Piero $an 0ioruio

GUilr $[$UPRrUtryUEgilru$ GTIAPROPIIII, -, -

PNIBU$Nil rcllilllTIIGT GT URITHTI,

$r G[nr rsil llttutilBltl

Tehnoredactare: Gilbert G herghina, Luxi na Gherghi na

CopertS: Gilbert Gherghina

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei

SAN GIORGIO, PIERO

Cum si supravietuiegti tu gi cei apropiafi pribugirii economice

ce urmeazl 9i care este inevitabilS / Piero San Giorgio ; trad.: loana

S6ngerean. - Bucuregti : Ganesha Publishing House, 2015

rsBN 978-606-87 42-11-3

l. S6ngerean, loana (trad.)

33

,,Survive The Economic Collapse"

@ 2013 by Piero San Giorgio

Copyright @ 2016 Ganesha Publishing House

Este interzisi reproducerea sub orice formd, integral sau partial,

a acestui text firi consimldmAntul scris al editurii.

ripdritra: kUganesha\\p/ J advertiEingt Printing

design . tipar o promolionale . editurd

tel: 021 423 20 s9,tel/fax:.02L 424 98 t3

e-mail: contact@ganesa.ro, web: ganesa.ro

GUPRITS

CuvAnt inainte / 5

Cuv6nt inainte la edilia francezd / 8

lntroducere / 13

Partea I - Riscuri ti impacturi/ 24

Suprapopularea /24Sfdrpitul petrolului / 34

Sf6rgitul tuturor resurselor / 45

Colapsul ecologic / 55

Sf6rpitul sistemului financiar / 72

Cultura globald /97Factorii neprev6zuji / 116

Speranlele / 121

Partea a l!-a - Pribugirea / 133

Mecanismele pribugirii / 133

Consecinlele / L45

Lumea de m6ine / 168

Momentul decizi,ei / 2OG

Partea a lll-a - Supravieluirea I zl,L

Atitudinile de supravieluire / 27L

Baza autonoml sustenabile (BAS)/ 219

Apa / 223

Hrana /23Llgiena 9i sindtatea / 249

Energia / 282

Cunoagterea / 301

ApSrarea / 308

Legiturile sociale / 342

Unde s5 vI instalafi o BAS / 353

Partea a lV-a - Pregdtirea personali / 376

Cum sd vd pregdnl / 377

Un plan de acfiune / 388

Exercifiile fizice /39tConcluzii/ 399

Bibliografie gi referinfe / 403

Anexe / 420

Trusa de supravieluire timp de 72 de ore I 420

Provizii dehrand / 423

Echipament pentru prepararea hranei / 424

Produse de igieni gi de curilat / 425

Medicamente gi instrumente medicale / 426

Unelte / 428

Apirare, siguran!5 gi mijloace de comunicare I 43O

Despre autor I 432

Pentru faniLia nea

GUUnffiilmrrr

de James Howard Kuntsler

,,Nimic nu este mai amuzant decdt nefericirea", a scris Samuel

Beckett cAndva intr-o epigramS, ca o subliniere a faptului ci atuncicAnd totul pare pierdut, mairim6ne totu;i umorul. Astfel, am fost?nclinat si iau o atitudine poznagi in cdrlile mele recente despreacest subiect, referitor la anomaliile ingrozitoare ;i de mareanverguri aflate in desfdpurare in a;a-zisa lume ,rdezvoltat6". Pe

misuri ce ne confruntim cu datele realitSlii, gAndirea deliranticreFte direct proporlional cu nivelulgeneral de anxietate; efectulfinal fiind o pierdere totalS a inteligenlei, in special printre oameniicare ar trebui si gtie cel mai bine despre tot. Ce poate fi mai sublimcomic dec6t ni;te oameni inteligenli, care aclioneazi prostesc?

Conducerea politici in special pare si fie dezorientati de

schimbirile ce au loc in lume. Cea mai evidenti caracteristici Tn

aceasti perioadi istorici este incapacitatea claselor educate gi

conducitoare de a construi un conlinut narativ coerent referitorla ce ni se petrece, ;i si formeze un consens inteligent referitorla ce este de ficut in aceste conditii. Aceasta este tragic desigur,dar privind desfSgurarea evenimentelor, pare un spectacol destulde captivant, gi acliunea e doar la inceput. Piero San Giorgioeste probabil mai pufin glumet decdt mine, in acest foarte clargi folositor ghid al siu pentru prezent gi viitor, dar impirti;imaceea;i apreciere a gravit5lii comice ;i a ciudSfeniei specificetimpurilor noastre.

Cei trei cil5reli (apocaliptici, n.n.) care doboari umanitateaindustrial-tehnocratici sunt bine-cunosculi in prezent t) apogeulpetrolului (sau cel pulin apogeul petrolului disponibil); z)dificulHtile formirii de capital, din cauza acumulSrii maxime dedatorii; 3) efectele foarte tangibile ale schimbirilor climatice (sau

cel pulin, dezechilibrul climei). in galopul acestor cilire!i, anumiteconsecinle ne apar ca fiind previzibile. De exemplu, putem vedeain prezent relalia dintre combustibiliifosiligi bani. Existi o legituridirecti ?ntre disponibilitatea gi cantitatea de petrol ieftin introdusin economiile avansate gi expansiunea creditului ieftin, care odat5

5

Cum si supraviefuiegti tu gi cei apropiafi

activat, se converte;te in datorie. A;adar, in momentul de apogeual petrolului, se ajunge de asemenea;ila datorie maximi. larodaticu trecerea maximuluiin cazul ambelor, vom incepe si asistimla derularea epocalS a datoriilor, ca creanfe asupra obiectelor, aciror valoare dep6legte garantiile existente. Aceasti derulare semanifestl ca disparitie a banilor, ;i mai la obiect, a averiitotale dinposesia societSfii. Aceasta se traduce prin sciderea standarduluide viafi.

Ca un exemplu poate ;i mai direct, putem vedea efecteletangibile ale schimbirii climatice (sau vreme neobi;nuiti),mahifestate prin recolte slabe, lipsi de hrani ;i preluri ridicate;sau ale distrugerii ora;elor de pe lirmuri ;i a infrastructurii, dincauza furtunilor masive; sau de;ertificarea regiunilor afectate deseceti, ce alungi oamenii din casele lor. in toate aceste cazuri,oamenii suferE pierderi teribile de sinitate, proprietSli sau situalieeconomicS.

Deci, concluzia la care ar putea aiunge un eventual observator?n aceasti situalie este c; condiliile de existenli vor deveni cusiguran!5 mai aspre pentru cam toati lumea, deoarece vomconcura unii cu allii pentru viala de zi cu zi, pentru ni;te resurse ?n

scidere, printre infrastructuri in pribugire ;i degradare ecologici.Exist5 desigur efecte secundare bizare gi fatale, cum ar fi tendin{aca bogifiile rimase ale naliunilor si fie concentrate in cAtevam3ini, faimosul ,runu la sutd" din populafie. Dar aceasta poateconduce la alte efecte, cum arfi, revolte politice, in care, acest,,unula sutd" (sau aristocralia, elita, clasa conducEtoare) este expusila rEsturniri gi atac frzic - cum ar fi tiierea capetelor. Aceasta inschimb conduce adesea la risp6ndirea ;i mai mare a dezordiniicivile, in care predomini o foarte generalS suferin!5, in timp ceeconomia se pribu;e;te ;i noi elite urmSresc si fac5 legea.

Posibilitatea unei astfel de dezordini, larg rlspinditi printrepopulaliile civilizate, nu a fost niciodati at6t de ameninlStoare?nainte, de;i inci la inceputul anului 2o13, populalia acestorsocietSlieste iluzionati, confuzi;iapatic6 (ne referim la SUA), saupe punctul de a-;imanifesta nemulfumirea (ne referim la Europa).Aceasti carte excelenti ne oferl o harti pentru ainlelege cdlStoriaprin cEderile socio-economice;i ce si facem Ia destinalie.

5

Cuvint lnainte

Sunt de acord cu Piero San Giorgio ci putem face multe ?n

afara scrisului, rugSciunii gi conflictului politic, pentru a u;uratranzilia in urmitoarea eri a umanit5fii. Cred gi ci suntem de

aceea;i pirere ?n ce privegte natura destinaliei c5lStoriei: o

,,repornire", si spunem ata, un regim de viaf5 mult mai Pulincomplex, ?ntr-o lume mult extinsi, cu mai putini oameni, cu unititisuverane de guvernare maimici;ieconomii locale reficute. Lista

cu ,,ce este de ficut", care sE conlini sarcinile esenliale pentruoamenii civilizali, poate fi rezumati astfel: trebuie si ne cultivimpropria noastri hran5, independent, pe misuri ce industriaagricoli devine tot mai depi;itifnvechiti; trebuie sd locuim in altespalii dec6t in suburbii ;iin ora;e gigantice, metropole; trebuie sitransportim altfel oamenii ;i lucrurile, dec6t folosind avioane 5iautomobile; trebuie si reconstruim releaua local5, aminun!it5, a

economiei independente, care si constituie come(ul pe m5surice abandonim dinozaurii economici caWalmart (gi allii de acestfel).

Nu este loc pentru plSngiciogi in acest plan, nici pentruciutarea de lapi ispS;itori sau chilibu;erii. Piero San Giorgioprezinti toate acestea in cartea de fa!i, cu cea mai revigoranticlaritate a scopului, carte pe care v-o recomand ca pe un cursintensiv ?n supravieluire, pentru restul vielii dumneavoastri.

James Howard Kunstler este cel mai bine cunoscut ca autor olcdrfilorThe Long Emergency (,,Urgenla Prelungiti") pi Geographyof Nowhere (,,Geografia lui niciieri"). El este Si autor o numeroaseromane, incluzdnd descrierea sa despre un viitor ol Americii fdrdpetrol, World Made by Hand (,,Lumea flcuti cu m6na"). Lucrdrilesole mai scurte au opdrut in: New York Times, Washington Post,

The Atlantic Monthly, Metropolis, Rolling Stone, Playboy { multealte reviste.

PARTEA I

nNGURT $r tilmcrunr,,Ceo mai nare greteoLa q umanitalii este cd nu poateinleLege ecuaf,iiLe exponenlioLe. "

Albert Bartlett, fizician

(1ee8)

,,FinaLuL fundoliei noostre este cunooSterea couzeLorgi o nigcdrii secrete a LucruriLorl gi. LdrgireogranileLor imperiuLui onuLui, cu reqLizareq tuturor.LucruriLor posibiLe. "

Francis Bacon,

,,in timpuriLe minciunii universoLe, odevine un act revoLutionar."

,,New Atlantis"

(1627)

spune adevdruL

George Orwell

SUPRIPOPUlANT[Planeta PimAnt are vArsta de c6teva miliarde de ani. in decursul

acesteifoarte lungi perioade, multe speciiau apirut, s-au dezvoltat;i au evoluat. Marea maioritate au disp5rut, uneori din cauza uneiextinclii brutte ?n mas5, dar cel mai adesea, din cauza incapacit6liilor de a se adapta la schimbare in ni;a lor biologicS, in habitatul lor.

Omul - Homo sapiens - a apirut cu doar cSteva sute de mii deani?n urm5, ceea ce reprezinti doar o fracliune de timp in termenigeologici. intr-o perioadi scurt5, a avut o asemenea influenliasupra sistemului terestru, incAt unii cercetitori au propusstabilirea unei noi perioade geologice incep6nd cu anul 1784, anulinvenliei motorului cu aburi al luiJames Watt. Ei numesc aceastinou5 perioadd Antropocen, sau Epoca Omului, ;i care urmeaziHolocenului, inceput acum 1o.ooo de ani. ldeea nu este lipsiti desens, chiardaci pare arogantS,in special c6nd vedem incapacitatea24

| - Riscuri 9i impacturi

omului de a prevedea ;i de a se proteia de catastrofele naturale,

cum sunt tornadele, tsunami, cutremurele... in orice caz, trebuiesi observim ci nicio alti specie cunoscuti nu a lSsat o astfel de

amprent6 asupra mediului, ?n bine sau in riu. Acest lucru nu s-ar

petrece daci oamenii nu ar fi at6t de numero;i.inainte de a merge mai departe, trebuie si stabilim un

concept matematic firi de care este dificil de apreciat importanlaevenimentelor cu care ne vom confrunta in secolul al )fi|-lea.Pulini oameni iubesc matematica, ;tiu asta. Dar este limbaiul

universului, ;i este mai bine si cunoagtem noliunile de bazi decitsi suferim sub Lege, cu ,,L" mare - mE refer la Legea Fizicii, care

se exprimi ?n formi matematic5. Este o lege cu care nu se pot face

compromisuri sau si se negocieze. Legea este rece ;i firi mil5,

mereu 5i peste tot prezent5. Putem respecta sau ignora o lege

omeneasci; putem de exemplu, si trecem strada pe lumina ro;ie;dar nu putem alege si ignorim iminenla ciocnirii cu o ma;ini ce

vine cu too km/h. Vai de cei care nu cunosc Legea!

in termenii colapsului, conceptul matematic pe care trebuiesi-l inlelegeli este cre;terea exponentialS. Este unul dintre cele

mai dificile concepte matematice pentru mintea omului, deoarece

noi avem tendinla si 96ndim liniar, conform cu creFterile liniare, intimp ce cretterea exponenlial5 este o curbi ascendenti. Dar velivedea ci este un concept u;or de inleles daci se acordi suficienttimp pentru a fi explicat.

in cazul creqterii liniore sau aritmetice, se adaugi o aceea;i

cantitate, de fiecare dati. De exemplu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 etc. 'aceasta este secvenla liniari sau aritmetici. De fiecare datiun acela;i numir - in acest exemplu, numirul 1 - este adeugatnumirului anteriorl rezultE o cregtere constantS. Pe de alti parte,ca procent, crefterea se diminueazd:1oo%,5o%,33% etc.

Acum ceva un pic mai dificil - in cazul creqterii exponenliale sau

geometrice,cantitatea adiugati cr:egte defiecare datS' De exemplu,

secventa 1,2, 4,8,16,32,64 etc., se obline prin dublarea numdruluiprecedent; se inmulleqte numirul precedent cu 2, de fiecare dati.Cantitatea adiugati depinde de numirul precedent. Devine totmai mare, in timp ce procentul adiugat rimAne constant, de too%

in acest exemplu. Dar existi cretteri geometrice cu alte procente -5o%, zo%,1o%,'t%, o,25% - dar principiul este acela;i.

25

Cum si supravietuietti tu gi cei apropiafi

Pentru a fi siguri ci ?nlelegem ce este cresterea exponentialS,si luim de exemplu, cretterea populaliei cu 10% in fiecare an.Aceasta inseamni ci populafia se inmulte;te cu 1,1 in fiecare an.Astfel, la o populalie iniliali de r.ooo de indivizi, avem:

. ?n primul Btrr avem o crettere cu t.1oo de indivizi(r.ooo x r,r);

. dupi doi ani, populalia a crescut(r.ooo x1,1 x1,1sau looo x1,1,);

. dup5 tapte ani, a crescut aproape(t.ooo x1,17);

. dup5 1oo de ani, s-a inmullit cu 13.780 ;i a ajuns la r3.78o.ooo(t.ooo x 1,i1oo).

Formula generalS este p(n)=p(o) x creyeredn, unde p(o) estepopulalia inifia15, p(n) este populalia dupi n ani, iar cre;terea esteprocentul de cre;tere anuali dat.

Bun, afiinleles pSni acum?

Si revenim la primele doui secvente de numere. Secvenlaliniari crette ct) ,,1" de fiecare dati: t, 2, j, 4 etc. SI comparim cuseria exponenlia15, care cregte prin dublarei1,2,4,8 etc. Vom redai3 secvenle din fiecare serie. Acestea sunt rezultatele:

ITERATIA seRra urunRA srRn rxponrnTnlA

L

2

3

4

5

6

7

8

9

10

71

12

13

la 1.21o indivizi

dublu, la 1.948,7

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

72

13

L

2

4

8

16

32

64

128

256

5L2

L.O24

2.O48

4.096

76

oG

=eoG

I - Riscuri gi impacturi

O ilustrare grafici a primelor zece iteralii dau urm5toarelecurbe:

Vedeli ci dupi un anumit timp, progresia exponenliale se

desprinde in mod clar de cea liniari. DacE creltem iteralia la t3,

oblinem un grafic cu urmitoarele curbe:

4,500

4,000

3,500

3,000

2,500

2,000

'l,500

1 ,000

500

0

Vedem cE progresia exponentiali ia foarte repede o formicomplet diferiti de cea liniari. La inceput, diferenla nu este

atAt de mare, apoi devine perceptibilS vederii si apoi, datoritiproprietSlilor sale matematice, pare si explodeze, ;i diferenladevine tot mai mare. Matematica este interesanti, nu-i a;a?

27

.9JgfCLoc