statului de drept. Pentru promovarea noii clase politice i a partidelor curesponsabilitate politic, Partidul Naional Liberal promoveaz competiia deschis n

viaa politic intern. Mijloacele prin care ne vom atinge obiectivele sunt fundamentarea

pe analiz a punctelor de vedere, dezbaterea comunicarea i imaginea public pentru

ctigarea unei ct mai largi audiene.


18/29

Partidul Naional Liberal este adversar de principiu al marilor proiecte abstracte,

mesianice sau dogmatice. El se pronun contra oricror forme de extremism sau

radicalism, contient de faptul c nimeni nu dispune de reete salvatoare sau de "truse

universale".

Menirea participrii Partidului Naional Liberal la viaa politic este promovarea

concepiei, principiilor i ideilor liberale, afirmarea noii clase politice liberale i asumarea

responsabilitii nfptuirii instituiilor statului de drept.

IV.Neoliberalism

Prin neoliberalism este desemnat un concept filosofico-social i politico-economic

care se bazeaz, printre altele, pe liberalismul clasic i pe teoria neoclasic i care

urmrete minimizarea influenelor statului asupra evenimentelor economice. Spre

deosebire de laisse-faire-ul liberalismului clasic se consider necesar intervenia

regulatorie a statului pentru garantarea pieelor

n Romnia neoliberalismul a avut ca teoreticieni pe tefan Zeletin, Vintil

Brtianu i pe Mihail Manoilescu. Principiile de baz ale acestui curent erau: dezvoltarea

industriei, proces de care depindeau modernizarea sociatii i consolidarea independenei

naionale; susinerea intereselor burgheziei naionale; libertatea ptrunderii capitalului

strin prin promovarea politicii prin noi nine; i un regim parlamentar bazat pe votul

universal.

Elemente ale politicii neoliberale

Individualismul normativ: o surs pentru deciziile politico-economice, estepreferina individual a subiecilor economici. Din cauza problemelor de agregare

a preferinelor individuale este exercitat o critic asupra programelor economice

guvernamentale, atunci cnd acestea deriv din principiile generale (respingerea
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Manoilescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Manoilescu


19/29

politicii de agend). acest principiu se aseamn cu principiul suveranitii

populare din cadrul teoriei politice liberale.

Proprietatea privat/Privatizarea: n concepia neoliberal statul nu are datoria de

a fi ntreprinztor activ. Se cere, de aceea, privatizarea ntreprinderilor de stat respectiv

datoria statului de a se implica, n special n monopolurile de stat din domeniul

infrastructurii (msurile existeniale de prevedere) cum ar fi telecomunicaiile, transportul,

energia sau nvmntul. Preponderena de proprietate privat i de forme regularizatoare

ale economiei private fa de influena statului deriveaz uneori dintr-un anumit punct de

vedere asupra teoriei economice a drepturilor disponibilitilor. Prin urmare, bunstarea

economic ar crete, cu ct crete proprietatea din domeniul public. n cazul formelor

regularizatoare socialiste s-ar ajunge, dimpotriv, obligatoriu la aa-numitul tragism

Tragedy of the Commons (tragedia comunelor). Politica stabilizatoare: politica masei monetare trebuie s garanteze preuri

stabile, printr-o moned stabil (stabilitate macroeconomic) i printr-un buget

echilibrat. Dintr-o politic monetar, a dobnzii i bugetar restrictiv rezult o

extindere a administraiei, o creare a unor uniti parial autonome i o degajare a

diferitelor teme publice n sensul unui management suplu.

Piaa ca instrument de conducere: n convingerea neoliberal trebuie ca piaa,

deci cererea i oferta s hotrasc asupra tipului, preului i cantitii realizrilormateriale i asupra serviciilor, deoarece astfel ar avea loc o alocare optim a

resurselor.

Concurena: statul se ngrijete de pieele funcionale i intervine n cazul pieelor

evident imperfecte, de exemplu prin taxe i impozite n cazul efectelor externe i

prin legile cartelului. Spre deosebire de neoclasicism, concurena s-a extins asupra

instituiilor, cu prerea c cei mai supli supravieuiesc pe pia, a crei

nsemntate este recunoscut (noul instituionalism).

Deregularea: neoliberalii sunt pentru deregularea i liberalizarea economiei n

sensul unei reduceri a legilor i regulamentelor, att timp ct acestea sunt

considerare birocratice i nu sunt neaprat necesare, deoarece prin aceasta

aciunile economice individuale ar fi mpiedicate.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bugethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Managementhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bugethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Management


20/29

Comerul mondial: neoliberalii sunt de acord cu globalizarea n sensul unei

stimulri a comerului liber ntre state, fie prin organizaii globale cum ar fi WTO

i nelegerile acesteia cu GATT,GATS, TBT,SPS,TRIPS sau fie prin zone de

comer liber i mai multe zone economice speciale sau desfiinarea granielor

statelor naionale. Conform evalurii neoliberalismului, comerul liber ar conduce

la stimulatea bunstrii mondiale. Limitarea comerului prin taxe vamale i

obstacole comerciale ne-tarifare i o stimulare a anumitor scopuri economice de

ctre stat prin subvenii, conduce, dup prerea neoliberalilor la inegalitate i

srcie n lume. Astfel, rilor n curs de dezvoltare, de exemplu, le este greu s

in piept concurenei cu rile agricole europene care sunt puternic subvenionate.

Neoliberalii le reproeaz statelor industrializate faptul c doresc libertate

comercial doar pentru rile n curs de dezvoltate, ns nu vor s o introduc npropriile ri.

Politica taxelor: de regul se cere ca procentele taxelor s fie reduse, de exemplu

sub forma tarifelor proporionale sau a tarifelor n trepte i un sistem de taxe

simplu n locul unui sistem de dispoziii variate. Taxele indirecte sunt preferate

celor directe. Taxele pe avere sunt respinse, fiind considerate ca o taxe duble, dar

i taxele de bagateln cazul crora ncasrile nu sunt mai mari dect cheltuielile

necesare pentru colectarea acestora. n general este favorizat scderea taxelorpltite de firme, mai ales c prin aceasta s-ar produce o cretere a ncasrilor din

taxe.

Sistemul social: i n domeniul sistemelor sociale, neoliberalii sunt pentru soluii

organizate privat n locul sistemelor de stat considerate a fi birocratice. Prin

aceasta trebuie realizat o administrare eficient a mijloacelor cetenilor.

Strategia pay-as-you-go este criticat, pe motiv c nu ar avea o baz solid.

Msurile private de prevedere sunt avizate favorabil n cadrul modalitii de

acoperire a capitalului. Asta nseamn c sistemele de asigurare social vor fi

reconstruite: statul de realocare va fi demontat, iar sistemele economiei de pia

vor fi construite. Performanele statului se vor concentra apoi eficient asupra celor

care au intr-adevar nevoie de ajutor social, deci asupra acelora care nu sunt n

stare s-i asigure traiul zilnic. Milton Friedman a sugerat aplicarea unei taxe pe
http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_Mondial%C4%83_a_Comer%C5%A3uluihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=GATT&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=GATS&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=TBT&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=SPS&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=TRIPS&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Subven%C5%A3ie&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Milton_Friedmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_Mondial%C4%83_a_Comer%C5%A3uluihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=GATT&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=GATS&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=TBT&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=SPS&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=TRIPS&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Subven%C5%A3ie&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Milton_Friedman


21/29

venit negative. Conform acesteia, autoritatea financiar ar plti fiecrui pltitor al

crui venit s-ar afla sub un minim fix, diferena de taxe obligatorii, fr s fac

alte cercetri.

Dominana

Dreptul tarifar

Dreptul muncii

Politica conjuncturala

V. Socialism

Nasterea doctrinei socilaiste este legata de evolutiile societatii moderne in faza ei

timpurie. Aflata in plin proces de constructie a coerentei sistematice, de definire a

propriilor procese reproductive, societatea capitalista genereaza viziuni, teorii sau

reflectii despre propriile contradictii, crize sau neimpliniri.

Socialismul reprezint concepia social-politic cu privire la furirea unei societi bazate pe

egalitate i dreptate social i lipsit de exploatarea omului de ctre om. Formulat iniial de

socialitii utopici din sec. XVI-XVIII, concepia, ca i termenul de socialism, au fost larg rspndite

n Frana i Anglia, din primele decenii ale sec. XIX. Ulterior, noiunea de socialism a fost folosit

n sensuri variate i n sprijinul unor diferite interese de clas. O anumit rspndire a cunoscut n

sec.XIX, n Germania, socialismul adevrat, curent social-politic care nega necesitatea

revoluiei burghezo-democratice i propaga ideea c nfrirea oamenilor ar fi condiia unic aemanciprii sociale.

Socialismul de catedr, curent al economiei politice burgheze, cu circulaie mai ales n

Germania n deceniul VIII i IX al sec. XIX; acesta susinea c statul burghez, ca arbitru imparial,

este chemat s asigure pacea social i s introduc treptat socialismul. Socialismul cretin sau

cretinismul social, doctrin social-politic cretin, aprut n prima jumtate a sec. XIX;


22/29

diferitele sale variante susineau originea cretin a ideilor socialismului, afirmau primatul eticului

n raport cu economicul sau politicul i considerau c soluia antagonismelor sociale ar constitui-o

perfecionarea moral a capitalismului.

Ulterior, unii adepi ai acestor concepii, fr a renuna la programul social-politic propriu, se

altur micrilor progresiste. Socialismul democratic, curent social-politic de orientarereformist, aprut n rndurile social-democraiei germane n deceniile 3 i 4 ale sec. XX; a

devenit doctrina social-politic oficial a Internaionalei Socialiste. Potrivit acestei concepii,

evoluia capitalismului contemporan ar duce la armonizarea intereselor sociale i la instaurarea

unor relaii umane, ceea ce ar face inutil lupta de clas, protestul social fiind redus la

revendicri privind o democraie mai consecvent i alte reforme compatibile cu societatea

burghez.

Socialismul etic, doctrin social-politic de esen idealist, potrivit creia socialismul ar

reprezenta un ansamblu de principii morale, realizabile n cadrul capitalismului, iar factorii

determinani ai progresului l-ar constitui, n exclusivitate, moralitatea i educaia (recte, principiulkantian cum c omul trebuie s fie considerat ntotdeauna ca un scop i niciodat ca un simplu

mijloc).

Socialismul reacionar, concepie a partidului mic-burghez al eserilor, creat n Rusia n

1901, al crei coninut l reprezint preluarea eclectic a unor idei ale narodnicismului i

revizionismului. Susintorii acestei teorii se pronunau pentru desfiinarea proprietii

private asupra pmntului, dar nu i a proprietii private n general.

Socialismul tiinific (comunismul tiinific), una din cele trei pri constitutive ale concepiei

lui Marx, teorie (doctrin) social-politic al crei obiect l reprezint structura i dinamica

proceselor trecerii omenirii de la ornduirea capitalist la cea comunist prin lupta revoluionar apartidelor comuniste i muncitoreti. Spre deosebire de socialismul utopic, care considera

socialismul ca o cerin a raiunii i ca un simplu ideal moral, socialismul tiinific, elaborat de

Marx i Engels, demonstreaz c pe baza dezvluirii legilor obiective ale progresului social, a

analizei tiinifice a ornduirii capitaliste i a evoluiei acesteia, se ivete i necesitatea obiectiv a

dispariiei acesteia n favoarea triumfului socialismului.

V. I. Lenin a dezvoltat teoria socialismului tiinific prin dezvluirea trsturilor specifice

stadiului monopolist al capitalismului, prin descoperirea legii dezvoltrii economice i politice

inegale i n salturi a rilor capitaliste n imperialism, fundamentnd posibilitatea victoriei

socialismului la nceput ntr-o singur ar sau n cteva ri, fiind elaboratorul planului deconstruire a socialismului n Rusia (U.R.S.S.). n timpul rzboiului civil (1918-1920) Puterea

sovietic a abordat o politic economic numit comunism de rzboi. Astfel s-a pus sub controlul

acestei puteri alturi de marea industrie i industria mijlocie i mic; a introdus monopolul

comerului cu ceriale i a instituit predarea obligatorie a surplusurilor de produse agricole pentru a

scoate surplusurile de alimente de la rani i a acumula astfel rezervele necesare.


23/29


24/29

n plus, numrul actorilor din cele dou scheme nu este la fel de mare. n cazul din

urm nu mai exist iniiative civile, asociaie, sau mass-media, ci doar un singur partid.

Explicaia este urmtoarea: n statele socialiste nu exist iniiative civile. Mai mult,

Partidului Comunist i este garantat monopolul prin Constituie, ceea ce exclude existena

altor partide (autonome). Astfel, alegerile din rile socialiste nu sunt libere n sensul

presupus de statele liberal-democratice, unde alegtorii pot opta ntre mai multe

alternative. Rolul partidului nu se mai legitimeaz prin alegeri. n schimb, el i justific

poziia prin intermediul ideologiei marxist-leniniste.

Social - democratia moderna sustine:

O economie de piata sociala (economie mixta), cu prevederi legale pentru protejarea

municitorilor, consumatorilor si antreprinzatorilor mici

Sustinerea comertului etic si echitabil, bazat pe dialog, transparenta si echitate, ca

alternativa la principiul liberal al liberului schimb

Un sistem extensiv si complex de protectie sociala pentru a contracara efectele saraciei

si pentru a proteja cei care nu pot sa lucreze antr-un sistem de piata libera (somerii,

tinerii, pensionarii,etc )

Un sistem de taxare progresiva, pentru a redistribui venitul an societate

Sisteme publice de invatamant, angrijirea copilului si sanatate, finantate de catre stat

Conditii minime garantate prin lege pentru muncitori (salar minim, protectie ampotriva

concedierii necinstite, etc.) Protectia mediului si suveranitatea principiului sustenabilitatii si a dezvoltarii durabile

Multiculturalism, drepturile minoritatilor, si o politica relativ deschisa fata de migratie

Sustinerea Drepturilor sociale ca extensie complementara si modernizatoare a

Drepturilor omului

O politica sociala seculara si progresiva
http://popimage%28%27http//www.psd.ro/admin/_files/downloadgallery/Logotip_PSD.jpg')


25/29

O politica externa care suporta promovarea democratiei, pacifism si, unde este posibil,

multilateralism

VI. Comunism


26/29

Comunismuleste un termen care se poate referi la una din mai multe noiuni: un

anume sistem social, o ideologie care promoveaz acest sistem social, sau o micare

politic care dorete s implementeze acest sistem.

Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitarist n care nu existproprietate privat i nici clase sociale. n comunism toate bunurile aparin societii ca

ntreg, i toi membrii acesteia se bucur de acelai statut social i economic. Probabil cel

mai cunoscut principiu al unei societai comuniste este: "Fiecare dup puteri, fiecruia

dup nevoi."

Ca ideologie mai nou, comunismul dup revoluia din octombrie din Rusia

arist, este sinonim cu marxismul i diversele ideologii derivate, cea mai notabil fiind a

Marxism-Leninismului. Printre altele, Marxism-Leninismul propune concepia

progresului n istorie, potrivit creia exist patru faze ale dezvoltrii economice a

societii: sclavia, feudalismul, capitalismul i comunismul. Aceast "concepie

materialist" a comunismului, arat c din sistemul economic deriv toate celelalte

sisteme (social, juridic, cultur...). De asemeni dezvolt "concepia determinismului",

potrivit creia fiecare individ dintr-o clas are un gen de comportament indus, nu de

gndirea acelui individ ci de clasa la care aparine, i de aceea el trebuie reeducat n

lumina noii societi comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagrelor de reeducare, n care au murit milioane de oameni n decursul

secolului XX, n Rusia sovietic a lui Stalin, China, Romnia i n celelate "state freti".

"Marii conductori" ai proletariatului i ai rnimii, au instaurat n rile n care au

fost "alei" regimuri tiranice, dictaoriale unde preaslvita grij fa de om, a fost grija de

oprimare a toate drepturilor democratice i suprimarea, dac era posibil, a oponenilor.

"Cine nu este cu noi, este mpotriva noastr", asta era deviza de fapt a conductorilor

acestor state care de "bun voie" au mbriat aceast ideologie. Datorit acestei

ideologii au czut jertf pe lng cei muli i intelectualitatea de seam a neamului.

Ca micare politic, comunismul este o ramur a micrii socialiste, de care se

difereniaz n principal prin dorina comunitilor de a instaura un sistem comunist n
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ideologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C5%9Fcare_politic%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C5%9Fcare_politic%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Proprietate_privat%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Clas%C4%83_social%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C5%A3ia_din_Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marxismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leninismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sclaviehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Feudalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capitalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Iosf_Visorionovici_Stalin&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socialismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ideologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C5%9Fcare_politic%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C5%9Fcare_politic%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Proprietate_privat%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Clas%C4%83_social%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C5%A3ia_din_Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marxismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leninismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sclaviehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Feudalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capitalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Iosf_Visorionovici_Stalin&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socialism


27/29

locul unuia capitalist, de multe ori prin metode revoluionare armate.Actul de la 23

August 1944 a marcat trecerea n Romnia spre un regim democratic, care din nefericire

nu a devenit efectiv datorit, pe de-o parte, prezenei trupelor sovietice n ar, iar pe de

alt parte, datorit mpririi sferelor de influen ntre marile puteri, Romnia fiind

inclus n sfera de influen sovietic, deschizndu-se astfel calea unui nou regim de

dictatur, cel totalitar comunist care avea s marcheze dramatic soarta rii noastre pentru

o ndelungat perioad de timp. Regimul totalitar comunist s-a instaurat efectiv n

Romnia.

VII. Partidul Democratic

DOCTRINA SI PROGRAM

Partid de centru, republican, cu doctrina populara europeana moderna ale carei

principii sunt: o economie de pia eficient, uman, solidar, servicii publice moderne,

performante, protecie social extins, activ i bine orientat, n acord cu o justiie

independent, accesibil, securizan

Partidul Democrat este un partid pragmatic, modern, reformator, un partid cu

experienta guvernarii, pregatit pentru provocarile acesteia, un partid care reprezinta si

promoveaza vointa politica, interesele si dezideratele unor largi categorii sociale.


28/29

Partidul Democrat este un partid activ, conectat la realitatile politice din Uniunea

Europeana, deschis la schimbare si la colaborarea cu exponentii curentelor politice

dominante la nivel european.

Concluzii

Avand in vedere prezentarea istoriei, initiatorilor precum si a principiilor ideologiilor

politice putem evedentia cele mai importante idei referitoare la acestea:

Valorile asumate de Partidului Conservator:

1. Economia de piata concurentiala si rolul esential al statului de drept.

2. Minimizarea interventiei statului in economie

3. Responsabilitate si chibzuinta in abordarea cheltuielilor publice.

4. Principiul proprietatii.

5. Nationalism fara excese, orientat spre ceea ce este valoros in specificul nostru national6. Unitate in diversitate.

7. Moralitate in politica, in viata economica si privata.

8. Valorile sociale traditionale.

9. Afirmarea identitatii individului

Neoconservatorii sunt reprezentanii unei gndiri politice pragmatice, menite s

mpace tradiia cu modernitatea

Partidul Naional Liberal este promotorul libertii individuale, sociale,economice i politice, prin concepie, prin aciune i prin tradiie. Partidul

Naional Liberal este continuatorul gndirii liberale din Romnia.

Socialismul reprezint concepia social-politic cu privire la furirea unei societi

bazate pe egalitate i dreptate social i lipsit de exploatarea omului de ctre om.


29/29

Ca micare politic, comunismul este o ramur a micrii socialiste, de care se

difereniaz n principal prin dorina comunitilor de a instaura un sistem

comunist n locul unuia capitalist, de multe ori prin metode revoluionare

armate.

Partid democrat, de centru, republican, cu doctrina populara europeana moderna

ale carei principii sunt: o economie de pia eficient, uman, solidar, servicii

publice moderne, performante, protecie social extins, activ i bine orientat,

n acord cu o justiie independent, accesibil, securizan

Bibliografie

1) Alexandru Florian ,,Fundamentele doctrinelor politice,, ed. Universitara Bucuresti2006

2) Enciclopedia partidelor politice din Romania3) Curs,,Bazele stiintei politice,, Mioara Nedelcu anul II4) www.regielive.ro

5) www.pnl.ro6) www.wikipedia.ro7) www.romanothan.ro8) www.romfest.ro9) www.pndro.ro10) legea nr.27/199611) legea nr.14/200312) legea nr43/200313) www.pd.ro14) www.psd.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Socialismhttp://www.regielive.ro/http://www.pnl.ro/http://www.wikipedia.ro/http://www.romanothan.ro/http://www.romfest.ro/http://www.pndro.ro/http://www.pd.ro/http://www.psd.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Socialismhttp://www.regielive.ro/http://www.pnl.ro/http://www.wikipedia.ro/http://www.romanothan.ro/http://www.romfest.ro/http://www.pndro.ro/http://www.pd.ro/http://www.psd.ro/

Date post:	09-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	onofreialina
View:	236 times
Download:	0 times

IDEOLOGII POLITICE-bazele stiintei poitice CORINA BARBAROSA

Documents