Tehnologia produselor lactate acide Produsele lactate acide sunt fabricate din lapte şi/sau produse lactate prin acţiunea unor microorganisme specifice care determină reducerea pH-ului şi coagularea Produsele lactate acide sunt considerate ca fiind „alimente sănătoase” în special datorită efectelor fiziologice asupra organismului uman, care pot fi grupate în trei categorii: efectele directe ale bacteriilor lactice folosite în fabricaţie. efectele metaboliţilor produşi de bacteriile lactice. efectele unor componente rezultate din transformări ale laptelui – materie primă supus acţiunii bacteriilor lactice. Sunt clasificate în 4 categorii după caracteristice lor specifice: Proprietăţi de textură – consistenţă, cremozitate la agitare, capacitate de curgere; Tipul culturii de acidificare - Bacterii mezofile pentru lapte acru, bacterii termofile pentru iaurt, amestec de bacterii şi drojdii pentru chefir; Prezenţa/absenţa fructelor – ca aditivi (iaurt cu fructe, iaurt natural); Concentraţia de grăsime din produs (lapte fermentat
Transcript
Tehnologia produselor lactate acideProdusele lactate acide sunt fabricate din lapte şi/sau produse lactate prin acţiunea unor microorganisme specifice care determină reducerea pH-ului şi coagularea Produsele lactate acide sunt considerate ca fiind „alimente sănătoase” în special datorită efectelor fiziologice asupra organismului uman, care pot fi grupate în trei categorii:efectele directe ale bacteriilor lactice folosite în fabricaţie.efectele metaboliţilor produşi de bacteriile lactice.efectele unor componente rezultate din transformări ale laptelui – materie primă supus acţiunii bacteriilor lactice.
Sunt clasificate în 4 categorii după caracteristice lor specifice: Proprietăţi de textură – consistenţă, cremozitate la agitare, capacitate de curgere; Tipul culturii de acidificare - Bacterii mezofile pentru lapte acru, bacterii termofile pentru iaurt, amestec de bacterii şi drojdii pentru chefir; Prezenţa/absenţa fructelor – ca aditivi (iaurt cu fructe, iaurt natural); Concentraţia de grăsime din produs (lapte fermentat similar smântânii, iaurt integral, iaurt degresat).
După tipul fermentaţiei distingem:
Produse lactate acide în care are loc numai fermentaţia lactică, prin care se obţine,de exemplu, iaurt şi smântână acidifiată.
Produse lactate acide realizate prin fermentaţie mixtă, lactică şi alcoolică, utilizată la fabricarea chefirului şi cumâsului.
Tehnologia de fabricare a iaurtului
Iaurtul reprezintă produsul lactat obţinut prin fermentarea laptelui cu o cultură mixtă obţinută din două specii de bacterii termofile:Streptococcus salivarius ssp. thermophillusşi Lactobacillus delbruieckii ssp. bulgaricus.
Prezenaţa drojdiilor şi eventual a mucegaiurilor este nedorită, aceasta constituind microflora de infecţie a iaurtului.
Principalele faze tehnologice pentru fabricarea iaurtului sunt:
Recepţia calitativă şi cantitativă
.Curăţire şi filtrare
Standardizare conţinut de grăsime
Omogenizare
Pasteurizare
Răcire
Insamantare
Ambalare
Termostatare
Preracire
Racire
depozitare, transport şi livrare lapte de consum
Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui Iaurtul se fabrică din lapte de vacă, oaie sau bivoliţă. Laptele materie primă trebuie să fie propriu consumului uman, stabil la încălzire,aciditate titrabila de maximum 19ºT) şi să nu conţină reziduuri de antibiotice.
Normalizarea laptelui, se face diferit, în funcţie de tipul de iaurt:
• iaurt obişnuit-laptele se aduce la 2,8% grăsime;
• iaurt slab-se foloseşte lapte degresat;
• iaurt extra-laptele se normalizează la un conţinut de grăsime care să asigure 4% grăsime în produsul finitsi 15% substanţă uscată, ce se obţine prin concentrarea parţială a laptelui, operaţiune ce poate fi făcută doar în fabrici sau secţii dotate cu instalaţii de concentrare cu vacuum, special prevăzute în acest scop.
Omogenizarea laptelui. Se realizează la presiuni de 150-200 atm., dupăpreâncălzirea laptelui la +50÷+65oC.
Pasteurizarea laptelui. Se face în pasteurizatoare cu plăci, la temperaturi de+85÷+90oC, timp de 20-30 minute; dacă pasteurizarea se face în vane, timpul este acelaşi, dar temperatura este de +90÷+95oC.
Concentrarea laptelui, este aplicată numai în cazul fabrică rii iaurtului extraşi se realizează până se ajunge la un nivel de 15% substanţă uscat în produsulfinit.
Răcirea laptelui, se face imediat după pasteurizare sau concentrare şi presupune aducerea laptelui la +45÷+48oC.
Însămânţarea (inocularea) laptelui, se face cu cultura starter de producţie cultura se omogenizează, se diluează cu lapte în raport de 1:0,5 şi se introduce în laptele materie primă care trebuie agitat puternic pentru repartizarea uniformă a culturii. Se inoculează 0,5-2,0% cultură starter (cu 0,1-0,2% mai mult decât necesarul teoretic). Repartizarea în ambalaje, se face cu instalaţii automatizate, dar, în tot timpul alimentării acestora, iaurtul din vana de depozitare trebuie să fie sub agitare
Termostatarea. Produsele ambalate şi introduse în navete de transport se introducîn camera de termostatare, pentru 2,5-3 ore, la temperatura de +42÷+45oC.Momentul final al termostatării poate fi apreciat, astfel: senzorial (coagulul nu trebuie să aibă zer eliminat, iar la înclinarea recipientului acesta nu trebuie să sedesprindă de pereţi şi să nu elimine zer); chimic (aciditatea titrabilă trebuie să fie de 80-90oT); fizic (pH-ul=4,65-4,70. Operaţiunile de termostatare, prerăcire, răcire si transport trebuie făcute fără manipulări bruste pentru a se evita spargerea coagulului.
Celedouă specii care compun cultura starter acţionează sinergetic, stimulându-se una pe cealaltă.Multiplicarea lui Lactobacillus delbrueckii ssp. Bulgaricus este însoţită de eliberarea şi acumularea unor produşi rezultaţi din metabolizarea unor aminoacizi, produşi necesari creşterii şi multiplicării celei de a doua specii. În acelaşi timp.Streptococcus salivarius ssp.thermophilus acţionează favorabil lactobacililor prin scăderea concentraţiei de oxigen şi generarea unor cantităţi de acid formic. Acidul lactic acumulat inhibă dezvoltarea microorganismelor indezirabile,generatoare de gaze sau putrefiante.
Depozitarea iaurtului, se face la +2÷+4oC
Tehnologia obtinerii iaurtului cu coagul fluid
Inocularea laptelui
Inocularea laptelui pentru fermentare în vederea realizării iaurtului se face cu ocultură concentrată de bacterii lactice specifice. Inocularea are loc la otemperatură de 42 – 45oC, functie de tipul de cultură utilizat și se realizează învana de preparare iaurt, prin adaosul direct al culturii de bacterii lactice în lapte.Aceasta are în componentă două tipuri de bacterii lactice: Streptococcus
thermophilus și Lactobacillus delbrueckii, ssp.bulgaricus.
Pentru iaurtul probiotic se adaugă în plus o cultură mixtă de bifidobacterii, Lactobacillus acidophilus și/sau Lactobacillus casei.
Cultura concentrată de bacterii lactice se dizolvă în lapte pasteurizat, la temperatura de minim 25 oC și se adaugă sub agitare continuă în laptele din
vană.
În cazul fabricării iaurtului cu coagul fluid (iaurt de băut), fermentarealaptelui are loc în vana de preparare iaurt timp de 2,5-3,5 ore, după care coagulul
format este omogenizat cu ajutorul agitatorului montat pe capacul vanei și prerăcit la o temperatură de cca. 20oC. După aceasta operaPie, iaurtul fluidizat este preluat de pompa care alimentează dozatorul mașinii de ambalat pentru ambalarea produsului în pahare.
Termostatarea iaurtuluiÎn functie de cultura de bacterii lactice utilizate, temperatura de fermentare(termostatare) a laptelui la fabricarea iaurtului este de 42...45oC, cu mentinere
la această temperatură timp de 2,5...3,5 ore.Termostatarea asigură conditiile optime de dezvoltare a microflorei specifice șifermentarea laptelui. Momentul final al fermentării este stabilit atât organolepticcât și analitic, prin determinarea aciditătii titrabile, care trebuie să fie cuprinsăîntre 80...90oT sau prin determinarea pH-ului, care trebuie să fie cuprins între4,65...4,70.
Preracirea iaurtuluiLa fabricarea iaurtului cu coagul fluid (iaurt de băut), prerăcirea serealizează în vana de preparare iaurt, prin introducerea apei reci în mantauavanei, sub agitare continuă.Dupa prerăcire iaurtul este dirijat la dozatorul mașinii de ambalare în pahare.
• Adaosuri facultative.• Aceste adaosuri nu trebuie să depăşească 30% din masa totală a produsului
finit.• Zaharuri• – toţi îndulcitorii pe bază de hidraţi de carbon, în afara polizaharidelor.• Produse aromatizate• – fructe şi legume (proaspete, congelate, tratate termic,uscate); sucuri, pireuri
sau pulpe de fructe şi legume (concentrate sau nu);conserve de fructe şi legume; cereale, miere, ciocolată, cacao, nuci, cafea,condimente şi alte produse aromatizate naturale fără nocivitate.
naturale sau artificiale care figurează în Codex Alimentarius (vol. XIV)în lista aditivilor a căror inocuitate la folosirea în alimente a fost evaluată.
• Coloranţi de calitate alimentară• • Coloranţi de caramel• • Roşu de coşenilă sau acid carminic• • Alţi coloranţi extraşi din fructe şi legume naturale
Stabilizatori• Agar – agar • Caragenan• Gumă de guar • Gumă de caroube• Carboximetilceluloză de Na• Alginaţi de Na, K şi Ca• Gumă xanthan
Agenţi conservanţi– (proveniţi exclusiv din substanţe aromatice prin transfer).Acid sorbic şi sărurile
sale de sodiu, de potasiu şi de calciu, anhidridă sulfuroasă şi acid benzoic în concentraţii autorizate de normele Codex individuale sau de max.50g/kg produs finit.
Îndulcitori• Acesulfam K • Aspartan• Ciclamaţi•Zaharine•Sorbitol•Sirop de sorbitol.
Laptele acidofil se obţine prin fermentarea laptelui cu o cultură starter de producţie care conţine numai Lactobacillus acidophilus.
Genul Lactobacillusdin familia Lactobacteriaceae cuprinde aproximativ 50 de specii clasificate in functie
de temperatura optima de activitate si modul de fermentare a glucidelor,astfel avem:-
lactobacili homofermentativicare produc numai acid lactic si cantitati minore substante de aroma.-lactobacili heterofermentativicare produc acid lactic si substante de aroma cum ar fi acid acetic,diacetil,dioxid de
carbon.Lactobacillus acidophillus este un lactobacil homofermentativ,deci produce in
cantitati mari acid lactic si in cantitati minore substante de aromaLb.acidophillus se prezinta sub forma da bastonase lungi ,care cresc izolate,
perechi sau in lanturi scurte.Este o bacterie specifica intestinului,el se aclimatizeaza usor in organism,ceea ce
face ca prin consumarea laptelui acidofil sa se realizeze o imbogatire a florei intestinale cu bacterii acidolactice cu rol profilactic in deranjamentele gastro-intestinale.Trebuie evitata racirea la temperaturi sub 100 C deoarece Lb.acidophillus este sensibil la temperaturi scazute,temperatura optima de dezvoltare fiind de 300C.
Este o bacterie Gram pozitiva si in functie de conditiile de mediu ea poate adopta respiratia aeroba sau anaeroba.
Ea se dezvolta la pH acid,prefera un mediu acid,cu pH mai mic de 5.Aceasta bacterie creeaza un mediu nefavorabil diferitilor agenti patogeni,cum ar fi micrococi,clostridii,colibacili si fungi.
Ajuta la asimilarea lactalbuminelor,aminoacizilor,grasimilor si lactozei.
Cultura de Lactobacillus acidophillus
Schema tehnologica de obtinere a laptelui acidofil• Receptia calitativa si cantitativa a laptelui
• Curatire
• Normalizare
• Pasteurizare la 90-950C
• Racire la 40-420C
• Insamantare la 40-420C 3-5% cultura
• Distribuire in sticle
• Termostatare la 37-400C
• Preracire la 18-200 C
• Racire la 10-140 C
• Depozitare la 10-140 C max.12 ore• Livrare
Descrierea procedeului tehnologic al obtinerii laptelui
acidofil Laptele se normalizeaza la continutul de grasime dorit(in mod obisnuit 2%) si se
pasteurizeaza la 90-950C timp de 20 de minute.Dupa pasteurizare,trebuie asigurate conditii de igiena severe,pentru a preintampina
infectiile,la care produsul este foarte sensibil.Laptele pasteurizat se raceste la temperatura de 400 C si se insamanteaza in proportiede
3-5% cu o cultura de tulpini de Lactobacillus acidophillus.Pentru a preveni aparitia unor defecte ale laptelui acidofil ,datorate nerespectarii
temperaturii sau duratei stabilite pentru faza de termostatare,se indica ca adaosul de cultura sa se faca in exces fata decantitatea stabilita
.Dupa insamantare,laptele din vana trece la linia de imbuteliere si capsulare; operatia se poate face si manual,acolo unde se prelucreaza cantitati mici de lapte.Laptele insamantat si ambalat in sticle este pus in navete si introdus in camereletermostat la temperatura de 37-400C. Durata de termostatare variaza intre 5-8ore,fiind considerata terminata in momentul cand atinge aciditatea de 900T si prezinta un coagul compact.
Trebuie evitata prelungirea duratei de termostatare peste cea normala,intrucat aceasta influenteaza nefavorabil calitatea si valoarea terapeutica alaptelui acidofil.
Dupa terminarea fermentarii,sticlele cu laptele acidofil se racesc in doua etape:-preracirea se face treptat la temperatura de 18-200C; -racirea propriu-zisa la temperatura de 10-140C.
In scopul obtinerii consistentei dorite si evidentierii aromei,laptele acidofil,dupa racire,se pastreaza la temperatura de 10-140C maximum12 ore.Se recomanda ca produsul sa fie dat in consum cat mai curand dupa fabricare,deoarece numai in stare de produs proaspat se poate obtine efectul terapeutic scontat.
Prepararea culturilor starter de producţie Cele mai utilizate si eficiente culturi sunt cele liofilizate obtinute prin uscare la
temperaturi scazute, procedeu care afecteaza cel mai putin celula microbiana. Aceste culturi se livreaza in fiole ermetice inchise sub vid sau din care aerul a fos tinlocuit cu un gaz inert(N2 sauCO2). In cazul mentinerii la frigider(4-50C),durata lor deconservare depaseste un an.
Din cultura pură selecţionată (inoculum) lichidă sau din cea liofilizată, după reactivare,prin pasaje succesive pot fi obţinute:
• cultura primară (maiaua primară sau maiaua mamă);• cultura secundară (maiaua secundară);• cultura terţiară (maiaua terţiară), care poate fi utilizată drept cultură starter deproducţie (maiaua de producţie)
Cultura primară. Se obţine prin inocularea laptelui pasteurizat şi răcit cu cultura pură (inoculum)
primită de la laboratorul de specialitate. Felul culturii, proporţia de inoculare, temperatura şi durata de termostatare diferă în funcţie de felul produsului pentru fabricarea căruia se foloseşte cultura respectivă. Imediat după termostatare, cultura se răceşte rapid şi se depozitează la 1…2°C până a doua zi.
Cultura secundarăse obţine din cultura primară (a doua zi), dar având în vedere că această cultură
secundară reprezintă a doua transplantare (pasaj) ea se constituie ca un stadiu mai avansat de reactivare a culturii pure (inoculum) şi de aceea din cultura primară se inoculează în laptele destinat culturii secundare o cantitate mai mică din cultura primară, iar durata de termostatare este ceva mai redusă. Şi această cultură sepăstrează la 1…2 °C, timp de 1-2 ore.
Cultura terţiară sau de producţie. Se prepară din cultura secundară (a treia zi), după aceeaşi tehnică ca şi în
cazul culturii primare, însă din punct de vedere cantitativ această cultură trebuie să satisfacă necesarul producţiei, iar din punct de vedere calitativ trebuie să prezinte caracteristicile produsului respectiv de bună calitate (aspect, consistenţă, gust, miros, ş.a.).Cultura starter terţiară sau de producţie se inoculează zilnic şi tot zilnic se controlează chimic, senzorial şi microbiologic.
La folosirea culturii starter de producţie trebuie să avem în vedere următoarele:
• cultura să fie pură (să nu conţină decât microorganismele specifice);
• cultura să fie activă (să producă fermentaţia specifică în timp normal şi să asigure o anumită aciditate);
• cultura să-şi menţină în timp însuşirile iniţiale;
• cultura să fie menţinută 5-6 ore înainte de folosire, la 1…2°C, pentru a se favoriza acumularea substanţelor aromatizante;
• să nu fie cultură starter de producţie mai veche de 48 ore.
Cultura tertiara de Lactobacillus acidophillus care are urmatoarele caracteristici:
-Cantitatea de inocul pentru propagarea culturii:3-5%-Temperatura :37-400 C;-Durata(ore):7-10 ore;-Aciditate finala:120-1500T.
Caracteristicile produsului finit
a. Aspect: lichid omogen,cu consistenta smantanii cu vascozitate si mucilagitate caracteristice.
b. Gust si miros: pur acru,placut,specific pentru Lb.acidophillusc. Culoare: alba,uniforma in toata masa.
Caracteristici microbiologice:Germeni patogeni ......lipsa Bacterii coliforme ,max.......5/ ml
Aspect morfologic al germenilor: se stabileste prin examinarea frotiului colorat cu albastru de metilen sau dupa metoda Newmann.
Tehnologia de fabricare a laptelui batut
Laptele batut se obtine prin fermantarea laptelui de vaca tratat termic,insamantat cu culturi selectionate de streptococi lactici acidifianti si aromatizanti (Streptococcuslactis, Streptococcus cremoris, Streptococcus diacetillactis, Leuconostoc citrovorum).
Se fabrica mai multe tipuri de produs,dintre care cel mai solicitat in tara noastra este “Sana”, sortiment cu un continut mai mare de grasime.
Dupa continutul de grasime, laptele batut se clasifica in patru tipuri:• - tip extra,cu 4% grasime;• - tip I, sana cu 3,4% grasime;• - tip II gras cu 2% grasime;• - tip III dietetic cu 0,1% grasime.
SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A LAPTELUI BATUT
• Receptia calitativa si cantitativa a laptelui
• Curatire
• Normalizare
• Pasteurizare la 85-950C/20-30 min
• Racire la 30-350C
• Insamantare la 30-350C 1.5-3% cultura
• Distribuire in sticle
• Termostatare la 28-330C
• Preracire la 18-200 C
• Racire la 2-80 C
• Depozitare la 2-80 C min.6 ore• Livrare
Descrierea proceselor tehnologice la fabricarea laptelui
batut NORMALIZARE LAPTELUI • In functie de continutul de grasime al materiei prime si de continutul de
grasime pecare trebuie sa il aiba laptele supus prelucrarii pentru obtinerea diferitelor produselactate,procesul de normalizare poate consta in efectuarea uneia din urmatoareleoperatiuni:
• smantanirea laptelui in totalitate si utilizarea laptelui smantanit rezultat,ca atare,pentru fabricarea unor produse dietetice,hipocalorice,cu continut foart eredus de grasime;
• reducerea continutului de grasime a laptelui integral destinat prelucrarii prin adaugare de lapte smantanit.Aceasta este situatia cel mai fecvent aplicata lafabricarea lactatelor.
• majorarea continutului de grasime a laptelui destinat prelucrarii prin adaugarea de smantana dulce pasteurizata sau lapte integral cu continut de grasime mai mare,operatiune ce se impune in cazul fabricarii unor sortimente de lapte batut cu un continut foarte mare de grasime.
Descrierea proceselor tehnologice la fabricarea laptelui batut
PASTEURIZAREA LAPTELUI• Pentru fabricarea laptelui batut,laptele se pasteurizeaza la
temperaturiinalte,respectiv 85-87 0C,cu mentinerea timp de 25-30 min.,iar daca este posibil,se recomanda ridicarea temperaturii la 90-950 C si mantinerea timp de 3-5 minute.
• Aplicarea acestiu regim de pasteurizare se face cu scopul creearii de conditii favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor lactice selectionate cu care se insamanteaza laptele.
• Pasteurizarea laptelui se face in vane(cu pereti dubli sau canale spirale),in instalatii cu placi sau printr-o combinatie a acestor utilaje.
• Pasteurizarea laptelui mai poate fi facuta si prin recircularea laptelui printr-un schimbator de caldura racordat la conducta de alimentare cu apa fierbinte si apa de la retea.Astfel,daca sectia de fabricare este dotata cu instalatii de pasteurizare cu placi care au serpentina de mentinere atunci laptele este incalzit la temperatura de 71-740C timp de 15-20 sec.,dupa care trece prin sectoarele de recuperare,apoi,fara a mai fi racit este trecut direct in vana de insamantare cu pereti dubli sau cu canale spirale,in care ,in scopul imbunatatirii consistentei produsului, este recomandat sa fie incalzitdin nou pana la temperatura de 85-870C si mentinut timp de cca. 20 min. la aceasta temperatura.
Descrierea operatiilor tehnologice la fabricarea laptelui batut
• RACIREA LAPTELUIDupa pasteurizare si mentinerea in vana,laptele este racit la o temperatura
cat mai apropiata temperaturii de insamantare,care este de 24-270C sau 30-330C(infuntie de tehnologia de fabricatie aplicata).
Operatiunea se realizeaza prin introducerea de apa de la retea intre peretii dubli sau in canalele spirale ale vanei,sub agitare continua a laptelui.
• INSAMANTARE LAPTELUI Pentru fermentarea laptelui si obtinerea laptelui batut,laptele se insamanteaza
cu o cultura liofilizata de bacterii lactice,cu „inoculare directa in lapte” ce are in componenta bacterii lactice mezofile acidifiante si aromatizante
Pentru repartizarea uniforma in intreaga cantitate a culturii liofilizate adaugate,laptele din vana este amestecat cu electroagitatorul cu care este prevazut utilajul
Descrierea operatiilor tehnologice la fabricarea laptelui batut
AMBALAREA LAPTELUI INSAMANTAT se face in pahare de plastic inchise prin termosudare cu capace din folie de
aluminiu. Dupa ambalare si inchidere,paharele sunt asezate in navete de PVC,in vederea introducerii in camera de termostatare.
Ambalarealaptelui insamantat in pahare din material plastic,poate fi facuta cu masini ce functioneaza in regim semiautomat sau automat.
In sectiile de capacitate mica sunt utilizate in acest scop mai multe tipuri de masini, avand,in general, sistemul constructiv si modul de functionare asemanator.
TERMOSTATAREA LAPTELUI INSAMANTATnavetele ce contin ambalajele cu lapte insamantat sunt introduse in camera de
termostatare si asezate pe mai multe randuri si se aplica urmatorul regim de fermentare:
• fermentarea de scurta durata ,timp cca. 6-10 ore,la temperatura mai ridicata,cuprinsa intre 30-330C, regim termic indicat in special la fabricarea laptelui batut tip II si tip III.
• fermentarea de lunga durata ,timp cca. 12-16 ore,la temperatura mai scazute,cuprinsa intre 24-280C, regim termic indicat in special la fabricarea laptelui batut tip EXTRA si tip SANA.
Procesul de fermentare a laptelui se considera incheiat atunci cand aciditatea a ajuns la 85-90oT,iar coagulul obtinut este bine legat,nu se desprinde de peretele ambalajelor cand sunt inclinate si nu elimina zer.
Descrierea operatiilor tehnologice la fabricarea laptelui batut
RACIREA PRODUSULUI Pentru a se preveni cresterea aciditatii peste limita admisa si eliminarea de
zer,este necesar ca produsul sa fie cat mai repede racit.Operatiunea se realizeaza in doua faze,respectiv preracirea la temperatura de
18-200C,prin ventilarea aerului din termostatat (neincalzit),dupa care se face racirea profunda,la temperatura de 4-80C,in camera frigorifica.
Caracteristici de calitate a laptelui batut
Proprietati organoleptice:-aspect si consistenta - coagul fin, compact sau cu o consistenta de smantana
proaspata;- se admit particule vizibile de coagul;- culoare – alba,de lapte;- gust si miros – placut, caracteristic, acrisor, racoritor,fara gust si miros strain.
Proprietati microbiologice:- germeni patogeni – absenti;- bacterii coliforme max – 5/ml la ambalaje mici, 50/ml - la bidon.urmatoarelor cerinte:- materialul din care este confectionat tancul izoterm trebuie sa fie inactiv fata
