CAPITOLUL I

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator

Este alcătuit din căile respiratorii şi plămâni.

Căile respiratorii sunt prezentate printr-un sistem de conducte prin care aerul

pătrunde în plămâni. Acest sistem se compune din cavităţile nazale, faringe, laringe, trahee

şi bronhii.

Cavităţile nazale şi faringele formează căile respiratorii superioare iar laringele,

traheea şi bronhiile, căile respiratorii inferioare.

Nasul şi cavităţile nazale

Acestea alcătuiesc un organ complex, cu funcţie respiratorie senzorială. Există două

organe strâns legate între ele, atât structural cât şi funcţional şi anume : nasul propriu-zis şi

cavităţile nazale numite şi foase nazale.

Nasul

Nasul se reprezintă ca o proeminenţă situată în mijlocul feţei şi serveşte ca organ de

protecţie pentru fosele nazale. Este alcătuit dintr-o rădăcină, o bază, un vârf, două feţe

laterale şi trei margini sau muchii.

Laringele

Laringele este un segment al căilor respiratorii superioare care îndeplineşte două

roluri : conduce aerul către plămâni şi reprezintă principalul organ al fonaţiei. El se află în

regiunea anterioară a gâtului sub osul hioid şi înaintea faringelui.

Are forma unei piramide triunghiulare prezentând la bază un vârf, o faţă posterioară,

două feţe anterolaterale şi trei margini.

Baza : îndreptată în sus spre faringe, este reprezentată de către orificiul superior

al laringelui.

Vârful : este îndreptat în jos şi se continuă cu traheea.

1

Faţa posterioară formează peretele anterior al hipofaringelui şi este acoperit de

mucoasa faringiană.

Feţele anterolaterale : în număr de două (dreapta şi stănga). Marginile sunt în număr

de trei, două posterolaterale şi una anterioară.

Traheea

Este un organ fibrocartilaginos, tubular care continuă laringele întinzându-se de la

extremitatea inferioară a acestuia până în mediastin unde se bifurcă în cele două bronhii

principale sau pulmonare.

Ea prezintă două neregularităţi numite depresiuni şi anume depresiunea aortică,

produsă la aortă şi depresiunea tiroidiană produsă de glanda tiroidă. Este un organ elastic,

putându-se alungi sau scurta ca un resort.

Structura traheei este formată din trei tunici : mucoasă, fibroelastică şi adventiceea.

Tunica mucoasă este formată dintr-un epiteliu da tip respirator, pseudostratificat,

prismatic, ciliat cu caliciforme şi un corion.

Tunica fibroelastică reprezintă scheletul de susţinere a traheei şi este formată din

15-20 de inele sau arcuri incomplete deschise posterior, constituite din cartilaj lichid.

Adveticeea este formată din ţesut conjunctiv lax în care se găsesc vase, nervi şi

formaţiuni limfoide.

Bronhiile principale (dreapta şi stânga) sunt conducte care rezultă din bifurcarea

traheei. Ele reprezintă ultimile segmente ale căilor respiratorii inferioare extrapulmonare şi

se întind de la ultimul inel traheal, numit şi pintenul traheal, până la hilul plămânilor, unde

se impart bronhiile lobare. De la origine fiecare bronhie se împarte în jos, în afară şi puţin

înapoi, către flandrul respectiv, ambele formând un unghi de 75 grade – 85 grade cu

deschizătura în jos. Bronhia principală alcătuieşte împreună cu artera pulmonară şi cu

venele pulmonare de pe aceeaşi parte pediculul pulmonar situat în hilul pulmonar.

Plămânii şi pleura

Plămânii (drept şi stâng) alcătuiesc organele respiratorii propriu-zise, în care au loc

schimbările de gaze dintre organism şi mediu ambient. Ei sunt aşezaţi în cavitatea

toracică de o parte şi de alta a mediostinului.

Mediostinul este un sept (perete) sagital, determinat, delimitat, anterior de peretele

sternocostal, posterior de coloană vertebrala şi lateral de feţele mediene ale celor doi

plămâni iar inferior de diafragmă.

2

În acest sept se găsesc : inima şi vasele mari, esofagul, aorta, nervii vagi, canalul

toracic, ganglionii limfatici şi traheea.

Forma plămânilor seamănă cu cea a unui trunchi de con care prezintă : bază, un vârf,

două feţe şi trei margini.

Baza plămânului sau faţa diafragmatică are forma unei suprafeţe triunghiulare

concave, mulându-se pe bolta diafragmului.

Vârful plămânului are forma unei bolte rotunjite. Se întinde de la costa a doua în sus

depăşind orificiul superior al cutiei toracice.

Faţa costală este convexă şi se mulează pe peretele toracic. Pe această faţă se găseşte

un şanţ adânc care împarte plămânul în lobi, numit scizura sau fisura interlobară.

Plămânul stâng are o singură scizură care-l împarte în doi lobi : unul superior şi unul

inferior.

Plămânul drept are două scizuri : scizura mare, interlobară numită şi oblică, comună

celor doi plămâni şi scizura accesorie sau orizontală care se desprinde din partea mijlocie a

scizurii oblice. Plămânul drept are trei lobi : unul superior, unul inferior şi altul mijlociu.

Faţa mediană sau mediostinală

Este concavă şi se mulează pe formaţiunile care se găsesc în mediastin. Pe această

faţă se găseşte hilul plămânului şi nişte depresiuni.

Hilul plămânului reprezintă locul pe unde ies şi intră elementele anatomice care

alcătuiesc pediculul pulmonar : bronhia şi venele pulmonare. El are forma unei rachete de

tennis cu coada în jos, fiind aşezate la jumătatea distanţei dintre vârful şi baza plămânului.

Pe faţa mediastinală a plămânului stâng se află o impresiune dată de arcul aortic

(şanţul arcului aortic) şi de aorta toracică (şanţul aortei toracice).

Pe faţa mediastinală a plămânului drept se află impresia cardiacă, mai puţin adâncă

decât cea din stânga.

Marginea anterioară este convexă pe dreapta şi concavă pe stânga din cauza

scizurii cardiace.

Marginea posterioară este rotunjită, se mulează pe şanţul costovertebral.

Marginea inferioară este reprezentată de circumferinţa bazei plămânului.

Plămânul este alcătuit din două categorii de formaţiuni anatomice distincte : un

sistem de canale aeriene intrapulmonare numit arborele bronşic şi un sistem de saci în care

se termină ramurile arborelui bronşic şi care poartă numele de alveole pulmonare. La

3

acestea se adaugă ţesutul conjunctiv. Acestea se organizează în lobi pulmonari, segmente

pulmonare, lobi pulmonari şi ocini pulmonari.

a) Arborele bronşic : reprezintă totalitatea bronhiilor intrapulmonare care rezultă din

ramificarea bronhiilor extrapulmonare.

Bronhia principală dreaptă se împarte mai întâi în bronhia lobară superioară care

merge la lobul superior şi în trunchiul bronşic intermediar. La rândul lui se împarte în două

ramuri : bronhia lobară mijlocie şi bronhia inferioară.

Structura peretelui bronhiilor intrapulmonare diferă în raport cu calibrul acesteia.

Bronhiile lobare şi segmentare : au o structură asemănătoare cu cea a traheei cu

deosebirea că lumenul lor este mai mic iar inelele sunt complete.

Bronhiile interlobare au mucoasa de tip traheal iar în corionul acestuia se găsesc

glande de tip seromuculos.

Scheletul fibrocartilaginos este format din segmente de arcuri de formă lenticulară.

Muşchiul neted este slab dezvoltat. Adenticea este formată din ţesut conjunctiv lax.

Bronhiile intralobare care provin din diviziunea dicotomică a bronhiilor interlobare,

au epiteliul mucoasei monostratificat, prismatic sau cubic, corionul este lipit de glande.

Scheletul cartilaginous lipseşte fiind înlocuit de un inel musculos.

Bronhiile terminale au o structură mult mai simplă. Epiteliul lor este cubic sau uşor

turtit, lipsit de cili şi de celule caliciforme.

Bronhiile respiratorii sau acinoase se caracterizează prin faptul că peretele lor este

prevăzut din loc în loc cu alveole pulmonare.

b) Lobul pulmonar reprezintă unitatea structurală şi funcţională a segmentelor pulmonare

respective a plămânului. Mai mulţi lobi pulmonari formează un segment pulmonar

care are aeraţie şi vascularizaţie proprie.

Lobul pulmonar este legat de arborele bronşic prin bronhiola intralobulară care

provine din diviziunea dicotomică a bronhiilor interlobulare.

Alveolele pulmonare sunt în număr foarte mare, circa 200 de milioane pentru ambii

plămâni.

O alveolă pulmonară este o formaţiune veziculoasă care seamănă cu un sac mic

globules şi care prezintă un orificiu ce se deschide în canalul sau aductul alveolar.

Structura peretelui unei alveole este deosebit de complexă. Este alcătuit dinăuntrul în

afară, dintr-un epiteliu alveolar aşezat pe o membrană bazală şi o stramă conjunctivă.

Epiteliul alveolar este alcătuit din trei tipuri de celule alveolare care nu sunt altceva

decât aspecte morfologice şi funcţionale diferite ale uneia şi aceleaşi celule.

4

Acestea sunt :

celulele alveolare mici cu diametrul între 4 – 6μ cu un nucleu voluminos;

celule alveolare mari cu diametrul între 8 – 12μ de forma poliedrică;

celule alveolare libere cu diametrul de 15μ care sunt fie fixate în epiteliu fie pe cale

de desprindere.

Membrana bazală pe care se află epiteliul alveolar este subţire, constituit din

micromolecule glicoproteice.

Ea se aplică pe membrana bazală a capilarului sanguin pe care se aşează celulele

endoteliale.

Strama peretelui alveolar este formată dintr-o substanţă fundamentală glicoproteică

în care sunt incluse fibrele conlunctive, celule conjunctive şi capilarele sanguine.

c) Ţesutul conjunctiv perilobului sau interlobului

Spaţiile dintre lobulii pulmonar sunt umplute cu ţesut conjunctiv lax format din fibre

colagene şi elastice în care se găsesc elementele celulare, vase sanguine care alcătuiesc

circulaţia sanguină funcţională şi nutritivă, limfatice pulmonare şi terminaţii nervoase.

Pleura

Plămânii sunt înveliţi în nişte membrane seroase care se numesc pleure. Rolul

acestora este de a asigura alunecarea plămânilor pe pereţii cavităţilor în care se găsesc în

timpul mişcărilor respiratorii.

Pleura este alcătuită din două foite care se găsesc în continuare una cu cealaltă şi care

formează un sac închis.

Foiţa care înveleşte pereţii cavităţii toracice se numeşte pleură parietală iar cea care

înveleşte plămânii se numeşte pleură viscerală.

Mecanismul respiraţiei

Schimburile gazoase pulmonare se realizează datorită succesiunii ritmice a două

procese : inspiraţia şi respiraţia.În inspiraţie, aerul atmosferic pătrunde prin căile

respiratorii până la nivelul alveolelor pulmonare, iar în expiraţie, o parte din aerul alveolar

este expulzat la exterior. Acest proces, prin care se face circulaţia alternativă a aerului între

mediul extern şi alveolele pulmonare, constituie ventilaţia pulmonară.

Inspiraţia este un proces activ, care constă în contracţia muşchilor inspiratori şi are

drept rezultat mărirea volumului cutiei toracice prin creşterea celor trei diametre

(longitudinal, antero-posterior, transversal).

5

Modificările de volum ale cutiei toracice determină modificări corespunzătoare ale

volumului plămânilor, deoarece prin pleura viscerală plămânii sunt solidari cu cutia

toracică. Pelicula de lichid pleural dintre cele două foiţe pleurale favorizează alunecarea

acestora dar şi creşterea coeziunii dintre ele. Astfel., în inspiraţie plămânii urmează

expansiunea toracică şi se destind pasiv. Presiunea intrapulmonară scade cu 2 – 3 mm Hg.

faţă de cea atmosferică şi aerul atmosferic pătrunde în plămâni. În inspiraţia forţată

acţionează şi muşchii inspiratori accesori, contribuind la ridicarea suplimentară a coastelor.

Expiraţia este un proces pasiv în condiţii obişnuite, toracele revenind la dimensiunile

sale de repaus, ca urmare a relaxării musculaturii inspiratorii. Datorită retractării se creează

în interiorul plămânilor o prsiune superioară cu 2 – 4 mm Hg. celei atmosferice, ceea ce

face ca o parte din aerul introdus anterior să fie expulzat. Expiraţia se realizează pe seama

elasticităţii pulmonare. În timpul efortului şi în anumite condiţii numite condiţii patologice

expiraţia devine activă, intănd în acţiune anumite grupe musculare toracice.

GRIPA

Gripa este o boala respiratorie acuta determinata de infectia cu virusuri gripale. Boala

afecteaza caile respiratorii superioare si/sau inferioare si este frecvent acompaniata de

semne si simptome sistemice, cum sunt febra, cefaleea, mialgia si astenia.

Epidemii cu intindere si severitate riabila apar aproape in fiecare iarna. Aceste

epidemii se manifesta printr-o morbiditate generala semnificati in cadrul populatiei si o

mortalitate crescuta la anumiti pacienti cu "risc crescut\", in special ca urmare a

complicatiilor pulmonare.

ETIOLOGIE

Gripa evolueaza epidemic si pandemic, dar si prin focare restranse (B) sau cazuri

sporadice (C); desi imunitatea dupa boala este durabila, frecventa cu care apar noi

imbonlaviri se datoreaza modificarilor din structura antigenica a virusurilor.

6

Rezervorul de infectie este strict uman prin bonlavi cu orice forma de infectie acuta;

nu exista purtatori cronici de virus.

Calea de transmitere este aerogena, bolnavii elimina virusul prin picaturi de saliva si

secretii respiratorii, sunt cazuri ce apar si prin contact indirect, virusul putand fi vehiculat

la distanta prin obiecte sau praf aerosolic contaminate.

Contagiozitatea este foarte mare, poarta de intrare este respiratore.

AGENT ETIOLOGIC

Virusurile gripale apartin familiei Orthomyxoviridae.

Virusurile gripale A si B formeaza un gen, iar virusul gripal C constituie alt gen.

Diferentierea virusurilor in tipurile A, B si C se face pe baza caracteristicilor antigenice ale

antigenelor proteice ale nucleoproteinelor (NP) si ale matricei (M).

Virusul gripal A se subdivide (subtipizeaza) ulterior pe baza antigenelor

hemaglutininice (H) si neuramini-dazice (N) de suprafata ( in continuare).

Diferitele tulpini sunt denumite dupa locul de origine, cantitatea izolata, anul

descoperirii si subtip - de exemplu, gripa A/Johannesburg/ 33/94(H3N2). Virusurile gripale

B si C sunt denumite in mod similar, dar antigenele H si N ale acestor virusuri nu

determina divizarea in subtipuri, deoarece riatiile intratipice in aceste antigene sunt mult

mai reduse.

Majoritatea informatiilor referitoare la biologia moleculara a virusurilor gripale s-au

obtinut prin studiul virusului gripal A; despre ciclul de replicare a virusurilor B si C se stie

destul de putin. Din punct de vedere morfologic, virusurile A, B si C sunt similare. Virionii

sunt particule sferice de forma neregulata, cu diametrul intre 80 si 120 nm, si prezinta o

anvelopa lipidica pe a carei suprafata se proiecteaza glicopro-teinele hemaglutininice si

neuraminidazice .

Hemaglutininele joaca rolul de punte prin care virusul se leaga de receptorii celulari,

iar neuraminidazele degradeaza receptorii si joaca probabil un rol in eliberarea virusului

din celula infectata, dupa ce replicarea a avut loc. Anticorpii orientati impotri antigenelor

H reprezinta principalii determinanti ai imunitatii fata de virusul gripal, in timp ce

anticorpii anti-neuraminidazici limiteaza difuzarea virusului si contribuie la limitarea

infectiei. Suprafata interna a invelisului lipidic contine proteinele matricei (Ml si M2), a

caror functie este inca insuficient inteleasa, dar care au probabil un rol in asamblarea virala

si in silizarea anvelopei lipidice. Virionul contine si antigenul nucleoproteic (NP) care este

7

asociat genomului viral, precum si trei proteine polimerazice (P), care sunt esentiale pentru

transcriptia si sinteza ARN-ului viral.

Doua proteine nestructurale (NS), cu rol necunoscut, sunt de asemenea prezente in

celulele infectate.

Genomul virusului gripal A este alcatuit din 8 segmente monocatenare de ARN viral, ce

codifica proteinele structurale si nestructurale. Genomul fiind segmentat, posibilitatea

rearan-jarii genelor pe parcursul unei infectii este crescuta, rearanjarea secventelor aparand

cu o frecventa crescuta in timpul infectiei celulelor cu mai mult de o tulpina de virus gripal

A.

PATOGENEZA

Momentul initial este reprezentat de infectarea epiteliului respirator cu virus gripal,

existent la nivelul secretiilor respiratorii ale indivizilor cu infectie acuta. Transmiterea se

face prin aerosoli generati de tuse si stranut, dar este posibila si infectarea prin strangerea

mainii, contactul cu obiecte contaminate sau alt tip de contact personal.

Experimente sugereaza ca infectarea prin aerosoli (particule cu dimensiuni mici, sub

10 (im) este mai eficienta decat cea produsa prin intermediul picaturilor mai mari. La

inceput, infectia virala afecteaza celulele epiteliului columnar ciliat, dar poate afecta si alte

celule ale tractului respirator, inclusiv celule alveolare, celule ale glandelor mucoase si

macrofage. in celulele infectate, replicarea virala are loc in 4-6 ore, dupa care virusul

infectant este eliberat, acesta infectand celulele adiacente sau apropiate, astfel incat, pe

parcursul cator ore, de la cate focare se realizeaza infectarea unui numar semnificativ de

celule respiratorii. in cazul infectiei induse experimental, perioada de incubatie a bolii riaza

de la 18 la 72 de ore, in functie de cantitatea de virus inoculata.

Studiile histopatologice rele modificari degenerative care pot fi obserte la nivelul

celulelor ciliate infectate, reprezentate de granulare, cuolizare, tumefiere si aparitia

nucleilorpicnotici. Uneori se obser un proces celular de descuamare sau necroza si, in

anumite zone, epiteliul columnar este inlocuit de celule epiteliale metaplazice si turtite.

Severitatea bolii este corelata cu cantitatea de virus prezenta in secretii, acest lucru

sugerand ca nivelul de replicare virala reprezinta un mecanism important in cadrul

patogenezei bolii. in ciuda prezentei frecvente a unor semne si simptome sistemice, cum ar

fi febra, cefaleea sau mialgia, rareori au fost identificate localizari extrapulmonare, inclusiv

8

sanguine, ale virusului gripal, astfel incat patogeneza simptomelor sistemice ramane inca

necunoscuta.

Raspunsul gazdei la infectia cu virus gripal implica interactiunea complexa a

anticorpilor umorali, a anticorpilor locali, a raspunsului imun mediat celular, a

interferonului si a altor mijloace de aparare ale gazdei. Anticorpii serici pot fi masurati prin

diferite metode, fiind posibila identificarea lor in a doua saptamana dupa infectarea

primara cu virus gripal. Anumiti anticorpi pot fi masurati prin inhibarea hemaglutinarii

(IHA), fixarea complementului (FC), neutralizare, test ELIS A si proba anticorpilor anti-

neuraminidazici. Anticorpii orientati impotri hemaglutininelor par a fi cei mai importanti

mediatori ai imunitatii, in multe studii titruri IHA de 40 sau mai mari fiind asociate cu

protectia fata de infectie.

Anticorpii secretori produsi in tractul respirator sunt in principal IgA si joaca un rol

major in protectia impotri infectiei. Titruri ale anticorpilor secretori de neutralizare de 4

sau mai mari se asociaza de asemenea cu asigurarea protectiei. O rietate de raspunsuri

imune mediate celular, atat specifice de antigen, cat si nespecific, se pot identifica precoce

dupa infectare si depind de imunitatea anterioara a gazdei. Aceste raspunsuri implica

celulele T prolife-rative, celulele T citotoxice si activitatea celulelor natural killer.

Interferonul a fost identificat in secretiile respiratorii in momentul in care incepe

raspandirea virusului, cresteri ale titrului de interferon fiind asociate cu reduceri ale

raspandirii virusului.

Factorii de aparare ai gazdei, responsabili de incetarea raspandirii virusului, precum

si de remisiunea bolii nu au fost inca identificati. Raspandirea virusului se opreste in

general la 2-5 zile dupa aparitia primelor simptome, intr-un moment cand anticorpii serici

si locali nu sunt inca identificabili prin metodele conventionale; totusi, cresteri ale titrurilor

anticorpilor pot fi identificate prin utilizarea unor metode ultrasensibile, in special la

indivizi ce prezentau o imunitate anterioara fata de virus. S-a sugerat ca interferonul,

raspunsul imun mediat celular, si/sau raspunsul inflamator nespecific ar juca un rol

important in remisiunea bolii.

CAUZE

Sindromul gripal clasic este provocat de virusul influenza. Expertii in sanatate

clasifica virusul in doua tipuri, virus influenza de tip A si de tip B, fiecare cuprinzand mai

9

multe subtipuri sau tulpini. Aceste tulpini, desi sunt diferite de virusul original, mai

pastreaza unele dintre caracteristicile sale.

Tipul A este raspunzator de cazurile anuale care apar in mod tipic toamna tarziu sau

la inceputul iernii.

Virusul influenza sufera adesea schimbari, deci dezvoltarea gripei provocate de o

anume tulpina nu confera imunitate si fata de celelalte tulpini.

Declansarile de cazuri noi la scara larga urmeaza de obicei unor schimbari

semnificative (numite derivatii antigenice) la nivelul virusului. Aceste epidemii au loc la

fiecare 10 ani. Boala se agraveaza la persoanele care fac gripa cand au loc derivatii

antigenice la nivelul virusului.

Schimbari minore la nivelul virusului (deviatii antigenice) se produc in fiecare an.

MANIFESTARI

Gripa a fost cel mai frecvent descrisa ca o boala caracterizata prin debutul brusc al

simptomelor sistemice, cum ar fi cefalee, stare febrila, senzatie de frig, mialgie sau stare de

rau, acompaniate de semne de afectare a tractului respirator, in special tuse si odinofagie.

in multe cazuri, debutul este atat de brusc incat pacientii pot preciza cu certitudine

momentul instalarii bolii.

Manifestarile clinice sunt extrem de diverse. Acestea pot ria de la o boala respiratorie

usoara, afebrila, similara racelii (cu un debut brusc sau gradat), pana la prostatie severa, cu

semne si simptome respiratorii relativ putine. in majoritatea cazurilor ce intra in atentia

medicului, este prezenta febra, temperatura putand ria de la 38°C pana la peste 41°C.

Febra creste rapid in primele 24 ore de boala si scade de obicei gradat dupa 2-3 zile,

insa uneori poate persista aproximativ o saptamana. Pacientul se ge de o stare febrila

asociata cu frisonete, dar frisoanele aderate sunt rare. Cefaleea, fie generalizata, fie

frontala, este de asemenea frecventa. Mialgia poate afecta orice parte a corpului, dar este

mai frecventa la nivelul membrelor inferioare si in regiunea lombosacrata. Si artralgiile pot

fi prezente.

Manifestarile respiratorii devin mai importante dupa diminuarea simptomelor

sistemice. Multi pacienti prezinta dureri in gat sau tuse persistenta timp de o saptamana sau

chiar mai mult, frecvent insotite de jena retrosternala. Semnele oculare sunt reprezentate de

durere la miscarea globilor oculari, fotofobie, usturime.

10

Examenul fizic este sarac in cazul unei gripe necomplicate. Precoce in timpul bolii,

bolnavul pare imbujorat, pielea este uscata si fierbinte, iar la batrani poate aparea eritem al

extremitatilor si diaforeza. Examenul faringian poate fi negativ chiar si in prezenta unei

dureri de gat severe, totusi inflamatii ale membranelor mucoase, precum si secretii postero-

nazale pot apare in unele cazuri.

La tineri se poate constata o usoara adenopatie cervicala. Examenul pulmonar este de

asemenea sarac in cazul gripei necomplicate, desi ronhusuri, wheezing si raluri diseminate

au fost raportate cu o frecventa riabila in diferite epidemii. Cianoza, dispneea, tahipneea,

raluri difuze precum si semne de condensare sunt indicatorii complicatiilor pulmonare.

Pacientii cu forme aparent necomplicate de gripa pot prezenta o serie de tulburari

usoare ale ventilatiei pulmonare si o crestere a gradientului de difuziune alveolo-capilar,

ceea ce indica faptul ca afectarea pulmonara subclinica este mai frecventa decat se

credea.In cazul gripei necomplicate, boala acuta se remite in general dupa o perioada de 2-

5 zile, iar cei mai multi pacienti isi revin complet dupa aproximativ o saptamana.

Uneori, simptomele de slabiciune si oboseala (astenie postgripala) pot persista cate

saptamani, in special la rstnici, si pot crea probleme celor ce doresc sa-si reia activitatea.

Substratul patogenic al acestei "astenii\" este necunoscut, probabil se datoreaza persistentei

anormalitatii functiei pulmonare timp de cate saptamani dupa o forma de gripa

necomplicata.

Aceste simptome acute de obicei dureaza intre 3 si 5 zile.

Urmeaza perioada de convalescenta care are o durata de 7 pana la 10 zile si se

caracterizeaza prin scaderea febrei, astenie, transpiratii abundente etc.

Cel mai important aspect al acestei perioade este scaderea capacitatii de aparare a

organismului fata de alte infectii, cu risc de aparitie a complicatiilor.

Debutul:

a. manifestari generale

-   brusc

-   febra inalta(39 - 40 oC) cu sau fara frisoane(friguri)

-   stare generala alterata

-   cefalee (dureri de cap)

-   mialgii (dureri musculare)

-   astenie

-   adinamie (oboseala marcata, senzatie de slabiciune)

-   transpiratii profuse (abundente)

11

b. manifestari respiratorii 

-   catar nazal (senzatia de nas infundat, secretii nazale apoase)

-   disfagie (dureri in gat)

-   disfonie (voce ragusita)  

-   faringe hiperemic (gat rosu )

-   tuse seaca, iritativa, obositoare

-   dureri retrosternale (la nivelul pieptului)

c. manifestari digestive

-   inapetenta (lipsa pofeti de mancare)

-   greata, varsaturi

-   dureri abdominale

d. manifestari cardio-vasculare

-   pot exista modificari ale tensiunii arteriale

-   scaderea tolerantei la eforturi mici

Semne de alerta

-   respiratiile frecvente (rapide)

-   astenia marcata

-   presiunea partial a Oxigenului (pO2) sub 92%

-   paloarea periorala (culoarea palida-cenusie)

TABLOU CLINIC

Incubatia: scurta : 1-3 zile

Nu exista invazie, boala debuteaza direct cu faza de stare: BRUSC, deseori fara

frisoane, dar cu alterarea marcata a starii generale - stare de rau, curbatura, cefalee ,,in

casca,,, orbitalgii, durere la mobilizarea globilor ocular, anorexie, degradarea gustului -

toate mancarurile au gust de creta, chiar si apa devine rea la gust.

Aceasta faza de stare dureaza 5-7 zile, cu febra in platou la 39-40 de grade si

rezistenta la antitermicele uzuale. Se pot asocial de la inceput sau pe parcurs, semen de

afectare respiratory: tuse seaca, dispnee moderata sau mai intense, mai rar junghi

inspirator. Convalescenta urmeaza dupa scaderea febrei si se caracterizeaza printr-o

slabiciune deosebita, fatigabilitate, sudoratii la eforturi mici, uneori subfebrilitati, pe o

durata de 7 - 10 zile.12

FACTORI DE RISC

Oricine este expus la virusul influenza (virusul gripal) se poate infecta. Aceste virusuri sunt

contagioase si se raspandesc usor in colectivitati, cum ar fi in case de batrani, spitale,

adaposturi, scoli si gradinite. Cei care lucreaza, viziteaza sau frecventeaza oricare dintre

aceste locuri au risc crescut de contactare a virusului gripal.

Riscul dezvoltarii simptomelor severe si complicatiilor este mai mai mare la:

- copii sub 4 ani

- adultii peste 65 de ani. Aproximativ 90% din decesele de aceasta cauza au loc la pacienti

din aceasta grupa de varsta

- femei in al doilea sau al treilea semestru de sarcina in timpul sezonului gripal

- persoane care au bronhopneumopatie cronica obtructiva (o boala cronica pulmonara

caracterizata atat prin emfizem, adica cresterea spatiilor aeriene pulmonare cat si prin

bronsita bronica), alte boli pulmonare sau insuficienta cardiaca

- pacienti care sufera de o boala (cum ar fi sindromul de imunodeficienta dobandita) sau

iau o medicatie ce afecteaza sistemul imun.

Se recomanda prezentarea la medic cand:

- reapar simptome dupa ce acestea au disparut

- semne ale sindromului Reye, cum ar fi somnolenta sau stare confuzionala, apar la un

interval cuprins intre 3 si 7 zile de la debutul simptomelor gripei sau altei boli virale

respiratorii. Sindromul Reye poate fi o boala foarte severa in randul copiilor si

adolescentilor.

- apar semne de infectie bacteriana, cum ar fi otita (infectie la nivelul urechii), bronsita sau

pneumonie.

- gripa se dezvolta la o persoana in varsta de peste 65 de ani care mai are si alte probleme

de sanatate (pulmonare, cardiace, renale sau diabet) sau la pacienti care fac chemoterapie

in vederea tratamentului cancerului.

- gripa apare la o persoana de orice varsta care sufera de o boala respiratorie pe termen

lung, cum ar fi bronhopneumopatia cronica obstructiva

- printre simptome se numara febra peste 38.3 C, frisoane si tuse cu producere de mucus la

nivel pulmonar (tuse productiva)

- febra este mare sau dureaza mult timp. Trebuie consultate standardele pentru valorile

febrei in cazul grupelor de varsta sub 3 ani sau de 4 ani si peste 4 ani. Totusi, este frecvent

13

la adultii care fac gripa sa aiba febra mare (pana la 39.4 C) timp de 3 sau 4 zile. Daca multe

persoane din comunitate prezinta simptome similare si este sezonul de gripa, probabil ca

persoana respectiva are gripa si nu trebuie sa consulte doctorul. Totusi, daca exista dubii,

medicul trebuie contactat.

EXPECTATIVA VIGILENTA

La majoritatea oamenilor sanatosi, gripa se vindeca intre 5 si 7 zile, desi

fatigabilitatea poate persista mai mult timp. Desi starea generala poate fi serios alterata,

tratamentul la domiciliu este de obicei suficient. Daca este sezonul de gripa, se poate ca pur

si simplu bolnavul sa vrea sa-si trateze simptomele acasa. Trebuie avute in vedere semnele

de infectie bacteriana, cum ar fi secretiile nazale care initial sunt clare iar apoi se coloreaza

dupa o perioada cuprinsa intre 5 si 7 zile si simptome care reapar sau se agraveaza.

Tratamentul precoce (in primele 48 de ore de la aparitia simptomelor) cu medicatie

antivirala poate reduce severitatea gripei. Totusi, nu se stie sigur daca medicatia antivirala

poate preveni complicatiile severe provocate de gripa. Complicatiile, care apar in special la

copii, adulti in varsta si bolnavi care au probleme cronice de sanatate, pot necesita

prezentarea la medic si spitalizarea.

Bolnavul trebuie sa se adreseze medicului in cazul in care banuieste ca simptomele

sale sunt provocate de altceva decat degripa.

INVESTIGATII

Testele de confirmare sau pentru determinerea tipului de virus pot fi importante daca:

Rezultatele pot afecta decizia terapeutica. Totusi, in cazul unei epidemii confirmate

de gripa, testele nu sunt necesare daca o medicatie antivirala este luata in considerare.

Pe langa simptomele legate de gripa, bolnavul prezinta alte simptome neobisnuite ce

sugereaza o alta boala.

Autoritatile de sanatate nu au identificat alte cazuri de gripa in zona respectiva.

Printre teste se numara si testele de sange (rar folosite) si cultura pentru identificarea

virusului. Intrucat unele culturi necesita o perioada intre 24 si 48 de ore pentru aparitia

rezultatelor, ele nu ajuta doctorul in decizia sa de a prescrie o medicatie antivirala. In

14

prezent exita un test rapid la gripa care da rezultate in 30 de minute. Desi acest test nu are o

acuratete de 100%, el poate fi util in luarea deciziei de a folosi o medicatie antivirala.

COMPLICATII

Complicatiile gripei apar atunci cand infectia atinge tractul inferior respirator,

bronhiile si plamanii. Cele mai des intalnite complicatii sunt bronsitele si pneumoniile,

cand in genere exista suprainfectare bacteriana.

Acestea apar in perioada acuta a gripei si se prelungesc, facand convalescenta lenta si

dificila. Cei mai expusi sunt copiii foarte mici, batranii, pacientii cu afectiuni cardiace si

pulmonare si cei diabetici.

Cele mai cunoscute complicatii sunt:

otite

sinuzite

bronsite

pneumonii

meningite

miocardite

Gripa poate fi asociata cu doua tipuri de pneumonie: pneumonia virala si pneumonia

secundara, uneori cele doua afectiuni putand co-exista.

O forma de complicatie mai grava, dar extrem de rara, este pneumonia fulminata,

cand deteriorarea starii de sanatate a pacientului este precipitata, riscul de deces fiind foarte

mare.

Pneumonia virala

Pneumonia virala reprezinta inflamarea plamanilor din cauza infectarii cu virusi de

tip: influenza (gripa), adenovirus, rinovirus, citomegalovirus, virusul herpetic simplex,

hantavirus etc.

Cea mai mare parte a persoanelor afectate, pe sezoanele epidemice, are varste mai

mari de 40 de ani. In 40% dintre cazuri, pacientii nu au factori de risc asociati aparitiei

acestei complicatii (afectiuni cardio- pulmonare, boli cardiace reumatice, neoplazii,

transplant de organe, terapie cu medicamente citostatice sau cu steroizi, graviditie, infectie

cu HIV).

Pacientii prezinta tuse persistenta, tahipnee si apnee, care pot induce un sindrom de

detresa respiratorie. Majoritatea cazurilor de pneumonie se vindeca in 1-3 saptamani,

15

cazurile serioase dureaza mai mult si de cele mai multe ori necesita spitalizarea. In cea mai

mare parte a cazurilor insuficienta respiatorie grava intervine intre prima si a patra zi de

boala. Tehnicile de ventilatie asistata permit ameliorarea starii bolnavilor grav, dar chiar si

asa, mortalitatea ramane ridicata.

Pneumonia secundara

Infectarea cu virusul gripal este adesea complicata de pneumonii bacteriene

secundare, cel mai adesea cauzate de Streptococcus pneumoniae si de Staphylococcus

aureus (izolat in 25% dintre cazuri). In alte cazuri microorganismele responsabile de

suprainfectare sunt Haemophilus influenzae si bacilii Gram-negativi.

Infectia bacteriana poate fi insotita de febra, persistenta simptomelor respiratorii si

tusea productiva din a doua saptamana. Simptomatologia poate fi mai grava la pacientii cu

BPOC, unde deteriorarea functiei respiratorii este potentata de existenta fibrozei chistice.

La astmatici pot aparea crize de dispnee, din a cincea zi de la debut pana in a zecea.

Alte complicatii

Foarte rar, virusul gripal poate fi izolat si implicat in afectarea altor ogane in afara

tractului respirator.

Epidemia de gripa poate creste riscul aparitiei meningitei, boala manifestandu-se in

cele doua saptamani ale gripei. Alte complicatii neurologice care apar secundar gripei pot

fi convulsiile, in prezenta febrei foate ridicate, la copii, encefalitele, sindromul Reye,

hepatitele si hipoglicemia. Aceasta din urma apare foarte des la copiii carora li s-a

administrat acid acetilsalicilic (aspirina).

De asemenea, in prima saptamana de la debutul gripei poate aparea socul toxic,

consecinta a suprainfectiei cu Staphylococcus aureus si mai rar cu streptococi din grupul

A.

O alta complicatie a gripei, mai putin frecventa, este miocardita, o crestere a

incidentei acesteia inregistrandu-se dupa pandemiile provocate de virusuri gripale de tip A.

Si femeile gravide sunt expuse in cel de-al doilea si al treilea trimestru, cand pot

aparea complicatii de natura cardiorespiratorie, consecinta a gripei.

DIAGNOSTICUL POZITIV si DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Se pune cu usurinta in conditii de epidemie

Diagnosticul se sprijina 90% pe date clinice.Laboratorul indica absenta unui sindrom

inflamator; insa se modifica in cazul unei suprainfectii bacteriene.

16

Diagnosticul diferential se pune cu toate bolile acute febrile la debut.

TIPURI DE VIRUS GRIPAL

Împărţirea în tipuri s-a făcut reieşind din diferenţele antigenice între NP

(nucleoproteina) şi proteina M, iar în subtipuri s-a făcut corespunzător caracterelor

glicoproteinelor de membrană hemaglutinina (HA) şi neuraminidaza (N). Actualmente se

cunosc trei tipuri de virus gripal: A, B, C.

Virusul Gripal tip A

Virusul gripal tip A se divide în subtipuri în baza celor două proteine de suprafaţă:

Hemaglutinina (HA) şi Neuraminidaza (NA). Există 16 subtipuri diferite de HA şi 9

subtipuri diferite de NA, cu multiple combinaţii dintre HA şi NA (până la 268 posibile).

Virusul gripal tip A poate infecta oameni, păsări şi animale (porci, cai, foci, balene,

etc).

Omul poate fi infectat cu câteva subtipuri gripale, precum în prezent cu A(H1N1),

A(H1N2), A(H3N2) sau în trecut cu A(H2N2) (anii 1957-1968) şi ocazional cu A(H5N1).

Variantele A(H1N1) şi A(H3N2) pot cauza infecţie la porci, iar A(H7N7) şi A(H3N8)

cauzează gripă la cai.

Virusurile gripale tip A, care în mod normal se pot evidenţia doar la o specie, uneori

se pot încrucişa cu un virus din altă specie şi infecta o a treia specie (gazdă).

Până în 1998 doar virusul A(H1N1) circula în rândul porcilor pe teritoriul SUA. Totuşi, în

1998 varianta virusului gripal uman A(H3N2) a fost introdusă în populaţia porcină, astfel

iniţiind infecţia gripală la porci. Mai recent, virusul A(H3N8) de la cai a trecut, provocând

infecţie gripală la câini.

Virusul Gripal tip B

Gripa de tip B afectează oamenii. Spre deosebire de tipul A, acest virus nu se

clasifică în subtipuri. El cauzează anual epidemii. Pandemii, până la moment, nu au fost

descrise.

Virusul Gripal tip C

Gripa de tip C cauzează îmbolnăviri uşoare. Nu provoacă epidemii. Acest virus nu

are subtipuri.

17

Tulpinile gripale

Virusurile gripale tip A şi B se pot caracteriza până la tulpini virale. Datorită

anumitor mutaţii genetice frecvente din genomul virusului gripal A, există multiple tulpini

de tip A, mai puţine tip B, care apar în permanenţă, anual, câteva la număr, capabile de a

provoca infecţii şi a se reintroduce în circulaţia planetară, înlocuindu-le pe cele vechi.

TRATAMENT

Tratamentul antigripal este orientat spre ameliorarea simptomelor, intrucat nu exista

un tratament care sa actioneze direct asupra virusului. Formele comune, necomplicate nu

se interneaza. Se prefera izolarea la domiciliu, intr-o camera bine aerisita si repaus la pat

pentru a se evita suprainfectiile bacteriene. Se administreaza antipiretice, antialgice,

antitusive, decongestionante nazale, vitamina C, calciu sub forma de tablete efervescente.

Deoarece aspirina este in legatura cu sindromul Reye, nu se da aspirina la copiii si tinerii

cu gripa. Se recomanda cat mai multe lichide sub forma de ceaiuri, supe, sucuri de fructe.

Gripa necomplicata nu se trateaza cu antibiotice. Acestea se folosesc doar in caz de

suprainfectii bacteriene.

     Daca dupa 5 zile simptomele nu se amelioreaza, ci dimpotriva se agraveaza, este

posibila aparitia unei complicatii, prezentarea la medicul de familie fiind in aceste cazuri

obligatorie.

In formele tipice se iau urmatoarele masuri:Repaus la pat in conditii de izolare la

domiciliu; se va asigura un microclimate cat mai putin solicitat; dieta va fi de tip

hidrolactozaharat usoara, cu un accent deosebit pe hidratare (ceaiuri, supe) pentru a forta

diaforeza (sudoratiile).

Simptomatic se administraza antialgice, antiinflamatorii, mai rar antiemetice.

Febra este necesara vindecarii rapide (este un mijloc de aparare, virusul

nemultiplicandu-se la temperature peste 39 de grade).

Febra se va combated oar in cazurile in care este un factor nociv suplimentar (la copii

cu convulsii febrile si la batranii care sufera unele alterari ale senzorului, pana la coma in

conditii febrile )Terapie suportiva cu vitamine: vitamin C si Ca (per- os , sub forma

efervescenta).

Medicatia antivirala poate fi administrata in urmatoarele scopuri:

18

- reducerea severitatii si duratei simptomelor provocate de infectia cu virus influenza A sau

B

- scurtarea duratei bolii

- controlul declansarii gripei in casele de batrani

- reducerea raspandirii gripei la bolnavii cu risc crescut de aparitie a complicatiilor severe

ale

gripei (grupe cu risc crescut)

- reducerea complicatiilor gripei

- bolnavii cu risc crescut de aparitie a complicatiilor sunt incurajati sa contacteze un

profesionist de sanatate in primele 48 de ore de la debutul simptomelor pentru a afla daca

este nevoie de medicatie in vederea scurtarii duratei bolii.

De asemenea, ei ar trebui sa se adreseze medicului pentru a primi tratament in cazul

in care au fost expusi la virusul gripal.

Daca nu se administreaza medicamente, specialistul trebuie contactat in cazul

aparitiei semnelor unei complicatii.

Tratamentul ambulator (la domiciliu)

Tratamentul adecvat la domiciliu poate duce la ameliorarea simptomelor. De asemenea,

tratamentul antigripal poate scadea riscul aparitiei complicatiilor.

Tratamentul la domiciliu poate include:

- medicamente antigripale ce se elibereaza fara prescriptie medicala. In majoritatea

cazurilor de gripa, un simplu analgetic (medicament ce calmeaza durerea) sau antipiretic

(medicament ce reduce febra) cum ar fi acetaminofenul (de exemplu Tylenol) sau

ibuprofenul (de exemplu, Advil) este suficient

- decongestive si spray-uri nazale, care ajuta la scaderea secretiilor nazale si amelioreaza

senzatia de presiune si durere de la nivelul tesuturilor tumefiate ale fetei si din spatele

timpanului

- medicamente ce scad febra, amelioreaza cefaleea (durerea de cap) si durerile musculare,

cum ar fi acetaminofenul sau ibuprofenul.

- ameliorarea tusei, prin administrarea de lichide sau de medicamente antitusive ce se

elibereaza fara prescriptie medicala

- masuri generale de auto-ingrijire, cum ar fi ore suplimentare de odihna.

Optiuni de medicamente

Medicatia antivirala reduce severitatea si scurteaza durata simptomelor gripale cu o

zi sau o zi si jumatate daca este administrata in primele 48 de ore de la instalarea

19

simptomelor. Aceste medicamente nu sunt insa indicate pentru a substitui imunizarea

antivirala anuala. In schimb, medicamentele antivirale pentru controlarea declansarii gripei

si prevenirea raspandirii ei, sunt utilizate mai ales la persoanele cu risc crescut de a

dezvolta complicatii.

Amantadina si Rimantadina sunt eficiente in prevenirea gripei cauzate de infectia cu

virusul influenza A (dar nu si influenza B). Medicamnetele antigripale Zanamivir si

Oseltamivir sunt folosite pentru prevenirea si tratamentul infectiilor atat cu virusul

influenza A, cat si B. Ele pot reduce severitatea si scurta durata simptomelor gripale.

Zanamivirul nu a primit inca aprobarea Asociatiei Americane de Nutritie si Medicamente

pentru a fi folosit in prevenirea gripei, dar studiile au aratat ca uneori previne aparitia sa.

Alegerea medicatiei

Doua tipuri de medicamente antivirale pot trata infectia cu virusul influenza:

- Amantadina sau Rimantadina (pentru infectiile cu influenza A)

- Zanamivir sau Oseltamivir (pentru infectiile cu influenza A si B).

PROFILAXIE

Pentru prevenirea gripei se recomanda evitarea contactului cu persoanele bolnave

(care tusesc si stranuta) mai ales in perioadele de epidemie.

Dupa o calatorie cu mijloace de transport in comun, dupa vizitarea unor institutii

publice, etc. se recomanda spalarea mainilor cu apa si sapun.

Cea mai buna cale de a preveni gripa este vaccinarea care trebuie facuta din timp,

inainte de sezonul epidemic (luna octombrie - noiembrie). Vaccinurile au o eficienta de 60-

70% in prevenirea gripei, din cauza variabilitatii virusurilor gripale. Aproximativ 1-2% din

cei vaccinati pot avea simptome usoare de gripa in primele 24 ore dupa vaccinare. Nu

primesc vaccin antigripal copiii sub 6 luni, persoanele alergice la oua (deoarece sunt

folosite la prepararea vaccinului).

Daca epidemia de gripa a inceput, se pot folosi Amantadina sau Rimantadina pentru

prevenirea gripei. Ele trebuie administrate pe toata perioada epidemiei si dau efecte

adverse. Sunt insa costisitoare si ca atare mai rar folosite.

O alternativa la vaccinarea pe cale injectabila este acum disponibila. In anul 2003,

Asociatia Americana de Nutritie si Medicamente a aprobat introducerea pe piata a unui

spray nazal ce contine vaccin antigripal. Acest vaccin, numit FluMist, este disponibil

pentru copiii sanatosi si adultii intre 5 si 49 de ani. Spray-ul nazal contine componente de

virus viu, asa ca nu ar trebui administrat bolnavilor cu anumite afectiuni pe termen lung

20

(cronice), cum ar fi cele cardiace sau pulmonare. Persoanelor strans apropiate de acesti

bolnavi din categoriile cu risc crescut li se poate administra oricare tip de vaccin cu o

singura exceptie. Imunizarea cu virus inactivat este preferata celei pe baza de spray nazal

pentru persoanele strans apropiate bolnavilor cu sistemul imun sever afectat, in cazurile

cand este nevoie de un mediu steril in jurul lor. Astfel riscul de transmitere a unui virus

gripal activ prin intermediul spray-ului nazal este evitat. In cazul administrarii vaccinului

antigripal de tip spray nazal, contactul cu oricine din acest grup cu risc crescut ar trebui

evitat timp de 7 zile. Pentru contactele stranse cu bolnavi din oricare alte categorii cu risc

crescut, atat vaccinarea pe cale injectabila cat si cea pe cale nazala sunt considerate lipsite

de riscuri.

Cresterea sansei de mentinere a sanatatii prin:

- spalarea pe maini de multe ori, in special in lunile de iarna cand gripa este

frecventa;

- evitarea contactului mainilor cu nasul, ochii si gura. Virusii patrund in organism in

special pe aceste cai;

- dieta sanatoasa si echilibrata;

- efectuarea de exercitiu fizic in mod regulat;

- renuntarea la fumat. Acesta irita epiteliul ce captuseste in interior nasul, sinusurile

si plamanii, ceea ce creste susceptibiliatea la complicatiile gripei.

Elemente ce nu vor preveni gripa si nici scurta durata ei

Nu se poate preveni gripa si nici imbunatati starea generala prin:

- antibiotice. Administrarea de antibiotice nu trateaza infectiile virale cum ar fi gripa si nici

nu previne complicatiile. In cazul in care o infectie bacteriana la nivelul urechii (otita) sau

la nivelul sinusurilor (sinuzita) se dezvolta dupa gripa, antibioticele pot fi utile;

- doze mari de vitamine si minerale cum ar fi vitamine C sau zinc sau remedii naturiste ca

echinaceea. Ele nu vor preveni sau trata gripa.

MOD DE TRANSMITERE

Pe cale aeriana:

Transmitere directa - a secretiilor respiratorii prin stranut direct in nasul, ochii sau

gura unei alte persoane

Pe cale respiratorie - prin inhalarea aerosolilor care se formeza de la persoanele

bolnave, care tusesc sau stranuta intr-o anumita arie

21

Prin contact direct:

Mana –ochi, mana-nas, mana-gura sau de pe suprafetele contaminate cu secretii

Picaturile de secretii respiratorii sunt destul de mici (0.5 - 5 µm in diametru) pentru a

fi inhalate si inhalarea unei singure picaturi poate fi suficienta pentru a determina

imbolnavirea

Tratamentul gripei:

- Odihna la pat.

- Consum ridicat de lichide.

- Evitarea consumului de alcool si tigari.

-Consultati cat mai repede un medic specialist pentru cel mai bun tratament.

- Administrare de paracetamol pentru reducerea agresivittii simptomelor.

- In caz de afectiuni gripale nu folositi Aspirina (mai ales in cazul gripei de tip B) deoarece

poate produce o boala foarte fatala de ficat respectiv sindromul Reye.

Administrarea de antibiotice se face doar in caz de suprainfectie bacteriana.

Masurile preventive in perioada de epidemie sunt foarte importante: evitarea

aglomeratiilor, a vizitelor, aplicarea unor norme elementare de igiena (folosirea batistei

cand tusim sau stranutam). Un mijloc eficace este imunizarea activa prin vaccinare

antigripala a copiilor si batranilor, mai ales a celor cu risc crescut pentru complicatii

asociate.

- Inhibitorii de neuraminidază

Medicamentele antivirale, cum ar fi oseltamivir (denumirea comercială Tamiflu) şi

zanamivir (denumirea comercială Relenza)

- Inhibitori M2

Medicamente antivirale amantadina si rimantadina

- Pastrarea starii de alertă pentru semne de avertizare de urgenţă.

Semnele de avertizare sunt simptome care indică faptul că boala devine gravă şi necesită

atenţie medicală imediată.

Acestea includ dificultăţi de respiraţie sau scurtarea respiraţiei:

durere sau presiune în piept sau abdomen

ameţeală

confuzie

vărsături severe si persistente

22

CAPITOLUL II

STUDII DE CAZ

Cazul I

Date generale:

Nume si prenume: R.A.

Vârsta: 18 ani

Sex: feminin

Religie: ortodoxa

Nationalitate: româna

Limba vorbita: limba româna

Ocupatia: elev

Domiciliu: Tulcea

Datele spitalizarii: - data internarii: 04.01.2015

- data externarii: 14.01.2015

Conditii de viata:

Pacienta provine dintr-o familie buna, organizata, fara probleme socio-economice.

Locuieste cu parintii si sora ei într-un apartament confortabil cu 3 camere. Mama

acestuia este casnica , iar tatal este economist.

Gusturi personale si obiceiuri:

-pacienta prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele;

-pacienta face dus zilnic, toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi

Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

DATE ANTOPOMETRICE:

Greutate corporala: 55 kg

Înaltime: 1,65 m

Grup sangvin A2

RH (+)

23

LIMITE SENZORIALE:

-pacienta vede foarte bine;

-acuitate auditiva normala;

-acuitate gustativa normala;

-acuitate tactila normala;

-somnul normal, linistitor, odihnitor;

-mobilitate: pacienta se poate deplasa singur, dar cu mare grija din cauza ametelii;

-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari;

                    -lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;

-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;

- alergii alimentare sau medicamentoase nu prezinta;

- vaccinari pacienta a facut toate corespunzatoare vârstei;

- afectiuni infecto-contagioase de tip hepatica- neaga

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

- fara importanta.

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

-apendictomie la vârsta de 10 ani

MOTIVELE INTERNARII:

febra 39,50C;

frisoane;

cefalee;

mialgii (dureri musculare si de articulatii);

disfagie - (dureri de gat);

lipsa apetitului;

tuse seaca;

ISTORICUL BOLII:

Pacienta în vârsta de 18 ani, fara antecedente patologice se prezinta la camera de

garda a spitalului cu urmatoarele simtome: febra; cefalee; dureri musculare si de articulatii;

dureri de gat; tuse seaca.

24

DIAGNOSTIC DE INTERNARE: Gripa cu virus A

DATA INTERNARII: 20.01.2015

EXAMEN CLINIC PE APARATE:

-stare generala alterata;

-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre;

-turgor normal;

-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;

-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;

-sistem musculo-adipos bine reprezentat;

APARAT RESPIRATOR:

-torace normal conformat, mobi, cu respiratie;

-murmur vezicular prezent bilateral;

-R=20 r/min

APARAT CARDIO-VASCULAR: 

-matitate cardiaca în limite normale

-soc apexian în spatiul V intercostal stâng;

-zgomote cardiace ritmice;

-T.A. =130/65 mm Hg,

-A.V. =75/min

-retea venoasa periferica;

-artere periferice pulsatile.

APARAT DIGESTIV SI ANEXE:

-dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti;

-tranzit intestinal sever afectat;

-durere abdominala;

-ficat si splina în limite fiziologice;

-scaune diareice multiple

APARAT UROGENITAL:

-lojii renale libere, nedureroase;

-GIORDANO (-) bilateral;

-mictiuni fiziologice;

-urini normocrome;

25

-organe genitale externe normal conformate;

-SNC iritabilitate;

-ROT prezente bilateral;

PLAN DE INGRIJIRE

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - dificultate in respiratie

datorita obstructiei cailor respiratorii manifestata prin:dispnee repiratorie , polipnee 65

respiratii/minut , tiraj intercostal , tuse productiva , tahicardie 150 batai /minut , cianoza

perioronazala discreta

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata- dificultate in alimentatie prin deficit

manifestata prin: inapetenta , senzatie de greata , dureri de gat

3. Nevoia de a elimina - eliminări intestinale cu scaune normale

4. Nevoia de a te mişca şi avea o bună postură- intoleranţă la activitate datorită

durerii, oboselii, dureri musculare si de articulatii

5. Nevoia de a dormi si a se odihni - doarme insuficient şi se trezeşte des datorita

tusei, cefaleii

6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca- pacienta se imbraca cu haine adecvate

7. Nevoia de a-si pastra temperatura corpului în limite normale - pacientă cu

febră ridicată 39,5 ° C, frison

8. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre- deficit in a-si acorda

ingrijire igienica

9. Nevoia de a evita pericolele- pacienta este agitată, neliniştită, creşte ritmul

respiratorii

10. Nevoia de a comunica- pacienta comunica bine chiar daca este tintuita la pat

datotita gripei

11. Nevoia de a se recreea- pacienta prezintă o diminuare a ariei de interes

12. Nevoia de a se realiza- pacienta sub întreţinerea părinţilor

13. Nevoia de a-şi practica religia- este creştin- ortodox

14. Nevoia de a învăţa, a descoperi- pacienta doreste informatii pentru combaterea

gripei

26

NEVOI AFECTATE :

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Nevoia de a se alimenta si hidrata

Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale

Nevoia de a dormi si a se odihni

Nevoia de a se mişca şi a păstra o bună postură

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a se recrea

ZIUA I

Nevoia dependenta

Diagnostic de nursing

Obiecrtive Interventie Evolutie

Nevoia de a

respira si a avea

o buna

circulatie

Alterarea

nevoii de a

avea o buna

circulatie

manifestata

prin tuse seaca,

catar nazal

aderent, vâscos,

cu senzaţie de

nas înfundat,

uscăciune,

usturime;

obstruarea

cailor

respiratorii

pacienta sa

respire lejer pe

nas

- sa asigure o

pozitie

corespunzatoare

care sa permita

o respiratie cat

mai usoara

- sa evite

eforturile

fizice;sa se

indeparteze

secretiile

- creez un

climat favorabil,

aerisesc camera,

aşez pacienta

pacienta sa

respire mai usor

27

într-o poziție

care să-i

favorizeze

respirația și

liniștesc

bolnava

explicăndu-i

etapele ce

urmează pentru

investigații și

tratament

- măsor

funcțiile vitale

P,TA,R,T și le

notez în foaia

de temperatură

- pacienta va fi

invatata sa

tuseasca in

batista

- dezobstructia

nazala cu ser

fiziologic, apa

de mare, apoi

administrarea

picaturilor

nazale;

curatarea si

aspirarea

secretiilor

nazale

- administrarea

de medicamente

antivirale la 28

indicatia

medicului :

Eurespal ,

Nurofen ,

Oseltamivir,

Paxaladin ,

Mucosin

Nevoia de a

bea şi a mânca

Alterarea

nevoii de a se

alimenta şi

hidrata

manifestata

prin dificultate

in alimentatie

prin deficit ,

Inapetenta.

senzatie de

greata

sa se asigure

caloriile

minerale,

vitaminele de

care pacienta

are nevoie prin

alimentele

adecvate

- administrarea

in cantitate

mare a

lichidelor

- bolnavei i se

va da sa

manance sau va

fi ajutat de

nursa

- se va asigura

aportul de

lichide prin

fructe, lapte

ceaiuri,

compoturi si

sucuri

- se va da

alimente bogate

in calorii: lapte,

oua, carne si

brinzeturi

- cântăresc

pacienta zilnic

pt. a stabilii

bilanţul hidric

- bolnava

reuseste sa se

alimenteze si sa

se hidrateze

29

ingesta-excerta

- administrez

medicatie

antiemetica, la

indicatia

medicului:

Metoclopramid

Nevoia de a

păstra

temperatura

corpului în

limite normale

Alterarea

nevoii de a -si

mentine

temperatura

corpului în

limite normale

manifestata

prin febra;

frisoane;

mialgii (dureri

musculare si de

articulatii);

pacienta să fie

echilibrat

electrolitic

-aerisesc

încăperea

-asigur o

îmbracăminte

lejeră

-aplic

comprese reci,

împachetări

reci,comprese,

fricţiuni

- încălzesc

pacienta în caz

de frisoane

-schimb de

câte ori este

nevoie lenjeria

de pat şi de corp

-calculez

bilanţul ingesta-

excreta de 24 h

-servesc

pacientul cu

cantităţi mari de

lichide (2l/zi)

pentru a

- stare

ameliorată

30

prevenii

deshidratarea

-menţin igiena

tegumentelor

-masor T,

pulsul, T.A. si

le notez in foaia

de temperatura

Nevoia de a

dormi, a se

odihni

Alterarea

nevoii de a

dormi si de a

se odihni

manifestata

prin dificultate

in a dormi

datorita

obstructiei

cailor

respiratorii prin

tuse,

insomnie;

cefalee

pacienta să

aibe un somn

odihnitor,

relaxant pe

toată perioada

spitalizării

- asigur un

mediu ambiant

corespunzător,

un climat

confortabil;

- ofer pacientei

un pahar de

lapte înainte de

culcare;

- educ pacienta

să citească sau

să asculte

muzică înainte

de culcare

- planificarea

ingrijirilor si

interventiilor

delegate, astfel

incat acestea sa

fie minime in

intervalul 2400-

600

- pacienta a

adormit greu

însă a avut un

somn liniştit

toată noaptea

31

ZIUA II

Nevoia dependenta

Diagnostic de nursing

Obiecrtive Interventie Evolutie

Nevoia de a

respira şi a

avea obună

circulaţie

Alterarea nevoii

de a avea obună

circulaţie

manifestata prin

iritarea mucoasei

bucale,

disfagie - (dureri

de gat);

lipsa apetitului;

tuse seaca;

combaterea tusei - pozioneaza

bolnavul intr-o

postura adecvata

- măsoară

temperatura,

T.A., respiraţia,

pulsul, la

intervale de timp

egale

- aerisirea

salonului;

- schimbarea

lenjeriei de corp

şi de pat

- administrarea

de medicamente

antivirale la

indicatia

medicului :

Eurespal ,

Nurofen ,

Oseltamivir,

Paxaladin ,

Mucosin

-durerea se

mai

calmeaza

Nevoia de a

se mişca şi a

păstra o bună

postură

Alterarea nevoii

de a se misca si a

avea o buna

postura

manifestata prin

mialgii (dureri

să-şi exprime

diminuarea durerii

în decurs de 24

ore;

- asistenta

asigura repaosul

la pat fizic şi

psihic în

perioadele

evolutive;

- pacienta a

învăţat să

adopte

poziţii

antalgice;

32

musculare si de

articulatii);

cefalee;

tuse seaca;

- asistenta

supraveghează

pulsul,tensiunea

arterială,apetitul,

semnele de

deshidratare,

- scaunul şi

greutatea

corporală

- eforturile

pacientei vor fi

minime

Nevoia de a

evita

pericolele

Alterarea nevoii

de a evita

pericolele

prevenirea

complicaţiilor  

posibile şi a

infecţilor datorita

mediului

spitalicesc

pacienta să

beneficieze de un

mediu de

siguranţă, fără

infecţii

- furnizează

pacientei

cunoştinţele

necesare despre

gripa cu virus A,

despre

tratamentul de

întreţinere

- asistenta ajuta

pacienta să

identifice

factorii care-i

alterează

capacitatea de a-

şi conserva

sănătatea

- face cu

pacienta un

bilanţ al forţelor

şi deficientelor

-pacienta

este mai

liniştită

33

sale

- informează şi

stabileşte

împreuna cu

pacienta planul

de recuperare a

stării de sănătate

şi creşterea

rezistenţei

organismului

Nevoia de a

se recrea

Alterarea nevoii

de a se recrea

manifestata prin

tristeţe; plictiseală

neadaptarea la

rolul de bolnav şi

de boală

pacienta să aibă

activităţi

recreative în

decurs de 2 zile

- explorez

gusturile

pacientei pentru

petrecerea

timpului liber

- organizez

activităţi

individuale şi de

grup;

- aduc pacientei

cărţi şi reviste;

- facilitez vizita

familiei şi a

cercului de

preteni ai

pacientei

rugându-i să nu

o obosească

prea mult

- pacienta s-

a bucurat de

prezenţa

prietenilor şi

a familiei

34

ZIUA III

Nevoia dependenta

Diagnostic de nursing

Obiecrtive Interventie Evolutie

Nevoia de a

respira şi a avea

o bună

circulaţie

Alterarea

nevoii de a

avea o bună

circulaţie

manifestata

prin disfagie,

cefalee,

obstrurarea

căilor

respiratorii

să prezinte căi

respiratorii

permeabile și o

bună respirație

- sa asigure o

poziție

corespunzătoare

care să permita

o respirație cât

mai ușoare;

- să evite

eforturile fizice,

să de

îndepărteze

secrețiile

- pozioneaza

bolnava intr-o

postura

adecvata

- măsoară

temperatura,

T.A., respiraţia,

pulsul

- administrarea

de medicamente

antivirale la

indicatia

medicului :

Eurespal ,

Nurofen ,

Oseltamivir,

Paxaladin ,

Mucosin

- pacienta să

respire mai ușor

35

Nevoia de a

bea şi a mânca

Alterarea

nevoii de a se

alimenta şi

hidrata

manifestata

prin inapetență,

scădere în

greutate, astenie

fizică datorită

alimentației

inadecvate

să se poată

alimenta

corespunzător,

alimentația și

hidratarea

corespunzătoare

nevoilor,

calitativ și

cantitativ

- educ bolnava

în ceea ce

privește

importanța

respectării

tratamentului

medicamentos

și a regimului

alimentar;

- asigur

alimentarea care

va constitui un

aport suficient

de proteine,

glucide și multe

lipide;

- regim

alimentar

hiposodat cu

multe proteine

și glucide;

- administrez

medicamentele

în funcție de

orarul mesei;

- alimentația

este bună, starea

pacientei se

înbunătățește,

pacienta

prezintă o stare

bună fizică și

psihică

Nevoia de a

dormi, a se

odihni

Alterarea

nevoii de a

dormi, a se

odihni

manifestata

prin dificultate

de a dormi

pacienta să

beneficieze de

somn

corespunzător

cantitativ și

calitativ

- asigura mediul

adecvat pentru

ca pacienta să

se poată odihni.

- pacienta să-şi

exprime stările

de nelinişte.

- pacienta este

relaxata şi se

poate odihni

36

datorită tusei

manifestată prin

treziri nocturne

repetate

- favorizeaza un

climat de liniste

şi securitate

EPICRIZA LA EXTERNARE

Pacienta are o evolutie favorabila, reactioneaza la tratamentul medicamentos

prescris de medic Eurespal , Nurofen , Oseltamivir, Paxaladin , Mucosin

Se externeaza cand se constata vindecarea clinica, toate obiectivele propuse au

fost îndeplinite.

Copilul se alimenteaza si hidrateaza corespunator, are un somn linistit si

odihnitor, este echilibrat, calm si ascultator.

La externare i se recomanda parintilor:

- supraveghere atenta a copilului atunci când îsi efectueaza masurile de igiena;

- sa evite frigul si umezeala;

- repaus fizic şi psihic încă 3-4 zile

- sa evite efortul fizic si aglomeratia;

- sa adopte o îmbracaminte adecvata sezonului;

37

CAZUL II

CULEGEREA DATELOR

NUME: P

PRENUME: L

VÂRSTĂ: 32 ani

SEX: F

ÎNĂLȚIME: 1,68

GREUTATE: 56 KG

DOMICILIU: TULCEA

STARE CIVILĂ: căsătorită

PROFESIA: croitoreasă

MOTIVELE INTERNĂRII:

- Febră - 38-38,5 grade

- Tuse

- Secreţii nazale

- Oboseală

- Dureri de cap

- Dureri muscular

- Frisoane

- Stare de vomă

- Diaree

ISTORICUL BOLII:

De aproximativ 4 zile acuză dureri de cap, greață, vărsături, scădere ponderală,

inapetență, diaree

Se internează în spitalul Județean Tulcea, Secţia de Boli Infecţioase pentru

investigații și tratament.

DIAGNOSTIC MEDICAL: Gripa AH1N1

38

ALIMENTAȚIE: Bolnava P.L. preferă alimentele condimentate și prăjelile. Preferă

băuturile acidulate și cele care conțin cafeină.

ISTORICUL SOCIO – CULTURAL: Bolnava P.L. este căsătorită, lucrează la o croitorie și

timpul liber și-l petrece cu treburile casnice. Locuiește la bloc.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Stare generală: generala alterata,

Stare de nutriţie: precară,

Tegumente şi mucoase: palide,

Facies: normal

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil

Sistem osteo-articular: liber, mobil, morfofunctional

Aparat respirator: normal

Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc

apexian in spatiul V intercostal, TA=150/75 mmHG

Aparat digestiv: sensibilitate dureroasa a abdomenului

PLAN DE ÎNGRIJIRE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:

Pacienta prezintă dificultate in respiratie datorita obstructiei cailor respiratorii manifestata

prin:dispnee repiratorie

2. NEVOIA DE A BEA ȘI A MÂNCA:

Pacienta nu se alimentează deoarece prezintă inapetență, greață, vărsături, disconfort

gastric, hidratare insuficientă.

3. NEVOIA DE A ELIMINA:

Este afectată deoarece pacienta prezintă vărsături și diaree. Datorită vărsăturilor aceasta

prezintă un potențial de deshidratare.

4. NEVOIA DE A SE MIȘCA ȘI DE A AVEA O BUNĂ POSTURĂ:

39

Bolnava are o mobilitate bună, se deplasează pentru a-și satisface toate nevoile și prezintă

o postură bună.

5. NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI:

Pacienta doarme întrerupt și insuficient datorită durerilor musculare

,frisoane.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ȘI DEZBRĂCA:

Pacienta se îmbracă și se dezbracă singură, este îmbrăcată corespunzător mediului

spitalicesc.

7. NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE:

Temperatura– T=38 - 38,50 C

8. NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE TEGUMENTELE CURATE ȘI INTEGRE:

Pacienta se îngrijește singură, are tegumentele curate, îngrijite.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE:

Pacienta prezintă dureri, modificarea integrității tubului digestiv, datorată durerii, anxietate

și stresului.

10. NEVOIA DE A COMUNICA:

Pacienta este o persoană comunicativă reușind să lege relații cu pacienții din salon și nu

numai, în special cu personalul medical și cu familia. Este lucidă, orientată în timp și

spațiu, răspunde coerent și precis la întrebările puse.

11. NEVOIA DE A ACȚIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ȘI

VALORI DE A PRACTICA RELIGIA:

Pacienta este creștină nepracticantă. Acordă importanță unor principii: respectarea politeții

și a unui comportament moral în societate.

12. NEVOIA DE A FI PREOCUPATĂ ÎN VEDEREA REALIZĂRI:

Pacienta este mulțumită cu locul ei de muncă pentru că i-a plăcut din totdeauna croitoria și

este fericită că are un soț care contribuie la bunăstarea ei.

13. NEVOIA DE A SE RECREA:

Pacienta citește, croșetează și ascultă emisiuni radio.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SĂ-ȘI PĂSTREZE SĂNĂTATEA:

Pacienta este interesată de evoluția stării de sănătate. Se implică în adaptarea noului mod

de viață pe care îl respectă cu strictețe.

Au fost alterate următoarele nevoi:40

1. Nevoia de a respira şi a avea obună circulaţie

2. Nevoia de a bea și a mânca

3. Nevoia de a elimina

4. Nevoia de a dormi și de a se odihni

5. Nevoia de a păstra temperatura corpului în limite normale

6. Nevoia de a evita pericolele

7. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

ZIUA I

NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA OBUNĂ CIRCULAŢIE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ + SURSA DE DIFICULTATE:

- tuse

secreţii nazale

- obstruarea cailor respiratorii

OBIECTIVE:

- pacienta sa prezinte o respiratie normala

INTERVENŢII:

- creez un climat favorabil, aerisesc camera, aşez pacienta într-o poziție care să-i

favorizeze respirația și liniștesc bolnava explicăndu-i etapele ce urmează pentru

investigații și tratament

- măsor funcțiile vitale P,TA,R,T și le notez în foaia de temperatură

- pacienta va fi invatata sa tuseasca in batista

- dezobstructia nazala cu ser fiziologic, apa de mare, apoi administrarea picaturilor

nazale; curatarea si aspirarea secretiilor nazale

EVALUARE:

- pacienta sa respire mai usor

NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ + SURSA DE DIFICULTATE:

41

- inapetență datorată stărilor de greațăși a vărsăturilor

OBIECTIVE:

- pacienta să nu mai prezinte greață și vărsături în 24h

INTERVENŢII:

- reechilibrez hidroelectrolitic pacienta, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de

orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, carne fiarta

- repaus la pat și voi încerca să o încurajez cu vorbe blânde, spunandu-i că totul se va

termina cu bine. îi urmăresc funcțiile vitale, diureza.

- asigur repausul fizic si psihic al pacientei;

- observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor

- anunț pacienta să nu consume nimic în dimineața efectuării recoltărilor

EVALUARE:

- pacienta sa mai liniștit puțin și i s-au mai diminuat greața și vărsăturile. funcțiile

vitale sunt normale după 24h

NEVOIA DE A ELIMINA

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ + SURSA DE DIFICULTATE:

- scaune apoase si multiple

- varsaturi;

- proces inflamator intestinal

OBIECTIVE:

- pacienta sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în

timp de 1-2 zile

INTERVENŢII:

- asigur repausul fizic si psihic al pacientei;

- mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei;

- recoltez produsele pentru examen bacteriologic;

- mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientei;

- recomand pacientei  pozitia antalgica de diminuare a durerilor

EVALUARE:

42

- pacienta prezinta stare de sanatate alterata, cu diaree

NEVOIA DE A PĂSTRA TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ + SURSA DE DIFICULTATE:

- dezechilibru hidroelectrolitic şi volemic datorita hipotermiei

OBIECTIVE:

- să fie echilibrat hidric şi electrolitic

INTERVENŢII:

- se măsoara temperatura şi se inregistreza în foaia de temperatura matinal şi

vesperal;

- incalzeste lent pacienta cu paturi, termofoare;

- creste treptat temperatura mediului ambiant;

- asigura îmbracaminte lejera;

- daca este în frison, incalzeste bolnava (paturi, sticle cu apa calda,etc)

- calculeaza bilanţul ingestie/excreţie/24 h;

EVALUARE:

- prezintă hipotermie şi frisoane

ZIUA II

NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA OBUNĂ CIRCULAŢIE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ + SURSA DE DIFICULTATE:

- disconfort abdominal datorita alterarii mucoasei bucale

OBIECTIVE:

- să-şi exprime diminuarea disconfortului abdominal; să respire fără dificultate

INTERVENŢII:

- efectueaza igina bucala;

43

- pozioneaza bolnavei intr-o postura adecvata

- tehnici de favorizare a circulaţiei

- măsoară temperatura, T.A., respiraţia, pulsul, la intervale de timp egale;

- se hidrateaza parenteral la indicaţia medicului

EVALUARE:

- pacientul prezintă puls, T.A in limite normale

NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ + SURSA DE DIFICULTATE:

- inapetenţă

- greaţuri,

- vărsături

OBIECTIVE:

- pacienta sa aiba o stare de bine, fara greturi, varsaturi

INTERVENŢII:

- opreste aportul de alimente la indicatia medicului ;

- ajuta pacienta în timpul varsaturilor,;

- efectueaza igiena bucala

- alimenteaza pacienta parenteral, instituind perfuzii cu glucoza10%; Solutie de

clorura de sodiu dupa indicatia medicului;

- dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacienta treptat, cu cantitati mici de lichide

reci

- asigur alimentarea care va constitui un aport suficient de proteine, glucide și multe

lipide;

- regim alimentar hiposodat cu multe proteine și glucide;

- administrez medicamentele în funcție de orarul mesei;

44

EVALUARE:

- pacienta are o stare de bine, fara greturi, varsaturi ,este echilibrata hidroelectrolitic

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ + SURSA DE DIFICULTATE:

- intoleranta la efort fizic datorita anemiei si oboselii

OBIECTIVE:

- să-şi diminueze oboseala;

- să beneficieze de un mediu de siguranata, evitarea efortului fizic exagerat

INTERVENŢII:

- informeaza şi stabileste impreuna cu pacienta planul de recuperarea starii de

sanatate;

- favorizeaza adaptarea pacientei la noul mediu;

- asigura condiţii de mediu adecvat pentru a evita pericole

EVALUARE:

- pacienta constientizeaza masurile igieno-dietetice pentru a preveni o eventuala

recidiva

ZIUA III

NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ + SURSA DE DIFICULTATE:

- epuizare,

- insomnie,

- agitatie datorita bolii

OBIECTIVE:

45

- invăţ pacienta să-şi desfasoare activităţi zilnice dupa ritmul şi interesele sale

INTERVENŢII:

- asigura mediul adecvat pentru ca pacienta să se poată odihni.

- pacienta să-şi exprime stările de nelinişte.

- favorizeaza un climat de liniste şi securitate

EVALUARE:

- pacienta este relaxat şi se poate odihni

NEVOIA DE A ÎNVĂŢA

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ + SURSA DE DIFICULTATE:

- cunoștințe insuficiente, anxietate datorita lipsei de informare

OBIECTIVE:

- educarea pacientei pentru a sti regimul alimentar, efectele medicamen-telor.

INTERVENŢII:

- se încearca implicarea pacientei în anumite activitați\ discuții cu ceilalti pacienti

pentru a alunga starea și gîndurile negative

- se folosește un limbaj cunoscut de pacienta,

- se educa pacienta asupra importanței regimului alimentar în menținerea sanatații

EVALUARE:

- pacienta beneficieaza de sursa de informare

EPICRIZA LA EXTERNARE

Pacienta are o evolutie favorabila, reactioneaza la tratamentul medicamentos

prescris de medic .

46

Se externeaza cand se constata vindecarea clinica, toate obiectivele propuse au

fost îndeplinite.

La externare i se recomanda :

- supraveghere atenta atunci când îsi efectueaza masurile de igiena;

- sa evite frigul si umezeala;

- repaus fizic şi psihic încă 3-4 zile

- sa evite efortul fizic si aglomeratia;

- sa adopte o îmbracaminte adecvata sezonului;

Cazul III

Date generale:

Nume si prenume: R.B.

Vârsta: 18 ani

Sex: feminin

Religie: ortodoxa

Nationalitate: româna

Limba vorbita: limba româna

Ocupatia: elev

Domiciliu: Tulcea

Data internarii: 04.02.2013

Conditii de viata:

47

Pacienta provine dintr-o familie buna, organizata, fara probleme socio-economice.

Locuieste cu parintii si sora ei într-un apartament confortabil cu 3 camere. Mama

acestuia este casnica , iar tatal este economist.

Gusturi personale si obiceiuri:

-pacienta prefera carnea de pui, legumele si fructele;

Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

DATE ANTOPOMETRICE:

Greutate corporala: 50 kg

Înaltime: 1,67 m

Grup sangvin A0

RH (+)

LIMITE SENZORIALE:

-pacienta vede foarte bine;

-acuitate auditiva normala;

-acuitate gustativa normala;

-acuitate tactila normala;

-somnul normal, linistitor, odihnitor;

-mobilitate: pacienta se poate deplasa singur, dar cu mare grija din cauza ametelii;

-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari;

                    -lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;

-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;

- alergii alimentare sau medicamentoase nu prezinta;

- vaccinari pacienta a facut toate corespunzatoare vârstei;

- afectiuni infecto-contagioase de tip hepatica- neaga

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

- fara importanta.

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

-apendictomie la vârsta de 15 ani

48

MOTIVELE INTERNARII:

febra 39,50C;

frisoane;

cefalee;

mialgii (dureri musculare si de articulatii);

disfagie - (dureri de gat);

lipsa apetitului;

tuse seaca;

ISTORICUL BOLII:

Pacienta în vârsta de 18 ani, fara antecedente patologice se prezinta la camera de

garda a spitalului cu urmatoarele simtome: febra; cefalee; dureri musculare si de articulatii;

dureri de gat; tuse seaca.

DIAGNOSTIC DE INTERNARE: Gripa cu virus A

DATA INTERNARII: 20.02.2013

EXAMEN CLINIC PE APARATE:

-stare generala alterata;

-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre;

-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;

-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;

-sistem musculo-adipos bine reprezentat;

APARAT RESPIRATOR:

-torace normal conformat, mobi, cu respiratie;

-murmur vezicular prezent bilateral;

APARAT CARDIO-VASCULAR: 

-matitate cardiaca în limite normale

-soc apexian în spatiul V intercostal stâng;

-zgomote cardiace ritmice;

-retea venoasa periferica;

-artere periferice pulsatile.

APARAT DIGESTIV SI ANEXE:

49

-dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti;

-tranzit intestinal sever afectat;

-durere abdominala;

-ficat si splina în limite fiziologice;

APARAT UROGENITAL:

-lojii renale libere, nedureroase;

-GIORDANO (-) bilateral;

-mictiuni fiziologice;

-urini normocrome;

-organe genitale externe normal conformate;

-SNC iritabilitate;

-ROT prezente bilateral;

PLAN DE INGRIJIRE

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - dificultate in respiratie

datorita obstructiei cailor respiratorii manifestata prin:dispnee repiratorie , polipnee

65 respiratii/minut , tiraj intercostal , tuse productiva , tahicardie 150 batai /minut ,

cianoza perioronazala discreta

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata- dificultate in alimentatie prin deficit

manifestata prin: inapetenta , senzatie de greata , dureri de gat

3. Nevoia de a elimina - eliminări intestinale cu scaune normale

4. Nevoia de a te mişca şi avea o bună postură- intoleranţă la activitate datorită

durerii, oboselii, dureri musculare si de articulatii

5. Nevoia de a dormi si a se odihni - doarme insuficient şi se trezeşte des datorita

tusei, cefaleii

6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca- pacienta se imbraca cu haine adecvate

7. Nevoia de a-si pastra temperatura corpului în limite normale - pacientă cu

febră ridicată 39,5 ° C, frison

8. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre- deficit in a-si acorda

ingrijire igienica

50

9. Nevoia de a evita pericolele- pacienta este agitată, neliniştită, creşte ritmul

respiratorii

10. Nevoia de a comunica- pacienta comunica bine chiar daca este tintuita la pat

datotita gripei

11. Nevoia de a se recreea- pacienta prezintă o diminuare a ariei de interes

12. Nevoia de a se realiza- pacienta sub întreţinerea părinţilor

13. Nevoia de a-şi practica religia- este creştin- ortodox

14. Nevoia de a învăţa, a descoperi- pacienta doreste informatii pentru combaterea

gripei

NEVOI AFECTATE :

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Nevoia de a se alimenta si hidrata

Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale

Nevoia de a dormi si a se odihni

Nevoia de a se mişca şi a păstra o bună postură

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a se recrea

ZIUA I

NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ+ SURSA DE DIFICULTATE:

- tuse seaca

51

- catar nazal aderent, vâscos, cu senzaţie de nas înfundat, uscăciune, usturime;

- obstruarea cailor respiratorii

OBIECTIVE:

- pacienta sa respire lejer pe nas

INTERVENŢII:

- sa asigure o pozitie corespunzatoare care sa permita o respiratie cat mai usoara

- sa evite eforturile fizice;sa se indeparteze secretiile

- creez un climat favorabil, aerisesc camera, aşez pacienta într-o poziție care să-i

favorizeze respirația și liniștesc bolnava explicăndu-i etapele ce urmează pentru

investigații și tratament

- măsor funcțiile vitale P,TA,R,T și le notez în foaia de temperatură

- pacienta va fi invatata sa tuseasca in batista

- dezobstructia nazala cu ser fiziologic, apa de mare, apoi administrarea picaturilor

nazale; curatarea si aspirarea secretiilor nazale

- administrarea de medicamente antivirale la indicatia medicului : Eurespal , Nurofen

, Oseltamivir, Paxaladin , Mucosin

EVALUARE:

- pacienta sa respire mai usor

NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ + SURSA DE DIFICULTATE:

- dificultate in alimentatie prin deficit

- inapetenta

- senzatie de greata

OBIECTIVE

- sa se asigure caloriile minerale, vitaminele de care pacienta are nevoie prin

alimentele adecvate

INTERVENŢII52

- administrarea in cantitate mare a lichidelor

- bolnavei i se va da sa manance sau va fi ajutat de nursa

- se va asigura aportul de lichide prin fructe, lapte ceaiuri, compoturi si sucuri

- se va da alimente bogate in calorii: lapte, oua, carne si brinzeturi

- cântăresc pacienta zilnic pt. a stabilii bilanţul hidric ingesta-excerta

- administrez medicatie antiemetica, la indicatia medicului: Metoclopramid

EVALUARE

- bolnava reuseste sa se alimenteze si sa se hidrateze

NEVOIA DE A PĂSTRA TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ+ SURSA DE DIFICULTATE:

- febra;

- frisoane;

- mialgii (dureri musculare si de articulatii);

OBIECTIVE:

- pacienta să fie echilibrat electrolitic

INTERVENŢII:

- aerisesc încăperea

- asigur o îmbracăminte lejeră

- aplic comprese reci, împachetări reci,comprese, fricţiuni

- încălzesc pacienta în caz de frisoane

- schimb de câte ori este nevoie lenjeria de pat şi de corp

- calculez bilanţul ingesta-excreta de 24 h

- servesc pacientul cu cantităţi mari de lichide (2l/zi) pentru a prevenii deshidratarea

- menţin igiena tegumentelor

- masor T, pulsul, T.A. si le notez in foaia de temperatura

EVALUARE:

- stare ameliorată 53

NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ+ SURSA DE DIFICULTATE:

- dificultate in a dormi datorita obstructiei cailor respiratorii prin tuse

- insomnie;

- cefalee

OBIECTIVE:

- pacienta să aibe un somn odihnitor, relaxant pe toată perioada spitalizării

INTERVENŢII:

- asigur un mediu ambiant corespunzător, un climat confortabil;

- ofer pacientei un pahar de lapte înainte de culcare;

- educ pacienta să citească sau să asculte muzică înainte de culcare

- planificarea ingrijirilor si interventiilor delegate, astfel incat acestea sa fie minime

in intervalul 2400-600

EVALUARE:

- pacienta a adormit greu însă a avut un somn liniştit toată noaptea

ZIUA II

NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA OBUNĂ CIRCULAŢIE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ+ SURSA DE DIFICULTATE:

- iritarea mucoasei bucale

- disfagie - (dureri de gat);

- lipsa apetitului;

- tuse seaca;

OBIECTIVE:

- combaterea tusei

INTERVENŢII:

- pozioneaza bolnavul intr-o postura adecvata

54

- măsoară temperatura, T.A., respiraţia, pulsul, la intervale de timp egale

- aerisirea salonului;

- schimbarea lenjeriei de corp şi de pat

- administrarea de medicamente antivirale la indicatia medicului : Eurespal , Nurofen

, Oseltamivir, Paxaladin , Mucosin

EVALUARE:

- durerea se mai calmeaza

NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A PĂSTRA O BUNĂ POSTURĂ

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ+ SURSA DE DIFICULTATE:

- mialgii (dureri musculare si de articulatii);

- cefalee;

- tuse seaca;

OBIECTIVE:

- să-şi exprime diminuarea durerii în decurs de 24 ore;

INTERVENŢII:

- asistenta asigura repaosul la pat fizic şi psihic în perioadele evolutive;

- asistenta supraveghează pulsul,tensiunea arterială,apetitul, semnele de deshidratare,

- scaunul şi greutatea corporală

- eforturile pacientei vor fi minime

EVALUARE:

- pacienta a învăţat să adopte poziţii antalgice;

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ+ SURSA DE DIFICULTATE:

- prevenirea complicaţiilor   posibile şi a infecţilor datorita mediului spitalicesc

OBIECTIVE:

- pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă, fără infecţii

55

INTERVENŢII:

- furnizează pacientei cunoştinţele necesare despre gripa cu virus A, despre

tratamentul de întreţinere

- asistenta ajuta pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi

conserva sănătatea

- face cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale

- informează şi stabileşte împreuna cu pacienta planul de recuperare a stării de

sănătate şi creşterea rezistenţei organismului

EVALUARE:

- pacienta este mai liniştită

NEVOIA DE A SE RECREA

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ+ SURSA DE DIFICULTATE:

- tristeţe;

- plictiseală

- neadaptarea la rolul de bolnav şi de boală

OBIECTIVE:

- pacienta să aibă activităţi recreative în decurs de 2 zile

INTERVENŢII:

- explorez gusturile pacientei pentru petrecerea timpului liber

- organizez activităţi individuale şi de grup;

- aduc pacientei cărţi şi reviste;

- facilitez vizita familiei şi a cercului de preteni ai pacientei rugându-i să nu o

obosească prea mult

EVALUARE:

- pacienta s-a bucurat de prezenţa prietenilor şi a familiei

ZIUA III

56

NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA OBUNĂ CIRCULAŢIE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ+ SURSA DE DIFICULTATE:

- disfagie

- cefalee

- obstrurarea căilor respiratorii

OBIECTIVE:

- să prezinte căi respiratorii permeabile și o bună respirație

INTERVENŢII:

- sa asigure o poziție corespunzătoare care să permita o respirație cât mai ușoare;

- să evite eforturile fizice, să de îndepărteze secrețiile

- pozioneaza bolnava intr-o postura adecvata

- măsoară temperatura, T.A., respiraţia, pulsul

- administrarea de medicamente antivirale la indicatia medicului : Eurespal , Nurofen

, Oseltamivir, Paxaladin , Mucosin

EVALUARE:

- pacienta să respire mai ușor

NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ+ SURSA DE DIFICULTATE:

- inapetență, scădere în greutate, astenie fizică datorită alimentației inadecvate

OBIECTIVE:

- să se poată alimenta corespunzător, alimentația și hidratarea corespunzătoare

nevoilor, calitativ și cantitativ

INTERVENŢII:

- educ bolnava în ceea ce privește importanța respectării tratamentului medicamentos

și a regimului alimentar;

- asigur alimentarea care va constitui un aport suficient de proteine, glucide și multe

lipide;

- regim alimentar hiposodat cu multe proteine și glucide;

- administrez medicamentele în funcție de orarul mesei;

EVALUARE:

57

- alimentația este bună, starea pacientei se înbunătățește, pacienta prezintă o stare

bună fizică și psihică

NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ+ SURSA DE DIFICULTATE:

- dificultate de a dormi datorită tusei manifestată prin treziri nocturne repetate

OBIECTIVE:

- pacienta să beneficieze de somn corespunzător cantitativ și calitativ

INTERVENŢII:

- asigura mediul adecvat pentru ca pacienta să se poată odihni.

- pacienta să-şi exprime stările de nelinişte.

- favorizeaza un climat de liniste şi securitate

EVALUARE:

- pacienta este relaxata şi se poate odihni

EPICRIZA LA EXTERNARE

Pacienta are o evolutie favorabila, reactioneaza la tratamentul medicamentos

prescris de medic Eurespal , Nurofen , Oseltamivir, Paxaladin , Mucosin

La externare i se recomanda :

- supraveghere atenta atunci când îsi efectueaza masurile de igiena;

- sa evite frigul si umezeala;

- repaus fizic şi psihic încă 3-4 zile

- sa evite efortul fizic si aglomeratia;

58

- sa adopte o îmbracaminte adecvata sezonului;

CAPITOLUL II

ROLUL AUTONOM SI DELEGAT AL ASISTENTEI

Administrarea medicamentelor

Monitorizarea functiilor vitale

Gripa este o viroza respiratorie cu fenomene de afectare generala, cu aparitie

sporadica, epidemica sau chiar pandemica.Trei tipuri principale: tipul A, cel mai patogen,

implicat in pandemii, tipul B ce da imbolnavirile locale si tipul C, cel mai slab patogen.

Sursa de infectie = omul bolnav cu forme inaparente sau grave.

Calea de transmitere este aerogena: contact direct, prin picaturile lui

Pflűge.Receptivitatea este generala, imunitatea postinfectioasa si dupa vaccinare (scurta de

6 luni dupa administrare) este specifica de tip si varianta antigenica.

Obiective de ingrijire

Asigurarea obligatorie a repausului la pat (gripa pe picioare poate fi letala); camere

bine aerisite, fara supraincalzire si aglomerari (risc de suprainfectie microbiana); evitarea

contactului cu alte persoane (risc in dublu sens); persoanele active se izoleaza la domiciliu

din motive epidemiologice.

Alimentatie bogata, adaptata starii bolnavului (hidrozaharat);aport caloric si hidric

suficient tinand cont de febra si transpiratie;dezinfectia si igiena mucoaselor: ochi, nas, gat;

mpachetari hipotermizante, mai ales la sugari (risc convulsivant) si batrani.

Mici ingrijiri cotidiene: transpiratia (stergerea cu prosop uscat, cu alcool mentolat,

lenjerie schimbata), combaterea tusei, decongestionante nazale (nu se administreaza sub 2

ani); sprijin pentru defecare, urinare; se interzice aspirina la copii; sub 17 ani-risc de

Sindrom Reye; supravegherea permanenta pentru a surprinde complicatiile: convulsii,

deshidratare, senzatia de sufocare, tahipnee, tahicardie sau complicatii microbiene

supraadaugate.Usturoiul

59

In timpul epidemiei de gripa sau atunci cand simtiti ca raceala va da tarcoale, usturoiul

poate face minuni.

Pentru a preveni imbolnavirea, mestecati cate o jumatate de catel de usturoi

dimineata, la pranz si seara. Daca raceala v-a prins deja, zdrobiti cinci catei de usturoi,

amestecati-i cu 10 lingurite de miere de albine si luati din acest preparat cate o lingurita din

jumatate in jumatate de ora. In usturoi s-au descoperit mai mult de douazeci de substante

antivirale si antibacteriene, care fac din el cel mai puternic antigripal cunoscut.

Baile fierbinti

Atunci cand deja simtiti frisoane, cand incepe sa va curga nasul, iar durerile de gat se

fac simtite, baile fierbinti sunt ajutorul cel mai la indemana pentru a opri boala in faza

incipienta. Umpleti cada cu apa incalzita la 37°C si stati in ea timp de 30-45 de minute.

Cand iesiti, masati-va corpul cu o crema si petreceti macar o jumatate de ora sub paturi, la

caldura. Aceste bai, nu numai ca relaxeaza, dar au si un puternic efect antigripal, deoarece

scad considerabil rezistenta microbilor.

Supele calde

Desi pare mai degraba aliment decat medicament, supa calda, asezonata din belsug

cu patrunjel si marar, este recomandata persoanelor racite inaintea clasicelor aspirine si

paracetamol. Prin continutul de substante antibiotice naturale al legumelor care intra in

compozitia ei, supa fierbinte este un adevarat elixir pentru gat si caile respiratorii

superioare.

Sucul de citrice

Se ia o lamaie sau un grepfruit, se spala foarte bine (pentru a indeparta substantele

chimice cu care probabil a fost tratat), se da pe razatoare coaja si se pune deoparte. Fructul

se stoarce intr-un pahar, iar la sucul obtinut se adauga doua lingurite de miere, coaja rasa

anterior si se completeaza restul cu apa. Se lasa la macerat o ora sau doua, dupa care se

bea. Acest preparat contine vitamina C, agenti antiinfectiosi foarte puternici si are un efect

exceptional de reducere a febrei. Daca se beau trei - patru pahare, intr-un interval de 12

ore, se poate obtine un efect superior celui al medicamentelor

Profilaxia gripei

Masuri generale: izolare, dezinfectie umeda, evitarea aglomeratiilor. Masuri speciale:

vaccinarea antigripala mai ales la persoanele cu BPOC (boala pulmonara obstructiva

cronica), cardiaci, astmatici, peste 65 ani, personalul din unitati de ocrotire, spitale, cei cu

60

boli cronice (diabet, ciroza), inf HIV cei ce fac tratament cu aspirina, cortizon, citostatice,

gravidele in trimestrul II si III de sarcina.

Vaccinarea se face de obicei in lunile octombrie sau noiembrie.

Gripa este o viroza respiratorie cu fenomene de afectare generala, cu aparitie

sporadica, epidemica sau chiar pandemica.Trei tipuri principale: tipul A, cel mai patogen,

implicat in pandemii, tipul B ce da imbolnavirile locale si tipul C, cel mai slab patogen.

Sursa de infectie = omul bolnav cu forme inaparente sau grave.Calea de transmitere

este aerogena: contact direct, prin picaturile lui Pflűge.Receptivitatea este generala,

imunitatea postinfectioasa si dupa vaccinare (scurta de 6 luni dupa administrare) este

specifica de tip si varianta antigenica.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

1. Tamiflu® (oseltamivir) Posologie

Tamiflu® (oseltamivir) se administrează oral pentru tratamentul precoce al gripei. Tratamentul infecţiei:

Pentru adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani) şi adulţi: Doza orală recomandată este de 75 mg oseltamivir de 2 ori pe zi, timp de 5 zile.

Pentru copiii cu vârstă mai mare de 1 an: Tamiflu® este disponibil sub formă de capsule a 30 mg şi 45 mg şi sub formă de suspensie orală.

Se recomandă următorul regim de ajustare a dozelor în funcţie de greutate: Greutate corporală                    Doza recomandată

            ≤ 15 kg                                        30 mg de 2 ori pe zi            > 15 kg până la 23 kg                   45 mg de 2 ori pe zi            > 23 kg până la 40 kg                   60 mg de 2 ori pe zi            > 40 kg                                         75 mg de 2 ori pe zi 

Capsulele Tamiflu® şi suspensia Tamiflu® sunt forme farmaceutice bioechivalente, doze de 75 mg pot fi administrate fie:            - o capsulă de 75 mg sau            - o capsulă de 30 mg plus o capsulă de 45 mg sau            - prin administrarea suspensiei în doza de 30 mg plus o doză de 45 mg.

Adulţilor, adolescenţilor sau copiilor (> 40 kg) care nu pot înghiţi capsule li se poate administra doza potrivită de Tamiflu® suspensie.

În situaţiile în care suspensia orală comercializată de Tamiflu® nu este uşor disponibilă, adulţii, adolescenţii sau copiii care nu pot înghiţi capsulele pot să primească dozele corespunzătoare de Tamiflu® prin deschiderea capsulelor şi răsturnarea conţinutului acestora într-o cantitate mică (maximum 1 linguriţă) de alimente îndulcite (siropul de ciocolată obişnuit sau fără zahăr, miere - numai pentru copiii de doi ani sau mai mari, zahăr brun sau de masă dizolvat în apă, topinguri

61

pentru desert, lapte condensat îndulcit, suc de mere sau iaurt), pentru a masca gustul amar.

Amestecul trebuie agitat şi întregul conţinut administrat pacientului. Amestecul trebuie înghiţit imediat după preparare.

Posologia în cazul tratamentului curativ:2mg/kg de două ori pe zi timp de 5 zile la sugarul de la 0 la 1 luna2,5mg/kg de două ori pe zi timp de 5 zile la sugarul de la 1 luna la 3 luni3mg/kg de două ori pe zi timp de 5 zile la sugarul de la 3 luni la 12 luni 

2. Relenza® (zanamivir) Posologie

  Relenza® (zanamivir) se administrează inhalator, prin utilizarea unui dispozitiv special numit Diskhaler care eliberează o doză fixă de pulbere ce conţine 5mg de substanţă activă. Antiviralul se utilizează pentru tratamentul precoce al gripei de tip A cât şi de tip B la adulţi şi la copii mai mari de 5 ani. Relenza® nu este autorizat pentru administrarea la copii mai mici de 5 ani.

  Tratamentul cu Relenza® trebuie început în primele 48 de ore de la debutul simptomelor gripale la adulţi, şi în primele 36 de ore la copii.

   Administrarea inhalatorie se face exclusiv prin cavitatea bucală.Posologia în cazul tratamentului curativ: 5 mg de două ori pe zi timp de 5 zile pentru adulţi şi copii mai mari de 5 ani

 

MONITORIZAREA FUNCTIILOR VITALE

Masurarea si notarea T.A.

Scopul: - evaluarea T.A. sistolice (maxime) si a T.A. diastolice (minime)

Materiale necesare:

- tensiometru

- stetoscop

- tampoane de vata si alcool

- creion rosu si foaie de temperatura

Pregatirea pacientului:

- asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute

Efectuarea tehnicii:

- nursa se spala pe maini cu apa si sapun

- dezinfecteaza cu alcool tegumentul pacentului, sprijinit si in extensie

62

- fixeaza membrana stetoscopului pe artera humurala sub marginea inferioara a

mansetei

- se introduc olivele stetoscopului in urechi se

- pompeaza aer din maneta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc, pana la

disparitia zgomotelor pulsatile

- se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei pana se

percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea T.A. maxime ) a carei

valoare se retine

- se continua decomprimarea si se retine valoarea ultimului zgomot arterial (care

reprezinta T.A. minima)

- se scoate manseta

- se dezinfecteaza pompa stescopului

Notarea:

- se noteaza valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, socotindu-se

pentru fiecare linie (sau 10) unitate coloana de mercur

- se unesc apoi liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat

- in alte documente se noteaza cifric de exemplu:

T.A. max = 185 mm Hg

T.A. min = 90 mm Hg

De retinut:

- in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de la bratul

pacientului

- la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la ambele brate

Masurarea si notarea pulsului

Scop: - evaluarea functiei cardio-vasculare

Locuri de masurare: orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan

osos: radiala, cubitala,femurala, humerala,carotida temporala,pedioasa,poplitee;

Materiale necesare

- ceas cu secundar

- creion rosu

63

Pregatirea pacientului

- asigurarea repausului fizic si psihic timp de 10-15 minute

Efectuarea tehnicii

- spalarea pe maini

- reperarea unei artere

- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei

- exercitarea unei presiuni asupra pertelui arterial cu varful degetelor si numararea

pulsatiilor timp de un minut

Notarea

- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura tinand cont ca

fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii

- se mai noteaza si astfel: P(A.V.)=80/min.

Masurarea si notarea temperaturii

Scop – evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza.

Locuri de masurare

- axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin

Materiale necesare

- termometru maximal

- culoare albastra

- tampoane si solutie dezinfectanta

- lubrefiant

- ceas

Pregatirea pacientului

- pregatire fizica si psihica

Efectuarea tehnicii

- nursa se spala pe maini cu apa si sapun

- se scoate termometrul din solutia dezinfectanta se clateste si se sterge cu o

compresa

64

a. masurarea in axila

- se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand

- se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

- se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele

- se apropie bratul de trunchi, se flecteaza antebratul pe torace

- termometrul se mentine timp de 10 minute

b. masurarea in cavitatea bucala

- se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a

arcadei dentare

- pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas

- se mentine termometrul timp de 5 minute

c. masurarea rectala

- se lubrefiaza termometrul

- se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie,

asiguradu-i intimitatea

- se introduce rezervorul cu mercur in rect prin miscari de rotatie si inaintare

- termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii

- se mentine temometrul timp de 3 minute

- se scoate termometrul, se sterge cu o compresa si se citeste gradatia la care a ajuns

mercurul termometrului

Reorganizarea locului de munca

- se spala termometrul, se usuca si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta

(cloramina 1%)

Notarea temperaturii

- temperatura se noteaza printr-un punct pe verticala, socotind ca fiecare linie

orizontala a foii de temperatura reprezinta daua diviziuni de grad

- se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice

- in alte documente se noteaza cifric: exemplu T=37.7 grade Celsius

65

CAPITOLUL IV

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

Prevenţia

a) Prevenţia generală: educaţia pentru sănătate la nivel populaţional, cu referire la

gripă; promovarea unui mod de viaţă sanogen; protecţie particulară pentru grupurile cu

risc; evitarea frigului, umezelii, aglomeraţiei, lipsei ventilaţiei, nutriţiei deficitare;

igienizare şi salubrizare atentă în colectivităţile de asistenţă medico-socială; instruirea

periodică a personalului medico-sanitar; impunerea desfăşurării unor programe de

supraveghere epidemiologică la nivel naţional şi mondial.

Gripa este una din bolile infecţioase în care se recomandă autoizolarea precoce a

bolnavului la domiciliu pentru prima săptămână de la debutul bolii. Închiderea şi

suspendarea activităţilor în colectivităţile educaţionale de copii este de regulă consecinţa

absenteismului crescut şi nu o măsură antiepidemică necesară.

b) Prevenţia specială: presupune protecţia grupurilor cu risc prin administrarea de

Ig şi a antiviralelor. Amantadina şi rimantadina sunt indicate numai în gripa A, faţă de care

este protectoare la circa 70 % din cazuri. Trebuie luată în considerare posibila apariţie a

unor reacţii adverse neurologice şi a inducerii rezistenţei tulpinilor de virus. Inhibitorii de

neuraminidază (zanamivir şi oseltamivir) sunt mai scumpi, dar mai bine toleraţi.

Beneficiază de chimioprevenţie:

- persoanele care au fost vaccinate după debutul unei epidemii de gripă de tip A, pentru a fi

protejate 2-3 săptămâni după administrarea vaccinului;

- persoanele nevaccinate care au contact frecvent cu cele cu risc major;

- personalul nevaccinat din spitale şi instituţii de asistenţă medico-socială;

- persoane cu imunodeficienţă;

c) Prevenţia specifică: se realizează prin vaccinare care, deşi trebuie să învingă an

de an, dificultăţile legate de variaţia antigenică şi durata relativ redusă a protecţiei, aduce

mari beneficii la nivel populaţional, prioritar grupurilor cu risc major:

- Persoane, adulţi şi copii, rezidente în instituţii de ocrotire socială precum şi pacienţii

unităţilor care găzduiesc persoane de toate vârstele cu afecţiuni medicale cronice;

66

- Adulţii şi copiii cu afecţiuni medicale cronice pulmonare sau cardiovasculare, inclusiv

copiii cu astm;

- Adulţii şi copiii care au necesitat dispensarizare medicală în ultimul an datorită unor boli

metabolice cronice (inclusiv diabetul zaharat), disfuncţii renale, hemoglobinopatii sau

imunosupresie (inclusiv indusă medicamentos).

- Copiii şi adolescenţii (6 luni - 18 ani) care au fost supuşi terapiei îndelungate cu aspirină

fiind astfel la risc să dezvolte sindrom Reye după gripă.

- Persoane de toate vârstele infectate cu virusul imunodeficienţei umane.

- Persoane în vârstă de peste 65 de ani;

De asemenea, vaccinarea se recomandă:

- Medicii, cadrele sanitare medii şi personalul auxiliar, atât din spitale cât şi din unităţile

sanitare ambulatorii;

- Salariaţii instituţiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) şi ai unităţilor de bolnavi cronici, care

prin natura activităţii vin în contact respirator cu pacienţii sau asistaţii;

- Persoanele care acordă asistenţă medicală, socială şi îngrijiri la domiciliul persoanelor la

risc înalt;

- Membrii de familie (inclusiv copiii) ai persoanelor la risc înalt.

Practica epidemiologică a impus pentru utilizare populaţională, vaccinul trivalent

preparat cu virus omorât, purificat şi inactivat, fracţionat şi debarasat de lipide reactogene,

cu imunogenitate ridicată asigurată de câte 15 micrograme pe doza de 0,5 ml din H celor 2

subtipuri (A şi B), corespunzând pentru A/ H3N2, A/ H1N1, B.

VAXIGRIP se administrează SC la adulţi şi copii de peste 6 ani: 1 doză de 0,5 ml

înaintea debutului sezonului gripal (octombtie-noiembrie). La copii sub 6 ani: 2 doze de

0,25 ml la interval de 4-6 săptămâni. Dacă aceşti copii au mai fost vaccinaţi, 1 doză de

0,25 ml este suficientă. La cei cu tulburări hemoragipare se recomandă administrarea IM.

Locul de elecţie este muşchiul deltoid. La copii sub 3 ani se face pe faţa antero-

laterală a coapsei.

Efecte adverse:

- locale: eritem, edem, dureri, echimoză.

- sistemice: febră, frisoane, ameţeli, cefalee, mialgii, artralgii, transpiraţii.

- rare: nevralgii, parestezii, convulsii, trombocitopenie tranzitorie.

Pentru a reduce febra sau durerea în primele 24 de ore după vaccinare, se poate folosi

paracetamol sau ibuprofen.

67

Contraindicaţii: hipersensibilitate la proteinele din ou sau la o altă componentă a

vaccinului, febra (contraindicaţie temporară), copii sub 6 luni.

  Gripa este o boală cu declarare numerică, trimestrială (grupa B). În caz de

epidemie, raportarea se execută zilnic sau săptămânal, în conformitate cu cerinţele MSP.

Centrele naţionale vor comunica situaţia epidemiologică, datele serologice şi virusologice

OMS-ului.

Imediat ce este semnalat debutul unui proces epidemiologic cauzat de gripă, medicul

de familie cu sprijinul epidemiologului şi eventual şi al altor specialişti, va iniţia:

-   executarea anchetei epidemiologice;

-   depistarea cât mai precoce a bolnavilor, cu izolarea lor pe o perioadă de 5-7 zile, în

funcţie de gravitate, la domiciliu sau în spital;

-    declararea numerică a cazurilor, zilnic, săptămânal sau lunar;

-    pentru suspecţi se vor lua aceleaşi măsuri ca în cazul bolnavilor, până la elucidarea

situaţiei;

-    contacţii vor fi supraveheaţi medical pe durata maximă a perioadei de incubaţie (3-5

zile);

-   măsuri adecvate de vaccinare, creşterea rezistenţei generale prin alimentaţie echilibrată,

vitaminizare, exerciţii fizice, ventilarea încăperilor, funcţionalitatea filtrelor, dezinfecţie

zilnică, dezinfecţia cu cloramină a încăperilor, evitarea aglomeraţiilor;

-  atenţie deosebită persoanelor cu risc crescut pentru evitarea agravării unor boli

preexistente şi a evoluţiei severe a gripei; se va limita contactul cu bolnavul a acestor

categorii.

-   în cazul apariţiei gripei în unităţi spitaliceşti, sau pentru asistenţă medico-socială, se va

institui carantina;

-   evaluarea morbidităţii, complicaţiilor, deceselor, pierderilor economice;

-   practicarea unor investigaţii seroepidemiologice şi virologice pentru fondul imunitar

populaţional şi tulpinile de virus circulante;

-   populaţia va fi educată în vederea cooperării la realizarea acţiunilor menite să stopeze

evoluţia procesului epidemiologic al gripei.

68