GRUPURILE VULNERABILE ŞI ECONOMIA ... - e-qual · PDF file8 Manualul este structurat în...

GRUPURILE VULNERABILE ŞI ECONOMIA SOCIALĂ. ROMI ŞI FEMEI ÎN DIFICULTATE

Manual de intervenţie

“Proactiv ‐ de la marginal la incluziv”, proiect cofinan at din Fondul Social European prin

Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007 2013 “Investe te în oameni!”

Autor: Raluca POPESCU (ICCV)

Documentare proiecte de economie social : Smaranda ROTARU (Catalactica)

Bucure ti, România CNCSIS: cod 045/2006

Editor: Valeriu IOAN FRANC

Redactor: Paula NEAC U Concep ie grafic , machetare i tehnoredactare: Lumini a LOGIN

Coperta: Nicolae LOGIN

Toate drepturile asupra acestei edi ii apar in Asocia iei pentru Dezvoltare i Promovare socio economic CATALACTICA – Filiala Teleorman.

Reproducerea, fie i par ial i pe orice suport, este interzis f r acordul prealabil al Asocia iei, fiind supus prevederilor legii drepturilor de autor.

ISBN 978 973 618 284 6 Anul apari iei 2011

CCUUPPRRIINNSS

SCOPUL MANUALULUI ........................................................................ 7

Capitolul 1 GRUPURI VULNERABILE................................................ 9

1.1. Grupurile vulnerabile la nivelul Uniunii Europene ......................................................... 10

1.2. Grupurile vulnerabile în documentele oficiale în România ..................................................................... 12

1.3. Defini ii opera ionale ale grupurilor vulnerabile .... 20 1.4. Economia social (ES) i grupurile vulnerabile ....... 25

Capitolul 2 FEMEILE CA GRUP VULNERABIL .............................. 31

2.1. Femeile ca grup vulnerabil în documentele oficiale............................................................................. 32

2.2. Situa ia ocup rii femeii în România........................... 36 2.2.1. Ocuparea femeilor în raport cu

media europeană ................................................ 37 2.2.2. Ocuparea femeilor în raport cu bărbații ............ 38 2.2.3. Flexibilitate, ocupare cu timp parțial ................ 40

2.3. Factori explicativi .......................................................... 42 2.3.1. Orientări valorice .............................................. 42 2.3.2. Munca domestică .............................................. 42 2.3.3. Standardul de viață scăzut al familiei şi accesul

scăzut la servicii de suplinire a muncilor domestice ........................................................... 43

6

2.3.4. Flexibilitatea scăzută la locul de muncă ............ 46 2.4. Integrarea pe pia a muncii prin

economia social ........................................................... 46 2.5. Direc ii de ac iune a proiectelor de ES

pentru femei aflate în dificultate................................ 48

Capitolul 3 ROMII CA GRUP VULNERABIL................................... 61

3.1. Romii ca grup vulnerabil în documentele oficiale............................................................................. 65

3.2. Situa ia ocup rii romilor .............................................. 71 3.3. Factori explicativi .......................................................... 74

3.3.1. Educația şi nivelul aspirațiilor ........................... 75 3.3.2. Modelul familiei tradiționale.............................. 76 3.3.3. Ocuparea informală............................................ 76 3.3.4. Sterotipuri negative şi discriminare................... 77 3.3.5. Implicare comunitară scăzută ............................ 77 3.3.6. Ineficiența programelor care facilitează

ocuparea romilor................................................ 78 3.4. Integrarea romilor pe pia a muncii

prin economia social ................................................... 79 3.5. Exemple de proiecte de ES pentru romi.................... 80

GLOSAR DE TERMENI.......................................................................... 95

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................... 101

7

SSCCOOPPUULL MMAANNUUAALLUULLUUII

cest manual se dore te a fi un instrument de suport în promovarea politicilor de incluziune social , prin ini iative de economie social în special. Lucrarea

inten ioneaz s contribuie la cre terea gradului de cunoa tere cu privire la grupurile vulnerabile la nivelul deciden ilor politici i al altor actori relevan i. Redactarea manualului s a realizat în cadrul proiectului Proactiv ‐ de la marginal la incluziv, proiect cofinan at din Fondul Social European prin Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007 2013, Investe te în Oameni! i implementat de c tre Asocia ia pentru Dezvoltare i Promovare socio economic CATALACTICA filiala Teleorman, în parteneriat cu Aitoliki Development S.A., Local Organization Authority AITOLIA S.A. i Institutul de Cercetare a Calit ii Vie ii.

Manualul se adreseaz lucr torilor în administra ia central sau local , exper ilor din organiza ii neguvernamentale, celor care inten ioneaz s dezvolte proiecte de suport destinate grupurilor vulnerabile, profesioni tilor sau activi tilor din domeniul incluziunii sociale în general.

Lucrarea se adreseaz i speciali tilor în domeniul economiei sociale din mediul academic, prin încercarea de definire i delimitare a grupurilor vulnerabile, concept larg vehiculat în literatura de specialitate, în discursul politic i cel public, dar pentru care nu exist o în elegere unitar sau o defini ie oficial .

A

8

Manualul este structurat în trei p r i: • Grupuri vulnerabile în general, în care sunt prezentate defi

ni ii i delimit ri conceptuale, precum i indicatorii folosi i în delimitarea grupurilor vulnerabile în documentele Uniunii Europene i în documentele oficiale din România i o dezbatere a modului în care economia social este considerat o solu ie a integr rii acestora pe pia a muncii.

• Femeile ca grup vulnerabil, în care sunt prezentate categoriile de femei considerate vulnerabile în documentele oficiale, o diagnoz a ocup rii femeilor în România i o analiz a factorilor explicativi, precum i a modului în care economia social poate fi considerat o solu ie a integr rii lor pe pia a muncii. În acest sens, sunt prezentate i câteva exemple de bune practici, proiecte de economie social de succes destinate unor categorii diverse de femei aflate în situa ie de vulnerabilitate.

• Romii ca grup vulnerabil, în care sunt prezentate categoriile popula iei roma considerate vulnerabile în documentele oficiale, o analiz a situa iei ocup rii lor i a modului în care economia social poate r spunde nevoii lor de integrare pe pia a muncii. Pentru exemplificare, sunt prezentate câteva proiecte de economie social i cazuri de succes în participarea romilor pe pia a muncii.

9

CCaappiittoolluull 11 GGRRUUPPUURRII VVUULLNNEERRAABBIILLEE

ele mai multe dintre dezbaterile privind bun starea de la nivelul deciden ilor politici, speciali tilor sau opiniei publice în general se centreaz pe protec ia grupurilor

vulnerabile. Cu toate acestea, au fost propuse pu ine defini ii oficiale ale acestora, f r s existe un consens privind caracteristicile grupurilor care ar putea fi tratate ca vulnerabile. În cadrul acestora au fost incluse o varietate larg de persoane, de la copii i b trâni la omeri, lucr tori cu program redus de lucru sau persoane cu dizabilit i.

Pentru identificarea grupurilor vulnerabile sunt folosite de regul caracteristici sociodemografice precum sex, vârst , etnie, localizare geografic , educa ie, ocupa ie etc. De asemenea, exist situa ii exterioare, evenimente la nivel macrosocial care pot transforma anumite persoane în persoane vulnerabile: cutremure, inunda ii, r zboaie, crize economice etc.

Termenul de grup vulnerabil este folosit adesea în documente oficiale, documente legislative sau în rapoarte de cercetare ca fiind similar celui de grup defavorizat, marginalizat, exclus sau grup de risc, toate aceste concepte fiind puse în rela ie cu fenomenul mai larg al s r ciei.

Cea mai frecvent accep iune a vulnerabilit ii este cea de “sl biciune”, “lips de ap rare”, “lips de mijloace”. Grupurile

C

10

vulnerabile sunt grupuri lipsite de suport, care se afl adesea în stare cronic de s r cie, fiind în incapacitate de a profita de oportunit i sau de a se ap ra în fa a problemelor care pot ap rea. Exemple în acest sens sunt persoanele cu dizabilit i, copiii abandona i, persoanele infectate cu HIV, vârstnicii, minorit ile etnice, familiile monoparentale etc. Acestea reprezint o categorie care cumuleaz riscuri pe toate dimensiunile vie ii, incapabile de a face fa dificult ilor.

O accep iune alternativ a vulnerabilit ii se refer la expunerea la riscuri care pot conduce la un nivel de bun stare plasat sub pragul a ceea ce consider societatea a fi acceptabil/dezirabil (Hoogeveen et al.). În aceast accep iune mai larg pot fi vulnerabile i grupuri precum femeile aflate în perioada maternit ii, tinerii absolven i debutan i pe pia a muncii, persoanele care migreaz pentru munc etc.

În prima accep iune, vulnerabilitatea este mai degrab o stare problematic permanent . În al doilea caz, vulnerabilitatea este legat de un eveniment, de o interven ie sau de e ecul unei strategii i este mai degrab o stare tranzitorie.

În lucrare, grupurile vulnerabile vor fi abordate în ambele accep iuni, atât ca grupuri defavorizate, “f r ap rare”, lipsite de orice mijloace (de a exploata oportunit i i de a înfrunta dificult i), cât i ca grupuri de risc (supuse mai degrab unor factori externi, c rora au e uat s le fac fa ). Cele dou grupuri care vor fi analizate în detaliu – femeile i romii – pot reprezenta grupuri vulnerabile în ambele accep iuni.

1.1. Grupurile vulnerabile la nivelul Uniunii Europene De i nu exist o defini ie formal a grupurilor vulnerabile, în

cadrul documentelor oficiale ale Uniunii Europene, termenul este folosit adesea în rela ie cu conceptul de incluziune social , care

11

presupune, accesul indivizilor la oportunit ile i resursele necesare pentru a participa pe deplin la via a economic , social i cultural i pentru a se bucura de un standard de via considerat normal/dezirabil în societatea în care tr iesc: “promovarea egalit ii i a incluziunii sociale presupune depunerea de eforturi pentru ca to i indivizii, inclusiv grupurile vulnerabile, s poat juca un rol activ în câmpul muncii i în societate i s beneficieze de anse egale în acest sens”1.

În cadrul politicilor sociale ale UE sunt urm rite obiective precum: eliminarea s r ciei copilului i a familiei cu copii, promovarea accesului pe pia a muncii, educa ie i formare, combaterea excluziunii sociale i a discrimin rii. Exist multe documente legislative care protejeaz grupurile vulnerabile, implicit sau explicit. De exemplu, Strategia de ocupare este focalizat pe accesul c tre slujbe mai bune pentru to i europenii (inclusiv pentru cei mai vulnerabili, precum imigran ii sau persoanele cu dizabilit i). Directiva anselor egale pe pia a muncii protejeaz persoanele cu dizabilit ii pe pia a muncii. Directiva egalit ii rasiale interzice discriminarea pe baza originilor etnice sau rasiale la locul de munc sau în alte sfere ale vie ii, precum accesul la bunuri i servicii.

La nivelul Uniunii Europene, anul 2010 a fost declarat Anul European pentru Combaterea S r ciei i Excluziunii Sociale i a avut drept scop „cre terea gradului de con tientizare asupra dificult ilor cu care se confrunt grupurile vulnerabile în societate”2. În cadrul acestora, au fost incluse categorii diverse: persoane vârstnice, familii numeroase i familii monoparentale,

1 European Comission, Employment, Social Affairs and Inclusion, 2010. Ce poate face politica social pentru dvs. Factsheets / Incluziunea i egalitatea, p. 23, http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=4983&langId=ro.

2 European Comission, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=370&l angId =en&featuresId=114&furtherFeatures=yes.

12

copii i tineri, persoane cu dizabilit i, imigran i, persoane din rândul minorit ilor etnice (cu accent pe minoritatea rom , cea mai numeroas prin cei aproximativ 10 12 milioane de romi din Europa). Grupurile vulnerabile sunt delimitate prin compara ie cu majoritatea popula iei ca având condi ii de via mai dificile: locuire precar sau lipsa locuin ei, omaj, nivel de educa ie sc zut, lipsa veniturilor. Femeile sunt considerate a fi mai expuse riscurilor s r ciei i excluziunii sociale decât b rba ii.

1.2. Grupurile vulnerabile în documentele oficiale în România i în legisla ia româneasc se pot identifica o serie de termeni

care vizeaz grupurile vulnerabile, în rela ie cu incluziunea/ excluziunea social : persoane defavorizate, persoane marginalizate, persoane excluse social sau supuse riscurilor de excluziune social sau persoane vulnerabile. Mai jos sunt prezentate câteva exemple de defini ii explicite sau implicite ale familiei de termeni din documente legislative sau de politic social .

În OUG nr. 137/2000 privind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare, categoria defavorizată este definit ca fiind „acea categorie de persoane care fie se afl pe o pozi ie de inegalitate în raport cu majoritatea cet enilor din cauza diferen elor identitare fa de majoritate, fie se confrunt cu un comportament de respingere i marginalizare” (art. 4).

În Legea nr. 116/2002 privind prevenirea i combaterea marginaliz rii sociale, persoanele marginalizate sunt definite ca având „pozi ie social periferic , de izolare, cu acces limitat la resursele economice, politice, educa ionale i comunica ionale ale colectivit ii, manifestat prin absen a unui minimum de condi ii sociale de via ” (p. 162, art. 3).

13

În Programul de implementare a PNAinc pentru perioada 2006 2008, persoanele marginalizate sau excluse social sunt definite ca fiind cele care se confrunt cu „una sau cu un cumul de priva iuni sociale, cum ar fi: lipsa unui loc de munc , lipsa unei locuin e sau locuin inadecvat , lipsa accesului la un sistem de furnizare a apei potabile, a c ldurii sau a energiei electrice, lipsa accesului la educa ie sau servicii de s n tate” (cap. 3, pct. 1.c).

În privin a grupurilor identificate ca fiind vulnerabile în documente oficiale, acestea acoper o diversitate de categorii sociodemografice i de probleme sociale. Mai jos sunt prezentate numai câteva exemple de termeni utiliza i care descriu categorii ce se pot încadra în aria grupurilor vulnerabile. În partea a doua a tabelului sunt prezentate i grupuri vulnerabile pe pia a muncii. Situa ia ocup rii reprezint unul dintre criteriile cele mai importante în definirea grupurilor vulnerabile. Economia social este adesea privit ca o solu ie pentru integrarea pe pia a muncii a acestora, idee care va fi dezvoltat în partea a doua a lucr rii.

Grupuri vulnerabile în documente oficiale

Termeni Descriere/Caracteristici Documentul legislativ

Grupuri vulnerabile în general Grupuri vulnerabile

‐ copilul în situa ie de risc ridicat (s r cie, vulnerabilitate la procesele de dezagregare social , delincven juvenil )

‐ tinerii de peste 18 ani care nu mai sunt cuprin i în sistemul de ocrotire a copiilor f r familie

Memorandumul comun în domeniul incluziunii sociale, MMFPS, 2005, sec iunea 2.6

14

‐ persoanele cu handicap ‐ persoanele de etnie

rom aflate în situa ii de risc ridicat

‐ vârstnicii în situa ie de risc ridicat i

‐ persoanele f r ad post Grupuri dezavantajate

‐ vârstnici s raci, f r sprijin familial

‐ anumite categorii de bolnavi

‐ persoane lipsite de locuin e sau ad post

‐ femei victime ale violen ei domestice

‐ femei s race ‐ p rin i s raci cu copii

în între inere ‐ copiii str zii ‐ adolescente s race

gravide ‐ alte categorii

Legea nr. 129/1998, art. 2, alin. 1, pct. c

Grupuri de risc ‐ omeri ‐ copii ‐ vârstnici dependen i ‐ tineri ‐ locuitori din mediul

rural ‐ romi ‐ persoane cu handicap

HG nr. 829/2002, anex , sec iunea I, cap. II, Principiile PNAinc, criterii pentru stabilirea corect a principiilor, pct. 8

Categorii prioritare în prevenirea/ab

‐ Copiii în situa ie de risc (abandona i, victime ale neglijen ei, ale violen ei

HG nr. 829/2002, anex , sec. I, cap. II, Principiile

15

sorb ia s r ciei i excluziunii sociale

domestice, ale exploat rii sexuale, confrunta i cu s r cia extrem )

‐ femeia confruntat cu riscul violen ei domestice, al exploat rii sexuale

‐ popula ia s rac de romi, lipsit cronic de oportunit i i, nu de pu ine ori, victim a discrimin rii

PNAinc, „mainstreaming” ca instrument de promovare a priorit ilor

Persoane i familii aflate în dificultate sau risc Grupuri sociale în situa ii de dificultate sau risc, generatoare de marginalizare sau excluziune social

‐ copii ‐ persoane vârstnice ‐ persoane cu handicap ‐ persoane dependente

de consumul de droguri, alcool sau alte substan e toxice

‐ persoane care au p r sit penitenciarele

‐ familii monoparentale ‐ persoane afectate de

violen a în familie ‐ victime ale traficului de

fiin e umane ‐ persoane f r venituri

sau cu venituri mici ‐ imigran i ‐ persoane f r ad post ‐ persoane infectate sau

bolnave de HIV/SIDA ‐ bolnavi cronici

OUG nr. 68/2003, art. 1, alin. 1, art. 23 i 25

16

‐ persoane care sufer de boli incurabile

‐ alte persoane aflate în situa ii de nevoie social

Familii cu copii, cu vulnerabilitate ridicat

‐ familii cu mul i copii ‐ familii monoparentale ‐ familii cu probleme de

dezorganizare social ‐ familii s race de romi ‐ familii care tr iesc în

condi ii inumane/ precare

Program de implementare a PNAinc (2006 2008), 2005, cap. 1, obiectiv 7.3, Acordarea de sprijin pentru familiile cu copii, în special pentru familiile cu risc de excluziune social , subobiectiv 7.3.2

Grupuri vulnerabile, grupuri sociale care sunt supuse riscului de marginalizare social

‐ copiii afla i în sistemul de stat de protec ie a copilului

‐ tinerii de peste 18 ani care p r sesc sistemul de stat de protec ie a copilului

‐ familiile cu mai mult de doi copii i cele monoparentale

‐ popula ia rom ‐ persoanele cu dizabilit i‐ persoanele eliberate din

deten ie

Planul na ional de dezvoltare 20072013, domeniul prioritar 4, Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocup rii i incluziunii sociale i înt rirea capacit ii administrative

Grupruri vulnerabile

‐ popula ia de etnie rom‐ persoanele cu

dizabilit i ‐ tinerii peste 18 ani care

Programul opera ional sectorial Dezvoltarea

17

p r sesc sistemul de stat de protec ie a copilului

i alte categorii men ionate în JIM ‐ femeile ‐ familiile cu mai mult de

doi copii ‐ familiile monoparentale‐ copiii în situa ii de risc ‐ infractorii i fo tii

delincven i ‐ persoanele dependente

de droguri i alcool ‐ persoanele f r ad post ‐ victimele violen ei

domestice ‐ persoanele infectate cu

HIV/SIDA ‐ persoanele afectate de

boli profesionale ‐ refugia ii, azilan ii

resurselor umane 2007 2013, axa prioritar 6, Promovarea incluziunii sociale

Grupuri vulnerabile pe piața muncii Grupuri defavorizate din punct de vedere al oportunit ilor ocupa ionale

‐ romi ‐ persoane cu handicap ‐ femei ‐ tineri f r experien în

munc ‐ omeri peste 45 de ani

HG nr. 829/2002, anex , sec iunea I, cap. V, Program de implementare a obiectivelor strategice, obiectivul strategic 2: Eliminarea situa iilor de excluziune social sever i promovarea incluziunii

18

sociale, obiectivul 2.5. Cre terea oportunit ilor de ocupare

Persoane dezavantajate pe pia a for ei de munc

‐ romi ‐ persoane cu handicap ‐ femei ‐ tineri postinstitu io

naliza i ‐ persoane de peste 45 de

ani ‐ p rin i unici sus in tori

ai familiilor monoparentale

‐ omeri de lung durat ‐ persoane eliberate din

deten ie ‐ persoane condamnate

la m suri neprivative de libertate

Program de implementare a PNAinc (2006 2008), 2005, cap. 1, obiectivul 3.1, Cre terea oportunit ilor de ocupare, subobiectiv 3.1.4

Persoane vulnerabile, aflate în risc de excluziune social , grupuri vulnerabile

‐ popula ia de etnie rom ‐ tinerii peste 18 ani care

p r sesc sistemul de stat de protec ie a copilului

‐ persoanele cu dizabilit i‐ unici între in tori de

familie ‐ persoane din mediul

rural aflate în c utarea unui loc de munc

‐ persoane eliberate din deten ie

Planul na ional de dezvoltare 20072013, domeniul prioritar 4, Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocup rii i incluziunii sociale i înt rirea capacit ii administrative, obiectivul Promovarea incluziunii sociale

19

‐ persoane în vârst aflate în c utarea unui loc de munc

Categorii speciale de omeri din punct de vedere al scutirilor acordate pentru angajatori

‐ omeri în vârst de peste 45 de ani

‐ omeri care sunt p rin i unici sus in tori ai familiilor monoparentale

‐ persoane cu handicap ‐ omeri care în termen

de 3 ani de la data angaj rii vor îndeplini, conform legii, condi iile pentru a solicita pensia anticipat par ial sau pensia pentru limit de vârst

Legea nr. 76/2002, art. 85, alin. 1, 2 i 5

Femei în risc de marginalizare social din punct de vedere al inser iei pe pia a muncii

‐ femeile din mediul rural

‐ femei de peste 45 de ani‐ femei victime ale

violen ei domestice ‐ femei victime ale

traficului de persoane ‐ femei cu HIV/SIDA ‐ femei dependente de

droguri ‐ femei care p r sesc

sistemul de deten ie

PNAinc (20062008), 2005, cap. 1, obiectiv 3.7, Facilitarea inser iei pe pia a muncii a femeilor aflate în situa ie sau în risc de marginalizare social

Sursa: Sintez pe baza datelor prezentate în Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, Ministerul Muncii, 2010, anexa 9 Analiza statistic a grupurilor vulnerabile în România, completat cu date din Planul național de dezvoltare 2007‐2013, Guvernul României, 2005, i Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007‐2013, Guvernul României i MMFPS, 2007.

20

Obiectivul central al Guvernului României în domeniul incluziunii sociale îl reprezint continuarea eforturilor pentru dezvoltarea unei societ i incluzive, prin acordarea de servicii de incluziune social integrate, având la baz o evaluare real a nevoilor individului, prin dezvoltarea sectorului ter iar i prin asigurarea oportunit ilor egale pentru to i, cu accent deosebit pe grupurile vulnerabile1.

Cre terea anselor de ocupare pentru grupurile vulnerabile se face prin promovarea dimensiunii incluzive a pie ei muncii i a educa iei i form rii profesionale ini iale i continue. Principalele domenii de interven ie avute în vedere sunt2:

• integrarea pe pia a muncii i combaterea discrimin rii; • îmbun t irea accesului i particip rii la educa ie ini ial i

continu pentru grupurile vulnerabile; • promovarea egalit ii de gen i combaterea excluziunii

sociale a femeilor; • dezvoltarea unui sistem eficient de servicii sociale destinate

reducerii riscului de marginalizare i excluziune social ; • ini iative transna ionale în educa ia incluziv i ini iative

transna ionale pe pia a muncii.

1.3. Definiții operaționale ale grupurilor vulnerabile Neexistând o defini ie oficial a grupurilor vulnerabile, nici la

nivelul Uniunii Europene, nici la nivelul documentelor legislative din România, grupurile vulnerabile au fost descrise cel mai adesea cu ajutorul unor indicatori. Astfel, în delimitarea i

1 Conform Raportului na ional strategic privind protec ia social i incluziunea social 2008 2010, Guvernul României, 2008.

2 Conform Planului na ional de dezvoltare 2007 2013, Guvernul României, 2005.

21

descrierea lor, au fost folosi i o varietate larg de indicatori, de la cei ai veniturilor/nivelului de trai/s r ciei, accesului pe pia a muncii, educa iei, locuirii, st rii de s n tate, tipului de gospod rie sau comunitate, particip rii sociale pân la indicatori care delimiteaz probleme sociale, precum institu ionalizare, exploatare, trafic, violen domestic sau consum de droguri.

De exemplu, la nivelul Uniunii Europene, grupurile vulnerabile sunt surprinse prin indicatori ai incluziunii sociale precum: rata s r ciei relative, rata depriv rii materiale, profunzimea s r ciei, rata omajului pe termen lung, ponderea persoanelor care tr iesc în gospod rii în care niciun membru nu este angajat, abandonul colar timpuriu, ponderea popula iei cu nivel de educa ie sc zut, rata depriv rii privind locuirea, ponderea popula iei care tr ie te în gospod rii aglomerate, speran a de via la na tere sau speran a de via la 65 de ani etc.

Strategia european 2020, “o strategie pentru ocupare i cre tere sustenabil i incluziv ”1, folose te ca instrumente de monitorizare (pe lâng indicatori la nivel macro, precum PIB ul pe locuitor sau emisia de gaze, ponderea energiei regenerabile consumate etc.) i indicatori care circumscriu grupurile vulnerabile, precum: rata ocup rii în grupa de vârst 20 64 de ani (în func ie de sex), abandonul timpuriu din sistemul de educa ie i formare, ponderea popula iei cu educa ie superioar în grupa de vârst 30 34 de ani (în func ie de sex), ponderea popula iei care tr ie te în gospod rii cu participare sc zut pe pia a muncii, ponderea popula iei s race, ponderea popula iei deprivate material sever.

În continuare vom prezenta câ iva dintre ace ti indicatori ai s r ciei/excluziunii sociale i ai ocup rii folosi i în descrierea grupurilor vulnerabile, acestea fiind i domeniile cele mai 1 Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_ 2020_ indicators/headline_indicators.

22

abordate în documentele de politic social na ionale i europene, cu istorie lung i cu o relativ constan în timp.

S r cia poate fi o cauz a vulnerabilit ii crescute, dar i un rezultat al situa iei vulnerabile în care se afl . Astfel, o persoan aflat în s r cie are o probabilitate mai mare s aib un nivel de educa ie sc zut i o calificare necorespunz toare pe pia a muncii, s nu aib un loc de munc sau s fie ocupat în slujbe temporare, prost pl tite, s aib o situa ie precar a locuirii, o stare de s n tate proast , o slab implicare comunitar i social în general etc. De asemenea, anumite grupuri, precum persoanele cu dizabilit i sociale, persoanele de etnie rom , persoanele infectate cu HIV, persoanele cu probleme psihice etc., se confrunt într o mai mare m sur cu situa ia de s r cie.

Graficul nr. 1 ‐ Evoluția ratei sărăciei în România,

în perioada 2000‐2009

Sursa: Ministerul Muncii, 2010, Raport de cercetare privind economia socială în

România din perspectivă europeană comparată, p. 47.

23

O treime din popula ia României (32,2% în 2009) este deprivat material sever1. Valoarea indicatorului este ridicat , fiind de 4 ori mai mare decât media UE (8,1%), numai Bulgaria având o pondere mai mare (42%) la nivelul statelor membre.

Indiferent de dimensiunea s r ciei în rândul popula iei, profilul persoanelor s race i deci vulnerabile este constant (Ministerul Muncii, 2010):

• în func ie de vârst , rata cea mai ridicat a s r ciei o înregistreaz copiii i tinerii sub 24 de ani;

• în func ie de educa ie persoanele cu educa ie sc zut ; • în func ie de statutul ocupa ional omerii, casnicele sau

lucr torii pe cont propriu; • pe medii de reziden , s r cia este întâlnit mai frecvent în

mediul rural; • pe regiuni – nivelul este mai ridicat în Regiunile Nord Est,

Sud Vest i Sud; • în func ie de etnie, romii se confrunt cu un risc de s r cie

de 6 ori mai mare decât ansamblul popula iei. Din punct de vedere al particip rii pe pia a muncii, România

prezint o vulnerabilitate ridicat , având printre cele mai sc zute ponderi ale popula iei de 20 59 de ani ocupate. Valoarea se plaseaz sub media european de 68,6%, numai Spania, Italia, Ungaria i Malta înregistrând niveluri mai sc zute.

1 Deprivarea materială acoperă mai multe dimensiuni: venit, bunuri de folosință îndelungată, locuire şi mediul înconjurător al locuinței. Populația deprivată material sever este calculată ca având cel puțin 4 din cei 9 itemi ai deprivării: imposibilitatea de a plăti chiria, utilitățile, încălzirea, de a face față unor cheltuieli neprevăzute, de a consuma hrană pe bază de carne, peşte şi proteine la cel puțin două zile, de a avea o săptămână de vacanță în afara casei, maşină, telefon.

24

Graficul nr. 2 ‐ Ponderea populației de 20‐59 de ani ocupate în Uniunea Europeană, în 2010

68,659,960,461,162,563,36464,464,664,664,96565,466,767,669,270,370,470,570,7

7373,674,974,975,476,176,8

78,7

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Media UE-27

Ungaria

Spania

Grecia

Polonia

Irlanda

Bulgaria

Belgia

Slovenia

Portugalia

Finlanda

Germania

Cipru

Olanda

Sursa: Eurostat.

Pe de alt parte, rata omajului pe termen lung este relativ

sc zut la nivel european. În România, în 2010 era de 2,5% din popula ia activ , comparativ cu media de 3,8% a UE 27. Ponderea copiilor sau a adul ilor care tr iesc în gospod rii în care niciun membru nu lucreaz este de 10 11% i este comparativ cu media UE, u or mai ridicat în cazul adul ilor.

i din punct de vedere al educa iei, situa ia României este una problematic . Dac la niveluri de educa ie inferioare participarea colar este satisf c toare, având un nivel al abandonului timpuriu relativ sc zut comparativ cu alte ri europene, prea

25

pu ini indivizi ating nivelul superior de educa ie, cea care ofer oportunit i crescute pe pia a muncii i de realizare personal . România are cea mai mic pondere a popula iei de 30 34 de ani cu studii superioare. Dac media UE era de 32,2% în 2009, rile nordice având ponderi de peste 40%, în România valoarea este la jum tate 16,8%, mai mic decât în toate celelalte ri foste socialiste.

1.4. Economia socială (ES) şi grupurile vulnerabile La nivel european nu exist o defini ie oficial a economiei

sociale, aceasta fiind definit implicit sau opera ional, la fel ca i conceptul de grup vulnerabil. Termenul a fost definit fie prin formele specifice, fie prin principiile promovate. ES a fost în eleas ca „însumând organiza iile nonprofit, cooperativele i alte forme private de întreprinderi asociate sau folosit ca sinonim pentru întreprinderi sociale”1.

Organiza iile apar inând economiei sociale sunt delimitate cu prec dere în func ie de scopul lor de a fi în beneficiul membrilor sau colectivit ii mai degrab decât cel de a genera profit. Astfel, consiliul valon de ES din Belgia (1990) consider c ES „se compune din activit ile economice desf urate de societ i, mai ales cooperative, asocia ii mutuale i alte asocia ii, în care etica este în concordan cu urm toarele principii: scopul final este mai degrabă în serviciul membrilor sau al colectivității decât al profitului, autonomia gestiunii, procesul de decizie democratică, prioritatea acordată, în procesul de distribuție a veniturilor, persoanelor şi muncii față de capital”2.

1 J. Defourny şi M. Nyssesns (coord.), Social enterprise in Europe: recent trends and developments, 2001, p. 5, 15.

2 http://www.encyclopedie‐enligne.com/e/ec/economie_sociale.html.

26

O alt defini ie prin organiza iile componente i scopul acestora este dat de CEP CMAF Conferin a European Permanent a Cooperativelor, Mutualit ilor, Asocia iilor i Funda iilor1: „Organiza iile economiei sociale sunt actori economici i sociali activi în toate sectoarele, care se caracterizează în principal prin scopurile şi prin forma lor specifică de antreprenoriat. Economia social include organiza ii cum sunt cooperativele, mutualele, asocia iile i funda iile. Aceste întreprinderi sunt deosebit de active în anumite domenii, cum ar fi protec ia social , serviciile sociale, s n tatea, b ncile, asigur rile, produc ia agricol , serviciile de proximitate, educa ie i formare, cultur , sport i activit i recreative”.

La nivelul Uniunii Europene, economia social a început s fie men ionat în documentele oficiale din anii 1980. În 1989 a avut loc prima Conferin a European a Economiei Sociale la Paris. Abia din anii 1990, rolul economiei sociale în integrarea pe pia a muncii a început s fie considerat esen ial, iar al treilea sector (ca unul intermediar, pe lâng cel public i cel privat) a început s capete o notorietate tot mai ridicat .

Subreprezentat la nivel european, ES se reg se te în statele membre sub o serie de denumiri, precum: „economie solidar ”, „sectorul nonprofit” sau „al treilea sector”. În absen a unor reglement ri europene pentru ES, singurele texte de referin sunt cele care organizeaz pia a bunurilor i serviciilor în UE (Ministerul Muncii, 2010, p. 18) .

Economia social joac un rol important în rezolvarea problemelor economice i sociale, oferind servicii a c ror cerere nu este acoperit adecvat de sectorul privat sau public. Treptat, ES a devenit un sector care genereaz multe locuri de munc în Europa. În 2005, la nivelul UE 25, ES acoperea 4% din PIB i 1 Singurul comitet din Europa care regrupează şi are autoritate asupra principalelor categorii de actori ai economiei sociale.

27

implica peste 11 milioane de persoane, reprezentând 6,7% din totalul for ei de munc angajate la acel moment1.

Grupurile vulnerabile sunt considerate o int în care economia social poate avea un rol important. Obiectivul specific al întreprinderilor sociale este de a promova incluziunea social a grupurilor aflate în dificultate prin cre terea oportunit ilor de angajare. În acela i timp, întreprinderile sociale ofer servicii personalizate, asigurând tranzi ia de la o stare de vulnerabilitate la o pia a muncii normale (Ministerul Muncii, 2010, p. 17). În România, procesul legislativ privind economia social a

fost mai degrab lent. În legisla ia româneasc , no iunea de ES apare pentru prima dat în HG nr. 829/2002 privind aprobarea Planului na ional antis r cie i promovare a incluziunii sociale. În cadrul obiectivelor pe termen mediu lung, ES este men ionat ca unul dintre principiile ce vizeaz construirea unei societ i incluzive.

Economia social este privit ca fiind o solu ie pentru stimularea particip rii pe pia a muncii în special a grupurilor vulnerabile. De exemplu, în cadrul obiectivul specific Promovarea inclu‐ziunii sociale2 din Planul na ional de dezvoltare, se precizeaz c : „dezvoltarea şi consolidarea mecanismelor specifice economiei sociale” reprezint o „modalitate de creştere a ocupării grupurilor vulnerabile i de asigurare de oportunit i egale de integrare i men inere pe pia a muncii” (Guvernul României, 2005, p. 305).

În 2008, este men ionat din nou în legisla ia româneasc , odat cu includerea sa ca domeniu eligibil pentru finan are din

1 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting‐entrepreneurship/social‐economy.

2 Acesta este unul dintre obiectivele specifice ale axei prioritare 4 din Strategia de dezvoltare Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocup rii i incluziunii sociale i înt rirea capacit ii administrative.

28

Fondul Social European: ES este sprijinit ca domeniu major de interven ie al Programului opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane1. Priorit ile avute în vedere pentru categoriile vulnerabile sunt cuprinse cu prec dere în axa prioritar 6, Promovarea incluziunii sociale, care are ca obiectiv general facilitarea accesului pe pia a muncii al grupurilor vulnerabile i promovarea unei societ i incluzive i coezive, în scopul asigur rii bun st rii tuturor cet enilor, domeniile majore de interven ie fiind:

• dezvoltarea economiei sociale; • îmbun t irea accesului i particip rii grupurilor

vulnerabile la educa ie; • promovarea de oportunit i egale pe pia a muncii; • ini iative transna ionale pe pia a global a muncii. Termenul cap t notorietate în România odat cu apari ia, tot

în 2008, a Raportului na ional strategic privind protec ia social i incluziunea social , în care se precizeaz c „dezvoltarea sectorului privind ES poate fi primul pas pentru ca o economie eficientă şi dina‐mică să interacționeze cu o economie bazată pe justiție socială. Construirea unui astfel de sistem este foarte important pentru c ofer r spunsuri la nevoile identificate ale societ ii române ti”2. Economia social este privit ca fiind o solu ie pentru stimularea

1 Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane (POS DRU) stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenție ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenței financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European pentru perioada 2007‐2013. A fost elaborat în contextul Planului național de dezvoltare 2007‐2013 şi în acord cu prioritățile Cadrului Strategic Național de Referință.

2 MMFPS, Raportul na ional strategic privind protec ia social i incluziunea social 2008 2010, 2008, p. 23.

29

particip rii pe pia a muncii, precum i pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial al tuturor i, mai ales, al grupurilor dezavantajate. În acest sens, se are în vedere1:

• dezvoltarea cadrului legislativ care s asigure bazele necesare cre rii sectorului de economie social în România;

• realizarea de proiecte pilot de economie social , care ulterior pot fi replicate la nivel na ional, în zone identificate ca fiind cu probleme sociale;

• formarea în domeniul economiei sociale a profesioni tilor din sistemul social, a managerilor de întreprinderi sociale i a persoanelor din grupurile dezavantajate;

• campanii de informare i promovare a economiei sociale, de con tientizare a societ ilor comerciale cu privire la responsabilit ile sociale ce le revin;

• dezvoltarea unui Centru Na ional de Resurse pentru consultan i sprijin destinat ini iativelor de economie social .

Astfel, se poate aprecia c ES în România beneficiaz , începând din septembrie 2008, de un set coerent i detaliat de m suri asumate de autorit i, dar numai în ceea ce prive te ES ca instrument de incluziune social i combatere a s r ciei. Activit ile de ES care nu îndeplinesc acest rol – recunoscute de altfel la nivel european – nu sunt cuprinse expres în niciun act normativ, îns nu sunt nici interzise sau limitate de prevederile existente (MMFPS, 2008, p. 35). Referiri din documentele strategice privind rolul economiei sociale pentru integrarea pe pia a muncii a grupurilor vulnerabile vor fi prezentate i în capitolele dedicate femeilor i romilor.

1 Guvernul României, 2008, Raportul na ional strategic privind protec ia social i incluziunea social 2008 2010.

30

Dac , la nivel formal, ES a devenit în ultimii 2 3 ani un concept cunoscut i vehiculat, actorii implica i efectiv în economia social , actorii economici i mai ales beneficiarii cunosc prea pu in oportunit ile oferite de acest domeniu. O cercetare a MMFPS din 2010 arat c gradul de informare al popula iei i mai ales al grupurilor int cu privire la economia social este înc sc zut.

• Managerii cunosc cel mai bine termenul de ES. 65% dintre responden‐

ții manageri se consideră familiarizați cu termenul de ES: 47% con‐sideră că sunt bine informați şi 11% se declară foarte bine informați.

• 47% dintre angajații în forme de ES cunosc termenul, dar numai 5% îl cunosc foarte bine.

• Managerii şi angajații consideră că beneficiarii activităților de ES sunt în primul rând persoanele defavorizate. Acestea însă nu sunt familiarizate cu ES.

• Nu au auzit niciodată de formele de ES: 78% dintre romi, 73% dintre familiile monoparentale şi dintre beneficiarii de VMG, 57% dintre persoanele cu dizabilități şi 50% dintre tineri.

Sursa: MMFPS, 2010, p. 93, 94.

În România, la nivelul anului 2010, sunt înregistrate

urm toarele forme de organizare specifice economiei sociale (MMFPS, 2010, p. 50):

• 2.179 de CAR uri; • 2.128 de societ i cooperative (din care 1.061 de societ i

cooperative de consum, 885 de societ i cooperative me te ug re ti, 170 de societ i cooperative agricole i 12 societ i cooperative de locuire i valorificare);

• 51 de b nci cooperatiste de credit; • 419 unit i protejate autorizate.

31

CCaappiittoolluull 22 FFEEMMEEIILLEE CCAA GGRRUUPP VVUULLNNEERRAABBIILL

a nivelul Uniunii Europene, femeile sunt definite implicit ca un grup vulnerabil, situa ia femeilor reprezentând o prioritate în majoritatea ariilor de regle

mentare i ac iune. Vulnerabilitatea în acest caz este în eleas atât ca lips a mijloacelor de ap rare, cât i ca o probabilitate mai mare de a se confrunta cu anumite riscuri.

Egalitatea dintre femei i b rba i este considerat un drept fundamental, o valoare comun i o condi ie necesar pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene de cre tere economic , ocupare a for ei de munc i coeziune social . Progresul înregistrat în dobândirea egalit ii este monitorizat în fiecare an, iar rezultatele sunt publicate într un raport. Argumente în favoarea vulnerabilit ii femeii sunt considerate a fi:

− rata ocup rii femeilor mai sc zut decât cea a b rba ilor (58,6% comparativ cu 70,7%), de i femeile au un nivel de educa ie mai ridicat (aproximativ 60% dintre absolven ii cu studii superioare din UE sunt femei);

− un num r mare de femei lucreaz cu timp par ial: peste 30%, fa de mai pu in de 8% dintre b rba i în 2008;

− femeile sunt pl tite mai pu in decât b rba ii: în medie cu 18% mai pu in pentru fiecare or muncit ;

L

32

− riscul s r ciei este mai mare pentru femei decât pentru b rba i: 17,1% dintre femei sunt s race comparativ cu 15,3% dintre b rba i, iar în cadrul categoriei vârstnicilor de 65 de ani i peste, diferen a este mai mare 20,1% dintre femei i 14,9% dintre b rba i;

− femeile sunt subreprezentate în pozi ii decizionale din domeniul economic sau politic, de i ponderea lor în aceste domenii este ridicat ;

− diviziunea responsabilit ilor familiale este înc puternic inegal ;

− femeile sunt într o mai mare m sur victime ale violen ei i traficului de fiin e umane.

2.1. Femeile ca grup vulnerabil în documentele oficiale În documentele oficiale din România, femeia apare în situa ie

de vulnerabilitate în special în rela ie cu problema violen ei i cu oportunit ile de angajare pe pia a muncii. Femeile vulnerabile sunt de regul femeile victime ale violen ei domestice, supuse abuzului, exploat rii i traficului i femeile “dezavantajate” pe pia a muncii.

În Planul na ional de dezvoltare 2007 2013, se arat c „riscul excluziunii sociale se manifest mai pregnant în rândul femeilor decât al b rba ilor, în toate etapele vie ii, ca o reflectare a particip rii lor sc zute pe pia a muncii. Acest risc de s r cie este cu deosebire mai mare în rândul femeilor vârstnice i al p rin ilor singuri având copii în între inere, dintre ace tia grupul predominant constituindu l femeile” (Guvernul României, 2005, p. 297).

Exist numeroase pachete legislative care reglementeaz situa ia femeii, care pot fi structurate pe mai multe domenii: acte normative care reglementeaz tratamentul egal între femei i b rba i, antidiscriminarea, protec ia maternit ii la locul de

33

munc , legisla ia muncii privind s n tatea i securitatea, i care sunt în acord cu legisla ia european în domeniu.

Legislația la nivelul Uniunii Europene • Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de şanse şi al egalității de tratament între bărbați şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă;

• Directiva 79/7/EEC din 19 decembrie 1978 pentru implementarea progresivă a principiului egalității de tratament între bărbați şi femei în materie de securitate socială;

• Directiva 86/613/EEC din 11 decembrie 1986 referitoare la principiul tratamentului egal al bărbaților şi femeilor angajați în activități independente, inclusiv în agricultură, şi protecția femeilor care des‐făşoară activități independente în perioada de sarcină şi maternitate;

• Directiva 92/85/EEC din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătățirii sănătății şi securității în muncă a lucrătoarelor gravide, a lucrătoarelor care au născut recent şi a celor care alăptează;

• Directiva 96/34/EC din 3 iunie 1996 privind contractul‐cadru refe‐ritor la concediul parental, susținută de UNICEF, CEEP şi ETUC;

• Directiva 97/80/EEC din 15 decembrie 1997 privind sarcina probei în cazurile de discriminare bazate pe sex;

• Directiva Consiliului 2000/43/CE din 29 iunie 2000 cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasială sau etnică;

• Directiva Consiliului 2004/113/CE din 13 decembrie 2004 privind implementarea principiului egalității de tratament între bărbați şi fe‐mei în ceea ce priveşte accesul la şi furnizarea de bunuri şi servicii;

• Directiva Consiliului 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă şi condițiile de muncă. Sursa: ESTHR, http://www.egalitatedesansa.ro/documente.aspx?catId=5.

34

Acte normative naționale care reglementează situația femeii • Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbați;

• Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenței în familie;

• Hotărârea nr. 24/18 noiembrie 2003 a Camerei Deputaților privind înființarea Comisiei pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbați;

• Hotărârea de Guvern nr. 484/2007 din 23 mai 2007 privind aprobarea Statutului Agenției Naționale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbați;

• Ordonanța de urgență nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați şi femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială;

• Legea nr. 44 din 19 martie 2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați şi femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială;

• Ordonanța de urgență nr. 61/2008 privind implementarea princi‐piului egalității de tratament între femei şi bărbați în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii;

• Legea nr. 62/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Gu‐vernului nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalității de tratament între femei şi bărbați în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii;

• Hotărârea nr. 237 din 24 martie 2010 privind aprobarea Strategiei naționale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbați pentru perioada 2010‐2012 şi a Planului general de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbați pentru perioada 2010‐2012

Sursa: Agenția Națională pentru Egalitatea de Şanse, http://www.egalitatedesansa.ro/documente.aspx?catId=5.

35

Cea mai important dintre acestea este Legea nr. 202/2002, care reglementeaz principiul egalit ii de anse între femei i b rba i în domeniul muncii, în privin a accesului la educa ie, la s n tate, la cultur i la informare i la participare la luarea deciziei. În caset este prezentat o selec ie a actelor normative, focalizate pe situa ia femeii.

Ca organism institu ional de coordonare, exist Agen ia Na ional pentru Egalitatea de anse între Femei i B rba i, aflat în subordinea Ministerului Muncii, Familiei i Egalit ii de anse, care promoveaz principiul egalit ii de anse i de tratament între femei i b rba i i asigur integrarea activ a perspectivei de gen în toate politicile i programele na ionale.

În Strategia națională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbați pentru perioada 2006‐2009, un obiectiv important l a reprezentat „facilitarea inser iei pe pia a muncii a femeilor aflate în situa ie sau risc de marginalizare”, fiind men ionate în special femeile din comunit ile roma, femeile vârstnice i femeile f r educa ie. În Strategia națională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbați pentru perioada 2010‐2012, femeile rome apar ca grup vulnerabil explicit în proiectele din lista de ac iuni specifice întreprinse de Agen ia Na ional pentru Egalitatea de anse ANES.

În privin a m surilor de suport, majoritatea ini iativelor legislative au fost orientate c tre reglementarea accesului pe pia a muncii, salarizare egal , formare profesional , promovare în carier , prevenirea i combaterea h r uirii sexuale, reconcilierea vie ii de familie cu via a profesional .

De exemplu, în Planul național de dezvoltare 2007‐2013, se arat c promovarea egalit ii de gen i combaterea excluziunii sociale a femeilor1 se va realiza prin sprijinirea acestora prin m suri de tipul: 1 În cadrul Strategiei, există 6 priorități naționale de dezvoltare. Axa prioritară 4 vizează Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocup rii i a

36

• facilitarea accesului la formare profesional , consiliere, sprijin pentru ini ierea unei activit i independente;

• promovarea formelor moderne de ocupare, în special prin utilizarea noilor tehnologii informa ionale;

• facilitarea accesului la servicii de acompaniere (ex., servicii de îngrijire a persoanelor dependente);

• identificarea i eliminarea prejudec ilor privind împ r irea tradi ional a ocupa iilor (specifice femeilor, specifice b rba ilor);

• dezvoltarea unui sistem de accesare a informa iilor privind programele i activit ile destinate sprijinirii femeilor, precum i posibilitatea de participare la acestea;

• activit i de reconciliere a vie ii profesionale cu via a de familie, prin promovarea coresponsabilit ii i împ r irea egal a sarcinilor domestice i parentale între femeie i b rbat, facilitarea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor (Guvernul României, 2005, p. 305 306).

În continuare, vom prezenta situa ia ocup rii femeilor, pentru a analiza în ce m sur reprezint un grup vulnerabil pe pia a muncii i care ar fi categoriile cu vulnerabilitate ridicat în cadrul acestora.

2.2. Situația ocupării femeii în România Situa ia ocup rii femeilor din România nu poate fi definit

drept una problematic la nivel general. Cu o tradi ie consolidat din perioada socialist , femeile au niveluri de educa ie i participare pe pia a muncii relativ ridicate. Sectorul i tipul de

incluziunii sociale i înt rirea capacit ii administrative. Unul dintre obiectivele specifice îl reprezintă Promovarea egalit ii de gen i combaterea excluziunii sociale a femeilor.

37

ocupa ii în care sunt angrenate, forma de contract i alte asemenea aspecte pot conduce îns la o situa ie vulnerabil pentru anumite categorii de femei. Economia social poate reprezenta pentru acestea o form de suport, o oportunitate pentru a i rezolva nevoile de integrare i realizare profesional .

2.2.1. Ocuparea femeilor în raport cu media europeană Ocuparea feminin urmeaz modelul general al ocup rii din

România ( i pentru b rba i) cu niveluri reduse i tendin descendent .

La nivelul anului 2010, rata de ocupare a femeilor (20 64 de ani) din România are una dintre cele mai sc zute valori din Europa: 55,9% (media Uniunii Europene este de 62,1%)1. Nivelul ocup rii feminine din România este comparabil cu cel din rile sudice, precum Spania, Grecia, Italia (care au tradi ional un pattern al particip rii reduse a femeilor pe pia a muncii), fiind mult mai sc zut decât rile nordice (cu ponderi de peste 70%) i chiar fa de majoritatea rilor foste socialiste.

Evolu ia ocup rii în rândul femeilor dup 1989 a urmat un traseu diferit de statele europene dezvoltate. Dac în spa iul occidental a avut loc o cre tere lent , dar constant a ocup rii, în cazul României, trendul a fost constant descendent. De la cote mult mai ridicate comparativ cu majoritatea rilor vestice în timpul perioadei comuniste (ca urmare a unor m suri de încurajare, dar i de constrângere), dup 1989, multe femei au devenit pensionare (prin pensionare anticipat ), omere, persoane descurajate sau casnice care au renun at s mai caute un

1 Prin politicile formulate la nivel european se urmăreşte atingerea unui grad de ocupare atât al femeilor, cât şi al bărbaților de 75%, până în anul 2020 (conform Strategiei europene – Europe 2020).

38

loc de munc . Numai fa de anul 2000, rata ocup rii femeilor a sc zut cu 7 puncte procentuale.

2.2.2. Ocuparea femeilor în raport cu bărbații Femeile au fost afectate de sc derea gradului de ocupare într o

propor ie mai mare decât b rba ii. Diferen a în ratele de ocupare ale femeilor i b rba ilor este considerabil i constant în timp. În ultimii ani, aceasta s a m rit, probabil pe fondul crizei economice, care a afectat într o mai mare m sur popula ia feminin .

Graficul nr. 3 ‐ Evoluția ratei ocupării femeilor comparativ cu cea a bărbaților

69,1 68,3

63,3 63,7 63,5 63,6 64,8 64,4 64,4 63,5 63,3

75,4 74,6

70,1 70,5 69,7 70,4 71,2 71,0 71,6 70,7 70,8

63,0 62,3

56,8 57,0 57,4 56,958,5 57,9 57,3 56,3 55,9

50

55

60

65

70

75

80

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total Bărbaţi Femei

Sursa: Eurostat.

Un grad de ocupare mai sc zut decât al b rba ilor se înregistreaz cu prec dere la popula ia feminin cu nivel de

39

educa ie sc zut i mediu, decalajul p strându se constant în timp. Femeile cu studii superioare au anse aproximativ egale cu ale b rba ilor în ocuparea unui loc de munc , fapt reflectat de diferen ele mici în gradul de ocupare înregistrat la nivelul celor dou categorii de popula ie.

Rata omajului la femei era de 6,5% în 2010, mai sc zut decât la b rba i (7,9%). omajul sc zut al popula iei feminine care pare s descrie o situa ie pozitiv pe pia a muncii a acestora are îns multiple explica ii negative: rata de ocupare mai sc zut , ponderea mai ridicat a casnicelor, ponderea ridicat în rândul lucr torilor familiali neremunera i etc.

În Strategia na ional pentru egalitatea de anse între femei i b rba i pentru perioada 2010 2012, se arat c , „la nivelul pie ei muncii, înc persist segregarea profesional pe sexe, în sensul c în anumite domenii de activitate economic sunt implicate preponderent femeile (domenii cum ar fi s n tatea, educa ia, administra ia public etc.), în timp ce alte domenii sunt dominate de b rba i (domenii cum ar fi industria grea, armata etc.). Aceast segregare profesional determin diferen ieri de remunerare între femei i b rba i, avându se în vedere c domeniile puternic feminizate sunt mai prost pl tite decât domeniile preponderent masculine”1.

În România, comparativ cu celelalte state europene, diferen a de salarizare dintre femei i b rba i nu este ridicat i se afl într o tendin descendent . Dac în 2004 era de 14%, în prezent este sub 9%, considerabil mai sc zut fa de media statelor membre, de 17,2% (Eurostat). România se înscrie în categoria rilor cu diferen sc zut , de sub 10%, al turi de Italia, Malta, Polonia, Slovenia, Portugalia i Belgia. Pentru compara ie, exist diferen e 1 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTA‐RARI‐ DE‐GUVERN/HG237‐2010.pdf.

40

de peste 20% în Slovacia, rile de Jos, Cipru, Germania, Regatul Unit, Lituania i Grecia i de peste 25% în Republica Ceh , Austria i Estonia.

Indicatorul ar putea ar ta o situa ie pozitiv pe pia a muncii a femeii în România, îns o serie de aspecte mai pu in pozitive se afl în spatele acestei valori. Diferen a de salarizare indic în fapt diferen ele de modalit i de lucru pentru femei. O diferen crescut este caracteristic unei pie e a muncii segregat (de exemplu, Cipru, Estonia, Slovacia, Finlanda), dar i unei pie e a muncii în care un procent important de femei lucreaz cu jum tate de norm (de exemplu, Germania, Regatul Unit, rile de Jos, Austria, Suedia). Diferen a mic de salarizare este caracteristic rilor al c ror procent de ocupare a for ei de munc pentru femei este sc zut i reflect slaba participare a femeilor pu in calificate sau necalificate pe pia a for ei de munc .

2.2.3. Flexibilitate, ocupare cu timp parțial Peste dou treimi dintre femeile din România ocup un loc de

munc salarizat. Procentul crescut al persoanelor salariate în totalul femeilor ocupate eviden iaz gradul relativ înalt al stabilit ii locului de munc , dar i premisele unei anumite rigidit i în ce prive te posibilitatea de gestionare a timpului dedicat muncii i de împ care a sarcinilor profesionale cu cele familiale.

Nu întâmpl tor, la nivelul statelor europene, ocuparea cu timp par ial de lucru este preponderent caracteristic popula iei feminine (la nivelul UE 25, aproximativ o treime dintre femei sunt ocupate în regim par ial de lucru, comparativ cu mai pu in de 8% dintre b rba i). Situa ia din România este una atipic , ocuparea par ial a femeilor fiind de 3 ori mai sc zut (11,4%) i comparabil cu cea care se înregistreaz la nivelul b rba ilor (10,6%).

41

Graficul nr. 4 ‐ Ponderea celor angajați cu timp parțial de muncă în totalul angajaților

16,5 16,6

11,8 11,510,6 10,2

9,7 9,7 9,9 9,811,0

14,6 14,9

10,9 10,910,2 10,0

9,5 9,2 9,1 9,1

10,6

18,6 18,4

13,012,2

11,210,5

9,810,4 10,8 10,6

11,4

8

10

12

14

16

18

20

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total Bărbaţi Femei

Sursa: Eurostat.

Programul par ial acoper cu preponderen categoria lucr

torilor familiali neremunera i (20% dintre femeile ocupate se concentreaz în categoria lucr torilor familiali neremunera i) i numai într o mic m sur pe cea a lucr torilor pe cont propriu. Femeile sunt suprareprezentate în categoria lucr torilor familiali neremunera i (peste dou treimi din aceast categorie sunt femei) i sunt subreprezentate în categoria patronilor (mai pu in de un sfert din aceast categorie sunt femei) sau a lucr torilor pe cont propriu (numai aproximativ 30% sunt femei).

Aceast distribuire a ocupa iilor part time semnaleaz o vulnerabilitate financiar crescut a popula iei feminine angrenate în aceste ocupa ii. Comparativ cu b rba ii, femeile sunt, prin urmare,

42

mai dependente economic i au o libertate de organizare a programului de lucru mai mic .

2.3. Factori explicativi

2.3.1. Orientări valorice Modelul tradi ional al familiei, în care b rbatul este capul

familiei i cel care asigur venitul, iar femeia este casnic i are grij de familie i copii, este pu in sus inut în România. Participarea femeii pe pia a muncii este larg r spândit . Românii sus in un rol dublu pentru femei – de so ie i mam i de lucr toare pe pia a muncii. Se consider c este bine ca femeia s lucreze, întrucât acest fapt îi asigur independen a i contribuie la bun starea familiei, f r s aib efecte negative asupra copiilor.

În acela i timp îns , marea majoritate (inclusiv femeile) consider c familia i copiii reprezint condi ii esen iale ale realiz rii sale. Deschiderea c tre participarea pe pia a muncii a femeii este explicabil prin considerarea acesteia drept o op iune complementar , i nu contradictorie cu responsabilit ile vie ii de familie. Cu alte cuvinte, în atitudini, românii sus in egalitatea de gen i realizarea profesional a femeii numai dac acestea nu sunt conflictuale cu via a de familie. Femeile sunt definite i se autodefinesc prin rolul lor legat de familie i copii (Popescu, 2009).

2.3.2. Munca domestică În România, majoritatea nevoilor domestice sunt acoperite

prin munca nepl tit a membrilor familiei. Estim ri recente arat c num rul de ore petrecut în gospod rie este comparabil cu cel petrecut pentru activit i productive (H r gu , 2005). Multiple analize pe familia româneasc confirm distribu ia

inegal a rolurilor: majoritatea treburilor casnice revin femeii.

43

B rbatul se ocup cu muncile mai grele, precum repara iile din cas sau ale automobilului, femeia cu restul: treburile gospod re ti g tit, sp lat, c lcat, cur enie , dar i cre terea i îngrijirea copilului. Cele mai egalitare sarcini sunt cele legate de cre terea copilului. În educa ia pentru via i formarea copilului, ambii parteneri se implic în mod egal. Nici în Europa Occidental nu se poate vorbi de o distribu ie egal a rolurilor domestice, îns tendin a de egalizare este mult mai accentuat .

Analizând munca domestic , se desprinde i o alt concluzie important : familiile din România au un standard de via sc zut, aceast situa ie perpetuând inegalitatea de gen în familie. Femeia are astfel dou servicii, unul pe pia a muncii i altul acas (Zamfir i Zamfir, 2000). Sensibilizarea b rba ilor i încurajarea acestora s preia unele dintre responsabilit ile familiale reprezint i la nivel european o prioritate, foarte greu îns de implementat.

De i inegalitatea de gen se p streaz în privin a rolurilor performante în familie, aceasta nu se men ine i în privin a deciziei. Majoritatea familiilor române ti iau deciziile în familie împreun . În familiile în care deciziile nu se iau democratic, în mod surprinz tor probabil, puterea de decizie a femeii este mai ridicat . Pe lâng implicarea mai mare în treburile casnice, femeia are i o putere de decizie mai mare în administrarea acestora. Femeia face mai multe în gospod rie i pentru cre terea copiilor, dar i decide într o mai mare m sur ce trebuie f cut (Popescu, 2007, 2009).

2.3.3. Standardul de viață scăzut al familiei şi accesul scăzut la servicii de suplinire a muncilor domestice

Muncile casnice sunt performate de c tre membrii familiei i în interiorul familiei pentru c nu î i permit s apeleze la servicii specializate. În România, oferta de servicii publice care s

44

compenseze muncile domestice înregistreaz un regres începând cu anii 1990, în timp ce oferta de servicii private r mâne foarte costisitoare i slab dezvoltat . Suportul pentru activit ile domestice vine de la familia extins sau de la vecini, prieteni etc., i nu de la servicii specializate. De exemplu, datele studiului Genera ii i gen (UNFPA, 2005)

arat c , în cre terea copilului, cele mai des men ionate surse ale ajutorului sunt reprezentate de „mama”, „soacra” sau „bunica” (totalizând aproximativ 80%). Destul de rar responden ii au men ionat forme de ajutor institu ionalizat pentru cre terea copilului. Alte forme posibile de îngrijire sunt men ionate de c tre o mic parte a popula iei. Dac aproape 80% dintre responden i au apelat la gr dini (datorit func iei educative i probabil i datorit obligativit ii anului preg titor pentru coal ), la cre au apelat numai 15%, la d dac sau bon numai 4%, iar la centre de tip internat sau centre de zi aproximativ 1%. Institu ia gr dini ei r mâne singurul suport larg accesat în formarea i îngrijirea copilului.

Dac , în cadrul segmentului de vârst 3 6 ani, rata brut de cuprindere în înv mântul pre colar a crescut în ultimii ani, ajungând în 2010 la o valoare de 78,4%, astfel încât peste 91% dintre copiii intra i în clasa I au frecventat anterior gr dini a1, cuprinderea copiilor de vârst mic , de 0 3 ani, r mâne foarte sc zut .

Num rul cre elor a sc zut dramatic imediat dup anul 1989, cererea dep ind cu mult num rul de locuri disponibile. Dac în

1 Date din Raportul privind starea înv mântului în anul 2010, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului şi Sportului, 2010, http://www. edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=12866.

45

1990 erau 840 de cre e, în prezent exist mai pu in de 3001. Se estimeaz c aproximativ 3,3% din totalul copiilor de 0 3 ani sunt cuprin i într o form institu ionalizat de îngrijire: ponderea este una dintre cele mai sc zute la nivel european: Danemarca (83%), Suedia (66%), Finlanda (35,7%), Fran a (27%), Irlanda (15%), Austria (10%), Germania (9,3%), Cehia (0,5%).

Oferta de servicii publice în domeniul îngrijirii copiilor este nu numai redus , dar i mult diferen iat , în func ie de tipul localit ii i mediul de reziden . Dac num rul locurilor în cre e i gr dini e este insuficient la nivelul ora elor mari, problema cap t accente dramatice la nivelul ora elor mai mici i în mediul rural. Politicile fiscale i publice nu încurajeaz dezvoltarea serviciilor private de îngrijire a copiilor2. P rin ii nu beneficiaz de deduceri fiscale ale acestor costuri, iar subven ionarea serviciilor prin programul de tichete pentru cre este pu in aplicat de c tre angajatori.

Externalizarea sarcinilor domestice ca ajutor pl tit în gospod rie sau cump rarea serviciilor necesare de pe pia (mâncat în ora , apelarea la sp l torii i cur torii, la servicii specializate de cur enie a casei etc.) este foarte pu in r spândit în România. Numai 1,7% dintre responden i au r spuns c apeleaz la servicii pl tite de acest tip (conform datelor studiului Genera ii i gen al UNFPA, 2005). Valoarea indic nu o nevoie sc zut de astfel de servicii, ci, ca i în cazul serviciilor de îngrijire a copilului, imposibilitatea procur rii lor.

1 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_24631/Centre‐speciale‐de‐ingriji‐re‐a‐copiilor‐mai‐mici‐de‐3‐ani‐proiect‐aprobat‐de‐Senat.html#ixzz1O9Xe3 GFE.

2 Un proiect de lege care urmează a fi aprobat reglementează înființarea mai multor tipuri de servicii de îngrijire şi educare a copiilor cu vârste cuprinse între 3 luni şi 3 ani, ai căror părinți muncesc, şi introduce şi un cadru legal privind bonele şi activitatea de baby‐sitting.

46

2.3.4. Flexibilitatea scăzută la locul de muncă Gradul de flexibilitate pe pia a muncii depinde atât de

politicile promovate de stat (încurajarea locurilor de munc parttime, garantarea concediilor pentru îngrijirea copilului etc.), cât i de disponibilitatea angajatorului de a oferi un mediu propice pentru împ carea celor dou categorii de sarcini.

În spa iul statelor europene dezvoltate, contractele de munc part time sunt considerate o solu ie adecvat pentru femeile care doresc reintegrarea pe pia a muncii, în condi iile perform rii obliga iilor familiale. Ocupa iile part time ale femeilor din România reprezint în mic m sur o solu ie pentru reconcilierea vie ii de munc cu via a de familie, ca urmare a faptului c nu asigur un nivel decent al veniturilor din munc i o bun protec ie a angajatului la locul de munc .

Disponibilitatea pentru asigurarea unui mediu flexibil de lucru este destul de redus în rândul angajatorilor din România. O propor ie sc zut a angaja ilor salaria i (aprox. 15%) are posibilitatea de a i aranja timpul de lucru într un mod flexibil, care s permit rezolvarea problemelor personale. Angaja ii cu contracte pe perioad determinat par a avea o libertate mai crescut 20% fa de 14% dintre angaja ii cu contract de munc pe perioad nedeterminat (conform datelor studiului Genera ii i gen al UNFPA, 2005).

2.4. Integrarea pe piața muncii prin economia socială Dezvoltarea unor programe de creare de locuri de munc de

tipul economiei sociale ar putea contribui la îmbun t irea situa iei femeilor pe pia a muncii, reprezentând pentru acestea o form de suport, o oportunitate pentru a i rezolva nevoile de integrare i realizare profesional .

47

Din analiza situa iei prezentate anterior, putem identifica mai multe categorii problematice din punct de vedere al ocup rii:

− femeile cu nivel sc zut de preg tire i/sau calificare neadecvat pe pia a muncii;

− femeile din mediul rural, a c ror ocupa ie formal este cel mai adesea cea de lucr tor familial neremunerat;

− femeile cu mul i copii, f r experien pe pia a muncii sau cu o perioad îndelungat de pauz care face extrem de dificil reintegrarea;

− femeile rome, în special cele din comunit i tradi ionale: nu reprezint o categorie problematic în sine, ci prin cumulul de problemele identificate i la celelalte categorii – sunt adesea f r educa ie i calificare, au mul i copii i tr iesc în mediul rural.

De asemenea, se pot identifica mai multe aspecte problematice ale ocup rii femeii:

− locuri de munc inadecvate educa iei i calific rii categoriilor cu probleme;

− slab dezvoltare a locurilor de munc cu timp par ial, care s dea posibilitatea armoniz rii muncii cu via a de familie;

− flexibilitate redus a programului de lucru pentru femeile cu copii;

− insuficiente alternative de îngrijire a copiilor în afara familiei;

− insuficiente servicii prin care se pot externaliza o parte a treburilor gospod re ti.

Economia social se adreseaz acestor grupuri vulnerabile i poate rezolva problemele identificate. Ea poate reprezenta o alternativ viabil la problema timpului par ial de lucru i a

48

flexibiliz rii programului. De asemenea, poate reprezenta o solu ie pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor sau de externalizare a treburilor gospod re ti.

2.5. Direcții de acțiune a proiectelor de ES pentru femei aflate în dificultate

Dac în trecut proiectele de economie social erau de dimensiuni reduse i aveau un caracter mai degrab local, odat cu anul 2008, an în care s au deschis oportunit i de finan are generoas prin Fondul Social European, Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, proiectele de economie social au cunoscut o dezvoltare f r precedent, acoperind tot mai mul i beneficiari, la nivel jude ean i regional.

Agen ia Na ional pentru Egalitatea de anse, devenit prin reorganizare Direc ia Egalitate de anse între Femei i B rba i din cadrul Ministerului Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, este institu ie partener în o serie de astfel de proiecte, men ionate i în Strategia na ional pentru egalitatea de anse între femei i b rba i pentru perioada 2010 2012:

• Proiectul „Femei i b rba i acelea i anse pe pia a muncii”; • Proiectul „Re eaua de centre pilot pentru femei ESTHIA”; • Proiectul „Antreprenoriatul i egalitatea de anse. Un

model interregional de coal antreprenorial pentru femei”

• Proiectul „Fem. RRom Îmbun t irea accesului femeilor de etnie rom pe pia a muncii i sprijinirea economiei sociale”;

• Proiectul „Parteneriat pentru dezvoltarea mecanismelor de implementare a egalit ii de anse pe pia a muncii pentru femeile rome”.

49

www.touchedromania.ro

În continuare, vom prezenta câteva astfel de proiecte, atât dintre cele de anvergur , la nivel interregional, cât i dintre cele de dimensiuni mici, cu interven ie la nivel local. Proiectele de economie social sunt complexe, îmbinând domeniul social cu profitabilitatea economic . Nu se poate vorbi de o singur direc ie de ac iune, ci despre direc ii multiple, orientate spre: formarea continuă a femeilor aflate în dificultate, flexibilizare, creşterea accesului pe piața muncii. 1. Flexibilizarea ocupării Economie socială cu bijuterii Swarovschi Proiectul Asocia iei Touched Ro

mania, început în 2006, face parte din seria proiectelor cu caracter mai degrab local i cu un num r mai redus de beneficiari, ini iat în prima etap de dezvoltare a proiectelor de economie social .

Centrul Maternal „Casa Agar” este destinat mamelor singure cu copii sau femeilor îns rcinate aflate în situa ie dificil . Pe lâng activit ile casnice pe care le fac împreun , mamele confecioneaz i bijuterii, ca un fel de terapie, dar i ca activitate economic productiv .

Centrul Maternal Reziden ial „Casa Agar” vizeaz prevenirea abandonului copiilor, oferind asisten , reziden , hran , îmbrc minte, medicamente, suport emo ional, psihologic i profesional mamelor care sunt în situa ia de a i abandona copiii. Dup perioada de reziden , sunt ajutate s se reintegreze în societate, prin g sirea unui serviciu, prin suport de grup, ajutor material i emo ional, pl tirea cre elor i a gr dini elor pentru copii.

50

Pentru a sus ine financiar activitatea Centrului Maternal Reziden ial, a fost ini iat i o întreprindere social , „Touched Collection”, în care rezidentele centrului maternal, voluntarii i angaja ii centrului realizeaz manual bijuterii, care apoi sunt vândute la târguri, companii, organiza ii nonprofit etc. Bijuteriile pot fi achizi ionate i online.

Sursa: http://www.economiesociala.net/m3 6 7 ro De la terapie cugablonturi la economie sociala cu bijuterii Swarovschi.

2. Formare continuă şi stimularea inițiativelor economice Femei competente ‐ femei active pe piața muncii Proiectul1 este implementat de CRFPA Dolj (Centru Regional

de Formare Profesional a Adul ilor) în parteneriat cu AJOFM Dolj (Agen ia Jude ean pentru Ocuparea For ei de Munc ), AJOFM Harghita i AJOFM Cara Severin i a fost lansat în 2010.

Obiectivul proiectului este „dezvoltarea capitalului uman feminin, cre terea competitivit ii acestuia pe pia a muncii, prin asigurarea de oportunit i egale de înv are pe tot parcursul vie ii i dezvoltarea unei pie e a muncii moderne, flexibile i incluzive care s conduc la integrarea pe pia a muncii a unui num r de 700 de femei”.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: • Dezvoltarea educației continue în rândul femeilor, prin

promovarea de oferte educaționale de calitate şi relevante pentru piața muncii, care să asigure oportunități egale de învățare pe tot parcursul vieții şi îmbunătățirea şanselor de angajare.

1 http://www.crfpa‐dolj.ro/achizitii‐publice/femei‐competente‐femei‐active‐pe‐piața‐muncii.

51

• Dezvoltarea unor programe flexibile şi personalizate de învățare şi carieră, prin furnizarea de servicii integrate de informare, orientare şi consiliere pentru un număr de 1400 de femei.

• Creşterea nivelului de educație şi formare profesională al capitalului uman, femei, prin oferirea de programe educaționale şi de formare profesională continuă specifice, care să furnizeze competențele şi abilitățile cerute pe piața muncii pentru un număr de 700 de persoane.

• Se vor elabora şi implementa metode inovatoare în vederea ocupării grupului‐țintă, printr‐o mai bună corelare între aptitudinile individuale, educație şi potențialul de muncă şi oportunitățile de pe piața muncii, prin îmbunătățirea capacității de ocupare a femeilor, prin creşterea gradului de calificare a persoanelor cu nivel scăzut de pregătire, prin recalificarea grupului‐țintă pentru a corespunde cerințelor impuse de situația socioeconomică, prin stimularea participării la formare profesională, cu reprezentare echilibrată în funcție de mediul de proveniență, nivelul de studii şi vârstă, prin flexibilizarea accesului la serviciile de informare, consiliere şi orientarea carierei, prin furnizarea de informații în cadrul consilierii personalizate şi a aspectelor cu privire la egalitatea de şanse, de gen şi respectarea diversității.

• Creşterea gradului de participare la serviciile de consiliere şi formare profesională de la 2% la minimum 7% în rândul femeilor, furnizarea serviciilor de consiliere profesională.

Egalitatea prin diferență. Accesul femeilor rome pe piața muncii Proiectul 1 îndreapt aten ia spre femeia de etnie rom i

accesul acesteia pe pia a muncii. Munca nepl tit i/sau cea

1 http://femrom.ro/desprefemrom.html.

52

pl tit este una dintre activit ile prin care femeile rome contribuie la sus inerea familiilor i comunit ii lor. Proiectul î i propune s ac ioneze asupra factorilor i condi iilor care afecteaz ansele femeilor rome de a se implica în activit i aduc toare de venit, care pot asigura atât bun starea i securitatea lor social , cât i respectul din partea comunit ii rome i nerome.

În cadrul proiectului s au identificat o multitudine de factori care îngr desc accesul femeilor rome pe pia a muncii. Ace ti factori sunt: „lipsa sau gradul redus al educației şcolare; lipsa de acte de identitate; lipsa de informații despre posibilitățile de calificare/re‐calificare şi de ocupare profesională; constrângerile de ordin familial şi normele comunitare tradiționale referitoare la rolurile femeilor şi relațiile de gen; lipsa de încredere şi a stimei de sine pe care femeile rome şi le cultivă şi în urma interiorizării devalorizării lor atât în comunitățile proprii, cât şi din partea populației majoritare; dificultatea reconcilierii vieții de familie cu activitatea profesională, datorată, printre altele, şi lipsei serviciilor sociale accesibile în materie de îngrijire a membrilor de familie dependenți; atitudinea angajatorilor față de romi în general şi față de femeile rome în special, bazată pe stereotipuri şi prejudecăți, precum şi practicile discriminatorii rezultate din acestea; lipsa de informații privind legislația oportunităților egale şi antidiscri‐minării atât la femeile rome, cât şi la angajatori; imaginea negativă despre romi promovată de mass‐media, care descurajează angajatorii în raport cu angajarea romilor; tratamentul inegal al persoanelor de etnie romă în instituțiile administrației publice şi în şcoli, cu repercusiuni negative asupra relației cu autoritățile şi asupra şanselor ocupării unui loc de muncă.”1

1 http://femrom.ro/relevantaproiectului.html.

53

Antreprenoriatul şi egalitatea de şanse. Un model interregional de şcoală antreprenorială pentru femei Men ionat i în Strategia națională pentru egalitatea de şanse între

femei şi bărbați pentru perioada 2010‐2012, face parte din seria celor de mari dimensiuni i cu nivel de implementare regional finan ate din Fondul Social European. Proiectul a fost ini iat de c tre Universitatea din Oradea, Facultatea de tiin e Economice i a avut ca obiectiv stimularea implic rii femeilor, în general, i a femeilor din mediul rural, în special, în ini ierea i dezvoltarea propriei afaceri.

Proiectul este finalizat, iar rezultatele indic crearea unor perspective pentru multe femei din regiune:

• 1800 de femei instruite în cadrul colii Antreprenoriale i 1800 de planuri de afaceri realizate de acestea;

• 724 de planuri de afaceri eviden iate i promovate în cadrul proiectului, prin intermediul site lui www.antres.ro;

• 115 planuri de afaceri care au stat la baza ini ierii de afaceri premiate în bani;

• 72 de formatori de competen e profesionale în domeniul antreprenoriatului instrui i în cadrul proiectului;

Prezint , de asemenea, i rezultate concrete: • 72 de locuri de munc nou create; • un curs de formare de formatori (100 ore) certificat la nivel

na ional; • un volum final i numeroase suporturi de curs.

Sursa: http://www.antres.ro.

54

3. Creşterea şanselor de acces pe piața muncii al femeilor aflate în risc de excluziune socială Incubatoare de întreprinderi sociale

Proiectul este implementat de Blocul Na ional Sindical i are ca scop integrarea i reintegrarea pe pia a muncii a persoanelor care provin din grupuri sociale dezavantajate sau vulnerabile, înfiin area unor firme bazate nu atât pe profit, cât pe dezvoltarea de abilit i i recompensarea angaja ilor

din profitul scos de acestea. Grupurile vulnerabile c rora se adreseaz acest proiect sunt: − persoane cu dizabilit i fizice sau mentale; − persoane provenind din familii numeroase sau

monoparentale; − persoane care apar in grupurilor etnice minoritare; − persoane f r educa ie sau preg tire profesional ; − femei; − persoane dependente de droguri; − victime ale violen ei în familie; − persoane afectate de boli care le influen eaz via a

profesional i social ; − imigran i; − refugia i; − persoane care tr iesc din venitul minim garantat; − persoane care tr iesc în comunit i izolate;

55

− victime ale traficului de persoane; − persoane afectate de boli ocupa ionale. Programul î i dore te s scoat indivizii dezavantaja i din

zona de asisten sau protec ie social , din izolarea impus de societate i s i reintegreze pe pia a muncii, s îi ajute s ob in beneficii economice, dezvoltându i abilit ile, i s le ofere o stabilitate social .

Sursa: http://www.intreprinderesociala.ro/ro/. Crearea şi promovarea de instrumente de economie socială în scopul incluziunii pe piața forței de muncă a grupurilor defavorizate Proiectul este implementat începând cu iulie 2010 de „AUR”

Asocia ia Na ional a Speciali tilor în Resurse Umane, împreun cu Universitatea „Babe Bolyai” din Cluj Napoca, S.C. SIVECO România S.A., Funda ia Post Privatizare i Coali ia KARAT, cu sediul în Var ovia, Polonia.

Obiectivul general al proiectului este „dezvoltarea structurilor economiei sociale în scopul integrării pe piața muncii a grupurilor defavorizate supuse riscurilor de excluziune socială (persoane de etnie romă, femei cu vârsta de peste 45 de ani în căutarea unui loc de muncă, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul social de protecție şi familiile monoparentale) din trei regiuni ale României”.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: − îmbun t irea capacit ii de sus inere a economiei sociale

de c tre entit ile economiei sociale; − promovarea capacit ii de a ocupa un loc de munc de

c tre persoanele supuse riscurilor de excluziune social (30 de persoane de etnie rom , 30 de femei cu vârsta peste

56

45 de ani în c utarea unui loc de munc , 30 de tineri peste 18 ani care p r sesc sistemul social de protec ie i 30 de p rin i din familii monoparentale);

− îmbun t irea capacit ii a 160 de actori ai economiei sociale (100 de lucr tori sociali i 60 de speciali ti în economia social ) de a sus ine mai activ dezvoltarea acestui segment al economiei na ionale;

− proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al POSDRU, prin facilitarea accesului grupurilor defavorizate la activit i menite s le îmbun t easc capacitatea de a ocupa un loc de munc în cadrul economiei sociale i s îi sprijine în procesul de integrare pe pia a muncii.

Sursa: http://www.economiesociala.net/m2‐1‐15‐ro‐Crearea‐şi‐promovarea‐de‐instrumente‐de‐economie‐sociala‐în‐scopul‐incluziunii‐pe‐pia355a‐for355ei‐de‐munc259‐a‐grupurilor.

Femei şi bărbați ‐ aceleaşi şanse pe piața muncii Men ionat i în Strategia națională pentru egalitatea de şanse între

femei şi bărbați pentru perioada 2010‐2012, proiectul face parte din categoria celor de mari dimensiuni, cu beneficiari numero i i nivel de implementare regional, finan ate din Fondul Social European, Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007 2013. Proiectul a fost ini iat de c tre Agen ia Na ional pentru Egalitatea de anse între Femei i B rba i, având ca partener Centrul Parteneriat pentru Egalitate i este în desf urare. Proiectul î i propune s promoveze principiul egalit ii de anse pentru femei i b rba i pe pia a muncii, la nivelul administra iei publice centrale i locale, al societ ii civile i al opiniei publice din România. Printre rezultatele a teptate ale proiectului se num r :

57

• instruire i formare pentru 786 de persoane formate în domeniul egalit ii de anse pentru femei i b rba i, în domeniul gender mainstreaming, în domeniul dezvolt rii organiza ionale, în domeniul dezvolt rii i managementului proiectelor de gen, în comunicare public i interinstitu ional ;

• publica ii, materiale i instrumente de lucru – o cercetare sociologic na ional privind stereotipuri, prejudec i i discrimin ri de gen pe pia a muncii, un ghid practic pentru promovarea egalit ii de anse pentru femei i b rba i pe pia a muncii, pliante de informare, suporturi diferite de curs;

• rezultate ale activit ilor de con tientizare i diseminare de bune practici 42 de campanii de con tientizare pe teme de gen, câte una în fiecare jude al rii i în municipiul Bucure ti, 42 de conferin e de pres la nivel na ional, 3 întâlniri interregionale de schimb de experien i bune practici, o întâlnire transna ional de schimb de experien i bune practici.

Sursa: http://www.stpsudmuntenia.ro/docs/ egali‐tate_sanse_femei_şi_barbati_aceleasi_sanse_pe_piața_muncii.pdf.

Rețeaua de centre pilot pentru femei Esthia Men ionat i în Strategia națională pentru egalitatea de şanse între

femei şi bărbați pentru perioada 2010‐2012, proiectul ini iat de ANES i aflat în desf urare face parte din seria celor de anvergur , finan at prin FSE. Scopul proiectului este crearea unei re ele de centre de sprijin pentru femei care s faciliteze accesul egal la pia a muncii, la servicii de formare ini ial i continu , precum i inser ia pe pia a muncii a femeilor aflate în situa ie de risc sau

58

marginalizare i cre terea gradului lor de informare cu privire la drepturile de care dispun pe pia a muncii.

Concret, în cadrul proiectului se inten ioneaz dezvoltarea a 6 centre pilot 3 centre pilot fixe în 3 regiuni ale României i 3 centre mobile care vor oferi servicii de consultan cu privire la oportunit ile de formare i angajare, activit i de orientare, inclusiv activit i de informare i consiliere voca ional , consultan juridic pentru victimele violen ei domestice i ale traficului de persoane i servicii de sprijin pentru concilierea vie ii private cu via a profesional .

Sursa: http://www.legestart.ro/Hotararea‐237‐2010‐aprobarea‐Strategiei‐nationale‐egalitatea‐sanse‐intre‐femei‐barbati‐perioada‐2010‐2012‐Planului‐general‐actiuni‐implementarea‐Strategiei‐nationale‐ega‐%28MzUwNDI1%29.htm.

Femei de carieră ‐ de ieri, de azi şi de mâine Proiectul, ini iat de Asocia ia „Centrul Regional de Ini iere i

Servicii” din Sighetu Marma iei în 2010, cu parteneri na ionali i transna ionali, face parte, de asemenea, din seria celor finan ate prin Fondul Social European, de mari dimensiuni i cu nivel de implementare regional (Maramure , Bra ov, Bucure ti i Constan a). Obiectivul proiectului const în crearea unei re ele na ionale transna ionale tip “umbrel ” de sprijin pentru accesul pe pia a muncii al femeilor apar inând grupurilor vulnerabile.

Rezultatele estimate ale proiectului (se va finaliza în februarie 2012) vizeaz :

• acordare de consiliere, asisten medical i socioprofesional pentru 2810 femei de diferite etnii, apar inând grupurilor vulnerabile din cele patru regiuni de implementare, din care 60 de persoane victime ale traficului de persoane;

59

Sursa foto www.viitorplus.ro

• formare profesional pentru formatorii din economia social : 420 de persoane din personalul partenerilor sociali, 100 de persoane din personalul organiza iilor societ ii civile, 10 persoane operatori mass media, 20 de persoane exper i mass media;

• asisten i formare pentru 60 de persoane manageri ai autorit ilor publice locale i centrale.

Sursa: http://www.en‐joy.ro/index.php?item=847. Sacoşa de pânză Sacoşa de pânză este un proiect

local i cu un num r mai redus de beneficiari al Asocia iei „Viitor plus”, care î i propune „s ofere popula iei o alternativ eco la pungile de plastic/hârtie, prin produc ia de saco e de pânz natural . Proiectul a fost creat astfel încât s înglobeze principiile dezvolt rii durabile: sunt folosite resurse locale bio sau naturale, aduce beneficii sferei sociale (angaja ii sunt persoane aflate în dificultate), are un mesaj educa ional i urm re te s ating anumi i indicatori economici” (conform site ului de prezentare a proiectului).

Proiectul este realizat în cadrul unui atelier social mic, cu trei angajate femei aflate în dificultate, care au nevoie de ajutor pentru integrare socioprofesional i care lucreaz în cadrul atelierului de inser ie, i trei persoane cu handicap fizic, care lucreaz la domiciliu.

Angaja ii din cadrul atelierului de inser ie beneficiaz de:

60

• înv area unei meserii i a conduitei în rela ia cu un angajator;

• integrare într un colectiv; • acces la consiliere social i orientare profesional ; • remunerare pentru munca prestat . Persoanele cu handicap fizic care lucreaz la domiciliu

beneficiaz de: • posibilitatea de a lucra în condi ii adaptate propriilor nevoi; • ansa de a î i cre te veniturile; • posibilitatea de a lucra i a sus ine o cauz nobil . Atelierul func ioneaz din septembrie 2009 i a fost lansat

oficial odat cu predarea primei comenzi în octombrie 2009. Pân la lansarea oficial , angajatele au înv at, de la doi mai tri speciali ti, cum s croiasc , s coas la ma in i s eticheteze manual saco ele de pânz .

Sursa: http://www.viitorplus.ro/sacosadepanza.

61

CCaappiittoolluull 33 RROOMMIIII CCAA GGRRUUPP VVUULLNNEERRAABBIILL

a nivelul Uniunii Europene, minoritatea rom , cea mai numeroas prin cei aproximativ 10 12 milioane de romi din Europa, reprezint un grup vulnerabil prioritar în

vederea incluziunii sociale. În ciuda multitudinii ac iunilor europene intense pentru promovarea incluziunii sociale din ultimele dou decenii, romii au în continuare o situa ie problematic i se confrunt cu fenomenul discrimin rii, de i se poate remarca o îmbun t ire a situa iei lor la nivel european, cel pu in prin prisma politicilor publice adoptate (European Parliament, 2006).

Popula ia de romi reprezint un grup vulnerabil comparativ cu ansamblul popula iei pe mai toate dimensiunile vie ii: standard de via , educa ie, ocupare, locuire, s n tate, participare social . Aceast minoritate etnic se confrunt cu probleme generalizate, care încep de la lipsa documentelor oficiale de identificare i se continu cu lipsa educa iei, omaj, stare precar a s n t ii i a locuirii, discriminare i chiar segregare (Ionescu i Cace, 2006; Preda i Duminic , 2003).

Conform Sondajului Uniunii Europene privind minorit ile i discriminarea1, romii din România sunt printre cei mai pu in

1 Sondajul Uniunii Europene privind minoritățile şi discriminarea ‐ EU‐MIDIS, 2009, realizat prin Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii

L

62

discrimina i la nivelul Europei. Numai unul din patru romi din România a men ionat evenimente discriminatorii în ultimul an, comparativ cu peste jum tate din celelalte ri cuprinse în ancheta respectiv .

Graficul nr. 5 ‐ Rata medie de discriminare (% persoane discriminate în ultimele 12 luni)

64%

62%

59%

55%

41%

26%

25%

0% 20% 40% 60% 80%

CZ

HU

PL

EL

SK

BG

RO

Sursa: Agen ia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 2009,

EU‐MIDIS, Date în obiectiv. Primul raport ‐ Romii, p. 4.

Discriminarea în domeniul „serviciilor private” este cea mai

r spândit , urmat de discriminarea din partea personalului unit ilor medico sanitare. Experien ele discriminatorii legate de locul de munc se situeaz pe locul al treilea. Romii s au sim it mai pu in discrimina i în rela ia cu personalul institu iilor de

Europene. Ancheta a fost desfăşurată în următoarele state membre: Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia.

63

înv mânt, al institu iilor de asisten social sau în probleme legate de locuin e.

Graficul nr. 6 ‐ Experiențe specifice legate de discriminare

(persoane discriminate în ultimele 12 luni)

9%

3%

11%

4%

4%

14%

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16%

În momentul căutării unui loc de muncă sau lalocul de muncă

În contactul cu agenţia imobiliară/proprietarul

În contactul cu personalul unităţilor deasistenţă medico-sanitară

În contactul cu personalul de asistenţă socială

În contactul cu personalul instituţiilor deînvăţământ

În cadrul serviciilor private

Sursa: Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 2009, EU

MIDIS, Date în obiectiv. Primul raport Romii, p. 5.

În ciuda semnalelor pozitive în privin a discrimin rii indicate

de ancheta men ionat , romii din România au un profil social dezavantajat: − au un nivel de educa ie extrem de sc zut: 10% sunt

analfabe i; − au o situa ie ocupa ional extrem de vulnerabil : romii din

România au cea mai mic pondere a unui loc de munc remunerat, de numai 17%, comparabil cu cea a Poloniei

64

(18%), dar mult mai sc zut fa de restul rilor: Republica Ceh 44%, Grecia 34%, Bulgaria 32%, Ungaria 31%, Slovacia 25%;

− sunt segrega i spa ial: 66% dintre romii investiga i din România locuiesc în comunit i bine delimitate spa ial, la niveluri comparabile cu Bulgaria (72%), Slovacia (65%) i Grecia (63%)1.

Nivelurile ridicate de segregare spa ial indic faptul c romii sunt izola i de societatea dominant , ceea ce reprezint o discriminare de facto ridicat i conduce la o discriminare perceput sc zut , deoarece contactul cu societatea dominant este limitat. Cu alte cuvinte, romii din România se pot considera mai pu in discrimina i pentru c interac ioneaz mai pu in cu popula ia majoritar , i nu neap rat pentru c în fond nu sunt discrimina i.

i alte date, de data aceasta de natur obiectiv , indic o situaie problematic a romilor i reprezint argumente pentru considerarea lor ca un grup vulnerabil. Rata s r ciei romilor este mult mai ridicat decât cea pe ansamblul popula iei, precum i comparativ cu alte minorit i etnice. Aproximativ unul din trei romi sunt săraci: − rata s r ciei romilor era în 2008 de 31,3%, de 6 ori mai

ridicat decât media na ional ; − rata s r ciei extreme era de 7,7%, de peste 7 ori mai ridicat

decât media na ional . De i ponderea lor în popula ie este relativ sc zut (estim rile

din statisticile oficiale sau din anchete variaz de la 3% la 8%),

1 Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, EU MIDIS, 2009. Date în obiectiv. Primul raport Romii, p. 14.

65

romii reprezint aproximativ o cincime din totalul populației sărace i peste un sfert din totalul populației sărace extrem1.

3.1. Romii ca grup vulnerabil în documentele oficiale În documentele oficiale, romii reprezint categoria care apare

cel mai frecvent în situa ie de vulnerabilitate, în rela ie cu toate problemele abordate de politicile publice, de la s r cie i excluziune social pân la violen a domestic , abuz, exploatare i trafic. Romii sunt men iona i ca „grup vulnerabil”, „grup de risc”, “categorie prioritar în prevenirea/absorb ia s r ciei i excluziunii sociale”, “grup defavorizat din punct de vedere al oportunit ilor ocupa ionale”, “persoane dezavantajate pe pia a for ei de munc ” etc. (tabelul Grupuri vulnerabile în documente oficiale, p. 13).

În Planul na ional de dezvoltare 2007 2013 se arat c „segmentul popula iei de etnie rom se confrunt cu o gam variat de probleme, cum ar fi: stoc educa ional sc zut, lips de calificare i de experien pe pia a muncii, insuficienta participare la economia formal , num r mare de copii, lipsa locuin ei sau condi ii precare de locuit, lipsa actelor de identitate, stare de s n tate inferioar restului popula iei, lipsa propriet ii asupra p mântului pentru locuitorii de la ar . Popula ia roma este victima unui adev rat cerc vicios: marginalizarea produs de deficitul multiplu de condi ii sus ine prejudec i i atitudini discriminatorii care agraveaz excluziunea social , afecteaz participarea la educa ie i reduce semnificativ ansele integr rii pe pia a muncii” (Guvernul României, 2005, p. 296).

Romii au reprezentat o prioritate pentru politicile publice în toat perioada de dup 1989, elaborându se numeroase documente legislative, programe i proiecte de integrare i studii de evaluare a condi iilor lor de via . 1 Date furnizate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale, Raport privind incluziunea social în anul 2008, p. 59.

66

Legislație internațională • Directiva Consiliului 2000/43/CE din 29.06.2000 cu privire la

implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasială sau etnică;

• Directiva Consiliului 2000/78/CE din 27.11.2000 de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă şi condițiile de muncă;

• Legea nr. 33 din 29.04.1995 pentru ratificarea Convenției‐cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1.02.1995;

• Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din anul 1950;

• Convenția‐cadru pentru protecția minorităților naționale; • Declarația universală a drepturilor omului din 10.12.1948.

Sursa: http://www.anr.gov.ro/html/Legislatie.html.

Legisla ia na ional în domeniu este generoas i în acord cu

cadrul stabilit de documentele interna ionale. Legi aplicabile în domeniul discriminării, implicit sau explicit

cu privire la persoanele de etnie roma • Hotărârea de Guvern nr. 881 din 09.12.1998, publicată în Moni‐

torul oficial, Partea I, nr. 478 din 14/12/1998, pentru declararea zilei de 18 decembrie Ziua Minorităților Naționale din România;

• Hotărârea de Guvern nr. 1206 din 27.11.2001, publicată în Monitorul oficial, Partea I, nr. 781 din 07/12/2001, pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală, cuprinse în Legea administrației publice locale nr. 215/2001;

67

• Legea nr. 612/2002, publicată în Monitorul oficial nr. 851 din 26 noiembrie 2002, pentru formularea unei declarații privind recunoaşterea de către România a competenței Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, în conformitate cu art. 14 din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York, la 21 decembrie 1965;

• Legea nr. 48/2002, publicată în Monitorul oficial nr. 69 din 31 ia‐nuarie 2002, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancționarea tuturor formelor de discriminare;

• Hotărârea de Guvern nr. 1194 din 27 noiembrie 2001 privind orga‐nizarea şi funcționarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării;

• Hotărârea de Guvern nr. 1514 din 18 decembrie 2002, publicată în Monitorul oficial nr. 963 din 28 decembrie 2002, pentru modi‐ficarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.194/2001 privind organizarea şi funcționarea Consiliului Național pentru Comba‐terea Discriminării;

• Ordonanța de Guvern nr. 77 din 28 august 2003 pentru modifi‐carea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancționarea tuturor formelor de discriminare;

• Hotărârea de Guvern nr. 834 din 10.07.2003, publicată în Monito‐rul oficial, Partea I, nr. 526 din 22/07/2003, privind înființarea Centrului Național de Cultură al Romilor, ca instituție cu perso‐nalitate juridică în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor;

• Hotărârea de Guvern nr. 430/2001 privind Strategia Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor, publicată în Monitorul oficial, Partea I, la 28 aprilie 2006;

• Hotărârea nr. 522 din 19 aprilie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor, publicată în Monitorul oficial nr. 371 din 28 aprilie 2006;

68

• Hotărârea de Guvern nr. 256 din 04.03.2003, publicată în Moni‐torul oficial, Partea I, nr. 171 din 18/03/2003, pentru aprobarea Programului privind elaborarea actelor normative necesare atribuirii în proprietate a unor terenuri agricole pentru romi.

Sursa: http://www.anr.gov.ro/html/Legislatie.html.

Înc din anii 1990, a existat un organism de coordonare a

politicilor pentru romi.

Cadrul instituțional În februarie 1997 a fost înființat, în cadrul Guvernului României,

Departamentul pentru Protecția Minorităților Naționale (DPMN), condus de un ministru delegat pe lângă primul‐ministru, în cadrul căruia funcționa un compartiment guvernamental axat pe problematica romilor din România: Oficiul Național pentru Romi (ONR). În februarie 2001, DPMN a fost reorganizat ca o structură a

Ministerului Informațiilor Publice (MIP), schimbându‐şi denumirea în Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI), în cadrul căruia funcționa şi Oficiul Național pentru Romi (ONR). În iulie 2003, DRI a trecut din componența fostului Minister al

Informațiilor Publice (MIP) în cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Oficiul Național pentru Romi (ONR) îşi schimbă denumirea în Oficiul pentru Problemele Romilor (OPR). În octombrie 2004 a fost înființată Agenția Națională pentru Romi

(ANR), condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, care a preluat atribuțiile Oficiului pentru Problemele Romilor (OPR) din structura Departamentului pentru Relații Interetnice.

Sursa: Agenția Națională pentru Romi, http://www.anr.gov.ro/html/Istoric.html.

69

Continuarea eforturilor pentru îmbun t irea condi iilor de via ale cet enilor de etnie rom reprezint un obiectiv prioritar 1 în domeniul incluziunii sociale pentru Guvernul României, pentru îndeplinirea c ruia sunt prev zute o serie de m suri:

• favorizarea accesului acestui grup la serviciile de s n tate primar , prin cre terea num rului de persoane de etnie roma înscrise pe listele medicilor de familie;

• continuarea programelor de formare i preg tire a mediatorilor sanitari i a mediatorilor colari;

• îmbun t irea particip rii colare a persoanelor de etnie rom , reducerea analfabetismului i a abandonului colar;

• dezvoltarea programelor na ionale destinate încadr rii în economia formal , prin dezvoltarea de locuri de munc pl tite i cre terea abilit ilor profesionale;

• promovarea politicilor antidiscriminatorii, prin realizarea de campanii na ionale de con tientizare.

Platforma europeană pentru incluziunea socială a romilor a fost lansat în aprilie 2009 i este conceput ca un cadru de cooperare consolidat, pe baz voluntar , între actorii relevan i pentru aceast problematic , respectiv între statele membre, institu iile europene i reprezentan i ai romilor, în vederea schimbului de bune practici în domeniul incluziunii sociale. Cele 10 principii de baz comune privind incluziunea romilor sunt: politicile constructive, pragmatice i nediscriminatorii, vizarea clar , dar nu exclusiv , abordarea intercultural , obiectivul integr rii în societatea tradi ional , sensibilizarea la dimensiunea de gen,

1 Obiectivul prioritar 3 privind incluziunea socială din cadrul Raportului strategic privind protec ia social i incluziunea social 2008 2010, Guvernul României, 2008, p. 29.

70

transferul de politici bazate pe experien , utilizarea instrumentelor comunitare, implicarea autorit ilor locale i regionale, implicarea societ ii civile, participarea activ a romilor (Guvernul României, ANR, 2010).

Exist mai multe documente legislative care fac referire la situa ia romilor ca grup vulnerabil pe pia a muncii i care propun diferite m suri de integrare, între acestea, cele mai importante fiind: Strategia Guvernului privind îmbun t irea situa iei romilor 2001 2010, Memorandumul comun de incluziune social 2005 2010, Planul na ional de dezvoltare 2007 2013. Deceniul de Incluziune a Romilor reprezint un angajament poli

tic interna ional asumat de guvernele a nou state central i esteuropene (Bulgaria, Croa ia, Republica Ceh , Ungaria, Macedonia, România, Serbia, Muntenegru, Slovacia). Începând cu anul 2004, au fost elaborate Planurile na ionale de ac iune, concentrate pe patru domenii prioritare: educa ie, s n tate, ocuparea for ei de munc i locuire, în paralel cu domeniile transversale lupta împotriva s r ciei, a discrimin rii i a inegalit ii de gen. În privin a ocup rii, scopul central propus de Guvernul României este de a creşte numărul de persoane de etnie romă care (devenind economic active) să fie angajate oficial sau să conducă propriile lor afaceri. Ca msuri întreprinse în privin a ocup rii, planurile au vizat în principal:

• organizarea unei serii de evenimente de tipul „bursa locurilor de munc pentru romi”;

• formarea specific pentru membrii comunit ilor de romi i pentru tinerii care p r sesc coala timpuriu;

• programe de formare profesional pentru angajatori. Memorandumul comun în domeniul incluziunii sociale prevede

între m surile de suport pentru dezvoltarea i incluziunea pe pia a muncii a persoanelor apar inând minorit ii romilor:

71

• dezvoltarea de oportunit i economice i crearea de locuri de munc salariate;

• îmbun t irea accesului la toate nivelurile de educa ie, completat cu accesul la nivelul educa ional minim pentru genera iile tinere;

• identificarea i atribuirea de teren agricol în mediul rural i de terenuri pentru construc ia de locuin e în sistem tradi ional sau modern;

• sprijinirea activit ilor cu caracter fermier prin acordarea de credite cu dobând sc zut i alte forme de sprijin (Guvernul României, Memorandumul comun în domeniul incluziunii sociale, 2005, p. 32) .

Strategia de îmbun t ire a situa iei romilor 2001 2010 a prev zut ca direc ie prioritar de ac iune Economie, securitate socială, având ca obiective specifice: cre terea eficien ei m surilor active destinate includerii romilor pe pia a for ei de munc i reglementarea i promovarea unor m suri active pentru beneficiarii de venit minim garantat, prin facilitarea accesului la cursuri de reconversie profesional .

Incluziunea romilor pe pia a muncii este o direc ie de ac iune important i în proiectul Strategiei 2011 2020, vizându se stimularea cre terii ocup rii for ei de munc în regiunile cele mai slab dezvoltate i a atractivit ii pentru investi ii. Diversificarea ofertei locurilor de munc pentru grupurile vulnerabile reprezint , în cadrul acesteia, un obiectiv specific.

3.2. Situația ocupării romilor Comparativ cu situa ia la nivel european, romii din România

înregistreaz o participare redus pe pia a muncii, dar au un comportament proactiv de inser ie, apelând la oportunit ile informale de integrare. Ocuparea romilor este caracterizat

72

printr o participare foarte sc zut pe pia a formal a muncii, dar o participare ridicat la pia a informal a muncii, f r mecanisme de securitate social . Datele oficiale din Recens mântul popula iei i gospod riilor 2002 ar tau c : • mai pu in de un sfert (22,9%) din popula ia roma f cea

parte din popula ia activ ; • dintre ace tia, 28,5% erau omeri în c utarea unui loc de

munc ; • aproximativ 41% dintre persoanele ocupate lucrau în

agricultur i 31% erau muncitori necalifica i; • peste 70% din popula ia roma nu avea nicio calificare sau

desf ura activit i care nu necesit formare profesional ; • 41,7% din totalul popula iei roma erau muncitori zilieri; • mai mult de 50% din popula ia roma au fost omeri mai

mult de 27 de luni. Sursele principale de venit sunt cele ocazionale, în mare parte

din economia informal sau din ajutoarele sociale de la stat. Potrivit unor date mai recente1, rata omajului pentru comunitatea rom este de 24%, cea mai mare parte a popula iei roma desf urând activit i în economia subteran , iar 16% din popula ia rom tr ie te exclusiv din ajutoarele sociale de stat.

Conform estim rilor recente din ancheta Diagnoza factorilor care influențează nivelul de ocupare la populația de romi din România (ICCV, Soros, 2010), numai aproximativ 27% din totalul populaiei rome de vârst activ (15 64 de ani) este ocupat formal, iar în cadrul acesteia, dou treimi sunt reprezentate de persoanele angajate, restul reg sindu se în activit i tradi ionale, pe cont propriu sau antreprenoriat. Aproximativ 20% (dintre cei care se

1 Date preluate din raportul Economia social i grupurile vulnerabile, Guvernul României, Agenția Națională pentru Romi, 2010.

73

declar casnici/e sau f r ocupa ie) au prestat în ultima perioad diferite munci ocazionale neformalizate.

Graficul nr. 7 ‐ Ocupații la populația de romi

15,50% 6,80% 1,90% 8%32,80%

13% 2,20%4,30%

15,40%

0%10%20%30%40%50%60%

anga

jat

ocup

aţie t

radiţio

nală

patro

n

şomer,

fără

ocup

aţie

casn

ic(ă)

pens

ionar

elev,

stude

nt

ocupaţia ocupare ocazională

Sursa: ICCV, Fundația Soros, 2010, p. 34. Femeile rome au o situa ie mai dezavantajat , ele reprezen

tând mai pu in de o treime din num rul total al popula iei roma angajate. De asemenea, ponderea femeilor casnice este de patru ori mai mare decât media na ional . Aproape jum tate (48%) dintre femeile rome sunt casnice care nu au lucrat niciodat 1.

Exist mai mul i factori care perpetueaz situa ia vulnerabil a femeii rome, atât la nivel individual lipsa educa iei, c s toria i na terea precoce, munca în gospod rie i prea pu in în afara sa , cât i la nivel colectiv ideologia de gen tradi ional i presiunile sociale ridicate, în special în cazul comunit ilor de tip tradi ional.

1 Guvernul României, ANR, 2011, proiectul Strategiei, p. 5.

74

Ca o consecin a modelului valoric tradi ional, femeile accept situa ia lor de inferioritate i nu se gândesc s conteste ordinea social existent (Voicu i Popescu, 2009). În acela i timp, participarea social a femeilor rome este foarte sc zut .

Factorii care contribuie decisiv la schimbarea acestei pozi ii de vulnerabilitate sunt educația i participarea la munca plătită în afara casei, chiar dac aceast participare nu înseamn neap rat angajare formal cu „acte în regul ” (Voicu i Popescu, 2009).

Desigur c nu toat popula ia de romi prezint o situa ie vulnerabil pe pia a muncii. Exist i romi integra i pe pia a formal a muncii, cu slujbe bine pl tite i celelalte beneficii aferente, chiar antreprenori de succes. Totu i, anchetele pe aceast tem 1 demonstreaz c , în ciuda acestor cazuri de succes, marea majoritate a romilor muncesc în slujbe f r calificare, cu beneficii modeste, preponderent la negru, având o situa ie vulnerabil i un trai modest, adeseori în s r cie extrem .

3.3. Factori explicativi Pozi ia de relativ excluziune a romilor pe pia a muncii are

drept explica ie un complex de factori, atât la nivel individual educa ie i aspira ii sc zute, stare de s n tate proast , condi ii de locuit precare, familie numeroas , nivel de trai foarte sc zut, mobilitate sc zut , cât i la nivelul institu iilor responsabile sau al angajatorilor – interesul sc zut al angajatorilor pentru romi, stereotipurile negative asociate, angajarea preponderent la negru, practicile discriminatorii sau implicarea redus în via a comunit ii.

1 De exemplu, ancheta Soros, ICCV, 2010 Diagnoza factorilor care influen

eaz nivelul de ocupare la popula ia de romi din România.

75

3.3.1. Educația şi nivelul aspirațiilor Romii au un nivel de educa ie mai sc zut în compara ie cu

popula ia majorit ii, fapt care le limiteaz accesul pe pia a muncii, în contextul în care cererea pentru for a de munc calificat este tot mai ridicat . În cazul tuturor genera iilor, performan a colar a majorit ii indivizilor este plasat sub cerin ele actuale ale pie ei muncii. Înv mântul primar i gimnazial spre care se orienteaz cei mai mul i romi se plaseaz sub nivelul cerut pentru o pozi ie bun pe pia a muncii. O treime din popula ie are nivel primar de educa ie i jum tate nivel gimnazial. Un sfert din popula ia apar inând minorit ii romilor declar c nu tie s scrie i s citeasc (ICCV, Soros, 2010, p. 55).

Romii prezint , comparativ cu popula ia majoritar , un pattern paradoxal: genera iile mai tinere au un nivel de educa ie i calificare mai sc zut, comparativ cu genera iile mai vârstnice, care au reu it s dobândeasc o calificare în timpul regimului comunist. Aproape 10% dintre cei din genera ia matur au reu it s termine o coal profesional (ICCV, 2002). Tot în cadrul genera iei mature se g se te i cel mai mare procent de absolven i de liceu comparativ cu celelalte genera ii.

Performan a colar mai ridicat a romilor în perioada comunist a condus la un acces mai larg pe pia a muncii. Perioada anilor 1980 1990 este cea în care procentul romilor salaria i a fost cel mai ridicat, de 45%. Ulterior, concomitent cu sc derea performan ei colare, procentul romilor angaja i ca salaria i a sc zut la 34% (ICCV, 2002).

În condi iile educa iei i calific rii sc zute la nivel general i la nivelul genera iilor mai tinere în special, romii devin tot mai exclu i de la slujbe pe pia a formal a muncii, bine pl tite i cu beneficii de securitate social .

76

Nivelul sc zut de educa ie este veriga esen ial în lan ul cauzal care determin situa ia problematic a ocup rii, cea care genereaz un cerc vicios al s r ciei. Lipsa educa iei conduce la lipsa calific rii, care implic posibilit i limitate de angajare i care face s se orienteze c tre slujbe temporare, la negru, prost pl tite, cumulând astfel dezavantaje pe termen lung.

3.3.2. Modelul familiei tradiționale Gospod riile de romi sunt numeroase, adesea pe mai multe

genera ii. Romii prefer s tr iasc în familii extinse, s se c storeasc la vârste timpurii i s aib un num r crescut de copii. C s toria timpurie i na terea la vârste fragede stopeaz participarea colar în special a femeilor, contribuind la men inerea unui stoc educa ional sc zut la nivelul etniei (Voicu i Popescu, 2006). Factorii care duc la c s toria i na terea timpurie în comunit ile de romi sunt atât de natur cultural , cât i de natur economic , accentuând acela i cerc vicios semnalat i în cazul educa iei.

Modelul tradi ional al familiei favorizeaz problemele cu care se confrunt popula ia rom : s r cie, educa ie sc zut , lipsa ocup rii. Ideologia de gen de tip tradi ional între ine pozi ia de inferioritate a femeii în familie i vulnerabilitatea sa crescut de pe pia a muncii.

3.3.3. Ocuparea informală Fiind o problem a popula iei slab calificate în general,

popula ia rom este mai afectat decât majoritatea din cauza caracteristicilor descrise anterior: nivel de educa ie sc zut, lipsa calific rilor. Romii nu au acces la sectorul formal, care necesit calificare, contract de munc , sunt bine pl tite i au beneficii

77

numeroase; în consecin , particip la sectorul cu slujbe temporare, slab calificate, prost pl tite i cel mai adesea la negru.

Distribu ia angaj rii pe ramuri ale economiei indic direc iile poten ial accesibile romilor, în func ie de calific rile lor: domeniul agricol, al construc iilor i domeniul industrial, în 40% din cazuri la o companie privat i f r un contract de munc (ICCV, Soros, 2011).

3.3.4. Sterotipuri negative şi discriminare Aproximativ 52% dintre romi consider etnia important

pentru reu ita în via , aproape 50% consider c este important pentru reu ita copiilor la coal i 56% în ob inerea unui loc de munc (ICCV, Soros, 2010).

Lipsa de interes a angajatorilor pentru romi se datoreaz slabei calific ri a acestora i secundar stereotipurilor etnice. Imaginea romilor care nu vor s munceasc , care nu vor s se angajeze legal este predominant chiar la nivelul celor care ar trebui s le faciliteze rela ia cu pia a muncii formal , la nivelul reprezentan ilor AJOFM sau la nivelul autorit ilor locale (conform cercet rii ICCV, Soros, 2010).

Dintre persoanele neocupate, 45% declar c apartenen a etnic reprezint motivul principal pentru care nu î i g sesc un loc de munc (ICCV, Soros, 2010). A teptându se la discriminare din partea angajatorilor, motiva ia i obi nuin a de a munci tind s scad , fapt care înt re te percep ia negativ a angajatorilor despre romi i conduce la acela i cerc vicios semnalat i în cazul celorlalte caracteristici descrise anterior.

3.3.5. Implicare comunitară scăzută Romii de in pu ine informa ii despre reprezentarea lor la

nivelul institu iilor locale sau despre liderii romi din comunitate

78

i nu sunt în stare s evalueze activitatea acestora. De exemplu, numai aproximativ un sfert dintre romi tiu de existen a în comunitate a unui expert local, mediator colar i mediator sanitar (conform anchetei ICCV, Soros, 2010).

Lipsa de informa ii este un indicator al implic rii reduse în via a comunitar , care conduce la adâncirea dificult ilor de integrare pe pia a muncii. Lipsi i de re ele sociale care s îi scoat din grupul de apartenen , lipsi i de informa ii privind persoanele care i ar putea ajuta i programele la care ar putea participa, romii sunt izola i social.

La nivel comunitar, nivelul redus de informare i implicare se poate datora lipsei de vizibilitate i/sau de transparen a activit ii exper ilor pe problemele romilor i a mediatorilor. Anchetele indic faptul c activitatea acestora ajunge la un grup mai degrab restrâns care beneficiaz de serviciile lor (conform anchetei ICCV, Soros, 2010).

3.3.6. Ineficiența programelor care facilitează ocuparea romilor Conform rapoartelor de activitate ale ANOFM, num rul romi

lor cuprin i în programele de formare profesional organizate a sc zut constant în ultimii ani: 2.283 (în 2006), 1613 (în 2007), 1.109 (în 2008) i 775 (în 2009).1.

Programele de incluziune pe pia a muncii sunt cel mai adesea evaluate negativ atât de c tre romii beneficiari, cât i de c tre o parte dintre cei implica i în implementarea lor. Încrederea în oportunit ile reale pe care le ofer astfel de programe de incluziune pe pia a muncii este sc zut . Cercetarea ICCV, Soros, 2010 arat c programele de ocupare nu sunt cunoscute, oferta de locuri de munc i cursuri de calificare este considerat nerealist , 1 ANR, Strategia de îmbun t ire a situa iei romilor 2011 2020, proiect. Document în lucru.

79

necorespunz toare nivelului de educa ie al persoanelor rome, nevoilor i abilit ilor lor, cerin elor reale de pe pia a muncii i uneori sunt de form , f r s ofere anse concrete de integrare pe pia a muncii (ICCV, Soros, 2010).

3.4. Integrarea romilor pe piața muncii prin economia socială

Dezvoltarea unor programe de creare de locuri de munc de tipul economiei sociale ar putea contribui la îmbun t irea situaiei romilor pe pia a muncii, reprezentând pentru ace tia o form de suport, o oportunitate de integrare i realizare profesional .

Din analiza situa iei prezentate anterior, se poate concluziona c ocuparea romilor este caracterizat prin:

• participare i integrare foarte sc zut pe pia a formal a muncii: o rate de activitate i ocupare foarte sc zute; o omaj ridicat; o ocupare mare în agricultur i în domenii f r

calificare; • participare ridicat la pia a informal a muncii, f r

mecanisme de securitate social : o pondere mare a muncii la negru; o pondere ridicat a muncii cu ziua, în slujbe temporare.

A adar, majoritatea romilor reprezint un grup vulnerabil din punct de vedere al ocup rii: au nivel sc zut de preg tire i/sau calificare neadecvat pe pia a muncii, muncesc preponderent la negru, în slujbe f r calificare, cu beneficii modeste. Femeile rome, în special cele din comunit i tradi ionale, ocup o pozi ie special : sunt lipsite de educa ie i calificare, au mul i copii, sunt casnice care nu au lucrat niciodat .

80

Economia social se adreseaz acestor grupuri vulnerabile i poate rezolva problemele identificate.

3.5. Exemple de proiecte de ES pentru romi La fel ca i în cazul proiectelor destinate femeilor în dificultate,

prezentate în capitolul anterior, proiectele de economie social adresate romilor erau de dimensiuni reduse i aveau un caracter mai degrab local. Începând cu anul 2008, an în care s au deschis oportunit i de finan are generoas prin Fondul Social European, Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, proiectele de economie social au cunoscut o dezvoltare f r precedent, acoperind tot mai mul i beneficiari, la nivel jude ean i regional. Multe din proiecte sunt legate de Agen ia Na ional pentru Romi, care a avut un rol important în patronarea acestor proiecte, parte din ele fiind incluse i în strategiile de îmbun t ire a situa iei romilor. Direc iile de ac iune i interven ie ale acestor proiecte sunt orientate fie spre stimularea integrării pe piața muncii prin crearea de întreprinderi sociale, prin creşterea accesului la pro‐grame educaționale, fie spre revigorarea meseriilor tradiționale. 1. Facilitarea accesului pe piața muncii a etnicilor romi Împreună pe piața muncii Proiectul este finan at din Fondul Social European prin

Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, axa prioritar 6 „Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de interven ie 6.2. „Îmbun t irea accesului i particip rii grupurilor vulnerabile pe pia a muncii” i implementat de Agen ia Na ional pentru Romi i al i parteneri.

Obiectivul general al proiectului este promovarea incluziunii sociale a popula iei rome, asigurând oportunit i sporite pentru participarea pe pia a muncii i accesul la locuri de munc stabile. Printre rezultatele atinse ale proiectului se num r :

81

• 250 de persoane angajate; • 655 de persoane care au absolvit cursurile de formare

profesional ; • 400 de persoane care particip la programele de formare

profesional în prezent; • 639 de persoane orientate profesional; • 433 de persoane înscrise în programe educa ionale; • 1392 de persoane informate care vor fi înscrise în programe

de orientare profesional . Sursa: http://www.anr.gov.ro/docs/proiecte_actualizate/1525.pdf.

Participarea grupurilor vulne‐rabile în economia socială Proiectul este finan at din Fon

dul Social European prin Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007 2013, axa prioritar 6 „Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de interven ie 6.1 „Dezvoltarea economiei sociale”, este implementat de Agen ia Na ional pentru Romi i se va încheia în 2012.

Printre rezultatele a teptate ale proiectului, se num r : • înfiin area a 50 de structuri ale economiei sociale în 30 de

comunit i locale; • cursuri de calificare/recalificare pentru un num r de 1.800

de persoane apar inând grupurilor vulnerabile; • crearea a 500 de locuri de munc ; • formarea a 120 de manageri, speciali ti i formatori în

domeniul economiei sociale, care vor oferi asisten i vor sus ine interesele grupurilor vulnerabile;

• crearea a 50 de parteneriate public private. Sursa: http://www.anr.gov.ro/docs/proiecte_pdf/2151.pdf.

82

Ecluza prahoveană a incluziunii sociale Este un proiect finalizat, din seria celor de mai mic amploare

ini iate în prima faz a dezvolt rii economiei sociale, care a fost implementat de Asocia ia ARF Asocia ia Romilor Fr ia Câmpina, având ca partener Funda ia Ramses i Prim ria Câmpina, proiectul fiind finan at din Programul PHARE 2006, componenta M suri de incluziune social . Proiectul a urm rit cre terea accesului pe pia a muncii al persoanelor aflate în situa ie sau risc de excluziune i marginalizare social , prin intermediul serviciilor specializate de ocupare i plasare pe pia a for ei de munc . Prin acest proiect, s au oferit servicii de informare i consiliere profesional i de consultan pentru ini iativa particular .

În proiect au fost implicate 200 de persoane aflate în risc social sau marginalizare social , 20 de angajatori, 17 administra ii publice locale, având ca rezultate concrete:

• 62 de persoane plasate pe un loc de munc vacant; • 62 de persoane calificate profesional în domeniul zidar

nivelul 1; • 42 de persoane au absolvit cel pu in un modul de

specializare în management; • 120 de persoane înscrise în bazele de date ale ALOFM

Câmpina; • 100 de persoane beneficiare participante la serviciile de

consiliere i informare profesional ; • 4 IMM uri create prin proiect.

Sursa: http://www.fundatiaramses.ro/calificare.php.

Împreună pentru o societate mai bună Proiectul, demarat în 2009, are misiunea de a îmbun t i

participarea grupurilor vulnerabile pe pia a for ei de munc i de a promova incluziunea social , prin dezvoltarea structurilor i activit ilor specifice axate pe conceptul de economie social .

83

În cadrul proiectului se vor înfiin a centre regionale de resurse pentru economie social , cu scopul de a sprijini proiectele de dezvoltare social , de a oferi cursuri de formare profesional persoanelor care provin din grupuri dezavantajate i de a facilita parteneriate între diferi i actori.

Vor fi create prin intermediul proiectului cel pu in 600 de noi locuri de munc în ateliere, minifabrici, miniferme de produc ie, iar 2000 de persoane vor fi calificate pentru pia a for ei de munc .

Grupul int al proiectului este format din: 1000 de persoane de etnie rom ; 800 de persoane care tr iesc din venitul minim garantat; 200 de persoane cu dizabilit i.

Principalele rezultate propuse de proiect sunt: − 2000 de persoane consiliate i orientate profesional; − 2000 de persoane calificate pentru pia a for ei de munc ; − 600 de persoane angajate în structurile economiei sociale; − 40 de exper i în cadrul centrelor regionale pentru

economie social ; − crearea a 8 centre regionale de resurse pentru economia

social . Sursa http://www.economiesociala.org.ro/ro/despre‐proiect.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: - înființarea centrelor regionale de resurse pentru economie socială; - specializarea experților din cadrul acestor centre; - calificarea persoanelor pentru piața forței de muncă; - încheierea parteneriatelor regionale pentru promovarea economiei sociale;

- înființarea grupurilor județene de sprijin pentru economie socială; - elaborarea de proiecte în domeniul economiei sociale.

84

RURES. Spațiul rural şi economia socială în România Este un proiect dezvoltat de Funda ia Soros în parteneriat cu

Funda ia Pestalozzi i Asocia ia Forda, care a fost lansat în 2010, având o perioad de desf urare de 36 de luni.

Proiectul include comunit i rurale din jude ele Prahova, C l ra i, Buz u, Br ila, Alba, Bra ov, Boto ani i Suceava. Aceste regiuni au fost identificate ca având un decalaj de dezvoltare fa de alte regiuni de dezvoltare ale rii.

Obiectivul principal al proiectului este acela de „a dezvolta organiza ii i întreprinderi specifice economiei sociale în mediul rural, sprijinind persoanele dezavantajate, al turi de factorii de decizie i furnizorii de servicii pentru aceste categorii sociale, s se implice activ în îmbun t irea condi iilor de via ale grupurilor dezavantajate i dezvoltarea comunit ilor din care acestea fac parte.”

Grupul int este alc tuit din popula ia din mediul rural, mai exact din jude ele în care se desf oar proiectul, punându se accent pe persoanele care au p r sit timpuriu coala, persoane care tr iesc în comunit i izolate, persoane care tr iesc din venitul minim garantat, persoane de etnie rom i familii care au mai mult de doi copii.

Vor fi dezvoltate 24 de întreprinderi sociale la nivelul comunit ilor selec ionate; în paralel cu acestea se vor desf ura activit i de promovare care s conduc la mobilizarea grupurilor vulnerabile din cadrul comunit ilor beneficiare.

Printre rezultatele a teptate, se reg sesc: − realizarea i organizarea unor grupuri de ini iativ la

nivelul comunit ilor selec ionate; − înfiin area a 24 de întreprinderi sociale; − cre teri ale num rului de persoane apar inând unor

grupuri vulnerabile care devin active pe pia a muncii;

85

− cre teri ale gradului de informare privind rolul i importan a economiei sociale în dezvoltarea comunit ilor;

− cre teri ale nivelului de calificare al persoanelor apar inând grupului int al proiectului.

Sursa: http://www.soros.ro/ro/program.php?program=47. Economia socială ca soluție a dezvoltării comunităților roma din România Proiectul este implementat începând din 2011 de c tre

Funda ia Centrul pentru Analiz i Dezvoltare Institu ional „Eleutheria” în parteneriat cu Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare, Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Rela ii Interetnice i Asocia ia Alian a Civic a Romilor din România.

Obiectivul principal al proiectului este înt rirea capacit ii de incluziune a minorit ii roma pentru o dezvoltare economic durabil i crearea de locuri de munc .

Proiectul are trasate trei obiective specifice, i anume: 1. formularea de recomand ri i revizuirea bunelor

practici pentru politica roma privind economia social ; 2. dezvoltarea de structuri ale economiei sociale;

identificarea ideilor de afaceri (modele) pentru grupurile int i înfiin area de întreprinderi sociale conform acestui model în beneficiul membrilor comunit ii roma;

3. promovarea conceptului i elementelor specifice economiei sociale în rândul comunit ilor roma, ca instrument flexibil i durabil pentru dezvoltarea i crearea de locuri de munc în beneficiul membrilor acestora.

86

Activit ile principale ale proiectului sunt: − formularea de recomand ri referitoare la situa ia socio

economic actual din comunit ile roma; − identificarea solu iilor optime de interven ii sociale în

cadrul comunit ilor roma; − promovarea economiei sociale în comunit ile de roma.

Sursa: http://www.cadi.ro/index.php/vizualizare/articol/proiecte/398. Centre de consiliere şi mediere profesională pentru persoanele de etnie romă Proiectul este implementat de Agen ia Na ional pentru

Ocuparea For ei de Munc , Confedera ia Na ional Sindical „Cartel Alfa”, Asocia ia „Serviciu Apel” i Alian a pentru Unitatea Romilor Br ila. „Proiectul îşi propune să îmbunătățească accesul pe piața muncii a

persoanelor de etnie romă (30% femei), încadrându‐se în grupul persoanelor vulnerabile, cu risc de marginalizare.”

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unei pie e a muncii moderne, flexibile i incluzive, prin promovarea serviciilor specializate i individualizate de informare, consiliere i mediere profesional . Obiectivele specifice ale proiectului sunt: − cre terea accesului pe pia a muncii pentru 1000 de

persoane de etnie roma (30% femei) din Bucure ti i Br ila, într o perioad de 24 de luni;

− cre terea oportunit ilor de angajare pentru 400 de persoane de etnie roma din Bucure ti i Br ila.

Sursa: http://www.dri.gov.ro/index.html?page=eveniment_235.

87

http://www.kcmc.ro

2. Revigorarea meseriilor tradiționale Romano Cher ‐ Casa Romilor Este un proiect de integrare social

i economic ce î i propune s readuc pe pia a muncii meseria ul tradiional rom. În condi iile unei economii din ce în ce mai mecanizate i mai tehnologizate, meseriile ce au la baz lucrul de mân i au pierdut din popularitate, nu i din semnifica ie.

Proiectul se adreseaz în principal persoanelor de etnie rom care mai practic meserii tradi ionale i sunt dispuse s i adapteze utilitatea i calitatea produselor la alte nevoi ale economiei actuale din România.

Romano Cher se adreseaz , de asemenea, popula iei majoritare, pentru c piedicile comunica ionale, prejudec ile i stereotipurile culturale sunt bariere severe în calea integr rii sociale i economice a romilor. De aceea, expunerea public , presta iile meseria ilor romi, comunicarea direct între meseria ii romi i popula ia majoritar vor aduce o modificare în stereotipurile cu privire la popula ia rom : „ho i, lene i, needuca i, f r profesie”.

În cadrul proiectului se va avea în vedere: realizarea unui studiu socioantropologic, identificarea la nivelul regiunilor (SudEst, Sud Vest, Bucure ti Ilfov, Sud, Nord Vest, Centru, Nord Est) a comunit ilor cu un num r mare de meseria i de etnie rom , constituirea a 30 de re ele de consultare Romano Cher, promovarea rezultatelor studiului în cadrul grupurilor de interes, campania de promovare a meseriilor tradi ionale ale romilor i reducerea prejudec ilor fa de îndeletnicirile romilor din

88

România, realizarea atelierului itinerant Romano Cher, activit i de instruire pentru certificarea a 240 de persoane, asistarea prin consiliere i consultan a re elelor de consultare, consiliere juridic i sprijin pentru înfiin area Uniunii Meseria ilor Romi – UMR, organiza ie „umbrel ”, instruirea meseria ilor romi prin organizarea a 50 de sesiuni de instruire, identificarea i instruirea celor 12 meseria i romi care vor activa în cadrul atelierului Romano Cher, activit i de management, control i execu ie bugetar , evaluare intern i extern .

Prin acest proiect va fi creat o re ea social la nivel na ional, alc tuit din meseria i tradi ionali, ce va avea ca scop cooperarea, schimbul de informa ii i plasarea produselor.

Pe lâng aceasta, se vor crea 30 de re ele de consultare i consiliere în scopul identific rii solu iilor la problemele locale legate de profesarea meseriilor tradi ionale, prin promovarea principiilor de ajutor reciproc ca o form de sustenabilitate social i economic .

Unele dintre aceste re ele vor deveni uniuni profesionale de genul breslelor i vor dezvolta structuri umbrel ce vor prelua gestiunea problemelor comunit ii, în vederea unei reprezentativit i sporite atât la nivel local, cât i la nivel na ional, pentru ap rarea intereselor legitime ale comunit ii i promovarea valorilor, a bunelor practici i a solidarit ii între membrii comunit ilor, prin oferirea de consiliere juridic . În plus, proiectul î i propune ca la final s ob in 500 de locuri de munc în structurile economiei sociale.

Atelierul Romano ButiQ, realizat în urma acestui proiect, va constitui nucleul pentru dezvoltarea i profesionalizarea comunit ilor cu meseria i din zon . Atelierul va servi ca spa iu de expunere a meseriilor, a meseria ilor, dar i a produselor muncii lor.

Tot în cadrul atelierului Romano ButiQ, va avea loc formarea i consilierea voca ional a meseria ilor romi, fiind, de asemenea,

89

locul unde ace tia vor fi deprin i i certifica i în domenii precum marketing, management, rela ii publice, formare de formatori, administrarea afacerilor i tehnologia informa iei i comunic rii.

Sursa: http://www.kcmc.ro/kcmc/?main=proiecte&pg=RCCR.

3. Incluziune prin educație Creşterea accesului pe piața muncii Centrul Român pentru Educa ie i

Dezvoltare Uman (CRED) a derulat în 2008, prin Programul PHARE 2006, cu sprijinul Ministerului Muncii, Familiei i Egalit ii de anse i al Organismului Intermediar Regional pentru Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, trei proiecte în penitenciarele din ar : 1. „Sprijin pentru integrarea profesional a romilor care

p r sesc penitenciarele din jude ele Br ila i Gala i”; 2. „Un pas spre libertate prin inser ia pe pia a muncii”; 3. „Inser ia pe pia a muncii o nou ans .” Institu iile care au luat parte la acest proiect au fost: Peni

tenciarul pentru Minori i Tineri Tichile ti, Penitenciarul Br ila, Penitenciarul Gala i, Centrul de Reeducare G e ti, Penitenciarul Ploie ti, Penitenciarul pentru Femei Târg or, Penitenciarul Bac u, Centrul de Reeducare Târgu Ocna i sec ia penitenciar din cadrul colii Na ionale de Preg tire a Agen ilor de Penitenciare Târgu Ocna.

Proiectele au vizat cre terea anselor de reinser ie social i în special de inser ie pe pia a muncii a persoanelor de etnie rom care p r sesc aceste penitenciare i centre de reeducare, axându se pe promovarea incluziunii sociale, combaterea discrimin rii i a excluziunii sociale prin m suri care s sus in i s completeze

90

strategiile na ionale i politicile de ocupare în regiunile în care s au derulat.

Obiectivele generale ale acestor proiecte au fost: 1. cre terea abilit ilor psihosociale de g sire a unui loc de

munc pentru persoanele de etnie rom care p r sesc institu iile men ionate;

2. cre terea accesului la informa ii i servicii de consiliere oferite persoanelor de etnie rom cu privire la pia a muncii i oferta de formare profesional ;

3. cre terea implic rii societ ii civile în procesul de combatere a discrimin rii pe pia a muncii pentru persoanele de etnie rom care p r sesc penitenciarele din regiunile men ionate.

Activit ile principale ale proiectelor au fost: − crearea de centre de informare i consiliere care vizeaz

accesul pe pia a muncii al beneficiarilor; − crearea unui centru de dobândire a competen elor nece

sare pentru utilizarea eficient a tehnologiilor informa iilor i comunic rii în ob inerea unui loc de munc ;

− testarea i evaluarea abilit ilor profesionale ale persoanelor roma prin intermediul unor baterii de teste;

− consilierea i orientarea profesional în vederea reintegr rii pe pia a muncii (activitate individual );

− formarea abilit ilor necesare ob inerii unui loc de munc (activitate de grup);

− realizarea unui ghid de formare a abilit ilor necesare obinerii unui loc de munc pentru persoanele de etnie rom ;

− informare cu privire la pia a muncii, locuri de munc disponibile i condi ii de ocupare, mijloace de reducere a discrimin rii;

91

− sensibilizarea comunit ii cu privire la problematica persoanelor de etnie rom în g sirea unui loc de munc , prin intermediul unei campanii de con tientizare (difuzarea de materiale, invitarea posibililor angajatori);

− realizarea de mese rotunde cu reprezentan ii societ ii civile i ai institu iilor. Sursa: http://www.cred.org.ro/m2 14 14 ro Proiecte în penitenciare.

Fem. RRom Un alt exemplu de proiect cofinan at din Fondul Social

European prin Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007 2013 îl reprezint cel implementat de Direc ia Egalitate de anse între Femei i B rba i din cadrul Ministerului Muncii, Familiei i Protec iei Sociale „Fem. RRom. Îmbun t irea accesului femeilor de etnie rom pe pia a muncii i sprijinirea economiei sociale: promovarea i dezvoltarea unor servicii integrate prin crearea unor cooperative pentru femei, asigurarea accesului la educa ie formal i dezvoltarea unor servicii de ocupare specializate i personalizate”. Proiectul are o durat de trei ani i se va încheia în 2012.

Proiectul presupune înfiin area a trei ateliere de ocupare pentru femeile rome, sprijinirea înfiin rii i dezvolt rii a cinci cooperative de produc ie, dezvoltarea unei re ele na ionale pentru cooperativele de romi, oferirea de servicii de informare, orientare profesional , consiliere i dezvoltarea unei re ele de sprijin antreprenorial la nivel interna ional.

De a lungul implement rii proiectului, ini iatorii proiectului estimeaz c :

• în cadrul atelierelor de ocupare se vor acorda servicii pentru cel pu in 1.000 de persoane i vor fi asistate la locul de munc cel pu in 200 de persoane;

92

• furnizarea de cursuri autorizate va avea ca beneficiari direc i un num r de cel pu in 550 de persoane (femei de etnie rom );

• înfiin area cooperativelor va conduce la crearea de noi locuri de munc pentru un num r minim de 50 de femei angajate în cadrul cooperativelor.

Sursa: http://www.femrrom.ro/. Muncesc pentru o viață mai bună Este un proiect finalizat, de dimensiuni mai reduse i cu

caracter local, care a fost implementat de Asocia ia ARF Câmpina în parteneriat cu Funda ia Ramses, proiectul fiind finan at din Programul PHARE 2002, „Sprijin pentru Strategia Guvernului de îmbun t ire a situa iei romilor din România”.

Proiectul a urm rit facilitarea particip rii active a romilor la via a social economic , prin înlesnirea accesului lor la servicii de ocupare specializate. În urma proiectului s a înfiin at o structur a economiei sociale generatoare de venit, o întreprindere de producere a c r mizilor din argil i BCA. La activit ile proiectului au participat 100 de persoane roma, iar rezultatele concrete au fost:

• 46 de persoane calificate în domeniul construc iilor; • 20 de persoane angajate la întreprinderea economic creat ; • 25 de persoane plasate pe pia a for ei de munc în urma

serviciilor de ocupare. Sursa: http://www.fundatiaramses.ro/calificare.php.

Centrul mobil pentru incluziune socială Este în curs de desf urare (începând cu 2011) i se realizeaz

de c tre Alian a pentru Unitatea Romilor – Filiala Br ila, în parteneriat cu Institu ia Prefectului Jude ul Br ila, Institu ia

93

Prefectului Jude ul Vaslui, Institu ia Prefectului Jude ul Ialomi a, Asocia ia Interna ional Rromani Star Vaslui, Asocia ia Dreptate i Fr ie Ialomi a. Regiunile în care se desf oar proiectul sunt: Sud Est, Nord Est i Sud Muntenia.

Obiectivul general al proiectului vizează facilitarea accesului la integrarea şi reintegrarea persoanelor vulnerabile pe piața muncii, în scopul evitării excluziunii sociale, marginalizării, discriminării şi riscului de sărăcie.1

Grupul int al proiectului este format din 12.000 de persoane

de etnie rom din jude ele Br ila, Vaslui i Ialomi a. Principalele activit i ale proiectului sunt: • înfiin area Centrului Mobil de Incluziune Social cu dou

puncte de lucru în jude ele Ialomi a i Vaslui; • calificarea i angajarea a 9 agen i de ocupare; • formarea i angajarea a 5 evaluatori de competen e

profesionale; • informarea unui num r de 12.000 de persoane de etnie

rom ; • formarea i ini ierea profesional a unui num r de 600 de

persoane de etnie rom ; • plasarea în sfera ocupa ional a unui num r de 180 de

persoane; • evaluarea unui num r de 900 de persoane de etnie rom

din punct de vedere al competen elor;

1 http://www.arcasu.ro/E.O._COMUNICAT_DE_PRES%C4%82_id_131825 0879.html.

94

• elaborarea unui studiu comparativ de pia cu privire la nivelul de educa ie, gradul de ocupare a membrilor comunit ii rome, în rela ie cu cerin a angajatorilor;

• constituirea a trei baze de date cu informa ii despre comunit ile de romi;

• consilierea a 1.000 de persoane; • încheierea a trei pacturi de ocupare i educa ie tip re ea.

95

GGLLOOSSAARR DDEE TTEERRMMEENNII

• Categorie defavorizată ‐ categorie de persoane care se afl pe

o pozi ie de inegalitare fa de majoritatea popula iei din cauza diferen elor identitate fa de majoritate i/sau care se confrunt cu un comportament de respingere i marginalizare din partea acesteia.

• Economie socială activitate economic orientat mai degrab în beneficiul membrilor sau colectivit ii decât în scopul de a genera profit, care joac un rol important în rezolvarea problemelor economice i sociale, oferind servicii a c ror cerere nu este acoperit adecvat de sectorul privat sau public. În statele membre UE se reg se te i sub denumiri precum „economie solidară”, „sectorul nonprofit” sau „al treilea sector”.

• Femei vulnerabile (pe piața muncii) ‐ femei aflate în situa ie sau în risc de marginalizare. În documentele legislative, în func ie de problemele sociale cu care se confrunt , sunt men ionate mai ales femeile victime ale violen ei domestice, supuse abuzului, exploat rii i traficului i femeile “dezavantajate” pe pia a muncii. În func ie de profilul sociodemografic, sunt men ionate mai ales femeile rome, în special cele din comunit i tradi ionale, femeile vârstnice, femeile cu nivel sc zut de preg tire i/sau calificare neadecvat pe pia a muncii, femeile din mediul rural, a c ror

96

ocupa ie formal este cel mai adesea cea de lucr tor familial neremunerat, femeile cu mul i copii, f r experien pe pia a muncii sau cu o perioad îndelungat de pauz , care face extrem de dificil reintegrarea.

• Grupuri de risc ‐ categorii de persoane aflate într o situa ie de dificultate din cauza unor factori externi c rora au e uat s le fac fa . Riscul descrie o stare mai degrab tranzitorie, orice individ se poate afla într un anumit context în rândul grupurilor de risc. Factorii de risc la care sunt supu i indivizii au surse i niveluri de generalitate variate, pot ine de mediul natural, social, economic sau politic, de tipul de comunitate sau de familie i vecin tate. Iat câteva exemple în acest sens: o riscuri naturale: inunda ii, alunec ri de teren, cutremure,

uragane etc.; o riscuri legate de starea de s n tate: boal , accident, diza

bilitate, epidemii etc.; o riscuri ale ciclului vie ii: na tere, maternitate, îmb trânire,

destr marea familiei, moarte etc.; o riscuri sociale: violen domestic , criminalitate, terorism,

revolte sociale, r zboaie civile etc.; o riscuri economice: omaj, faliment, disponibiliz ri, crize

financiare etc.; o riscuri politice: discriminare, revolte, lovitur de stat etc.; o riscuri legate de mediu: poluare, desp duriri, dezastre

nucleare, degradarea p mântului etc. În sens restrâns, grupurile de risc pot fi sinonime cu categoriile defavorizate sau grupurile vulnerabile i se refer la persoanele care se confrunt cu un cumul de priva iuni pe diferite domenii, care au condi ii de via mai dificile decât majoritatea popula iei, concretizate într o pozi ie defavorizat social.

97

• Grupuri vulnerabile ‐ grupurile vulnerabile sunt delimitate prin compara ie cu majoritatea popula iei ca având condi ii de via mai dificile: 1) în accep iune restrâns : categorii defavorizate, “f r ap rare”, lipsite de mijloace (de a exploata oportunit i i de a înfrunta dificult i), ca, de exemplu: persoane cu dizabilit i, copiii abandona i, persoanele infectate cu HIV, vârstnicii, minorit ile etnice, imigran ii, familiile monoparentale, familiile numeroase etc.; 2) în accep iune mai larg : grupuri de risc categorii expuse la riscuri care pot conduce la un nivel de bun stare plasat sub pragul a ceea ce consider societatea a fi acceptabil/dezirabil, ca, de exemplu: femei aflate în perioada maternit ii, tinerii absolven i debutan i pe pia a muncii, persoanele care migreaz pentru munc etc.

• Incluziune socială ‐ accesul indivizilor la oportunit ile i resursele necesare pentru a participa pe deplin la pia a muncii, la via a economic , social i cultural i pentru a se bucura de un standard de via considerat normal/dezirabil în societatea în care tr iesc.

• Indicatori ai delimitării grupurilor vulnerabile ‐ neexistând o defini ie oficial a grupurilor vulnerabile, nici la nivelul Uniunii Europene, nici la nivelul documentelor legislative din România, grupurile vulnerabile au fost descrise cel mai adesea cu ajutorul unor indicatori. În delimitarea i descrierea lor au fost folosi i o varietate larg de indicatori, de la cei ai veniturilor/nivelului de trai/s r ciei, accesului pe pia a muncii, educa iei, locuirii, st rii de s n tate, tipului de gospod rie sau comunitate, particip rii sociale pân la indicatori care delimiteaz probleme sociale, precum institu ionalizare, exploatare, trafic, violen domestic sau consum de droguri.

98

o La nivelul Uniunii Europene, grupurile vulnerabile sunt surprinse prin indicatori ai incluziunii sociale, precum: � rata s r ciei relative; � rata depriv rii materiale; � profunzimea s r ciei; � rata omajului pe termen lung; � ponderea persoanelor care tr iesc în gospod rii în care

niciun membru nu este angajat; � abandonul colar timpuriu; � ponderea popula iei cu nivel de educa ie sc zut; � rata depriv rii privind locuirea; � ponderea popula iei care tr ie te în gospod rii aglo

merate; � speran a de via la na tere sau speran a de via la 65

de ani. o Strategia european 2020 folose te indicatori care circumscriu grupurile vulnerabile precum: � rata ocup rii în grupa de vârst 20 64 de ani (în func ie

de sex); � abandonul timpuriu din sistemul de educa ie i formare; � ponderea popula iei cu educa ie superioar în grupa de

vârst 30 34 de ani (în func ie de sex); � ponderea popula iei care tr ie te în gospod rii cu

participare sc zut pe pia a muncii; � ponderea popula iei s race; � ponderea popula iei deprivate material sever.

• Organizații ale economiei sociale ‐ sunt numite i întreprin‐deri sociale i însumeaz organiza iile nonprofit, cooperativele i alte forme private de întreprinderi asociative. Acestea

99

activeaz în anumite domenii, cum ar fi protec ia social , servicii sociale, s n tate, asigur ri, în domeniul bancar, al produc iei agricole, în educa ie i formare, cultur etc. În România sunt înregistrate urm toarele forme de organizare specifice economiei sociale: CAR uri, societ i cooperative (societ i cooperative de consum, societ i cooperative me teug re ti, societ i cooperative agricole i societ i cooperative de locuire i valorificare), b nci cooperatiste de credit i unit i protejate autorizate.

• Persoane marginalizate persoane cu acces limitat la resursele economice, politice, educa ionale, culturale ale colectivit ii, care se confrunt cu priva iuni ale condi iilor sociale normale de via , care au un status social inferior, o pozi ie de izolare social .

• Proiecte de economie socială ‐ începute ca proiecte de dimensiuni reduse i cu un caracter mai degrab local, odat cu anul 2008, an în care s au deschis oportunit i de finan are generoas prin Fondul Social European, proiectele de economie social au cunoscut o dezvoltare f r precedent, acoperind tot mai mul i beneficiari, la nivel jude ean i regional. În cadrul proiectelor de economie social destinate grupurilor vulnerabile femei i popula ie rom , exist structuri ale administra iei centrale precum Direc ia Egalitate de anse între Femei i B rba i din cadrul Ministerului Muncii, Familiei i Protec iei Sociale (fosta Agen ie Na ional pentru Egalitatea de anse) sau Agen ia Na ional pentru Romi, care au avut un rol important în patronarea acestor proiecte, parte din ele fiind incluse i în strategiile na ionale pentru egalitatea de anse între femei i b rba i i în strategiile de îmbun t ire a situa iei romilor.

100

• Romii ca grup vulnerabil (pe piața muncii) ‐ în documentele oficiale, romii reprezint categoria care apare cel mai frecvent în situa ie de vulnerabilitate, în rela ie cu toate problemele abordate de politicile publice, de la s r cie i excluziune social pân la violen a domestic , abuz, exploatare i trafic. Majoritatea romilor reprezint un grup vulnerabil din punct de vedere al ocup rii: au nivel sc zut de preg tire i/sau calificare neadecvat pe pia a muncii, rate de activitate i ocupare foarte sc zute, omaj ridicat, ocupare mare în agricultur i în domenii f r calificare, o pondere ridicat a muncii cu ziua, în slujbe temporare i a muncii la negru, cu beneficii modeste. Femeile rome, în special cele din comunit i tradi ionale, ocup o pozi ie special : sunt lipsite de educa ie i calificare, au mul i copii, sunt casnice care nu au lucrat niciodat .

101

BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

H r gu , P.T. (2005), „Folosirea timpului i sarcinile domestice în

Europa”, Studia Universitatis Babes‐Bolyai Sociologia, 2. Hoogeveen, Johannes; Tesliuc, Emil; Vakis, Renos; Dercon, Stefan,

A Guide to the Analysis of Risk, Vulnerability and Vulnerable Groups, World Bank, http://siteresources.worldbank.org/ INTSRM/Publications/20316319/RVA.pdf.

Pescaru Urse, Daniela; Popescu, Raluca (coord.) (2009), Politici familiale şi de gen, Buz u, Alpha MDN.

Popescu, Raluca (2002), „Situa ia familiei i a copilului în societatea româneasc ”, în M rginean, Ioan i Bala a, Ana (coord.), Calitatea vieții în România, Bucure ti.

Popescu, Raluca (2007), „Valori ale familiei în Europa”, în Voicu, Bogdan; Voicu, M lina (coord.), Valori ale românilor 1993‐2006, Ia i, Institutul European.

Voicu, M lina (2004), „Women Work and Family Life: Value Patterns and Policy Making”, în Arts, W.; Halman, L. (eds.), European Values at the Turn of the Millennium, Leiden, Brill.

Voicu, M lina; Raluca, Popescu (2009), Viața de familie şi poziția femeii în comunitățile de romi, Funda ia Soros.

Voicu, M lina; Voicu, Bogdan (2002), „Gender values dynamics: Toward a common European pattern?” Romanian Journal of Sociology, 1 2.

102

Zamfir, E.; Zamfir, C. (2000), Situația femeii în România, Bucure ti, Editura Expert.

*** Agen ia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2009), EU‐MIDIS, Sondajul Uniunii Europene privind mi‐noritățile şi discriminarea. Date în obiectiv. Primul raport. Romii, http://www.fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/EUMIDIS_ROMA_RO.pdf.

*** European Commission, Employment, Social Affairs and Inclusion (2010), Ce poate face politica socială pentru dvs. ‐ Factsheets/Incluziunea şi egalitatea, http://ec.europa.eu/ social/BlobServlet?docId=4983&langId=ro.

*** Guvernul României (2001), Strategia Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor 2001‐2010.

*** Guvernul României (2005), Memorandumul comun în domeniul incluziunii sociale.

*** Guvernul României (2008), Raportul strategic privind protecția socială şi incluziunea socială 2008‐2010.

*** Guvernul României, Agen ia Na ional pentru Romi (2010), Economia socială şi gupurile vulnerabile.

*** Guvernul României, Agen ia Na ional pentru Romi (2011), Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2011‐2020, Proiect.

*** Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei i Egalit ii de anse, Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007 2013, FSE, 2007, http://www.fonduriue.ro/upload/120342172163.pdf.

*** Guvernul României, Planul național de dezvoltare 2007‐2013, decembrie 2005, http://www.inforegio.ro/user/File/PND_ 2007_2013.pdf.

103

*** ICCV, Funda ia Soros (2010), Diagnoza factorilor care influențează nivelul de ocupare la populația de romi din România.

*** ICCV, Funda ia Soros (2010), Legal şi egal pe piața muncii. Diagnoza factorilor care influențează nivelul de ocupare la populația de romi din România, Bucure ti, Editura Expert.

*** Legea nr. 116/2002 privind prevenirea i combaterea marginaliz rii sociale, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_ pck.htp_act?ida=34875.

*** Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului i Sportului (2010), Raportul privind starea învățământului în anul 2010, http://www.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=12866.

*** Ministerul Muncii (2010), Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Rapoarte Studii/301210Raport%20de%20cercetare_ES.pdf.

*** OUG nr. 137/ 2000 privind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare, http://www.cdep.ro/pls/legis/ legis_pck.htp_act?ida=25684&pag=2.

*** OUG nr. 137/2000 privind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare, modificat prin Legea nr. 48/2002 i prin Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 77/2003 i aprobat prin Legea nr. 27/2004, publicat în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 216 din 11 martie 2004, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=25684.

*** Raportul Decadewatch în România, Evaluarea intermediară a Deceniului de Incluziune a Romilor, 2010, http://www. romadecade.org/files/downloads/Decade%20Watch%202010/Decade%20Watch%20Romania%20Report%202010%20RO.pdf.

104

*** Strategia națională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbați pentru perioada 2006‐2009, http://antidiscriminare. ro/pdf/ StratNatEgalSanse.pdf.

*** Strategia națională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbați pentru perioada 2010‐2012, http://www.mmuncii.ro/pub/ imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI DE GUVERN/HG237 2010.pdf.

*** UNFPA (2007), Studiul Generații şi gen, valul I, disponibil online la adresa: ftp://ftp.unfpa.ro/unfpa/Raport_GGS.pdf.

Date post:	07-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	vodung
View:	222 times
Download:	1 times

GRUPURILE VULNERABILE ŞI ECONOMIA ... - e-qual · PDF file8 Manualul este structurat în...

Documents