Ioan Boroq

Scrieri istorice

Volumul I

Stuiliu infioiluctia, eili[ie Ei note ile:

Gh.Naghi, $ipog lbolya

Presa Universitari Clujeand

2019

https://www.libris.ro/scrieri-istorice-vol-1-ioan-boros-PUC978-606-37-0667-7--p13325151.html

r), cetate, loc. qi26, 29, 33, 83, 765,.678

ul Bihor,166niliei Hunyacli" 172rransebeQ, 166

CupnrNs

Noti asupra editiei

Primul articol a lui Ioan Borog Viena, 14. Noiemb[rie] 187-1..................\06$i al doilea..... Pledoarie pentru limba romAni......................................... 108

I. Cercetiri de istoria bisericir 111

1. Despre sdrbdtori, I-V[................ .................................. 1132. Unirea rom6nilor din pdrlile sdtmarene in veacul al XIV-lea

qi Mdndstirea s. Mihail din Maramureq. .........................................-.......1423. Relagiile ecclesiastice ale romaniior din Ungaria gi Transilvania

in veacul al XV-lea. .......................... 1614. Observdri la seria cronologicd a Arhiepiscopilor de Albalulia

gi a episcopilor sufragani. ...............2'L65. Unirea bisericii romAne din Ungaria qi Transilvania,

dard mai ales din pdrfile bdndlene ale diecezei Lugojtthu,..................2276. Biserica romdnd qi Unirea din Banat in partea I a veacului

a1 XV[-lea. ...........2867. Ioanichie Endr6dl (I765-1775). Cilugir basilitan apostat

de la mlnistirea Sf. Treimi din B1aj................ ............3078. Treceri la s[Anta] Unire. .................. 311

II. Cercetiri de istorie sociali ................ ....,.,.........,..,.,.,.,.,.3131. Familii romAne nobilitate din judelul Severin, oarecdnd Carag......... 3152. Gr6f Spl€nyi Gdbor-f6le magyar vez€nysz61797-ben. ....................... 320

Comnnrla magliard introdusd de contele Splenyi Gnbor in 1797................3233. Revolutia lui Horia gi comitatul Caraq. .................................................. 3264. Documente bdndtene despre revolulia lui Horia.................................. 332

105

Scrioti isn)rifl \'irlr/rr!1 /

5. O presupusA rdscoali a lominilor6. Rarc.'ala Lui l u.l..rl Vla.limire,,cu

clin Zdlancl, la 1800. .....-............... 341

9i rcfugiafii

III. Cercetiri de istorie locali lugojeani

1. Biselica !!r. ort. romani a SfAntului Nicolae clil Lugoggi Ioan Ratiu de N4chaclia. ...............371-

2. Dtrte lefei'itoare la funclatia gi farnilia lui Gavril5 Gurianuclin Lugoj[1759-17711..................... ............................... 389

3. A lugosi iparosok, k6zmrlvcsck, kereskecl6k n6vjcgyz6ke 1801-ben

[1808] 6s Az ipar- 6s 6rucikkek, s azok k6szit6s6nek .irszabdlyozzisa1 793. 6vben......... ............................... 395Listt tneserinqilot, neEtt:1;.Lgnrilor j ncgustoriktr din 180'1 [18A81lleglencntnran prctlLriLor llc prodKtie pclltru a1'11 'i.793...........................402

4.Alugosivirosh:izaipit6se.1825-1831............ ...........410Cottstru.ctirt priniriei ditl LLlgoj 1825-1831 ...................418

5. Ziclilea Casei oragului nosh:u cle azi, gi inci ceva. .................... ............4266. Constitutia, societate secretA romiind la Lugcj, 1830-1834. ...................... 433T.ReamintiriistoliceactualeclespreBanat...... .............452

IV. Descrieri ale Lugojului

1. Lugojul clupii notele cdlitorului tulc Cclcbi ('1662). ............................. 4652. Lugojul in anul 1780-1785 clupd notcle cilitorului Ldhrnalm............ 4683. Descricrca Lugojului la 1803..... .................................. 4704. Notife lugojene clin anul 1849. . ...................................4725. Notile lngojene r-lin anul 185l . .................... ................ 4746. Notile lugojene clin anui 1860..................... ...........,....,182

463

V. Cercetiri de istorie adminish'ativh qi fiscalidin Transilvania gi 8anat.............. 485

l. Relatiile aclminish'ative eclesiastice ale romAnilor clil provinciaBciugului intre vcacul fal] XlIl - XVi-lca. .......................... ....................487

2. D6l lvfagyarorszdgi ;rcl6viszonvok a XVIII. sz:izad els6 fe16ben. ....... 521SihLntin inrpozitelot ilin Uttguin de Sud inTtrinl junuitntcn secohtlui nl XVIII-]Lcn...........-.. ......... 529

83E

r.._...._...._.._._.... 341

,........................369

Cuprins

3. A lugos-facseti kernleL (1717-1753)............ .... . . ................................... 538Distictul Lugoi - Fdget. (1717-1753)..............................................,........... 563

4. Adatok a volt lugos-facseti keriilet tort6net6hez. Lugos vdrosa. ........ 587Date refeitoare la istoia fostuIui distict Lugoj-Fdget Oragul Lugoj. ........ 592

5. in{iinlarea 9i prima constituire a judetului Carag - 1779. ...................5g76. Krass6 vdrmegye ad6ja s a megyei hivatalnokok fizet6se 1780-ban. . 603

Impozitul comitntului Cnrag pi salaiul functionailorprottinciei in 1780. .................... .......... 605

7. Regularea comunelor in judeful Caraq (1784-1796). ............................. 607

VL $coala din Banat

1. A lugosi r6m[ai] kathfolikus] n6p-6s gramatikdlis magdniskolaa XVIII. sz6zadban. ..............,.,-.,.-. ................................ 621$coala pimard gi grannticald particalard romano-catolicddin Lugoj, in secolul aI XVII-\eo............. ....................... 627

2. Tablou comparativ despre datele stafistice ale gcolilor nafionaleromAnegti din judeful Carag-Severin............. ............. 633

3. Organizarea qcoalelor nationale romaneqti in comitatulCaragului la 1785-1792.................... ..............................655

4. Preotul 9i inv6latoru1................. ................................... 666

VII. $tiinfe auxiliare ale istoriei.......... ...,.............,,.,.,.,......6731. Inelul sau veriga de la cetatea romand Tibiscum................-.--.--.-.-..-.-.- 6752. Cercetarea arhivelor parohiale. .................................. 6783. Societatea literari ,,SfAnta Barbara" din Viena...................................... 6894. Catalogul bibliotecei gi muzeului diecezan din Lugoq.........................6925. Extras dir corespondenta unui preot despre biblioteca

museului diecesan din Lu9o9........... ........................... 6956. Istoria tipografiei romane......... ...................................6977. Chestiunea Jurnalisticei. -.-..............699

389

ike 1801-ben'szabtlyoz6sa

t18081

402

4'1.0

418

426

433

452

-Lmaru-r............ 468

........................ 470

472

474

482

.........................485

provincia

5 fel6ben. ....... 521

463

465

529

839

5.ri.ri lslori!( I i,rr,,r/rri /

VIII. Cercetiri demografice ...-.. ........---.-7{tEl. Evleii la 171J2................ ....................7072. Ungurii in CaraE ia l7ti4. ................7.t33. Conscrierea parohiilor. clin ju cletu 1 C.rr.aquIui ........................................ 7.144. Din trecutului Lu5;ojului. Nligcarea populatiei rlin Lugoj

in ultir.nclc clou;i secole.....-... ...........7.1t)

IX. Articole istorice semnate cu pseudonim sau nesemnate .. .................723.1. A lLrgosi tiiz6i.kaszdrnva a XVI U-ik szdzacl elsij feldben........ ............._ 725

(Lrztrnur tfu rtrtiltlit ditt Lrrgoj 'itt prinn pnrte n sacttluLtri rtl XVIIT teu......7272. Aclatok Lu!!os tcmesi hiclj6nak n.rultj:ir61.......................... ............-........72g

L)nlr tlcsprt, trcttttLLl potluhLi pest( 'l'ii ilitt Ltrgol......................................7323. D6lmagvarorszdgi lakosok balhitc a v6rszop6kr.6l a XVllIIl-i1<

s2.12adban.......... ....._..........................736Prirr:rcrt gragili a popuhiiai Llitt Llngrr t dt Stul iL,sprt t,ntn|tiriin sac i XVIIIll \en........................ ................................. 238

4. A lugosi minorita tcrnplom is tr r.enclhdz altrpk6tetdtel6lek200 €ves jubiler,rma f 17j3l. ..............741IttbilL'tt hiccttfurnt tle In ptLttena piclr.L'i Jiutr{nruottuLc LtbisticiiEi tnrlnislirii tlittLtri.t ot. Llin Lttgoj.................... ..............78s

5. Engel Antal csanarli piispok c-€ivhazi ldtogat:isa Lugosonaz 1752.6r'ben.... ...............................77tJVizitn ItLi llngel Antnl, tpisco1t ul Cuttdului In Lugoj itt 1752....................775

6. Un riispuns $i un avertisment tileretului c1e astti2i........................._.... 7g0

Summary 783

84u

1. Despre sirbitori, I-V[.

,,Una am cerut de la Domnul, aceasta voi ciuta ci sd locuiesc in casaDomnului in toate zilele vietei mele, ca sd vdd frumseta Domnului, 9i sdcercetez beserlca cea sdnta a Lui". (Ps.26 v.7,8)..

in acestd cerere bazata pre admirarea mirirei domnezeegti; in acestddorinji insuflefiti de focul iubirei citri cele sAnte a psalmistului, estedescoperitd gi preintipuita vieata cea creqtinesce, vieata celor ce prin credinJacea viud a cunogtinlei mdrirei lui Dormezeu, pdn sperarea neclititd a vieateieteme intru Christos Isus, 9i prin iubirea cea ferbinte a legei Domnului, cacredincioqi 9i fii ai 1ui Domnezeu, sunt inscrigi in numdrul celor a1egi, suntsuscepu! in sAnul besericei cei sante a Domnului, sunt numArati intremoqtenii impdrAfiei cerului ca sd si indulceascd de frumseta Domnului.

$i cum sd sA inleleagd aceasta?Aga, cd vieata cea crestineascd de dupd natura legei Domnulul are sd

constee dir legatura neintretuptd a cercirei mArirei lui Domnezew din lucrureneincetati a straformdrei interne spirituale in tipul {rumse}ei qi strdlucireiacelei mirirei domnezeegti; - 91 din nizuinla rcobositd ca in/ 327 /toate zileleviefei, Domnul, prin faptele virtutilor, sd locuieasci in casa sufletului, - eardsufletul sd sd odichneascd in casa cea sAntd, vecinici gi pururea fericitd aDomnului din ceruri.

Cine nu gtie insa, cA omul din creare este o unitate viua alor doauepdrli intru sdne (sine, n.n.) esenfial deosebite gi anutne: a lumei fireqti qi a lumeispirituale, cd omul este ca gi legitura a lor doaud lumi, representAnd intrusine nu numai intreg actul crealiunei, ci de odatd formAnd intru sine premigilocitorul intre Domnezeu qi lumer incAt adecd prin trupul siu reprezentdcele pdmAnteqti, si lipegte de cele sensuale gi trecdtoare, iari prin sufletul siuse inaltA la cele din indllime, spre a cerca/ spre a cunoaqte mirirea gi potereacea creatorid, spre a se face pdrtagiu societdlel ceregti, 9i astfel intrucunoagterea qi lubirea frumse,tei nefinite gi necuprinse a-qi afla toatd dodntagi fericirea sa.

' Ioan Boros, D?spn sithitoti,l,i^ Fanii b.suit?t1s.ii ti s.aLlstit:i (Blaj), 1889, Il, Nr. 21, 1 Augustp.326-330.

I Joseph Kdssing, LifrLrgisthe Vo esrngcn t:ibct Lli. lt?ilig? Messe, Rcgensburg 1856, p. 52.

113

Scrieri isiorice. Yo/rr rl /.

SA impreunam pusdfiunea (pozitia, n.n.) aceasta a omului cu zisaMAntuitorului; cd.. ,,suflttul e gata, iard trupul e slab (Mat. XXVI 41) 9i vomcunoagte, cd pini cdnd trupul este incungiurat qi impresurat de sdmliri qialipiri cdtrd cele senzuale: are lipsd neapdrata de serviliul celor ce cad subsimfiri. - $i acesta pentru acea ca de-o parte si si mAntuieasci de legiturileapesdtoare ale senzualititei, iari de alta parte ca mai cu inlesnire 9i cusecuritate sd sd inalle la considerarea gi cunoagterea celor spirituale. Sau cualte cuvinte ca omul de la cele pdmdntegti si sd rddice la cele ceregti, are lipsdde forme, de simboale. - $i aceasta e de tot natural. pentru cdu mdcar cisufletul in zelul pietdtei sale ar voi si si inalle la Domnezeu cd la izvorul celaddvdrat al luminei, al mirirei, adivdrului gi frumsetei; in aceasta nizuinlA asa este lmpedecat prin poterea contraria a afectelor trupeqti, gi cd aceastaimpedecare sA o poatd invinge, h.ebu[i]e sd sd foloseascd de obiecte 9imigiloace sensuale, prin care boldul acel intern al sufletului se animeazd, qisA intereagte intru efectuirea scopului sdu.

intre aceste migiloace esterne ale intemeiarei, dezvoltdrei" intdrirei giperfectiondrei vietei interne cregtinegti potem numdra: sdrb{torile cele sdntedtezale in decursul anului besericesc.

Ce migiloace salutare, ce ocaziuni edificatoare, ce agezdminte sacre gisAntitoare sunt sirbetorile! Ele videsc inlelepliunea cea profundi, grigia ceaneadormiti a besericei pentru fiii sdi credinfiogi.

Cdci, deqi in mod spiritual, 9i intr-un sens mai sublim esinta (esentan.n.) sdrbdtoarei nu std in mulfimea celor adunati, fdrd ln mulfimea faptelorbune, in pietate qi vieatd cregtineascA accurata2 - nu in ve$hninte scumpe, ciln ornatul virtutei, neci in desfdtdrile mesei, ci in grigia sufletului, inc6tsirbitoarea cea mai mare este: congtienta cea bund:. Cu toate ca vieatafidcdrui cregtin are sd fii pentru d6nsu1 ca o sdrbitoare vittd 9i eunng[h]eliatdculd: tottrqi cd aceaste sarbitoare spirituald a sufletului si si susfind: s[Anta]besericd dintru inilfimea cerurilor, unde petrece cu invdtiturele gi misterialesale si scoboard in migilocul fiilor sdi gi oprind oaregicumva cursul tdmpului,din tezaurul darurilor gi misterialor sale, pre urma descoperirilordomnezeegti neschimbate, pre temeiul dispuzdfiunilor divine gi de dup6esemplul santitoriu dat de citrd Mdntuitorul, - oaregicumuva cd insugitdmpul si si sdnteascd, cu anumite pdrli ale acestuia leagd misteriale

2 Chlvsost. Hom. 28 in ep. ad I Cor. T. X p. 233.r Chrysost. Ser.ro V c1e Anna T. VI p. 669, seu cun dice Origene: serbetoarea adev5rati sta

intru plinilca datodntelor.

774

, a omului cu zisa:. XXVI 41) 9i vomsurat de samtiri gi11 celor ce cad subeascd de legdturilecu inlesnire gi cu: spirituale. Sau cu:le cereqti, are lipsdlnhu c{, macar cdeu ci la izvorul celaceasta nizuintd a

reqti, qi cf, aceastarscd de obiecte gilui se animeazd, gi

'oltirei, inidrirei 9i'bdtorile cele sdnte

5eziminte sacre giofundd, grigia cea

rlim esinfa (esenlamulfimea faptelorhnente scumpe, cir sufletului, incdtu toate cA vieataiud 9i eaang[h]elinsd susfind: s[Anta]r:rele gi misterialer cursul timpului,n descoperirilorlivine 9i de dupiumuva cd insugileagd misteriale

L Cercei;ri de istoria bisericii

darurilor mdntuirei/ unegte memoria bhefacerilor domnezeegti, - impreundlnheaga dispuzdfiune domnezeieasca descoperiti in economia mAntuirei,implinitA prin Chdstos, realizatA in besericd. -

Aga e, sdnta besericd a instituit sdrbdtorile, a sanclionat celebrarea 1or,voind ca in acele sd reazume descoperirea sfatului celui domnezeesc, - preinsuqi Isus Christos, cu intreaga sa vieald istoricd, cu intreg darul mAntuireiintr-un mod pragmatic sd-l rdprdzinte, sdl aduca lrr migilocul credinfogilor,ca in acest mod sd addvdreaze ci Christos pdnd in capdtul veaculul rdm6necu noi, ci El e intru noi qi noi intru El; se comprobeaze, ci unde sunt doi sautrei adunafi intru numele Lui, acolo e qi Dansul in migilocul lor, sdmdrturiseascd, cd voinla lui Dornnezeu este santirea noastrA.

IatA vointa, scopul qi principiale fundamentale de care fu condusis[antal besedce intru aqezarea sArbdtodlor.

Vointa aceasta are doaue direcliuni principiale aceste se bazeaze ptedoaue cauze in esenta de aceagi inserndtate. Anume: vestirea mdrirei,recunoagterea poterei, 9i prea in61larea binefacerilor domnezeeqti. (Aceasta e

direcliunea obiecfiva) eard de altd parte: santirea Qi mantufuea noastuesufleteascd (direcliune subiectivi). Ambe[le] aceste directiuni apoL fdrAalterare ori rnicgorare impromutate convin in scopul final, care estetntemeiarea impdrdliei lui Domnezeu We pdmift.

Sd specificdm mai in detai aceste direcfiuni ca aqa Fi mai ldmurit sXcunoagtem vointa besericei gi scopul ce vrea acea si ajungd prin agezareasdrb6tot1lor.- / 328 /

Se punem drept acea intrebarea, cA ce voiegte beserica cu alegerea 9isdnlire a unor zile de sirbare? Ea voiegte:

1. Cd in sdrbitori din timp in tAmp se propuni credinFoqilor intlegopul rdscuftrpdrdrei gi incd cu acel scop preciza! ca cunogtinla gi fructu1 aceleirAscumperiri si-l introducd ir-r sufletul qi in sdmlirile interne ale noastre,unde fiind acelea cu credinte suscepute, ca una ce are potere vivificatoare, -in rezultatele sale earaqi se se manifesteze in vieata esternd a credinlioqilor.

Beserica voieste ca sdrbf,torile sd fii ca gi o voace qi chiimare venitddin ceruri, prin care fii cregtinatilei sA provoaca a sa apropia, a veni la cinacea mare de Domnul gdtitd, a intra la nunta de bucuda sufieteasci, cu hainelecurdliei gi nevinovdfiei, a se imbraca in Christos gi pre D6nsul al prea mdriin vieala qi astfel a sd face pertagi fericirei celei nestric5lioase.

2. Ca ln sarbetori ca in tofi atafia evanglh]eliqti ai Domnului prindecurgerea tempului lumei neincetat sX se vesteasca mdririle lui Domnezeuatoarea adevdrate sta

115

Scricr'i istorice. YoLrr|rl /.

descoperite gi impirtigite noaue in economia mdntuirei; memoria acestorasi o sustind ir-r credinliogi 9i prin aceash se suscite, si verifice inhingii sdmfulcel cregtinesc, eard prin efectuirea acesteia a-i face pldcuti DomnuluiDomnezeu,

Sdnta besericd intru instituirea sdrbitorilor are acel scop, cd prinreinoita gi sistematica comemorare ale celor sevargite penbu mantuireanoastri, cregtinul, lntreaga sa fiinli sd o impreune cu vieala lui Christos, sdo uneascd cu faptele sdvdrgite prin poterea darului mAntuirei gi drept prinaceasta a-l pune ln acea puzilune ca cunoscdnd destinatiunea sa, sd_lconvingd: ca toatd vieata sa si afld deplinire ln ceruri, fird de care, vieata edegeartd 9i fdri de folos; si-l lumineze, cd vieata cea fericitd eterne acregtir-rului are sd sd inrdcldcineaze in vieata pdmAnteascd a Mdntuitorului gia SAnfilor lui Donmezeu; 9i sd-i facd cunoscut cA, de vrea se aibd impdrtigirecu Christos, trebu[i]e de nou si si nascd in spirit 9i dreptate, sd patimeascdca un bun viteaz, sA moare pdcatului qi lui Christos sA invieaze.

Sd nu sd cugete dard ca gi cum sdrbdtorile ar fi destinate numai sprea fi zlle de odihni ori chiar de lenevire spre mai libera eserci[ta]are apldcerilor, neci ci acele ar fi instituite numai ca gi ndscari comemoriri sici,trecAtoare, nu, ci acele sunt agezate spre representarea viui a lui Christos gia vielei Lui istorice. Aceste formeazd temeiul acelora, aceste dau sf,rbdtorilorcreptinegti caracterul solemnitdfi.

3. Prin agezarea sirbitorilor sinta besericd doreagte a pune tnainteasufletului nosku nu litera moartd a sentei scdpture, ci scriptura cea noua aspidtului santu, adecd infeiegerea cea practica a vointei domnezeegti; voiegteca in acele si faci: mdrturisire publici a credinfei, si deaie literei morte asdntei scripturi o vieali splendid vivificatoarid.

}au nu este beserica reprezentantele viealei istorice a 1ui Christos; _nu si rdinoiea$te intr-ansa fultr-o seria sisternaticd descoperirea ceadomnezeeascd prin Isus Christos sivdrgitd! Cum s-ar potea dari mai nimeritinfdtoqa aceasta reprezentare, aceasta misiune, decit aga, de cumva fapteledescoperirilor domnezeegti afara de alte momente, si leagd de tdmpurianumite, decdt aga, dacd aceste tampuri lncA se suscep ti vieata cea sante gide vieata datdtoariA a besericei, nu numai sAfidr-rdule astfel aceale tempuri,ci prin aplicarea acelora in vieala privatd a credinfiogilor promovAnddeodati pi sAntire a vieatei celei cregtineqti.

Mai sus s-a amintit, ca sdrbetorile forrneazl, gi demonstrarea nddadruluieztang[h]eLicu. Voiti comprobatd aceastA asertiune? eata

11,6

memoria acestora:e intrengii semtul)lecuti Domnului

rcel scop, ca prin)entru manfuireap lui Christos, sirirei 9i drept prinmaliunea sa, s6-li de care, vieata efericitd etemd a

r Mdntuitorului 9iI aibi irnpdrtXgirerte, si patimeascieaze.

tinate numai sprera eserci[ta]are acomemordri sdci,d a lui Christos 9i-. dau sirbdtorilor

e a pune inainteaiptura cea noua annezeegti; voiegteLie literei morte a

: a lui Christos; -Jescoperirea ceadari mai nimerit

Ce cumva fapteleeagd de tdmpuri'ieata cea senta gi{ aceale tempuri,yilor promov6nd

,.strarca atldadruIui

I. CercetAri de isioria bisericii

Considerati una cAte una din sdrbdtorile besericei, combinati legdturacea frumoasi ce esistd intre cele mai solemne gi intre cele ce pdntr-o ordinaresistematice sunt acelora subordinate gi veF cunoagte, cd cele mdrturisite lnsimbolul credinlei, acele le descoperim in fapte in sdrbitorile anuluibesericesc. - De esemplu:

Christos, pentru mantuirea lumei, s-a ndscu! din Fecioara (Craciun),- a pdtimit, a molit Si a inviat din mo4i (S[antele] Pagti), s-a suit la cerud giqede de a dreapta Tatdlui fnal,tarea) - a trames pre spiritul cel sAnt in lume(Rosalie) q[i] a[tele]. Eati incheidturele principale ale credinlei descoperiteln sdrbdtorile mai de frunte.

Da cu tot dreptul si poatd afirma, cd anul besericesc in colori varieeste ca un simbol apostolic, un simbol viu de credinfd, care din an, in an, dingeneratiune in generagiune sustine, translplanteazi gi intareagte merturisireacredinlei cuprinse h ,,Credeu" . -

Aceasta apoi std nu numai fajd de una ori alta s5rbdtoarid maiinsemnatd, nu, ci precum ste aceasta fafd de una fidcarea s5nguratece in sene(sine, n.n.) consideratA, - tot a$a qi in cerc mai mare despre toate serb5torileirnpreuna considerate.

Pentru ce toate sdrbAtorile formeazd un ce intreg, acele intr-o armoniineconturbatd de o parte Fdntesc spre descoperirea mdrfuei lui Christos gi aS6nflor intru Ddnsul preamiri! 9i deodatd cu aceasta, spre esemplu, spreindemn, - spre irnitarea faptelor virtuoasi, - la cdgtigarea unei viefi santelntru/329/Christos gi la ajungerea unei altei sdrbdtori nelegate de tAmp invieala cea vecinicd.

Drept aceea sArbdtorile cregtinilor sunt nu numai tipurile principaleale cultului, ci deodata a inhegei inveldtule a crestindtdlei despre Domnezeu

- despre Isus Christos, - despre om $i destinatiune a lui ca atare apoi suntmigiloace poternice spre intemeiare a unei serbetori spfuituale eteme .

Amdsurat acestei esenle gi acestui scop aI serbetorilor, credinfiosulcel adevdrat, sdrbetorile are sd 1e tend gi sd le considere ca tot atate flori $ifructe ale spiritului crestinatatei, ca tot atete rerniniscinle sacre ale vieateiantice cregtine, ca tot atate migiloace salutare spre dovedirea unei gi aceleia-gi credinfe, a unei animi gi iubire, a unei speranje qi alipire, ce leagd premembdi familiei lui Christos cu Domnezeu qi pre ei intre sine.

Influinfa aceasta bineficdtoadA impromutatd gi reflesivd asdrbdtorilor asupra internului omenesc, ugor o vom potea cunoagte gicuprinde de vom recugeta mai ales acea, ca sXrbXtorile seruesc de migiloc Ai

717

Scrieri istorice. Yolrrll/ /.

de ocaziune cea mai nimerith ca cregtinul apdsat de grigile lume$ti, ostenit lnluptele necazurilor, - lipselor gi tentafiunilor, ca trezit din somn sd-gireinoieascd vieata sa internd precum gi legdfura sa cu Domnezeu in IsusChristos prin Spiritul sdnf - prin initiarea gi reinoirea societAtei acesteia cuDomnezeu, omul reculegdndu-se intre sine din ce ln ce sd nevoieagte casdmtirile qi cugetele sale sd li con{oarme dupi legea Domnului, vointa sa sao trdreapte sd o intdreascd spre a sd lapeda de cele lumegti, spre a cerca vieatacea in{rumsetatd cu poftele celor ceregti.

I

SArbatorile sunt gi trebu[i]e sd fii pentru cregtini acele ocaziuni fericiteprin a cirora mig ocire gi aplicare, vieata cregtineascd ugor igi pune rdddcinain pAmantul cel ceresc, unde o agteaptd bucuria viealei fericite nevegtezite.

Acuma, dupi ce in sdrbitorile cele sacre sd celebreazd preamdrire aiubirei eterne descoperite intru Isus Christos: urmarea este, ci numai acelasanteagte sirbdtorile, carele din toatd anima sa s[ ofdregte spre servireaiubirei lui Domnezerl care iubirea cu iubire o repldteagte. in oferirea aceastadevoatd consiste: sdntirea cea adiveratd a sdrbdtorilor, - acea constituesacrificiul cel mai pldcut Domnului.

$i cum sd areati aceasti oferire, cum sd ddscopere acest sacrificiu dinpartea credintioqilor ?

a). Mai inainte de toate lntru supunere a mintei noastre fald de Cela-ce cunoagte cugetele, s-au cu alte cuvinte, atunci cand credinfiosul, adevdrulsuprem nu-l cearcd ftr lume, neci in inteleptiunea lumeasci, fird inDomndzeq eard descoperirile mani{estate prin Tatal intru Isus Christos leconsidera ca unicul gi cel mai curat adevAr.

Ce este apoi aceasti supunere gi subordinare a minlei? decitcredinta,cdci cela ce vrea sd fid sieqi Domnezeu, ori inteleptiunea cea lumeascd oconsidera ca unicul isvor gi razem al mintei sale, unul ca acela nu potea secreadi lui Domnezeu.

b) Aceagi oferire pid pre lAngi supunere a minfei, pretinde 9isupunere a vointei, a sufletului nu numai, ci chiar gi supunerea hupului subvoinla lui Domnezeu. Cdci numai cand facultetile sufletegti adecd voinla,poftelq speranla, dorirea qi toate sdmtirile, lmpreund gi trezia (trezvia, n.n.),modesfia, inJrAnarea qi castitatea kupului le dedicdm lui Domnezeu qi leacomodim dupd vointa gi legea cea domnezeeascd, cu adevdrat prin acestedescoperim iubirea noastri cdtrd Domnezeu, - aretdm sacrificiu de bundmiresmi qi aducem fructele mlddilelor altuite intru noi din viala ceaportatoadA de vieafd, care a este Isus Christos. -

118

lumegti, ostenit ln.t din somn si-gi)omnezeu ln Isus:ietdtei acesteia cu) sa nevoieaqte canului, voinla sa sdspre a cerca vieata

le ocaziuni fericite: igi pune rdddcinaite nevegtezite.eaz a preamarire ate, cd numai acelargte spre servireain oferirea aceasta

- acea constitue

rcest sacrificiu din

astre fale de Cela-linfosul, adevdrulurcneascd, fdri iru Isus Christos le

ei? decdt credinla,a cea lumeascd oacela nu potea se

inlei, pretinde 9iterea trupului sub:gti, adecd voinfa,tzia (trezvia, n.n),i Domnezeu gi leevdrat prin acesteracrficiu de bun[Loi din viata cea

L Cercetdri de istoria bisericii

CAnd vieala cea crestineascd in aceaste direcfiuni sd va con-formavieatei lui Isus Christos atunci qi numai atunci celebrdm cu cuveninta(cuviinia, n.n.) indatorit5"- prefuim dupd dreptate sdnjenia serbAtorilor. Caaceaste scopuri salutarie ale sdrbdtorilor sd sd ajungd gi sd sd intoarcd sprefolosul sufletesc al poporului creqtinesc este neaparatd lipsd ca aceluia sA sAface cunoscute voinla besericei gi sX sd lumineze a nu pune preful principalal serbetorilor in partea materiald a acelora, fdri in partea cea spirituala,adeca: hh"u ceqtigarea liniqtei sufleteqti prin relnoirea gi intdrirea vieleipldcute Domnului.

Beserica lui Christos forrneazd o familid sacri sub capul cel nevdzutal lui Isus Christos. Acesta prin servitorii sii alegi de cdtld Dansul qi cu darulspiritului sdnt sdnlif spre sdvdrgirea gi adminishare a tainelor direge soarteamembrilor acelei familie. -

in una fidcarea comunitate crestineascd, in cerc mai rdstrans un atareministru este preotul. Ddnsul cu alegerea spiritului sant este pus spreinvdlarea qi vestirea adevirului, spre luminarea, indreptarea, sAn,Lrea gideplinirea fidelilor intru Christos. Drept aceea, preotul e chiemat ma[i] edatoriu ca fir sufletul credinfiogilor sdi sd lntemeieaze sdrbdtoaria ceaspirituale a merirei Lui Domnezeu.

Aceasta mai ugor va potea face aga, decumva culmea implinireidatorinlei sale nu-qi va pune numai intracea, ca ln domineci gi sArbdtori vaimplini func$unile sacre prescrise, fdrd aqa decumva sd va folosi de toateocaziunile binevenite a celebrirei sirbdtorilor, incAt pre baza celor descopedtein oficiul divin al acelora; insemndtatea sfubetoarei o va impreuna cuirrvdjitura dogmaticd 9i moraid/330/cu indemdri practice de cumva dinistoricul sdrbXtoarei obveniente va asdmdna vieala anticd cregtineascd cuvieala cregtinilor de azi, escit6nd in animele credintioqilor dorul gi voinlaconformarei vielei lor cu cea descoperitA in obiectul sdrbdtoarei.

Pre aceastd cale adeseori ii va succede a stdrpi cu incetul multeabuzuri strichfloase, va potea indrepta indiferentismul gi nu odatd chiar givoinla cea rea a unora ori altora manifestatd fald de nesantirea sarbetorilor.

SAntul Chrisostom vorbind despre insemndtatea sdrb5torilor aga zice:

,,Mulfi sunt, cai ce e drept lien sdrbdtoile gi cunosc numeb lor, dard nu gtiu istoiaqi ocasiunea acelorul- Tot aceasta se poate aplica gi azi ln multe pdvinle nunurnai fali de popor, dar a in mdsura buna chiar gi fald de preofme.

1 Nu se mentioneaze fuimiterea - s. n.

t79

Scricri isiorice- Yrlr,irl /

Fiindci pind aci am fost tractat despre sdrbitori cd despre aceleaqezaminte sacre, cari din esenta 9i de dupd scopul lor definit sdrvesc sprepromovarea moralitatei publice qi private, spre intdrirea credintei gipromovare a pietalei; scopul acestui studiu aduce cu sine ca cel pulien ingenere se considerim desfigurarea istorici gi dezvoltarea heptate 9iprogresivd a sdrbdtorilor.

.-

De cumva in vieafa besericei ocur unele zile prin serbare deosebitddistinsi 9i sAntite, aceasta pre lAngd necesitatea 9i indigintele interne alespiritului omenesc este de a si ascrie lucrdrei gi procedurei domnezeegti. -Ca o parte a descoperirei gi domnezeegti, deja dintru tnceputul credrej ctcuvdntul Domnului neschimbat s-a statorit ziua odichnei- Mai tdrziu eardgidin vointa donnezeeascd pentru poporul jidovesc s-au agezat unele zilecomemorative ale binefacerilor gi promisiunilor divine.

Nu numai atdta ci in legea cea vechia tot prin acea dizpusefiunedomnezeeasci s-a specificat gi modul celebrdrei zilelor de serbare. Acestmoda stat lnhu sdnfirea zilei a $eptea (7), intru servirea lui Domnezeu qiabsfinerea de la lucru lltr-acea-qi (Iegire XX, 8-11) intru aducere de sacrificiu(Num. 28, 29) intru cetirea sau vesthea istoricului legei (Fapt. Ap. XV, 21) 9ia profetilor, intru esplicarea acelora, qi indemnare tinutd cdhA popor. -

Ce sunt insi toate aceste dispuzifiuni, decdt numai momentele qipdrfile esenfiale ale toturor sirbitorilor, a ceror parte materisld std: lntruabsfinerea de la lucru servil, eara c ea spiituald este: esercitarea gi persolvireafunctiunilor sacre.

Acuma dupi ce de o parte ambele legi, adecd cea vechia gi cea noauiau unul gi acelagi legiuitoriu, carele in legea cea vechia a fdcut lnceputul gipregdtirea mAntuirei, carea in legea cea noaud s-a plinit gi s-a realizat prinIsus Christos celce s-a ficut plinirea gi sfArgitul legei (Rom[ani], X. 4); eari dealti parte, deoardce firea omeneasci ln esentd sd rimanA tot acea, cu aceleqitrebuinle, - indiginfele ei sd dezvolti dupd aceleagi legi: de sene(sine, n.n.)lurlrLezf, cd in legea cea noaui, amdsurat spiritului, perfectiunei superioare,gi scopului mai sublim al legei darului lncd are si sustee alegerea, respectivesAntirea unor zile anumite.

' Ioan Borog, Desprc SirbiLori, II, itt Fonin bescricenscd Qi scolastici (Blaq), 1389, II, Nr. 22, 15August p. 346. - 348.

120

i cd despre acele:finit sdrvesc spreirea credintei gie ca cel pufien lntarea trepta6 qi

serbare deosebitiinlele interne aleei domnezeegti. -cewtul credrei clMai tdrziu ear[giagezat unele zile

cea dizpuseliune)rbare. Acest modui Domnezeu gircere de sacri{iciupt. Ap. XV,21) 9iitrd popor. -rai momentele giatzriali std: intrurea gi persolvirea

rchia gi cea noaudhcut lnceputul gii s-a realizat prinnil, X. 4); eari dert acea, cu aceleqile sene(sine, n.n.)iunei superioare,:gerea, respective

l. Cercet;ri de istoria bisericii

Acesta cu atat mai vdrtos trebu[i]e sd steae, deoaldce de o parte lnsugiDomnezeu a voit ca sAntirea Sdmbetei sd sf, susceapd in ordul acelorprecepte/ cari in veci vor forma principiul toturor dispuzdtiunilor religiose,- earA de altd parte ftr legea cea noaud tnsugi Domnul Christos s-a dechiarata fi Domn SAmbetei - apoi cu prezenja - 9i cu observarea zilelor de sdrbarea deplinit legea sAn,Lrei sdrbdtorilor.

Pre ldngd aceaste Isus Christos a fdcut lucruri, care nimene[a] altu1nu a fdcuf - a lucrat atari binefaceri, - a dat atari promisiuni implinite intemp, comemorarea cdrora necesariu aduce cu sine solemnitatesdrbdtoreascd deosebitd 9i ddstins{. - / 347 /

Din aceste zile ddstinse 9i s6nlite prin celebrarea sirbdtoreascd vomsa atingem numai pre cele mai de frunte, - cf,ci acele prin dezvoltarea loristorice servesc de bazd, - formeazd izvorul celoralalte sdrbitori maisecundarie.

SXrbdtoarea cea mai generald esteI Ziua Dominecei ori a ,,Domnului" .Dupi plinirea credrei vAzand Domnezeu ca toate sunt bune, in ziua

a 7-a s-a odihnit de toate lucrurile [S]ale. - Legea primordiall a sdrbdreiSdmbetei este dard trsugi Domnezeu, care ca acelei zile sd dee gi sanctiunelegald esternd, prin Moise a demandat sdnlirea acelei zile, - sar mai binezicAnd prin Moise a ficut ca sX sd retnoieascd mandatul descoperirei divineoriginale. - Cdci c6nd a zis Domnezeu lui Moise ,,Adu!i aminte de ziuaShmbetei sd o sdnlegti pre ea", ia adus arninte numai mandatul sdu legea ceaprimordiald.

Ce a fostu firsd legea qi profelii? decat invetetoaria spre Christos, aceaa fost umbla gi preintipuire, - eard legea darului este adevbrul gi realitatea .

Pentru acea tr legea aceast4 intru carea cele vechi s-au fdcut noaue,gi toate de nou s-au zidit ln esente nu s-au gters legile fundamentale date decdtrd Domnezeu, - lntre care legi a fost gi cea a sAn,uei Sdmbetei, - fdrd acelelegi nurnai s-au plinit, s-au relnoi! respective s-au schimbat perfecfonandu-se de dupi spiritul, scopul gi esenla legei relnoirei, recreirei spirituale.

Drept acea, s6nfirea zilei de Sdmbdta lntr-altd formd, intr-alt spiri! 9iintr-o conformitate cu crearea cea dintenia, are gi trebu[i]e se ocurd qi in legeacea noaud.

Aceasta o gi aflim 1n ,,ziua Dominecei s-autn ziua Domnului" .in cregtinism intru care celeblAm hecerea umbrei qi venirea darului,

- nu mai fienem z n Shmbetei, fdrd, ziua pimd aSAmbetei s-au a sdptdmdnei.t, 1889, II, Nr. 22, 15

Scrieri istorice. Yolrr,r/l /.

$i pentru ce? Pentru ce acestd sta in con{ormitate cu esenta Si cu scopulcreqtindtAtei. - Cum?

Eata aga: Domnezeu dupd creare s-a o dlhrit a7-a zi, deci crearea o ainceput in ziua primA a siptirndnei. - MAntuitorul Christos, dupace asevarqit toate ale mantuirei incd s-a odihnit in mormAnt in a7-a zi, sdnfndprin acesta ziua a 7-a qi plinind de odati gi legea. -

Dard El, care toate le reinoieqte gi le rezidegte (Cfr. oda 4- a dinSembata cea mare) cu plinirea aceasta a legei numai decdt a impreunat giperfectionarea acelei legi. Anume: atunci cdnd in ziua primi a SAmbetei (saua sdptdmAnei) cu potere domnezeeascX qi cu mdrire cereasci, c6 un mire dincimara, cX un soare al dreptatei ease din mormentul cel frumos, prin ceintdrind perfecliunea legei [S]ale, lunei daruieaqte reinoire, recreare gisAntire.

Procedura aceasta a Mantuitorului Christos o vedem observatd gi laalte agezaminte ale legei noana.

Spre esemplu:

El ca om adevdrat fdrf, macula pdcatului gi supus legei, impreuna cuApostolii sii plineaqte legea sdrbAnd pagtile cele jidovegti, dard abia gdtdaceasta, gi eatA cd un mieluqel nevinovat aqeazd pagtile cele noaud, adecasacrificiul legei noaue. Unde era tipul, acolo institu[i]e adevdml. - Ddnsul casa arate incetarea ceior legale, mai antAiu implineagte aceaste, qi apoi dAmisteriu|.-

Isus Christos vine la botez ca sd plineascd legea, cu aceasta insA deodatX abrogi botezul iudaic qi deschide uqa botezului nostru. De la modulvietui.rei antice ne trece la vieala noaud. La Pagti intru una measd, la botezintr-un riu delineeazd figura qi adauge adevdrul.

Aga a facut Christos qi fatd de agezarea zilei de Domineci, mai inaintea plinit legea odilmindu-se, dari prin inviarea Sa inmegiat urmatoada aintrodus perfectionarea legei. Cu ziua credrei a impreunat ziua recredrei giprin aceasta ldsAnd qi intdrind esenla legei primordiale domnezeesci, inordul recreirei lumei o a introdus ziua odihnei sdntitd prin inviarea Sa.

Aceasta e apoi causa cd ziua aceasta se numegte ,, ziua Domnului',penhu ce intuansa sd reazumi memoriele cele mari ale naturei gi ale graFei,

rS. Chrysost. Horn. u2 in Mata. T. VII p. 738

122