Introducere in GT

7/17/2019 Introducere in GT

http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-gt 1/27



definirea conceptelordefinirea conceptelor::• geografa turismului• teritoriul

• hartă turistică• potenţial turistic• piaţa turistică geografa turismului -aspecte generale teritoriul - relaţii de valorifcare harta turistică – citirea potenţial turistic - clasifcare piaţa turistică - clasifcare structurile turistice - clasifcare destinaţii turistice - clasifcare uxuri turistice - clasifcare tiputi de amenajări turistice România - regiuni tusitice în context

geografc Regiuni turistice pe glob

Europa Asia Arica America de Nord America Centrală America de Sud Bibliografe



definirea conceptelordefinirea conceptelor

piaţapiaţaturistică:turistică:

potenţialpotenţialturistic:turistic:

geografiageografiaturismului:turismului:

teritoriul:teritoriul:

este o ramură a geografiei umane şi economice, care studiază, prin metode propriigeografiei, turismul ca fenomen economico-social complex şi entitate funcţională şi spaţialăîn continuă evoluţie.

hartăhartăturistică:turistică:

este instrumentul întocmit şi avizat de specialişti, indispensabil lucrătorului în turism, careare rolul de a concentra la maximum, într-un singur tablou vizual, indicaţiile esenţialecuprinse în descrierea traseelor.

• este un spaţiu geografic determinat prezentând o unitate fizică sau politică incluzânduscatul, subsolul, apele şi spaţiul aerian de deasupra lor, care se aflã sub suveranitateadeplină şi exclusivă a unui tat

• spaţiu limitat care asigură necesităţile de supravieţuire, alimentare şi apărare ale unuianimal sau grup de animale !"#$%.

ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice şi economico-sociale, recunoscuteştiinţific, cantitativ şi calitativ şi dovedite prin practică şi care prezintă posibilităţi devalorificare turistică şi dau o anumită funcţionalitate pentru turism& !'lăvan, ())*%

reprezintă sfera economică de interferenţă, în care produsul turistic se materializează subforma ofertei turistice, iar nevoile de consum sub forma cererii turistice !'lăvan, ())*%



geografia turismului studiază, prin metode specifice geografiei, turismul ca fenomen

economico-social complex sub următoarele aspecte+

răspândirea şi valorificarea resurselor turistice naturale şi create de omfactorii determinanţi şi de influenţă ai turismuluirepartiţia ofertei de produse turistice şi servicii specifice consumului turistic distribuţia fluxurilor turistice ca volum, ritm şi direcţie

relaţiile de intercondiţionare dintre turism, mediul înconjurător (ca suport şi materie primă şi societateefectele ecologice, sociale şi economice ale activităţii turistice asupra mediului înconjurător şi acomunităţilor omeneşti din spaţiul studiat stabilirea unor tipologii şi clasificări geografice şi turistice în domeniu



teritoriul

sau spaţiu geografic determinat prezentând o unitate fizică sau politică care se află sub suveranitateadeplină şi exclusivă a unui tat

porţiune dintr-un areal geografic ţară, continent, glob - incluzând uscatul, subsolul, apele şi spaţiulaerian de deasupra lor,

spaţiu limitat care asigură necesităţile de supravieţuire, alimentare şi apărare ale unui grup uman sau deanimale.

aloarea turistică a unui teritoriu se află într-o relaţie directă cu poziţia geografică a acestuia faţă de bazinul

cererii, respectiv faţă de fluxurile turistice. cest raport se exprimă prin /distanţa& faţă de destinaţia turistică sau/accesibilitatea teritorială& şi este semnificativ, mai ales, pentru turismul vacanţier şi turismul de 0ee1-end.ariaţia atractivităţii unui teritoriu în funcţie de distanţa faţă de bazinul cererii se poate exprima, grafic, ca mai 2os şi se evidenţiază două zone de atracţie+

primaprima !-3%, în care atracţia creşte proporţional cu distanţaaa douadoua !3-4%, unde atracţia este invers proporţională faţă de distanţă !4ristureanu, ())56 4osmescu, ())7%.



hartahartaturisticăturistică

- citirea şi utilizarea -- citirea şi utilizarea -

ORIENTAREA HĂRŢIIORIENTAREA HĂRŢII

APRECIEREA DISTANŢELORAPRECIEREA DISTANŢELOR

SEMNELE CONVENŢIONALESEMNELE CONVENŢIONALE

CULORILECULORILE



ORIENTAREA HĂRŢIIORIENTAREA HĂRŢII

după roza vânturilor (se imprimă din loc în loc

pe hăr ile marine de naviga ie cu ajutorul cărora seț ț

trasează pe hartă drumurile adevărate, în lipsa echerelor

gradate) sau a punctelor cardinalemenţionate în mod expres.

se face cu a2utorul săgeţii!care de obicei indica directia NordSud%

Când acestea lipsesc, orientăm harta

ţinând seama de convenţia internaţională

asupra acestei probleme de topografie.

stfel, în partea de sus a hărţii, pe care o

asezăm în faţa noastră pentru o citire normalăa te!tului, se află Nordul



APRECIEREA DISTANŢELORAPRECIEREA DISTANŢELOR

harta din stg. este un fragment dintr"o hartă

topografică la scara #$ #%% %%%.

Vrem să evaluăm distanţa marcată cu olinie neagră între Giroc &i Urseni.

'e presupune că această linie ar avea o lungime

de cm pe hartă i &tiind că scara este

#$#%%%%%!aplic"nd formula$

D = d x n, unde d este linia trasată! adică d cm

&i

n #%% %%% cm!vom avea# D ! #%% %%%, rezultă că D %% %%% cm.

Cum distanţa de pe teren se măsoară în km

ăc"nd transformarea din cm în km avem# 100 000 cm = 1 km

aplicaţieaplicaţie

se face ţinând seama că orice 8artă turistică - indiferent de scopul pentru care au fostrealizate 9 este întocmită la o anumita :scară:, adică la un anumit raport întredimensiunile reale şi cele redate în imagine, scară înscrisă fie sub forma unei fracţii !care

arată de câte ori a fost redusă unitatea de măsură%, fie sub forma unei egalităţi !în care se

exprimă direct cu ce distanţă este egal (- cm sau ( dm de pe 8artă%, fie printr-o linie marcată pecare sunt înscrise distanţele+ ; 5 < = 7 (;.



SEMNELE CONVENŢIONALESEMNELE CONVENŢIONALEsunt semne prin care sunt reprezentatepe 8artă diferitele forme de relief, ape,aşezări etc., acceptate de toţi cartografii,fiind aceleaşi sau pastrândcarteteristicile principale în toate ţările>umii





- !erde ? câmpie, depresiune, loc şes- al"astru ? ape curgătoare sau stătătoare- gal"e# ? dealuri, regiune premontană- maro ? munţii- ro$u ? drumurile, cărările marcate şi

potecile nemarcate

#egru ? sunt scrise de obicei denumirile formelor de relief, cotele degradeurile ? zonele de terminare a unei forme de relief

%#t&rirea 'ulorilor ? accentuarea dimensional a respectivei forme de relief ameste'ul 'ulorilor ? pentru zonele de trecere de la o formă de relief la alta tu$e de u# #egru i#te#s ? pe 8ărţile în alb-negru, înălţimile, crestele, lanţurile de m-

ţi mar'a(ele turisti'e ? se consemnează în forma şi culoarea lor

CULORILECULORILE

sem#ifi'& pe ori'e )art&a'elea$i forme de

relief*



un teritoriu interesează sub aspect $l potenţialului turistic în măsura în care acesta oferă resurseturisti'e #aturale sau a#tropi'e, a căror valorificare, pe fondul unor amena2ări te8nice şi turistice

în contextul prote2ării mediului încon2urător poate determina o activitate de turism, care să permităintrarea în circuitul turistic%

resurse n#$ur#leresurse n#$ur#lereprezintă totalitatea resurselor turistice pe carele oferă cadrul natural prin componentelesale# relie i structuri geologice! condiţiiclimatice! ape! vegetaţie şi faună, peisa2,natură prote2ată etc., inclusiv modificărileacestora ca urmare a intervenţiei omului, care

pot fi valorificate în turism pe fondul unoramena2ări te8nice.

resurse #n$ro%iceresurse #n$ro%icecuprinde elementele cultural"istorice,

tehnico"economice &i socio"

demografice, care, prin valoarea

intrinsecă, interesează activitatea de

turism &i generează anumite flu!uri

turistice

resurse turisticeresurse turistice

@otenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu dat,iar împreună cu ec8ipamentul de producţie a serviciilor turistice, respectivbaza te8nico-materială specifică !structuri de cazare, de alimentaţie, detransport şi agrement%, masa de bunuri alimentare şi industriale destinateconsumului turistic, infrastructura generală şi turistică, forţă de muncă,precum şi condiţiile de comercializare !preţuri, tarife, facilităţi etc.%formează oferta turistică reală !efectivă% sau patrimoniul turistic



piaţapiaţaturisticăturistică

reprezintă sfera de interferenţă rezultată prin suprapunerea întimp şi spaţiu a producţiei turistice cu consumatorii! carese deplasea&ă la locul oertei turistce! pentru a reali&aconsumul turistic

%i#&' (r#)men$#$'%i#&' (r#)men$#$'#lc'$ui$' din m#i mul$e

su*%ie&e•în raport cu diversitatea deoerte turistice•în raport cu modalitatea depercepere a componentelorlor! prin prisma fecăreicategorii de turiti cupreerinţe lor specifce

%i#&' cu +nc'rc'$ur' de%i#&' cu +nc'rc'$ur' deriscrisc

unde ofertanţii de servicii turistice se

confruntâ cu incertitudini mult mai

numeroase în raport cu piaţa de bunuri

materiale, particularităţi care impun o

abordare aprofundată a conceptelor

specifice acestei forme de piaţă (cercetări

de mar*eting, a comportamentului

consumatorului, tehnici proprii de piaţă),

mai puţin abordate în studiile geografice

%i#&' mul$idimension#l'%i#&' mul$idimension#l' cu mai mulţi +actori &i nu întotdeauna

turistul (consumatorul) decide asupra procurării produsului turistic, cumpărarea

făcându"se prin intermediari, touroperatori,

publicitate etc. care decid, influenţează sau

plătesc consumul turistic.

clasificareclasificare



comerci#li,#reo(er$'$uris$ic'

$r#$#men$*#lne#r

c#,#re

#limen$#&ie #)remen$



%e %ie&e%e %ie&e$r#di&ion#le$r#di&ion#le

dede%ionier#$%ionier#$

+n +n-ume-ume

+n +n

Rom.ni#Rom.ni#%e%e

%ie&e noi%ie&e noi

%e %ie&e%e %ie&e

exo$iceexo$ice



)r#d de)r#d demo*ili$#$emo*ili$#$e

c#$e)oriic#$e)oriisoci#lesoci#le

%eriodici$#$e%eriodici$#$e

se,on#li$#$ese,on#li$#$e

mi/locmi/loc$r#ns%or$$r#ns%or$

c#$e)oriic#$e)orii

de .rs$'de .rs$'



s$#&iunis$#&iunide li$or#lde li$or#l

s$#&iunis$#&iunimon$#nemon$#ne

$#*ere$#*erecol#recol#re

$#*ere$#*ere$iin&i(ice$iin&i(ice

s$#&iunis$#&iuni*#lne#re*#lne#re



2UNŢI2UNŢI

#r%#&i• Orien$#li• 2eridion#li• 24&ii 5#n#$ului• 24&ii A%useni

DEA-URIDEA-URI

ii6ODI7URI6ODI7URI• dealurile suncarpatice• dealurile de podi&

826II9826II9

DE-TA i -ITORA-DE-TA i -ITORA-• .m%i# Rom.n'• .m%i# de:• Del$# Dun'rii• -i$or#lul 2'rii Ne)re





Europa

!uropa "ordică!uropa "ordică#candinavia#candinavia$ările Baltice$ările Baltice!uropa "ordică!uropa "ordică%nsulară%nsulară!uropa de &est!uropa de &est

'(tlantică)'(tlantică)!uropa de &est!uropa de &est*ontinentală*ontinentală!uropa de &est!uropa de &est%nsulară%nsulară!uropa #udică!uropa #udică

+eninsula %berică+eninsula %berică+eninsula %talică+eninsula %talică+eninsula Balcanică+eninsula Balcanică!uropa *entrală!uropa *entrală!uropa *entral –!uropa *entral –!stică!stică

!uropa !stică!uropa !stică

Ai



Asia

(sia *entral – !stică(sia *entral – !stică(sia *entral – !stică(sia *entral – !stică*ontinentală*ontinentală

(sia *entral – !stică(sia *entral – !stică%nsulară%nsulară(sia #ud – !stică(sia #ud – !stică(sia #ud – !stică(sia #ud – !stică*ontinentală*ontinentală(sia #ud – !stică(sia #ud – !stică%nsulară%nsulară

(sia de #ud(sia de #ud(sia de #ud(sia de #ud*ontinentală*ontinentală(sia de #ud %nsulară(sia de #ud %nsulară(sia *entral – &estică(sia *entral – &estică,ranscaucaia,ranscaucaia(sia de &est .i #ud-&est(sia de &est .i #ud-&est

(sia /ică(sia /ică0rientul (propiat0rientul (propiat0rientul /ijlociu0rientul /ijlociu(rabia(rabia



Africa Africa

(1rica de "ord(1rica de "ord2itoralul "ord-2itoralul "ord-(1rican(1rican

/unţii (tlas/unţii (tlas(1rica #ahariană(1rica #ahariană(1rica #aheliană(1rica #ahelianăBainul "iluluiBainul "ilului(1rica *entral –(1rica *entral –

&estică&estică(1rica *entrală(1rica *entrală(1rica de !st(1rica de !st(1rica de #ud(1rica de #ud(1rica %nsulară(1rica %nsulară

A i d N dA i d N d



America de NordAmerica de Nord (merica (tlantică(merica (tlantică*anada (tlantică*anada (tlantică(merica (ppalachiană(merica (ppalachiană

(merica +reriilor(merica +reriilor'Centrală('Centrală(*anada (rctică*anada (rctică/arile 2acuri/arile 2acuri+reriile "ord-+reriile "ord-(mericane(mericane(merica de &est(merica de &est/unţii #tânco.i/unţii #tânco.i*oasta +acifcă*oasta +acifcă(las3a(las3a%nsulele 4a5ai%nsulele 4a5ai/exic/exic

A i C t lăA i C t lă



America CentralăAmerica Centrală (merica *entrală(merica *entrală%stmică%stmică(merica *entrală(merica *entrală

%nsulară%nsulară(merica 2atină(merica 2atină(merica 2atină (ndină(merica 2atină (ndină(merica 2atină(merica 2atină(tlantică(tlantică

A i dA i d S dS d



America deAmerica deSudSud

ArgentinaArgentinaBoliviaBoliviaBraziliaBrazilia

ChileChileColumbiaColumbiaEcuadorEcuadorInsulele FalklandInsulele FalklandGuiana FrancezăGuiana FrancezăGuyanaGuyanaParaguayParaguayPeruPeruSurinamSurinamUruguayUruguayVenezuelaVenezuela



bibliografie bibliografie

Ciangă, -., (%##) "Ciangă, -., (%##) " Geografia turismuluGeografia turismuluii99 curs univ. ,curs univ. ,/niversitatea 0abe/niversitatea 0abe&&"0ol1ai, Cluj""0ol1ai, Cluj"

-apoca -apoca

DEX DEX (#223) "(#223) " 4ditura /nivers 4nciclopedic,4ditura /nivers 4nciclopedic, 0ucure&ti0ucure&ti

5lăvan, 6., (%%7) "5lăvan, 6., (%%7) " Geografia turismuluGeografia turismuluii99 4ditura 8undaţiei 9omânia de :âine,4ditura 8undaţiei 9omânia de :âine, 0ucure&ti0ucure&ti

5ridan5ridan, 9., :., (%#) ", 9., :., (%#) " Desen Topografic Desen Topografic,, curs univ.,curs univ., /niversitatea/niversitatea ,,,,;olitehnica;olitehnica,, <imi<imi&&oaraoara

:arcu:arcu, 8., (%%%) ", 8., (%%%) " Marele dicţionar de neologisme Marele dicţionar de neologisme, 4ditura 'aeculum,, 4ditura 'aeculum, 0ucure&ti0ucure&ti



Date post:	06-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	ionstefan0071932
View:	247 times
Download:	0 times

Introducere in GT

Documents