GT 045 - 02

8/14/2019 GT 045 - 02

http://slidepdf.com/reader/full/gt-045-02 1/19

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

ORDINUL nr. 1452 din 3.10.2002pentru aprobarea reglementării tehnice

„Ghid pentru expertizarea tehnică a clădirilor amplasate înzona seismică A şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie(consolidare) pentru asigurarea cerinţelor de rezistenţă şi

stabilitate, executate pe baza proiectelor tip nr. 944 şi 1400,S + P + 3E - panouri mari prefabricate, elaborate de IPCT",

indicativ GT 045-02

În temeiul prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/ 1995privind calitatea în construcţii, ale art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) dinHotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionareaMinisterului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,

Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de SpecialitateCT-S4 nr. 20/03.07.2002,

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN:Art. 1.-Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid pentru

expertizarea tehnică a clădirilor de locuit amplasate în zona seis-mică A şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie (consolidare)pentru asigurarea cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate, executatepe baza proiectelor tip nr. 944 şi 1400, S + P + 3E - panouri mariprefabricate, elaborate de IPCT", indicativ GT 045-02, elaborată deInstitutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii-l.P.C.T. S.A. Bucureşti, prevăzută în anexa care face parte integrantădin prezentul ordin.

Art. 2. - Reglementarea tehnică prevăzută la art. 1 se publică înbroşură de către Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii - I.P.C.T., care va încasa numai taxe de editare, precum şi în Buletinul Construcţiilor.

Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui înBuletinul Construcţiilor.

Art. 4. - Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinireprevederile prezentului ordin.

MINISTRU,MIRON TUDOR MITREA

8/14/2019 GT 045 - 02


MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILORŞl TURISMULUI

GHID PENTRU EXPERTIZAREA TEHNICĂ A CLĂDIRILOR

DE LOCUIT AMPLASATE ÎN ZONA SEISMICĂ A Şl

STABILIREA SOLUŢIILOR CADRU DE INTERVENŢIE

(CONSOLIDARE) PENTRU ASIGURAREA CERINŢELOR

DE REZISTENŢĂ Şl STABILITATE, EXECUTATE PE BAZA

PROIECTELOR TIP NR. 944 Şl 1400, S + P + 3E - PANOURI

MARI PREFABRICATE, ELABORATE DE I.P.C.T.

INDICATIV GT 045-2002

Elaborat de:

Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii-I.P.C.T.-S.A. Bucureşti

Director general: dr. ing. Dan CĂPĂŢÂNĂDirector general adjunct: ing. Şerban STĂNESCUDirector tehnic: ing. Cristian BĂLANDepartament structuri: ing. Gheorghe POPESCUDirector cercetare-dezvoltare: ing. Victoria PLĂEŞU

Şef de proiect: ing. Alexandru BRÂNZEI

Avizat de:

DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ - M.T.C.T.

Director general: ing. Ion STĂNESCU

Responsabil de temă: ing. Mariana Ţincoca

CUPRINS

1. Memoriu tehnic......................................................................... 6

2. Fotografii ................................................................................ 39

3. Piese desenate ......................................................................... 49

4. Breviar de calcul.................................................................... 123

5

8/14/2019 GT 045 - 02


1. MEMORIU TEHNIC

1.1. Motivul efectuării expertizei

Scopul expertizei este evaluarea nivelului de protecţie antiseismicăa construcţiei şi fundamentarea intervenţiilor necesare în conformitate cu

prevederile actelor normative în vigoare.Ghidul se referă la clădirile de locuit S + P + 3E din panouri mari

amplasate în zona seismică A, executate pe baza proiectelor tip IPCT:- seria 944, în perioada 1980-1985 şi- seria 1400, în perioada 1986-1989.

Toate clădirile unei serii au caracteristici funcţionale, construc-tive, structurale şi de comportare asemănătoare, astfel că alcătuiesc ogrupă tipologică distinctă pentru care se pot elabora prevederi metodo-logice comune privind expertizarea şi stabilirea soluţiei de intervenţie.

Ca urmare, expertiza tehnică s-a efectuat pentru cele două grupe

tipologice distincte, corespunzătoare celor două serii de proiecte-tip.

Încadrarea clădirilor expertizate în clase şi categorii de importanţă:- conform Normativ P 100-92: clasa de importanţă III, grupaA4, categoria d;

- conform OG nr. 766/1997: categoria de importanţă C(construcţii de importanţă normală);

- conform STAS 10100-1975 anexa II: clasa de importanţăIII (construcţii de importanţă medie).

2. METODE DE INVESTIGARE

Pentru toate clădirile analizate, în conformitate cu NormativulP 100-92 cap. 11 modificat în 1996, s-au utilizat:

- metoda de evaluare analitică El şi- metoda de calcul curentă E2a.

Calculele s-au efectuat cu caracteristicile materialelor prevăzuteîn proiectele tip.

În cazul expertizelor pe obiect se vor efectua investigaţii prinîncercări privind calitatea materialelor din elementele infrastructurii, a

prefabricatelor şi a îmbinărilor.În funcţie de rezultatele obţinute se vor interpreta gradele de

asigurare ale grupei tipologice prezentate în acest ghid.

3. DOCUMENTAŢIA DE URBANISM

Clădirile de locuit examinate nu sunt declarate monumenteistorice şi, de regulă, nu sunt amplasate în zone de protecţie istorică.

În situaţia în care se încadrează în zone de protecţie istorică,intervenţiile ce se vor propune pentru consolidare şi reabilitare, vor ţine seama de recomandările departamentelor de specialitate.

7

8/14/2019 GT 045 - 02


4. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI DIN PUNCTDE VEDERE ARHITECTURAL, FUNCŢIONALŞI AL INSTALAŢIILOR

4.1. Arhitectura, funcţiuni

Ambele grupe tipologice, corespunzătoare proiectelor tip 944 şi1400 au următoarele caracteristici arhitecturale şi funcţionale comune:

- Regim de înălţime S + P + 3 etaje.- Înălţimea nivelului 2,70 m.- 3-4 apartamente pe nivel, grupate în jurul unei scări

interioare într-o rampă, luminată prin două luminatoare.- Apartamente cu toate camerele decomandate, având

suprafeţe locuibile maximale.- Pe lângă intrarea principală, fiecare clădire are şi o

intrare posterioară lângă care este amplasată camera de depozi

tare a pubelelor pentru gunoi.- Accesul la terasa clădirii - necirculabilă - se face din

casa scării printr-un chepeng.- Tâmplăria din lemn, montată în fabrică la panourile

exterioare şi pe şantier la panourile interioare.- Covor PVC în camerele de locuit, vestibule şi debarale;

mozaic de marmură în bucătării, cămări, băi, grupuri sanitare;gresie în cabinele sanitare prefabricate.

- Zugrăveli obişnuite în camere, vestibule, degajamente; placaje din faianţă la băi şi la grupurile sanitare; vopsitorie înulei la bucătării şi WC-uri suplimentare.

Acoperişul terasă s-a prevăzut în proiectele tip cu termoizolaţiedin BCA şi hidroizolaţie bituminoasă protejată cu 4 cm mărgăritar.După 1990, la blocurile executate conform proiectului tip, acoperişul-terasă a început să fie înlocuit cu şarpante din lemn cu învelitoare dintablă pe astereală sau azbociment ondulat, în baza unor proiecte localeîntocmite cu acordul IPCT. La adaptarea proiectului la unele blocuris-a prevăzut direct acoperiş cu şarpantă din lemn şi învelitoare din ţiglă.

8

Caracteristici distincte, pe grupe tipologice:

• Proiect tip 944:

Proiectul tip conţine următoarele tronsoane de clădiri independente:- Pla1 (Secţiunea Pdl) - bară lată cu 15 apartamente;- Pla2 (Secţiunea Pd2) - bară lată cu 15 apartamente;- Pla3 (Secţiunea Pd3) - bară lată cu 15 apartamente;- Pla4 (Secţiunea Pd4) - colţ cu 12 apartamente;- Pla5 (Secţiunea Pd5) - colţ cu 12 apartamente.

Conform proiectului tip, din aceste secţiuni se pot alcătui tron-soane liniare de mijloc, de capăt şi de colţ, care nu diferă structuralîntre ele.

De asemenea unele secţiuni se pot cupla între ele fără rostrezultând tronsoane alcătuite din două secţiuni.

Tronsoanele asimetrice pot fi dreapta sau stânga.

Din multitudinea de tronsoane prevăzute în proiectul tip s-auaplicat cu preponderenţă tronsoanele liniare, independente despărţitecu rost.

La prima serie de proiecte elaborată în 1980 s-au utilizat traveide 2,70; 3,30; 3,60 şi deschideri de 5,40 m; pereţii exteriori s-au

prevăzut în 3 straturi de 27 cm grosime cu termoizolaţie din polistirenexpandat de 8,4 cm grosime.

La seria îmbunătăţită din 1982 s-a eliminat traveea de 2,70 şis-au introdus traveile de 2,40 şi 3,00 m; pereţii exteriori s-au prevăzutde asemenea în 3 straturi însă de 30 cm grosime, cu termoizolaţia dinBCA de 8 cm grosime, în această variantă s-a executat majoritatea

clădirilor din această grupă.În consecinţă, pentru analiză, din fiecare secţiune s-au ales

clădirile independente asimetrice varianta 1982, întrucât în acestea seinduc eforturile cele mai mari (vezi planşa l .01).

De asemenea s-a analizat şi un tronson alcătuit din douăsecţiuni pentru a se urmări efectele cuplării fără rost de dilataţie.

Toate clădirile acestei grupe s-au executat cu subsol tehnic.

9

8/14/2019 GT 045 - 02


• Proiect tip 1400:

Proiectul tip conţine următoarele tronsoane de clădiri independente:-Plbl (Clădirea l)-tronson capăt-rost cu 12 apartamente;- P l b2 (Clădirea 2) - tronson capăt-rost cu 12 apartamente,- Plb3 (Clădirea 2) - tronson independent cu 12 aparta

mente;- Plb4 (Clădirea 4) - tronson independent cu 12 aparta

mente.

Toate tronsoanele pot fi dreapta sau stânga.Prin alipirea clădirilor l şi 2 se pot realiza tronsoane cuplate,

însă cu rost între ele.Întrucât la aplicare nu s-au găsit tronsoane preponderente, se

vor analiza toate tronsoanele (vezi planşa 2.01).Seria a utilizat travei de 3,00; 3,60 şi 4,80 m; pereţii exteriori

s-au prevăzut în 3 straturi, de 29 cm grosime cu termoizolaţia din

polistiren de 8 cm grosime, cu nervuri dese şi agrafe.Aria locuibilă a acestei serii este superioară seriei anterioare,astfel camera de zi are 21 m2 în loc de 18 m2 iar dorrnitorul matrimo-nial 14 m2 în loc de 12 m2.

În subsolurile clădirilor s-au prevăzut boxe pentru locatari.

4.2. Instalaţii

Instalaţia de încălzire este cu radiatoare din fontă şi apă caldă,alimentată din exterior, în regim de funcţionare continuă.

Sistemul de încălzire este bitubular, distribuit pe coloane, în

subsolul tehnic. Conductele sunt din ţeavă de oţel, montate aparent.Instalaţia sanitară este prevăzută la toate băile şi bucătăriile, deasemenea la spălătorii.

Băile sunt dotate cu căzi din fontă emailată, lavoare şi closetedin faianţă, iar bucătăriile cu spălătoare din fontă emailată.

Alimentarea cu apă rece, apă caldă şi evacuarea apelor uzatese face prin intermediul blocurilor sanitare preasamblate la băi şi anodurilor sanitare la bucătării.

10

Conductele de apă rece şi canalizare sunt din ţevi de PVC - cuexcepţia scurgerilor de la spălătorii care sunt din fontă - şi conductelede apă caldă din ţevi de oţel zincat.

Instalaţia de gaze naturale alimentează maşinile de gătit din bucătării şi este executată din ţeava neagră, vopsită, montată aparent.

Instalaţia electrică din apartamente este cu conductori AFY protejaţi în tuburi IPY montaţi în panourile de pereţi şi de planşee din beton la turnarea acestora în fabrică.

Racordarea tuburilor între panourile de pereţi şi planşee se facecu tuburi flexibile IPFY.

Circuitele de lumină şi priză ale aceluiaşi apartament suntmontate într-un tub comun.

Distribuţia în apartamente este superioară, prin planşeul aparta-mentului respectiv.

Instalaţia de curenţi slabi cuprinde: conducte pentru telefon,

sonerie şi radio-TV.

5. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI DIN PUNCTDE VEDERE STRUCTURAL

5.1. SuprastructuraSuprastructura este în totalitate alcătuită din elemente prefabri-

cate de suprafaţă - panouri mari - de pereţi şi de planşee - asamblate

prin îmbinări umede (monolitizări).Prefabricatele s-au executat uzinat, la Fabrica de prefabricate de

la Doaga, în tipare orizontale, confecţionate după proiectele detehnologie elaborate de IPCT, din beton armat B 250 (Bc 20) armatecu plase stidate STNB şi oţel-beton PC 52 şi PC 60.

Panourile mari s-au limitat la greutatea de 5,5 t (inclusivdispozitivul de ridicare), pentru a putea fi montate cu macaraleMT 110, existente în dotarea constructorilor.

11

8/14/2019 GT 045 - 02


Prefabricatele sunt asamblate prin îmbinări umede plasate laintersecţia pereţilor (îmbinările verticale) şi la intersecţia pereţilor şi

planşeelor (îmbinări orizontale). Pentru panourile lungi sau caredepăşesc capacitatea macaralei, s-au prevăzut şi îmbinări în câmp.

Îmbinările s-au conceput astfel ca, în final, după execuţia mono-

litizărilor, să se realizeze structuri cu pereţi din beton armat, similarecelor turnate monolit.Astfel, structura de rezistenţă a clădirilor este alcătuită dintr-un

ansamblu de pereţi structurali deşi dispuşi pe ambele direcţii principale (transversal şi longitudinal), legaţi, la fiecare nivel, prindiafragme orizontale relativ rigide formate din panourile de planşeumonolitizate.

Structurile au o rigiditate spaţială sporită, favorabilă pentru preluarea şi transmiterea atât a încărcărilor gravitaţionale cât, mai ales,a celor seismice.

Panourile de planşeu reazemă pe pereţi, de regulă, pe patrulaturi, cu excepţia panourilor înnădite în câmp, care, la montaj,reazemă pe 3 laturi.

Balcoanele sunt realizate în consolă, prin prelungirea panourilor de planşeu.

Scările, într-o singură rampă, se compun din podeste prefabri-cate rezemate pe 3 laturi la nivelul planşeelor şi o rampă prefabricatărezemată pe podeste.

In continuare, alcătuirea structurilor şi a elementelor compo-nente se descrie, distinct, pentru cele două grupe tipologice.

• Proiect tip 944

Conformarea structurilor:

Clădirea Plal (Pdl), dreptunghiulară în plan, are pereţii struc-turali dispuşi simetric pe ambele direcţii: 7 şiruri de pereţi pe direcţietransversală şi 5 şiruri de pereţi pe direcţie longitudinală (vezi planşele1.02; 1.03; 1.04).

12

Clădirea P1a1 + Pal (2Pdl), rezultată din cuplarea fără rosta clădirii Pla1, este o structură dreptunghiulară lungă, simetrică, cu13 şiruri de pereţi transversali şi 5 şiruri de pereţi longitudinali.Această clădire va concentra eforturi în zona centrală datorităexistenţei unor pereţi mediani foarte lungi.

Clădirile Pla2 (Pdl) şi Pla3 (Pd3), asemănătoare, sunt deasemenea dreptunghiulare în plan, şi provin din clădirea Pla1 prinsuplimentarea acesteia cu o travee.

Au rezultat structuri asimetrice pe direcţia transversală cu8 şiruri de pereţi. Pentru analiză prin calcul se alege clădirea Pla3 careva avea eforturi uşor sporite în pereţii longitudinali deoarece aceştiaau o lungime mai mare (vezi planşele 1.05; 1.06; 1.07). Rezultatele se

pot considera pentru ambele clădiri.

Clădirile Pla4 (Pd4) şi Pla5 (Pd5) sunt secţiuni de colţ,asimetrice pe ambele direcţii, având fiecare, câte 6 şiruri de pereţi peambele direcţii principale. Desigur, asimetria va induce în pereţieforturi sporite datorită torsiunii generale, care se apreciază însă a fimoderate (vezi planşele l .08 ÷ l. 13).

Alcătuirea îmbinărilor

Îmbinările verticale din intersecţia panourilor de pereţi sunt detip deschis, controlabile după decofrare şi s-au realizat conform

proiectului-tip, cu profilaturi (amprente) prevăzute pe conturul

panourilor şi un rând de mustăţi φ 12/30 cm lăsate din panouri şicontinuizate cu eclise sudate pe şantier.

În aceste îmbinări s-a dispus şi armătura verticală principală pentru armarea pereţilor la compresiune excentrică, de regulă l sau2 bare φ 16 + φ 20 PC 60 într-o îmbinare (vezi planşa 1.14).

Betonul din îmbinări, turnat pe şantier, este B 300 (Bc 22,5), cuagregat mărunt (max. 15 mm).

13

8/14/2019 GT 045 - 02


Pentru pereţii longitudinali mediani s-a utilizat şi o îmbinarecare întrerupe numai aceşti pereţi, lăsând pereţii transversali continui(vezi det. 2 şi 7 din planşa 1.14).

Armătura verticală din panourile de pereţi, de regulă l φ 16/60cm PC 60 s-a continuizat cu eclise sudate în nişele anume lăsate la

partea inferioară a panourilor (vezi det.20 şi 28 din planşa 1.15).

Îmbinările orizontale (centurile), sunt realizate prin subbetonaredupă montarea panourilor de pereţi de la nivelul superior. Panourile de

planşeu reazemă continuu pe panourile de pereţi pe o lăţime de 3 cm, prin intermediul unui mortar de poză. De asemenea s-a realizatîmpănarea panourilor în centură prin înclinarea laturilor acestora pe1/2 din grosime.

Între planşee, pentru realizarea diafragmei orizontale, sunt prevăzute profilaturi şi mustăţi, la 60 cm, atât la partea inferioară cât şi

superioară. Cele de la partea inferioară sunt de φ 10 şi se înnădesc prin petrecere, iar cele de partea superioară <)> 10 PC 60 şi se înnădesc cueclise sudate.

Î n fiecare îmbinare se pozează armătura centurilor l (2) φ 16÷ 20 PC 60, care se înnădeşte de asemenea cu sudură (vezi planşa1.15).

Alcătuirea panourilor

Panourile exterioare sunt alcătuite din 3 straturi (vezi planşa1.16):

- stratul interior de rezistenţă din beton armat de 10 cmgrosime având profilaturi şi mustăţi corelate cu panourileinterioare; armat într-un singur plan cu plasă φ 30 STNB,armături orizontale φ 10/30 cm PC 60 şi armături verticalecontinui la marginea spaleţilor;

- stratul termoizolator care în prima serie a fost din polistiren de 8 cm grosime, care s-a înlocuit cu BCA de 15 cmgrosime - variantă aplicată preponderent;

14

— stratul de protecţie din beton de 6 cm grosime armat cu o plasă φ 3/10 cm STNB.

Panourile interioare au, de regulă, dimensiunile pereţilor came-relor (max. 5,10 x 2,60 m), grosimea unică de 14 cm şi au profilaturi

şi mustăţi pe toate laturile.Armarea s-a făcut în planul median cu o plasă φ 3/10 cm

STNB, bare orizontale φ 12/30 cm PC 60 şi bare orizontale φ 16 PC 60la marginea spaleţilor şi la 60 cm distanţă în câmp.

Buiandrugii s-au armat cu câte o bară longitudinală φ 12 PC 60 jos şi sus şi etrieri φ 8/10 cm OB 37 (vezi planşa 1.17).

Panourile de planşeu au, de regulă, dimensiunile camerelor (max. 3,52 x 5,32 m) şi grosimea de 13 cm. Fac excepţie planşeelemari cu balcoane în consolă care se realizează din două panouri

înnădite în câmp. Planşeele sunt prevăzute pe contur cu profilaturi şimustăţi care se înnădesc în îmbinările orizontale.

Aşa cum s-a arătat la îmbinările orizontale, panourile reazemăcontinuu pe pereţi, pe o lăţime de 3 cm.

Armarea panourilor este executată din plase STNB şi barePC60.

Toate laturile panourilor au la margine (la 30 cm de la ax) o bară continuă φ l PC 52, care completează barele de centură din îmbi-nările orizontale (vezi planşa 1.18).

• Proiec tip 1400

Conformarea structurilor

Clădirile Plbl (clădirea l) şi Plb2 (clădirea 2) sunt clădiri decolţ, având forma de L în plan, asimetrice, cu pereţi structurali dispuşi

pe 6 şiruri pe direcţie transversală, iar pe direcţie longitudinală 5 şirurila Plbl, respectiv 6 şiruri la Plb2, (vezi planşele 2.02 ÷ 2.07).

15

8/14/2019 GT 045 - 02


Clădirile P1b3 (clădirea 3) şi P1b4 (clădirea 4), sunt clădiriindependente, de asemenea în formă de L, asimetrice, cu 7 şiruri de

pereţi pe direcţie transversală, iar pe direcţie longitudinală 5 şiruri laP1b3, respectiv 6 şiruri la P1b4.

Tronsoanele de clădiri sunt relativ scurte (max. 26 m),destul de

compacte (raportul între lungime/lăţime fiind max. 2) şi cu asimetriimoderate, astfel că este de aşteptat ca efectele torsiunii generale săconducă la sporuri de eforturi rezonabile (vezi planşele 2.08 ÷ 2.13).

Alcătuirea îmbinărilor

Îmbinările verticale din intersecţia panourilor de pereţi sunt de tipdeschis, de acelaşi tip pentru toate cazurile şi s-au realizat cu

profilaturi de lăţimea panourilor şi bucle φ 10/30 cm PC 52, lăsate din panouri, în aceste îmbinări s-a dispus şi armătura verticală principală,câte 4 φ 10 PC 52 + 4 ÷ 8 φ 8 PC 52 în fiecare îmbinare (vezi planşa2.14).

Betonul din îmbinări, turnat pe şantier, este B 300 (Bc 22,5), cuagregat mărunt (max. 15 mm).

Armătura verticală din panourile de pereţi, de regulă 2 φ 16/60cm PC 52 şi OB 37 (cele care sunt şi urechi de agăţare în timpulmanipulării), s-a continuizat cu eclise sudate în nişele anume lăsate la

partea inferioară a panourilor (vezi det.l l şi 28 din planşa 2.15).

Îmbinările orizontale (centurile) sunt realizate prin subbetonare,după montarea panourilor de pereţi de la nivelul superior (vezi planşa 2.15).

Panourile de planşeu reazemă pe panourile de pereţi prin dinţide 3 x 30 cm, dispuşi la 60 cm şi mortar de poză sub aceştia. Deasemenea s-a realizat împănarea laturilor acestora pe 1/3 din grosime.

Între planşee, pentru realizarea diafragmei orizontale, sunt prevăzute profilaturi şi mustăţi la partea superioară φ 10/60 cm PC 52,înnădite cu eclise sudate.

În fiecare îmbinare se pozează armătura centurilor, l φ 16 ÷ 20PC 52, care se înnădeşte de asemenea cu sudură (vezi planşa 2.15).

16

Alcătuirea panourilor

Panourile exterioare sunt alcătuite din 3 straturi (vezi planşa2.16):

- stratul interior de rezistenţă, din beton armat de 14 cmgrosime, cu profilaturi şi bucle corelate cu panourile interioare,armat în două planuri cu plasă φ 4/10, armături orizontale2 φ 10/30 PC 52 şi armături verticale 2 φ 14 OB 37;

- stratul termoizolator din polistiren sau vată mineralărigidă de 8 cm grosime;

- stratul de protecţie din beton armat şi finisaj de 7 cmgrosime, armat cu plasă φ 3/10 cm STNB este prins de stratulinterior cu agrafe inoxidabile şi nervuri pe conturul ferestrelor.

Panourile interioare au dimensiunea pereţilor camerelor (max.4,40 x 2,59 m), grosimea unică de 14 cm, au profilaturi pe toatelaturile, bucle pe laturile verticale şi mustăţi pe laturile orizontale.

Armarea s-a făcut în două planuri, cu plase φ 6/20 OB 37 şi bare verticale 2 φ 12 PC 52 la marginea spaleţilor şi la 60 cm în câmp.

Buiandrugii s-au armat cu 2 φ 10 PC 52 jos şi sus şi etrieriφ 8/10 cm OB 37 (vezi planşa 2.17).

Panourile de planşeu au dimensiunea camerelor pentru traveilede 3,00 şi 3,60 m şi cu înnădire în câmp la traveea de 4,80, unde, înmod curent, planşeul se prelungeşte în consolă pentru realizarea

balcoanelor.Toate planşeele au 14 cm grosime, şi sunt prevăzute pe contur cu profilaturi şi mustăţi care se înnădesc în îmbinările orizontale.

Aşa cum s-a arătat la îmbinările orizontale, panourile reazemă pe dinţi de 5 x 30 cm dispuşi la 60 cm.

Armarea panourilor este executată din plase STNB şi barePC 52, de dimensiuni corespunzătoare (vezi planşa 2.18).

17

8/14/2019 GT 045 - 02


5.2. Infrastructură şi fundaţii

Infrastructura - compusă din planşeul peste subsol (alcătuit din panouri prefabricate), pereţii subsolului şi fundaţii, formează o cutierigidă capabilă să preia încărcările verticale şi orizontale de lasuprastructură şi să le transmită la teren.

• Proiect tip 944

S-au executat numai subsoluri tehnice, hliber = l ,72 m, la careaccesul s-a făcut, în prima variantă, printr-o trapă şi o scară metalicăverticală, iar în cea de-a doua variantă eu o scară normală din betonarmat.

Pereţii subsolului s-au prevăzut monoliţi de 20 cm grosime din beton B 150 (Bc 10) în care s-au încastrat, în planul median, bareleverticale ale structurii; la partea inferioară şi superioară s-au armat cu

o centură 4 φ 12 PC 60 şi etrieri φ 6/20 OB 37.Fundaţiile sub pereţi s-au prevăzut din tălpi de beton simpluB 75 (Bc 5) a căror lăţime s-a redimensionat la adaptarea proiectuluitip.

'

• Proiect tip 1400

S-au prevăzut subsoluri utile, hliber = 1,96 m, în care locatariişi-au amenajat boxe.

Pereţii s-au prevăzut prefabricaţi de 16 cm grosime din betonB 250 (Bc 22,5), cu profilatură pe toate laturile, armaţi în câmp cudouă plase OB 37 φ 8/30 şi pe contur cu armătură de bordaj şi bucle.

In pereţi s-a prevăzut şi armarea verticală a structurii.Îmbinările verticale (monolitizăriie) dintre pereţii prefabricaţi

s-au plasat la intersecţia acestora şi sunt dezvoltate cu vute cofrate peşantier.

Fundaţiile sub pereţi s-au prevăzut din tălpi continui de betonsimplu şi cuzineţi de beton armat monolit, în care s-au încastrat pereţiisubsolului prin subbetonare.

18

Execuţia s-a făcut în următoarea ordine:- turnarea tălpilor de fundaţii;- cofrarea şi armarea cuzineţilor;- pozarea panourilor de pereţi, rezemarea lor provizorie şi

sprijinirea lor cu dispozitive anume proiectate care le fixează la

poziţie;- armarea şi cofrarea îmbinărilor verticale şi- turnarea cuzineţilor şi a îmbinărilor verticale.

Sistemul a oferit, pe lângă avantajele cunoscute ale prefabri-cării, condiţii mai uşoare pentru realizarea corectă a planului orizontalde execuţie a primului nivel de pornire, ceea ce priveşte poziţiilemustăţilor pentru armarea verticală şi a dispozitivelor provizorii derezemare a pereţilor, în ideea realizării în continuare a montajului„forţat" care asigură precizia în execuţie cu efort minim.

6. NIVELUL DE CONFORT ŞI GRADULDE UZURĂ AL CLĂDIRII

Din analiza partiului rezultă că atât apartamentele de 2 camerecât şi cele de 3 camere au toate camerele decomandate, însă suprafaţaacestora este minimă la proiect tip 944 şi sporită la proiect tip 1400.

Prezenţa pereţilor de beton armat nu permite o reamenajare aapartamentelor decât prin suprimarea culoarului şi mărirea în acest fela camerei de zi, dar cu dezavantajul comandării dormitorului, deci fără

o ameliorare a uzurii morale.După cum se ştie, la aceste apartamente gradul de confort poatecreşte sensibil numai prin micşorarea numărului de locatari.

Finisajele sunt de asemenea modeste; acestea s-au maiîmbunătăţit în unele apartamente de către locatari.

Suprastructura nu prezintă o uzură vizibilă (degradări de betoa-ne, corodări de armătură etc.).

19

8/14/2019 GT 045 - 02


Unele elemente nestructurale, cum ar fi pereţii despărţitori, parapetele exterioare etc., au suferit unele degradări.

Instalaţiile oferă, în general, un confort normal, dar uzuraconductelor după 15-20 ani de exploatare este ridicată.

Se menţionează că instalaţiile de apă şi mai ales cele de

canalizare executate la clădirile din prima variantă a proiectului tip944 (cu acces la subsol prin trapă) au avut o uzură prematură, fiedatorită proastei execuţii, fie lipsei de întreţinere, în prezent, multe dinaceste subsoluri sunt inundate.

7. CONDIŢII DE AMPLASAMENT

7.1. Topografia terenului

Blocurile de locuit din panouri mari P+ 3, s-au amplasat, îngeneral, în regim stradal, de regulă prin asamblarea înşiruită anumărului necesar de tronsoane pentru realizarea sistematizării

prevăzute. Practic, au fost orientate în toate direcţiile, s-au executat, deasemenea, multe tronsoane independente.

Nu s-au practicat reduceri de niveluri, nici alipiri de alte tipuride clădiri existente sau anume proiectate, în acest fel nu pot să aparăinteracţiuni nefavorabile atât la nivelul fundaţiilor cât şi la rosturilesupraterane.

7.2. Condiţii geotehnice ale terenuluiBlocurile P + 3 executate după proiectele tip 944 şi 1400 s-au

amplasat în mai multe cartiere din municipiul Focşani, pe diferiteterenuri de fundare.

Terenul de fundare predominant în Focşani a fost „argila prăfoasă plastic vârtoasă" cu sensibilitate slabă la umezire, având presiunea convenţională de l ,5 ÷ 2,0 kg/cm2.

Nivelul apei subterane a fost la cel puţin 4 m adâncime.

20

Proiectele tip s-au dimensionat pentru terenuri omogene,normale, fără apă subterană, având presiunea convenţională de:2,00 kg/cm2 pentru gruparea fundamentală şi 3,00 kg/cm2 pentru

gruparea specială.I.P.J. Focşani, în calitate de proiectant adaptator, a verificat şi

a redimensionat mărimea tălpilor în funcţie de datele studiilor geotehnice efective.

8. LUCRĂRI DE INTERVENŢIE ANTERIOARE

Până în prezent nu s-au efectuat consolidări ale structurii de

rezistenţă a clădirilor.La ultimul etaj al unor clădiri executate după prima variantă a

proiectului tip 944 s-a constatat, în timpul iernii, umezirea tavanelor,

ca urmare a slabei încălziri a clădirilor cât şi a reducerii perfor-manţelor termoizolatoare ale plăcilor de BCA prin umezire, datorităinfiltraţiilor prin hidroizolaţie. In consecinţă s-a decis acoperireaclădirilor executate cu o şarpantă uşoară din lemn şi învelitoare dinasbociment ondulat, iar la cele în curs de execuţie acoperirea clădirilor cu o şarpantă tradiţională din lemn şi învelitoare din ţiglă. Acestesoluţii s-au proiectat de către I.P.J. Focşani şi au eliminat defecţiunilesoluţiei cu terasă.

9. APLICAREA METODEI CALITATIVE - El

9.1. Avarii şi degradări 9.1.1. Comportare la

seisme

Clădirile analizate au fost afectate de cutremurele de medie

intensitate din 1986 şi 1990.

21

8/14/2019 GT 045 - 02


Din cercetările efectuate de proiectanţii din I.P.J. Focşani şi ainformaţiilor primite de la locatari, după aceste cutremure s-a semnalatapariţia unor fisuri fine în pereţi, în dreptul îmbinărilor verticale, lasuprafaţa de contact între panouri şi monolitizare (vezi foto 8).

Din examinarea unor astfel de fisuri, apreciem că acestea nu

atestă o solicitare depăşită privind capacitatea îmbinărilor, respectiv astructurilor.Considerăm că aceste fisuri au existat în aceste zone şi înainte

de cutremur, fie din contracţia betonului, fie datorită solicitărilor provocate de variaţiile termice. Este posibil ca mişcările seismice să fiaccentuat deschiderea lor.

Nu s-au semnalat fisuri în câmpul elementelor portante şi nici larosturile orizontale dintre planşee şi pereţi.

Această caracterizare generală a celor două grupe tipologiceanalizate, nu exclude posibilitatea ca anumite clădiri concrete să

prezinte o comportare mai puţin favorabilă, datorită, cel mai des, unei

execuţii defectuoase şi, mai rar, unor condiţii speciale de teren (de ex.tasări diferenţiate). Aceste situaţii se vor evidenţia prin expertizareatehnică a clădirilor respective.

9.1.2. Comportarea la variaţii de temperatură

Este cunoscut faptul că panourile exterioare din beton armat secontractă şi se dilată în timp ca urmare a variaţiilor de temperatură, deaceea se prevăd întotdeauna cu rosturi orizontale şi verticale între ele,care se închid cu dispozitive constructive speciale şi materiale adecvatede etanşeizare (praguri la rostul orizontal, ecrane de decompresiune

şi / sau chituri elastice la rosturile verticale etc.).Aceste soluţii constructive au fost însă parţial anulate de tencui-

rea faţadelor, in situ, în câmp continuu, deci cu închiderea rosturilor cu mortar. Ca urmare, contracţiile panourilor au produs în tencuialăfisuri, iar dilatările exfolieri (vezi foto 5, 6, 7).

Această soluţie s-a aplicat pe plan local deoarece fabrica de laDoaga nu a reuşit să livreze panourile exterioare complet finisate din

22

fabrică, aşa cum s-a prevăzut în proiectele-tip şi nici nu s-a reuşittransportul acestora la şantier fără a fi degradate.

Dezlipirea şi căderea tencuielilor este mai accentuată pe supra-feţele pline mari, cum sunt calcanele (vezi foto 4).

Aici, în afară de tencuieli, au căzut şi placajele de cărămidă tipBratca.

La aplicarea pr. tip 1400, cu toate că faţadele s-au tencuit insitu, rosturile dintre panouri au fost acuzate (vezi foto 12. 14), defec-ţiunile limitându-se numai la execuţia nesatisfăcătoare a placajelor care, parţial, s-au dezlipit şi au căzut (vezi foto 11,12).

9.1.3. Degradarea betonului şi corodarea armăturii

Aceste fenomene pot să apară în cazul suboslurilor inundate cuapele uzate provenite din canalizările sparte şi nereparate.

În cazurile concrete, după evacuarea apei din subsoluri şirepararea instalaţiilor defecte, este necesar ca la expertizarea clădiriisă se stabilească prin încercări calitatea betoanelor şi a armăturilor dinfundaţii şi pereţii subsolului.

9.2. Intervenţii şi reparaţiiDupă execuţie, datorită defecţiunilor apărute, acoperişul-terasă

s-a înlocuit la unele clădiri cu şarpantă din lemn şi învelitoare uşoară,

aşa cum s-a arătat la paragraful 4.1.În ceea ce priveşte intervenţiile de efectuat în viitor:- subsolurile inundate cu defecţiunile arătate la pct. 9.1.3

necesită remedieri urgente;- faţadele cu degradările arătate la pct. 9.1.2, considerăm

că trebuie reparate odată cu intervenţiile pentru reabilitareatermică a clădirilor şi a etanşeizărilor.

Defecţiunile arătate la pct.9.1.3 necesită intervenţii urgente.

23

8/14/2019 GT 045 - 02


9.3. Respectarea prescripţiilor

Alcătuirea şi calculul structurilor s-a făcut în baza următoarelor prescripţii principale în vigoare la data proiectării:

• Proiect tip 944

- P 100-78 - Normativ de protecţie antiseismică în ceea ce priveşte conformarea de ansamblu a structurii şi forţa seismicăde calcul;

- P 101-78 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectareaclădirilor de locuit cu structura din panouri, pentru alcătuirea dedetaliu şi calculul elementelor constituente;

- STAS 6472/3-75 pentru verificări termotehnice.

• Proiect tip 944

- P 85-82 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectareaconstrucţiilor cu structuri din diafragme de beton.

De asemenea s-a ţinut seama de referatele cu concluzii şirecomandări ale INCERC Bucureşti, Cluj şi Iaşi privind realizarea şicomportarea îmbinărilor, precum şi recomandările Catedrei de BetonArmat a Facultăţii de Construcţii de Bucureşti care au examinat

proiectele IPCT în fazele intermediare.Între timp, au apărut prescripţii specifice moderne, în principal,

Normativul P 85-96, care a tratat pentru prima dată în mod unitar,structurile cu pereţi din beton armat monolit şi prefabricat.

Acest normativ s-a îmbunătăţit în ultimii ani, în prezent fiindîn curs de apariţie ediţia P 85-2001, considerat în această analizănormativul de referinţă pentru comparaţiile calitative.De asemenea Normativul antiseismic P 100-78 a fost înlocuit cu

Normativul P 100-92, cu Completările din 1996 privind cap. 11 şi 12.Ca urmare, conformarea structurii, alcătuirea elementelor şimetodele de calcul nu corespund în totalitate actualelor prescripţiispecifice de proiectare româneşti P 100-92 şi P 85-99.

Totuşi, în prezent se constată că mare parte din caracteristicilestructurii corespund actualelor prescripţii, ceea ce arată o concepţie de

proiectare avansată care a anticipat unele din prevederile actuale.

Prevederi conforme pentru ansamblul structurii:

- Adaptarea unui tip de structură cu diafragme dese("fagure") dispuse pe ambele direcţii.- Suprapunerea pe verticală a tuturor pereţilor plini.- Rigidităţi la translaţie apropiate pe cele două direcţii

principale.- Rigiditate la torsiune sporită.- Prevederea unei infrastructuri corespunzătoare sub forma

unei cutii rigide alcătuită din fundaţii, pereţii subsolului şi planşeul peste subsol.

8/14/2019 GT 045 - 02


Rezemarea provizorie a panourilor de planşeu pe dinţi nu esteacceptată de normativul P 85-01 care prevede o rezemare provizorie

pe popi, pentru a nu întrerupe continuitatea pereţilor verticali, înipoteza defavorabilă, că prin nici un dinte nu se transmit eforturi decompresiune în pereţi, suprafaţa ocupată de aceştia reprezintă 39%

din aria unui perete la proiect tip 944 şi 24 % la proiect tip 1400, ceeace ar mări până la 60 % la proiectul tip 944 şi 32% la proiectultip 1400, eforturile unitare medii de compresiune în zonele cu

betonare continuă sigură. Dat fiind nivelul scăzut al eforturilor unitaremedii de compresiune, acest spor se poate considera acceptabil, cucondiţia unei bune execuţii a subbetonării.

1 Corespunzătoare numai la proiectul tip 1400.

Se observă că în cazul plastificării montanţilor, la caieteleacestora, unde pot apărea eforturi mari de compresiune, nu suntdispuşi dinţi de rezemare.

În concluzie, neîncadrarea în unele prevederi constructive şi dedimensionare actuale, ne semnalează elementele care au o vulnera-

bilitate seismică mai ridicată. Analizele prin calcul urmează săconfirme aceste concluzii preliminare.

9.4. Execuţie şi exploatare

Din rapoartele de urmărire a execuţiei rezultă că în baza„condiţiilor tehnice pentru confecţionarea prefabricatelor", elaborateodată cu proiectul, controlul fabricaţiei s-a făcut riguros în ceea ce priveşte:

- abaterile dimensionale;- armarea elementelor;- calitatea betonului şi a armăturii.

În ceea ce priveşte execuţia pe şantier, controlul a fost mai puţinriguros din partea constructorului, dar a fost destul de susţinut din

partea proiectanţilor şi astfel se poate afirma că şi aceasta a fostcorespunzătoare, desigur cu excepţia lucrărilor de tencuire a faţadelor şi a instalaţiilor.

Investigarea după cutremure nu a relevat defecte de execuţiecare să fi condus la avarii importante la elementele structurale.

Totuşi, întrucât la alte structuri din panouri mari, mai ales la

cele cu 4÷

5 niveluri, s-ati găsit abateri calitative semnificative, încazul expertizelor concrete este necesară efectuarea de determinăricare să precizeze calitatea efectivă a materialelor.

Exploatarea clădirilor nu a pus probleme deosebite în afară decondiţiile termotehnice în cazul restricţiilor de combustibil şi a lipseide întreţinere a instalaţiilor în spaţiile comune (subsol, reţele).

27

8/14/2019 GT 045 - 02


10. ÎNCERCĂRI NEDISTRUCTIVE

Încercările nedistructive privind, în principal, calitatea betonuluişi a armăturii, sunt necesare a se efectua în cadrul expertizelor tehniceconcrete, dacă se constată vizual că acestea pot să difere de prevede-

rile proiectului, fie datorită unei execuţii defectuoase sau unor condiţiide exploatare şi întreţinere necorespunzătoare.

De asemenea se vor face încercări pentru determinarea calităţii betoanelor şi armăturilor din subsolurile inundate.

Rezultatele încercărilor se vor corela cu calculele analitice aleobiectului expertizat.

11. APLICAREA METODEI ANALITICE - E2ai, '

11.1. Metodologia aplicată

Verificarea structurii la acţiuni seismice s-a făcut prin metoda A prevăzută de Normativul P 100-92.

Calculul static liniar al structurii s-a efectuat cu programulCASE 06 pentru toatei tronsoanele proiectelor tip 944 şi 1400.

Modelele de calcul pentru cele două direcţii principale s-au alesţinând seama de prevederile Normativului P 85-96 privind:

- delimitarea zonelor active ale tălpilor în cazul diafragmelor cu tălpi (vezi Breviar C.2);

- considerarea rigidităţilor echivalente (reduse) pentrucalculul eforturilor din acţiunea seismică (vezi Breviar C.3).

8/14/2019 GT 045 - 02


Momentele capabile pentru secţiunea de calcul a montanţilor s-au calculat cu programul DEFBAR pentru forţa axială din încărcărigravitaţionale şi forţa axială din acţiunea seismică, care, pentru imajoritatea montanţilor, s-a limitat la suma forţelor tăietoare asociatemomentelor capabile ale buiandrugilor existenţi.

Cu puţine excepţii, toţi buiandrugii au o armare longitudinalăslabă (sub armarea minimă prescrisă) şi o armare transversalăcorespunzătoare, ceea ce a condus la plastificarea lor în secţiunile deîncastrare fără a suferi degradări din forţe tăietoare (vezi Breviar C.3).

Valorile Mcap s-au înscris în tabele.Forţele tăietoare capabile ale montanţilor s-au calculat conform

prevederilor Normativului P 85-01 ţinând cont de nivelul efortuluimediu de compresiune la aportul betonului (vezi Breviar).

Eforturile de lunecare capabile în îmbinările orizontale alemontanţilor s-au calculat conform Normativului P 85-01 pct. 6.5.l.b),în baza prevederilor STAS 10107/0-90 în ipoteza rezistenţei la

forfecare prin frecare (vezi C 5.4) pentru un şir de montanţi cuplaţisau nu cu rigle.

Aceste îmbinări sunt solicitate de forţele tăietoare maxime, care, pentru toţi montanţii principali sunt forţele tăietoare asociate momen-telor capabile.

Eforturile de lunecare capabile ale îmbinărilor verticale s-aucalculat, în conformitate cu Normativul P 85-01 pct. 6.5.3, pentrufiecare tip de îmbinare, pe toată înălţimea îmbinării, ţinând cont deaportul betonului, a armăturilor din îmbinări, şi a celor din centură(vezi C5.3).

Eforturile care solicită aceste îmbinări s-au calculat din

echilibrul forţelor de plastificare, de la bază, adică cu forţele care apar în secţiunile de calcul de la parter ale montanţilor.

Pentru calcul s-au utilizat diagramele de eforturi şi de deformaţiiobţinute la calculul momentelor capabile tu programul DEFBAR considerând rezistenţe medii.

30

11.5. Gradul de asigurare la acţiuni seismiceG r a d u l d e a s i g u r a r e s - a d e t e r m i n a t p e n t r u s e c ţ i u n i le c r i t ic e a l

s t r u c t u r il o r c a r e s u n t e l e m e n t e l e v e r t ic a l e ( m o n t a n ţ i i ) d e l a p a r t e r .D i n t r e a c e s t e a s - a u a l e s e l e m e n t e l e s e m n i f i c a ti v e ( p r i n c i p a l e )

c ă r o r c e d a r e ( s t a r e l i m i t ă ) p o a t e p r o d u c e a v a r i i p e r i c u l o a s e î n t r e g is t r u c t u r i .

Î n a c e s t e s e c ţ i u n i , p e n t ru a d e t e rm i n a n a t u r a e f o r tu l u i c a r p r o v o a c ă s t a r ea l im i t ă , s - a u c a l c u la t r a p o a r te l e R d i n t re c a p a c i ta t e a p o r t a n tă d i s p o n i b il ă l a s e i s m ş i e f o r t u l n e c e s a r e c o r e s p u n z ă t o r, s e-

r a t , p e n t r u :- c o m p r e s i u n e e x c e n t r ic ă RM

• f o r ţ ă t ă i e t o a r e R Q

• î m b i n ă r i v e r t i c a l e Rv

• î m b i n ă r i o r i z o n t a l e R cÎ n B r e v i a r l a c a p . 5 s e p r e z i n t ă m o d u l d e c a l c u l a l g r a d e l o r d ea s i g u r a r e ş i s e i n d i c ă t a b e l e l e c u v a l o r i le a c e s t o r a .

31

8/14/2019 GT 045 - 02


8/14/2019 GT 045 - 02


În consecinţă, siguranţa structurii depinde în primul rând decapacitatea, de rezistenţă a elementelor verticale principale la forţetăietoare, astfel că gradul de asigurare al structurii în ansamblu se vaaprecia considerând acest criteriu.

11.7. Gradul de asigurare nominal

Gradele de asigurare nominale ale structurilor analizate suntdeterminate de asigurarea la forţe tăietoare.

Din examinarea valorilor R Q ale elementelor arătate la paragr. 11.5, rezultă că valorile minime subunitare apar la un număr mic de elemente pe structură (l ÷ 2 elemente).

În cazul în care aceste elemente cedează eforturile seredistribuie celorlalte elemente care au suficiente rezerve. Astfel,reluând calculul cu elementele ieşite din lucru, cele rămase sunt mai

solicitate la compresiune excentrică şi mai puţin la forţele tăietoareasociate.

Pentru aceste structuri, gradul nominal de asigurare se poateconsidera valoarea minimă a celui mai defavorabil montant rămas.

Au rezultat astfel următoarele grade de asigurare nominale.

8/14/2019 GT 045 - 02


13. SOLUŢII DE INTERVENŢIE

13.1. Fundamentarea soluţiilor

Din analiza răspunsului seismic al structurii şi a gradelor deasigurare rezultă că sunt posibile două soluţii:

Soluţia I minimală

Intervenţii locale numai de reparaţii a defecţiunilor de execuţieşi exploatare (de ex. infiltraţii, faţade degradate, subsoluri inundate),cu menţinerea gradului de asigurare al structurii existente întrucâtacesta este peste minim prescris Rmin =0,5.

În această situaţie, din punct de vedere al riscului seismicconstrucţia rămâne încadrată în clasa Rs III, la care riscul de prăbuşireeste redus, dar sunt de aşteptat avarii nesemnificative la pereţiistructurali de la parter.

Soluţia II maximală

Consolidarea pereţilor structurali vulnerabili de la parter princămăşuirea inimilor, în vederea ridicării gradului de asigurare la forţetăietoare, deci, implicit a structurii.

Din punct de vedere al riscului seismic, construcţia consolidatăse va încadra în clasa Rs IV, corespunzând construcţiilor la care nusunt aşteptate avarii structurale.

În această soluţie, pereţii structurali vulnerabili de consolidat

prin cămăşuire rezultaţi din calcule, sunt:

Cămăşuielile se pot executa cu beton torcretat Bc 25 şi plaseφ 6 ÷ 8/15 cm PC 52 sau cu ţesătură din fibre de carbon lipite cu

adezivi speciali.Se menţionează că este posibil ca sub solicitările efective să

apară alte elemente mai vulnerabile datorită condiţiilor de execuţie.La expertizele tehnice pe obiect, în funcţie de situaţia efectivă,

pot apărea şi alţi pereţi structurali de consolidat.În consecinţă, deoarece structurile analizate nu sunt expuse unor

degradări periculoase pentru stabilitatea lor la incidenţa unui cutremur

puternic se recomandă ca intervenţia să se aplice după manifestareaunui asemenea cutremur.

Soluţia II maximală se va putea aplica prin decizia beneficia-rului, înainte de apariţia unui cutremur sever, numai dacă se executăreabilitarea întregii clădiri din alte cauze (îmbunătăţirea rezistenţeitermice, mansardare etc.).

14. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Structura tronsoanelor de clădiri din panouri mari proiect tip944 şi 1400 - prezintă caracteristici conceptuale care se înscriu în

prevederile prescripţiilor specifice în vigoare (P 100-92 şi P 85-01).Unele dispoziţii constructive, adoptate la proiectare nu cores-

pund prevederilor actuale, dintre acestea semnalăm ca importanţăarmarea transversală a pereţilor structurali.

Gradele de asigurare nominale la acţiuni seismice, impuse decapacitatea de rezistenţă la forţe tăietoare a pereţilor structurali

principali, sunt:

37

8/14/2019 GT 045 - 02


Toate tronsoanele studiate se încadrează în clasa de risc seismic Rs III, cu excepţia tronsonului Pla1 - pr. tip 944 care se încadrează înclasa Rs, IV.

Pentru ridicarea gradului de asigurare la R ≥ l se propunesoluţia II de consolidare, prin care construcţia trece în clasa de riscseismic R s IV.

Se recomandă ca intervenţia să se aplice după manifestarea unuicutremur puternic, deoarece pot apărea alte elemente mai vulnerabiledecât cele prevăzute prin calcul.

Decizia de aplicare a intervenţiei se va lua de către beneficiar,în urma efectuării expertizei tehnice la obiect, numai în situaţiile cândse propune reabilitarea clădirii din alte cauze.

34

Date post:	30-May-2018
Category:	Documents
Upload:	dimaeduard
View:	224 times
Download:	1 times

GT 045 - 02

Documents