George Lazdr

HmuGHlroman

- *tkffirywCOLECTIA@tililtGR@ln

2014

Fier uechi - romanCopyright @201.4 G eorge LazArToate drepturile r ezerv ate.

Edilie revizuitd,.

Noti: personajele gi evenimentele descrise in aceasticarte sunt fictive qi vor fi ftatate ca atare.

Toate drepturile de reproducere, integral sau parfial,prin orice mijloace, sunt rezervate.

'.-

www.edituraeagle.ro

Colecpia Omicron esre marci inregistrati.ISBN: 97 8-606-83 1.5-47 -8

Eagle Publishing House

Editor: Mugur Petronius CornilaRedactor: Alina SArbu

Corectura: Elena-Anca ComanCoperta colecqiei: Mihail MoldoveanuIlustraqia: Ionul BdnujiTehnoredactare: Mihaela Sipoq

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiLAZAR, GEORGE

Fier vechi / GeorgeLazdr. - Bucuregti: Eagle,201.4ISBN 978-6 06-83 15-47 -8

82t.t35.r-31

GAPITOLUL 1

,,Aspirantul se cdpdra tncet, chibzuinduTi atentfiecare miScare pe

care o fdcea atunci cdnd iSi strecura mhinile Si picioarele tn crdpdturile

sthncii calcaroase, roSiatice, aproape oerticale, cu suprafapa crdpatd,

mdcinatd de milenii,frdm,intatd de ploi Si inghepuri, care semdna mai

degrabd cu un perete de piatrd. Cu toate cd era tAndr, o barbd lungd

Si deasd ii ascundea obrajii scof,4.lcili de pi651ar;1, Si priaapiunile care

insd nu-i stinseserd scdnteia credinpei din ocbi. Ajunsese deja la oreo

cincizeci de metri tndlpime cAnd s-a oprit pupin, lipindu+e de stana

rece ca sd5i traga su/letul."

Panglica timpulwi

O ferestruicd aflatdin parteade jos a ecranului laptopului

a clipit de cAteva ori, semnalAnd primirea unui mesaj nou.

Din difuzor a ieqit un sunet ca un clinchet de clopopel, anun-

jAnd acelagi lucru, pentru a se transforma apoi intr-un sunet

gros, care avertiza cdbateria era pe terminate.

Laptopul cu carcasa cam jerpeliti s-a inchis, nu inainte insd

ca Vlad Pintea sI fie smuls din visul pe care avea impresia ciil a'reamereu, de cel pugin doadzecide ani, dar pe care nu gi-l

putea niciodati aminti altfel decAt ca pe o succesiune de emo-4.jii puternice. Incd buimac de somn, tAnirul a reugit totuqi sd

deschide ochii suficient de repede cAt si relini mesajul.

Adormise in pat, cu doar cAteva ore inainte, spre dimi-neale, cu avatarul retdcit in MMORPG-I| Underuorld,in al

GEoner LnzAn

cirui univers, in ultimele doui siptimAni, igi crease o exis-

tenfe virtuale. Jocul il captivase, mai ales cI devenea din ce

in ce mai clar cd avea si fie cam singura distraclie avacanjeide vard. Motivul principal era lipsa banilor. Mama sa abiadacd reugea si adune cAt sx il gini in facultate, gi asta cu sacri-

ficii pe care el doar le intuia, pentru ci ea in niciun caz nuvrusese vreodati sI i le povesteasci. De aceea nu avea niciunchef sd iqi aminteasci. mdcar lacrimile pe care mama le virsasecAnd, in urmi cu vreo patru ani, aflase cd fiul ei fusese exma-

triculat de la Facult atea de Automaticd qi Calculatoare dinBucureqti din cauza absenlelor.

tn acel an muncise pe brAnci in capitald. FIcuse de roate:instalase programe gi reparase relele de calculatoare, trudiseca electrician pe un qantier, livrase chiar gi pizza, economi-sind fiecare banul penrru a reduce cAt de cAt presiunea puside intrelinerea lui pe salariul modesr al mamei.

Insd devenise evident, mai ales dupi. ce fusese dat afard, dinciminul studenlesc in care fusese cazatl.mpreunl cu bobociianului intAi, cI din ceea ce cAgtiga, gansele de a se intreqine qi

totodatd de a urma f.acultateatn Bucuregti erau aproape nule.

Se intorsese umilit acasd qi ii promisese mamei cdvater-mina facultatea. Asra gi fdcuse, chiar daci, a doua oarl, se

inscrisese la Iagi. lJrmau doi ani de masterat, iar acum se aflain ultima lui vacanld de studenr, penrru cd era hotirXt si-qigdseasci o slujbe de programator odatd. cu venirea roamnei,chiar gi una cu jumitate de norml care sI-i permiti sd-gi con-tinue studiile. Dar avea mare nevoie de bani, degi in niciuncaz nt avea de gAnd sI-i cearl mamei.

Poate qi din acest moriv mesajul de pe laptop ii trezise in-stantaneu interesul: ,,Nu vrei sI faci ceva cash?". Propunerea

FrrR vecur

venise de la prietenul siu din liceu, $tefan Denuja, care deve-

nise student la Medicind dupl ce deduse admitere doi ani la

rlnd, consemnat acasi pentru c5, wea cel pulin trei restanpe

pentru care ddduse vina pe o relalie amoroasl incheiatl tumul-tuos. Plrinlii lui $tefan nu aveau probleme cu banii, cdci erau

int r eprinzdtori prosperi, fiind, printre altele, proprietarii celui

rnai bun restaurant din oraE, ai hotelului Tex gi ai unui centru

rnedical. Dar cum restanlele fiului atArnau greu in balanla sis-

temului lor de valori, hotirAserd cd este mai bine pentru acesta

st-qi dedice vara studiului, qi nu distracjiei.

Vlad a bAjbAit dupn mobilul siu care cdztse sub pat. Era

un model simplu de la Nokia, al cirui singur avantaj eraba-

teria, ce rezistagi cAte o siptlmAni.

- Ce spuneai de cash? intrl el direct in subiect, imediat

ce prietenul siu ti rispunse.

- in .At timp poli s-ajungi la mine? Pun de cafea gi-ji

explic.

Trecuse mai pulin de o jumdtate de ord cAnd Vlad a sunat

la poarta impozanteivile ce se afla in selectul cartier rezidenjial

al origelului in care locuia $tefan. I-a deschis Laura,sora cu un

an mai mici a acestuia, studentl la Cibernetici, in Londra.

Spre deosebire de fratele ei, fetei ii placea si studieze. CAg-

tigase premii la mai multe olimpiade qcolare, iar pirinqii soco-

tiserl cI efortul financiar, deloc neglijabil, necesar studiilor inAnglia la prestigiosul London College, se justifica intru totul.

- Tot cu relicva asta umbli? il lui ea in rispir imediat ce

ilvdzu.Laura erainakd, gi subqirici, gi deseori era confundatd c1r

o adolescentl. insn cei ce o cuno$teau qtiau cd este un ghem

de energie purd care abia agteapti si se dezlenpie, Vlad se

Geoner LnzAn

pregiti si-i dea o replicl acidi, insd reuqi si se ablind. Maigreu se ablinu insi sd nu se holbezelapicioarele ei lungi qi

bronzate ce iegeau de sub perechea de pantaloni scurgi, rogigi ruppi, in stilul grunge despre care auzise cd era din nou invogi printre studengii din Anglia. Adolescenta blieqoasi, cu

care ficuse echipi qi studiase limbajele de programare in orelede pregitire suplimentard pentru concursurile gtiingifice ale

elevilor, cu care schimbase impresii despre cdrpi gi filme, cu

care fusese, tmpreund cu mulli algii de vlrstalor,lapicnicurisau in excursii de o zi, se transformase intr.o femeie pe care,

spre surprinderea lui, o gisea foarte atrdgdtoare,

Fuseserd cu tolii colegi de liceu. Laura era cu un an maimici, iar cu $tefan impirlise aceeagi banci. DupI ce Vladterminase liceul gi plecase primul din orag, se mai vdzvserd.

doar accidental, in vacanle. Se despdrliserd,chiar inainte de a

se infiripa ceva intre ei. Cu toate acestea, pdstrasere legdtura

9i dupd ce Laura plecase la studii la Londra, scriindu-9i dincAnd in cAnd scurte mesaje haioase pe Facebook.

Vlad venise cu o bicicletd Tohan comunisti, srrdveche,

rimasi de la tatil siu care erafoarte grea qi avea doar o sin-gurd,vitezd., dar pe care o folosea incd din liceu. Se incd,pdjinasi o repare cu piese improvizate, tntrucAt originale nu se maifabricau de mult. $ia sprijinit bicicleta de gardul casei, incer-cnnd sI o ignore pe fati, ceea ce, desigur, era imposibil.

- A$a, carevasdzicd., o si vI transformapi in recuperatori.tn sfArgit, ceva ce vi se potrivegte! Poate o si faceli o carieridin asta, continue ea sarcastic, dar Vlad o privi nedumerit.Cum, nu pi-a spus inci?

Chiar dacd nu se mai vdzuserd.de ceva vreme, agresivitatea

verbali a Laurei nu il lud prin surprindere. Regdsi in ea felul

FreR vecur

f.amrlrar in care se tachinau aproape tot timpul pe vremea

liceului.

- Vino in spate, pe terasd, se auzi din casd, prin uga de la

intrare rimasi larg deschisi, vocea lui $tefan. Laura, condultu, te rog!

- Me bucur cI mai inqelegi inci limba bigtinaqilor, in-

cerci Vlad si riposteze in timp ce dldeau ocol casei, cnlcAnd

direct pe gazon''.slproaspdt tuns. Se vede ci tii priegte Albio-nul, dar era cit pe ce si cred cd te-ai transformat lntr-o ade-

vdrard lady. Ai venit de mult?

- Alaltnieri, da' n-am de gAnd sd rimAn prea mult prinora$, spre deosebire de voi. Aud cI gi tu o si-ii petreci vacani.,a

pe aici, i-o intoarse ea zimbind cu malijiozitate. Spune, ai

mAncat ceva?

Vlad a zimbit,la rAndul lui, qi a rdsuflat uqurat. ln pofida

infejigerii de tAniri rebeli, Lauraremisese aceeagi: sufletisti,

cu inima mai mare decAt gura, degi aparenqele in niciun caz

nu aretau asta.

- Mullumesc, nu mi-e foame, poate o cafea. Se gtii ci ariiibine, ai deja un aer occidental, concltziond el, gAnditor.

Ajunseri la terasd gi se agezarl pe doui fotolii de richitlimpletiti. Apiru imediat gi $tefan, aducAnd o tavd cu treice$ti ;i un ibric din care iegea aromi de cafea proaspdti.

Turni in cdni 9i le puse in dreptul fieciruia.

-Fdrd zahdr, ca de-obicei, spuse $tefan inci inainte si se

ageze. Aqa... BitrAnul mi-a fecut ro$ de-un pont. Electrocon-

tact, de fapt, o subsidiari care se cheami Electromining sau

a$a ceva, urmeazd sd-i fie vAnduti lui Real, cred. Nu toaticompania, numai cledirea. Conqinutul nu ii intereseazd,, dim-

potrivd, ii incurci qi vor sI scape de el cAt mai repede. Tot ce

't0 Geonoe l-nzAn

putem cdrapinS.luni este al nosrru gi-l putem vinde la Remat.

Facem rost de ceva bani.

Vlad se fripse cu cafeaua. tnghili cu greu.

- Dar lucrurile alea nu-s ale cuiva? Nu putem si le lulmpur gi simplu. Asta inseamnl furt.

- Care lucruri? De fapt, e vorba de fostul lor Centru de

Calcul, cel din perioada comunisti. Dac-avem noroc, o sI gdsim

ceva maculaturi gi niscai metal de la echipamentele alea. Sunt

chestii vechi de decenii. Nu mai au nicio valoare. Tot ce-a fost

de vAndut s-a vAndut de mult, ce-gi inchipuiai? Nu ne face ni-meni nicio favoare. Cumpiritorul trebuie si dea bani bunipentru alace curdjenie, plitesc la tona de degeu debarasat care

ii costd oricum mai mult decit ar putea oblin e dac-ar vinde.tnlelegi? De fapt, noi sunrem cei care dam o mAnd de ajutor.

- Cavalerul cinstei gi corectitudinii, murmurl Laura, su-

ficient de tare ca sd se facd. a,rzitd,. Nu avem de unde gti ce

putem scoate de acolo. Poate ceva hArtie, din vechile lor ar-

hive. Poate gisim gi piese defecte de moroare, de pe care pu-

tem recupera cuprul. Sau table, axe, roti dinjate. Fier vechi.

Lichidatorul care i-a dat pontul lui tata afdcut rost gi de per-

misiune pentru noi, adiugl ea. Au lucrat impreuni la Elec-

trocontact pe vremuri.

Vlad oftn. $i tatdl lui lucrase la Electrocontacr, ca inginer.Era unul dintre pulinele lucruri pe care le gtia despre el.

- Da'tu ce treabi ai cu asta? s'e pomeni intrebAnd. tji maiamintegti de chestii de-astea, tehnice? Credeam cI, de clndcu actoria, ai dat deoparte acesr capitol din viapa ta.Parcd era

vorba ci e de lucru penrru noi doi, barbalii.

$tefan igi pleci, vinovat, capul. Laura il fulgerd cu privirea.tnainte de London College, fata \i perrecuse un an studiind

FreR vecnr

:rctoria la Royal Central School of Speech and Drama. Se do-

vedise un capriciu trecdtor, dupd care se inscrisese gi se dedicase

adeviratei sale vocalii. in schimb, in acel an, apiruserl o mul-

qime de zvonuri despre ea: ci fusese datd afard. pentru ci lua

droguri, ci rlmisese insircinatd cu un coleg mai vArstnic, ne-

gru sau arabbogat, sau ci se mutase intr-un ashram din Hima-

laya, intr-un loc cu un nume imposibil de pronunfat. Zvontricu care qi Vlad era la curent. Deqi bdnuia cd nu sunt adevirate,

pe undeva tot ii mai rlmisese un sAmbure de indoiale.

- $i cine aivreasi conduci, deqteptule? El? intrebi tindraardtindspre fratele ei. Pxi, istegul Ista poate si se mai apropie

de volan abia peste-o lunI, cel mai devreme, qi asta daci de

iar examen qi invalr ci in localitate nu se merge cu o sute

gaisprezece kilometri la ord. Sau poate tu, dac-ai gi un alt

permis decAt cel de mers pe bicicleti.

- Am permis de conducere, proteste vag Vlad, congtient

cI nu mai condusese o magini de cAnd terminase gcoala de

goferi, adici de peste doi ani.

- Trebuie si cirim cu ceva ceea ce adunim, se justifici

$tefan. BdtrAnul ne-a imprumutat Dacia papuc. E prima lormaqind cu care cdrau marfdpe vremuri. Oricum, vrea s-o dea

la reciclat dupi ce se intorc din vacanld, ca si ia tichete Rabla.

Domniqoara a fost de acord sd ne ajute, mai ales cd la facul-

tatea ei din Londra, cAnd va raporta ci peste vard, a q*atlareciclarea de degeuri, va primi ni;te credite in plus. Aqa-i

pe-acolo.

- Sper ci n-o sd vrea si impirjim cu ea qi prada, rosti

Vlad, surlzitor.

- Ba bine ci nu, slri ca arsdLatra. Ce, crezi cd banii

adunaqi de voi din fier vechi imi strici? tmi pretind parte^.

1i

12 Geoner LnzAn

- Siraca fatd.bogatd, o consoh ironic Vlad.

$tefan urmdri zimbind schimbul rapid de replici.

- Hei, voi doi, am purea totugi sI mergem latreabd dacdali terminat sI vi implrtegili bucuria revederii.

- Oricum, trebuie sd srau cu ochii pe voi, si nu faceli vreotAmpenie, addugi fata. Avegi numai doud,zile, ce sAmbetx gi

duminici Rematul e-nchis. Aga c-a1i face bine sd vi gribiji.

'

PAnd la depozitul pdrinlilor merseri. cu jeepul \Trangler al

lui $tefan, condus insi de La:ura. Au primit cheile Daciei de laun administrator posom orit care abia dacd,, a scos doud vorbe'cindi-avdzut. Magina avea pete mari de rugini pe aripi, iar peparbriz se ilea o cripdturl mare, ce se intindea dintr-o partein alta. Cheile s-au dovedit inutile, intrucAt porriera dinspreqofer nu avea incuietoare, iar butucul de contact atArna prinsin clteva fire, sub volan. Motorul a pornit cu mare greutate,numai dupi ce baiegii au impins-o din rdsputeri, iar fata, afl,atlt

la volan, abd'gat de cAteva ori, brusc, invitezi,.Cum scaunul din dreapta qoferului fusese luat de mult,

cei doi tineri s-au aplecat qi-au urcat in duba din spate, im-pd4ind roata de rezewd, drepr scaun. Tugind din cauzafu-mului scos de toba de e$apamenr sparrd care intra gi in dub;,$tefan mediti cu voce tare despre cAt este de schimbitoareviaja care, iati, i-a luat din confortul maginii de uhimi gene-rafie pentru a-i aqezaintr-un hArb ce abia se mi;ca. tnjurAndgospoderegte in englezd, LaurareuEi si schimbe, hurducdind,vitezele betrAnei Dacii. Au ajuns dupi vreo doudzecide mi-nute, ce au trecur foarte greu, in fala porlii fabricii.

FreR vecHr

Au oprit cu scArlAit prelung de frAne gi, dintr-o ghereti,

le-a iegit repede in intAmpinare un portar brtrAn, dar vioi.S-au prezentat, iar acesta, dupl ce aaflat ce doresc, a telefonat

undeva de pe telefonul lui mobil gi a purtat o scurti conver-

sajie care a pdrrt sll llmureascd. Apoi i-a indrumat spre o

altd poartd, afl.atd tot la strada principali, dar la vreo douisute de metri de cea in f.aja cdreia opriseri.

- tmpittg.l i poarta gi intrali, e legatd cu sArmd gi aga s-o

lisapi dupd ce plecaji. Acolo o sI vd attepte administratorul,

le strigi zimbitor portarul, aritAndule direciia cu mAna.

- CAt putem rimAne? se interesd $tefan, iar omul ridicidin umeri.

- Din p^rte^ mea, puteti rdmlne cAt dorigi. Numai si vIprimeasci cei de la Remat. Am auzit cn inchid pe la cinci.

Latra chinui inutil demarorul strivechii Dacii pentru cimotorul, dupi ce slobozi o trAmbe de fum negru, refuzd sd

mai porneasci. Cei doi tineri hotirAri sn tmpingl vehiculul

pentru a crvtaceea ce mai rdmisese din baterie. Le lud vreun

sfert de ord. ca si ajungi, transpiraqi qi rdsuflAnd din greu, la

cealaltd po^rtd.. tn .,r.t.. mare a fostei intreprinderi nu era

nicio miqcare.

AsezardDaciape o panti ugoard, din dreptul po4ii, pen-

tru a le fi mai ugor la plecare. Administratorul, care ii agtepta,

se dovedi a fi tot portarul care ii indrumase. tn mAnx linea o

sacogl de pinzi, burduqita.

- Sunteji surpringi? ii intreb; pe un ton ghidug. Acum

sunt gi portar, gi administrator, gi cine mai gtie cAte. Nea Iliein sus, nea Ilie in jos, tofi vor ceva de la mine gi asta chiar de

clnd s-a construit fabrica, c5-s aici de la-nceput. Numai ciacu', din nici doul sute de oameni care mai vin la lucru, de

13

'14Geonee LnzAn

unde si mai fie gi bani penrru salariile personalului auxiliar?

Ehei, cAnd fabrrca asta ^veapeste

cinci mii de angalagi, dintrecare unul din zece avea facultate) eraloc pentru toati lumea.

- Nu credeam cd,fabricaa fost aqa de mare, spuse $tefan,qtergAndu-gi sudoarea de pe frunte cu dosul palmei.

- Vremurile s-au schimbat, oftl nea Ilie. Urmali-mn!Urctr trei trepte gi scoase, asemenea unui temnicer, o le-

gdturd, de chei. Alese una gi deschise uga masivi din metal,vopsiti in albastru.

- A fost chiar foarte mare, conrinui si turuie bltrAnul.Toatd industria mineritului se aproviziona cu aparate anti-grizutoase de la noi. Din alea care nu ldsau minele si faciexplozie daci dddeau de gaze narurale. Mai mult, aici s-a lu-'crat gi echipament pentru centralele nucleare. S-au montat laGrupul I de la Cernavodi. Uite, aici a fost Proiectarea.Eraubirouri de sus pAnd jos, pline cu ingineri. Acu', abia dacd, maiau unul, prizdrit in corpul principal, acela cu parcarea maredin fa1i, unde aji oprit prima datd.

Traversari un coridor larg, cu peretii cAndva vopsiji inverde, scorojigi de tot.

- $i tatdl lui Vlad alucrat aici, spuse $tefan, iar Laura se

incrunti la ceea ce considera a fi o remarcl lipsitd de delicatege.

- Chiar aga? se minuni nea Ilie. Cum ziceai ciJ chema?

Se opri in dreptul unei ugi metalice duble, verzi, tncuiarecu un lanl ale cdrui capere erau unite cu un lacit gi scoase dinnou mdnunchiul de chei. $tefan ii spuse numele de familie al

lui Vlad, iar bitrAnul se scirpini, preocupar, in cap:

- Inginerul Pintea, mda, imi aduc aminte. Dan Pintea,parcd.. A lucrat aici, si tor fie mai bine de doudzeci de ani

FrrR vEcur

de-atunci. Era stagiar. Primise de la Politehnici repartilie la

Centrul de Calcul.

Vlad a simjit ci ii ingheali inima in piept, dar a izbutrttotugi sI articuleze:

- L-agi cunoscut pe tata?

Nea Ilie aprobe din cap.

- lt-ti. L-am cunoscut lnff-o noapte cAnd i-a venit rAndul

sd faci pe Ajutorul Ofilerului de Serviciu pe unitate, gi s-a

intAmplat ca eu sI fiu Ofigerul de Serviciu, aga cum era regula

atunci. Cred cI era in primul an de stagiaturl, daci 1in bine

minte, pe ei ii puneau sd facd pe ajutoarele Ofilerului. Nuavea idee cum merg lucrurile pe-aici, aqa ci i-am mai povestit

eu una, alta. Dupi noaptea aia ne ficuserim un obicei din asta, din cAnd in cAnd, de vorbi. imi placea mult sel ascult.

Doamne, cAte mai ave -n cap! Uneori, cAnd era ocupat, mIldsa si joc Tetris pe TPD-uri, astea erau un soi de calculatoare

mai mici de la centrul de calcul.

- Ia te uitd ce coincidenli! se minund $tefan. $i tatll tiua fost programator ca tine. Agi fost prieteni?

- E mult zis, dar cred cd am fi putut fi. Am mers lm-preuni de cAteva ori qi la cAte o bere, dupl program, asta

inainte si-nceapi sd lucreze vArtos, fdrd sa. mai qini seama

de cAt er^ ora. Chiar phnuiserim si ne vizitlm, il invitasem

si vini cu mama ta de Criciun pe la noi, pe atunci trdia gi

Lenuja mea, Dumnezeu s-o odihneasci! Dar chiar nu mai

jin minte ce-a apdrtt de n-au mai putut si vinI. A dispirutdupi pujin timp, era ianuarie parcd., cred ci in anul de di-

naintea ciderii comunismului. Atunci a apd,rut mama ta

pe-aici, pe la fabric d. Eragravidi cu tine, tinere. tncerca se

afle unde i-a dispdrut sopul, mi-a fost atAt de mili de ea,

15

16 Geoner LnzAn

sdrmana, mai ales ca tatdl tiu imi povestise de ea, de maimulte ori. Dar cine gtia, ca si-i spuni? Disparigia ingineru-lui Pintea a stArnit mare vAlvi prin fabricd, a trebuir se dlmdeclaraqii, mai intAi, milijienilor veniji sd, anchercze qi, pe

urmi, securigtilor.

- Securigti? se mirl Laura. Agtia nu erau cei care spionaudisidenjii gi protejau regimul comunist? Ce treabd ar fi putursd aibd un inginer cu ei? tmi inchipui cI nu ficea parte dinvreo migcare de rezistenll clandestinl.

BitrAnul ridici din umeri. Alese o cheie din leglturi, daraceasta nu se potrivi cu incuietoarealacdtului. Mai incercluna gi inci una, pAni cAnd, in sfArgit, o glsi pe cea potriviti.

- Niciodati nu le nimeresc. Sunt atAt de multe! oftl el cuniduf. Pe vremea mea, toate ugile astea erau deschis e, iar aicilucrau muncitorii in cAte doud gi trei schimburi. Acum n-a

mai rimas nimic. Nu gtiu ce treabi a avut Securitatea cu tatdllui. Oricum, nu ne spuneau noui. De altfel, nici nu e treabamea. Nici atunci n-a fost.

Puse sacoqa jos, ca sd desfaci lacitul gi si tragl lanpl dininelele sudate pe ugile metalice.

- De fapt, chiar la Centrul de Calcul aveli voie, aga mis-a spus.

tmpinse uqile mari, de table, bAjbAi pe un perete lateralpAnd gnsi un intrerupitor electric ai aprinse lumina. CAteva

neoane prifuite clipird, parcd nemulgumite pentru ci fuseserl

deranjate. Le ficu semn si intre.

- Asta-i, spuse oftAnd, faclnd un gesr larg cu mA,na. Lavremea lui, a fost cel mai avansat Centru de Calcul din Mol-dova. Poate chiar din RomAnia. Aici au avur prinrre primelecalculatoare Felix 3000 puse in funcqiune in jard,. Cicd al

FreR vecrr

doilea dupi cel care a fost livrat pentru Casa Poporului, aia

de-au rebote zat-o acrt' Palatul Parlamentului. Azi, probabilcd gi telefonul pe care il aveli in buzunar are o putere de

calcul mai mare. Luaji tot ce credeli de cuviinld. Dar sI nuvi facegi mari speranle, s-a recuperat de mult tot ceea ce avea

cAt de cAt valoare. Eu o si rimAn totuqi cu voi, cd aga mi s-a

sPus.

Porni tArAndu-9i greoi pagii pe podeaua acoperitd cu

mormane din carcase de aparate butucinoase, necunoscute,

teancuri mototolite de listinguri, placi cu circuite electro-

nice, cutii cu cartele perforate, unele sparte, al cdror con-qinut era imprigtiat pe jos. Se opri intr-un coll 9i se agezl

pe un scaun rotativ cu spitarul rupt. Scormoni prin buzu-

nare, scoase un pachet de ligdri, extrase una gi o aprinse,

pufeind mullumit.

- $i cam ce-qi inchipui tu c-o sI recuperdm din aceaste

harababurd? se rlsti Lauraardtdndcu mAna spre obiectele dinincipere. Ne pierdem vremea.

- Are dreptate, oftd Vlad. Nea Ilie ne-a prevenit. Tot ce

s-a putut recupera s-a recupefat.

$tefan a inceput si cerceteze, frenetic, printre mormane.

- Nici gAnd. Eu, unul, rimAn.Dar, daclvoi aveji altceva

mai bun de fecut, n-avegi decAt se plecali. tr, -od evident, se

pot recupera metalul 9i hArtia. E posibil sd se giseasci 9i ca-

bluri. Iar cabluri gi cablaje inseamni cupru, care se pletegte

bine. Sper si primeasci cei de la Remat qi plecile electronice.

Uite, cine-a maivdzutmemorii de un K.O.? Placa asta mare

cAt un batic e plini cu astfel de chestii. Nici nu gtiu sigur dacia;a se pronunll ce scrie pe .1.. in mod sigur nu inseamnd

Knock Out.

17

'18GeoReE LnzAn

- Kilooctet, interveni Vlad. E de o mie de ori mai micdecAt un megaoctet.

- Vasizicd, hard diskul laptopului meu de cAte mii de

ori? De milioane de ori? Mai mare... Amvdzut.pe Discoveryce se poate recupera aurul din componente, spuse el, flutu-rAnd cu ambele mAini o placi ticsiti cu circuite integrare,frumos aliniate.

- Numai tu puteai veni cu idei de-astea! mormii Laura,incruntAndu-se. Ne pierdem vremea.

- tncercali, mai intAi, cu carcasele de.metal, ii sfatui nea

Ilie. N-au fost luate pentru ci-s uqoare, dar voluminoase, deci

greu de transportat. Dar pentru voi, poate cI meriti. sd facepi

efortul. Uite, luali astea si nu vd murd drigi prea tare.Le ardtd saco$a pe care o adusese.

Tinerii imbrd,card, salopetele cam soioase, igi puseri mI-nuqi groase din piele Ei se apucari de treabl doar pe jumdtate

convingi, adunnnd in saci mari de gunoi hArtiile qi cartonul.Metalul recuperabil il strAnserl intr-un morman, in mijloculinciperii. Lisari, pentru moment, phcile cu circuite, dar iqi

propuserd sd intrebe la Remat, odatl cu primul transporr,daci primeau gi aqa ceva. Din cAnd tn cAnd, Vlad, care igirecipitase buna dispozilie, scotea exclamalii de uimire, ari-tAnduJe ce mai descoperise.

- Parc-am fi intr-un muzeu! lJite, asta a fost o impri-manti cu ciocinele! $tia1i cI tncd sunt considerate cele mairapide? Ciocdnelele sunr asemdndtoarc cu cele ale unui pian.Prin dreptul lor trece o bande metalicd pe care sunt $ranfarecAteva seturi de caractere. Un ciocinel se activeazd cind ca-

racterul ce trebuie imprimat ajunge in dreptul lui. Tare, nu?

FrrR vecnr

Cicd existau qi imprimante-,rmargaretd", cu caracterele pla-

sate pe-un soi de lamel e care semanau cu petalele florii.

- Eu zic s-o lua1i, ci-i grea gi scoatefi un ban pe ea.

Illectronicele astea erau foarte scumpe, qi de ele nu s-a atins

nimeni mulqi ani. De-asta a qi rezistat tot ce mai e pe-aici.

[)e imprimantele cu ciocinele se listau statele de plati a sa-

lariilor, igi aminti nea Ilie, scogAnd altd jigarFr. Pdcdneau cAte

o zi-ntreagd. Mda, a avut mulqi angaj ayi f.abrica asta, n-o sirnai existe prea curAnd a$a ceva. tn..p.ru cu muncitorii gi

abia la sfAr;it se listau lefurile pentru personalul tehnic. Aga

cra politica partidului. Muncitorii primeau salariu intreg:

iar cei de la TESA, de reguli, doar pe jumitate, pentru cicrau socotifi vinovaji de nerealizarea planului, care oricum

nu se ficea aproape niciodati. De fapt, pe atunci salariul se

chema ,,retribujie".

- Dumneata unde-ai lucrat? intrebe Laura alungAnd cu

rnAna un fir invizibil de fum de ligari care ii ajunsese, chipu-

rile, la nas, dar betrAnul nu se sinchisi.

- Pdi, cam peste tot. Am inceput ca ucenic la atelierul

mecanic, cAnd am terminat Profesionala, apoi am facut liceu'

la seral gi, mai apoi, am studiat Finanlele la Iaqi, laf.drd,f.rec-

venli. O vreme am lucrat gi eu aici, la Centrul de Calcul. $tiuf abrica asta cape propriul brzrnar. Aici l-am cunoscut ceva

mai bine pe tatel teu, beiete. Eraf.oane talentat, aga se vorbea.

ii amenajaseri cimiruga aia, ca un fel de laborator special

pentru el, pe care-l linea tot timpul incuiat. Lucra mai multnoaptea, cAnd nu era nimeni prin preajmd. Se spunea cd era

pFrzit de securigti.

19