cScurta istorie a hipnozei

Inainte de a discuta despre cum lucreaza hipnoza, doresc sa va mentionez o scurta istorie a hipnozei pentru a avea o mai buna imagine a artei din spatele tehnicii. Inca din 1860, Pierre Janet, Alfred Binet si Charles Fere incepeau sa utilizeze transe profunde pentru producerea fenomenelor hipnotice. Experimentele timpurii s-au finalizat dramatic. De exemplu, hipnoza a fost utilizata pentru a crea o leziune la nivelul mainii subiectului si apoi a o face sa dispara. Aceste studii timpurii au avut implicatii puternice pentru tratarea corpului omenesc. Din moment ce mintea inconstienta conduce trupul, hipnoza ne conduce la posibilitati extraordinare pentru tratarea fizica.

Hipnoza a fost practicata de mii de ani. Exista dovezi in scrierile sanscrite ale utilizarii transelor de vindecare si templelor pentru vindecare in India. Papirusurile egiptene vorbesc despre templele de dormit si despre utilizarea inductiilor pentru vindecare.

In anii 1500, Paracelsus, medicul suedez care a descoperit cura de mercur pentru sifilis, a fost si primul medic cunoscut pentru utilizarea magnetilor in curele sale. El trecea un magnet sau un minereu peste trupul unei persoane pentru a initia procesul de vindecare. Oamenii erau tratati pentru multe boli de curele lui Paracelsus cumagneti.

In anii 1600 un irlandez numit Valentine Greatrakes trata oamenii prin trecerea mainiilor lui si a magnetilor peste corpul lor. Era numit Greatrakes marele mangaietor irlandez si era cunoscut pentru mangaierile sau masajele prin care rezolva problemele corporale.

In 1725 un preot iezuit numit Maximilian Hehl utiliza magneti pentru a trata persoanele. Ar fi ramas necunoscut daca unul dintre studentii sai, un tanar doctor din Viena-Franz Anton Mesmer, n-ar fi notat asta. Mesmer a luat cu el la Viena astfel de magneti pentru a-i utiliza in practica sa. In acele zile una dintre interventiile majore in medicina era luarea de sange. Mesmer deschidea vena pacientului si lasa pacientul sa sangereze pentru o vreme. Cand procedura lua sfarsit el trecea peste taietura un magnet si sangerarea se oprea. Intr-o zi, cand Mesmer executa o astfel de procedura asupra unui pacient, ajungand la partea cu magnetul nu a mai gasit nici unul dintre magnetii sai si nu pareau sa fie de gasit nicaieri. A luat un bucata de bat, l-a trecut peste taietura pacientului si sangerarea s-a oprit! Cum am spune noi azi intermenii hipnozei: trecerea unui magnet sau a unui bat este o simpla sugestie nonverbala ce determina aparitia transei si opreste sangerarea.

Dupa succesele sale, Mesmer a reclamat ca nu energia magnetului a cauzat sangerarea ci energia magnetica provenita de la pacient. Aceasta ipoteza a dus la mari controverse. El a numit aceasta energie magnetism animal. Nivelul transmiterilor energetice in teoria lui Mesmer nu erau detectabile de catre instrumentele utilizate in perioada respectiva pentru masurarea magnetismului conventional, iar termenul de magnetism animal l-a discreditat pana la urma pe Mesmer.

In perioada de apogeu a faimei sale in Viena, Mesmer s-a mutat la Paris si a devenit favoritul aristocratiei franceze. La sfarsitul anilor 1700 toate personalitatile vremii mergeau la Dr. Mesmer pentru unul dintre tratamentele sale magnetice. Mesmer a devenit un doctor de succes intr-o asemenea masura incat comunitatea medicala a timpului a contestat metodele sale si pe Mesmer l-au numit sarlatan.

Apoi Mesmer a gresit enorm cerindu-i regelui Frantei o ancheta. Comisia desemnata sa investigheze existenta magnetismul animal includea trei persoane faimoase in zilele noastre: chimistul Lavoisier, cunoscutul american Benjamin Franklin si un doctor care era expert in controlul durerii numit Guillotin. Franklin a spus: Acestui tip, Mesmer, nu i se scurge nimic din maini, nimic ce as putea vedea. Asa incat cred ca mesmerismul trebuie sa fie o sarlatanie.

Mesmer, astfel discreditat, a parasit Parisul si s-a intors la Viena pentru a practica mesmerismul sau magnetismul animal. Din 1795 pana in 1985 notiunea de energie ca si arta de vindecare a fost exclusa din vocabularul medical si psihologic.

Totusi, intr-o oarecare masura, mesmerismul se mai practica inca. Marchizul de Pusseguyr in Franta a utilizat termenul de somnambul desemnad persoanele care merg in somn, care este inca folosit pentru a descrie starile hipnotice cele mai profunde. De Pusseguyr a ales termenul acesta dupa ce a observat ca subiectii aflati intr-o stare profunda de transa erau in esenta somnambuli. Dr. Elliottson de la London College a adoptat mesmerismul in practica sa si a fost aproape de a fi expulzat din comunitatea medicala.

In jurul anilor 1840, un tanar chirurg din Londra numit James Braid, a mers sa vada o demonstratie de mesmerism a unui adept al acestei practici numit La Fontaine. In zilele acelea mesmeristul obisnuia sa stea langa capul pacientului si isi trecea mainile peste corpul acestuia prin spatele lui.

Ce l-a intrigat pe Braid a fost ca ochii pacientului ramaneau deschisi fara a clipi, uitandu-se fix la mesmerist. Braid a realizat importanta fixarii ochilor in inducerea transei. El a introdus un nou termen pentru a descrie starea de fixare, neuro-hipnoza. Braid a decis ca mesmerismul nu implica transferul energiei. El a presupus ca mesmerismul funtioneaza pentru simplul fapt ca sugestia cauzeaza intrarea pacientului intr-o transa.

James Braid a scris prima carte despre hipnoza in 1843, intituland-o Neurypnology. In aceasta carte el clarifica faptul ca fixarea intr-un singur punct sau pe o singura idee este ceea ce produce aparitia hipnozei. Interesant este ca ulterior Braid a decis ca hipnoza nu este termenul potrivit si a incercat schimbarea denumirii in monoideism care nu se potriveste mai bine decat cea de neuypnology. Astfel denumirea de hipnoza a supravietuit.

In aceasi perioada, James Esdaile, doctor in India, a scris o carte intitulata Mesmerism. Esdaile sublinia utilizarea mesmerismului in procesele de control si eliminare a durerii. El si-a dezvoltat tehnicile inaintea inventarii anestezicului pe baza de cloroform, larg utilizat mult mai tarziu in chirurgie. Esdaile a realizat peste 500 de operatii, multe dintre ele implicand dureri extreme, fara a utiliza vreun anestezic si a descoperiti ca multi pacienti se vindeca astfel mult mai repede decat in mod normal. Unii medici nu au crezut teoriile lui Esdaile si la intoarcerea lui din India aproape a fost exclus din Corpul Medical Britanic pentru banuiala de a folosi mesmerismul in controlul durerii.

Aceasta dezbatere a mers mai departe, dar cloroformul a fost descoperit aproape imediat dupa intoarcerea lui Esdaile. Cu aceasta descoperire, cercetarile asupra controlului durerii au fost oprite.

cocainei i-a distrus gingiile si dintii sai falsi nu se mai potriveau bine cauzandu-i insuficiente in inducerea rapida a transei hipnotice.

In competitie cu un excelent hipnotizator numit Breuer, Freud a inventat terapia vorbirii. Freud spunea ca terapia sa nu este o terapie pentru saraci. Aceasta are nevoie de 100 pana la 300 de ore pentru a-si produce efectul. Terapia vorbirii lui Freud a devenit psihoanaliza si a schimbat istoria pshologiei europene. Psioanalistii freudieni s-au In 1864, un doctor numit Liebault, in Nancy, Franta, a dezvoltat un sistem de terapie utilizand hipnoza. Bernheim, un coleg al lui Liebault, i-a trimis un pacient cu schiatica, iar pacientul a fost vindecat aproape peste noapte. Bernheim s-a decis sa investigheze acest lucru ciudat numit hipnoza si curand dupa aceea a format un parteneriat cu Liebault pentru a infiinta Scoala de Hipnoza de la Nancy. Tanarul Sigmund Freud a studiat cu Liebault si Bernheim la Scoala de la Nancy si initial a utilizat hipnoza in practica sa. In final, Freud a renuntat sa mai utilizeze hipnoza. Motivul declarat public a fost ca o tanara pacienta a sarit si la sarutat. Freud a declarat ca pentru a fi concludent ca hipnoza este prea subtila pentru a putea fi folosita. Putina istorie cunoscuta a hipnozei inregistreaza motive diferite pentru care Freud a incetat utilizarea acesteia: utilizarea raspandit in psihologie si a devenit nepotrivit sa utilizezi orice alta tehnica. In consecinta hipnoza a fost eclipsata.

In 1890, exact inainte ca opera lui Freud sa ia amploare, William James a scris prima carte specifica psihologiei, doua volume intitulate Principii ale psihologiei. Aceasta este o carte de referinta daca intentionezi sa practici hipnoza, programarea neurolingvistica sau orice alta forma de interventie asupra clientilor.

La inceputul secolului 20, doua mari scoli de psihologie s-au dezvoltat. Pe de-o parte, urmasii lui Freud, impreuna cu cei ai lui Jung si Adler, care au fost influentati de Freud, formand o directie analitica a psihologiei. De cealalta parte erau behavioristii care reactionau impotriva proceselor psihoanalitice ale lui Freud.

Behaviorismul actual incepe cu un medic american putin cunoscut, William Twitmeyer, care nota ca daca lovesti usor genunchiul unui pacient cu un ciocanel, genunchiul tresare. In 1902, Twitmeyer scria un articol pentru Journal of the American Medical Association intitulat The Knee Jerk Reflex. Incls in a doua parte a articolului sau-si aproape oriunde privesti-era o observatie intriganta: dupa conditionarea pacientului prin loviri repetate ale genunchiului, Twitmeyer le spunea pacientilor ca urmeaza sa loveasca din nou genunchiul dar oprea ciocanul inainte ca acesta sa atinga genunchiul. Iar genunchiul reactiona totusi fara a fi lovit. Aceasta este o timpurie documentare asupra relatiei stimul-raspuns.

Profesia medicala americana a omis importanta articolului lui Twitmeyer, insa un tanar cercetator rus, Ivan Pavlov, l-a citit si a luat notite. Doi ani mai tarziu, in 1904, Pavlov a publicat primul sau articol asupra Reflexelor conditionate impreuna cu Societatea Medicala Rusa, detaliind experimentele sale cu caini. Drumul psihologiei a progresat pe cai misterioase.

Cercetarile au continuat pe ambele parti ale Atlanticului. La Harvard, Boris Sidis a scris The Psychology of Suggestion, care reprezinta inca un punct de referinta in domeniu. In Marea Britanie, Milne Bramwell a scris History of Hypnosis in 1903. Bramwell descrie tehnicile hipnotice ale inaintasilor lui. Asta face ca scrierea sa sa fie o referinta foarte utila.

La inceputul secolului 20 nu s-au remarcat descoperiri majore in hipnoza din punct de veere medical sau psihologic pana in 1943, cand Clark Hull de la Yale University, a publicat opera clasica Hypnosis and Suggestibility. Aceasta carte reprezinta unul dintre primele studii asupra hipnozei. Una dintre observatiile importante ale lui Hull a fost ca Orice implica transa, cauzeaza transa. Acesta este un principiu fundamental, care face totul posibil in crearea hipnozei. Din acest punct de vedere NLP si chiar si vizualizarea reprezinta hipnoza.

Multe persoane ce practica terapia spun, Nu utilizez transa ci doar relaxarea progresiva, sau nu folosesc hipnoza ci doar vizualizare creativa. Clark Hull ar fi spus probabil ca Ambele implica transa. Deci induc transa.

Hull este important si pentru influenta sa asupra tanarului Milton Erickson, care a fost unul dintre tinerii sai cercetatori. Erickson practica hipnoza aproape zilnic din 1920 pana in 1980, vazind pana la 14 pe zi timp de 60 de ani. Invatamintele profunde ale lui Erickson au schimbat fata hipnozei pentru totdeauna. Acestea sunt prezente pe tot parcursul acestei carti.

George Estabrooks este un alt autor major ale carui tehnici le vom investiga. Pe cand Erickson perfecta abordarea indirecta/permisiva a hipnozei, Estabrooks se caracterizeaza prin abordarea directa/autoritara. Vom stiudia ambele abordari, dar si unele intermediare, pentru a avea continuitate, putindu-ne servii astfel toti clientii. O abordare indirecta/permisiva va aduce succes cu o parte a clientilor si o abordare directa/autoritara cu altii. Deci va fi util sa avem ambele abordari in repertoriul nostru de tehnici de inductie a transei.

In 1957, Andre Weitzenhoffer scria General Techniques of Hypnotism, una dintre cele mai importante carti de hipnoza din afara operei lui Erickson. Vom dedica un capitol si tehnicilor lui Elman.

Leslie LeCron, in 1964, a fost deasemeni un pionier in domeniu. LeCron a popularizat semnalele ideomotorii ale degetelor. Practicienii NLP ca si hipnoterapeutii utilizeaza aceste semnale ale degetelor ca o cale de comunicare si construire a raportului cu mintea inconstienta punandu-le intrebari. Vom descoperii o parte a semnalelor ideomotorii ale lui LeCron si cum vor pot fi acestea folosite in munca studentilor de a-si imbunatatii nivelul.

Jeffrey Zeig, presedinte al Fundatiei Erickson in Phoenix, si Enest Rossi sunt doi dintre scriitorii si cercetatorii majori contemporani ai hipnozei ericksoniene. Zeig si Rossi pastreaza mostenirea lui Erickson in viata. Contributiile lor sunt impartasite de mi de psihologi, psihiatrii si alti practicanti prin intraga lume unde se utilizeaza atat metodele indirecte/permisive ale lui Erickson cat si tehnicile directe/autoritare ale lui Estabrooks.

In capitolele finale, vom examina instrumente terapeutice minunate descoperite si descrise de numerosi lideri mentionati in aceasta scurta istorie.

CAPITOLUL 3 TransaTransa si relatieConceptul fundamental in intelegerea si practicarea hipnozei este transa. Transa este o stare prin care se instaleaza hipnoza. Este de asemenea o stare in care intram frecvent, pe parcursul unei zile obisnuite. Exemplul meu favorit de transa este aceea din lift. Intri intr-un lift, usile se inchid, ridici privirea si urmaresti cum se aprind numerele: unudoitreipatrucincisase.Ajungi la sapte. Liftul se opreste iar usile se deschid si iti spui, gata, asteapta!e oare sapte? Aceasta este transa. Chiar mai familiara este transa din timpul sofatului. Odata conduceam masina de-a lungul unei autostrazi dinspre Niagara Falls spre Winsdor. Drumul trecea printr-un loc foarte frumos unde erau copaci impunatori, si cerul senin, iar aerul era foarte proaspat. Conduceam, si conduceam, si ascultam radio. Si deodata, mintea mea constienta, a preluat controlul si mi-am dat seama ca eram la 60 mile, dincolo de iesire. Transa sofatului este un exemplu prin care inconstientul preia controlul direct asupra comportamentului constient.

Probabil cea mai comuna situatie in care intram in transa, intr-o zi obisnuita, este privitul la Tv. Te-ai uitat vreodata la Tv in timp ce, o persoana cu care locuiesti vorbea cu tine cu ardoare.si brusc te-ai intors catre persoana aceea si ai spusCe?. In transa Tv inconstientul poate prelua si inmagazina un lung sir de magini. Daca iti propui sa faci hipnoza cu copiii, poti sa le ceri sa-si aminteasca emisiunea lor preferata, iar ei vor reproduce totul cu amanunt. Transa este o stare normala, minunata, relaxanta si foarte folositoare. Omenii intra in stare de transa tot timpul. Exista diferenta intre conceptul de transa in care intri alaturi de un hipnoterapeut si tansa pe care o traiesti in lift, in masina sau in fata televizorului. Cu un hipnoterapeut, esti insotit in starea de transa cu un scop benefic, distinct. O alta diferenta este data de sursa relatiei. Cand esti intr-o transa a sofatului, esti in relatie cu radioul, cu peisajul trecator, ori cu tine insati. Cand esti in transa Tv, esti in relatie cu televizorul. Dar atunci cand esti in hipnoza ori hipnoterapie, esti in relatie cu persoana care te-a asistat pentru a intra in starea de transa; inconstientul se deshide el insusi pentru a receptiona informatia, direct si necritic, de la aceea persoana.

Noi toti intram in transa frecvent. Problema se pune daca preferam sa intram in propria noastra transa fara un scop clar, sau alegem sa fim insotiti intr-o transa cu scopul de a invata sau cu scopul terapiei. Acesta devine un factor foarte important pentru tine ca hipnoterapeut, atunci cand clientul este in propria lui transa. Atunci cand se intampla asta, transa pe care o traieste clientul nu te implica pe tine

Relatia, este baza pentru a obtine succes in hipnoterapie. Este o conditie prin care clientul accepta sugestiile neconditionat, fara rezistente, la nivelul inconstientului. Aceasta permite clientului sa produca schimbarile pe care el vrea sa le faca. Relatia deschide poarta catre transa, starea in care putem vorbi direct cu partea inconstienta a clientului.

Experimentand transaIn calitatea de hipnoterapeut, vei insoti frecvent clientii in transa. Succesul in hipnoza va creste pe masura ce vei dezvolta propria ta experienta in fenomenul transa. Lasa Mintea ta sa creada ca a invata cum sa patrunzi la un nivel cat mai profound al propriei tale transe, contribuie la cresterea eficacitatii in a asista alte persona in transa. Milton Erickson in mod frecvent isi hipnotiza studenti, ca sic and se hipnotizau reciproc. Multi subiecti aflati pentru prima oara in contact cu hipnoza sunt surprinsi sa afle ca se simt normal si natural in transa si ca isi pasreaza controlul in timpul starii de transa. Pe de alta parte ei pot percepe acest lucru ca pe ceva diferit. Evenimentul poate parea un pic mai estompat, aproape ca un vis pe care ni-l reamintim relativ bine.

Cand un client este in continuare constient ca s-a instalat hipnoza el are posibilitate de a se intreba care este diferenta intre a fi in transa si a nu fi in transa. In capitolele urmatoare vom discuta despre testele de sugestibilitate, care vor demonstra realitatea transei pentru tine si pentru clientii tai, si testule despre fenomenul hipnozei profunde, iti vor arata propriile abilitati de a ajunge la un nivel profound al transei. Cu cat vei parcurge mai multe teste cu atat vei atinge un nivel mai profound al transei.

Etapele hipnozei si hipnoterapia.

Dar despre etapele hipnozei cand oamenii se intreaba daca fac lucruri pe care nu le-ar face in stare obisnuita?. Sau le-ar face? Am observat ca multi dintre cei care vor sa fie hipnotizati sunt extravertiti, care vor sa fie sufletul petrecerii. In etapele lor, hipnotizatorii folosesc procese specifice pentru a-si selecta subiectii. Tipic pentru un bun hipnotizator este ca va selecta acele persone care doresc sa fie in centrul atentiei, fie pentru a arata ca sunt subiecti buni pentru hipnoza, sau pentru amuzament, intr-o atmosfera dezinhibata unde toata lumea se asteapta de la ei sa actioneze intr-u mod atipic.

Eu nu cred ca acesti oameni in transa pot sa faca lucruri pe care nu le doresc. Ei fac pur si simplu lucruri sugestive sub impulsul inconstientului, mai degraba decat al mintii constiente. In contextul terapeutic, Erickson si alti cercetatori au fost foarte clari asupra faptului ca , clientul are control total. Un client sub inductie hipnotica, nu va face nimic din ce nu ar face in mod normal. Multe dintre fenomenele care se produc in stare de hipnoza, cum ar fi catalepsia corpului sau sugestii pentru amnezie, au o mare valoare in situatii terapeutice. Gandeste-te la o persoana care are o problema cu spatele si care este capabila sa atinga starea de catalepsie a intregului corp. El este capabil sa determine toti muschii corpului sa devina total tensionati, apoi relaxati total, apoi complet normali. Ganditeste-te cum aceasta poate sa-l ajute in eliminarea problemei.

Sugestia pentru amnezie, este adesea cheia consecintelor dramatice la un nivel mai profound al transei. Daca clientul tau are o boala pe care vrea sa o vindece, sit u nu vrei ca mintea lui constienta sa perceapa sugestiile de vindecare, poti sa-i dai post hipnotic o sugestie de vindecare si instructiuni pentru a uita sugestiile constiente. Aceasta va permite inconstientului sa-si atinga scopul fara interferente ale constientului. Aceasta modalitate poate fi utilizata in lucrul cu cei care vor sa se lase de fumat. Simplu mod de a sugera unui client in transa, va face ca in mod intentionat sa uite instructiunile. Aceasta ii da posibilitatea clientului sa uite comportamentul. Stilul acesta difera considerabil intre o etapa a hipnozei si intreaga hipnoterapie. Dar multe fenomene folosite sunt commune amandoura.

O mare diferenta intre etapele hipnozei si hipnoterapie, este ca in hipnoterapie nu e nevoie adesea de o transa mai profunda. Erickson a constatat ca se pot obtine rezultate si in transe mai usoare cu unii clienti, in timp ce cu alti clienti e nevoie de o transa mai profunda pentru a obtine rezultatetele dorite. Aceasta depinde de nevoile pe care le are clientul. Majoritatea clientilor nu au nevoie mai mult de o transa usoara pentru a fi capabili sa obtine schimbarile dorite.

Pe de alta parte, cand producem hipnoza prin transa la toate nivelele, suntem in masura sa controlam starea proprului nostru inconstient , care isi deschide un intreg sir de optiuni pentru noi. Un atlet a carei obisnuinta este sa alerge 100 iarzi pe saptamana cu greu va putea sa atinga un nivel mai ridicat, scopul tuturor atletilor. La fel o persoana care a experimentat doar o transa usoara, nu va putea sa obtina beneficiile depline ale transei pentru sine sau pentru clientii sai. Atunici cand tu esti capabil sa cunosti toate fenomenele specifice hipnozei, tu vei fi capabil sa te vindeci pe tine insuti si pe clientii tai, prin metode adecvate.

Transa si invatare

Poti observa ca esti deja in transa in timp ce citesti aceasta carte. E folositor sa fi in transa cand inveti despre hipnoza. Nu e nevoie sa fi preocupat daca ai pierdut un numar de detalii la nivel constient, pentru ca inconstientul tau inregistreaza tot ceea ce ai invatat. Transa este cel mai important lucru pe care noi il invatam pentru a invata. Pentru ca toate informatiile noastre sunt inmagazinate la nivel inconstient, transa ne poate oferi o stare propice reactualizarii informatiilor.

In Psihobiologia Mintii/Vindecarea corpului, Ernest Rossi spune, Toata invatarea depinde de starea in care tu inveti. Cea mai buna stare pentru a invata hipnoza ca si alte aptitudini complexe- este transa. Daca simti ca ai pierdut anumite detalii la nivel constient, in timp ce citesti aceasta carte, e perfect. Este mintea ta inconstienta, nu constientul tau, care este pe cale de a reaccesa cunostinte, credinte, si noi comportamente.

La nivel constient, putem sa gandim sunt stralucitor, sunt atat de logic!. Dar este inconstientul tau, ce va reproduce si induce transa. Te rog relaxeaza-te folosind transa pentru a invata. Vei fi trans-format, de ceea ce am sugerat.

Acum as vrea sa-ti prezint o tehnica de inductie, bazata pe simpla modalitate de fixare a ochilor, o tehnica descrisa acum 15o de ani de James Braid , inventatorul hipnozei. Poti aplica aceasta tehnica acum.

1 Alege un punct pe perete deasupra nivelului ochilor, astfel incat fixandu-l ochii tai sa-l poata privi. Daca se intampla asta, lasa mintea ta sa se relaxeze. Observa la un moment dat, ca, pe masura ce te concentrezi asupra unui singur punct, incepi sa permiti costiintei tale sa se extinda inspre exterior. Observa ca incepi sa percepi lucruri din jurul punctului fixat. De fapt esti constient de lucrurile din partea stanga a punctului fixat, si acum de lucrurile din partea dreapta a acestuia, in timp ce esti concentrate asupra punctului. Numesc aceasta stare speciala, Starea de a Invata. Este primul lucru pe care il predau de obicei studentilor, cand vreau sa-i ajut sa-si mareasca mediile. Cand se concentreaza asupra unui singur punct, ei intra intr-o transa care permite inconstientului sa absoarba toate informatiile oferite de profesor. Odata erai capabil sa-ti menti constiinta fixand acel punct, dupa care ai inceput sa-ti misti privirea in jur, mentinand permanent constiinta in campul periferic vizual. Ceea ce le spun studentilor este acum te poti uita la mine sau la profesor, dar mentine constiinta in campul periferic. Invatarea este usurata prin starea studentilor, de relaxare, receptivitate, concentrare. Aici sunt pasii de urmat pe care un profesor ii poate parcurge, ca sa insoteasca studentii pentru a atinge acesta stare. Cere studentilor sa-si ridice si sa-si focalizeze privirea ca si cand s-ar uita la spatiul dintre sprancene. Ar putea privi la un punct pe tavan sau pe peretele din fata, de langa tavan.(ca ajutor poti sa desenezi o pata pe perete sau pe tavan, ca sa se concentreze asupra ei).

Priveste studentul pentru a vedea primele semne ale relaxarii. Vei observa semne sigure: scaderea ritmului respirator, ralaxarea muschilor faciali, dilatarea pupilelor. Pentru a evita oboseala musculara a ochilor, limiteaza mentinerea privirii la doua minute sau mai putin.

1Din monmentul in care observi relaxarea la un student, acest lucru este validat spunand, Foarte bine!.

2.Cere studentului(lor) sa ramana relaxat, cu mintea relaxata, si sa-si schimbe privirea, astfel incat sa se concentreze asupra ta(profesorului).

Aceasta este Stare de Invatare. Aceasta va creste capacitatea studentilor de a absorbi si retine, ceea ce trbuie atins. Exista, de asemena anumite evidente, cum ca aceasta tehnica poate sa sincronizeze cele doua emisfere cerebrale.

Cei mai multi profesori nu sunt familiarizati cu hipnoza, si recunosc ca stare de invatare, cand studentii intra in transa, este chiar in fata lor. De fapt daca ar fi atenti la studenti, ar putea sesiza semnele transei. Oamenii spun adesea nu vrem profesori care sa ne hipnotizeze copiii. Poate ar fi mai productiv, sa antrenezi profesori care sa inteleaga ce fac ei, atunci cand hipnotizeaza copiii, ca sa obtina beneficiul maxim de invatare, al acestui proces.

Vom discuta despre modul in care vei asista un client intr-o transa.

Hipnotizatorii clasici vorbeau cu pacientii lor, intr-un mod foarte direct, autoritar pentru a induce transa. Milton Erickson prefera un mod mai pemisiv, comunicativ, care se potriveste mai bine starii afective a clientului modern.

El a descoperit ca poate induce transa indirect si foarte eficace, utilizand un limbaj ambiguu, in mod intentionat, ceea ce face ca mintea inconstienta a clintului sa asculte tot ce el sugereaza. Modelul de limbaj, pe care Erickson il foloseste , este subiectul urmatorului capitol.

CAPITOLUL 4Tiparele modelului Milton de limbaj hipnotic.

|n dezvoltarea unui stil permisiv de hipnoz=, Milton Erickson [i-a dat seama c= anumite tipare de limbaj \l ajut= s=-[i \mbun=t=]easc= rela]ionarea cu Mintea Incon[tient= a clientului, f=r= a avea nevoie de tehnici mai autoritare de hipnoz=.

|naintea sa, hipnotizatorii \ncepeau de obicei prin a spune: Nu sta picior peste picior, a[az=-]i t=lpile pe podea, pune-]i m`inile pe coapse, respir= ad`nc [i \nchide ochii!, direc]ion`ndu-[i clientul c=tre trans=. Erickson a dezvoltat o abordare complet diferit= a hipnozei. Deseori, el nu \ncepea printr-o induc]ie tipic= de trans=, ci pur [i simplu pornea o conversa]ie cu subiectul. Apoi, pe nesim]ite, trecea la o conversa]ie cu Mintea Incon[tient= a clientului, vorbind \ntr-un fel care \i permitea Incon[tientului s= construiasc= imagini, sentimente, sunete legate de cele ce vorbeau. Putea spune, de exemplu, M= \ntreb, a[a cum stai, ascult`nd sunetul vocii mele, dac= ai putea experimenta o stare mai relaxat= ... acum. |ntruc`t remarci c= e[ti mai relaxat, nu ]i-e mai u[or s= intri \n trans=?.

Cheia tiparelor modelului Erickson de limbaj hipnotic este faptul c= ambiguitatea \n orice sistem reprezenta]ional produce transa. C`nd \ncepi s= te g`nde[ti la hipnoza ericksonian= [i cum s= induci transa, ambiguitatea este cel mai important instrument. Dac= sunte]i obi[nuit s= folosi]i un limbaj c`t se poate de precis, ambiguitatea inten]ionat= ar putea p=rea ciudat= pentru mintea dumneavoastr= con[tient=. |ns= ambiguitatea \n tiparele hipnotice ale modelului Milton, pe care le vom examina, st`rne[te curiozitatea Min]ii Incon[tiente [i deschide un canal direct pentru dialogul cu Incon[tientul.

Ca o introducere \n modelul Milton, citi]i sau, mai bine, pune]i pe cineva s= v= citeasc= tare urm=torul pasaj, care este scris \ntr-un limbaj hipnotic, \nc=rcat de ambiguitate.

{tiu c= te \ntrebi ... [i este un lucru bun s=-]i pui \ntreb=ri ... pentru c= ... asta \nseamn= ... c= \nve]i multe lucruri ... iar toate lucrurile, toate lucrurile ... pe care le po]i \nv=]a ... \]i furnizeaz= noi g\nduri [i noi \n]elesuri. {i po]i, nu-i a[a c= po]i? Se poate, [tii. {i este mult mai de ajutor. Stai acolo, ascult`ndu-m= pe mine, uit`ndu-te la mine, iar asta \nseamn= c= po]i \nv=]a orice ai nevoie \n acest moment ... sau \l po]i \nv=]a \n urm=toarele dou= zile. Sim]i c= este ceva pe care-l po]i \n]elege? Pentru c=, acum o s=pt=m\n= vorbeam cu Richard, care \mi povestea c= a fost la o formare \n 1983 la Denver, c`nd a discutat cu cineva care-i spunea: Un scaun poate avea sentimente .... Po]i auzi asta aici.

Pentru a vedea detaliile despre tiparele limbajului aplicate \n acest pasaj hipnotic, examina]i modelul Milton de mai jos.

Modelul Milton al tiparelor pentru limbaj hipnotic

1. CITITUL G~NDURILOR: S= pretinzi c= [tii g`ndurile sau ceea ce simte altcineva, f=r= s= precizezi care este procesul prin care ai ajuns s= le cuno[ti.

{tiu c= te \ntrebi ...

2. REREREN}E PIERDUTE: S= emi]i o judecat= de valoare, f=r= s= specifici cui \i apar]ine.

{i este un lucru bun s=-]i pui \ntreb=ri ...

3. CAUZ+ {I EFECT: Afirm`nd sau ar=t`nd c= un lucru \l cauzeaz= pe un altul. Tiparele cauz=-efect includ:

a. C E (C face ca E s= se \nt`mple).

b. E pentru c= C

c. Dac= atunci

pentru c=

4. ECHIVALEN}+ COMPLEX+: Echivalarea a dou= chestiuni sau afirma]ia c= \n]elesurile lor sunt echivalente.

asta \nseamn=

5. PRESUPOZI}IE: Presupunere.

c= \nve]i multe lucruri

6. CUANTIFICATOR UNIVERSAL: Un set de cuvinte care generalizeaz= la toate cazurile sau niciun caz.

iar toate lucrurile, toate lucrurile

7. OPERATOR MODAL: Un cuv`nt precum a putea sau ar trebui care implic= posibilitatea sau necesitatea.

pe care le po]i \nv=]a

8. NOMINALIZAREA: Preschimbarea cuvintelor care desemneaz= un proces (sau a verbelor) \n substantive. Cea mai obi[nuit= form= de nominalizare este ad=ugarea unui sufix la un verb pentru a ob]ine un substantiv.

\]i furnizeaz= noi g`nduri [i noi \n]elesuri

(Vorbitorul a schimbat cuvintele ce desemneaz= un proces a g`ndi [i a \n]elege \n substantivele g`nduri [i \n]elesuri).

9. PREDICATE NESPECIFICATE: Omiterea verbului ori a obiectului ac]iunii, sau a am`ndurora.

[i po]i (Po]i ce?).

10. |NTREBARE ATA{AT+: O \ntrebare ad=ugat= dup= o afirma]ie, destinat= s= dizolve rezisten]a.

nu-i a[a c= po]i?

11. LIPSA UNUI INDEX REFEREN}IAL: Folosirea unui subiect general care nu se refer= la cineva anume.

Exemple: oamenii, ei, unul, care.

se poate, [tii

12. OMISIUNE COMPARATIV+ (COMPARA}IE NESPECIFICAT+): Folosirea cuvintelor comparative f=r= a preciza cu cine sau cu ce se face compara]ia.

[i este mult mai de ajutor (dec`t ce?)

13. RITMAREA EXPERIEN}EI CURENTE: Descrierea a ceea ce clientul experimenteaz= \n acel moment \ntr-un mod de net=g=duit.

Stai acolo, ascult`ndu-m= pe mine, uit`ndu-te la mine 14. DUBLA OBLIGA}IE: Iluzia unei alegeri, unde oricare dintre op]iuni \l va conduce ascult=torul s= fac= ceea ce sugereaz= ascult=torul.

po]i \nv=]a orice ai nevoie \n acest moment ... sau \l po]i \nv=]a \n urm=toarele dou= zile

15. POSTULAT CONVERSA}IONAL: O \ntrebare la care r=spunsul este Da sau Nu. Prin faptul c=-i permite clientului s=-[i aleag= r=spunsul, tiparul evit= autoritarismul.

Sim]i c= este ceva pe care-l po]i \n]elege? ...16. MEN}IUNI EXTINSE: O serie de men]iuni legate \ntr-o fraz= lung=, \n care povestitorul citeaz= o persoan= care spune ceea ce o a doua persoan= i-ar fi zis despre o a treia persoan=

acum o s=pt=m\n= vorbeam cu Richard, care \mi povestea c= a fost la o formare \n 1983 la Denver, c`nd a discutat cu cineva care-i spunea 17. VIOLAREA RESTRIC}IEI DE SELEC}IE: Atribuirea de con[tiin]= unui obiect nemi[cat sau a unui mod de comunicare unei creaturi care nu poate comunica \n respectivul mod.

Un scaun poate avea sentimente ...

18. AMBIGUITATE

a. Fonologic=: Folosirea a dou= cuvinte cu \n]elesuri diferite, dar care sun= asem=n=tor, \n aceea[i propozi]ie; ori folosirea unuia \ntr-un context \n care ar putea fi luat drept cel=lalt.

"You can hear that here.. (Hear si Here se pronun]= asem=n=tor).

"You can believe you're unconscious.. . " (Po]i crede c= e[ti incon[tient). Ascult=torul poate auzi "You can believe your Unconscious." (Po]i s= te \ncrezi \n Subcon[tientul t=u).

b. Sintactic=: Folosirea unei combina]ii de cuvinte care are mai mult de un \n]eles posibil.

"They are visiting relatives."(Sunt rude aflate \n vizit=, dar [i Ei \[i viziteaz= rudele).

c. De determinare:: Folosirea unei modific=ri \ntr-un context lingvistic \n care este neclar la care parte a propozi]iei se refer= modificarea.

Vorbindu-]i ca unui copil (Cine este copilul?)

Zgomotele [i g`ndurile deranjante (Sunt g`ndurile deranjante?)

d. De punctua]ie::

Fraz= cu b=taie: Folosirea ultimului cuv`nt dintr-o propozi]ie ca prim cuv`nt din urm=toarea propozi]ie.

I want you to notice your hand me the glass."(Hand are [i sensul de m`n= [i pe cel de a \nm`na sau a da Vreau s= observi m`na / d=-mi ochelarii!.

Pauze \n locuri nea[teptate:

|n timp ce vei citi aceast= carte, vei \nv=]a tehnici noiPropozi]ii incomplete:

{tiu c= te a[tep]i.

19. UTILIZAREA: Utiliz`nd tot ceea ce se \nt`mpl= ori ceea ce spune clientul.

Clientul spune: Nu m= simt convins

R=spuns: A[a e, nu e[ti convins \nc=, pentru c= nu ai pus singura \ntrebare care te va l=muri \n totalitate.

Urm=torul capitol con]ine o explicare detaliat= a utiliz=rii.

CAPITOLUL 5

Principiul UtilizariiUn element important in hipnoterapia moderna este utilizarea. Asa cum s -a discutat in capitolul IV, primii hipnoterapeuti, inclusiv Milton Erikson , la inceputul carierei sale, ar fi spus: Desccrucisaza picioarele, pune mainile in poala, respira adanc si intra in transa

Pe parcurs, Erikson a invatat sa directioneze inductia transei din ce in ce mai putin. El a inceput sa permita sa se intample ceea ce trebuia sa se intample. Aceasta este princiipiul utilizarii.

Practicand hipnoza, se pot obtine rezultate excelente in procesul de inductie si adancire a transei utilizand tot ceea ce se intampla. Asta inseamna sa fii atent la ceea ce clientul spune sau face. Ca raspuns la orice face clientul poti spune: Foarte bine! Strecoara usor in conversatie lucrurile pe care clientul le face si chiar lucruri neasteptate care se petrec in jur.

Imi amintesc ca lucram intr o seara cu o clienta care intrase intr- o transa profunda. Stateam foarte aproape de un ceas cu pendula ale carui batai ar fi putut rasuna in toata casa. Era aproape ora 7. Dintr o data am auzit ceasul scotand acel sunet care precede bataile. Mi am spus: o, nu, ce o sa fac acum? Clienta este in transa! Stiam ca ceasul va incepe sa bata asa ca am spus: In urmatoarele momente vei trai o revelatie profunda a sapte moduri in care stii ca te ai schimbat. Ciocanelul a coborat si s- a auzit un sunet profound: boong! Si eu am spusunu boong, doi boong, trei boong. Asa ca nu ezitati sa folositi aceasta tenica. Utilizati orice apare in contextul hipnozei pentru a adanci transa clientului. Cand acesta clienta a revenit din transa mi a spus ca a fost una din cele mai profunde experiente pe care le a trait in viata ei.

Erikson era un maestru al utilizarii. El ar fi folosit orice ar fi putut sa apara. El spunea: Nu stiu daca ai observat, dar ai inceput sa respiri mai lent. Privirea ta este fixata pe acel pinct de pe perete si chiar daca ai observat sau nu poate una sau cealalta dintre mainile tale s-a ingreunat. Erikson utiliza tot ce se intampla pentru ca lui ii placea sa fie foarte atent.

Puteti utilize orice se intampla in contextull transei clientului. De exemplu daca observati ceva ce clientul vrea sa faca, spuneti i sa faca, si dupa ce a facut spuneti pur si simplu foarte bine. Aceasta este utilizarea.

Sa presupunem ca spuneti clientului in cateva momente vei incepe sa clipesti(acest lucru se va intampla automat chiar daca vorbiti despre el sau nu). Dupa un timp, mai repede sau mai tarziu clientul va clipi si stunci veti spune: foarte bine. Cand clientul clipeste mintea inconstienta incepe sa receptioneze idea ca a declansat clipitul ca urmare a sugestiei pe care ati dat-o. Acceptand sugestia de a clipi inconstientul clientului devine mai receptiv la alte sugestii. Utilizarea este un instrument puternic.

Concentrarea atentiei la fiecare lucru mic pe care-l face clientul este foarte importanta. Terapia psihanalitica a incercat sa nu ia in considerare acest lucru.

Psihanalistul sta la capatul canapelei si clientul priveste in partea opusa astfel incat nici unul nu-l vede pe celalat. Initial Erikson a fost criticat pentru ca a sugerat ca terapeutul sa se uite la client pentru a observa anumite lucruri dar acest lucru a contribiut in mare masura la eficienta terapiei sale.

Asa ca eu va sfatuiesc sa va uitati la clienti atunci cand lucrati cu ei. Este bine sa aveti scaunul pozitionat fata de scaunul clientului intr-un unghi de 90-135 grade din doua motive: in primul rand acest unghi va va permite sa profitati din plin de vederea periferica si sa observati totul de la ce se intampla in camera pana la miscarile pieptului clientului atunci cand respira. In al doilea rand acest unghi ii asigura clientului sufficient spatiu- evitandu-se orice senzatie de invadare a spatiului intim-si ii permite sa se simta in siguranta. Acest lucru va intari relatia cu clientul.

O tehnica speciala a utilizarii este folosirea unui element (convincer) pentru a cladi increderea clientului in autenticitatea transei. Adesea, oamenii se asteapta ca transa hipnotica sa fie ceva cu totul diferit de orice au experimentat. Ei pot san nu tina cont de transa pe care au trait-o pentru ca a fost ceva foarte obisnuit. Ori de cate ori le spun clientilor mei transa este o stare normala. Va fi ceva obisnuit, uneori au dubii daca ceva s-a intamplat intr-adevar. Acest element are rolul de a arata clientului daca este sau daca a fost in transa. Cel mai bun argument in acest sens este propriul comportament al clientului, de preferat un gest au un comportament in care exista disonanta intre mintea constienta si cea inconstienta. De exemplu cand un client are o catelepsie a bratului ii putem cere sa deschida ochii si sa priveasca bratul rigid si ridicat. Cand il intrebati apoi esti in transa? vor avea o certitudine.

De asemenea, puteti observa anumite lucruri pe care clientii sunt pe cale sa le faca inainte ca acestia sa fie constienti de ele. Le puteti cere sa faca acele lucruri, si atunci cand le fac, aparent ca raspuns la sugestie spuneti foarte bine si propriul lor comportament va deveni o certitudine ca urmeaza sugestiile.

Accentul pe principiul utilizarii.

Urmatorul exercitiu va va permite sa experimentati naturaletea utilizarii. Aplicati exercitiul cu un partener care va impartaseste interesul in hipnoza.

Utilizarea exercitiului pentru 2 persoane:

O persoana va lua rolul hipnoterapeutului si cealalta va fi clientul. Terapeutul sta visavi de client, la un unghi de 130 grade si intra in raport cu clientul. Din perspectiva PNL asta inseamna impartasirea fizilogiei clientului: aceeasi postura, aceeasi inclinatie a capului, respiratie si chiar postura coloanei. Din pozitia aceasta terapeutul intra in transa . Daca tu, ca terapeut, te afli in raport cu clientul si intri in transa, atunci si clientul va intra in transa. De fiecare data cand observi ca clientul face ceva/ actioneaza ca si cand ar intra in transa, foloseste acest lucru spunand Foarte bine . Vei folosi doar aceste 2 cuvinte de-a lungul inducerii transei: Foarte bine.

Clientul va observa ca de fiecare data cand te porti ca si cum ai intra in transa si auzi cuvintele Foarte bine transa se adanceste.

Dupa 5 minute schimbati rolurile astfel incat amandoi veti experimenta ambele roluri: de client si de terapeut..

CAPITOLUL 6

Istoria PersonalaTehnicile interviului

La nceputul unei prime sesiuni cu un nou client este necesar s se strng informaii detaliate despre evenimentele din viaa clientului care l-au condus ctre raiunile de a cere ajutorul terapeutului.

Intrebrile vor fi bazate pe problema prezent (actual) a clientului i de asemenea pe ce anume ar dori s modifice n situatia actual. Timpul petrecut prin aceste interogri este o perioad excelent de stabilire a relatiei (client- terapeut).

Se recomand urmtorul set de intrebri care vor conduce ctre problema actual a clientului i principala ei cauz.

Pe msura ce se pun intrebrile se observ cnd anume rspunsurile clientului sugereaz o cauz sau un efect ale evenimentelor care i-au marcat viaa.

Altfel spus, dac acesta consider c e stpn pe direcia vieii lui sau dac, dimpotriv, consider c ceea ce i se ntmpl e determinat de fore exterioare

ntrebri pentru obinerea istoriei personale detaliate

1. De ce eti aici? Din ce alte motive? Ce altceva?

Solicitai toate motivele pentru care clientul a solicitat terapia.

2. Cum ai contientizat c ai aceast problem?

Solicitai strategiile clientului n legtur cu aceast problem i orice diagnosticri fcute.

3. De cnd ai aceast problem?

A fost vreo perioad cnd nu ai avut-o? Ce ai fcut n legtur cu problema n cauz?

4. Ce s-a ntmplat prima dat cnd ai avut aceast problem?

Ce ai simit atunci?

5. Ce i s-a mai ntmplat de atunci?Ce ai simit atunci?

6. Pentru fiecare din aceste ntmplri,care este legtura ei cu situaia vieii tale actuale?

7. Spune mi despre prinii ti, frai, surori etc, etc. Care este relaia dintre aceste persoane (fiecare dintre ele) i situaia ta actual?

8. Spune-mi despre copilria ta n legtur cu aceast problem?

9. Faptul c ai aceasta problem i aduce vreun beneficiu? ntreaba-i mintea incontient.10. Cnd ai ales s creezi aceast situaie ? De ce? ntreab- i mintea incontient.

11. Exist ceva ce mintea ta incontient vrea s-i semnaleze, sau exist ceva ce simi c i scap nelegerii/ sau mintea incontient i ascunde, i dac ai afla acest lucru ar permite problemei s dispar?

12. Mintea ta incontient e de acord s ne ajute s rezolvm astzi aceast problem i s i permit s trieti experiena nendoielnic a dispariiei ei, pna la sfritul acestei edine?

Acest set de ntrebri este proiectat pentru a-l determina pe client s dea rspunsuri care-i vor arta n mod clar terapeutului ce anume intervenii sunt cele mai utile n timpul hipnozei. Se va acorda atenie asupra oricrui detaliu pe care clientul l exprim. n timp ce se iau notie se va avea n vedere c orice problem actual este un exemplu despre ceva anume. Pentru a identifica problemele situate la un nivel superior de care clientul nu este contient, se poate ntreba : i la ce v face s v gndii acest lucru ?

Pentru a obine mai multe detalii asupra efectelor ale problemei actuale majore se poate ntreba: mi putei de un exemplu ?

Astfel, se va produce o deplasare pe vertical (n sus i n jos) n ierarhia problemelor structurate dup cum urmeaz:

Problema mai mare

Problema actual

Problema actual

Exemple Exemple Exemple Exemple

Exemple

Time- Line Therapy Master Practitioner Training ne confer o excelent practic n a obine o detaliat istorie personal.

O alt surs indicat este cartea doctorului A.M.Krasner The Wiyard Within (Vrjitorul luntric) n care se contureaz o strategie de a-I pune clientului ntrebri foarte precise despre problema actual. Dac s-a nvat NLP se pot folosi ntrebrile care sunt cheile ctre un obiectiv realizabil

n calitate de hipnoterapeut este necesar a avea o idee clar asupra problemei n cauz i asupra modalitilor de intervenie care l-ar putea ajuta pe client s o rezolve.

Isoria personal este astfel cea mai bun metod pentru atingerea acestui scop.

Utilizarea Meta Modelului

Pe msur ce clientul rspunde ntrebrilor din propria sa istorie personal, acesta va generaliza, de cele mai multe ori va distorsiona informaiile (adesea neintenionat) i va omite detalii.

Se pot solicita informaii detaliate folosind Meta Modelul, un sistem NLP de patternuri lingvistice care clarific ntrebrile. Patternurile sunt schimbri n limbajul comun ce ascund informaia pe care vorbitorul nu vrea s o contientizeze sau s o comunice nici contient, nici incontient. ntrebrile sunt proiectate pentru a regsi informaiile ascunse. Meta Modelul este dezvoltat n urmtoarele pagini:

Rspuns

DISTORSIUNI

1. Lectura gndurilor: Pretenia de a cunoate starea intern a cuiva. Exemplu: Tu nu m placi

2. Interpretri pierdute: Judeci de valoare pe care persoana care le emite le omite. Exemplu: E ru s fii inconstant

3. Cauz efect: Atunci cnd cauza este n mod eronat plasat n afara persoanei. Exemplu:Tu m ntristezi

4. Echivalenele complexe:Cnd dou experiene sunt interpretate ca fiind sinonime. Exemplu: Ea ntotdeauna ip la mine, ea nu m place

5. Presupoziiile: Exemplu: Dac soul meu ar ti ct de mult sufr, nu ar face aa ceva. Sunt 3 presupoziii n aceast fraz: (1) Eu sufr; (2) Soul meu se comport ntr-un anumit fel; (3) Soul meu nu tie c eu sufr.

Predicie

De unde tii c eu nu te plac?

Cine spune c e ru? , Cine crede asta?, Cum i dai seama c e ru?

Cum se face c ceea ce fac eu, te face s alegi s-i provoace tristee?, Cum, n mod specific?

De ce crezi c atunci cnd ip la tine nu te place?, Tu nu ai ipat niciodat la cineva de care i place?

(1) Cum anume alegi s suferi?

(2)Cum acioneaz(reacioneaz) el?

(3)De unde tii c el nu tie c suferi?

Pattern

Descoperirea sursei de informaie

Strngerea dovezilor.

Descoperirea modelului performativ pentru identificarea sursei sau a strategiei credinelor,

Descoperirea alegerii

Descoperirea echivalenelor complexe

sau a unui contraexemplu

Specificarea alegerii, a verbului i

a aciunii pe care el o reprezint.

Descoperirea reprezentrilor interne

i a echivalenelor complexe.

GENERALIZRI

6. Cuantificatori universali ca : tot, fiecare, niciodat,toat lumea, nimeni etc. Exemplu: Ea nu m ascult niciodat.

7. Operatori modali

a. Operatorii modali de necesitate ca : ar trebui, nu ar trebui, trebuie, nu trebuie, este necesar. Exemple: Trebuie s am grij de ea

b. Operatori modali de posibilitate (imposibilitate) ca: pot, nu pot, va fi posibil, nu va fi posibil, s-ar putea, nu s-ar putea, posibil, imposibil. Exemplu: Lui nu pot s-i spun adevrul

OMISIUNI

8. Nominalizri: procesarea cuvintelor care au fost ngheate n timp devenind substantive. Exemplu: Nu exist comunicare

9. Verbe nespecifice:

Exemplu:M-a respins

Gsirea unor contraexemple.

Niciodat?

Ce s-ar ntmpla dac te-ar asculta?

a. Ce s-ar ntmpla dac nu ai face asta?, Ce s-ar ntmpla dac faci asta?, Altceva?,Sau?

b.Ce te mpiedic?

(Ce s-ar ntmpla dac i-ai spune?)

Cine nu comunic cu cine?

Ce nu comunic?

Cum i-ar plcea s comunici?

Cum anume?

Descoperirea contrexemplelor, a efectelor, a rezultatelor.

Aflarea efectelor, a rezultatelor.

Descoperirea cauzelor

ntoarcerea n cadrul unui proces (deblocare), descoperirea omisiunilor i a referirilor

Specificri(nuanri) ale verbului

10. Simple omisiuni

a. a unei persoane sau a unui lucru: Exemplu:Nu m simt n largul meu

b. Lipsa indexului de referin. Nespecificarea persoanelor sau a lucrurilor. Exemplu: Ei nu m ascult

c. Omisiuni comparative: mai bun, cel mai bun, mai mult, mai puin, mai ru. Exemplu: Ea este o persoan mai bun

a.n legtur cu ce/cine?

b.Cine anume nu te ascult?

Mai bun dect cine/ce anume?

Comparat cu cine/cu ce?

Descoperirea omisiunii.

Descoperirea indexului de referin.

Extragerea omisiunilor comparative.

Examinnd Meta Modelul se poate observa c cele 10 categorii se regsesc i n Modelul lui Milton (Capitolul IV). Ambele modele nglobeaz patternuri lingvistice care omit, distorsioneaz i generalizeaz informaia. Cele dou modele au ns obiective exact opuse.

Ca hipnoterapeut se poate folosi Meta Modelul pentru a-l determina pe client s furnizeze detaliile specifice pe care acesta le omite. Omiterea poate fi neintenionat, dar de obicei implic detalii a cror contientizare este neplcut(neconfortabil). Aceste detalii vor arta de ce anume clientul solicit ajutorul terapeutic.

Scopul Modelului lui Milton este ca hipnoterapeutul s omit detalii i s vorbeasc n mod deliberat n termeni vagi, ceea ce va strni interesul incontientului clientului, permind astfel furnizarea unor detalii din experiena clientului, uitate sau inute deoparte.

Mai exist o diferen ntre cele dou modele, care este nsi cheia succesului n hipnoz. Aa cum s-a discutat n capitolul III, clientul poate veni ctre hipnoterapeut cu propria lui trans, care nu-l include pe terapeut. ntrebrile Meta Modelului dirijeaz atenia clientului asupra detaliilor; aceast concentrare asupra detaliilor l va scoate pe client din propria lui trans. Odat ce a fost obinut istoria personal, se poate folosi Modelul lui Milton de patternuri lingvistice pentru a conduce clientul ntr-o nou trans, construit pe bazele raportului cu hipnoterapeutul. Tocmai prin aceast trans clientul i hipnoteraputul i vor realiza demersul.

CAPITOLUL 7Conversatia premergatoare inducerii transei si testele de sugestibilitate

Succesul unei sedinte de hipnoza depinde de cele mai multe ori de eficacitatea discutiei premergatoare, adica conversatia pe care o ai cu clientul inainte de inducerea transei. Tu si clientul veti obtine cele mai bune rezultate daca clientul se va simti comfortabil in legatura cu procesul hipnotic, incantat de potentialele lui beneficii si convins ca hipnoza va functiona.

Conceptiile gresite ale adresariiIn timpul discutiei premergatoare poti inlatura orice temere sau confuzie a clientului pe care acesta ar putea-o avea cu privire la hipnoza. Cea mai comuna confuzie este aceea ca clientul se asteapta sa se simta in afarala un moment dat, undeva unde nu va putea avea memoria experientei. Acest lucru se va intampla numai daca ii vei da tu o sugestie specifica pentru a uita.

O transa usoara va fi asemenea unei relaxari. Din moment ce transa este un lucru normal, o stare naturala, clientul va avea sentimentul de familiaritate indiferent de cat de profunda va fi transa in care se va afla.

Spune-i clientului tau: Nu te astepta sa te simti hipnotizat. Transa nu inseamna sa-ti pierzi cunostinta. Este o stare normala, naturala. In schimb asteapta-te sa te simti foarte relaxat.De multe ori este de folos sa oferi exemple de transe obisnuite pe care le intalnim fiecare dintre noi in viata de zi cu zi.

O preocupare mult mai serioasa a unora dintre clienti este accea care porneste de la conceptia gresita ca intr-un fel clientul preda controlul hipnoterapeutului. Hipnoza nu inseamna a detine puterea asupra unei alte persoane ci mai degraba reprezinta o interactiune complexa intre hipnoterapeut si client. Este un act de cooperare. Asa cum ai facut in capitolul anterior Utilizarea exercitiului probabil ai remarcat ca majoritatea exercitiilor reprezinta un proces de a invata cum sa te sincronizezi cu partenerul tau. Chiar daca ai fost sau nu constient de acest lucru, voi doi trimiteati valuri de energie unul spre celalalt, sincronizandu-va asemenea unui dans. Gandeste-te ca hipnoza presupune doua persoane ce coopereaza si care se indreapta spre un obiectiv comun, acela de a stabili o mai buna comunicare cu Mintea Inconstienta.

Asigura-te ca clientul tau intelege ca el este cel care detine controlul: toata hipnoza este de fapt autohipnoza. Acesta este un concept important pentru tine si clientul tau- sa intelegi. Hipnoza este ceva cu care clientul va lucra pe sine insusi. Daca clientul spune: nu ma poti hipnotiza, el are dreptate. El este singura persoana care se poate hipnotiza pe el insusi. El este singura persoana care poate face sa intre in transa. Tu ca hipnoterapeut esti un faciliator sau un ghid. Din moment ce toata hipnoza este autohipnoza, clientul intotdeauna detine controlul. Clientii accepta doar sugestiile care se afla in concordanta cu valorile si credintele lor. Un client nu poate fi obligat sa faca ceva in timpul sedintei de hipnoza daca acel ceva nu se potriveste cu ceea ce face si in viata de zi cu zi.

Un client nu va urma o sugestie post hipnotica de a face ceva daca acel ceva se afla in conflict cu valorile si credintele sale.

In discutia preliminara, de multe ori ii spun clientului: In timpul hipnozei, trebuie sa stii ca tu esti cel care detine controlul. Daca te voi ruga sa te ridici, probabil ca o vei face. Dar daca iti voi spune sa jefuiesti o banca, probabil ca nu o vei face avand in vedere ca acest lucru nu face parte din felul tau de a te comporta in viata de zi cu zi.

Atunci cand problema controlului il preocupa foarte mult pe client eu ii spun: In fiecare moment al transei hipnotice tu esti cel care detii controlul. De fapt, cand vom atinge stadii mai profunde ale hipnozei vei remarca, pentru ca ele sunt puse in asa fel incat in orice moment sa poti spune- Nu, nu vreau sa fac asta.

Clientului preocupat de intrebarea ce se ntampla daca raman blocat in transa? ii raspund: Roaga-te sa se intample asta!.

Oamenii din manastirile zen mediteaza ani intregi, cautand sa atinga transe cat mai profunde si mai lungi pana cand au un moment de iluminare si devin Buda.

De fapt clientul pe care il asisti in transa nu poate ramane blocat, pentru ca il poti ghida sa iasa din ea in orice moment. Daca clientul ramane constient in timpul transei el poate iesi singur din ea.

Eu pot singur sa intru foarte usor intr-o transa profundasi cateodata adorm. Cand se intampla acest lucru am un somn profund si ma trezesc la sfarsitul lui.

Poti intra intr-o transa profunda cu tine insuti. De asemenea poti seta un ceas cu alarma pentru a te asigura impotriva overtrancing sau poti alege sa adormi pur si simplu. Orice cale vei alege pentru a intra intr-o transa profunda de autohipnoza este calea cea mai buna pentru tine

Ajutandu-l pe client sa inteleaga transa si beneficiile ei

Cu cat clientul intelege mai bine ce inseamna starea de transa, cu atat el poate sa joace rolul in interactiunea cooperativa care sa-l ajute sa traiasca transa.

O data ce i-ai starnit curiozitatea si interesul, este folositor sa-i explici pe scurt ce inseamna hipnoza in termenii de conexiune minte/corp si ce posibilitati de vindecare apar prin deschiderea comunicarii cu Mintea Inconstienta.

Clientul isi joaca cel mai bine rolul daca intelege ca acest raport cu tine va deschide usa raportului cu propria sa Minte Inconstienta.

Importanta pentru succesul in terapie este increderea clientului si increderea lui in hipnoterapeut.

Prin intrebarile pe care le adresezi pentru a lamuri si a intelege ce anume doreste clientul sa castige prin ghidarea ta consolidezi increderea.

Intrebarile cu privire la intentia clientului iti vor arata suportul tau mult mai clar.

Testele de sugestibilitate Atunci cand clientul se simte comfortabil, chiar incantat de ideea experimentarii unei transe, mai exista inca un pas foarte util inainte de a induce transa: testele de sugestibilitate.

Tine minte ca fiecare este sugestibil pana la un anumit punct.

Scopul principal al testelor de sugestibilitate este de a-l convinge pe client de sugestibilitatea sa. Clientul are nevoie sa stie clar ca este intr-adevar sugestibil si ca poate raspunde la hipnoza. Inainte de a incepe un test de sugestibilitate, de obicei spun: stii, mamei mele i-a spus mama ei sa nu fii sugestibila-.

De fapt multi oameni din generatiile mai vechi considerau ca a fi sugestibil nu era un lucru bun. Dar daca vrei sa atingi o stare mai sanatoasa si doresti sa ai o mai buna comunicare cu Mintea ta Inconstienta, trebuie sa inveti cum sa lasi mintea sa dea sugestii corpului tau. De aceea este foarte util sa fii sugestibil. Daca poti s fii sugestibil, vei fi capabil sa-i spui mintii tale inconstiente sa faca orice vrei tusi ea o va face pentru tine.

Teste de sugestibilitate pentru doua persoaneMai jos sunt descrise trei teste de sugestibilitate pe care tu le poti incerca cu un partener sau le poti folosi mai tarziu ca modalitate de a-ti convinge clientii de propria lor sugestibilitate.

Primul dintre cele trei este testul dictionarului si al balonului

Testul Dictionarului si al Balonului

Gaseste un loc unde tu si partenerul tau sa aveti loc suficient pentru a va misca.

Hipnoterapeutul spune clientului:

Tine amandoua bratele intinse in fata ta, cu palmele in jos, bratele sa fie ridicate la nivelul umarului. Inchide ochii. Acum intoarce mana dreapta cu palma in sus.

Acum as vrea sa-ti imaginezi o carte grea- poate dictionarul Webster-in mana ta dreapta. Imagineaza-ti ca este atat de greu incat iti trage in jos intregul bratjosJOS. Acum, imagineaza-ti ca de incheietura ta stanga sta legat un balon mare, albastru, umplut cu mult heliuridicandridicandRIDICANDmana ta stanga sussusSUS.

Un balon mare albastru, ridicand mana ta stanga sus, tot mai sus. Si un dictionar greu devenind din ce in ce mai greu si MAI GREUsi un balon albastru ridicand si RIDICANDsi un dictionar devenind greu si MAI GREU(continua atat cat este necesar). Acum, deschide ochii si uita-te la mainile tale.

Daca bratele tale s-au miscat si nu mai sunt paralele, atunci esti sugestibil si corpul tau va asculta sugestiile date de mintea ta indiferent de rezultatele la care ajungi, te rog ia in considerare aceasta intrebare: Ce parere ai despre efectele tuturor sugestiilor pe care le-a oferit mintea ta corpului tau de-a lungul ultimilor 30 de ani?

Acest exercitiu dureaza intre 10 si 30 de secunde.

De-a lungul celor 30 de ani, care crezi ca este efectul tuturor sugestiilor pe care ti le-ai dat inconstient?

Cel de al doilea test de sugestibilitate se numeste Testul degetului menghina

Tu si partenerul tau puteti face acest exercitiu stand jos.

Testul degetului menghina

Hipnoterapeutul ii spui clientului: stangeti mainile in fata ta, incrucisandu-ti degetele si ridicand degetele aratatoare in sus. Departeaza-ti degetele aratatoare un centimetru si ramai in aceasta pozitie, asigurandu-te ca mainile raman in continuare bine stranse iar degetele celelalte bine inclestate.Acum as vrea sa iti imaginezi o mica menghina in jurul degetelor tale aratatoare care incepe sa isi miste bratele si vreau sa remarci ce se intampla in momentul in care menghina incepe sa se inchida (fa o miscare de intoarcere cu mana). Priveste cum degetele tale incep sa se miste impreuna. Continua in felul acesta pana cand degetele aratatoare ale clientului sunt presate unul peste celalalt. Poti repeta testul fara a face miscarea de intoarcere. Hipnoterapeutul spune: Departeaza degetele aratatoare si imagineaza-ti menghina din nou. Strangeti mainile si incearca sa tii degetele aratatoare departate, imagineaza-ti un mic surub care face ca bratele menghinei sa inceapa sa se inchida si sa apropie degetele aratatoare. Priveste cum degetele tale aratatoare se apropie unul de celalalt.

Ce este amuzant cu privire la acest exercitiu este faptul ca clientul participa la o demonstratie ce-i arata secunda de secunda ce efect are imaginatia sa asupra degetelor sale.

Se poate intampla ca ocazional sa ai clienti carora le face placere sa contrazica mereu.

Degetele lor vor sta departate chiar daca isi imagineaza menghina. Un gica contraeste cineva care are obiceiul de a contrazice mereu orice fel de afirmatie, sugestie.

Daca spui este o zi superba, replica lui va fi nu, este o zi ingrozitoare. Daca spui, este un restaurant ingrozitor va spune nu este chiar atat de rau.

Unui astfel de client ii poti face fata usor. Ii poti spune sa faca opusul a ceea ce vrei tu ca el sa faca.

Testul degetului menghina reprezinta o cale buna de a afla daca clientul este un gica contra. Daca degetele continua sa stea departate in timp ce-i ceri sa-i imagineze ca ele se strang, schimba-ti abordarea.

Poti spune: chiar daca menghina se inchide, nu lasa degetele sa se miste unul spre celalalt inca.

Daca ii oferi unui astfel de client sugestii contrare adecvate, mintea lui inconstienta la un moment dat va misca degetele. Cand urmeaza mai tarziu sa induci transa poti spune: Nu intra inca in transa. Nu adormi profund. Nu accepta aceste sugestii in totalitate si complet in timp ce asculti atent sunetul vocii mele.

Adu-ti aminte ca scopul testelor de sugestibilitate este de a convinge clientul ca poate fi sugestibil si poate intra in hipnoza. Nu este nevoie sa te conving pentru ca tu deja stii ca fiecare este sugestibil pana la un anumit punct.

Cel de-al treilea test de sugestibilitate este balansarea corpului

Balansarea corpuluiGaseste un loc unde clientul sa poata sta drept ca intr-o postura de militar.

Hipnoterapeutul spune clientului: Inchide ochii si intoarce-ti fata spre tavan cu ochii inchisi. Imagineaza-ti ca te legeni inainte si inapoi. In siguranta bineinteles, inainte si inapoiinainte si inapoiinainte si inapoi. Retine ca ai inceput deja sa incepi sa te legeni inainte si inapoi, in siguranta bineinteles. Mintea ta inconstienta te va prinde intotdeaunainainte si inapoi(daca nu te legeni, poate fi din cauza faptului ca fata ta nu este complet intoarsa spre tavaninainte si inapoi. Acum revino la pozitia initiala si deschide ochii.

Testele de sugestibilitate si rolul lor de convingatoriAceste trei teste standard simple de sugestibilitate sunt create pentru a permite clientului care nu a mai fost niciodata in transa sa experimenteze propria sa sugestibilitate. Ele actioneaza pe post de convingatori. Recomand sa aplici macar unul dintre aceste trei teste inainte de a-ti hipnotiza clientul pentru prima data

De obicei le fac pe toate cele trei spunandu-i poti fi mai bun la unul decat la celelalte. Folosim diferite grupe de muschi si diferite parti ale corpului.

n testul balonului si al dictionarului folosim intregul grup de muschi ai bratului si umarului. In degetul menghina folosim mainile. In balansarea corpului folosim picioarele. Diferitele grupuri de muschi pot fi sugestibile la diferite nivele pentru o persoana asa ca fac toate cele trei teste pentru a oferi clientului oportunitatea de a vedea la care se descurca cel mai bine. Acest lucru imi ofera informatii cu privire la ce grup de muschi este cel mai sugestibil.

Testele de sugestibilitate nu sunt in mod particular ericksoniene, ele vin din hipnoterapia standard.

Consider ca aproape oricine va raspunde macar la unul dintre ele. Inainte de a face testele, spune-i clientului: motivul pentru care este bine sa fii sugestibil este acela ca vei fi capabil sa lasi mintea sa faca sugestii corpului tau si vei fi capabil sa vindeci orice. Daca vei avea discutia aceasta inainte, rata succesului va fi mare in testele de sugestibilitate si in sedinta de hipnoza care va urma.

Unii oameni vin la sedinta de hipnoterapie determinati sa spuna la sfarsitul sedintei nu m-am simtit niciodata hipnotizat oamenii mai putin sceptici pot spune dupa aceea nu cred ca am fost hipnotizat. M-am simtit doar relaxat si comfortabil. Cu clientii de acest tip, testele de sugestibilitate actioneaza pe post de convingatori de pretransa extrem de puternici.

Daca dintr-un anumit motiv testele de sugestibilitate nu functioneaza, nu inseamna ca clientul nu va intra in transa. El iti poate spune ca el nu este hipnotizat, ca nu se simte diferit fata de cum se simte in mod normal. Nici clientul, nici tu, s-ar putea sa nu aveti idee ca el este deja in transa si ca in urmatorul moment bratul lui ar putea fi suspendat in aer.

Studentii de multe ori ma intreaba daca exista vreo relatie intre testele de sugestibilitate si profunzimea transei hipnotice la care o persoana este capabila sa ajunga. Evit sa prezic profunzimea transei din testele de sugestibilitate pentru ca prejudecarea ar putea sa-l faca pe client sa nu adanceasca transa cat ar dori.

Folosesc testele de sugestibilitate numai ca moduri de convingere a clientului ca este hipnotizabil.

CAPITOLUL 8Stadii ale hipnozei

Recunoasterea nivelelor transei

Pentru a ne asigura de faptul ca pacientul traiestea cea mai de succes experienta hipnotica, este important sa putem recunoaste la ce nivel al transei hipnotice a ajuns acesta. Recunoasterea acestui nivel al transei ne va permite sa utilizam ceea ce se intampla, sa aniticipam si sa modificam anumite posibile reactii de nemultumire.

De timpuriu, in practica mea, practicam Integrarea Partilor ( o tehnica NLP utilizata pentru a rezolva conflictele Constient vs. Inconstient) cu o clienta care reusise sa intre intr-o transa profunda. Cum clienta mea avusese o discutie profunda cu parti ale Inconstientului sau, a descoperit apoi ca nu era capabila sa se miste. Eu ignorasem semnele sale fiziologice, manifestatea intr-un nivel adanc al hipnozei. Daca mi-as fi dat seama de nivelul la care se afla, as fi putut aplica utilizarea si i-as fi spus Poti descoperi faptul ca te afli intr-o stare foarte profunda a transei, iar corpul tau nu vrea sa se miste. Aceasta probabil, te va amuza si te va incanta. In schimb, clienta mea a observat ca nu se poate misca, iar acest lucru i-a provocat o mare neliniste.

Recunosterea semnelor nivelului transei hipnotice, te va ajuta sa iti conduci usor clientul catre un rezultat satisfacator. Nerecunoasterea nivelului transei ar putea determina la client un rationament care ar putea genera panica, de genul Onu, sunt total relaxat si nu ma pot misca. Ce se intampla daca niciodata nu voi mai putea deveni relaxat ? Astfel, nu este de dorit ca el sa simta asemenea neliniste in timpul transei.

Stadii ale hipnozei ( dupa LeCron, Hipnotismul astazi, 1964 )Cel mai bun indicator al nivelului transei la care un client a ajuns este reprezentat de catre fenomenele hipnotice care se produc la sugestiile tale. Tabelul de mai jos este un ghid foarte util al stadiilor hipnozei si al fenomenelor pe care, in mod obisnuit, poti astepta sa se produca la aceste stadii. In cele ce urmeaza, vei descoperi o discutie detaliata care urmareste exact tabelul.

Stadii ale hinozei (adaptare dupa LeCron, 1964)

Letargie

Relaxare

Catalepsia pleoapelor

Catalepsia unor grupe izolate de muschi (Catalepsia bratului)

Sentimente de greutare sau de plutire

Catalepsia completa a grupelor de mschi

(Catalepsia intregului corp)

Usor

20 %

Raspuns hipnotic

Schimbari ale gustului si mirosului

Blocarea numarului

Amnezie

Anestezia mainii ( a partii ce poate fi

inmanusata)

Analgezie (fara durere)

Medie

60%

Miscari automate

Halucinatii positive - Vizuale si auditive

Sugestii post-hipnotice bizare

Anestezie Halucinatii negative

Stare comatoasa

Adanca (20%)

Exista trei cai extraordinare pentru a intelege acest continuum al nivelelor transei :

1. vazand o demonstratie a celor 6 stadii ale hipnozei;

2. experimentand voi insiva aceste stadii;

3. conducand clientul prin toate aceste stadii.

Cand se incepe inducerea transei, clientul, in cele mai multe cazuri, va porni de la Stadiul 1 al hipnozei, experimentand letargia, apoi o usoara relaxare. Prima catalepsie pe care o vei induce va fi, in mod obisnuit, cea a pleoapelor. Aceasta deoarece muschii care controleaza miscarea pleoapelor formeaza unul dintre cele mai mici grupe de muschi din organism si sunt foarte usor de relaxat. Calalepsia poapelor se produce atunci cand ochii clientilor sunt atat de relaxati, incat acestia nu ii pot deschide; acestia par a fi blocati. Catalepsia pleoapelor este un indicator foarte convingator pantru a putea pregati clientul pentru adancitea stadiilor transei hipnotice.

Pe masura ce clientul ajunge in Stadiul 2 al hipnozei, poti transfera catalepsia unor grupe izolate de muschi, asa cum ar fi catalepsia bratului. Astfel, tipice pentru acest stadiu sunt sentimentele de greutate si de plutire. Aceasta etapa este inca considerata o transa usoara. Pentru a adanci Stadiul 2 de hipnoza, poti induce catalepsia unor grupe complete de muschi, precum cele de la picioare sau chiar catalepsia intregului corp. Catalepsia completa a grupului de muschi este inceputul unei transe hipnotice medii.

In Stadiul 3, clientul va arata un nivel specific al raspunsului, numit raspuns hipnotic definit ca starea in care clientul il aude si il vede numai pe hipnoterapeut. In aceast stadiu poti introduce mirosuri impresionante si schimbari ale gustului. Poti tine prajituri proaspete langa nasul clientului si sa ii spui ca, de fapt este o varza veche si el va simti chiar acel miros de varza veche. Sau poti sa ii ti niste amoniac sub nas si sa ii spui ca sunt prajituri proaspete si el va simti mirosul de prajitura. Poti de asemenea sa determini blocarea numarului, prin inducerea disparitiei unui numar in mintea clientului. Poti spune Numarul 4 nu exista si apoi sa ii ceri sa numere ceva. Vei observa ca el va numara: 1,2,3,5,6.Vei obseva ca acel numar chiar nu exista in repertoriul lui de numere. Evident, trebuie sa iti amintesti sa i-l reintroduci mai tarziu.

Pe masura ce clientul avanseaza care adancirea nivelului mediu al transei, el va ajunge la Stadiul 4. La acest nivel, poti induce amnesia, sugerand faptul ca , clientul uita parti a ceea ce s-a intamplat in timpul transei. Acest fapt este foarte util pentru sugestiile post-hipnotice, pentru a ajuta clientul sa realizeze schimbari fara interferente ale mintii sale constiente. Poti, de asemenea sa induci anestezia manusii , in care mana devine amortita, ca si cum ai fi administrat un anestezic pentru manasau sa reduci senzatiile in alte parti ale corpului. Abia dupa anestezia mainii urmeaza analgesia, absenta totala a durerii. Dupa ce ai indus analgesia, clientul ar putea experimenta senzatii ambigue, dar nu o senzatie specifica de durere. El va simti atingerea ta, ci nu durerea determinata de intepatura unui ac.

Nivelul cel mai adanc al Stadiului 4 este al miscarilor automate. Modalitatea cea mai simpla de a initia miscari automate este cea prin care ne folosim de mainile clientului. Cel mai simplu este sa ii sugerati sa porneasaca mainile sale sa realizeze o miscare de rotatie una in jurul celeilalte si veti observa ca el va continua sa le miste in acest fel pana cand ii veti spune stop. (Coordonarea motorie ar putea fi imprecise in timpul transei; s-ar putea sa fie nevoie sa conduceti usor mainile clientului pana la inceperea miscarii efective).

Clientul va incepe sa experimenteze transa profunda la inceputul Stadiului 5. Obisnuit in acest stadiu, este aparitia halucinatiilor positive, ceea ce inseamna ca vede sau ca aude ceva ce nu este acolo. Daca vei tine mana goala in fata clientului si ii vei spune ca tii in mana o mingie de tennis, acesta va putea sa iti spuna chiar si culoarea si numarul care apar pe mingie. ( in sens opus, haluciatiile negative inseamna ca respectivul nu vede si nu aude ceva care este acolo. Halucinatiile negative apar in Stadiul 6).

Un fapt obisnuit al Stadiului 5 este reprezentat de sugestiile post hipnotice bizare, care il determina pe client sa face ceva neobisnuit atunci cand a iesit din transa, atata timp cat aceasta nu contravine valorilor si credintelor sale. Andre Weizenhoffer ne relateaza o incantatoare poveste despre sugestiile post-hipnotice. Weizenhoffer ia spus unui client aflat in transa: George, cand te vei trezi, vei simti un impuls irezistbil de a-mi da un dolar. George se trezeste si simte impulsul, dar nu ii da lui Weizenhoffer dolarul.... Weizenhoffer primeste un telefon a doua zi dimineata la ora 2 de la George care ii spune: trebuie sa repar asta, Andre, vin pana la tine acasa chiar acuma ca sa iti aduc 2 dolari. Weizenhoffer il intreaba atunci, de ce nu mi-ai dat la acel moment acel dolar? si George spune: Cand am iesit din transa, am simtit un impuls irezitibil de a-ti da acel dolar. Am stiut insa ca, in mod normal nu trebuia sa am acel impuls si m-am gandit ca trebuie sa imi fi dat o sugestie post-hipnotica. Si atunci mi-am zis: Nu voi face asta!. Insa am fost obsedat de acest fapt toata noaptea, asa ca am sa vin chiar acum pana la tine.

Cand dati o sugestie post-hipnotica, folositi-o numai pe perioada sedintei si asigurati-va ca ati ridicat sugestia inainte de a pleca din cabinet clientul.

In Stadiul 6, clientul va atinge cel mai adanc nivel a transei. In acest stadiu poti introduce anestezia care ar trebui sa permita realizarea operatiei fara anestezic chimic sau extragerea unui dinte fara Novocaina. Acesta este nivelul transei pe care dr. James Esdaile l-a indus prin mesmerism pentru a pregati pacientii pentru operatie, in India anilor 1800. Aducerea clientului in Stadiul 6 ar putea necesita ceva mai mult tmp. Clientul va avea nevoie sa intre si sa iasa din transa pentru o perioada mai extinsa de timp, in acest proces de adancire a transei hipnotice.

In stadiul 6 se pot induce halucinatiile negative sau starea de a nu vedea sau auzi ceva ce se produce in acel moment la fata locului. Poti spune clientului Tu ma vezi doar pe mine, tu nu vezi si nu auzi pe altcineva, aici. Iar daca altcineva ar sta in fata clientului si ar vorbi, acesta nu ar lua la cunostiinta despre acea prezenta.

Avansand in adancirea transei in Stadiul 6, clientul va intra in starea comatoasa. Dave Elman, pe care il vom studia, numeste aceasta, starea Esdaile. In aceasta stare, clientul inca doarme profound, fiind in raport hipotic cu hipnoterapeutul sau.

In cea mai profunda stare a Stadiului 6, pot aparea somnambulismul sau plimbatul in timpul somnului. In starea de somnambulism, clientul se poate ridica si se poate plimba, manifestand un comportament asemanator celui pe care il realizeaza in starea de veghe. Ar trebui sa observi comportamentul acestor clienti indeapropape pentru a observa ca ei nu se misca in maniera in care o persoana nehipotizata s-ar misca.

In urmatoarele capitole, vom discuta caile de inductie a fenomenelr hipnotice care au in comun cele sase stadii. Pentru a fi un abil practicant al hipnozei, trebuie sa memorezi aceste stadii si feomene asociate, astfel incat sa le poti recunoaste ca devenind o noua stare.

Aplicabilitatea stadiilor hipnozeiSuccesiunea fenomenelor hipnotice in cele 6 stadii este bazata pe cercetarile lui LeCron si a altor cercetatori, precum si pe experienta acestora in utilizarea acestor stadii cu un numar larg de clienti. Scala lui LeCron este acceptata ca fiind unul dintre cele mai importante ghiduri in hipnoza. Aceasta succesiune ramane valabila pentru cei mai multi, daca nu pentru toti subiectii hipnotizabili. Unii clienti nu vor experimenta toate fenomenele hipnotice, iar altii le pot trai intr-o alta ordine. De exemplu, un client, poate trai experimenta catalepsia bratului nu in transa usoara, ci mai tarziu, in transa medie sau profunda.

Procentajul din tabel arata cu aproximatie in ce proportie subiectii pot experimenta fiecare dintre nivelele transei inca din sedintele de inceput fara a fi necesare conditionari ulterioare. Dintre persoanele care se prezinta la tine, probabil 20% vor realiza initial o transa usoara, 60% vor trai o transa medie, iar 20% vor dezvolta o transa profunda.

Intre Erickson si Dave Elmanau avut loc dispute intense pe seama acestor procentaje. Erickson spunea ca el nu cunoaste pe cineva care sa nu poata trai o transa profunda, desi unora le ia mai mult timp pentru a intra in aceasta stare. Unul dintre clientii sai a manifestat fenomene asemanatoare transei profunde abia dupa 300 de inductii repetate. Legat de aceasta, punctul de vedere al lui Erickson este ca Transa tine de invatarea modalitatii de a intra in transa.

Procentajele lui LeCron se refera clar la persoane fara practica anterioara in experimentarea transei. In experienta mea, oricine poate invata, eventual, cum sa experimenteze o transa profunda, prin asistarea acelei persoane in vindecarea si realizarea de schimbari la nivel inconstient.

Voi va veti manifesta eficacitatea ca si hipnoterapeuti, dezvoltandu-va abilitatile in inducerea transei la toate cele 3 niveluri. Le puteti practica fie prin a fi un subiect intr-un process de inductie, fie practicand autohipnoza.

Tehnicile lui Elman (Capitolul 16) sunt in totalitate eficiente in realizarea unei transe profunde in autohipnoza.

Acum putem examina cele mai eficiente metode pentru a conduce un client in starea de hipnoza. Vom incepe cu metodele lui Milton Erickson, recunoscand faptul ca Erickson a realizat pionieratul in domeniu, deoarece metodele sale sunt adesea cele mai confortabile cai pentru a induce unui client neexperimentat, transa hipnotica. CAPITOLUL 9Metodele EricksonieneAvantajele Tehnicilor EricksonieneCea mai mare contributie a lui Milton Erickson in domeniul hipnozei a fost dezvoltarea tehnicilor permissive, indirecte. El a folosit hipnoza in perioada de inceput a practicii sale psihiatrice, din 1920 pana in 1940 folosindu-se de abordarea directa si autoritara. Erickson avea o acuitata senzorila neobijnuita pe care si-a dezvoltat-o in continuare prin practica. Pe parcursul timpului a combinat capacitatea de a sesiza cele mai mici semnale fizice cu consilierea intuitiva si harul de a spune povesti schimband gradual tehnica catre o abordare mai indirecta.Pana la moartea sa in 1980 el a ajuns sa faca aproape toate transele hipnotice indirect.Existau dati cand nici nu mentona cuvantulhipnoza, putea pur si simplu sa se aseze langa pacient si sa-i spuna niste povestiri.Pacientul putea pleca intrebandu-se ce se schimbase ca sa afle mai tarziu ca problema se rezolvase de la sine.

Erickson credea ca oricine poate fi capabil sa intre in transa.El spunea frecvent ca transa se refera de fapt la a invata cum se intra in transa. In timpul vietii sale a avut o experienta practica foarte bogata- practicand zilnic hipnoza din 1920 pana in 1980-asta facandu-l expert in inducerea transei indirect.

Noi nu avem si nici nu e nevoie de 60 de ani! Erickson a lasat invataturi asa de explicite, permitandu-ne sa le studiem si sa ne modelam tehnica pe baza lor.

Tehnicile Ericksoniene sunt eficiente in special in cazul persoanelor carora nu le place sa li se spuna ce sa faca, celor care au indoieli asupra procesului si celor care sunt hipnotizati pentru prima data. Sunt oameni care si-au petrecut toata viata executand ordinele primite, care vor raspunde mai bine unei moetode autoritare, directe.Este nevoie sa se observe raspunsul clientilor inainte si pe durata inducerii transei si apoi sa se aleaga abordarea care este cea mai potrivita. Daca exsita dubii referitor la abordarea care sa se potriveasca tehnicile Ericksoniene sunt un excellent mod de a incepe. Daca esti pus in situatia de a folosi o metoda care nu merge, bineanteles ca poti schimba cu un alt tip de inductie.

Uneori se poate sa intalnesti clienti care sa nu fie atat de sugestibili ca altii. Metodele Ericksoniene pot fi cel mai potrivit mod de a ajunge la ei dupa o discutie prealabila. Poti sa incepi prin a-i spune ca transa este despre cum sa inveti sa intri in transa, nu te astepta sa te simti hipnotizat!Foloseste testele de sugestibilitate drept convingere.Apoi incepe inductia utilizand tehnici indirecte, permisive.Vei ajunge la un nivel ridicat de succes.

Metodele Ericksoniene permit clientului sa se simta foarte confortabil cu procesul de hipnotizare.E spunea ca unul dintre cei mai buni subiecti ai lui a devenit un subiect bun dupa 300 de inductii. Este greu de crezut ca ar fi putut convinge sa stea nemiscat acel client timp de 300 de inductii, daca acesta nu s-ar fi simtit confortabil si usor sa intre in relatie cu el.

Nu doar ca abordarea Ericksoniana este confortabila pentru client, dar este si cea mai usoara cale de inducere a transei si pentru Hipnoterapeut. Cand un nou student invata tehnicile permisive inaintea altor tehnici el va dobandi aptitudini si credinte care vor creste cota succesului printre clienti in carierea lor.

Principiul Ericksonian al Utilizarii

Abordarea Erickoniana este o abordare a utilizarii care are 3 stadii:

primul stadiu este Pregatirea, discutata in capitolele de istorie personala, discutii preliminare si teste de sugestibilitate

al doilea stadiu este Inducerea Transei, pe care va cadea accentul in acest capitol

al treilea stadiu este reunirea Rezultatelor si Evaluarii de catre client si Hipnoterapeut, care sa duca la convingeri adanci ce vor sprijini schimbarea terapeutica si a o integra cat mai profund

Pasii in Inducerea Transei

Esential in inducerea transei este fixarea atentiei clientului. Am discutat cum hipnoza din vremea lui James Braide avea atentia clientului focalizata pe un obiect exterior situat inspre in sus. In contrast, Erickson realiza hipnoza prin utilizarea credintelor clientului in orientarea atentiei catre realitatea interioara. Folosind modelul lui Milton de la capitolul 4 si tu poti sa angajezi mintea inconstienta a clientului si sa focalizezi atentia catre realitatile interioare.

Clientul ajunge la Hipnoterapeut cu un intreg model asupra lumii, credinte, valori, concepte despre cum se petrec lucrurile pe lume.Clientul tine acest model explicativ in mintea inconstienta.Cu cat acest model de valori si credinte al mintii inconstiente este mai puternic in conflict cu dorintele constiente, acest model de intelegere al lumii din inconstient va bloca atingerea acelor dorinte.Hipnoza poate sa descatuseze acele credinte care blocheaza succesul pe care clientul le are despre sine si despre ceea ce-l inconjoara.

Erickson a recunoastea ca pentru a facilita schimbarea in client mai intai trebuie sa scape de vechiul model al clientului despre lume, pentru ca mintea inconstienta sa fie deschisa la schimbari de credinte si valori. Erickson folosea distragerea atentiei, socul, supriza, indoiala, confuzia sau orice alt proces care sa produca schimbarea modelului de intelegere al lumii. Scopul lui era de a conduce clientul catre o cautare inconstienta.El folosea ambiguitati, implicatii, intrebari si alte forme de sugestie indirecta pentru a activa cautarea inconstienta.Clientul va trece prin procese ale inconstientului, care vor determina noi asociatii ale mecanismelor mentale.Raspunsul hipnotic al clientului, de cele mai multe ori intr-u proces de transa profunda ii va arata lui Erickson ca o schimbare majora s-a petrecut.

Cand ajungi sa cunosti istoria personala a clientului vei pune accentul mintii lui constiente pe acele detalii din modelul despre lume al lui pe care el le-a sters.

Aici sunt intrebari specifice pentru a slabi modelul de intelegere al clientului si al pregati trecerea catre noi credinte:

Ce vrei mai exact?

Unde esti acum?

Ce vei vedea, auzi, simti cand vei obtine ceea ce doresti?

De unde o sa sti ca ai ceea ce vrei?

Ce-ti va aduce acest reultat sau ce-ti va permite sa faci?

Este doar pentru tine?

Unde, cu cine, cum, cand il vrei?

Ce resurse ai nevoie, ce resurse ai acum, de ce ai avea nevoie ca sa ajungi la acel rezultat? Ai avut vreodata acest lucru sau ai mai facut asta vreodata?

Sti pe cineva care sa fi facut asta?

E rezultatul pe care-l doresti ecologic? Acesta va avea efecte pozitive, sanatoase asupra ta si asupra celor apropiati tie? Pentru acest rezultat vrei cel lucru? Ce vei castiga si ce vei pierde daca-l vei avea?

In timp ce conduci clientul in transa poti folosi limbajul Modelului Milton pentru a angaja mintea inconstienta intr-o cat mai profunda slabire a modelului existent pentru a-l face deschis schimbarilor majore.

Modelele Hipnozei Ericksoniene ale Inductiei Indirecte

Erickson ne-a lasat o bogata varietate de modele de folost in hipnoza de inducere a transei.Pe masura ce va dezvoltati stilul personal puteti folosi acesta sectiune ca referinta pentru a trece in revista aceste modele.

1. Sugestiile indirecte. Prima mare diferenta majora intre Hipnoza Ericksoniana si alte tipuri de hipnoza este aceea ca Hipnoza Ericksoniana este mai degraba indirecta decat directa. Osugestie directa apeleaza la mintea constienta si invita la evaluare. Cand pui Te rog inchide fereastra1, reactia constienta a ascultatorului este de a alege intre a fi de acord sau nu cu ceea ce i s-a cerut.

Sugestia indirecta rezoneaza cu mintea inconstienta si este putin posibil sa duca la evaluare. Cand spui Ma intreb daca poti sa inchizi fereastra!, reactia inconstienta a ascultatorului este de a a auzi sugestia incrustata si sa o urmeze. Bineinteles ca un adolescent poate sa spuna da si sa mearga mai departe. De obicei sugestia Ma intreb daca poti sa inchizi fereastra! va conduce la raspunsul dorit.

2. Comenzile encriptate. Erickson folosea adesea comenzile encriptate, sau ascunse, intr-un sens mai larg. Daca spui Nu trebuie sa intri in transa acum, mintea constienta a clientului va fi distrasa de aspectele semantice ale propozitiei, de a nu fi nevoit sa intre in transa, in timp ce mintea inconstienta va auzi si va raspunde comenzii ascunse intra in transa acum.

Uneori Erickson combina comenzile ascunse cu ambiguitatea punctuatiei (asa cum a fost descrisa mai inainte in Modelul lui Milton) si spunea vreau sa-mi spui doar ce vrei sa-mi spui tot. Comanda ascunsa vreau sa-mi spui totular tinde sa puna mintea constienta in stand by.

3. Descrierile encriptate . Acestea sunt moduri de a gandi care lucreaza ca si comenzile ascunse. Daca vorbesti cu clientul despre transa, ii poti spune Ai putea sa crezi ca nu este usor sa intri in transa , ai putea sa nu consideri ca transa nu poate sa fie asa de incantator de relaxanta,pentru ca nu ai fost nicioada pana acum in transa nu sti la ce sa te astepti. De fapt nu te astepti ca simti acea senzatie calma, relaxanta care esti pe cale sa o simti. Pe masura ce clientul este constient de lucrurile pe care le aude si pe care este posibil sa nu le faca, mintea inconstienta va auzi si va raspunde la comenzile si descrierile ascunse.

Nu este un mod standard in care vocea encripatata comanda. In clasa facea pauze si schimba tonalitatea vocii pe un ton mai grav penru a da comenzile ascunse, pentru ca studentii sa poata sa le remarce mai usor. Ai putea sa gasesti mai eficient sa faci puza si sa schimbi tonul vocii, usor mai grav, pe care mintea inconstienta a clientului o va gasi mult mai atractiva. Incearca comenzile ascunse cu pauza ianinte sau fara si cu schimbarea tonului si fara. Dezvolta propriul stil de comenzi ascunse in orice fel care sa duca la rezultate.

4. Setul Da. Erickson folosea setul da pentru a fi de acord cu mintea inconstienta a clientului. Setul da este o serie de a