La Urziceni, acum 5000 de ani, morBii erau legaBi ;i ......de aur de 24K prelucrate prin batere. 2...

IAnul XV Nr. 746 Duminic[ 13 august 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Sucurile naturale f[cute`n cas[ favorizeaz[ eliminareatoxinelor din organism

ARTRO-HYP HA - o sinergieperfect[ între Fructoboratde calciu ;i Acid Hyaluronic

PAGINA 8PAGINA 5

La nord de Dunăre au existat un nu-măr semnificativ de arme sau unelte cutăişul curbat, de la seceri, coase, cosoare,pumnalul curb numit şi sica, rhomphaeatracică şi varianta mai scurtă a acesteia,falx dacica. Majoritatea pieselor au fostdescoperite la Sarmizegetusa.

Palatul San Anton ;i gr[dinile sale `;idatoreaz[ originea Marelui Maestru An-toine de Paule, care a achizi\ionat un teren`n apropierea satului Attard `n anul 1623;i a `nceput construirea unei vile de \ar[,care era destul de aproape de La Valetta.

De Paule a proiectat de asemenea pla-nul gr[dinii, cu planta\ii de portocali, la`nceput. Aceste portocale el le trimitea subform[ de cadouri oaspe\ilor s[i.

Palatul a fost apoi re;edin\a MarilorMae;tri care au urmat, iar ast[zi esteRe;edin\a oficial[ a Pre;edintelui Maltei.Palatul actual este o cl[dire cu dou[ etaje,cu un turn p[trat care ofer[ o priveli;tepanoramic[.

De numele acestui harnic profesor seleagă începutul studiilor sătmărene. Eldevine iniţiatorul studierii trecutului cul-tural al părţilor sătmărene.

Trotinetele, skateboard-ul şihoverboard-ul au o autonomie mare şi suntideale pentru mersul la şcoală, muncă sauplimbări. Plecarea se face prin avânt, apoiacceleraţie uşor şi treptat. Viteza maximăeste de 30 de kilometri pe oră. Desigur c[părinţii nu sunt foarte încântaţi de acesteplimbări şi noi tendinţe, deoarece tineriise plimbă adesea pe străzile municipiuluiSatu Mare, care sunt destul de aglomerate.Uneori, ace;tia nu sunt atenţi la maşinişi motociclete, iar unele dispozitive arputea să îi rănească pe copii. Trendul apornit din America şi nu a durat foartemult timp ca să ajungă şi la noi în ţară.Adolescenţii din toate judeţele, dinmediul urban, dar şi cel rural, folosescaceste instrumente zi de zi.

PAGINA 11

PAGINA 3

La Urziceni-Vamă au fost descoperite 40 de mor-minte, fiind cea mai mare necropolă Bodrogkeresztúrdin România în prezent, iar la Cămin - Podul Crasneiau fost cercetate 9 morminte. Se pare că poziţionareadefunctului pe o parte sau alta este determinată de se-xul defunctului, respectiv femeile sunt chircite pe par-

tea stângă, iar b[rbaţii pe partea dreaptă. Diferenţeledintre sexe continuă şi în ceea ce prive;te inventarulfunerar.

În mormintele de femei numărul vaselor este maimare (6-7 vase), aşezate de jur-împrejurul mortului,iar în zona bazinului se găsesc în multe cazuri şiraguri

de mărgele de scoică, probabil utilizate la ornamentareavestimentaţiei. La bărbaţi numărul de vase este sem-nificativ mai mic, 1-2 vase, poziţionate de regulă înzona picioarelor, alături de care se găsesc unelte depiatră sau cupru, respectiv vârfuri de săgeţi, cuţite, ră-zuitoare, străpungătoare.

AndreiMihalache

a `mplinit 60de ani de via\[

;i peste20 `n Teatrulde Nord PAGINA 4

Pe urmele Reginei Maria, prin gr[dinileSan Anton din Malta

Vasile Scurtu, un profesor;i politician de seam[al S[tmarului anilor 1930

Falx Dacica era unadintre cele mai de temut arme din Antichitate

La Urziceni, acum 5000 de ani, mor\ii erau lega\i ;i `ngropa\i cu m[rgeleSe credea c[ defunctul trebuia legat cu sfoar[ pentru a nu se `ntoarce `n lumea celor vii

Tinerii s[tm[reni,cuprin;i de febra hoverboard-urilor

PAGINA 2

PAGINA 9

PAGINA 10

Sfaturi vestimentarepentru viitoarele m[mici

PAGINA 7

În mormintele de femei numărul vaselor este mai mare (6-7 vase),aşezate de jur-împrejurul mortului, iar în zona bazinului se găsesc în multecazuri şiraguri de mărgele de scoică.

Prelucrarea aurului în aceastăperioadă este reprezentatăpe teritoriul judeţuluinostru prin trei piesede podoabă, ambelegăsite ca inventar funerarîn cadrul unor mormintede femei. Piesele suntrealizate din foiţăde aur de 24Kprelucrate prinbatere.

2 Informa\ia de Duminic[/13 august 2017

Umanitatea, în evoluţia sa mi-lenară pe care o are la activ, a cu-noscut, ca de altfel orice fiinţă uma-nă, perioade evolutive intense, al-ternate cu cele de acalmie. O astfelde evoluţie intensă, ca să nu o de-numim “revoluţionară”, este pe-rioada neolitică, o perioadă care ascos umanitatea din latenţa paleo-litică, când omul nu era decât unvânător rudimentar a cărui singurăpreocupare era supravieţuirea. Pe-rioada neolitică, căci la ea ne vomreferi în aceste rânduri, a adustransformări profunde în societa-tea umană.

În această perioadă, omul preistoricva adopta noi deprinderi economice, so-ciale, spirituale, care vor marca definitivevoluţia ulterioară a umanităţii.

În această perioadă se trece la noi preo-cupări economice, şi ne referim aici la cul-tivarea plantelor şi creşterea animalelor,dar dincolo de aceste două fenomene seascund aspecte care fac această perioadăsă fie cu adevărat “revoluţionară”. Acestepreocupări economice determină altepreocupări şi deprinderi socio-culturale,aceste fenomene interacţionând. Bunăoa-ră, cultivarea plantelor şi creşterea anima-lelor determină sedentarizarea comuni-tăţilor preistorice, care sunt “obligate” săse aşeze pentru a practica noile îndeletni-ciri. Tot acum apare ceramica, poate ca onecesitate de a prepara cerealele, precumşi inovaţiile tehnice legate de amenajareahabitatului, realizarea de unelte rezistenteşi eficiente, adecvate noilor necesităţi, pre-cum şi apelarea comunităţilor preistoricela noi resurse, cum ar fi sarea.

Dâmbul Sfintei Măriidin C[line;ti, cel mai nordicpunct Starčevo–Criş din \ar[

În acestă perioadă se manifestă pe te-ritoriul judeţului culturile Starčevo-Criş(neoliticul timpuriu, 6600-5500 a. Chr.),Grupul Pişcolt (sau cultura Ciumeşti, ne-oliticul mijlociu, 5500-5000 a. Chr.) şi cul-tura Herpály (sau Salca - Herpály, neoliti-cul târziu, 5000-4500 a. Chr.), care se di-ferenţiază prin tehnica de confecţionareşi de ornamentare a ceramicii< incizare,ciupire, barbotinare, pictare, ornamenteaplicate, etc. Pe lângă ceramică, care re-prezintă materialul preponderent dintr-oaşezare neolitică, sunt frecvente diferite ti-puri de unelte din piatră.

Problematica neoliticului timpuriu dinnord-vestul României a fost întrucâtva cla-rificată în urma săpăturilor arheologicedesfăşurate în anii '70-'80 la Homorodude Sus şi de Mijloc, Dumbrava, Fughiu,Suplacu de Barcău, Zăuan. În ultimele do-uă decenii, importante descoperiri s-aufăcut în siturile de la Tăşnad-Sere (underegretatul Neţa Iercoşan a săpat mai binede un deceniu, săpăturile fiind continuatede către János Németi, Virag Cristian, Ci-prian Astalos) şi Călineşti-Dâmbul SfinteiMării, care reprezintă cel mai nordic punctcu descoperiri Starčevo–Criş din Româ-nia.

Cercetările din ultimele două deceniiîşi păstrează caracterul unor săpături desalvare, singurele cercetări sistematice fiindefectuate, începând din 1995, de către Ja-nos Németi la Pişcolt, fără însă ca desco-peririle să fie publicate. La acestea adău-găm săpăturile de la Halmeu-Vamă şi Ur-ziceni-Vamă efectuate în ultima decadă.

Reconstituirea vieţii spirituale, fără iz-voare scrise, se poate face pe baza desco-peririlor arheologice şi prin analogie cupopulaţiile din Asia Mică a căror comu-nitate este continuă din preistorie. Capri-ciile morţii, îngropării ;i fosilizării concură

pentru a lăsa o sărăcăcioasă şi fragmentarămărturie despre preistoria omului. Adop-tarea poziţiei verticale permanente repre-zintă premiza apariţiei unor axe în per-cepţia structurii spaţiului pentru hominid<axa verticală - cu percepţia intangibilă acerului> axa orizontală - percepţia intan-gibilă a orizontului. Hominidul îşi pune oserie de întrebări cu privire la anumite fe-nomene intangibile. Diferenţa cea mai im-portantă dintre om şi animal este conşti-inţa morţii şi faptul că toate acestea tindsă se compună într-o atitudine culturală -religia.

Atitudinea rituală faţă de defunct nupare să derive dintr-o logică raţională caresă se asocieze cu cele trei instincte funda-mentale< de alimentare, de conservare, deperpetuare. De asemenea, apariţia conşti-inţei sfârşitului a generat întrebări despreînceput, apărând fenomenul de creare, degeneză. Omul este pus în situaţia ca, dacăacceptă un principiu creator, să apară ten-taţia imortalităţii. Prin urmare, unul dintreelementele acestei geneze a sacrului îl con-stituie visul. Vizualizarea unui defunct de-termină percepţia asupra vieţii anterioare.Odată cu neoliticul apare o nouă dimen-siune fundamentală a credinţelor, un altsistem de referinţă sacru. Pentru vânătoriipaleolitici aflaţi în continuă mişcare dupăhrană, timpul şi spaţiul erau continue. Re-gimul de cultivare a plantelor a marcat înmod diferit percepţia spaţiului şi timpului,ducând la naşterea credinţelor ciclice.

Ridicarea primelor construcţiimarchează apariţia primelorsacrificii de întemeiere

Odată cu sedentarizarea, spaţiul pri-meşte valori diferite legate de percepţiacentrului şi periferie. Ridicarea primelorconstrucţii marchează apariţia primelorsacrificii de întemeiere, pentru a da o va-loare discontinuă spaţiului. În această pe-rioadă apare percepţia diferenţiată a valoriitimpului, impunându-se modelul cicluri-lor agricole. Actele de consacrare se per-petuează până astăzi. Sanctuarul reprezin-tă un sediu al divinităţii, realizat după mo-dele profane, dar într-o geografie sacră.

Pentru omul primitiv, tot ceea ce esteintangibil este sacru. Iar cerul este intan-gibil pentru om, el este expus fenomenelormeteorologice sau de altă natură, dar pecare el nu le poate influenţa sau înţelege.Din acest motiv este de la sine-nţeles căaceşti “homo religiosus” tind să observeaceste fenomene, în cazul nostru cerul, şisă sacralizeze orice fenomen, transformarepercepută de omul preistoric.

Referindu-ne la ritualurile funerare,predomină în această epocă înhumaţia,defunctul fiind aşezat în poziţie chircită,pe un “pat” de fragmente ceramice prove-nind din vase mari, şi este “acoperit” totcu fragmente ceramice.

Practica spargerii ritualea vaselor

Depunerea sau acoperirea rituală seleagă de ideea genezei cosmice a omului.Ideea este întâlnită în multe mitologii,naşterea omului din pământ şi întoarcerealui tot acolo. În vechea Mesopotamie, înmitologie Marduk îl face pe om din pă-mânt şi din propriul sânge. Tot în acestsens menţionăm câteva expresii din mi-tologia funerară aflate şi acum în circulaţie<“din pământ vii şi în pământ te întorci”, “s-a făcut oale şi ulcele”> în unele zone sepractică şi spargerea rituală a vaselor.

Defunctul era ghemuit şi legat

Potrivit lui M. Eliade, unele mormintepot fi interpretate ca o precauţie împotrivaeventualei întoarceri a defunctului întrecei vii> în aceste cazuri, defunctul era aşezatîn poziţie ghemuită, şi poate legat cu sfoară.În alte cazuri această poziţie trebuie pusăîn legătură cu speranţa unei renaşteri, as-pect simbolizat şi de aşezarea defunctuluiîn poziţie fetală.

Epoca eneolitică se manifestă în pe-rioada 4500-3500 a. Chr. şi reprezintă oetapă istorică relativ frământată şi com-plexă, atât datorită fenomenelor econo-mice şi sociale noi, generate de apariţia şidezvoltarea metalurgiei aramei, cât şi a in-fluenţelor etno-culturale sudice şi răsări-tene. Astfel, în locul marilor comunităţiagricole şi stabile, specifice epocii neoliticetârzii, se produce o fragmentare culturală,zonală, care va duce la apariţia unor cercurişi orizonturi culturale noi, pe teritorii în-tinse. Acest fenomen constituie, de fapt,începutul procesului de indoeuropenizare.

Este o epocă în care pe lângă utilizareacu precădere a pietrei apar şi obiecte con-fecţionate din aramă. În această perioadă,pe teritoriul judeţului se manifestă culturaTiszapolgár şi cultura Bodrogkeresztúr,culturi care fac parte din civilizaţiile mariale epocii eneolitice din Bazinul Tisei Su-perioare.

Primele materiale eneolitice apar încolecţia Kovacs pe baza cărora s-au făcuto serie de cercetări în zona Ciumeşti - Be-rea, în anii 1960. Paralel cu acestea, T. Ba-der a realizat o serie de sondaje în zonaHomoroade în anul 1968, descoperind o

importantă aşezare Tiszapolgár. În anii1990, N. Iercoşan realizează o serie de să-pături arheologice la Carei - Cozard, Dum-brava - La Cosma, Vezendiu - Drumul Ti-reamului.

La Urziceni-Vamă au fostdescoperite 40 de morminte,fiind cea mai mare necropolăBodrogkeresztúr din România

În această epocă se practică înhumaţia,defunctul fiind aşezat în poziţie chircită,orientat E-V, culcat pe partea stângă saudreaptă, cu capul orientat spre V sau E. LaUrziceni-Vamă au fost descoperite 40 astfelde morminte, fiind cea mai mare necro-polă Bodrogkeresztúr din România în pre-zent, iar la Cămin - Podul Crasnei au fostcercetate 9 morminte. Se pare că poziţio-narea defunctului pe o parte sau alta estedeterminată de sexul defunctului, respec-tiv femeile sunt chircite pe partea stângă,iar b[rbaţii pe partea dreaptă. Diferenţeledintre sexe continuă şi în ceea ce prive;teinventarul funerar.

:iraguri de m[rgele de scoic[;i vase a;ezate`mprejurul mortului

În mormintele de femei numărul va-selor este mai mare (6-7 vase), aşezate dejur-împrejurul mortului, iar în zona bazi-nului se găsesc în multe cazuri şiraguri demărgele de scoică, probabil utilizate la or-namentarea vestimentaţiei. La bărbaţi nu-mărul de vase este semnificativ mai mic,1-2 vase, poziţionate de regulă în zona pi-cioarelor, alături de care se găsesc uneltede piatră sau cupru, respectiv vârfuri desăgeţi, cuţite, răzuitoare, străpungătoare.Numărul şi corelaţia mormintelor estesemnificativă pentru statutul social.

Cimitirele, ̀ n zone ml[;tinoase

Cimitirele sunt de regulă de dimen-siuni medii, aproximativ 50 de mormintefiind poziţionate în zone joase mlăştinoasesau pe grinduri puţin înalte, neinundabile.Înhumaţii se află poziţionaţi la mică adân-cime, până la 50 de cm. De remarcat cămormintele sunt dispuse pe şiruri, fără caacestea să se suprapună sau intersecteze,fapt ce relevă că înmormântările se fac în-tr-o perioadă scurtă de timp şi sunt mar-cate printr-un semn tombal.

În această perioadă, apar piesele decupru, cunoscându-se o înflorire a meta-lurgiei cuprului. Fiind un metal rar, cuprulse utilizează cu precădere pentru piese depodoabă sau de prestigiu, fiind descoperitepuţine piese pentru care se poate presu-pune un caracter utilitar. Cele mai multepiese de cupru descoperite constituie to-poare de diverse tipuri, topoare-dălţi,cuţite. Astfel de descoperiri avem prepon-derent în necropolele de la Urziceni-Vamă,Cămin-Podul Crasnei, Ciumeşti, Hotoan,în inventarul funerar al mormintelor. Totca inventar funerar sunt descoperite ace,străpungătoare, podoabe de cupru, măr-gele. Prelucrarea aurului în această perioa-dă este reprezentată pe teritoriul judeţuluinostru prin trei piese de podoabă, ambelegăsite ca inventar funerar în cadrul unormorminte de femei. Prima piesă o repre-zintă podoaba de păr descoperită în M6de la Cămin-Podul Crasnei, frumos or-namentată. Celelalte două piese reprezintătot podoabe de păr, de formă conică, des-coperită la Urziceni-Vamă. Piesele suntrealizate din foiţă de aur de 24K prelucrateprin batere. Este vorba de ace de păr, rea-lizate probabil din lemn, al căror cap esteîmbrăcat în foiță de aur.

Dr. Cristian Virag,cercet[tor ;tiin\ific III

Muzeul Jude\ean Satu Mare

Alexandru Sahia a fost un publicistşi scriitor român, de orientare socia-list-comunistă, ales post-mortemmembru al Academiei Republicii Po-pulare Române în 1948.

După ce a absolvit clasele primareîn localitatea natală, Alexandru Stă-nescu (numele s[u real) a fost înscrisîn 1920 la Liceul Militar "Dimitrie Stur-dza" din Craiova. În 1926, elevul Ale-xandru Sahia a debutat literar cu schița"Sculptorul Boamba" publicată în re-vista "Șoimii", editată de Liceul Militar"Mihai Viteazul" din Târgu-Mureş, un-de era înscris sub numele de AlexandruG. Stănescu. La “Șoimii”, Sahia a sem-nat cu pseudonimul Al. Mânăstireanu,după numele satului său Mânăstireadin județul Călăraşi.

Nefiind făcut pentru viața cazonă,în 1927 a părăsit Liceul Militar, iar înanul 1928 şi-a dat bacalaureatul. S-aînscris la Facultatea de Drept din ca-drul Universității Bucureşti. Nu a găsitce căuta nici în viața universitară, astfelcă în anul 1929 a intrat în viața mona-hală, devenind călugăr la MănăstireaCernica. La mai puțin de un an de laintrarea la mănăstire s-a retras din co-munitate.

Începând din 1931 şi până în 1937- anul decesului - Sahia a fost gazetar,publicând în cunoscute ziare şi revisteale vremii< “Rampa”, “Facla”, “Diminea-ța”, “Azi”, “Cuvântul liber”, “Adevărul”şi “Era nouă”. În 1932 a înființat douăpublicații suprimate de către cenzurădupă câteva numere, “Bluze albastre”şi “Veac nou”, dar scrie mai ales repor-taje.

După dezamăgirea religioasă, Sahiacontinuă să caute o formă de dreptatepământească> în 1935, efectuează o vi-zită în URSS, în urmarea căreia laudărealizările sovietice, fapt apreciat de so-vietici, care au nevoie să prezinte o im-agine pozitivă a Uniunii Sovietice înlumea occidentală. Atât Panait Istrati,cât şi Sahia au fost simpatizanți ai so-cialismului şi comunismului, dar Sahiaera un naiv care nu a perceput că rea-litatea vieții cetățenilor sovietici nu erace li se arăta oaspeților străini în URSS.Cu un an înainte de deces, el se înscrieîn Partidul Comunist Român (PCR).A murit la 29 de ani, la data de 12 au-gust 1937, ca urmare a unei tubercu-loze netratate. În 1946, după preluareaputerii politice în România, PCR l-atransformat în erou al clasei munci-toare. Desigur istoriografia comunistăomitea trecerea sa prin viața monahală.Faptul că a murit de tuberculoză le-apermis biografilor oficiali să scrie căse trage din țărani săraci. De fapt erafiul unui țăran înstărit, ajuns chiar pri-mar liberal în comuna sa.

80 de ani de lamoartea lui

Alexandru Sahia

ISTORIEUnele morminte pot fi interpretate ca o precauţie împotriva eventualei întoarceri a defunctului

între cei vii> în aceste cazuri defunctul era aşezat în poziţie ghemuită, şi poate legat cu sfoară. Înalte cazuri această poziţie trebuie pusă în legătură cu speranţa unei renaşteri, aspect simbolizat şide aşezarea defunctului în poziţie fetală.

Mormânt de înhumație descoperit în necropola eneolitică de la Urziceni. CulturaBodrogkeresztúr

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Acum 5000 de ani, la Urziceni-Vam[, mor\ii erau`nmorm]nta\i cu oale din lut, podoabe sau s[ge\iSe credea c[ defunctul trebuia legat cu sfoar[ pentru a nu se `ntoarce `n lumea celor vii

13 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

PERSONALIT~}IŢinutul Sătmarului îi oferă posibilitatea să se afirme nu numai

pe plan profesional, ci şi în domeniul cercetării ştiinţifice. Întegrân-du-se foarte repede în specificul zonei, Vasile Scurtu îşi creează unfront larg de muncă pe tărâm lingvistic şi istoric. Se dovedeşte foarteinteresat în problemele specifice ale regiunii de graniţă, se implicăîn problemele folosirii limbii române în administraţie.

În perioada 1930-1940, la Li-ceul “Mihai Eminescu” din SatuMare, a predat limba română Va-sile Scurtu. Numele său apare peun tablou din incinta Colegiului.De asemenea, numele lui VasileScurtu este cinstit astăzi în muni-cipiul Satu Mare, apărând pe unadin plăcuțele cu numele persona-lităților de pe Aleea Corneliu Co-posu.

Activitatea distinsului profesor ;i ompolitic a fost considerat[ de o asemeneaimportan\[ ̀ nc]t biografia lui a deschis,`n 2012, seria “Caietelor eminescienilors[tm[reni”, realizat[ de Ovidiu T. Pop ;iViorel C]mpean, la acel volum con-lucr]nd ;i Aurel Pop. Vasile Scurtu estede asemenea onorat cum se cuvine `njude\ul s[u natal, Bistri\a-N[s[ud.

Anii de formare

Vasile este primul copil din familialui Larion şi Susana din Parva, comun[unde s-a n[scut `n 15 mai 1906. Ceacare îi va insufla dragostea pentru carteeste Susana, mama lui, care, asemeneaSmarandei lui Creangă, învaţă să scrieşi să citească alături de el, vrând să-şivadă feciorul om cu multă învăţătură.

Cele dintâi învăţături şi îndemnurile primeşte de la dascălul său GeorgeCiocârlă şi de la preotul Vasile Coşbucdin satul copilăriei sale.

A plecat din Parva în “Blajul româ-nimii nordice”, cum era numit Năsăudul,sau oraşul academicienilor. Aici se afir-mă ca un elev sârguincios, premiant înactivităţile şcolare, drept pentru careeste ajutat cu o bursă grănicerească. Înanul 1926 se înscrie la Facultatea de Li-tere şi Filozofie în cadrul Universităţii“Regele Ferdinand” din Cluj, pe care otermină cu succes şi în anul 1930 estenumit profesor titular de limba şi lite-ratura română la Liceul “Mihai Emines-cu” din Satu Mare. Aici va lucra şi soţiasa Ileana, colegă de facultate, pe catedrade limba germană.

Un talent didactic rar

Vasile Scurtu îşi câştigă foarte repededragostea şi aprecierea elevilor, dar şi acolectivului în care a intrat. Era tânăr şiplin de entuziasm, călăuzindu-l dragos-tea pentru profesia care şi-a ales-o. Aiciîi va cunoaşte pe viitorii săi prieteni şicolegi Aurel Şorobetea şi Octavian Ru-leanu.

Din amintirile lor rezultă că VasileScurtu avea un talent rar întâlnit. Reuşeasă convingă cu uşurinţă, iar prin clari-tatea ideilor şi farmecul expunerii cap-tiva întreaga asistenţă.

Într-un studiu intitulat “La aniver-sare’’, Nae Antonescu spunea< “VasileScurtu îşi desfăşoară activitatea la LiceulMihai Eminescu în perioada 1930-1941.De numele acestui harnic profesor seleagă începutul studiilor sătmărene. Eldevine iniţiatorul studierii trecutuluicultural al părţilor sătmărene. În perioa-da cât a fost profesor la liceul din SatuMare, a depus eforturi sistematice atâtla catedră, cât şi în cadrul cercetărilorştiinţifice, îndeosebi istorie, folclor şilingvistică’’.

În 1939 a publicat cartea dedicatăcelui care a fost primul profesor de limbaromână la Liceul Regesc Catolic sătmă-rean, ulterior Liceul “Mihai Eminescu”,

carte intitulată “Petru Bran. Un luptătoral trecutului românesc din Satu Mare”.

Într-un alt studiu dedicat profeso-rului Vasile Scurtu, Octavian Ruleanuscrie într-un mod tot atât de elogios<“Era un element deosebit de dotat pro-fesional, cu o vocaţie certă pentru carieraaleasă. Receptiv la nou, era printrepuţinii admiratori pe atunci ai poezieimoderne, răspândind de la catedră dra-gostea faţă de simbolistul Ştefan Peticăşi faţă de poezia declarativ muzicală alui Ion Minulescu”.

Vasile Scurtu era principalul coor-donator al festivalului de teatru organi-zat de elevii de la Liceul “Mihai Emi-nescu”. Începând cu anul 1934, este înfruntea Societății de lectură a elevilorde la Liceul “Mihai Eminescu”. Despreactivitatea lui la Liceul “Mihai Emines-cu”, Nae Antonescu afirma< ”Primulgând al profesorului s-a îndreptat spresprijinirea societății de lectură a elevilorşi biblioteca şcolii. A îndemnat pe elevisă citească, le-a cultivat gusturile şi pre-ferințele pentru literatura română şi uni-versală. An de an numărul volumelordin biblioteca şcolară a crescut sub pri-virea oblăduitoare a lui şi a celorlalțiprofesori ai liceului, Eftimie Pandrea şiTraian Marcu.”

Un pasionat cercet[tor

Ţinutul Sătmarului îi oferă posibili-tatea să se afirme, nu numai pe plan pro-fesional, ci şi în domeniul cercetării şti-inţifice. Întegrându-se foarte repede înspecificul zonei, Vasile Scurtu îşi creeazăun front larg de muncă pe tărâm lin-

gvistic şi istoric.Se dovedeşte foarte interesat în pro-

blemele specifice ale regiunii de graniţă,se implică în problemele folosirii limbiiromâne în administraţie, devenind unadevărat tribun al acesteia. Dovedindbune calităţi organizatorice şi adminis-trative, a fost promovat în funcţia de di-rector la Liceul comercial de băieţi dinacest oraş.

Viceprimar liberal

Funcţia de onoare pe care o va ocupaînsă şi care a rămas în analele oraşuluiSatu Mare a fost cea de viceprimar, înperioada 1933-1937, când la guvernarese afla PNL. Este alături de Ştefan Benea,primarul oraşului, doctor în drept şi li-cenţiat al Academiei de Înalte Studii Co-merciale.

În această calitate a avut sarcini mul-tiple, ocupându-se în mod deosebit dedomeniul socio-cultural căruia i-a acor-dat o mare atenţie. A înfiinţat trei şcoliprimare şi s-a interesat de soarta celorexistente, a ridicat monumente, s-a nu-mărat printre iniţiatorii Casei Naţionale,astăzi Casa de cultură, a fost un valorospublicist în coloanele ziarelor locale“Afirmarea”, “Graniţa’’,. “Frontul’’, “Ga-zeta’’ şi a condus “Gazeta Sătmarului’’ca organ politic săptămânal.

Rod al muncii sale din aceşti ani suntşi lucrările “Trei ani de muncă (1933-1936)”, dedicată activității comisiei in-terimare a municipiului Satu Mare, dincare făcuse şi el parte, precum şi “Ghidulmunicipiului Satu-Mare”. În 13 decem-brie 1936 la Satu Mare au fost organizate

ample manifestări cu ocazia dezveliriimonumentului dedicat părintelui dr.Vasile Lucaciu. Vasile Scurtu a ținutatunci o conferință, tipărită un an maitârziu într-un volum cu titlul “Problemenaționale la granița de vest”.

Alături de prietenul său OctavianRuleanu, Vasile Scurtu este membru ac-tiv al despărţământului ASTRA SatuMare, fiind prezent la toate manifestărileculturale din cele mai îndepărtate colţuriale judeţului, sprijinind cu vorba şi înspecial cu faptele, ba chiar şi cu pungalarg deschisă, toate acţiunile cu caracterromânesc. Dintre conferințele organi-zate de ASTRA şi susținute de VasileScurtu la Satu Mare amintim< “500 deani de la moartea lui Alexandru cel Bun”,“Îndemnare la cultivarea graiului româ-nesc” şi “Grănicerii năsăudeni”. Numelesău îl găsim şi printre conferențiarii an-grenați în cadrul programului de cultu-ralizare organizat de ASTRA în aşa-nu-mitele Școli Țărăneşti.

Vasile Scurtu a rămas o personalitatemarcantă în istoria oraşului Satu Mare,recunoscută în multe documente alevremii, prin faptul că a contribuit prinefortul, dragostea şi priceperea lui la re-vigorarea vieţii de aici. În 5 noiembrie1936 activitatea merituoasă a lui VasileScurtu a fost răsplătită cu Ordinul ”Co-roana României” în grad de Cavaler,conferit prin Decretul Regal nr. 2428din 5 noiembrie 1936, Brevet nr. 61379din aceeaşi dată.

Exil ;i `nchisoare

Perioada Dictatului de la Viena îi

aduce şi clipe de suferinţă. Este nevoitsă se refugieze peste Carpaţi, soartă pecare o îmbrăţişează mulţi dascăli românidin Transilvania. ~ntre anii 1941-1943se stabileşte la Craiova, unde va lucra caprofessor de limba română la Liceul“Fraţii Buzeşti’’. Spre sfârşitul anului 1943este numit inspector şcolar în minister,fiind repartizat să răspundă de mai mul-te judeţe din Transilvania. ~şi va punecasa din Parva, rămasă nelocuită, la dis-poziţia inspectoratului şcolar pentru ao transforma în local de şcoală.

Pentru doi ani este numit directoral Liceului “George Coşbuc’’ din Nă-săud, după care în 1948 se stabileşte laCluj, acolo unde soţia sa, Ileana, moşte-nise casa părinţilor ei.

În 1949 îşi susţine teza de doctoratcu titlul “Termenii de înrudire în limbaromână’’, care îl va consacra mai târziuca pe un mare lingvist. La Cluj va lucraca profesor la Seminarul Pedagogic Uni-versitar, acolo unde îl are elev pe viitorulactor Florin Piersic.

Între anii 1952-1954, Vasile Scurtutrece printr-un exerciţiu de suferinţ[.Este condamnat la închisoare, fără să fiejudecat. Mai întâi este trimis la muncăla GAS Mogoşoaia, apoi trece printemniţele de la Gherla, Lugoj şi Galaţi,făcându-i viaţa un adevărat calvar. Seîntoarce acasă cu sănătatea zdruncinată,fără să afle însă motivul condamnăriisale. Abia în 1993, la insistenţele fiiceisale, care ajunge în posesia dosaruluipersonal, se află sentinţa< “Condamnareadministrativă. Membru PNL’’. Acest lu-cru Vasile Scurtu nu l-a aflat niciodată.

Lucr[ri de c[p[t]i

După eliberare a lucrat câteva lunica zilier, a fost apoi câțiva ani bibliotecar,iar din 1959 a fost profesor la Școala decântăreți bisericeşti a Arhiepiscopiei Or-todoxe din Cluj.

Vasile Scurtu a fost membru al In-stitutului de Lingvistică, al Societății Ro-mâne de Lingvistică Romanică şi al So-cietății de Științe Filologice din Cluj.Opera capitală în ceea ce priveşte cer-cetarea ținutului românesc Ugocea, de-loc cercetat până la el, o constituie lu-crarea “Cercetări folclorice în Ugocearomânească (Jud. Satu-Mare)”, publicatăîn 1942, sub auspiciile Academiei Ro-mâne.

Unul dintre ultimele articole care i-au apărut lui Vasile Scurtu în cursul vie-ții a fost “Itinerar coşbucian în Transil-vania”, care a văzut lumina tiparului învolumul “Studii despre Coşbuc”, apărutîn 1966 la Cluj, A mai colaborat de-alungul anilor la “Anuarul Arhivei de Fol-clor”, “Arhiva someşană” (Năsăud),“Cercetări de lingvistică”, “Studii şi cer-cetări de lingvistică” (Cluj), “Familia”(Oradea), “Transilvania” (Sibiu). Alăturide prof. univ. dr. Sever Pop a colaboratla Atlasul Lingvistic Român, ca specialistpentru zona Satu Mare.

Lucrarea care îl va aşeza în panteo-nul lumii ştiinţifice este “Termenii deînrudire în limba română’’, publicată înanul 1966, care va fi premiată de Aca-demia Română cu premiul “Timotei Ci-pariu’’, fiind prima lucrare româneascăde onomasiologie şi printre primele dinlume.

În 19 septembrie 1968, la Cluj, VasileScurtu a încetat din viață.

Articolul de fa\[ se bazeaz[ pe bio-grafii publicate la Satu Mare ;i ̀ n ziarulbistri\ean “R[sunetul”.

Vasile Scurtu, un profesor ;i politiciande seam[ al S[tmarului anilor 1930

În calitate de viceprimar al municipiului Satu Mare a avut sarcini multiple, ocupându-se în mod deosebit de domeniulsocio-cultural căruia i-a acordat o mare atenţie


TEATRU

Mar\i, 8 august, regizorul An-drei Mihalache, care a condus, cumici ̀ ntreruperi, activitatea sec\ieirom]ne a Teatrului de Nord ̀ n ul-timele dou[ decenii, a `mplinit 60de ani de via\[.

S-a n[scut `n 8 august 1957 la Bu-cureşti. ~n 1976 a absolvit Liceul Teo-retic nr. 2, Bucureşti, secţia real, urm]nd;i cursuri ale Liceului de Arte Plastice“Al. Tonitza”.

~n perioada 1977-1981 a fost studentla Institutul de Artă Teatrală şi Cine-matografică “I.L. Caragiale” - regie tea-tru, clasa prof. univ. Mihai Dimiu, asis-tenţi fiind Gina Ionescu, Irina Niculescu;i un anume Silviu Purc[rete. Examenulde diplomă, cu spectacolul “Chiriţa” deV. Alecsandri, l-a sus\inut `ntr-un locemblematic pentru ;coala bucure;tean[de teatru< Studioul “Casandra”.

~ntre 1981 ;i 1985 a fost regizor alTeatrului din Turda, apoi timp de 13ani a lucrat la Constan\a, la Teatrul Dra-matic ;i apoi la Teatrul Fantasio,c[p[t]nd experien\a spectacolelor mu-zicale, un gen pe care l-a ilustrat deseori;i pe scena s[tm[rean[.

20 de ani la Satu Mare

A ajuns la Satu Mare ̀ n 1996, iar din1997 a preluat mandatul de director ar-tistic al sec\iei rom]ne, ̀ nlocuindu-l peCristian Ioan. Cu excep\ia unei perioadede un an ;i jum[tate, a de\inut func\iide conducere `n Teatrul de Nord p]n[`n aceast[ var[, c]nd a cedat postul dedirector artistic colegului regizor Ovidiu

Cai\a. Dac[ predecesorul s[u la condu-cere ̀ ;i legase numele de festivalul Tea-tru-Imagine, din 2007 Andrei Mihala-che a fost printre principalii organizatoriai celor 7 ediții ale Festivalului Inter-naţional “F[r[ Bariere”.

Pe site-ul Teatrului de Nord SatuMare sunt pomenite, ca reprezentativeprobabil, aceste spectacole realizate deMihalache cu actorii s[tm[reni< “Ma-reşal din înalt ordin” de R. Askenazy,“Croitorii cei mari din Valahia” de Al.T. Popescu, “Muc cel mic” de A. Hauff,“Moş Teacă” de Bacalbaşa&Brăescu,“Chiriţa se întoarce” de V. Alecsandri,“Fata babei şi Fata moşneagului” de I.Creangă, “Prâslea cel voinic şi merelede aur” de P. Ispirescu, “Pygmalion” deG.B. Shaw, “Scufiţa roşie” de FraţiiGrimm, “Îndrăgostiţii din Ancona” deVajda Katalin, “Au fost o dată... douăorfeline” - parodie muzicală de E. Mirea,“Cotele apelor Dunării” de C. Udrea,“Gaiţele” de A. Kiriţescu, “Vizita bătrâ-nei doamne” de Fr. Durrenmatt, “Joculvieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă”de Horia Lovinescu, “Casa BernardeiAlba” de F. G. Lorca, “Baltagul” - adap-tare după M. Sadoveanu, “Steaua fărănume” de M. Sebastian, “Titanic vals”de T. Muşatescu, “Amintiri din copilă-rie” după I. Creangă, ”Take, Ianke şi Ca-dăr” de V. I. Popa, la care se adaug[ mul-te alte spectacole mai recente la care nevom referi `n continuare. Desigur, ca-riera sa regizoral[ a cuprins colabor[ricu multe teatre din `ntreaga \ar[.

Ca director al teatrelor din Con-stan\a a ob\inut mai multe premii `nFestivalul Teatrelor de Revist[, iar cuunul din cele mai bune spectacole ale

sale, “Jocul vie\ii ;i al mor\ii ̀ n de;ertulde cenu;[“, a fost premiat ̀ n edi\ia 2010a Festivalului Interna\ional “Atelier”.

O amprent[ inconfundabil[

Unul dintre primele spectacole re-gizate de Andrei Mihalache ̀ n perioadasa de directorat a fost un ecou al spec-tacolului de licen\[. Se intitula “Chiri\ase `ntoarce” ;i a avut premiera `n mai1998, cu un travesti memorabil realizatde Radu Sas ;i av]ndu-i ̀ n rolurile prin-cipale masculine pe Pavel Barto; ;i Da-niel Vulcu. Avea s[ fie `nceputul uneiadintre marile direc\ii de repertoriu aleregizorului-director< valorizarea come-diei rom]ne;ti.

~n aceast[ direc\ie s-au ̀ nscris spec-tacole pe texte din perioada clasic[ -“Mo; Teac[“ (1998), “O noapte furtu-noas[“ (2002) sau “D-ale carnavalului”(2017)” - ori din foarte ofertanta pe-rioad[ interbelic[ -”~ncurc[-lume”(2001), “Gai\ele” (2007), “Visul uneinop\i de iarn[“ (2009), “Steaua f[r[ nu-me” (2011), “Titanic Vals” (2012),“Omul care a v[zut moartea” (2012),“Profesorul de francez[“ (2013), “Take,Ianke ;i Cad]r” (2014).

Nici comedia contemporan[rom]neasc[ nu a trecut neobservat[,prietenia cu dramaturgul clujean CornelUdrea d]nd na;tere unor spectacole depomin[ pe textele acestuia< “Cotele ape-lor Dun[rii” (2005), “Pr[v[lia cu senti-mente” (2015) sau foarte recentul “Aipromis, te rog s[ mori!” (2017), cu VasileBlaga `n rolul principal, spectacol alespentru aniversarea celor 70 de ani aidramaturgului, marcat[ la Cluj-Napoca.

A abordat de asemenea un text dificil,tratat competent< “Dumnezeul de a do-ua zi” de Mimi Br[nescu (2013).

Dac[ ar fi s[ c[ut[m, cum ar faceun detectiv, amprenta inconfundabil[a lui Andrei Mihalache, am spune c[aceasta este bl]nde\ea. Aproape nicio-dat[ ̀ n spectacolele sale nu se trece pra-gul vulgarit[\ii exagerate ;i nu se r]deprea grosier. Ironia cu care sunt taxatesl[biciunile personajelor nu trece limi-tele dincolo de care ar deveni o deriziu-ne distrug[toare. Ceva din firea acestuiom care a trebuit, timp de 20 de ani, s[echilibreze orgoliile unei trupe adeseadivizate, s[ se descurce ̀ n toate proble-mele administr[rii unui teatru, ;i areu;it, cu toate astea, s[-;i p[streze umo-rul, gentile\ea ;i c[ldura, se vede ̀ n rea-liz[rile sale scenice.

Format la “Fantasio” ca regizor deteatru muzical ;i revist[, Andrei Miha-lache s-a preocupat mereu de ilustra\iamuzical[ a spectacolelor sale ;i ;i-a asi-gurat ̀ n ultimii ani colaborarea lui Do-rin Grigu\[ de la Baia Mare, actor cumare experien\[ ̀ n domeniu. Adapt]ndpove;ti clasice ̀ n spectacole pentru co-pii, le-a prins aten\ia ;i prin muzic[, de;iuneori versurile erau scrise mai multpentru amuzamentul adul\ilor. Uneoria reu;it (la “Tinere\e f[r[ b[tr]ne\e ;ivia\[ f[r[ de moarte” din 2011 se r]dea`n hohote de la cap la coad[), alteoriechilibrul ̀ ntre nevoile copiilor ;i poan-tele regizorului se cl[tina. Dar de lips[de idei nu l-a putut acuza nimeni. Iarcel mai recent spectacol al s[u, “D-alecarnavalului”, g[se;te ̀ ntruc]tva echili-brul ideal ̀ ntre fidelitatea fa\[ de text ;iornamentele muzicale.

~ntoarcerea spre dram[

Desigur, publicul prefer[ comedia,;i Andrei Mihalache ;tie asta. :i-acl[dit o reputa\ie ;i o manier[ propriede a monta comedii. Dar c]nd s-a`ntors spre dram[ a dovedit c[ sensi-bilitatea ;i umorul sunt dublate la el ;ide profunzime.

Personal consider c[ cel mai bunspectacol pe care l-am v[zut regizat deel a fost “Jocul vie\ii ;i al mor\ii `nde;ertul de cenu;[“ (2010). Radu Bo-tar, Gabriel Du\u, Ciprian Vultur ;iDorina Neme; au oferit atunci o de-monstra\ie de for\[ dramatic[, ajutat[de regia auster[ ;i interiorizat[ impus[de Mihalache. La fel de impun[tor afost, `n aceea;i stagiune, spectacolul“Casa Bernardei Alba”. Chiar “Vizitab[tr]nei doamne” (2007) sau “Sinuci-ga;ul” (2004), spectacole pe texte nulipsite de dimensiune comic[, au ar[tatinteligen\a dramatic[ a regizorului. Ro-lul f[cut de Agnes Lorincz `n “Vizitab[tr]nei doamne” greu poate fi uitatde cei care au v[zut spectacolul.

Ce s[-i dorim lui Andrei Mihalachede ziua lui? Dincolo de ur[ri de s[n[ta-te ;i putere de munc[, ̀ i ur[m s[-;i re-descopere profunzimea, eliberat fiindacum de obliga\ii ;i compromisuri, ;is[ ne mai dea c]teva spectacole mari.Poate “Moara cu noroc”, pentru publi-cul adult? Varianta pentru copii, chiarcu o virulen\[ mai moderat[, a avutscene foarte puternice. Acum, c]nd numai are neap[rat nevoie de populari-tate, regizorul ar putea s[ ne ofere c]te-va bijuterii. Pentru c[ ;tie ;i poate.

Vasile A.

Dac[ ar fi s[ c[ut[m, cum ar face un detectiv, amprenta inconfundabil[ a lui Andrei Mihalache,am spune c[ aceasta este bl]nde\ea. Aproape niciodat[ `n spectacolele sale nu se trece pragul vul-garit[\ii exagerate ;i nu se r]de prea grosier. Ironia cu care sunt taxate sl[biciunile personajelornu trece limitele dincolo de care ar deveni o deriziune distrug[toare.

Andrei Mihalache a `mplinit 60 de anide via\[ ;i peste 20 `n Teatrul de Nord


S~N~TATEAcidul hialuronic (cunoscut şi ca hialuronan) este un glicozaminoglican cu dimensiuni mari,

sintetizat în membrana plasmatică, ce se regăseşte în cantități semnificative la nivelul țesuturilorepiteliale, conjunctive şi neurale. Acesta are un rol esențial în menținerea flexibilității articulațiilorşi mobilității încheieturilor. El stimulează sinteza de lichid sinovial şi acționează ca lubrifiant alcartilajelor, fiind un constituent major al matricelor extracelulare.

Fructoboratul de calciu este uncomplex organic de calciu, fruc-toză și bor ce se regăsește în modnatural în fructe și legume proas-pete, dar și în nuci și ierburi aro-matice. Acesta este considerat unadintre cele mai biodisponibilesurse de calciu și bor, fiind maisigur și ușor de asimilat decât aci-dul boric/borax/boratul de sodiu.De fapt, fructoboratul de calciueste singura formă alimentară aborului considerată sigură, stabi-lă, non-toxică și deosebit de activăbiologic.

Mai mult, studiile științificeau arătat că sub această formă bo-rul este folosit în corpul umanatât la nivel celular, cât și extrace-lular cu o eficiență sporită, fruc-toboratul de calciu absorbindu-se într-o formă intactă și stabilădin tractul gastrointestinal.

Acesta poate contracara efecteledăunătoare ale deficienței dietetice învitamina D3 şi susține metabolismulcalciului, magneziului şi fosforului. Fa-cilitează protejarea celulelor şi a țesu-turilor față de acțiunea radicalilor liberi(creşte valorile enzimelor antioxidante<superoxid dismutază – SOD, catalază,glutation peroxidază) fiind un agentantisclerotic foarte important şi avândacțiune favorabilă în bolile cardiovas-culare, dar şi în cele osteoarticulare(gonartroză, artrită, osteoporoză).Contribuie la întărirea sistemului im-unitar. Limitează procesele inflamato-rii din organism scăzând valorile bio-markerilor hs-CRP şi TNF-α. Susținefuncționarea normală a sistemuluimuscular. Îmbunătățeşte performan-țele cognitive. Ajută la reglarea hor-

monală a organismului femeilor careparcurg faza de menopauză prin men-ținerea homeostaziei hormonilor ste-roizi. Participă la utilizarea eficientăde către organism a acizilor graşi esen-țiali precum omega-3 şi creşte randa-mentul energetic celular, grăbind şivindecarea rănilor. Astfel, fructobora-tul de calciu conferă produsului de fațăproprietăți osteoconstructoare, antiin-flamatoare şi antioxidante, fiind un ex-celent osteoprotector, contribuind lafuncționarea normală a oaselor şi a ar-ticulațiilor.

Acidul hialuronic

Acidul hialuronic (cunoscut şi cahialuronan) este un glicozaminoglicancu dimensiuni mari, sintetizat în mem-brana plasmatică, ce se regăseşte încantități semnificative la nivelul țesu-turilor epiteliale, conjunctive şi neura-le. Acesta are un rol esențial în menți-nerea flexibilității articulațiilor şi mo-bilității încheieturilor. El stimuleazăsinteza de lichid sinovial şi acționeazăca lubrifiant al cartilajelor, fiind unconstituent major al matricelor extra-celulare. De asemenea, acest compusajută şi în procesele de refacere a zo-nelor epiteliale ce prezintă leziuni saucicatrici, contribuind la proliferarea şimigrația celulelor către zonele afectateşi la organizarea matricei țesuturilorde granulație. Acest lucru se datoreazăacțiunii sale de refacere a țesuturilorepiteliale prin stimularea sintetizăriicolagenului, proprietăților imunomo-dulatoare (de stimulare şi inhibare ainflamației), antioxidante şi a celor dehidratare a pielii. Volumul de acid hia-luronic scade odată cu înaintarea învârstă sau cu expunerea la radiațiileUV, făcând astfel necesară suplimen-tarea sa.

În consecință, prin sinergia dintreglucozamină, condroitină, fructoboratde calciu şi acidul hialuronic, produsulde față acționează pe mai multe planuri(antioxidant, antiinflamator, osteo-constructor, osteoprotector şi cicatri-zant) pentru a proteja oasele şi articu-lațiile, limitând erodarea cartilagiilorşi pierderile de masă osoasă.

Datorită efectului antiinflamator,mineralizant şi antioxidant, produsulpoate încetini evoluția bolilor degene-rative de la nivelul osteoarticular şipoate avea un efect analgezic, în specialla suferinzii de osteoartrită şi gonar-troză. De asemenea, formula holistă aprodusului contribuie la menținerea şichiar îmbunătățirea mobilității articu-lare prin stimularea sintezei de țesutcartilaginos. Nu în ultimul rând, com-ponentele active pot avea o acțiune be-nefică şi la nivelul dinților şi a pielii.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru ofertev[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Porumbul galben este un alimentdelicios care are un gust plăcut şi dulce.Binecunoscuta şi populara cereală oîntâlnim prea rar în alimentaţia noas-tră.

Oferă o serie de beneficii şi avantajepentru sănătate şi ajută la tratarea anu-mitor boli. Dintre avantajele lui putemaminti< funcţionarea digestiei,menţinerea sănătăţii sistemului nervos,prevenirea cancerului şi îmbunătăţireavederii.

Pe lângă cele menţionate, porum-bul este bogat în vitaminele A, B, C, E,în săruri minerale (fier, potasiu) şi înfibre. În perioada de vară găsim cerealadulce pe toate tarabele pieţelor.

Este ideal să consumi porumb în

salate şi în diferite mâncăruri mai alesatunci când, de oboseală, nu eşti dispussă prepari o mâncare prea complicatăcare necesită timp îndelungat. Aduceo energie ridicată organismului şi ajun-ge doar să te uiţi la cum arată şi dejaţi-a făcut poftă. Are şi calităţi terapeu-tice remarcabile. Importanţa deosebităa porumbului decurge şi din alte avan-taje ale cultivării lui. Recoltele şi pro-ducţiile foarte mari sunt mult mai si-gure decât la alte plante, fiindcă rezistăla secetă şi se numără printre cerealelecu puţine boli şi dăunători. Copiilor leeste indicat să consume porumb înaceastă perioadă deoarece conţine oserie de vitamine benefice sănătăţii.

Dominique Szabó

Porumbul, surs[ de vitamine ;i minerale

ARTRO-HYP HA - o sinergieperfect[ între Fructoborat

de calciu ;i Acid Hyaluronic

Sindromul premenstrual (SPM) esteo afec\iune medical[ recunoscut[ carepoate s[ afecteze `ntre o treime ;ijum[tate dintre femeile cu v]rsta cu-prins[ ̀ ntre 20 ;i 50 de ani. Fenomenuleste provocat de fluctua\ii ale niveluluihormonilor feminini, estrogen ;i pro-gesteron.

Printre simptome se num[r[ dis-pozi\ia schimb[toare, agresivitatea,epuizarea ;i depresia, dar ;i unele efectefizice precum balonarea, cre;terea `ngreutate, probleme de piele ;i s]ni du-rero;i.

Unele femei au totodat[ pofte ne-controlate de a consuma dulciuri saude a bea alcool ̀ n exces. Cea mai sever[form[ de SPM, cunoscut[ sub denumi-rea de dezordine premenstrual[ disfo-ric[, poate avea un efect at]t de pro-nun\at asupra dispozi\iei, ̀ nc]t medicultrebuie s[ prescrie antidepresive. Exist[mai mult de 150 de simptome asociatecu SPM, iar num[rul ;i tipul lor variaz[de la persoan[ la persoan[.

Majoritatea fitoterapeu\ilor reco-mand[ mierl[reaua drept cel mai bunremediu pentru simptomele de SPM,exist]nd ;i bune dovezi ;tiin\ifice carearat[ c[ mai bine de jum[tate din fe-meile care au luat aceast[ plant[ pe du-rata a 3 cicluri au raportat o amelioraremai mare de 50% a simptomelor. Pute\is[ lua\i aceast[ plant[ sub form[ de ceai,de tinctur[ sau de capsule disponibile`n magazinele specializate. Lua\imierl[rea `n fiecare diminea\[, la felcum a\i proceda cu pilula contraceptiv[.Ve\i putea observa o schimbare abiadup[ 2-3 cicluri.

De asemenea, speciali;tii sunt dep[rere c[ exerci\iile fizice ar putea fitratamentul cel mai bun pentru SPM.Exerci\iile moderate amelioreaz[ circu-la\ia s]ngelui, relaxeaz[ mu;chii ;i lupt[`mpotriva reten\iei de lichid. Mai mult,exerci\iile fizice sporesc produc\ia deendorfine a creierului. Ca exemplu, pu-te\i face o plimbare `n mers vioi `n aercurat, `nota\i, alerga\i, apuca\i-v[ dedans sau face\i orice alt lucru care v[produce pl[cere zi de zi. Pentru rezultateoptime, spori\i nivelul de activitate 1-2s[pt[m]ni `nainte ca simptomele deSPM s[-;i fac[ apari\ia.

Totodat[ ar fi bine s[ v[ organiza\i

timpul, s[ dormi\i mai mult, s[ consu-ma\i multe mese mici ;i s[ v[ stabili\ic]teva obiective rezonabile pentru fie-care zi pentru a nu v[ sim\i cople;it[.Evita\i alimentele s[race `n nutrien\i,cum ar fi de pild[ b[uturile r[coritoare;i dulciurile. Acestea nu ar face altcevadec]t s[ v[ fac[ s[ v[ sim\i\i mai r[u,agrav]nd anxietatea ;i dispozi\iaschimb[toare. Atunci c]nd sim\i\i acestlucru opta\i mai degrab[ pentru o gus-tare compus[ din fructe proaspete ;i le-gume crude.

Pentru a combate simptomele SPMpute\i lua `n calcul suplimentele mine-rale ;i de vitamine.

Exist[ dovezi c[ vitamina B6 (piri-doxin[) poate ameliora simptome pre-menstruale precum< dispozi\iaschimb[toare, reten\ia de lichid, durerilede s]ni, balonarea, pofta de dulciuri ;ioboseala. ~ntre sursele alimentare bo-gate ̀ n vitamina B6 se num[r[ cerealele`mbun[t[\ite, fasolea, carnea, inclusivcea de pui ;i de pe;te, dar ;i unele fructe;i legume. Pute\i apela ;i la suplimente,recomandarea speciali;tilor fiind de 100mg pe zi, nu mai mult, ̀ ntruc]t excesulpoate d[una sistemului nervos.

Un alt supliment de vitamine esteformat din calciu ;i magneziu. Acesteminerale ac\ioneaz[ `mpreun[.

Calciul ajut[ la prevenirea crampe-lor ;i a durerii premenstruale, iar mag-neziul ajut[ organismul s[ absoarb[ cal-ciul.

Magneziul poate fi util ;i la \inereasub control a poftelor alimentare pre-menstruale ;i la stabilirea dispozi\iei.

Uleiul de lumini\[ sub form[ decapsule este considerat de unele femeifoarte util pentru anumite simptomeale SPM, `n special pentru s]niidurero;i. ~ns[ va trebui s[ fi\i atente laconsumul de lactate ;i s[ `l reduce\i lacel mult 1-2 por\ii pe zi, respectiv laptedegresat sau semidegresat, br]nz[ decas[ sau iaurt. Lactoza din produselelactate poate `mpiedica organismul s[absoarb[ magneziul mineral, care con-tribuie la reglarea nivelurilor de estrogen;i m[re;te secre\ia acestuia. Consuma\idin abunden\[ legume, fasole ;i p]ineintegral[. ~n schimb, reduce\i consumulde cafea, ceai, ciocolat[ sau alte produsecare con\in cofein[.

Modalit[\i de a lini;tisimptomele sindromului

premenstrual


RE}ETE

Gem ;i siropde pepene galben

P[st[i sc[zu\i

Mod de preparare<

Miezul de pepene se scobeşte cu o lin-guriță sau se taie cubulețe. 2 linguri de za-hăr se pun deoparte, iar restul se toarnăpeste fructe. Se amestecă bine, în aşa felîncât pepenele să se mai zdrobească. Aicise poate adăuga şi scorțişoara. Compozițiase pune la rece şi se lasă să stea 4-5 ore, du-pă care se pune la fiert. Se mai adaugă 300-350 g apă, în funcție de grosimea compo-ziției din vas. Lăsăm la fiert la foc mic,amestecând din când în când, până când

pepenele începe să se înmoaie. Dacă ațiadăugat scorțişoar[, după ce se fierbe com-poziția se scoate. ~ntr-un vas se strecoarăcantitatea de sirop egală cu cantitatea deapă adăugată la început, apoi în vasul cufructele se adaugă gelfixul amestecat cuzahăr şi sarea de lămâie. Se mai fierbe 2-3minute, zeama se strecoară în vasul în cares-a mai scos din sirop, iar gemul bine stre-curat se pune în borcane. Siropul se poateservi proaspăt, iar dacă se pune pentru iar-nă se adaugă şi salicilul. Se recomandăpentru sucuri, coctailuri, coctailuri defructe sau ca topping la înghețată ori pră-jituri.

Ingrediente<

1 kg de miez de pepene gal-bene, cât mai aromat și cât maiintens colorat, 750 g zahăr, ungelfix 2<1, un vârf de cuțit desare de lămâie, un vârf de cuțitde salicil (salicilul nu se înlo-cuiește cu conservant). Dupăgust se pot adăuga 2-3 batoanede scorțișoar[, dar nu este obli-

gatoriu.

Mod de preparare<

Fasolea verde se curăță, se rupe bu-căți, se spală şi se fierbe în apă cu sare(se poate folosi şi conservă). Dacă văplace, împreună cu păstăii puteți fierbeşi un morcov tăiat rondele. Făina serumeneşte uşor în ulei, se adaugă o lin-

guriță de boia, apoi şi păstăii fierți. Seadaugă câte puțin şi din zeama în cares-a fiert fasolea, până când se formeazăo zeamă păstoasă, se adaugă condi-mentele şi mărarul tocat, precum şismântâna b[tut[ bine în prealabil,adăugând şi 2-3 linguri de zeamă fier-binte. Mâncarea se mai lasă pe foc pânăcând începe din nou să fiarbă. Se ser-veşte ca mâncare de sine stătătoare saugarnitură la carne fiartă sau prăjită,cârnați prăjiți sau cu ochiuri de ouă.

Ingrediente<

600 g de păstăi (dacă se poa-te albi), 150 g de smântână, cir-ca 5-6 linguri de ulei, 3 linguride făină, sare, piper, boia de ar-dei dulce, o legătură mică demărar verde, eventual căteva

fire de pătrunjel verde.

Caise umplute cu crem[ de brânz[

Mod de preparare<

Fructele se spală şi se taie în jumă-tăți. Dacă nu sunt suficient de binecoapte, se pot fierbe puțin în apă în-dulcită cu zahăr (nu cu miere). Piersi-cile se vor pune în apă clocotită şi se

fierb doar câteva minute, astfel încât sărămână crocante. Ingredientele pentrucremă se amestecă cu mixerul, la înce-put la turație mică, apoi mai mare, pânăcând capătă consistența dorită. Cu olinguriță sau cu ajutorul unei pompede tort se umplu jumătățile de caise. Seornează cu bucăți de nuci, migdale,fulgi de orez expandat, frunze de mentăsau topping de ciocolată, eventual cubucățele mici de caise sau piersici.

Ingrediente<

10-12 bucăți de caise mariși bine coapte (se pot folosi

piersici foarte bine coapte, orijumătăți de caise sau piersicidin conservă), 200 g brânzădulce de vacă sau preferabil

mascarpone, 3 linguri de mie-re, un plic de zahăr vanilat, 50

g unt sau margarină.

Ciorb[ de maz[reuscat[

Mod de preparare<

Mazărea se spală bine şi se pune lafiert în apă uşor sărată. Într-o altă oală,

ceapa mărunțită se căleşte în ulei şi seadaugă puțină boia de ardei, apoi zarza-vaturile mărunțite. Se căleşte uşor şi acestamestec, apoi se stinge cu apă. Mazăreape jumătate fiartă se strecoară şi se toarnăîn oala cu zarzavaturile. Se condimen-tează şi se mai fierbe aşa circa 20 de mi-nute, până când toate ingredientele seînmoaie. La servire se poate presăra cupătrunjel verde mărunțit sau se poateadăuga smântână.

Ingrediente<

200 g de mazăre galbenă,uscată, 500 g de zarzavaturi(morcovi, pătrunjei, gulii, țeli-nă), o ceapă, 2-3 linguri de ulei,sare, piper, boia de ardei (dulcesau iute, după gust), pătrunjelverde sau smântână la servire.

Cercetări recente plasează so-cul în fruntea celor mai puternicestimulente ale sistemului imunitar.Fructele lui sunt un concurent re-dutabil al vaccinurilor antigripale.Extractele din fructe de soc sunteficiente în gripă, guturai, herpes,constipaţii, obezitate și îmbună-tăţirea vederii.

În laboratoarele supersofisticate aleunei universităţi medicale din Israel se facexperimente care ar putea influenţa soartaomenirii. Subiectul cercetării sunt niştebobiţe negre-albăstrui ale unei plante ca-pabile să neutralizeze cei mai periculo;imicrobi şi să mărească extraordinar ca-pacitatea naturală de apărare a organis-mului. Se pare că socul are cu adevăratceva special, pentru că a declanşat o des-făşurare de forţe făr[ precedent< sute decercetători lucrează de mai bine de zeceani la aceste studii care au căpătat o co-pleşitoare importanţă. Curios< un banalextract din fructele acestei plante devan-sează mult, ca eficienţă, substanţele chi-mice obţinute prin sintezele cele mai com-plicate. Extractele de fructe de soc suntun puternic concurent al medicamentelorantivirale de ultimă generaţie, ajută la vin-decarea majorităţii bolilor degenerative,la prevenirea bolii canceroase, la comba-terea tumorilor benigne, prelungesc tine-reţea biologică.

Se face prin t[ierea ciorchinilor cuboabe de pe ramuri. La trei-patru ore dela culegere, aceste boabe se vor preparasau vor fi puse la frigider, unde se potp[stra 24-48 de ore. Dac[ nu se folosesc`n stare proasp[t[, pentru preparate cumar fi siropul, tinctura sau sucul, fructelede soc pot fi uscate, dar numai pe cale ar-tificial[. Boabele se desprind de pe cior-chine şi se pun în strat foarte subţire pe osobă sau pe un calorifer, care asigură otemperatură în jur de 40 de grade Celsius.Se lasă boabele să se deshidrateze pânăcând seamănă cu stafidele. Atunci se de-pozitează în pungi de hârtie, în locuri us-cate şi întunecoase.

Boli care se trateaz[ cu fructe de soc

Gripă, guturai, sensibilitate la epide-miile de gripă - vaccinurile antigripalecele mai sofisticate au acum o concurenţăserioasă< tinctura de fructe de soc. Sub-stanţele conţinute de fructele de soc blo-chează infectarea celulelor sănătoase decătre virusurile gripale, stopeaz[ boala,atat în fazele incipiente, cât şi în cele avan-sate.

Obezitate, îngrăşare - o cură cu tinc-tur[ de fructe de soc, vreme de trei lunineîntrerupt, poate avea efecte spectacu-loase. Ca efect secundar, tinctura scade şipofta de mâncare. Tenul este lipsit treptatde aspectul încărcat încă din primele săp-tămâni de administrare, pielea capătă unaspect luminos, întreg corpul câştigândparcă o nouă tinereţe.

Constipaţie, constipaţie cronică, colităde putrefacţie - se administrează dimi-neaţa, pe nemâncate, una-trei linguri detinctură de soc, diluate într-o cană de apă.Tratamentul se face vreme de patru săp-tămâni la rând şi se poate relua, la nevoie,după o pauză de 5-7 zile.

Herpes - atunci când apar primelesimptome ale unei erupţii herpetice (uşoa-ră febră, nervozitate, usturime sau mân-cărimi) se ia câte o lingură de tinctură, di-luată în jumătate de pahar de apă, din orăîn oră, în total 3-4 doze. Se menţine tra-tamentul vreme de o săptămână.

Adjuvant în tratarea tumorilor malig-ne şi benigne - o cură de treizeci de zilecu tinctură de fructe de soc, administratăc]te 2 linguri pe zi, are efecte surprinz[torde puternice, prin activarea sistemului im-unitar, element extrem de important întratarea acestei categorii de afecţiuni.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Extractele din fructede soc sunt eficiente

în grip[, guturai;i obezitate

În laboratoarele supersofisticate ale unei universităţi medicale din Israel se fac experimentecare ar putea influenţa soarta omenirii. Subiectul cercetării sunt nişte bobiţe negre-albăstrui aleunei plante capabile să neutralizeze cei mai periculo;i microbi şi să mărească extraordinar capa-citatea naturală de apărare a organismului. Se pare că socul are cu adevărat ceva special, pentrucă a declanşat o desfăşurare de forţe făr[ precedent< sute de cercetători lucrează de mai bine dezece ani la aceste studii care au căpătat o copleşitoare importanţă.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Orice femeie însărcinată estefrumoasă, străluceşte, uimeşte,încânt[ şi farmecă. Însă trebuiesă recunoaştem că nu orice gra-viduţă ştie cum să îşi îmbracefrumos sarcina, astfel încât să nudea în extreme< ori să se ascundăsub cele mai largi şi mai fade hai-ne, ori să îmbrace haine strâmteşi ţipătoare. Uneori, fără să nedăm seama, facem alegeri vesti-mentare nu tocmai inspirate, ca-re nu se potrivesc deloc cu ideeade feminitate asociată cu sarcina,aşezând pe primul loc confortul.Evită greşelile vestimentare dinsarcină şi învaţă cum să combiniconfortul cu feminitatea.

Dungile orizontale lăţesc silueta,iar dacă alegi să le porţi în sarcină,mai ales când burtica este destul demare, nu vei face altceva decât să exa-gerezi aspectul normal al sarcinii. Evi-tă-le, iar dacă vrei să porţi imprimeualege mai degrabă imprimeurile mă-runte, delicate şi micuţe, precum unanimal print discret, buline sau im-primeuri florale.

Greşeala< Decolteul adânc Înlocuieşte cu< Umeri goi

În sarcină te confrunţi cu o schim-bare încântătoare a corpului< sănii îşimăresc volumul. Însă, tocmai pentrucă se întâmplă asta, ei devin mai greişi mult mai voluptoşi. În primul rând,trebuie să porţi sutien. Neapărat!Chiar dacă ai sănii mai mici, ei au ne-voie de susţinere, schimbarea fiind ra-pidă şi uriaşă, iar pielea ta se poateîntinde şi apar temutele vergeturi. Re-nunţă la decolteurile foarte adânci,sunt dizgra\ioase. Dacă vrei să dez-vălui bucăţi din pielea ta frumoasă degravidă, mai bine arată-ţi parte dinumeri sau/şi picioarele.

Greşeală< Bretelele subţiri Înlocuieşte cu< Mâneci largi

O parte neplăcută a sarcinii estedepunerea de grăsimi în cele mai in-confortabile locuri, dar mai ales în zo-na umerilor, iar dacă porţi bretele şiun sutien strâmt efectul este deza-struos< în zona subraţului iese în evi-denţă inestetic fiecare gram de grăsi-me. Soluţia este să alegi ţinute cu mâ-neci care să acopere zona cu proble-me, nu foarte scurte însă.

Greşeală< Rochiile şi bluzelesac Înlocuieşte cu< Rochii şi bluzebaby-doll

Sunt într-adevăr confortabile, însăbluzele şi rochiile sac, drepte şi largi,sunt o alegere neinspirată când ai bur-tică de gravidă. Ele nu fac decât să tefacă să arăţi precum un cub, nereuşindsă evidenţieze feminitatea ta. Chiardacă ai picioarele la vedere, contrastuluriaş dintre ele, mai ales dacă suntsubţiri, şi "cubul" în care ai ascunsburtica va deveni inestetic. Aşa că ale-ge modelele baby-doll, care sunt prin-se sub sâni şi cad în formă de A pesteburtică. Vei reuşi să evidenţiezi celmai subţire loc al taliei tale.

Greşeală< Hainele foarte strâmte Înlocuieşte cu< Falduri şi materiale lejere

Ştim că îţi doreşti să îţi arăţi bur-tica, însă soluţia nu este să o îmbraciîn cele mai strâmte haine şi să o expuiţanţoş mult prea evident. O poţi etalaşi fără să strigi către toată lumea

"Priviţi-mă! Sunt însărcinată!". Aşa călasă hainele pe care le purtai înaintesă rămâi însărcinată şi alege acum ma-teriale lejere, falduri, suprapuneri, ca-re să nu pară că îţi strivesc burtica un-de ascunzi cea mai preţioasă comoară.

Pantalonii strâmţi sunt o greşealăşi mai mare, mai ales dacă ai depuneride grăsime pe şolduri şi coapse şi înzona posterioară. S-ar putea ca înacest caz nimeni să nu îţi mai bage

burtica în seamă.

Greşeală< Buricul la vedere Înlocuieşte cu< Materiale opaceşi bluze lungi

Din nou, apreciem că eşti mândrăde burtica ta, însă nu trebuie să exa-gerezi şi să o arăţi întregii lumi în toatăsplendoarea ei. Acest detaliu trebuie

să rămână intim şi admirat numai detine şi partenerul tău.

Materialele transparente sau blu-zele care nu acoperă în întregime bur-ta nu sunt deloc feminine şi nici nuîţi evidenţiază burtica într-un modplăcut, dimpotrivă, din dorinţa de afi graţioasă vei ajunge în extremă şiscuza că eşti însărcinată şi că trebuiesă porţi haine comode nu mai este va-labilă.

O parte neplăcută a sarcinii este depunerea de grăsimi în cele mai inconfortabile locuri, dar maiales în zona umerilor, iar dacă porţi bretele şi un sutien strâmt efectul este dezastruos< în zona su-braţului iese în evidenţă inestetic fiecare gram de grăsime. Soluţia este să alegi ţinute cu mânecicare să acopere zona cu probleme, nu foarte scurte însă.

Sfaturi vestimentare pentru viitoarele m[mici

NU! DA!

NU!

DA!

NU! DA!

NU!

DA!

NU! DA!

NU!

DA!

NU! DA!

NU!

DA!


DIET~

Este o teorie plauzibil[ aceeac[ multe boli sunt cauzate de unexces de toxine ̀ n corp, toxine carevin din exterior (poluare, tutun,alcool ;i alte droguri, pesticide,produse de cur[\at), dar care suntproduse ;i de corpurile noastre(toxine produse de inflama\ii, re-ziduuri metabolice, cum ar fi aci-dul uric ;i ureea, al c[ror nivelcre;te `n cazul alimenta\iilor bo-gate `n proteine etc.)

Din fericire, organismul nostru arepatru canale de eliminare a toxinelor<pl[m]nii, rinichii, intestinul ;i pielea.Ficatul elimin[ toxine, dar nu le vars[direct `n exterior, ci `n intestinulsub\ire.

La fiecare respira\ie, pl[m]nii eli-min[ bioxid de carbon, gaz rezultat `nurma arderii carbohidra\ilor, protei-nelor ;i gr[similor. ~n plus, pl[m]niipot elimina ;i mici cantit[\i din altesubstan\e volatile sau u;or evaporabile,cum ar fi ureea sau acetona, `n cazulunei func\ion[ri proaste a ficatului oria rinichilor sau ̀ n cazul unei tulbur[rimetabolice. Aceste substan\e volatiledau un miros special respira\iei, ceeace poate indica o eliminare deficient[a toxinelor prin alte organe. ~n timpuloric[rei cure de detoxifiere ar trebuipracticate respira\ii profunde de-a lun-gul zilei pentru a facilta eliminarea bio-xidului de carbon ;i a altor substan\ereziduale.

Dup[ cum pl[m]nii elimin[ sub-stan\e reziduale gazoase, rinichii ex-cret[ toxine solubile `n ap[. ~n timpulunei cure de detoxifiere ar trebui con-sumate multe b[uturi diuretice, cumar fi majoritatea sucurilor de fructe ;ide legume verzi, precum ;i infuzii de-purative (de p[p[die, urzic[, coada ca-lului). Sucurile ;i infuziile diureticecresc volumul de urin[ ;i, odat[ cuaceasta, intensific[ ;i eliminarea toxi-nelor acumulate `n s]nge ;i \esuturi.

Datorit[ numeroaselor sale pliuri,stratul interior al intestinului (mucoasaintestinal[) are o suprafa\[ de contactcu alimentele enorm[. Acest lucru fa-ciliteaz[ absorb\ia substan\elor `ns]nge, precum ;i excre\ia (sau elimi-narea) toxinelor prin fecale. C]nd seproduce constipa\ie, excre\ia toxineloreste blocat[ ;i, ̀ n schimb, este facilitat[absorb\ia de produ;i toxici din fecalelere\inute. B[uturile laxative ;i cele cuun bogat con\inut de fibre favorizeaz[func\ia excretoare a intestinului. Prinurmare, ele nu trebuie s[ lipseasc[dintr-o cur[ de detoxifiere. Clismelecontribuie de asemenea la cur[\areaintestinal[.

Prin transpira\ie, pielea este capa-bil[ s[ elimine multe toxine, pe l]ng[s[ruri minerale. Din acest motiv estesupranumit[ “al treilea rinichi”.

~n timpul unei cure de detoxifiere,este recomandat s[ introduce\i trans-pira\ia prin exerci\ii fizice ;i infuzii dinplante depurative.

B[ile, sauna ;i periatul uscat al pieliifavorizeaz[ de asemenea func\ia ex-cretoare a pielii.

Sucuri recomandate

Totu;i, dac[ `n s]nge sunt toxine`n exces, procesele fiziologice decur[\are devin prea supra`nc[rcate. Su-

curile reprezint[ solu\ii excelente pen-tru a favoriza eliminarea toxinelor carecircul[ `n s]nge put]nd cauza o boal[.Aceste sucuri combin[ fructele cu le-gumele, combina\ii care par ;ocantepentru sus\in[torii anumitor trenduri`n alimenta\ie, care refuz[ s[ m[n]ncelegumele ;i fructele `mpreun[. Pentrucei care au dubii cu privire la beneficiileacestor combina\ii, prezint `n conti-nuare c]teva argumente.

De;i amestecul fructelor suculente;i a legumelor fibroase poate fi greu dedigerat pentru persoanele cu un sto-mac sensibil, acesta nu este cazul su-curilor `n care sunt combinate pu\inefructe ;i legume, dup[ ce s-au eliminatfibrele insolubile, partea cel mai greude digerat. Nu este niciun dezavantajdin punct de vedere fiziologic `n ceeace prive;te combinarea a 1-2 fructe cu1-2 legume. Cu toate acestea, intole-ran\a la anumite alimente este un lucruparticular ;i prin urmare fiecare per-soan[ trebuie s[ observe felul `n careorganismul reac\ioneaz[ la anumitealimente, singure sau combinate.

O alimenta\ie s[n[toas[ pe baz[ deplante trebuie s[ includ[ `n modneap[rat fructe ;i legume sau produsedin gr[din[ ̀ mpreun[ cu cereale ;i se-min\e. Propriet[\ile lor se amplific[ re-ciproc. De exemplu, citricele`mbun[t[\esc absorb\ia fierului din le-gume, iar fructele ;i legumele alcalini-zante ar trebui s[ neutralizeze cerealele;i leguminoasele acidifiante.

Un suc foarte bun pentru detoxi-fiere con\ine urm[toarele ingrediente<5 morcovi de m[rime medie, 2 merepotrivite nedecojite (dac[ sunt cultivateorganic), 4 tulpini de \elin[ ;i o l[m]ie.Se trec ingredientele printr-un

storc[tor de fructe (fie prin centrifu-gare, fie prin presare la rece).Prin pre-parare rezult[ 2 por\ii a 250 de mililitri.Acest suc este u;or de preg[tit ;i estefoarte pl[cut la gust. Compozi\ia sapermite multe varia\ii creative, cum arfi ad[ugarea de sfecl[ ro;ie, castravetesau pu\in ghimbir.

Un alt suc pe care vi-l propun pen-tru eliminarea toxinelor este sucul degrapefruit. El ac\ioneaz[ ca un antidot`mpotriva multor toxine, inclusiv celecare cauzeaz[ cancerul, datorit[ capa-cit[\ii sale de a activa anumite enzimehepatice. De altfel, experimentele f[cu-te la Universitatea Ebraic[ din Ierusa-lim arat[ c[ grapefruitul activeaz[ en-zimele responsabile cu detoxifierea chi-mic[ din ficat.

Sucul de grapefruit se dovede;teideal pentru ̀ nceperea unei cure de de-toxifiere ;i de purificare ;i de asemeneapentru `nceperea unei cure de sl[bire.Nu con\ine gr[simi sau sodiu, con\ineo cantitate mic[ de zah[r, multe vita-mine ;i ingrediente naturale care aucapacitatea de a neutraliza ;i eliminatoxinele. Recomand grapefruitul rozdeoarece con\ine licopen, un pigmentcare protejeaz[ `mpotiva cancerului.De altfel ;i aroma sa este unic[< o com-bina\ie de dulce, acru ;i amar. Grape-fruitul este un exemplu tipic de aliments[n[tos, dar cu toate acestea interac\io-neaz[ cu foarte multe medicamente.De aceea, ̀ nainte de a consuma suc degrapefruit, consulta\i un medic ;i citi\icu aten\ie prospectul medicamentelorpe care le lua\i, pentru a afla dac[ exist[interac\iuni.

ing. chimist Mircea Georgescutel.0721202752

O alimenta\ie s[n[toas[ pe baz[ de plante trebuie s[ includ[ neap[rat fructe ;i legume sau pro-duse din gr[din[ ̀ mpreun[ cu cereale ;i semin\e. Propriet[\ile lor se amplific[ reciproc. De exemplu,citricele ̀ mbun[t[\esc absorb\ia fierului din legume, iar fructele ;i legumele alcalinizante ar trebuis[ neutralizeze cerealele ;i leguminoasele acidifiante.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Popularitatea acestei cereale acrescut mult în ultimii ani< atrecut din magazinele cu produsesănătoase pe rafturilesupermarketurilor naţionale.

Nivelul ridicat de proteină pe care îlconţine, savoarea delicioasă şi texturadelicată au făcut din quinoa un substitutal orezului - cu toate că, după ce o veiîncerca, nu te vei gândi la ea ca la unsubstitut. Pe scurt, de quinoa te veiîndrăgosti uşor.

Cultivată în munţii Anzi de peste5000 de ani, quinoa a fost numită“mama cerealelor” şi “aurul incaşilor”.Practic, nu este o cereală, ci o sămânţ[,dar este folosită la fel ca toate celelaltecereale integrale. În ultimii ani i-acrescut popularitatea, pe măsură ceoamenii i-au descoperit calităţile.Bogată în proteine, fier, magneziu şifibre, quinoa este o mâncare foartesănătoasă şi uşor de gătit.

Ce fel de quinoa trebuie să cumpărăm?

Există 1.800 de feluri de quinoa, darîn magazine se găsesc doar trei< albă,

roşie şi neagră. Quinoa albă are osavoare mai uşoară, neutră – dacă nu aţigustat niciodată puteţi începe cu aceasta.Quinoa roşie şi neagră au caracteristicispecifice fiecare în parte, fiind maidistinctive.

Sunt foarte bune folosite pentrusalate şi alte mâncăruri în care culorilelor ies în evidenţă.

De ce să o spălăm?

Quinoa are un strat natural, numitsaponină, care poate avea gust de săpun.Din fericire, este uşor să scăpăm de acestaspect prin clătirea cu apă. Quinoacumpărată din magazine este, de celemai multe ori, deja clătită, dar nu stricăsă mai repetăm procesul acasă. Unelecărţi de gătit recomandă chiar lăsareaquinoa la înmuiat.

Ce putem face cu ea?

Foloseşte quinoa ca pe orice altăcereală, ca pe orez! Este o garniturăfoarte bună pentru majoritatea felurilorde mâncare, mai ales dacă se găteşte însupă în loc de apă şi se adaugă o frunzăde dafin. Quinoa poate fi folosită deasemenea în salate sau ca mic dejun.

Quinoa ;i beneficiile ei

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

✂

Sucurile naturalefavorizeaz[ eliminareatoxinelor din organism


Sc[ldat[ de apele de turcoazale Mediteranei, insula Malta estepres[rat[ cu numeroase plaje denisip, golfuri izolate, porturi fer-mec[toare ;i numeroase col\uris[lbatice, ̀ ns[ mai presus de toateaceste locuri sunt marcate de o is-torie zbuciumat[ de peste 7000 deani.

În m[sura `n care timpul ne-a per-mis, am ̀ ncercat s[ descifr[m c]te cevadin acest trecut tumultuos, vizit]nd dela structuri megalitice la bijuteriile re-nascentiste ;i baroce.

Mdina, ora;ul t[cerii

Dup[ vizita `n La Valettta, `n dimi-nea\a urm[toare am stabilt ca primobiectiv ora;ul Mdina, situat ̀ n centrulinsulei. Aveam dou[ variante de auto-buze, 186 sau X3, `ns[ de;i X3 este mairapid am ales autobuzul 186, pentru c[ne las[ aproape de poarta principal[ aora;ului medieval Mdina. Zis ;i f[cut.Dup[ o a;teptare de 10 minute a sosit;i autobuzul nostru, a;a c[ am urcat cug]ndul s[ ne mai document[m pu\inreferitor la aceast[ a;ezare cu nume maidegrab[ arab, Mdina.

Ghidul turistic spune (;i v[ asigurc[ a;a este!) c[ Mdina, cu aerul ei det]rg medieval fortificat, este de departecea mai fermec[toare a;ezare din Malta.Cea mai veche capital[ a insulei a ̀ nflo-rit ̀ n perioada fenicienilor ;i romanilor;i a intrat `n declin `n perioada bizan-tin[, r[m]n]nd totu;i centrul adminis-trativ ;i sediul arhiepiscopal al insulei.

Arabii care au ajuns aici `n secolulal 9-lea au `ncercuit-o pe toate p[r\ilecu un ;an\ ;i un zid puternic ;i au numitora;ul din[untrul zidurilor Mdina(adic[ ora;ul fortificat), iar ceea cer[m[sese afar[ Rabat (adic[ suburbia).Cele mai de vaz[ familii aristocraticede pe insul[, cu origini normande, si-ciliene ;i spaniole, ;i-au construitre;edin\ele ̀ n acest ora; care ̀ n perioadamedieval[ a primit titulatura de CittaNobile (Ora;ul Nobil).

În timpul Cavalerilor Ioani\i, care;i-au stabilit capitala la Valetta, atra;ide pozi\ia strategic[ a portului, Mdinaa intrat ̀ n declin, r[m]n]nd cunoscut[drept Citta Vecchia. Încep]nd cu anii1720, Marele Maestru Manuel de Vil-hena a demarat o ampl[ ac\iune de re-facere a celor mai importante cl[diri,afectate de cutremurul din 1693. Mdinaa r[mas p]n[ ast[zi un ora; aproapepustiu, cu doar 300 de locuitori, custr[du\e `nguste, `ncremenite `n timp,care ofer[ imaginea unui adev[rat Ora;al t[cerii.

Dup[ circa 50 de minute de c[l[to-rie cu autobuzul, am ajuns ;i noi aproa-pe de poarta principală de intrare `nMdina. Dup[ ce am parcurs pe jos vreo200 de metri, iat[-ne ̀ n fa\a por\ii, careeste plin[ de grandoare. Blazonul Ma-relui Maestru Manuel de Vilhena, for-mat dintr-un leu ;i o sabie, troneaz[ de-asupra por\ii, decorate de asemenea custatuile patronilor ora;ului, Sf]ntul Pa-vel, Sf]ntul Publius ;i Sf]nta Agatha.

Am trecut de poart[ ;i am intratpractic pe Triq Villegaignon, arteraprincipal[ a ora;ului. Încins[ pe toatelaturile de ziduri ;i `nchis[ circula\ieiauto, Mdina este format[ din str[zi`nguste, m[rginite de case ;i palate desecol 15, impecabil p[strate mai ales pestrada pe care eram noi.

Am l[sat `n dreapta Pia\a Catedra-lei, cu Catedrala “Sfin\ii Petru ;i Pavel”care o domin[, ;i am mers p]n[ lacap[tul str[zii unde am g[sit CafeneauaFontanella, situat[ chiar pe zidurileMdinei. Am urcat la teras[ constat]ndc[ suntem primii clien\i. De pe teras[aveam o priveli;te minunat[ dincolo deziduri, cu o vale plin[ de sate ;i `ndep[rtare se vedea Mosta cu grandioasasa biserică, cea mai mare din Malta.

L-am rugat pe chelner s[ ne ser-veasc[ repede pentru c[, nu-i a;a?,aveam multe de f[cut, cu toate c[ eram`n concediu. Dup[ o cafea foarte tare ;io felie de tort cu ciocolat[ de bun[ ca-litate, ne-am `ntors `n ora;, av]nd caprim obiectiv vizitarea Catedralei“Sfin\ii Petru ;i Pavel”.

Imensa Catedrală a fost `n[l\at[ pelocul unei biserici mai vechi, care c[zuse`n ruine pe timpul arabilor. Se crede c[pe acest loc se afl[ casa care a apar\inutguvernatorului roman Publius, conver-tit la cre;tinism de Sf]ntul Pavel, ̀ n anul60. Biserica a fost ref[cut[ `n stil barocde Lorenzo Gafa ̀ ntre 1697 ;i 1702 dup[devastatorul cutremur din 1693. Areun plan `n form[ de cruce latin[, po-deaua este alc[tuit[ din pietre tombaledin marmur[ ale cavalerilor ;i mem-brilor clerului, iar tavanul este acoperitde fresce realizate de Vincenzo ;i An-tonio Manno. Ca prin miracol, picturiledin altar ilustr]nd convertirea Sf]ntuluiPavel ;i fresca “Naufragiul Sf]ntului Pa-vel” au supravie\uit cutremurului din1693.

Dup[ ce am ie;it din Catedral[ amprivit `nc[ o dat[ impun[toarea fa\adă;i am remarcat cele dou[ ceasuri de peclopotni\e, care indic[ ore diferite. Tim-pul corect este m[surat de ceasul dindreapta, scopul celui din st]nga fiinds[-l induc[ ̀ n eroare pe diavol, ca s[ nutulbure slujba.

La o arunc[tur[ de băț distan\[ amg[sit palatul Falson, pe care am \inuts[-l vizit[m deoarece este cel mai re-marcabil exemplu de stil arhitectonicsiculo-normand. A;a-numita arhitec-tur[ siculo-normand[, care a ̀ nflorit ̀ nSicilia `n perioada secolelor 12-16, arela bază stilul romanic ;i gotic,`mbog[\ite cu elemente islamice, lom-barde ;i bizantine, aduse aici de cuce-ritorii normanzi.Aceast[ fuziune de sti-luri a predominat ̀ n Malta c]t timp in-sula s-a aflat sub ocupa\ie aragonez[,sicilian[ ;i arab[. Stilul siculo-normandse identifică u;or dup[ elegantele feres-tre duble arcuite ;i br]iele decorativesculptate `n piatr[ pe fa\adă, la nivelulprimului etaj ;i al acoperi;ului.

Palatul Falson a fost re;edin\a ar-tistului, filantropului ;i `mp[timituluicolec\ionar Olof Gollcher (1889-1962).Din 2007 palatul a fost deschis ca mu-zeu, cu 45 de colec\ii, printre care ta-blouri cu subiect marin, bijuterii, ar-gint[rie, arme ;i o impresionant[colec\ie de covoare orientale. Curtea in-terioar[ cu v[dite influen\e arabead[poste;te mobilier de epocă ;i usten-sile de buc[t[rie din secolele 16-17.

Dup[ o `ncercare nereu;it[ de a vi-

zita M[n[stirea Carmelitelor, ne-am`ndreptat spre cealalt[ poart[, numit[Poarta Greac[, mult mai simpl[ ;i aus-ter[. Se nume;te a;a `n amintirea miciicomunit[\i de greci din Rhodos care i-au urmat pe Cavalerii Ioani\i `n Malta.

Am plecat din Mdina cu regretul dea nu fi avut timp s[ facem o plimbareprin ora; cu tr[sura.

Gr[dinile San Anton

Ne-am `ndreptat spre sta\ia de au-tobuz pentru a continua c[l[torianoastr[ spre satul Attard. Puteam s[ neurc[m `n oricare din autobuzele 51, 52sau 53. Nu re\in cu care am c[l[torit,`ns[ mi-aduc aminte cu pl[cere de ama-bilitatea ;oferului, care ne-a ar[tat ostrad[ plin[ de palmieri uria;i la cap[tulc[reia aveam s[ g[sim intrarea ̀ n gr[di-nile San Anton.

Palatul San Anton ;i gr[dinile sale`;i datoreaz[ originea Marelui MaestruAntoine de Paule, care a achizi\ionat unteren `n apropierea satului Attard `nanul 1623 ;i a `nceput construirea uneivile de \ar[, care era destul de aproapede La Valetta.

De Paule a proiectat de asemeneaplanul gr[dinii, cu planta\ii de portocalila `nceput. Aceste portocale el le trimi-tea sub form[ de cadouri oaspe\ilor s[i.

Palatul a fost apoi re;edin\a MarilorMae;tri care au urmat, iar ast[zi esteRe;edin\a oficial[ a Pre;edintelui Mal-tei. Palatul actual este o cl[dire cu dou[

etaje, cu un turn p[trat care ofer[ o pri-veli;te panoramic[.Arhitectura sa nueste una remarcabil[, ̀ ns[ gr[dinile Pa-latului reprezint[ principala atrac\ie ;ipot fi vizitate, `ncep]nd cu anul 1882.

De la intrare ne-au cople;it cu pre-zen\a lor plantele tropicale, aleilegra\ioase, sculpturile, f]nt]nile, iazurileornamentate pline cu familii de rațe, le-bede ;i chiar broa;te \estoase. Ici ;i colovedeam c]te un p[un care se plimbaplin de sine. Gr[dinile sunt pline de co-paci ;i flori, `ntre care diverse variet[\ide palmieri, chiparo;i, jacarandas ;i alteplante exotice. Au fost planta\i copacidin diferite col\uri ale lumii, unii vechide 300 de ani. Mulți ani a existat obiceiulca ;efii de stat care au vizitat acestegr[dini s[ s[deasc[ un pom ̀ n memoria;ederii lor aici.

Gr[dinile sunt `nconjurate de zi-duri, d]nd astfel parcului un caracterrustic ;i o atmosferă intimă. Ciripitulp[s[rilor, mireasma florilor, susurulapei din f]nt]ni, toate ne `nc]ntau su-fletul.

Acelea;i tr[iri le-a avut ̀ n mod sigur;i Regina Maria a României, care `nurm[ cu 128 de ani a avut ca loc preferatde plimb[ri Gr[dinile San Anton. Re-gina Maria a fost unul dintre cele maicomplexe personaje din istoriaRom]niei, cu merite deosebite legatemai ales de implicarea sa activ[ pe fron-tul din Primul R[zboi Mondial.

Ceea ce `n general nu se ;tie estefaptul c[ viitoarea regină a Rom]niei apetrecut trei ani ̀ n Malta, la pragul din-tre copil[rie ;i adolescen\[. În cartea sa“Povestea vie\ii mele”, regina Rom]nieidedic[ pagini ̀ ntregi ;ederii sale ̀ n Mal-ta, av]nd ca re;edin\ă Palatul San An-ton. Dar s-o l[s[m s[-;i spun[ impre-siile despre gr[dinile San Anton, a;acum numai ea ;tia s[ o fac[.

“Cea dint]i priveli;te de pe acoperi;`n gr[dinile de la San Anton e una dinacele `nc]nt[ri pe care nu le pot uita.O oaz[ `ntre ziduri, av]nd ceva tainic;i asiatic, un bel;ug de pomi de specii`n mare parte necunoscute ;i, printretoate acestea, izvodul `nc[lcit al unorc[r[rui lucios pietruite. Dincolo de zi-durile ̀ nconjur[toare al\i pomi, alt[ lu-me de descoperit. Aici nu se g[seaur[zoare bine or]nduite ca `n gr[dinilece ne erau obi;nuite, nimic dec]t maribuc[\i de p[m]nt `ntret[iate de c[r[ri,unde toate cre;teau ̀ n voia ̀ nt]mpl[rii,minunate pete colorate, ce ̀ mb[tau totlocul cu o mireasmă ̀ mb[t[toare. Pesteacest amestec de flori, pluteau mii dealbine ;i f luturi, zumzet u;or`nsufle\ind v[zduhul care p[rea viu `nmilioanele de aripioare. Iasomia ̀ nflo-rea din bel;ug, erau mu;cate `nalte c]tun pom, verbine, trandafiri ;i smocurimari de crizanteme albe ca fulgiirev[rs]ndu-se `n cascade luminoasepeste c[r[ruie ;i a;ternându-le cu miide petale albe, erau ;i mic;unele, nar-cise, anemone, afar[ de o mul\ime dealte flori necunoscute ̀ n emisfera nor-dic[.O lume fermecat[! Țar[ de basm!~ntr-adev[r.”

:i, dup[ 40 de ani< “Era nu ;tiu ce`n Malta, care se potrivea ̀ n chip tainiccu fiin\a mea l[untric[. Sim\eam oare-cum c[ ea ;i eu eram una ;i c]nd amrev[zut-o dup[ at]\ia ani dup[ ce m[desp[r\ise de ea scurgerea unei vie\i`ntregi am sim\it-o at]t de aproape deinima mea ca `n vremea de demult”.

Nu pot dec]t s[ ̀ nchei repet]nd ceeace am mai spus< Malta e o \ar[ unic[pentru cei care au ochi s[ vad[!

Mircea Georgescu

TURISM“Cea dint]i priveli;te de pe acoperi; `n gr[dinile de la San Anton e una din acele `nc]nt[ri pe

care nu le pot uita. O oaz[ `ntre ziduri, av]nd ceva tainic ;i asiatic, un bel;ug de pomi de specii `nmare parte necunoscute ;i, printre toate acestea, izvodul `nc[lcit al unor c[r[rui lucios pietruite.Dincolo de zidurile `nconjur[toare al\i pomi, alt[ lume de descoperit” - Regina Maria a României

Pe urmele Reginei Maria prin gr[dinile San Anton din Malta


EDUCA}IE

Hoverboard-urile, trotinetele,bicicletele, skateboard-urile şi ro-lele sunt, în această perioadă, celemai cumpărate dispozitive mo-derne mai ales de către tinerii săt-măreni, care fac posibilă mişcareafără un efort prea mare.

În municipiul Satu Mare, adolescenţiiau abordat noile trenduri foarte repedeîn materie de distracţie ;i mobilitate ur-bană. Aceştia preferă plimbările cu rolele,skate-ul, hoverboard-ul sau trotineta, fi-ind mult mai plăcută mişcarea deoarecepot să călătorească într-un mod distractivalături de prieteni.

Seara, străzile din municipiul SatuMare sunt pline de tineri plimbăreţi careiau o gură de aer proaspăt şi petrec timpcu prietenii. Multi dintre ei preferă roleleşi bicicletele şi se antrenează în locurinepopulate, pentru a învăţa trucuri noi.Din orice trotuar, pod sau drum fac onouă aventură peste care trebuie să trea-că.

"E mult mai amuzant şi mai rapid sămergi cu bicicleta, skate-ul sau cu roleleşi prietenii mei vin cu mine la magazinsau la bunica spre exemplu. Mi-ar plăceasă fie mai multe piste de biciclete, sauspaţii special amenajate pentru a ne puteaplimba liniştiţi cu rolele sau skate-ul fărăa ne pune în pericol pe străzi. Pe drume destul de periculos mai ales pentru co-pii mici", spune Szikszai Szilvia, tânărădin municipiul Satu Mare.

În acest moment, în municipiu nuexistă prea multe spaţii special amenajatepentru doritorii de mişcare pe astfel dedispozitive. Copiii se bucură de renov[ri-le făcute parcurilor sau străzilor şi le fo-losesc cât mai mult cu putinţă până searatârziu. Fie că vor să se deplaseze mai re-pede pentru a evita circulaţia din oraşelemari şi aglomerate, fie că le utilizează înscop de divertisment, tot mai mulţi ro-mâni utilizează vehiculele electronice ;ipentru a merge la muncă.

Prin utilizarea acestor metode alter-native nu este nevoie de benzină, ora;uleste protejat de poluare, şi la fel ;i noi.

Trotinetele, skateboard-ul şi hover-board-ul au o autonomie mare şi suntideale pentru mersul la şcoală, muncăsau plimbări> plecarea se face prin avânt,

apoi acceleraţie uşor şi treptat. Vitezamaximă este de 30 de kilometri pe oră.

Părinţii nu sunt foarte încântaţi deaceste plimbări şi noi tendinţe, deoarecetinerii se plimbă adesea pe străzile mu-nicipiului Satu Mare, care sunt destul deaglomerate. Uneori, ace;tia nu sunt atenţila maşini şi motociclete, iar unele dispo-zitive ar putea să îi rănească pe copii.

“Nu este sigur pentru cei mici să cir-cule pe străzi, maşinile umblă, ei nu suntatenţi şi se poate întâmpla oricând o tra-gedie. Chiar dacă oraşul nostru nu esteatât de mare şi ei nu merg departe decasă, noi nu putem să îi ferim mereu”, aspus unul dintre părinţi.

Este un trend venitdin America

Trendul a pornit din America şi nu

a durat foarte mult timp ca să ajungă şila noi în ţară. Adolescenţi din toate ju-deţele, din mediul urban, dar şi cel rural,folosesc aceste instrumente zi de zi.

Aceste dispozitive vin în ajutorul co-munităţii, prin faptul c[ nu polueaz[ de-oarece nu folosesc combustibil, sunt foar-te utile, accesibile şi combină distracţiacu mobilitatea.

Rolele te ajută să slăbeşti în primulrând, îţi tonifiază muşchii mai ales în zo-na picioarelor şi a feselor, îmbunătăţesccirculaţia sanguină, te ajută să ai un echi-libru perfect. Este o activitate sănătoasă,tinerească, care te face să te simţi mai bi-ne în pielea ta.

Penny board-ul este un model de ska-teboard, dar are următoarele diferenţefaţă de un skateboard< dimensiunea luieste mai mică, este mai uşor în greutate,mult mai uşor de manevrat şi are nevoiede mai puţină energie pentru a rula.

Hoverboard-ul este o placă cu douăroţi şi balans automat folosindu-se desenzori interni, iar deplasarea se face înfuncţie de modul în care picioarele călă-torului apasă pe cele două zone de sprijincauciucate.

~n occident estenormal să poţi să facicumpărături pe role

Singurul dezavantaj al acestor dispo-zitive este că nu putem să ne deplasămîn interiorul magazinelor ;i instituţiilor,deoarece în România există o repulsieimensă împotriva lucrurilor mai noi. ~noccident este normal să poţi să faci cum-părături pe role, cu condiţia ca în incintaclădirilor să se meargă mai încet. În di-ferite ţări angajaţii utilizează trotineteleşi rolele pentru o deplasare mai uşoară.

Cele mai bine vândut dispozitiv estehoverboard-ul, astfel utilizatorul poateasculta muzică în timp ce se plimbă. Pro-dusul este disponibil în mai multe va-riante de culori şi multe modele.

Cele mai accesibile dispozitive suntpenny board-urile

Cele mai accesibile dispozitive suntpenny board-urile, preţul lor începândde la 40 de lei pe site-urile de vânzări şiajungând până la 500 de lei în magazine,fiind de diferite modele şi design-uricomplexe. Lista continuă cu role, troti-nete şi biciclete care pot ajunge până la30.000 de lei, dar pot fi găsite la un preţmult mai accesibil în pieţe sau pe site-uride vânzare-cumpărare.

În această perioadă, cele mai binevândute vehicule electrice în Româniasunt hoverboard-urile. În ceea ce priveştebugetul mediu alocat de către românipentru achiziţionarea unui vehicul elec-tric, acesta este de aproape 1.400 de lei,însă sunt şi clienţi care optează pentruproduse mai scumpe, plătind 80.000 delei pentru un transportator electric. In-diferent de vehicul, aceste dispozitive suntdistractive şi la îndemâna oricui, însă enevoie să ne protejăm şi să folosim echi-pamentul adecvat `n timpul deplas[rii.

Iulia Mercea

România este peste media de 1% aUniunii Europene în ceea ce priveşte chel-tuielile guvernamentale alocate din Pro-dusul Intern Brut pentru cultură, recreereşi religie, dar deţine ultima poziţie la chel-tuielile per locuitor, alocând sub 100 deeuro, în 2015, potrivit Eurostat.

În România, unde cheltuielile totalede consum însumează 1.047 de lei lunarpe persoană, alocările pentru educaţie-cultură-recreere sunt de 3,7% din acestecheltuieli, adică 38,7 lei lunar pe persoană(aproximativ 100 de euro pe an), arată da-tele centralizate la Institutul Naţional deStatistică referitoare la trimestrul I din2017.

În 2015, cele mai mari rate din PIBale cheltuielilor guvernamentale destinateculturii, recreării şi religiei au fost în Un-garia (2,1%) şi Estonia (2%), iar cele maireduse în Irlanda (0,6%), Grecia, Italia şiMarea Britanie (0,7%). România este pestemedia de 1% a Uniunii Europene la alo-cările guvernamentale.

Clasamentul este diferit când sumelecheltuite sunt puse în perspectivă cu di-mensiunea populaţiei fiecărui stat mem-bru. Cheltuieli de peste 800 de euro pepersoană au fost înregistrate în Luxem-bourg (1.068 de euro) şi Danemarca (843euro). La polul opus, cele mai mici chel-tuieli destinate culturii, recreerii şi religieiau fost înregistrate în România (97 de eu-ro), Bulgaria (106), Grecia (113 euro), Li-tuania (120 de euro) şi Polonia (126 deeuro). În medie, în 2015, cheltuielile pen-tru cultură, religie şi recreere per locuitorau reprezentat 299 de euro în UE.

România estepe ultimul loc din UE la cheltuieliledestinate culturii

;i recreerii în 2015

Elevii cu media 10 la examenul de ba-calaureat şi cei cu media 10 la evaluareanațională de la clasa a VIII-a în 2017 vorprimi curând bani pentru rezultatele de-osebite la aceste examinări, potrivit unuiact normativ aprobat recent de Executiv.

Absolvenții care au obținut media 10la Evaluarea Națională a elevilor de clasaa VIII-a (EN VIII) şi la examenul naționalde Bacalaureat din acest an vor primi sti-mulente financiare, în semn de aprecierea performanțelor realizate, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit unei hotărâri adoptate de Gu-vern, sumele acordate sunt în valoare de1.000 de lei pentru fiecare absolvent carea obținut media 10 la Evaluarea Naționalăa elevilor de clasa a VIII-a, respectiv de3.000 de lei pentru fiecare absolvent deliceu care a obținut media 10 la examenulnațional de Bacalaureat 2017.

Vor beneficia de aceste stimulente 137de absolvenți de clasa a XII-a care au în-cheiat cu media generală 10 examenul deBacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2017,respectiv 497 de absolvenți de clasa a VI-II-a care au finalizat EN VIII cu media10.

Susținerea tinerilor capabili de per-formanțe şcolare înalte este un obiectival politicilor educaționale promovate deGuvern în acord cu Programul de Gu-vernare 2017-2020 unde, în capitolul “Po-litici în domeniul educației”, sunt prevă-zute măsuri pentru dezvoltarea şi imple-mentarea programelor de stimulare a per-formanței adresate elevilor cu potențialdeosebit. Din categoria elevilor cu poten-țial deosebit fac parte şi elevii care obținmedia generală 10 la examenele naționalede finalizare a ciclurilor de învățământgimnazial şi liceal.

Ce sume vor primi liceenii cu nota 10

la Bacalaureat?

Adolescenţi din toate judeţele, din mediul urban, dar şi cel rural, folosesc acesteinstrumente zi de zi

Elevii cu media 10 la examenul de bacalaureat şi cei cu media 10 la evaluarea națională de laclasa a VIII-a în 2017 vor primi curând bani pentru rezultatele deosebite la aceste examinări, potrivitunui act normativ aprobat recent de Executiv. Absolvenții care au obținut media 10 la Evaluarea Na-țională a elevilor de clasa a VIII-a (EN VIII) şi la examenul național de Bacalaureat din acest an vorprimi stimulente financiare, în semn de apreciere a performanțelor realizate.

Cărţile electronice au devenitdin ce în ce mai utilizate de cătreelevi şi studenţi, sunt mult mai laîndemână, sunt comode, priete-noase, experienţa de citire se apro-pie de cea a unei cărţi, iar în pluspreţul unui eBook nu este mare.

Dacă îţi place să citeşti versiunile di-gitale ale cărţilor sunt foarte uşor de găsitîn echivalentul online al librăriilor sau pesite-uri care pun la dispoziţia cititorilorîmpătimiţi mii de titluri.

Un eBook sau cartea electronică esteun fişier electronic digital ce cuprinde tex-tul şi imaginile unei cărţi tipărite. Suntprotejate printr-un sistem de gestiune adrepturilor digitale.

E-reader-ul este un dispozitiv creatpentru lectura cărţilor electronice. Nu obo-seşte ochii şi este foarte uşor de utilizat.Paginile unui e-reader imită foarte binepaginile unui cărţi tipărite şi poate să fieîn acelaşi timp o "bibliotecă", având o ca-pacitate mare de stocare.

Tinerii utilizează acest dispozitiv de-

oarece cu un singur click pot să citeascăcartea dorită, iar navigarea pe internet esteşi ea posibilă.

Avantajele unui eBook sunt numeroa-se, amintim că se pot stoca mii de titluri,astfel încât poţi avea la dispoziţie o biblio-tecă imensă> cărţile electronice pot fi lec-turate pe diverse dispozitive> chiar dacăcitirea se face pe un dispozitiv, e-readerulnu oboseşte ochii datorită ecranului cucerneală electronică> experienţa de a citipe acest dispozitiv este relaxantă> lecturaelectronică ajută la protejarea mediului în-conjurător> se pot procura într-un timpfoarte scurt titlurile dorite printr-o co-mandă online, iar costurile sunt mai redusefaţă de cărţile tipărite şi, nu în ultimul rând,nu se deteriorează în timp şi ocupă unspaţiu virtual redus.

Formatele cele mai populare de eBooksunt PDF-ul, ePub-ul, MOBI, HTML,iBooks şi Kindle.

PDF - iniţialele vin de la Portable Do-cument Format şi este unul dintre cele maivechi standarde de distribuire a conţin-utului digital, avantajul acestuia fiind c[indiferent de platforma pe care se citeşte

un PDF, se va vedea acelaşi lucru, însă de-zavantajul în cazul unui eBook este călayoutul fix al paginii nu permite refor-marea l[ţimii conţinutului în funcţie dedimensiunile ecranului dispozitivului pen-tru a păstra o dimensiune a textului adec-vată citirii pe ecrane mai mici.

Au o mulţime de facilităţi şi suntuşor de folosit de către oricine

ePub - este cel mai popular format deeBook suportat de majoritatea producă-torilor de eReadere. Este un standard des-chis, asta înseamnă că oricine îl poate folosiîn dispozitivele sau programele proprii,însă trebuie respectate anumite reguli defolosire.

MOBI - alt standard popular, foartebine gândit pentru dispozitivele cu ecranmic. Formatul permite un grad ridicat decompresie al datelor, adnotarea documen-telor cu desene de mână, comentarii, sem-ne de carte, corecţii gramaticale, îns[ areşi un dezavantaj< suportă poze de dimen-siune maxim[ de 64 KB.

HTML - este formatul folosit de pa-ginile WEB accesibile pe Internet. O carte`n format HTML poate fi citită în oricebrowser web şi de către majoritateaaplica\iilor pentru eBook-uri. Este cel maiflexibil format de cărte digitală, putândconţine tabele, text formatat, imagini, cli-puri video de pe alte site-uri etc., însă înfuncţie de complexitatea fişierului pot apă-rea probleme în afişarea corectă a infor-maţiei.

iBooks - un alt format derivat dinePub, utilizat exclusiv de Apple, deci nueste compatibil cu standardul original.

Kindle - un standard bazat pe stan-dardul Mobipocket (MOBI), însă foloseşteo schemă DRM diferită, iar utilizatorul nuare acces la fişierele fizice ale căr\ilor.

Cărţile electronice sunt protejate îm-potriva folosirii abuzive printr-un sistemde gestiune a drepturilor digitale de tipDigital Rights Management.

Cei ce iubesc tehnologia şi cititul auabordat deja acest trend şi sunt mulţumiţideoarece eBook-urile au o mulţime de fa-cilităţi şi sunt uşor de folosit.

G. M.

C[r\i electronice pentru studen\i ;i elevi

Tinerii s[tm[reni, cuprin;ide febra hoverboard-urilor


MAGAZIN

Rata mortalităţii din Europa ar puteacreşte din cauza dezastrelor naturale pro-vocate de schimbările climatice. Prezicereaşocantă a fost realizată de experţi după ceau analizat efectele a şapte dintre cele maidăunătoare fenomene meteorologice.

Conform studiilor realizate de experţi,numărul morţilor ar putea creşte anual la152.000 de oameni între anii 2071 şi 2100.Până în anul 2100, dezastrele naturale vorafecta două treimi din populaţia europeanăanual, informează Mail Online.

Cercetătorii din cadrul EuropeanCommission's Joint Research Centre dinItalia au analizat 2.300 de dezastre naturalece au avut loc între anii 1981 şi 2010. Stu-diul a analizat tipul de dezastru, ţara încare a avut loc şi numărul total al morţilorprovocate de fenomen. Printre fenomenesunt incluse valurile de căldură, incendiilede vegetaţie, seceta, inundaţiile ;i uraga-nele ce au avut loc în 28 de oraşe europe-ne.

Rezultatele iniţiale au fost combinatecu preziceri privind modul în care vorevolua schimbările climatice, dar şi modulîn care populaţia va creşte sau va migra.Experţii au descoperit că doi din trei eu-ropeni ar putea fi afectaţi de un anumittip de dezastre naturale până în 2100.

Principalul autorul al studiului, dr.Giovanni Forzieri, afirmă< “Schimbărileclimatice reprezintă cea mai mare ame-ninţare asupra sănătăţii umane în secolulXXI. Dacă schimbările climatice nu vor fioprite, aproximativ 350 de milioane deeuropeni ar putea fi expuşi fenomenelorextreme, anual, până la sfârşitul secolu-lui''.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Imaginea falxului, sabia înco-voiată emblematică a dacilor - ală-turi de stindardul draco şi debrăţările de aur - a devenit un sim-bol al culturii contemporane ro-mâneşti, reprezentând măiestriapoporului dac. Această măiestrie,atât în fabricarea armei, cât şi înmânuirea acesteia, este susţinutăşi de numeroase surse istorice, fi-ind printre cele mai de temut in-venţii militare din istoria antică.

Scoaterea în evidenţă a acestei săbiicurbate a avut loc odată cu războaiele da-co-romane din 101-102 şi 105-106. Falxuleste o adaptare dacică a unei săbii curbe alcărei principiu a fost întâlnit în multe zonedin Balcani, fiind cunoscută chiar şi în afa-ra acestui spaţiu, la lycieni şi celţi.

La originile ei se află cel mai probabilo simplă seceră, suferind modificări întimp. De asemenea, transformarea seceriiîn sabie coincide şi cu trecerea de la epocabronzului la epoca fierului, scrie “Enci-clopedia dacică”.

Aşadar, fierul este un metal mult maipotrivit pentru o armă de dimensiuni maimari decât cuprul şi bronzul, metale moi.Modul de utilizare al acestei arme întâreşteaceastă ipoteză, fiind nevoie de duritateavârfului pentru a străpunge armura.

Numele original al acestei arme rămâ-ne necunoscut, în istorie existând doar va-rianta latină. Termenul “falx” sau “falcis”înseamnă seceră sau coasă. La rândul său,termenul roman provine probabil din gre-cescul “falcata” care defineşte în specialunealta, dar şi o armă folosită în practicilereligioase sau la vânătoare.

În general, în tot spaţiul unde se întâl-neau astfel de obiecte, falxul desemna oricelamă curbată cu tăişul în partea concavă.

De asemenea, la o scară mai mare atimpului, la nord de Dunăre au existat unnumăr semnificativ de arme sau unelte cutăişul curbat, de la seceri, coase, cosoare,pumnalul curb numit şi sica, rhomphaeatracică şi varianta mai scurtă a acesteia,falx dacica. Ultima, însă, este cea mai re-prezentativă pentru poporul dacic, aşacum precizează şi poetul roman PubliusPapinius Statius, atât de reprezentativă în-cât se poate asocia arma cu poporul.

Caracteristicile superioare alearmei au la bază o industriemetalurgică dezvoltată

Din păcate, în ciuda multor descope-

riri arheologice, caracteristicile nu au pututfi exprimate în detaliu. Se poate spune căsabia avea o lungime de 0,7-1 m, iar mâ-nerul era suficient de lung pentru a fi ţinutcu ambele mâini, indicând şi un mod deutilizare al acesteia.

Majoritatea pieselor au fost descoperitela Sarmizegetusa. Aşa cum am menţionatanterior, partea ascuţită a lamei era spreinterior, în zona concavă, terminându-secu un vârf ascuţit.

De asemenea, vestigiile arheologiceale armei indică o calitate mare a fieruluişi o pricepere deosebită pentru acea pe-rioadă a meşterilor daci. Fierul era prelu-crat printr-o tehnică numită martelare, ca-re presupunea încălzirea şi “modelarea”materialului. Cu ajutorul dălţilor se tăiapiesa, care apoi era sudată prin batere lacald. Materialul era călit, pentru a da re-zistenţă şi duritate a materialului.

Lipsa urmelor de zgură este cel maibun indicator al calităţii, fiind urmată deaspectul lipsit de imperfecţiuni şi stângăcii.Acest aspect mai sugerează şi o perfecţio-nare în timp a tehnicii, care are nevoie atâtde o industrie puternică a metalurgiei, câtşi de o continuitate a acesteia. Acest lucru

este susţinut şi de dovezile arheologice,unde s-au descoperit un număr conside-rabil de cuptoare pentru prelucrarea fie-rului pe tot teritoriul geto-dacilor începândcu secolul III î.e.n., scrie Dacoromania.

Falxul era una dintre cele maide temut arme din antichitate

La început, să facem un mic exerciţiude imaginaţie< o sabie de 0,7 - 1 m, îndoităcu vârful (ascuţit) în jos, ţinută cu douămâini, care cel mai probabil avea o greutateconsiderabilă, acţionată de sus în jos.Având în vedere aceste lucruri, putem pre-supune cu uşurinţă că vârful acesteia puteapenetra un coif cu o grosime de câţiva mi-limetri (alături de craniul nefericitului sol-dat).

Sursele istorice, experimentele şi altestudii precizează chiar mai mult. Putea pe-netra orice tip de armură care exista în an-tichitate şi putea cauza multiple răni şichiar amputări. Arma era folosită prin lo-vire şi tragere - acţionând ca un cârlig, ceeace o făcea foarte bună pentru ruperea for-maţiilor compacte. Luptătorul dac puteatrage soldaţii romani, rupând formaţia. De

aceea, cel mai probabil, astfel de soldaţierau în prima linie şi aveau scopul de acrea o breşă în liniile inamice.

De asemenea, arma era eficientă şi îm-potriva cavaleriei uşoare. Pentru că armaera acţionată cel mai bine cu două mâini,războinicii nu foloseau scuturi, ceea ce îifăcea vulnerabili în luptele de aproape.

Cea mai clară dovadă a temerii roma-nilor faţă de această armă este că aceştiaau introdus un grup special de legionaricare purtau armură suplimentară pentrua contracara grupul de războinici daci cufalxuri. Astfel, au introdus benzi transver-sale de metal pe coifurile soldaţilor şi ar-muri la braţe şi picioare.

Impactul psihologic al armei este com-pletat şi cu tipul special de om care o puteamânui. În primul rând, era nevoie de opricepere deosebită a luptătorului, dar şide un anume eroism (luptând chiar în pri-ma linie, fără scut). Nu sunt suficientesurse istorice pentru a preciza trăsăturileunei astfel de clase de războinici, dar im-plicaţiile pot indica şi o anumită caracte-ristică culturală a dacilor, anume menta-litatea de războinic, “filon spiritual” recu-rent în popoarele pre-romane europene.

Aceast[ armă a dacilor putea străpunge coiful, ajungând în craniu

Astronomic, luna august este cunos-cută pentru apariţia (anuală) a roiului Per-seidelor, care îşi va atinge maximul de vi-zibilitate în România în noaptea de 12-13august. Acestea pot fi observate şi cu o ziînainte şi după, vineri ;i duminică, dar nu-mărul de obiecte cereşti luminoase va ficonsiderabil mai mic, scrie astro-urseanu.ro. Cea mai bună perioadă de ob-servare este după miezul nopţii până di-mineaţă. Vizibilitatea va fi maximă în afaraoraşelor, unde lumina artificială este re-dusă. Luna se va afla la câteva zile dupăfaza plină, ceea ce va afecta vizibilitatea,în ciuda unor zvonuri conform căroraaceasta va fi cea mai intensă ploaie de Per-seide. NASA infirmă acest zvon. “Un me-teor la fiecare câteva minute este bine şi

cu siguranţă merită să mergi afară, dar nupoate fi spus că este cea mai luminoasăploaie din istoria umanităţii”, precizeazăBill Cooke de la Meteoroid EnvironmentOffice al NASA. Pentru a observa Persei-dele nu este nevoie de niciun instrumentastronomic, doar ochiul liber adaptat lalumina scăzută a nopţii. Se estimează cădin afara oraşelor se vor vedea maxim 100de meteori pe oră, iar ̀ n ora; tot veţi puteavedea chiar şi 20 de meteori pe oră. Dacădoriţi să fiţi de ajutor astronomilor, trebuiesă notaţi fiecare meteor observat cu ora,minutul şi secunda în care a apărut, dar şidin ce constelaţie a venit şi strălucirea aces-tuia comparativ cu stelele vecine. Apoilua\i legătura cu Societatea AstronomicăRomână de Meteori (SARM).

Schimb[rileclimatice puternice

ar putea ucidepeste 150.000

de europeni anual

Oamenii de ştiinţă de la UniversitateaColumbia au descoperit în timpul unuistudiu publicat în jurnalul Hippocampuscă amintirile şoarecilor cu boala Alzheimerpot fi recuperate.

Acest studiu poate schimba înţelegereanoastră cu privire la această boală, de lamaladia care distruge memoria la ideea cădistruge mecanismele de amintire. Rezul-tatele au fost obţinute prin experimente ceinclud compararea răspunsurilor la şoa-recii sănătoşi cu cele ale şoarecilor careprezintă o versiune a bolii umane Alzhei-mer. Creierul şoarecilor a fost determinatsă strălucească în galben în timpul stocăriimemoriei şi roşu în timpul amintirii. Apoişoarecii au fost expuşi la mirosul lămâiiurmat de un şoc electric, asociind astfelcele două evenimente. O săptămână maitârziu, au fost expuşi din nou la mirosulde lămâie< strălucirile galben şi roşu aleşoarecilor sănătoşi s-au suprapus, expri-mând frica, indicând că aceştia acceseazăamintirea corectă. Totuşi, la şoarecii cu Al-zheimer luminile au apărut în regiuni di-ferite, iar şoarecii erau indiferenţi, indicândcă amintirea provenea din regiunea greşităa creierului. Apoi, echipa condusă deChristine A. Denny a folosit un cablu defibră optică pentru a aprinde un laser al-bastru în creierul şoarecilor. Acest proce-deu a reactivat legătura între mirosul delămâie şi şocul electric, determinândapariţia fricii şi la aceşti şoareci. Rămânede văzut dacă acest procedeu este valabilşi pentru oameni, în condiţiile în care oa-menii pierd neuroni cu o rată mai mare caşoarecii odată cu apariţia bolii Alzheimer.

Ploaia de stele, Perseidele, se vor vedea pe cerul României

Veste bun[pentru bolnavii deAlzheimer< maladiapoate fi reversibil[

Numele original al acestei arme rămâne necunoscut, în istorie existând doar varianta latină.Termenul “falx” sau “falcis” înseamnă seceră sau coasă. La rândul său, termenul roman provineprobabil din grecescul “falcata” care defineşte în special unealta, dar şi o armă folosită în practicilereligioase sau la vânătoare. În general, în tot spaţiul unde se întâlneau astfel de obiecte falxuldesemna orice lamă curbată cu tăişul în partea concavă.

Falx Dacica era una dintre celemai de temut arme din Antichitate

Caracteristicile superioare ale armei au la bază o industrie metalurgică dezvoltată

Vizibilitatea va fi maximă în afara oraşelor, unde lumina artificială este redusă.Luna se va afla la câteva zile după faza plină, ceea ce va afecta vizibilitatea


Zilele toride ne trimit cug]ndul la tot felul de metode pen-tru a sc[pa de canicul[ ;i a ner[cori. Unii se g]ndesc la o esca-pad[ ̀ n mun\i, poate chiar la schi,iar al\ii probabil ̀ ;i doresc s[ plon-jeze `ntr-o piscin[ pentru a sc[pade c[ldura `n[bu;itoare. Pentrucei care nu pot ajunge pe malulm[rii, piscinele sunt o alternativ[mai pu\in costisitoare. ~ns[ nuacela;i lucru se poate spune despreunele bazine aflate `n locuri exo-tice ;i cele care uimesc prin desig-nul lor spectaculos, ambian\[ ;iingeniozitate.

Piscinele infinite, cu cascade sau ve-deri panoramice, ;i bazinele de înot însânul naturii sălbatice nu mai reprezint[doar un moft pentru o anumit[ categoriede turi;ti, ci o necesitate pentru orice ho-tel cu standarde `nalte. Unele persoanesunt din ce ̀ n ce mai preten\ioase, iar lo-curile amenajate ̀ ntr-un stil intim, elegant;i luxos au luat locul celor mai aglomeratedestina\ii de vacan\[. Astfel, arhitec\i din`ntreaga lume se `ntrec `n a realizaadev[rate opere de art[ sau bazine caremai de care mai impresionante pentru aoferi turi;tilor experien\e de neuitat.

Hotelul Marina Bay Sands din Sin-gapore are cea mai mare piscin[ suspen-dat[, fiind situat[ la ultimul nivel al ho-telului. Vizibilă de la mai mul\i kilometridepărtare, o punte de 10.000 de metri pă-tra\i une;te cei trei zg]rie-nori la oînăl\ime de aproape 200 de metri, unicăîn lume prin dimensiunile sale ;i prinforma deosebită pe care o dă construc\iei.Decorată cu zeci de arbori, terasa aflat[la etajul 55 găzduie;te cea mai mare pis-cină suspendată din lume - cu o lungimede 340 de metri, o lă\ime de 142 de metri;i un volum de aproape 1,5 milioane delitri de ap[ -, iar panorama impresionant[asupra ora;ului `\i taie respira\ia.

Piscina complexului San Alfonso delMar din Chile este cea mai mare piscin[`n aer liber din lume, cu o capacitate de250 de milioane de litri, construită `n2006 chiar pe malul Pacificului. Are o su-prafa\ă de 8 hectare, peste un kilometrulungime, iar cea mai mare ad]ncime estede 3,5 metri. Apa este pompat[ din ocean,filtrat[ ;i apoi tratat[. Amplasată în Al-garrobo, o sta\iune turistică de pe coastacentrală din Chile, laguna artificială SanAlfonso del Mar a fost proiectată ca o al-ternativă la apele reci ;i agitate ale Paci-ficului, mult prea periculoase pentru în-otători.

Cea mai ad]nc[ piscin[ din lume seafl[ `n Montegrotto Terme, un mic ora;`n apropiere de Vene\ia, ;i a fost proiectat[de renumitul arhitect Emanuele Boaretto.Piscina Y-40 are o adâncime de 40 demetri, echivalentă cu `n[l\imea unei clă-diri de 14 etaje. Măsoară 21 de metri lun-gime pe 18 metri lă\ime la suprafa\ă ;icon\ine 4.300 metri cubi de apă termal[,care este men\inută la o temperatură con-stantă de 32-34 grade. Construc\ia cilin-dric[ are diferite adâncimi intermediarepentru scufundări subacvatice, pere\i ;ipanouri din sticlă pentru vizualizare subapă. Deschisă în iunie 2014, Y-40 batede\inătorul recordului anterior pentrucea mai adâncă piscină din lume - Nemo33, localizată în Bruxelles, care are o adân-cime maximă de 34,5 metri.

Interzis[ celor care au r[u de ̀ n[l\ime,mica piscin[ aflat[ la etajul 36 al HoteluluiIntercontinental Dubai Festival City ofer[senza\ii unice datorit[ faptului c[ are fun-dul ;i marginile din sticl[. Fiind suspen-dat[ ̀ n exteriorul cl[dirii, po\i vedea ceeace se petrece sub tine, iar trec[torii te potvedea `not]nd.

Complexul turistic Gr[dinile Suspen-date din Ubud este a;ezat `n inima Bali-ului, `nconjurat de vulcani, p[duri ;i te-rase unde s-a cultivat orez. Are dou[ pis-cine “infinity” care sunt amplasate pedou[ niveluri, astfel `nc]t te po\i sim\i

suspendat ̀ n aer, construc\ia inedit[ fiindinspirat[ de dealurile din jur. Din ele potfi admirate p[durile dese ;i chiar un tem-plu antic maiestuos, construit pe o st]nc[din apropiere.

Piscina complexului “The Four Sea-sons Safari Lodge Serengeti” din Tanzania`\i permite s[ faci o baie ̀ n timp ce prive;tielefan\ii din apropriere, oferind o expe-rien\[ interesant[ ;i unic[ ̀ n safari-ul afri-can.

Construită pe insula thailandeză KohSamui, faimoasa piscină de la Hotelul TheLibrary / “Biblioteca” arată mai mult ca oscenă dintr-un film SF. În loc de nuan\elelini;titoare de albastru pe care le întâlnim

de obicei într-o piscină, aici avem partede un ro;u sângeriu. :ocanta iluzie deapă de culoare ro;u aprins este creată prinreflexia fundului piscinei, o combina\iede mozaic portocaliu, galben ;i ro;u, efec-tul vizual fiind accentuat de saltelele ;iumbrelele ro;ii de pe margine ̀ n contrastcu turcoazul oceanului.

Tibetul este de obicei asociat cuc[lug[rii buddhi;ti ;i spiritualitatea, ̀ ns[cel mai nou complex St. Regis din Lhasase m]ndre;te cu o piscin[ placat[ cu aur,care d[ reflexii bizare apei. Aceasta estesituat[ `n Camera Iridium, conceput[pentru bun[starea spiritual[ a noului ho-tel, construit la 3.657 de metri `n[l\ime.

Oaspe\ii care se simt prea orbi\i de opu-len\a materialelor pot face o plimbare re-laxant[ `n gr[dina de medita\ie.

Resortul Amangiri din statul ameri-can Utah se întinde pe o suprafa\ă de2.500 de metri pătra\i chiar în interiorulMarelui Canion. Aici exist[ ;i o piscinăspectaculoasă, construit[ `n jurul uneiroci din canion, de unde te po\i bucurade împrejurimile maiestuoase.

~n cadrul Huvafen Fushi Resort seafl[ una dintre cele mai mari piscine dinMaldive ;i prima ̀ n care s-a instalat fibrăoptică. Bazinul este iluminat de peste1.000 de becule\e, iar spectaculozitatealui a făcut ca locul să devin[ unul preferat

de vedete. Multe dintre evenimentelemondene interna\ionale, cum ar fi pre-zentări de modă, sunt organizate `naceast[ loca\ie.

O piscină în mijlocul mun\ilor înză-pezi\i este într-adevăr o imagine uimi-toare! Piscina de la hotelul elve\ian TheCambrian este încălzită ;i oferă opriveli;te nemaipomenit[ asupra Alpilor,cre]nd impresia că apa se scurge directîn mun\i. În timpul verii bazinul este în-conjurat de vegeta\ie luxuriantă ;i demun\i acoperi\i cu zăpadă în timpul ier-nii. Piscina interioară are un plafon de fi-bră optică pentru a crea iluzia de cer ̀ nste-lat.

Cele mai spectaculoase piscine din lume

Marina Bay Sands Singapore


Gradinile Suspendate din Ubud-Bali


St. Regis Tibet

San Alfonso del Mar Chile

Gradinile Suspendate din Ubud-Bali

The Cambrian Elvetia Intercontinental Dubai Festival City

Date post:	21-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

La Urziceni, acum 5000 de ani, morBii erau legaBi ;i ......de aur de 24K prelucrate prin batere. 2...

Documents