SF A TUL POPULAR AL REGIUNII PITESTI Sqctiunqa asricoli

Ing. BUDAN C.

GRAD INA

DE LINGA CASA

1 9 6 0

CUVINT INTRODUCTIV

Nevoile materi.ale ~i spirituale al·e omului sint multiiple ~i, priln n:atura lor, :nelimit·a·te : p·e masudi ce sint sati.sfa­cute unele, apar altele. Gradul de satisfacere a nevoilor define~te nivelul de tr.ai .al poporului. Oamenii doresc o abundenta de marfuri frumoase, o locuinta mai spatioasa, o aHmentatie mai bo•gata ~i mai va:riata decit in tr·ecut.

Congresul al III-lea al Partidului Muncitor·esc Romi:n, preocupindu-se de buna.sta.re.a p·oporului nostru, a tra.sat un vast pro.gra:m de 1dezvoltar·e a tuturor .ramurilor economice ale tMii ~i in p,rimul ;rind a ramurilor ,prindp,al,e : industria ~i agricultura.

In ceea ce prive~te agricultura, principalul obiectiv al pl,anului de 6 a:ni este .a.Ungerea unui nivel de productie care sa ·satisfacii integ.ral 1nevoile mereu cresctnde de 1p.roduse alimenta.r.e .ale populatiei ~i cele de materii prime ale i,n,dus­triel ~i sa acopere toate celelalte nevoi ale ,st.atului in 1p.roduse a;gricole.

Pe:ntru .a s·e 01btine o aliment•atie mai bogata ~i mai va-riaUi, o atentie deosebita se acorda lar.girii co.nsumului de f.ructe ~i legume de cele mai dHerite specii. ·

Oamenii de ~tii:nta au stabiHt ca ,pentru o buna dezvol­tare .a cor-pului omenesc ~i a rnenti.nerii sanatatii, trebuie sa se consu:me cit mai multe fructe 1proa.S1pete ~i legume, stabi­lind chiar c•a.ntitatea mi1nima zil:nic la 200 grame f.ructe ~i 500-800 gname le,gume inclusiv cartofi, de om. Consumind

· fructe ~i le.gume sub ac.est minim ~i cu tntre.ruperi, cum se !ntltm,pla .aodesea in lunile de iama ~i ,primavadi, in or.ga.ni:smul omului se produc perturbari ca.r:e slabesc or.ganismul ~i care

3

nu :rareori ·se soldeaza cu boli de stomac.' de ficat, rinichi etc. care au l.a baza lipsa de vitamine. Datonta valorii lor alimen­tare, fructele ~i Je,gumele smt produsele cele mai pretioase pentru hrana oarnenilor. Ele contin multe substrante folosi­toa.re cre~terii ~i intret~nerii ongani.s~mului omenesc. Astfel, zaharurile din fructe, glucoz·a ~i fructoza, care dau dulceata fructelor, ocupa primul loc ca importanta in .alime:ntatie deoa.rece ele se asimilea.za foa.rt.e u~or de catne or•gani:s'ffi. Pe lilnga acea1st:a, •gluco.z.a ~i fructoza au o .actiune binefacatoa:re asupra secretiilor gastrice, asupra digestiei, asupra rinichilor ~i p1roduc pofta de mtncar.e. ~i celeJ,alte ISUJbs·ta.nt'e din f.ructe ~i le­gume ca: acizii o.rganici, vitaminel.e, fenmentii, precum ~i nume­roase elementre minerale (potasiu, calciu, mag.neziu, fier, siliciu etc.). sint de rnar.e impo.rtanta pent.ru sanatatea omulut Acizii organici din fructe ~i legume, care dau acestm.a gustul racoritor, contribuie la di•gestia alimentelo.r in sto­mac, elementele m~nerale contribuie Ia formarea ~i intari1rea scheletului, iar vitaminele ~i fermentii asi,gura functionarea normala a glandelor cu ·secretie interrna. Upsa vitaminelor in alimentatie provoaca g.r.ave tulburari .asupra sistemului nervos, asupra vederii, rpielii, dintilor, a:paratului digestiv ~i determina slabirea i'ntr.egului o.r,ga,nism.

Toate aceste componente .ale fructelor ~i legumelor, p.recum ~i aHele aflate in c·antitati extrem de mici (micro­elemente) s~nt foa.rte p.retioase pentru omul sanatos, iar in multe bali aJ.e stomacului, riniohilor, inimii, precum ~i in stari de anemie (slabire) a or:ga,nismului au .p.roprietati de intari.re ~i vindecare neintrecute. lata de ce fructele ~i legu­mele .si•nt considerate :pe drept cuvi.nt izvor de sa.natate, ia-r pomicultura ~i legumicultura ,industria de vitarnine a agri­culturii". Pentru toate aceste ealitati, consumul fructelor ~i legumelor este de neinlocuit in alimentati·a o.amenilor. Ele nu trebuie sa lipseasca de la masa, mai ales din alimentatia capiilor ~i a batrinilor. 0 alimentatie bogata in fructe ~i legume a ajuns sa fie un indiciu de bunastare a unui .popor.

Pa,rtidul Muncitoresc Romin urma.rind ridicarea con­tinua a nivelului de trai al oamenilor muncii, a trasat ca sarcina in planul economic de 6 ani adoptat Ia Congr·esul al III-lea ca pina in a.nul 1965 plantatiile de :pomi fructiferi sa fie extinse la 300.000 .hectare, ia1r suprafata cultiv.ata cu legume sa ajunga la circa 185.000 hectare, .ast:fel oa pro­ductia de fruct.e sa poaHi ajunge in 1965 la circa 1.700.000 tone, iar productia de legume J,a circa 3.300.000 de tone.

4

Pentru realizarea acestor sarcini s-au creat in toate reg-iu­niJ.e tfirii nurneroase pepiniere in care se altoiesc anual mim­oane de pomi din toate speciile ~i din cele mai bune ~i mai valoroase soiuri, rpentru fiecare zona in parte. Niciodata in istoria ta,rii noastre, pomicultura, ca de altfel nici cele­lalte .rarnuri ale a,griculturii, nu s-a bucurat de o atentie ~i de un avint rnai mare ca sub regimul nostru de demo­cr.atie populara. Sub .regimul bur,ghezo-:mo~ie.resc nu s-a realizat in mai bine de o jumatate de secol atit cit s-a reali­zat in mai putin de un deceniu sub .regimul democr~a.t popular in domeniul pomiculturii ~i legumiculturii. Planta­tiile mari de tip socialist infiintate in unitatile agricole de stat ~i cooperatiste, bazinele legumicole create in jurul o.ra­~elor ~i centrelor muncitone~ti au ~i dus Ia o serioasa irnbunatatke a aprovizionarii cu fructe ~i legume a oamenilor muncii. ·

Succesele deosebite obtinute in co.nstructia socialista a agriculturii, puternicul sprijin acordat taranimii muncitoare de catre statui democrat-popula:r pri:n mijloace mecaniz.ate, cadre tehn:ice, credit.e, ingra~aminte, seminte selectionate etc., faptul ca piWg,ramul de dezvolta1re a pomiculturii ~i legumicuJtu,rii in ta,ra noastra este in plina desfa~ur,are, ca actiunea aceasta este planificata dupa criterii ~tiintifice, economice ~i sociale. ~i nu haotica ca in trecut ~i ca pina iin prezent -acest plan a fost nu numai realizat dar ~i depa~it in fiecare an, ne indre,ptate~te sa credem cii sa,rcinile tr.as·ate de Congr,esul a! III-lea a! p.arLidului vor fi nu numai reali­zate in intregime ci ~i depa~ite.

Alaturi de gospodariile .ag·ricoJ,e de st,at ~i cele colective, care vo.r da cea mai mare parte din fructele ~i J,egumele necesare aprovizionii-rii po:pulatiei din intreaga ta:ra, pina Ia nivelul st.albilit de Congresul al III-lea al P.M.R., un izvor suplirnentar de o mare importanta in aprovizicmarea di:r.ecta cu legume ~i fruct:e proaspete il constitui,e gradinile d.e pe linga locuin~ere oame.nilor muncii.. Asemenea g1radini intnnim ap,roa,pe in jurul fieciirei gospoda:rii ta.rane~ti. Ele se creaza pe loturile de 2 000-3 000 m.'p., pamint ce se l<tsa in folosint:a fiecarei familii ~de colectivist ,pentru gos-poda,ria personala conform prevederilor statutu~ui model al goSipo­dariilor agricole colective.

De asemene.a, ele iau fiinta ~i in jurul locuintelor mun­dtorilor ~i sala-riatilor din ora~e ~i centre indus.triale Di:n totalul pomilor ce trebuie plantati pina in anul 1965, mai mult

5

de o treime vor ·fi .plantati in grad~nile din jurul ca1selor de la __ sate ~?i o.ra§e. ~·a ace~sta. m~reata ~pera vor lua p1a1r«; m1hoane de taram munc1ton, hneret, mtelectuali ingLnen ~?i tehnideni. '

p_~ca pla~tatiile mari de ti:p so~ci~list de. pe li~nJga gos­podamle agtTlcol.e de stat, ,go.spodanll'e agiTlcole colective, tntovarii~?iri ~?i diferite intrep·rinderi, se infaptuiesc dupa un plan bine chibzuit ~?i aoondat cu 1planul general de stat, cu nevoile gospoda,fi.ei sau intreprinder.ii ~?i cu conditiile de clima ~?i sol, sub directa indrumare ~?i sup.raveghene a Sipe­ciali~?tilor, apoi g,radinile de linga casa de~?i mici, sint mai variate ~i mai complicate ~i de aceea necesita ~?i el.e o mare nevoie de indrumare l:a tnfiintarea lor.

Faptul ca in trecut nu a existat o orienta.re ~i un spri­jin in dezvolta!rea pomiculturii ~i legumiculturii, a dus la cultivarea pomilor .a.partinind unor soiuri de mica valoa.re economica ~i a unui numar r·edus de specii legumico!.e, atit in plantatiile maiTi cit ~i in cele din jurul locuintelor. Astazi cultivarea pomilor cit ~i a oelorlalte culturi dintr-o .gradina nu se poate face decit pe baze ~tiintifice, ceea ce presupune sa cunoa~tem plamtele ca1re se cultiva, modul lor de reparti­zar•e, condiitile lor de ore~ter.e ~i dezvoltare, lucrarile de ing~rijire, pr·ecurn ~i foloasele pe ca,re le .aduc.

Toomai despre aceste lucruri ne propunem sa scriem in aceasta bro~ura, adr:estndu-ne oamenilor muncii din regiunea Pi:te~ti dornici sa-~i infiinteze pe linga casele lor, de ta sate ~?i orai?e, mici gradini de pomi, legume ~?i flori. Se inte­lege ca spatiul unei bro~uri nu ne permite sa sc.riem pe larg ~i amanuntit toate lucrarile. SpN~m insa, ca atit ince· piitorii cit ~i cei cu oarecare experienta in cultiva!Tea gradi· nilor vor gasi aci unele sfaturi ~i indrumari folositoa·r,e pentru a putea sa-~?i o.rganizez,e in :scurt timp linga locuinta o gradina din c.are vor culege cu multa placere fructe ~i legume proaspete pentru iif).destula.rea nevoilor de hrana ale familiei ~i flori pent1ru tnfrumusetarea curtii ~i locuintei. Pentru cine dore~?te sa a:profundeze mai bine problemele infati~ate aci le recomandam sa consulte, pe linga ingin•erii ~i tehnicienii agrkoli din a'p1ropiere ~i bibliog,rafia de j,a sfir~?itul bro~urii, und·e vor gasi lamuri.ri suplimentare Ia un nivel ~tiintific superior.

SCOPUL ~I IMPORTANTA GRA.DINILOR DE LINGA CASA.

Din timpurile cele mai fndepartate oamenii au ciiut,at s2 aiba cit mai aproape de adapostul lor plantele care le asi· gurau hrana. DeoMece fructele se puteau consuma crude sau coapt·e la soare, fara o alta pregatire, pomii .au fost cele dintfi plante care au fost cultivate in jurul locuintelor. Rezulta deci cii cultivarea pomilor f~i are inceputurile sale tn jurul .locuintelor, in apropierea omului, care cu priceperea sa a caut,at sa le irnbunatateasca mereu calitatea. Dadi in vremurile stravechi fructele er.au socotite ca alimente de prima necesitate, astazi lor li se atribuie un Tol ~i mai mare - acela de a asigura corpului omenesc o buna dezvoltare, de regulator al functiilor organice ~i de ,a contribui Ia men­tinerea sanatatii organismului omenesc. De aci ,r.ezulta cii pe viitor trebuie sa dam o atentie ~i mai mare culturii pomilor.

Daca ~plantatiile pomicole mMi, de tip socialist, au ca scop principal producerea de fructe-marfa pentru piata, pen· tru indust,ria alimentara ~i pentru ex·port, pomii din .gradinile de ltnga casa au ca scop principal satisfacerea nevoilor de comum ale familiei cu fructe cit mai variate ~i pe timp cit rnai indelungat, pe cit posibil pe intregul an. Gradina din ju·ml casei mai are ca scop ~i producerea legumelor strict neoesa.re nevoilor de consum ale familiei, precutm ~i a flo­rilor ~i cre~terea arbu~tilor decorativi pentru infrumusetarea locuintei.

Cultiv:area •plantelor in gradinile de Hnga casa consti­tuie o necesita:te organica penhu odihna in orele libere a

7

tuturor celor ce lucrea.za in fabrici, uzine, laboratoare birouri ~i penbru copiii ~i batrinii .arntrenati sa lucreze in ~mijlocul naturii. Merita tde asemenea ·sa fie subliniat ~i rolul cultural­educativ al giradinilor de linga casa ;pentru .acei ce l'e cultiva .

. Prin fa,ptul ca cer cuno~tinte .Sipeciale, perseverenta ~i ·atentie in execut:are'a luorarilor, aceste grad~ni sint adevamte ~coli pentru marsde largi de cultivatO:ri. Plantele din jurul oaselor ~i in specilal promii, nu numai ca dau produse irmportante p~entru hrana, :nu numai cii infrrumuseteaza satele ~i ora~ele, dar 01presc ~i vinturile care aduc praful in oase, reguleaza actiunea tem.per.aturilor ridicate i'n timpul verii, ·ajuta Ia imbogatirea .aerrului cu oxi.gen :;;i ne apa·ra ·de furia y,iscolului in timpul iemii.

Prin frucielc ~i Jegumele ce le produc, gradinile de linga casii aduc bel~ug ~i indestularea familiei, nu numai prin fap1ul ca 0 scute~te de cheltuieli ~i de drumuri obosi­toa,re pina Ia piata, ci din contra, atunci cind in unele gradini se obtin mai multe procluse decit nevoile de con.sum ale familiei, vinzarea produsului poate aduc•e ~i importante venituri lbarne~ti. Datorita asezarii gradinei in jurul locuintei, lucrriirile de ·irngriji.re a culturilor se fac mai bine ~i mai w~or. Sema:n:atul s~~ executa 13 tdrmp, pra~Hul ori de cite ori este nevoie, tratamentul contra daunatorilor se face mai u~or, i·ar fructele ~i l·egumele .se recolteaza proaspete cind au cea mai mare y,aloare ·ali:men.ta.ra, lucru greu de 're.alizat cind a1p;rovizionarea se face din rpiata.

In tara rnoastra se desfa:;;oara o lar•ga co:nstructie de Iocui~nte. Apar noi ora~e si sate, se construiesc mii de case. Datorita cre~terii bunasta,rii taranimii, o mare ampl.oarre a luat constructiile de locui.nte la tara. Est.e ~i na.tural ca fiecare cetate.an al tarii sa vrea sa-~i j,nf,rumuseteze locuinta lui cu p!.ante f,rumoas.e ~i folosito.a.re. Taranimen muncito3re i~i da tot mai mult s·eama ca modul cum au folosit - si mrn unii mai continua sa folose.asca - terenul de linga ca.sa nu mai coresrpunde ceri.nt,elor actuale. Din aceste gra­dini trebuie inlaturati salcimii, corcodu~ii, pmnii nealtoiti ~i alti IPomi s~Hbatici. In locul lor trebuie sa se pl.anteze pomi ~i arbu~ti fructiferi de mare valoa,re economica.

In sprijdnul actiunii de infii.ntar·e a gradinilor de linga casa vine a:stazi statui nostru demoorat-popular. In regiunea Pite~ti a fost infiinta;ta o la,r.ga retea de p-epiniere pomicole in scopul .as~guriJ,rii materi,alului saditor necesar pemtru .p:lanta•re.a Hvezilor ma,ri din unitatile agricole socialist-

coope.ratiste ~i 1pent,ru ·sa•tis.facere.a cerintelor de mater-Lal saditor ipe1ntru •g'fiidiniJ,e de pie J.inga case. I.noeplnd -''tni.a'r din to·amna .anului 1960 ,pepini,ereJ,e 1pomicole .din regiune vor p.roduoe 4.700.000 bucati 1pomi, di'n care peste 1.500.000 pomi vor fi destilnati ·gddinilor de p.e li:nga casa. P·rin sf.aturile popul,a1re se va onganiz.a tra.nSiportul materialului sad1i;tor de Ia pepiniere plna In sat ~i ona~ Ia sf,atul popular, de unde apoi cei int•enesati il pot 1r.idioa. In af1a·ra de ·aceast:a Ia coope­rativ·e ~i ma'g·azin1e de stat se .gase.sc !p,ermanent de v.lnz.are instrumente ,neceS1a1r·e ·pl.antar.ii ~i lnlg-rijirii pomi,lor (hnrlet,e, sape, sa1paJi,gi, ,foarfeci, ,ferastraie, cosoa1re ~i bricege, etc.), precum ~i diferite mat,eri,al·e ca: V1a1r, piatra vi,nata, oucioasa, 1ngra~aminte ohimice, .seminte selectionate de le.gume ~i flolfi etc.

Deoareoe i·nventa1rul de stropit ~i 'PI!'aiuit neces·ita cJhel­tuieli de investitii .prea ma.ri, ia1r minuirea pompelor ~i pre­gatiorea solutiilor pentru combatmea bolilor ~i dau.natorilor pomilor ~i ceJo,rlalte plante din 1goradi·na, necesita cuno~hnte tehnioe s.peciale ~i pentru a evita accidente ,pe<riculoase prin folosirea fad pricepere a solutiilor f,oa:rt·e ottravitoare pentru oameni, anima•le, pasaifi ~i al,bine, este absolut neces1ar c.a aceste lucrar.i sa fi.e executate de echipe de rnuncitmi .anume inshuiti pe:nt1ru aoeasta ~i sub ·indrumarea speci.ali~tilor de la sf.aturile po.pulare. Aoeste pire<stari de serviciu se fac contr.a unor tax·e minime. fara a s1e urmiiori .realizarea de beneficii di1recte din aoeasta actiune.

Cu putina stradarnie, fieca1re gos1p,odar po.ate sa-~i f:aca in jurul c.as.ei o mica gradina . cu .pomi, ~~r·bu~~i fructi:f~~i, legume, ·plante dewrative ~i flon, 1pentru a .mdesLula .f.amlil·a cu frude ~i Je.gume proa1S1pete, cu compotun, dulce\un, mar­melada, poame uscate, conserve ~i pentru a f,ace mai a.tdiga­toare curtea ~i locuinta.

ALEGEREA SI REPARTIZAREA PLANTELOR . IN GRADINA DE LINGA CASA

lntii despre clima ~i plante

Aleger,ea plant,elor pentru ,gradinile de linga oasa se f,ace ;intnd seama in prirnul rind de conditiHe naturale de clima ale re.giunii asupra careia 1avern putine posibilitati de in­fluenta ~i tntr-o mai mica masura de natura solului, oare pe .suprafete rnai rnici poate fi schimbata ~i imbunatatHa dupa nevoie. De aceea, inainte de a vorbi de plantele ce se pot cultiva, este necesar sa ne oprim putin ~i · Ia conditiile naturale de clirna c·e le ·intilnesc pla1ntele ca•re se cultiva tn gradinile de J:i:nga casa in regiunea .Pite~ti.

Dupa specificul conditiilo.r naturale de clima favorabile ~n spedal pentru cultulfa pornilor, regiunea Pite~ti poat'e fi impa.rtita in doua zone. Prima, denurnita zona dealurilor, cuprinde uniHitile adrnini,strative care ocupa dealurile ·sub­c:arp.atice din regiunea Pite~ti, situate in mod conaret in raioanele Muscel, Curtea de Arge~. Rimnicu-Vilcea, Horezu, Babeni-Bistrit.a, Draga~ani ( doua t~reilrni di:n padea de no,rd) Vedea, Pite~ti, Topolovooi (cu exceptia cornunelor din sud, Rate~ti; Catea·sca, Teiu etc.) ~i 1partea nordica a raionului Giie~ti. Jn cuprinsul aces.tei zone se pot distinge doua sub­zone: a 'dealurilor rnalte cu paduri de fa,g ~i ,a dealurilor ~i c:oHnelor cu paduri de stej.ar cuaternar.

Clirna tn ,general p,reziiilta ierni nu tocrnai asp.re, toamne calde ~i prelungite, primaveri de obicei biJ'usc:e, veri nu p1rea ciHduroase ~i ploi mai multe. In aceasta zooa s·e gasesc

18

situate cele ma.i importante bazin~ ·po.micole ale regiunii Pite~ti: bazinul Oltului ~i bazinul superior a! Arge~ului. Aci ga.sesc conditii deosebit de ,favorabile speciile de porni cum sint : ma,rul, pn1nul, ·parul, dre~ul, vi~inul ~i nucul. Dint.re arbu~tii fructiferi se dezvolta foarte bine ciip~unul, coacazul, agri~ul ~i zmeurul. In subzona dealurilor inalte cu ex.pozitii putin favorabile, nu •reu~esc specii ginga~e cum sint caisul. piersicul ~i vita de vie. In de.alurHe ~i colinele podgoriilor Dra.ga~ani, Simbure~ti, Pite~ti, Topoloveni, putem cultiva a­proape toate speciile de pomi ~i arbu~ti fructife.ri ce cresc in tara noast.ra.

A doua z.ona, denumita zona de cimpie, cuprinde partea de sud a .regiunii Pite~ti in ca•re se includ: treimea sudica a raionului Draga~ani, raioa:nele Slatina, Ddigane~ti-Olt, Pot­coava, Coste~ti, aproape intreg .raionul Gae~ti (cu exceptia partii nordice) ~i partea sudica a raionului Topoloveni cu comunele Rate~ti, Cateasca, Teiu. Clima aTe un caracte:r continental de silvostepa ~i stepa, cu veri calduroase, destul de frecvent secetoase, cu ierni mai mutt lipsite de zapada ~i cu primaveri in general umede. Dintre S!peciile de pomi, con­ditii mai bune de c.re~tere gasesc: ·prunul, caisul, piersicul, vi~inul ~i vita de vie. Rezultate satisfacatoare dau soiurile de vara ~i toamna de mere ~i pere. Dintre a.rbu~tii fructife,ri reu~e~te mai bine cap~unul. Coacazul, a.gri~ul ~i zmeurul, pot fi cultivati numai pe vai, in ap:ropie,rea apelor. Legumele ~i f!orile reu~esc bine pe tot cuprinsul regiunii, intrucit peste tot, in gradiniJ,e din jurul locuintelor li se pot crea conditii din cele mai f,avorabile.

Vorbind de conditiile de viata ale plantelor din g.ra.dinile de llnga casa este necesar sa tinem seama de f.aptul ca satele ~i ora~ele sint a~ezat·e de obicei in locur·ile c·ele mai adaposme - Ia poalele unui deal, !.a gur.a unei vai, pe malul unui riu sau maca,r unde apa se gase~te mai ·ap,ro.a:pe de sup•flafata pamintului, llnga un izvor, adica tocmai aoolo unde pomii ~i legumele gasesc de oele mai multe ori conditii mai bune de viata decit dkect in cimp, pe coastele dealmilor sau pe platouri. Insa~i cladirile de tot felul din aceste a~eza·ri au contribuit Ia imbunaHitirea conditiilor looale, oonstituind o piedica in oalea vinturilor pe care le-au ,domolit. Paminturile din jurul caselor, din Vlatra satului, sint cele mai .rodnice ~i Nlai bine luonate, fiind mai J,a indemina ~i ingra~ate conti:nuu cu bale,gar. Pe llnga aceast,a, plant•ele cultivate in jurul ::.a,sei, fiind zilnic in atentia ~i drumul gospoda•rului, au o

11

situatie ~i o ~n1grrijke mai buna drealrt cele ditn ctmp, care sint vizittatte mai tr·alr.

Pe lin1ga conditiile tavor.atbile, plante!,e din jurul oaselor pot intilni ~i co:nditii rel.e, curetnti weci dre aer .!?i umezi1re mai rnult deoilt .ttrebuie di1n oauza cladi1r-ilor. Aoestea se pot irnsa inlatuna, d.aca cultiv;atorul cunoa~t1e aceste conditii ~i in acel,a;;i timp oe.rint~le plantelor. ·

Ce plante putem cultiva

Pent1ru a abtine maximum de folos ~i prent1ru .a trarns-forma tenenul diln jmul CJasei ·itntr-un loc placut, de rrecreatie, de odih:na ~i bel~ug, g1radina ~i curtrea tre.buire sa cuprinda de toate: ·pomi, ,a,rbu~ti .f1ructHeri, lergume, plant,e d.ecorative ~i flori. Toate raoestte prlante tretbuie iaStfel irmbinate intre ele IncH sa i1nfmmus~teze cit s-e po·ate mai armonnos int,reaga g·raditna, cur:tea ~i locuinta ~i sa sratisfraca in toate rarntotimpurile familiia cu f1ructe, tJ,egume ~i fllori.

Acest ideal .se :poate infaptui in nenuma.na·te feluri ~i de­prLnde de p1rioeperea, gustul, ima.gi,nati•a, dra,gostea de progres ~i p.a1siunea ce o deplllne fiecare 10m in realizare:a lui, precum ~i de conditiile ntatur,ale de clima ale rregiunii unde ne aflam, intinder.ea ~i forma. locului pe care dorim sa-t! ttr.ans,formam in g~radina.

Alegerea speciilor ~i soiurilor de pomi ~i arbu~ti fruc.tiferi

Alegerea s:peciilor ~i numarul .de ipomi ~i latrobu~ti ftructiferi se ~stabilesc tinitnd seama i:n p1rimul w.ind de supraf.at•a terrenului, de conditiilre naturale de clima, de ma1rimea pomhlor ~i de necesitati!te .gostpodatriei. Alegi:nd bine sp·eci'ile ~i soiurilte putem avea Ia indemina fructe praaspete in tot Umpul •<llnului. In lunile mai ~i iu:nie, gradin:a •ne 1poate of•etri catp~uni, .f,ra.gi $i ci.re~e; in luna iulie ajung Ia maturitate cire~ele titrzii, vi~i·ni·le, caise·!.e, ,pirersicile timpurii, merele ~i perele de vara, a;gri~ele, coacatZele ~i .zmeur.a, in luna ,august put.ern avea multe ;piersici, peire, merre, prrune de vara ~i strugurri timpurii, iar in lunile de toamna, se,ptembrie ~i octombrie, Ia prune, mere, pere se adauga gutuile, nucile, alunele ~i multe soiu.ri de strruguri. ln lunile noiembrie-mai, pina Ia aparitia noilor f1ructe consumul de fructe este asi:gurat ·de merele ~i perde de iarna, de stru­gurii pu~i l•a past1rat, de nuci ~i alune, ,p,recum ~i de tot felul de fructe uscate, dulceturi, compoturi etc.

12

Ca sa .avem ,f,rude in tot cursu! anului, trebuie sa plan­tam i1n ,g.radina de lin1ga ca:sa .a,p.roximatv 25-30 ,pomi. In raioanele dim zona de:almilor tS•e !poa:te recomanda mmatoru1 raport int.re sp.eciile de pomi pentru o suprafata de 1.000 mp: I 0 meri (din c~1re 5 de iama, 3 de toamna :;;i 2 de v.ara), 3 peri, 8 pruni, 2 cire:;;i, 2 vi:;;ini, cite 10 tuf·e de coacaz, ag•ri:;;, zmeur :;;i ci.rca 500 de plante de cap:;;u.ni. Aci marul es•te speda de baza, care poate da cite 50-75 k.g fructe fieoatre pom, i:ar in ca,zul unei ,a,g~rote,hnici ·sup•etrioare, de J.a unii pomi se .pot obtin·e recolte recnrd pina la 200-300 kg.

In zona de cimpie :a re,giunii, unde clima este mai sece­toasa se 1roecomanda .a se pla:nt.a in ca.zul ·aceleia:;;i su1pna:f,ete de 1.000 mp: 12-15 pmni, 2 cai:;;i, 2 1pie1!"sici, 2 cilre:;;i, 2 vi:;;itni, 3 meri :;;i 2 peri de vatra. I:n acea,sta zona s,peci.a de baza este p:mnul, deoarece 'r:ez.ista mai bine t.a s·ece.ta. S.pre deosebi:re ·insa de so.iurile comune de •p.rune cuHiva1e pina acum :;;i .folosite in ma;re masulrfi pentru tuica, in gradini se vor cultiva numai soiuri dintre ceJ.e ma,i va.!oroa:se, cu o lt3Jr,ga posi>bilitat.e de folosire .a f,ructelor: in stane ptroslpa,ta, c·a des.etrt, conse,rvat'e ptrin opari,re :;;i uscar•e ·pe .g~r.atii, ·afumate, p.relucrate in ma;giun, tdulceata, compoturi etc.

Recomandarile di,n exemplul dat s~nt cloa:r orie.nt1ative, numa,rul pomilor ditn ·fiec:are specie 'putind fi mai mare sau mai mic dupa .nevoile :;;i clorintele fiecarui goSipodar.

Daca avem te1ren mai putin, de .exernplu rnumai 500 mp vom :p.refe:ra in locul 1pomilor de t.alie i:nalta, pomi :pit'ici: meri altoiti pe pa1radis :;;i 1peri ·altoiti pe ,gutui. Aoe:;;tita fiind mai mici ocupa loc mai .putin, se i:ng~rijesc mult mai u:;;or, dau fructe mai f:mmoas:e :;;i de mai 1buna oali~tat,e, intra mai ,rep:ede pe Tod :;;i :put·em ·avea tot amea .f1ructe ca :pe 1.000 mp. Chiar :;;i pe o suprafata de 100-200 mp cultivind pomi .pilici in forme reduse :;;i ·in ,forme de s;p.alieri, putem sa.tis·face lin mare ma.sura nevoile de fwcte ale unei familii.

Arbu:;;tii i:ncep sa ,rodeasca din a! doilea :an dutpa p.Jan­ta:re, awpa suprafete trel•ativ mici :;;i dau •ptroductii mari. De ace,ea ele nu t1rebuie sa !i,pseasca din ,nici o gradina de linga casa. 0 :mare atentie trebuie data coacii1zului ne,gru ~nmu1tit :;;i acHmat,i.zat cu mare greut:at•e i·n 1regiunea noa:stra, .ale carui fruct.e contin cantit.atea cea mai mare de vita:mi1ne - de 4-5 ori mai multa vitamina C decit smoc;hinele, ma:nda,rinele :;;i lamiile.

Im zona de colin•e :;;i de 1podganii, 1in grad·i-na de Ji,nga casa, SJe vor cultiva :;;i citiva ibutuci de vie din soiurile

13

de masa : Perla de Csaba, Regina viilor, Cha:ssel~a·s ctore1

Coarna nea~gra, Muscat Hamburg ~i altele . . Pe~tru orie~tarea . cul.tiv~torilor in alegerea speciHor de

pom1 ~~ arbu~h fruchfen, In tabelul Nr. 1 dam numarul speciilor care se pot planta pe 1.000 mp in cele doua zone principale ale regiunii, precum ~i productiile minime de fructe ce sc: pot obtine.

Tabel nr. 1

Speciile de pomi ~i arbu~ti fructiferi ce pot fi cultivate in gdidinile de linga casa pe o suprafata de cca. 1.000 mp.

-~. ---~- Distanta

I intre 1 Specia 1 plante

I \ (metri) I I

Miir •••• 7X6 Par..... 7X6 Prun ••• 7X6 Cais.... 7X6 Vi~in •• 7X6

I Cir~ ... 7X6 Piersic,. 7X6 Coacaz .! 1.5X1.5 Agri~ ••• ' 1,5 )( 1.5 Zmeur • • 0,8X0,8 Ciip5un • 0,4X0,4 Vita de vie.... 1.5X1.10

In zona dealurilor \ __ In zona de cimpie

I Recol'a 1 1

Nr. plan- Supra- probabiHl Nr. plan- Supra- Recolta telor I lata !kg. telor lata probabila (buc.) (m.p.) pe porn\----;-;;:- (buc.) (m.p.) (kg.)

sau tufA tall

10 3 7 2 2

10 10 10

500

20

420 )26 294 84 84

33

I !8 30 25 20 25 20

1 1

0,5 0,2

2

400 120 210 50 40

10 10 5

100

40

3 2

12 2 2 2 2

10 500

20

126 84

504 84 84 84 84

15

120 80

360 50 40 50 40

5 100

40

In total pe an kg. lructe 985 885

Din tabelul nr. 1 se •poate vedea ca .print,r-o .alegere ohibzu­ita a speciilor de porni ~i arbu~ti fructiferi pe o surp.afata de aproximativ 1.000 mp :se pot ,recolta ·anual 800-1.000 kg f,ructe ceea ce este pe dephn ·suficient ·pentru acoperirea nevoilor unei nume1roase f•amilii, raminind ~i o importanta cantitate pentru vtnzare. La calcular€a atestui exemplu am :socotit o :producti€ · mijlocie, i:nsa dacii. tngrijim bine ,pomii, atunci numai de pe 500 mp cu un numa.r pe jumata1te de pomi soe poate obtine ace.ea~i recolta ca oea aratata mai :sus.

In ceea ce .'P'rive~t·e :alegere,a soiurilor de diferite s:pecii, va trebui sa chibzuim in a9a fel ca ele sa aiba coacer•ea la

14

epoci difelfite pentru .saHsf~acerea nevoilor de consum ale fami·­lid pe un inte,rval de timp cit mai tndelun.gat. Aproape toate speciile de pomi au soiuri care ,s,e coc Ia intervale diferite. Pepinierele sfatudlor populare raionale sau ale gos.podariilor agricole de 1s•tat de unde S·e pot p1rocura pomi, 1produc cele mai nobile specii ~i soiuri de ·pomi aclimatizati in raioanele de deservLre. Sfatui~ndu-ne cu agronomii ~i pomicultorii h:ali ur­meaza ,sa a]e.gem soiurile cor-espunzatoare fiedirei g.ri:Jdini, tinl1nd s·eama de conditiile locale ~i dorintele fiecarui gospoda r.

Pentlfu a u~ura alegerea dam mai jos cele mai valoroas(· soiuri de pomi $i arbu~ti fifuctiferi adaptate Ia conclitiile din regiune.a Pite~ti pe zone ~i in orclinea coacerii fntctelor :

Zona dealurilor.:

P.ent:ru aceasta zona se recomanda urmi:itoarele soiuri de pomi ~i a1rbu~ti fructife:ri : Miir - Soiuri de vara : Astrahan alb, Roz de Virginia.

Pdr

Prun

Cais

Pier sic Cire~

Vi#rz Azrl~

Coaciiz

Zmeur Ciippun

- Soiuri de toamna : Parmcn auriu, Gravcnstein, Rene-t de Landsberg, - Soiuri de iarna : Cretesc, London Pf'pping, Jor.<•­than, Domneso, Patul, Frumos de Boskoop, Renet de Canada, Renet de Champagne. - Soiuri de vara: Favorita lui Clapp, Williams, Sint­iliesti, Zaharoase de varl, Orze,tt. - Soiuri de toamnii. : Untoasll Bose, Ducesa de An­gouleme, Untoasii. Diel. - Soiuri de iarna : Cure, Conlesa de Paris, Untoa·;a Harclenpont, Decar..a de iarnll - Soiuri de varii. : Nectarine r~il, Renclod verde, Renclod Althan. - Soiuri de toaannii. : Tuleu gras, Grasll. romineascA, Vinete rominetti, Anna Spath, Agen. Timpurii de Arad, Cea mai bunl de Ungari~, Fa!dl rosie, Luizet, Paviot, Tirzii de Bucure~tl. Floare de mal, Amsden, Razii. de soare, J..olo. Cea mai timpurie, Ramon Oliva, Germersdorf, I\.-,am­be de Cotnari, Pietroase negre. Spaniole, Mocane~ti, Cri~ana Muntene~ti, Triurnf alb, Triumf r~u, Victoria, Ro~ie cu fructul mare. Ro~?u de Olanda, Ro~u de Versailles, Alb de Versailies, Alba de Olanda, De Neapole, Uria~ de Boskoop, G()-· liath, Produotiva lui Lee. Malboro, Productiv, EnglezA, Progres. Laxton, Invingii.tor, Jucunda, Creasta coco~ului, Com­somolca.

15

Zona de cimpie :

P<lr

i'rii!L

Cais

fliersic

Cire,s

Ccip,mll

- Soiuri de v2rii : Astrahan alb, Astrahan ro~u, Clar alb, Roz de Virginia. - Soiuri de toumnii : Gravenstcin, Parmen auriu.

- Soiuri de vara : Favorita lui Clapp, Williams. - Soiuri de iarnii: Cure (Popeasca).

- Soiuri de vara : Renclod verde, Renclod Althan. - Soiuri de tmimnii : 'fuleu gras, Vinete romine~ti, Anna Spath, Renclod auriu, Agen.

'fimpurii de Arad, Cea mai b•Jnii de Ungaria, Falca ro~ie, Luizet Paviot, Ananas, Tirzii de Bucure~ti.

Floare de mai, Amsden, Raza de soare, Lolo, Elberta.

Cea mai timpurie, Rrunon Oliva, Pietroase, Napoleon, Pietroase de Leordeni, Germersdorf, Ro~ii de Dobra.

Timpurii engleze, Spaniole, Crii;;ana, Mocane~ti, T'urce~ti.

Laxton, Creasta coco~ului Invingator, Jucunda.

Ale.gerea speciilor ~i soiurilor de legume

Legumele reu~esc bilne ,pe .ilntreg cup:rinsul regiunii Pite;;ti lnt:rudt pe1st.e tot In .g;riidi,ni!.e dirn jurul locuint.elor li se pot crea conditii din ceJe mai f.avor.aibile. Prin imbinarea judicioasii a culturilor pe terenurile din jurul caselor .se pot obtine ptro­ductii itnrsemnrate din cele mai V'adat•e legume care pot acoperi nevoHe de consum ale familiei pe tot timpul anului. In mod obi;;nuit :griidi:n.a de legume din jurul oa.sei se or,g•anizeazii sepamt.

I:n naport c.u sup,r.af.ata rezervatii special ,pentru c.ultura le,gumelor vom putea cul·tiva mai multre sau ma·i puti,ne specii. .o\Junci citnd dis.punem de :p;r.e.a tputin teren vom eiiuta oa de pe fiecar•e 'portiune de ·piimint sii seo.atem eel putin douii rec.olte de legume •pe an, ;;i vom r.ezerva in p:rimul r-i,nd loc :penbru acel.e c.ulturi pentru catre gos,podiiria are zilnic. nevoie : miJ.,r.a·r, piit,runjoel, !.eu;;t,ea•n, ee:a1pii v.erde, Slp.an.ac., salatii, fasole oloa1gii, fas:ole .grasii, maziine pitic.ii, morcov, ro;;ii :;;i altele. J,n oa1zul unor supmfet.e ma·i iffi'3Jri de teren vom c.iiuta 1sii p;roduoem toate legumeJe de da1r-e a:re nevoie f,amHia. In ac.est c.az, p•ri:mul Joe l.n griidinii se y,a da c.artofului ea 1p1rodus .alimenta,r de b.azii in hrana omuJui. De asemene,a 1p:e li:ngii Jegumele de ptrimii ne­eesitate ,amintHe :m.ai sus, un Joe impmta.nt i1n g.riidinii vo.r treibui sii-J owpe v.a.re;a timpurie ~?i de toamnii, castmv·etii ;;i dovJeceii, ardeii ;;i vinetele, usturoiul ~?i eeapa uscatii.

16

Marimea gradi1nei de legume depi,nde de nevoile .gospoda­riei. In medie pentru ,apwvizionarea unui membru .:~1 familiei ~u legume !?i cartofi ~r> socote~te a fi suficienta suprafata de 100 mp. Suprafata pentru fiecare cultura legumicolii in pa-rte poate fi mai mare sau mai mica dupa posibilitati ~i kebui,nte.

Ln tabe!ui m. 2 dam speciile de le-gume ce pot fi cultiv.ate, precum ~i datele necesare pentru cultura lor pe o suprafata de 100 mp.

Tabel nr. 2 Repartizarea a 100 mp de teren intre culturile de legume ~i

producfiiJ.e ce se pot obfine. I Distanta g = grame Recolta (kg) " mtre rtn. Supra. sam tnta --~--' Felul culturii duri ~i rata r = rasad ·" plonte ~~!I::; ! Tota l.ll z~ (em) (mp) t = !u[e ! 1 a) Cartoii timpurii· 80X60 20 3-4 kg I 2 40

b) Varza de to"mna 70X70 (12) 24-30 r 4 48 c) Cast' aveti de toamnli 120X80 (~) 3-4 g 3 24 2 a) Mazare 15X8 3 45-50 g 1 3 b) Ardei gras 30X40 (3) 25-30 r 1 ,5 4.5 3 a) Fasole pastai 40X20 3 35-40 g 1 3 b) Ridichf de iarna 30X15 (3) 1,5-2 g 2 5 4 a) Salata 30X20 2 0,4-0,5 g 2 4 b) Vinete 60X5o (2) 7-8 r 2

I 4 5 a) Spanac 25X10 2 8-10 g 1 2

b) Varza ro~ie 60X50 (2) 7-8 r I 2 4 6 a) Ridichi de luna 10X8 2 2-2,5 g 1 2 b) Conopida 5: X50 (2) 8-10 r 2 4 !

l 7 Cartoii tirzii 80X5o 25 4-5 kg 4 100 ; H Varzil timpurie 60X40 4 16-20 r ~ 8

I 9 Caslravetl timpuril 100X80 2 1-1,5 g 2 4 10 Dovlecei 150 • 100 2 1-1,5 g 2 4 11 Ceapa arpagic 20X10 10 0,5-1 kg 2 20

I 12 Usturoi 20Xl0 2 lDD-120 catei 0,5 1 13 Praz 20X10 2 100-120 r 3 6 14 Ro~ii 70X70 tO 20-25 r 2 20 15 Sfecla ra~re 30x15 1 1,5-2 g 2 2 16 Telina 30X20 1 16-17 r I 1 1 17 Patrunjel 20X10 1 1-1,2 g I 1 1 18 Pastirnac 25 >(to 1 1-1,2 g 2 2 I 19 Morcov 20X10 4 4-5 g 1,5 6 20 Marar 20X10 1 1-1,2 g 3 3 21 Loboda 40X30 0,5 0.5-0,6 g 3 1,5 22 Leu~tean 40X30 0,5 0,2-0,3 g 1 0,5 23 Macri~ 20Xto 0,5 0,4-0,6 g 1 0,5 24 Tarhon 30'-'20 0,5 6-H t 1 0,5

In total pe an legume ~i cartofi kg 330

17

In tabelul nr. 2 pentru unele din sup.rafete s-au previi.zu! cite doua sau kei cuHuri. Prima planta (a) <Se seama1na prima­var.a timpuriu ~i numai dupa ce aceasta se recolteaza se­seamana sau se planteaza cultur:a .a doua (b ori c) ; din aceasta cauza sup:rafetele care arata culturile di·n etapa a doua sin! trecute in pa.nanteza.

Pentru a veni in 'ajutorul celor interes·ati recoma1ndam cC:2 mai bune soiuri de legume ce trebui·e cultivate in gradi.na:

Fasole oloagii: Fidel uta verde, Fideluta galbena, Muntele de aur, Saxa, Record, Conserva etc.

Fasole urciiloare: Grasa cu pastaia galbena lata, Grasa cu pastaia verde de munte, Grasa de Transilvania etc.

:Wazare pitied: Doulecei: Castraue!i:

.Morcoui : Sfecla ro,sie :

Minunea Americii, Timpuria de mai, Lincoln eto. Ungure~ti, Dovlecei ,fara vrej", de Constantinopol et;c. Corni~ori, Ruse~ti, Lungi, De Tulcea, Senzatia ~tc . Carotte de Paris, de Nantes. Cartel etc. Turtita de Egipt, Eclips, Lunga de Erfurt, Corr. de bou, Bordeaux etc.

Pa!runjel riidiicirri: Zaharat, Tirziu cu radacina lungi'i, Bulgaresc. Ridichii de luna: Saxa, Ro~ie cu virful alb, Jumatate ro!?ie - jumiita~e

alba, Turturi de gheata etc. Salata ciipafirri ~ Inciipatinata, De Lovrin, Regele de mai, Urechi~,.;~e.

Spanac: Ro~ii:

Vinele: Ardci gras:

Ardei fungi : Cartofi:

Polul nord etc. Viroflay, !Vlatador, De Rostov etc. California, Micado, Olandeze, Tigane~ti, Lucullus. Portocale, Inima de bou etc. Delicates, Bucure~tean, Lungi de impanat etc. Kalinkov, Citron-Kalinkov, Ideal, Uria!;l de California. Bulgareso etc. Cm·nul caprei, Trompa de elefant, Teaca de Plovdiv Galben timpuriu, Viola, Roz de vara, Si'\punari, GL•l­baba etc.

Alegerea florilor c;i a plantelor decorative

0 adevaraUi podoaba in ·gra·di1nile de linga casa o con­stituie flolfile ;;i arbu~tii clecorativi care nu trebuie sa lipseasc;1 din nici o gos·poda:ie. Locul lor i1 gasim chiar ~i tn gradinile cele mai mici, de-a lungul :lieilor, de o pil~~c ~i de alta a sc.3..rilor, •pe mioa peluza de iarba, Ia coltul cL1dirii sau in jurul unui strat de legume.

Numarul rriare de pbnte florale care se cultiva ne M posibilitate sa le grupam in a;;a iel incH gradina sa fie plint

18

de flolfi din prirnavara .pina toamna tirziu. La ale·gerea s:peciilor de flori ~i arbu~ti. vorn da p.referinta florilor vivace, adica .1

celor ce traiesc mai multi ani pe acela~i Joe ~i care cer foarte pup:na ing~riji.re, sint rnai .rezist.ente Ia seceta, l.a boli ;>i Ia insecte. Fiorile anuale sint necesare Ia inceputul infiintarii gradinii deoarece irnfloresc irn anul in care sint sernanate sau plantate. La ora~e. unde dispunem de mai putin teren este bi·ne oa pe o parte din el sa cultivarn flori anuale sub forma de borduri ~i rondulet·e care trebuie sc!himbate de doua ori pe an.

Calauziti de aceste p:rincipii, penhu zona de cimpie a regiunii expusa mai mult ·ta seceta, rec:omandam urrnatorii arlbu~ti flo.riferi: liliacul, clopotelul galben, larniita, cununita ;>i trandafirii, care trebuie preferati inaintea orica,ror ,alte flori. Dintre florile vivace, cele mai recoma·ndate sint: Ciu­botica cucului, sUnjeneii, caldaru~a. orinii albi, nalba, bujorii, · mu~catele, ~i c.rizanternele. Dintre flori anuale 1recornandam: circiumaresele, craitele, .ager,aturn, vetuniile, gura leului, rnixan­drele, garofitele, panselele etc. Pentru zo:na ciealurilor unde cad ploi rnai rnuJt,e se recornanc!a aceia~i arbu~ti floriferi ~i acelea~i flori, Ia cMe se adauga ~i gutuiul japonez. buxus, gherghinele, (dalii!e), paraiutele, begoniile, salvia etc.

Dintr.e aceste sortimente, arnato.rii de a-~i organiza gra­dinite de flori i~i vor alege pe cele oare Ie vo•r conside:ra rnai nirnerite ~i in pro;portie mai mare sau mai mica in functie ~~c sup:rafata te:renului. La .alegNea florilor trebuie sa se tina seama d.e armonia coloritului : culo.area ro~!e se armonizeaza cu verdele, .gaJ.benul cu violetul, al·bastrul cu oranjul. In cali­tat,e de culori intermedia.r·e, rnenite sa inlature contrastele, arnintim albul ~i g~riul de.schis.

Cu cit gradina de linga casa v.a fi mai judicios folosita, cu atit va satisface mai bine nevoile familiei, va cia o infa­ti~a·re mai placuta -gospodiiriei ~i y,a arata drago.stea de progres a fiecarui cetatean.

Repartizarea culturilor pe teren

Planul de repartizare al culturilor in gradina de linga casa se hotara~te de fiecare gospodaT in strinsa legatura cu conditiile terenului, cerintele plantelor, dorintele ~i nevoile person ale.

Daca p.rivirn o gospodarie nu-i greu sa observarn ca orice plan de folosire a terenului de linga casa cup.rinde doua parti principale: curtea ;;i gradina. In curte se arnplaseaza casa,

19

cO/Il.structiile go.s.podare~ti, gradinita de flori ~i adesea locul pentru furaje. l1n 1gradina ·repa,rtizam locul pentru pomi, arbu~ti fructiferi ~i legume. De obicei in gradinile de linga casa cea mai mare atentie se acorda pomilor.

Penbru ca plantele sa gaseasca conditiuni bune de viata intr-o gradina fnJimoasa, In care lucra,rile de ingri}ire sa se poata f.ace u~or, ele nu vor fi plantate Ia Intimpla,re ci in rinduri drepte, dispuse .Ia distantele cerute de fiecare specie ~i repartizate cu multa chibzuinta. De aceea inainte de ,pla,ntare sau semanare vom insemna pe te.ren 1prin infigerea unor taru~i (picheti) locul fiecarui porn, strat de legume sau rond de flori. Pentru a asigura o mai buna luminozitate ~i caldura luturor plantelor este necesar sa dam rindurilor de pomi ~i arbu~ti fruc­tife,ri directia nord-sud. Arbu~tilor, plantatiilo.r de talie mai joasa trebuie sa 1i se dea partea de sud a gradinei, bineinteles daca nu ne impiedica alte conditii. Pe terenurile cu latura cea mai lunga pe directia nord-est, in partea de nord a gradinii de pomi, se repartizeaza de regula, pomii cu lalie inalta, -marul, parul - mai departe spre sud - prunul, vi~i1nul, iar in partea de sud arbu~ti fructiferi : coacazul, zrneurul, agri~ul, cap~unul. Pe tNenurile cu di<rectia .rasarit-:a,pus, arbu~tii se amplaseaza int1r-una din parti. In cele rnai multe cazuri ar­bu~tii f.ructiferi se pot re~partiza ~i intre rindurile de pomi, mai ales in .primii 8-10 ani de Ia plantarea livezii.

PentlrU a mari numa~rul de pomi ~i arbu~ti f,ructife,ri pe aceea~i SUip.r.af,ata, de multe ori se recurge Ia planta,rea inter­calata a piersicilor printre ~rindurile de meri ~i peri cu trunohiul inalt. Coacazul sau ag.ri~ul se planteaza pe alei sau in curte pe linga ga,nd Ia 1,25-1,50 m distanta pe rind Intre plante.

Zmeurul reu~e~te in semiumbra cladi!rilor sau sub pomii de talie inalta.

Cap~unul a1re iinsa nevoie de multa lumina, din care cauza se planteaza 'Pe parcele libere, separat sau p:r~nlre pomi cit ace~tia sint tineri. Vita de vie s~e pl.antea.za in forma de bolta in lungu1l unui gard expus Ia soare sau pe o parcela separat.

Atunci cind pomii se plantea,za in imedi:ata apropiere a cas·ei ~i constructiilor gospodare~ti trebuie tinut seama de p,retentiile lor de lumina. Pentru piersic, cais ~i eire~, trebuie sa avem lumina toata ziua. Prunul ~i ma~rul dau rezultate ~i cu mai putina lumina. Vi~inul poat~e fi plantat pe Iocuri semiumbrite. Prin curte se pot planta pomi cu tru:nohi inalt, care vor folosi spatiul curtii, cautind a-i feri prin aparatori sp·eciale de a,nimalele din curte. Pomii cu talie inalta tre-

20

buie plantati Ia distante de 6-7 metri unul de altul ~i de canstructii. Pentru p·run, vi~in piersic, mar ~i pa,r .altoiti pe portaltoi pitici ( duseu, p.a.r.adis pentru mar ~i gutui lpentru par) distanta dintre pomi se :reduce l•a 4-5 met•ri. Distant-a intre rirnduri kebuie sa fie in primul caz 7 metri, iar in a! doilea de 5-6 met•ri.

Coacazul ~i ,a,gri~ul se ·pianteaza Ia dista.nta de 1,5X 1,5 me1ri, zmeurul la 0,80X0,80 metri, iar ca'p~unul Ia distanta de 0,40X0,40 metri. Speciile de pomi ~i arbu!?ti fructiferi este bine sa le pJ,an1am separat. Soiurile in cadrul speciei brebuie insa plant.ate intercalat (amesteoat) deoarece florile pomilor Ia majoritatea s;peciilor cind sint polenizate cu polenul lor sau cu polenul rp·rove:nit de Ia ac.ela~i soi nu fecundeaza de loc, ori foarte putin. Pentru a obtine recol,te mari de pere, mere, caise, vi!?ine !?i prune este necesar sa plantam citeva soiuri din fiecare specie care asigura o polenizare 'reciproca. Pentru alege·re·a soiurilor polenizatoa•re, e bine sa luam le­gatura cu ag.ronomii ~i tehnicienii ·din .apropie.r·e in vederea lamuriiilor suplimentare. Nu trcbuie uitat ca rpentru o buna polenizare a pc::nilor !?i in general a pla.ntrelor ag.ricole, este absoluta nevoie de participarea insectelor, mai ales a albi­nelm. De aceea in gradina de linga casa este de preferat sa gasim Joe ~i penbru 2-6 stupi de albine.

Pentru cultura legumelor - acolo unde dispunem de teren suficient - se va rezerva o portiune apart•e de 200-500 mp cit mai aproape de bucata,rie, int:r-un loc i'nsorit. Atit timp cit pomii sint tineri, legumele se pot cultiva ~i pe intervalele dint,re ei. Printre pomi nu se admite in rniciun caz cultura porumbului, fasolei urcatoare, floarea-soarelui, sfeclei furajere etc. cum adesea se intimpla i1n .gradi,nile de Ia tara. Porumbul pentru wpt !?i fie.rt s·e va cultiva in pa•rtea de nord a .terenului destinat gradinii de legume.

Una !?i acee.a!?i cultura de !e.gume am se poate cultiva pe aaela!?i Joe .a•ni de-a rindul deoarece, pe de o parte extrag·e din pamint in fieoa.re an acelea~i substante de hrana de care are nevoie, dudnd Ia saradr·ea soluiui, iar pe de alta parte, miiore~te pericolul dezvoltarii bolilor ~i ap.aritiei daunatorilor. Pentru aceste motive se ce,re c.a aoela~i fel de legume sa nu se cultive ani Ia rind in acela!?i loc. In acest caz gradina de legume se impade i1n primul rj.nd in doua 'parcele e.gale, una cultivindu-se cu cadofi, ia.r cealalta cu legume. In fiecare an intre aceste culturi se va schimba locul astfel ca fiecare parcela un an sa fie cultivata cu ca,rtofi iar anul a! doilea

21

cu legume. In afa:ra de aceasta, parcela destinata cultivarii legumelor in a'nul respectiv se imparte in circa 4 tarlale despartife prin poteci, pe fiecare tarla cultivind legumele intr-o anumita ordine astfel, c.a pe aceea~i fa,rJa sa nu se cultive acela~i fel de legume mai devreme de 4 ani - in cazul cultiva,rii aoeluia~i teren numai cu legume - ~i dupa 8 ani in cazul rotatiei cultivarii legumelor de ca•rtofi.

Pentru flori ~i arbu~ti decorativi se va .rezerva o fi~ie de 2-3 metri liiFme in fata casei ~i o suptrafata de 30-50 m.p intre strada ~i casa. Dacii casa iese cu un capiit sau cu fatada ptna !.a strada - cazuri mai frecvente Ia ora~e - atUJnci vom rezerva Joe pe o latura a casei unde vom cultiva flori ~i ftr.atn­dafki pe ambele parti ate aleii principale ca·re obi:;muit tr·ece prin mijlocul gradinii. Pentru a separa gradina curte sau pentru delimitarea aleilm se fac gaduri vii din arbu~ti decora­tivi : lemn ciinesc, mahonie, nastura~i. margean, ca.r·e se plan­teaza in 2-3 rinduri Ia distanta de 20-30 C'm intre ei.

Prin organizarea gra-dinilor de .Jinga casa fie­care gospodar trelmie sa tina seama de sistemati­zarea satului, astfel ca toa­te loouintele, itn ansamblu, sa dea o infati~are cit mai placuta satului.

Pentru u~ur·area in­tocmirii planului ~i dimen­sionarii gradinii de Iinga casa prezentam in paginile urmatoare citev a scheme p•entru orientare, in care se arata cum se pot repar­tiza pomii, arbu~tii fructi­f.eri, legumele ~i florile pe suprafete de teren de 500, 1.800 ~i 2.500 mp.

22

:2o, ----t

Schita de plan a unui teren de 500 m.p.

1 - cas a: 2 - constructii gospodare~ti; ., - curtea; ~ - flori; 5 - legume; 6 - cap0uni: 7 - arbu~ti fructiferi:

B - \"it::l de vie; 9 - porn!.

Schita de plan a unui teren de 1800 m.p. :1 - casa ; 2 - constructii gospod~rc~t\ : 3 - cur!ea ; 4 - cup!or ; 5 - pu\ul o=u apA ; 6 rond de flori ; 7 - par" ; 8 - depozit de furaje ; 9 g~Adina de pomi ; lO - grAdina cte legume ; 11 - arbu~ti fructiferi ; 12 -- cu1tur11

de cAp~uni ; 13 - gard viu ; 14 - vitA de vie.

~ClClt;J~~(~~~~l . e~~(3c~~)~J53 · 8 · ~~~~~~~"' : ~ (3~~~~ =:n:g::;:::\" I C3"'' ~-~/Sn'\~~~ (5,<, •"'''~c,·~~'~ ~·1 . ,' 1 '') . • . ;n; \ . ..,,, ,,,, ~ , t :'>)1; \ .1

1 \_ '')

! "-- ...__../ "---' ~-- ---- I l"lr

Schita de plan a unui teren de 2500 m.p_ 1 - casa ; 2 - constructii gospodAre~tl ; 3 - pare ; 4 - curtea ; 5 - pu\ul Cl' apA ; 6 - platforma de bAlegar ; 7 - w.c. ; 8 - depozit de furaje 1 ~ - straturi de legume ; 10 - grAdina de legume; 11 - arbu~ti fructiferi;

12 - cAp~uni ; 13 - vitfl de vie ; 14 - grfldina de pomi.

Din cele ariitate pinii acum oricine i~i poate da seama de flenumii.ratele cazuri ~i situatii ca:re se ivesc Ia crea.rea unci gradini in jurul casei. Nu sc pot prezenta planuri ~ablon, fiecare gospodar urmind a-~i pune in joe toatii puterea lui de conceptie, toatii pasiunea, de a crea ceva uti! ~i frumos; iar inainte de a pii~i Ia realizarea planului griidinii este bine sa consulte ~i un specialist.

23

LUCRARILE NECESARE PENTRU INFIINTAREI\ GRADINEI

Pregatirea terenului

Pomii, arbu~tii fructiferi, cei clecorativi, precum ~i unelc· legum~ ~i flori pe.rene, sint plante care tr;iiesc mai multi an:: pe acela~i loc ~i de aceea este nevoie ca Ia plantarca lor si1 gaseasca un tcren cit mai bine lucrat.

Radiic:inile pomilor patrund In pamint Ia o aclincimL' dc-3-4 metri ~i inainteaza in sens orizontal (lateral) de Ia trunchi in toate clirectiile, intrecind cu mai mutt de clou~1 ori ma.rginea coro~nei. Cele mai numeroase •radftcini, care extra~?:: din pamint apa cu hrana necesara, se afla in stratul de Ia 15-80 em adincime.

Pregatirea terenului este bine sa se faca cu eel putin 1-2 luni inainte de plantare. ln primul .rind se elibereaza terenul destinat plantarii pomilor de arborii ~i 1pomii cu mic.a valoare economica cum ar fi: corcoclu~ii, prunii nealtoiti, ceilalti pomt imbatriniti etc. Curiitirea sc face P'rin scoate·rea tuturor r{t­dacinilor dupa ca.r-e urmeaza nivclarea lui. Pent•ru a orca cele mai bune conditii de clezvolt.are a ra,dacinilor ~i hdinirii pomi­lor dupa pichetarc, se fac gropile cu eel putin 2-:3 s{tplft-mini inainte de plantare. Daci:i sint posibilitati ~i timp este bine ca terenul sa se desfunde Ia adincimea de 40-bO em.

Cu aceasta ocazie stratul de dea.supra al solului mar fertil se in,groapa la adincimea unde oresc cele mai multc radacini ale pla:ntelor, iar eel de Ia fund se amesteca Ia supra­rata. Aceasta lucra.re este costisitoa.re, dar rasplate~te pe gos­podar mai tirziu, cind pomii ~i celelalt.e culturi incep sa rodeasca. Pentru ca pomii ~i ar.bu~tii sa oreasca vi.guros, pe teren, inainte de desfundat, se impra~tie 6-8 kg bale.ga.r Ia metrul patrat asHe! ca acest.a sa fie ing,ropat cit mai adinc o data cu desfundatul. In cazul cind nu ·putem desfunda tert>nu[

24

!nai1ntea .plantarii, lucr.anea o putem face ~i dupa plantat toamna ti:nziu sau in timpul dernii, 'Pe toata suprafa\a .ramasa nomobilizata in jurul pomilor.

Pent,ru legume ~i flori, primavua din v,reme, imediat dupa zvintatul .pamintului, irn gradina se pregatesc straturile de 1,20 met.ri laFme ~i cu o lungime dictata de necesitate. In znn<U de dmpi-e, uncle ploua ma.i putin, stra,tmile se :derspart 1ntre ele pr·in carari de 00 em Iatime, mai inalt·e dedt .stratul, iar in zona dealiUrilor inaHe, uncle ploua mult ~i solul este prea nmed ~i rece, stMturile se fac rirdicate ~i se dcspalf't intre ele pritt poteci ad1nci. Pentnt V<l'rza ~i patlagele ro~ii pamintul es'le b~nte sa se lucreZJe in 'biloane ('va!.uri de :p<1milnt) carre

~I ~· ~~ dtt i ·~./~~ ~ '··~\Y I.~? )\ A \\;: ..... ~ •. ~'-. '. ·,. t ·_ ,. :, • · \' :">frr:::•"<A ·'. t . ·"'L_ · , ' ' • ' - ,, ' . I .t .. ( /".( If '"•

L .. ; ~ 'i I • t.. ~ . . . " ... : ~ ~ ._ ~ '.--.~·c''. ~~-j/ - _:_ -- - - - }:__ - _..... ---- __, ....,....-- _.... ~ --:. . - !

Strat ridicat pentru leg~..<me

Strat adincit pentru legume

---- --....:. __ - -

Brazde inguste (biloane)

sustin mai bine rplantele ~i se incalzesc mai repede. Pentru scmanaturile de v.a,di ~i legumele care se iriga (patJa,gele ro~ii, vinete, ardei, varza etc.) se pregatesc brazde spec:iale.

In cele mai multe cazuri satele ~i ora~ele sint a~ezate pe locuri plarne. I·n asemenea conditii nu ~exista g·reutati i.n amena­jarea ~i pregatilrea t·erenurilor.

25

Materialul saditor pomicol

Pentru plantarea gradinilor de linga casa, materialul saditor pomicol se compune din soiuri raionate pe care· le procuram din pepini-erele sfaturilor popula.re r.aionale, infiintate in acest scop. De calitatea materialului saditor de-pinde ii1 mare masura prrinderea, cre~terea ~i dezvoltarea pomilor ~i arbu~tilor, precum ~i productia de f,ructe. De ace·ea Ia infiin­tar.ea gradinilor de linga casa se vor folosi numai pomi ~i arbu~ti viguro~i, cu ramuri puternice, bine repartizate in co:roana, cu scoar1a lneteda, sanatoasa, cu muguri bine dezvoltati, fara .rani ~i cu radacini lungi de 30-35 em. Cap~unii trebuie sa aiba frunzele saniHoase :?i sa fie bine imadacinati.

Procurarea materialului saditor se poate face direct de Ia pepiniera, prin sectiile agrioole ale sfaturilor populare raionale, rprf'n Slfaturile comunale, sau p:rin go51podariihe agricole colective.

Mate:rialul saditor trebuie sa fie tral11s.portat -din pepiniera pina la locuJ de plantare cit mai 1repede ca sa nu sufere de uscaciune ~i inghet. tn aoest scop pomii se trans:por.ta in carmioane sau carute, cu radacinile acoperite cu paie umede sau prelate. De obicei, p-epini·erele vind materialul saditor

I I

~ _) I)0-100cm

Stratificarea pomilor

toamn11. De aceea, indife:rent cind vom planta pomii, toamna ori pnmavara, ei trebuie procurati din toamna ~i pastrati "tratificati in ~an(uri special prcgatitc.

26

Pentru stratificarea lor pe t•impul iernii se alege un Joe adapostit, ferit ·de inundatii ~i lipsit de ~oareci. Pomii se stratifica in ~anturi adinci de 50-60 em ~i late de 0,5-1 m In care se a~aza pomii cu :radacilnHe fasonate ca :pentru plant.are intr-un si,n,gur •rind pe fieoa·re ~ant. Pe masura ce se a~azii pomii, .radadnile lor ~i o parte din tulpina se acopera cu parnint marunt ~i reavan. Pamintul se indeasa bine printre .radacini ~i se oalca astfel ca sii nu ramina goluri de aer. In veder·ea luptei impot,riva ~oa,recilor se a~aza ramuri de brad, ia·r in timpul iernii se batatore~te za.pada dupa fieoare ninsoa;re. Terenul pentru stratifioane trebuie sa fie imprejmuit ·pentru a fi ferit de iepuri. De asemenea se va avea In vedere sa nu se amesteoe soiurile.

Timpul ~i tehnica plantarii pomilor

Pomii ~i arbu~tii pot fi plant.ati ~i toamna ~i pnmava.ra. Dato,rita insa faptului ca Ia noi toamnele slnt lungi ~i cal­duroase, urmate de ploi abundente, ia,r primaverile scurte ~i seoetoase, trebuie ca pornii ~i •arbu~tii sa fie pla:ntati toamna. Datorita .ploilo.r, Ia pla:nta•rea de toamna, paml,ntul se a~aza bine In groa.pa ~i vine l·n contact strins cu radacinile. In aceste conditii radacinile cresc plna Ia lnceperea iemii, l~i vindeca ranile ~i dau radacini noi, .ceea ce face ca pomii ~i arbu~tii plantati di·n toamna sa porneasca In veget,atie pri­rnavara odata cu de·zghetul ~i zvl.ntatul •pamintului. La plantarea de p,rimavara, din cauza vlnturilor puternice, pa­mlntul se usuca ~i nu se a~aza bine In jurul radaci:nilor; ca urmare prinderea este anevoioasa. Dar ~i in cazul cind pomii ~i arbu~tii se prind in aceste conditii, •ei pornesc in vegetatie mult mai ti.rziu declt cei plantati din toamna. Fiind surprin~i de caldurile mari din timpul verii, ei cresc foarte anevoios, tlnjesc ~i ramln in unma fata de pomii plantati de toamna. In cazul cind plantarea nu s-a putut efectua totu~i din toamna, se va face .primavara.

Toamna plantarea da cele mai bune ·rezultate dupa ca­derea fmnz,elor pina ap.roape de inceperea inghetului,· iar primavara cit mai devreme, imediat dupa zvintarea pamintului.

Tinind seama de faptul ca arbu~tii fructiferi pomes·c sa creasca primavara foarte de vreme, este mai bine sa fie plantati din toamna.

27

Sapatul gropilor

Dupa ce s-a fixat ondinea re:parti.zarii pomilor !?i arbu!?­tilor pe teren !?i s-a facut pichetajul cu eel putin 2-3 sapta­mini inainte de plantare, se tre,ce Ia sapatul gropilor. Pe locurile desfumdate gropile se fac numai aUt de ma1ri incit si'i incapa bine radacinile pomilor. In terenurile nede.s.fundate p-ropile se fac patr,ate cu latura de un mebru !?i adinci de RO em. La sapatul gropilor, stratul de deasupra solului se

-.--------------2---n

Groapa pentru plantare 1 - pllmintul de deasupra ; 2 - pllm!ntul de Ia fund ; 3 - tu­

tore ; 4 - tAru~i ; 5 - sc!ndura de plantare

a!?aza de o parte, iar eel de Ia fund de cealalta ,pa,rte a gropii. Sub influenta ploilor, gerului !?i soa,Pelui, pamintul din gropi se afineaza, se imbiba cu apa !?i se imbogate!?te in substante hranitoare.

Tehnica plantarii

In mijlocul fiecarei gropi, inainte de tragerea pamintu­lui se bate un tutore inalt de 120-140 em. Cu eel putin o saptamina i,nainte de plantare se trage pamintul ~n gmpi, pe jumatatP din adincimea lor, pentru ca acesta sa se a~eze pinir Ia plantare.

Pentru umplerea gropilor se ia pamint mamnt ~i reavan din eel scos de Ia suprafata, care se amesteca cu 15-20 kg balega,r putred ~i se a~aza in forma de mu~uroi in jurul tutorelui. Ilflainte de plantare se face fasonatul Tadacinilor,

28

pentru indepartarea celor rupte sau lovite, .se improspateaza ~i se netezesc riinile din vidul ,radacinilor, se scurteaza cele subtiri Ia 7-8 em, ia.r cele foarte subtiri la 1-2 om. Dupa fasonat, radaci.nile se mocirlesc, adidi se in.moaie intr-un amestec de apa, piimint ~i balega proaspiita de vacii. La a,r,bu~ti, pe lfnga fasonare ~i mocirlirea rii·diicinii se scurteaza ~i tulpinele Ia 15-20 om fieoare.

Pomul trebuie plantat, avind in vedere c3. pamintul din groa·pa se va mai a~eza, cu 3-4 em mai sus dedt a fost in pe piniera.

Pentru stabilirea adincimii de plantare, peste groapa, aliituri dP tutore se a;;.aza o scindura groasa de 4-5 em care se sprijina direct pe marginea gropii. Pomul se a~aza in pozitie dreapta in partea de nord a tutorelui, pe mu~u­roiul din groapa in a~a fel ca radacinile sa se s:prijine P'e el, fiira sa se indoaie ~i farii sa ramina goluri sub ele.

Fasonatul riidiicinilor inainte de plantare 1 - bine ; 2 - rau. Porn plantat

In timpul ope.ratiei de pla.ntat, un lucriitor tine pomul lin.gii tutore, iar altul a;runcii peste riidiicini pamint marunt ~i reavan amestecat cu balegar, pe care il indeasa printre radacini cu de.getele. Dupii ce piimintul a ajuns peste tot la acela~i nivel, lucriitorul care a ~inut pomul linga tutore intra in groapa ~i calcii bine piimintul incepind de la mar­gine, cu virful piciorului indreptat spre porn. Se adauga apoi piimint pinii Ia umplerea completa a gropii ~i se oalca

29

din nou. Imediat dupa calcat, In jurul pomilor se mai amnca pamint ~i se face o co pea cu diametrul de 80-100 om in care se toarna 2-3 galeti de apa. Dupa ce apa se scurge ~i ·pamintul se zvinta, in jurul pomului se f·ace - ;in cazul plantarilor de toamna - un mu~uroi de 30-40 om iniil­Ume. Dupa ?.-3 saptarnini de Ia plantare cind pamintul s-a a~ezat definitiv pomul se leaga de tutor-e.

Cap~unul se planteaza in gropi facute cu plantatorul in car·e se introduce planta pina Ia baza frunzelor din rozeta avind grija ca radadnile sa nu fie intoarse in sus.

Plantarea raP!IUnului a - rAu, prea sus ; b - bine ; c - r~u, prea adinc

Coacaz11l, agri~ul, zmeurul se planteaza cu 3-5 em mai adinc decit au crescut in pepiniera, iar dupa plantare, tufele se mu;;uroiesc astfel ca tulpi·nele sa fie acoperite in int,regime cu .pamint.

30

Producerea rasadului de legume ~i flori

Unele specii de legume cum sint .ma,z;ire.a, .f.asolea, ridichiile de luna sau span,acul ~i multe feluri de flori (zo­relele, flo.area mi.r,esii, wzeta) necesita u:n timp mai scurt pentru cre~tenea ~i dezvoltarea lor ~i se seamana primav.a;ra direct in gra,dina.

AlteJ.e insa, cum sint ro~iile, vinetele, ardeiul sau telina ~i numemase s.pecii de flori (ga.roafele, gum leului, r-egina noptii, salvia, flutura~ii) au rnevoie de temp·eraturi 1mai :ridicate pentru rasarire ~i un timp mai indelungat pentru ne:;.terea ~i dezvoltarea lor. De aceea e!e se cultiva mai

tv--------- s

a -Ra~adnit'\ calctii pAmlnt ; b - bA!egar

Toe de rasadni t!i

intii in rasadnite un­de se obtin disaduri c;,i apoi se planteaza in gra·dina Ia locul .definitiv. Legumele :~i florile care se ~ultiva pri.n rasad se ::-:eamana in rasadnite calde care se pot face ~i in gospoda­riile care di.s:pun de balegar proas.pi'it . . Pentru acest lucru {rebui.e Sa avem UTI

toe facut din scindu­ri de 1,5 m latime, 25-30 em inaltime. ~i 4 m lungime. To­cui se a~aza c!easu­pra unui ,,pat" de balegar proaspat, in­calzit, lung ·de 5 m, lat de 2 m ~i inalt de 56-60 em. Peste ioc se pun geamuri (rame) de 1,50 m lungime ~i 1 m lati­me acoperiie cu ro­gojtni. Sub acest a­dapost balegarul in- L,f::::=:=:==::==:=::=V' '-Sftda sepelre~~ CE'pe sa Se tndilzeas- pe ,?em

ca din nou. FE'rcastra de rasadnita

3!

Dupa ce patul s-.a inciilzit in ~nte1riorul tocului se in­troduce .parnint de telina amestecat i·n parti eg.ale cu mranita (balegar foa.rte bine 1putr•ezit) ~i ni,sip, a~ez,at i•ntr-un strat de 15-18 em •grosime. Dupa ce pami~ntul se incal.ze~te bine ~i ra,gar burui:e,nile .pe care le dist.rugem, se po·ale ,g.emarua.

Semanatul se face cit mai rar, astfel ca 1seminiele sa cada Ia 2-3 em una de alta. SeminteJ.e se acQpera cu un strat de :pamint sau mai bine cu mranita in grosime de aproa;pe doua ori mai mare decit diametrul semii11ielor.

Pina ce rasar plantele, tocurile se tin acoperite cu w­gojini iar dupa ce lncep sii rasara primele plante, rogojinile SP ridica pentru a upune plantele Ia lumina. Ingrijirea rasadurilor consta in aerisi•rea lor in zilele calduroase, in udat, repicat sau rarit ·pe Joe. Noaptea rasadnitele se aco­pera cu .rogojini.

Cind au ajuns Ia dezvoltarea neoesara (dupa 45--60 zile) pamfntul dm gri:idina s-a incalzit ~i timpul este fa'Vo­rabi'l, rasadurile se scot ~i se planteazi:i in gri:idina. Un rasad bun trebuie sa fie sound, cu tulpinita groasa, cu 4--6 frunze ~i sa aiba un smoc mare de radadni.

RasadurHe ina.inte de a le scoCilte, se ciilesc, adid se obi~nuiesc incetu.l cu incetul ·CU atmosfera din afad prin aerisire tot mai puternica, astfel ca ult.imele zile ~i nopti sa stea fara ferestre.

Rasadurile de varza de toamna, ceapa de apa, prazul, verbinele, circ-iumaresele ~i altele se produc in dl.sadnite reci pe razoare sub cerul liber prin luna mai ~i iunie. Pamintut pentru acest•e rasadnite trebuie sa fie u~or ~i bine ingra~at.

lcm

r- ..._ ___ __,50cm----

Liidit<J, pentru rasaduri

In gospodarii.le uncle nu exi·sta posib.iliU1ti de a face rasadnite ou ba.legar, rasadurile de legume ~i flori se pot produce in ladite tinute in camere incalzite. Pentru pastrarea completa a radacinilor, rasadul crescut in casa poate fi cul­tivat ~n a~a-zise cubu.ri nubritive.

32

Pentru pregiitire.a cuburilor nutritive se folose~te un amestec campus din 6 parti mranita, 2 pa,rti rumegu~ ~i o parte de pamint. La fiecare kg de amestec se adauga 3 grame superfosfat ~i 4-5 grame cenu~a.

Toate acestea se uda ~i se amesteoa bine ~i sub forma de ·pasta se ·a~.aJ:a in ladite inalte de 10-12 em. Dupa indesare amestecul se ta.i•e cu un cutit de masa in cuburi mar,i de 5X5, 7X7 sau lOX 10 em. In a·ceste cuburi se sea­mana cite 2 seminte de varza, ro~ii, vinete ~i alte plante. Cutiile cu cuburi nut1ritive se a~aza in locuri c.alde unde temperatura se mentine Ia plus 20-25 grade ~i nu sca.de sub plus 15 g-rade.

Pina Ia rasarirea plantelor, laditele se tin 2COperite cu cartoane, placaje ori saoi. Cum apar primele plante acope­ri;;ul se ia, ia.r laditele se mutii linga fereastra pe partea insoriUt .a c.amerei. Cin.d temperatura aerului y,a fi mai mare de plus 7 grade, laditele trebuie scoase Ln cursu! zilei a.fara iar noaptea trecute in inca,peri racorOa!Se unde riJ.,s,a,duJ y,a fi apar.at de i'ng.het. In general laditele 1nu tr.ebuie tinute •noaptea in camt>re calde.

Cind Ia rasaduri apare a doua frunza se repeta inca o data taieturile intre cuburi. Ultima taietura se faoe pe ace­lea~i urme cu 4-6 zile inai.nte de scoaterea rasadurilor in grad ina.

Udatul rasadului se face cite odata ~i de doua or1i pe zi i1n a~a fel ca pamintul sa fie mereu umezit u~oor. ~i in acest caz ra~adurHe inainte de plantarea in gradina se. calesc, adica se !asa u!timele zile ~i noaptea afara.

Sernanatu1 ~i plantarea 1egumelor ~i florilor

Semintele de legume ~i flori trebuie p1rocurate de Ia Agrosem, controlate de catre stat, pu,re ca soi, J,ibere de impuritati ~i cu mare putere de germinatie.

Puterea de inwltire a semintelor o putem face ~i sin­guri, punind semintele intre doua cirpe umede, in nisip umed sau intre doua foi de sugativa a~ezate pe fundul unei far­furii. Dad dintr-o suta de seminte puse Ia incercare nu rasar toate, ci mult mai putine, vom mari caniitaFie de seminte Ia metrul patrat.

Semanatul tre'buie sa se f.acil. in pamint bine afinat, reavan ~i clestul de cald.

33

Unele legume rezistente Ia fri,g (spa.nacul, mazarea, ceapa precum !;ii numeroase specii de flori) ra.sar :;;i Ia o temperatura mai joasa, i:n timp ce altele cum .sint fasolea. -:-astravetii, dovleceii, au nevoie de o temperatura mai ri;di­{'~,ta. De aceea legumele :;;i florile mai rezistente Ia frig se seamana in gradina primavara de timpuriu, de indata ce ne permite starea solului, sau chiar toamna. Culturi!e preten­(i'"lase Ia caldura se seamana numai dupa ce trece per-i,oolul bra mel or.

Sema:natul legumelor :;;i florilor se face prin impra:;;tiere fn rlnduri sau cuiburi. Gradinarii incepatori ingroapa de .r:,bicei semintele prea adinc. In acest caz rasaritul plantelor intirzie sau nu are Joe din !ipsa de oxigen, care este tot <1~a de necesar pentru incoltirea semintelor ca :;;i apa :;;i caldu.ra. Chia,r :;;i atunci cind se mai ,gase:;;te oxi,gen data­rita cantitatilor mari de substante de rezerva cheltuite de r>lante pentru a birui rezistenta mecanica a solului, ele se -< puizeaza :;;i mor sub pa_mint. Nu da rezultate bune ni:ci semanatul prea Ia suprafata, deoarece seminte!e se usuca ~i se spulbera de vint.

De a:ceea semintele de dimensiuni mici, ca cele de telina, marar, patrunjel, salata, pa,ralute, pansele :;;i altele se seamana Ia 0,5-2 em adincime. Semintele mai mari, ca cele de mazare, fasole, dovlecei, caltuna:;;i :;;i altele se sea­m~\n5 !a 3-5 em.

Pentru o mai buna ingrijire a ·culturilor se p.refera semiJ.,natul in rincluri, execulat in ~anturi mici, cai·e se face de obicei cu coacla greblei. Pe fundul brazdei se impra:;;tie semintele :;;i se acopera cu pamint amestecat cu mra.nita pina !a nivelul cerut de marimea semintelor.

Unele seminte. pentlrU ca sa rasara bi:ne, inai,nte de semanat se tin o noapte intr-o farfurie cu putiina apa sau .chiar se pun Ia umezeala · :;;i cal dura pentru inco.ltire. Astfel cle seminte trebuie apoi sema.nate numai i1n pamint umed, deoar,ece altfel se zbiroesc :;;i se usuca.

Pentru legumele :;;i florile care se cultiva prin rasaduri, o atentie deosebita se da scoaterii rasadului. In acest scop inainte de a le scoate se uda bine rasadnita pentru ca plantele sa iasa cu pamint Ia radacina. Daca rasadurile au fost scoase fii.ra pamint, rada6nile lor i.nainte de ;pJa,ntat se inmoaie intr-a mocirla facuta din pamint ;;i balega de vita.

34

Pamintul unde urmeaza sa plantam legumele ~i florile se niveleaza, se a~aza in f,oruna de straturi ~i se afinea:za prin pra~ila. Rasadurile se planteaza in cite o gropita facuta cu ajutorul pla111tatomlui, a unei lopatele, a sa.paligii,

' Rcpicarea riisadului cu plantatorul

sau chi,ar cu mina, ceva mai adinc fata de cum au crescut fn rasadnitii .. fara insa sa acoperim mugurele din virf cu pamint. Dc:!ca parnintul nu este destul de gras, cu ocazia plantatului se pun in fiecare gropita cite l-2 pumni de balega,r bine putrezit pentru .a f.avorlz.a o de,zvoltare vi·gu­roasa a plantelor. Pamintul se indeasa bi,ne cu clegetele in jurul plantei apoi se face o strachina astfel ca planta sa ~ada pe fundul ei ~i se uda cu l-2 litri de apa. Pentru o mai buna reu~ita, plantatul trebuie sa se faca pe timp noros sau spre seara.

Rasadurile crescute in cuburi nutritive se pJa,nteaza in gropi adinci facute cu casmaua dupa ce jumat:~te din pa­mintul scos a fost din nou introdus, in.g.ra~at cu mranita ~i bine udat. Rasadul cu cubul de pamint il introducem sub nivelul solu!ui, indesam bine pamintul in jurul lui ~i udam din nou groapa cu apa. Dupa ce apa se infiltreaza, astupam restul gropii cu pamintul ramas $i nivelam. Rasadul in cuburi dupa 1ranspla!11are nu sufer3 de fapt nici o schirn­bare.

Dupa 2-3 saptamini de Ia pl3ntare, plantele TIC'prinse se in1ocuiesc cu rasad:1ri viguroase, special retinute.

35

LUCRARILE DE INGRIJIRE A CULTURILOR DIN GRADINA

Tngrijirile care se dau culturilor din gdidina de linga casa au scopul de a le crea conditii cit mai L'l.Vorabile de veget.atie ~i a le ieri de vatamaturile provocate de boli ~i insecte. Vom descrie pe scurt citeva din acestl~ lucrari ~i vom da ~i unele amanunte tehnice.

Lucrarea solului

Pri.n unele lucrari p.rivind solul se urmare~te pastrarea unui strat maruntit, afinat, reavan, lipsit de buruieni ~i bine aprovizionat cu hranii. Deoarece in primii ani dupa plantare pomii nu folosesc in intregime spatiul ce le-a fost rezervat, este bine ca intervaie.le dintre pomi sa fie cultivate cu legume, cartofi ~i arbu~ti fruct.iferi. Cult:urile de legume nu trebuie sa se faca insa in apropierea pomi1lor, in jurul carora trebuie sa se lase cercuri neocupate ou raza de ce.l putin I ,5 m. Primavara, de in data ce pamintul se zvinta, pe aceste cercuri se impra~tie mu~uroaiele facute toamna Ia plantare ~i se sapa pamintul Ia 7-8 em adincime. La sapa­rea de p1rimavara b.razdeie nu trebuie i·ntoarse, ci sfari­mate cu latul casmalei. Totodata se sapa ~i pamintul de pe intervale Ia 15-18 em adincime, bineinteles dad lucrarea nu s-a executat din toamna.

In timpul verii pamintul din jurul pomilor se pra~e~te de cite ori este nevoie pentru a-1 mentine afinat ~i curat de buruieni. Daca vara este secetoasa pomii se uda neaparat Ia radacina cu 4-5 galeti de apa. Toamna cind incep sa cada

36

frunzele, cercurile din jurul pornilor cit ~i intervalele dintre ei se sapa adinc, cu rasturnarea brazdelor, avind girija sa nu taiern radaoinile. In tot cursu! verii, pe intervalele dintre pomi se fac Iuora1rile cerute de plantele intercalate faia sa vatarnarn pornii sau sa rniqorarn cercurrle din jurul trun­chiurilor.

Pentru ca pornii ~i arbu~tii sa creasca viguros ~i sa rodeasca bine, este necesar ca ·eel putin odata Ia 2 ani sa se faca o ingra~are a solului cu ba!egar putred calculind pen­tru f,iecare rnetru patrat de suprafata cite 3-4 kg. Balegarul se ingroapa toamna o data cu siipatul cu casrnaua. In lips.a ba.Iegarului se folosesc Ia mp 40 grarne superfosfat, 15 grame sare potasica ~i 10 grarne azotat de arnoniu. In gradini:le de Ia sate superfosfatul ~i sarea potasica pot fi inlocuite cu 60 grarne cenu~a Ia rnp. Foarte bune rezultate dau ~i solutii'Ie diluate de gainat de pasari ~i urina ( 1 parte Ia 10 parti apa) ,jntroduse in tirnpul vegetatiei.

Ingrijirea solului in gradina de legume ~i de flori, cere rnuH rnai rnulta vointa ~i staruinta deoarece consta din pra­~ile, pliviri ~i udari repetate, astfel incit gradina sa fie intotdeauna curata ~i rnereu scorrnonita Ia suprafata. Legu­rnele ~i florile se pra~esc dupa fiecare ploaie sau udare, atit pentru a sparge scoarta parnintului cit ~i pentru a distruge toate buruienide.

In -ceea ce .prive~te udatul, acesta trebuie facut rar dar bine, rnai des in zona de cfmpie a regiunii. Ce.a mai buna apa ·pentru udat este apa de ploaie sau de riu. · In !ipsa a·cesteia se poate folosi ~i apa de izvor sau de fintina, insa trebuie sa stea rnai intii 1-2 zi:le Ia soare. Legurnele ~i florile udate cu apa rece, tinjesc. Cel rnai potrivit timp pentru udat este dirnineata inainte de rasaritul soarelui, dar mai ales seara dupa apusul soarelui. Udatul in gradina se face cu stropitoarea cind avern apa putina sau pe brazde prin inunda.re cind avern apa curgatoa·re. 0 data cu udatul se pot da legurnelor ~i ingra~arninte lichide. Dupa fiecare udat, parnintul din jurul plantelor trebuie pra~it rnarunt spre a se irnpiedica formarea scoartei.

Taierile pomilor ~i arbu~tilor fructiferi

S-ar parea ca pornii ~i arbu~tii fructiferi cresc, i~i for­rneaza coroana, dau roade ~i fara interventia ornului prin taieri. $i tntr-a,devi'ir acest lucru ti inttlnim in rnajoribatea

37

Iivezilor noastre de porni autohtoni, care nu au primit nici un fel de interventie in dirijarea formarii lor. Pomii rodesc ~i fara aplica,rea luora1rilor de taieri, dar :nu-i de loc g:reu de observat ca un porn lasat in voia lui cre~te inalt, cu o coroana deasa ~i umbrita, cu r.a.muri slabe ~i lu.ngi, golite de rarnificatii de rod ~i stingherite in cre~tere. Rodire,a acestora incepe tirziu ;;i mai mult spre periferie, fructele sint marunte, neindestulator hra:nite din cauza numi:irului mic de frunze care acope:ra ra­murile de rod. Neajunsurile ce le avem din cauza neaplicarii taierilor se manifesta ;;i prin rodirea ner,egulata a pomilor de !a an Ia an, precum ~i prin prabu;;ire.a pomi!or sau distrugerea coroa:nelor i,n anii cu productii mari, i:n ierniJ,e cu zap·ada multa sau pe vreme de -furtuna. lata de ce taierile sint lucrari din cele mai importante cu care se poate imbunatati direct cre;;terea ~i rodirea pomilor.

Taierile se aplid pomilor de toate virstele. Indiferent de speci.a ~i de timpul pla:ntarii, taiere.a coroanei Ia plantare s.e Jiace prirnava1ra ilnainte de 1pornirea veget.atiei. Prin ea se stabi,Je;;te o potrivire intre radacina taiata cu ocazia scoaterii pomi,Jor din pepiniera ;;i coroana ramasa intreaga. Totodata se alege definitiv ~i forma coroanei. Coroana pomilor poarta roadele ~i in conditiile gradinii de linga casa, unde recolte!e mari de fructe vor deveni o regula, ea trebuie sa se deosebeasca printr-o mare rezistenta a ramurilor de scheJ,et pentru a putea suporta greutati de 200-300 kg fructe.

Pomul format du1pa sistemul coro.anei etajate vine din pepiniere in mod oibi;;nuit cu 5-7 ramuri. In momenlul in care :se t1rece Ia taierea de formare, o atentie cleosebita se da alegerii principalelor ramuri de schelet. Prima condipe de care trebuie sa se tina seama in a'legerea rammilor coroanei este a~ezarea lor deopotriva i:n jurul tulpinei. AxuJ-,ramura care prelunge~te trunchiul trebuie sa fie a~ezat Ia mijlocul coroanei. Pentru ,a pobrivi a~ezarea ramurilor in jurul tulpinei, se aleg pe ax 3-4 ramuri repartizate astfel incit sa imparta cercul coroanei in pa~rti egale. Restul 1ramurilor se t,aie complet de J,a baza. Dupa ce au fost alese ramurile principale, care forme.aza prirnul etaj se scmteaza Ia 20-40 om, .ctupa cum sint mai slabe sau mai puternice, avind grija ca virfurHe taiate sa se gaseasca pe cit posibi! Ia acela~i nivel ;;i sa aiba mugurii de Ia virf de regula in afara coroanei. Stabilitatea coroanei se realizeaza ~i prin subordona,rea acesto:r ramuri fata de ax, de .aceea axul se taie cu 20-25 om deasupra ra­murilor latePale.

38

Pentru a asigura o sudura mai puternidi a ramurilor in locul lor de pwindere este necesar ca ele sa se alea1ga mai distant·at una fata de alta pe ax, iar unghiul lor de aplicare sa fie mai mare de 45 .grade. Daca una din cele 3-4 ramuri cre~te aproape drept (vertical), ca ~i axul, se va inde.parta de ax prin punerea unui calu~. iar in caz ca este aplecata se va aduce in. pozitia nor.mala prin legarea ei de ax.

~~ :" ,i

;

(; i) t: .,

~ ~ \t :. : ~ !i

~:\ t! i! ~~

I i I ·.i , e:. !

\!.

Taierea coroanei dupa primavara

I !I

H ,, :o ~!

"

plan tare,

; :

:

~ -------, :;

'· I

E "' "" "' ·. \:'"

--r s ~ c:::,

" l -------- _y

Taierea de formare a coroanei in am:l al doilea de la plantare

- Parti!e din ramurJ !acute din puncta ~i din liniute luate impreunA. arat!lt cre~terea pomului de Ia plantare.

- PArtile punctate luate separat aratll. ceca ce se taie in primAvara anu­lui a! doilea.

- PArtile cu liniute !mpreunA cu celt! negre aratli ce ramine dupa tAlerea. din anul a! doilea.

Atunci cind coroana are forma de vas, adica ii lipse~te axul centr·al, Ia taiere se vor alege 3-5 ramuri principale. respectind acelea~i reguli ca ~i Ia coroana etajata. Restul

39

ramurilor se inliHudi iar cele aJ,ese se scurteaza Ia 20-40 em avinrl grija ca ~i in acest caz virfurile taiate sa se gaseascii pe cit posibil Ia acel~a~i nivel.

In cursu! anului, din cei 3-4 muguri a~ezati Ia virful ramurilor lasate in coroa,na vor cre~te lastari noi cu 'rolul de pre11ungire ~i de obtinere a ramifioatiilor urmatoare. Daca pomii au vegetat normal, noile cre~teri constituie baza for­marii in continu,a,re a coroanei pomilor in al doilea an.

In anul al doilea dupa plantare se urmare~te formarea ramurilor de ordinul 2 pe ramurile e:rescute in anul precedent

40

Taierea de formare a coroanei in anul al treilea - Partlle d1n ramur! fl!cute din puncte ~i cele ha­

~urate Iuate lmpreun!l, arata cre~terea pomulul dupQ tAierea d1n anul al doilea.

- PArtile punctate luate separat aratA ceea ce cade din ramur! dupA tAierea din pr!rnAvara anu-1 ui al treilea.

- Partile ha~urate lmpreuna cu cele negre aratil ce ramine pe porn dupa t~ierea din anul a! treilea.

~i formarea de .ramuri ,de ordinul intii pe prelungirea axului. in etajul a! doilea. In aeest seop ramurile din eoroana se taie Ia 13eeea~i inaltime de 60-80 om dea.supra unui mugure ea,re prive~te in af,ara. Toate ramurile seeundare de pe ramurile pri.ndpale se seurteaza l·a 4-5 em. Axul eoroanei s·e t,aie .rna) lung eu 25-35 em.

In urma aeestei taieri 1pe fieeare ramura din wroana vor ere~te 2-4 lastmi puterniai. ln primavara celui de~al t,reilea an se ale.g·e cea mai slaba ramura din etajul I. Pe aeea·sta. ineepind de Ia :ramificati.a ordinului doi, se masoara in sus 50-60 em ~i se taie deasupra unui mugure ca,re pri­ve~te in afa.ra. Prima ra.mific,atie de ordinul doi se taie eu 15-20 em mai seurta decit ramura de prelungire. Celelalte ramuri din etajul I se seurteaza Ia fel Ia aeeea~i inaltime.

Toate celelalte ramurele de pe ramurile principale se seurteaza Ia 4-7 muguri pentru a le for\a sa se tr.ansforme in ·ramuri de •rod. Cele !rei ramuri din etajul a! II-·lea se taie in asa fel ea virful lor sa fie mai sus cu 20-30 em decit virful ramurilor din etajul I. fata de aceste ramud axul se lasa mai lung cu 30 em.

Taierea coroanei in forma de vas dupii plantare, primavara

Taierea coroanei in forma de vas in anul al doilea de Ia

plan tare

41

In prtmavara anului patru de vegetatie, prelun,girile ra­murilor din etajul I se taie Ia 50-60 em deasupra ultimei ramificatii de ordinul II. Ramificatiile de ordinul II se scurteaza Ia rindul lor cu 20 em fata de virtu! lastarilor de prelungire. La ramurile din etajul II se aplica acelea~i taieri ca ~i Ia ramurile din etajul I. Axul coroanei se traieaza Ia fel ca ~i in anul precedent pentru formarea etajului al III-lea.

Toate ramurile crescute in intcriorul coroanei se scudeaza pentru a fi transformate in ramuri de rod sau se indepartea:za. Dupa ce se termina formarea coroanei ~i pomul intra pe rod se aplica o taiere slaba, oa•re consta in special! in riirirea ramurilor din coroana ~i scurtare'a lastarilo~ de prelungire.

:: ,\ _.., --------.....;

Cu oca:zia rartrii co­roanei, se indrt'lpteaza prin taief'e Ia inel, ramo­rile concurente ale pre­lungirilor, cele uscate, mpte, dezbinate, cele oare cr,esc s,pre interiorul co­roanei ~i una din cele doua ramuri care eventual cresc prea apropia1e.

La ar,bu~tii fructiferi ~i cei decorativi, in fie­care pri:mav,ara inainte de pornilfea vegetatiei se a­plica taierea de rfi,rire sau de ilntdnerir'e care constii di:n inlaturarea tulrpinilor ce d·epa~esc 4-6 ani, a ramurrilor biHrine usoate sau rupte ~i inlocuirrea lor cu tulpini anuale ca1re oresc dirrect di,n colet. Tot

'l'aierea coroane1 m forma de vas primavar.a devreme se taie in anul al tn·ilea de la plantar€' ~.i g:a:rdurile vii din grra-

dina cu scopul de a le reduce inaltimea ~i a provoca indesirea lor. D.aca. g'ardul viu are inaltimea dorita in cursu! verii se va tunde de 2--3 ori pentru a-1 mentine Ia aceea~i inalFme ~i a-i da o forma artistica. Prin Hiieri in cursu! verii se inlatura ~i f.lorile trecute de trandafir pentru a p-rovoca 0 noua lastarire ~i fnflorire.

42

Ti:iierea coadizului a - inainte de t!Uere b ,_ dupA tAiere

Tiiier~a agri~ului a - lnainte de tAiere b -

aJ

dupA tAiere

b) Tunderea gardurilor Vii

a - in trapez ; b - in triungh!

Zmeur dup:>. t;:\iere 43

Lucri'irile de Hiiere sint lucdiri hotaritoa.re pentru ore~terea ~i rodirea an de an a .pomilor ~i ar;bu~tilor fructiferi. De aceea ele trebuie execut;a.te obngato,riu ~i cu multa grija in fie­care a.n.

Alte lucrari in gradina de linga casa

La pomi

In afara lucrarilor aratate rnai sus mai sint ne­cesare in gradina de pomi ~i alte lucra.ri menite sa protejeze atit pomul cit ~i recolta. Toamna tirziu, sau in eel mai rau caz primavara devreme, trunchiul ~i ramurile groase se curata cu perii de sirma sau eu eutit de lemn, de scoarta imbatri,nita, rnu~c,hi ~i lic.heni. Tot ce rezulta de Ia curatirea trunchiului se aduna pe rogojini sau prelate ~i se ard pe:nt.ru a distruge insectele cuibarite in scoarta pentru iernat. Trunchiurile ~i ramurile groase razuite se varuiesc cu Ia pte de var ( 100 litri apa Ia 5-10 kg var stins) pentru a le .dezinfeda ~i apara de boli ~i arsuri.

Ranile de pe trunchi sau .ramuri se netezesc ~i se ung cu mastic sau cu amestec de balega de vadi cu Jut.

Scorburile se dezinfecteaza cu pacura sau cu solutie de calaican ~i se astupa cu un dop de diramida cu morta,r sau eu ciment.

Pentru a lupta cu brumele tirzii de primavara, se inHrzie inf,)oritul pomilor prin adunarea ~i batatori'fea zapezii in jurul lui, prin varuirea cu lapte de var inainte de pornirea vegeta­tiei (februarie, inceputul lui madie) ~i prin realiZia·rera unui strat gros de fum in gradina atunci dnd ~Se a~terapta caderea brumei. In acest scop pent<ru 3-5 pomi se face cite o gramada de paie, gunoi, frunze, buruieni semirputrede ~i putin umede careia i se da foe irmediat dupa miezul noptii, lasindu-se sa arda inca 2-3 ore dupa rasiiritul soarelui. Bruma c.ade de obicei in noptile senine, care :se cunosc dupii timpul lini~tit Ia .apusul soarelui ~i racirea vremii dint·r-o data, mai ales in jurul orei 9 seara.

Ca o lucra,re de ingrijire a rodului trebuie sii socotim ~i a~ezarea proptelelor sub rarmurile inciircate cu fructe. Propte­lele se a~aza in partea dins:pre vi:rf a ramurilor ~i trebuie sa aiba in virf dte o bifurcatie (craoana) in care se a~a.zii un ~omoiog de paie pentru a preveni ranirea ramurilor sub oare se a~.aza.

44

ln griidina de legume

Pe lin.ga lucrarile amintite mai sus in gradina de Jeaume se fac ~i unele lucrari de ingrijire care privesc doar an~mite culturi. La culturile semanate de-a dreptul in gradina cum sint: mo.rcovi, patrunjelul pastirnacul, sfecla, castravetii, dovlecei ~i altele se face rari­tul plantelor inainte de pra~it.

La radacinoase (morcov. patrunjel, sfecla) raritul se face in 2-3 rinduri iar plantele ramase se folosesc- in consum.

Ro~iile se adicesc ~i St'

Ieaga linga arac pentru a nu le lasa culcate pe pamint si pentru a expune mai bine fruc­tele Ia soare. Pentru a obti'lP fructe mari ~i cu coacere m~i timpurie, .ro~iile se copif.esc, adica li se i.ndeparteaza Ias­tarii care cresc Ia subtioara frunzelor ori de cite ori apar.

Tot cu acela~i scop se face ~i ciupitul vrejurilor de cas­traveti ~i dovlccei, lasind doar 2-3 fmnze bi.n.e formate. Ariicitul piitl"igelelor ro~ii

Lupta impotriva bolilor ~i insectelor daunlitoare in gradina

Insecte,)e daunatoare ~i boli.Ie pomilor, arbu~ti!or f,ructiferi ~i legumelor dijmuiesc o buna parte din recoltele de fructe ~i legume aducind pagube foarte mari. In lupta cu ace~ti dauna­tori in gradi,nile de lin.ga casa o importanta ma,re o .au masu­rile simpl·e de combatere: aplicarea taierilor Ia timp ~i inlatu­rarea ramurilor uscate ~i bolnave, curatirea trunchiurilor ~i a ramurilor scheletice de scoarta moarta, licheni, mu~chi, varu­itul tulpinelor, sbri.ngerea ~i distrugerea frunzelor cazute, !ucrarea pamintului toamna ~i primavara, adunarea cuiburilor de omizi ~i altele.

45

Atunci cind avrm atacuri puternice de insecte ~i boli, se aplica stwpima ~i prafuirea pomil·or cu diferite substante chimice otravitoare.

Un ajutor pretios al cultivatorului in lupta cu i.nsedele diiuniitoare sint piisiirile. Ele di:strug foarte multe insecte. larve, omizi ~i ouii. Cele mai folositoare piisiiri pentru grii­dinii sint : ciociinito.arele, gra­mii, codobaturile, rindunicile, privighetorile, vriibiile, .pitigoii ~i altele. Aceste pii.sari trebuie atrase p\l'in toate mijloacele in livadii, construind pe.nt,ru ele adaposturi speciale pent·ru cui­buri ~i mai ales ciisute pe care le vorn ati:·.na in porni.

In fiecare gra.clina indivi­duala trebuie sa a~ezii.m eel putin 2-3 cuiburi. Pentru a lua miisuri preventive sau de Stropitul pomilor

Cuitt~ri de pasari

46

combatere impotriv.a insectelor ~i bolilor est.e neoesar sa le cunoa~tem.

P1rimavara din vreme se string din po.mi cuiburile de omtzr ale fluturelui alb, ~i ale fluturelui cu pintecul auriu. Faptul cii in cuiburile ~acestora stau ,ascllinse omizile vii, este necesara distrugerea lor ~prin arde1re, imediat dupa cules. Datorita faptului di 1pe ramuri ~i trunchi ~exista numero~i spori (;germe:1i

Frunze cu omizi de fluture alb

ai bolilor), in cursu! iernii po­mii ~i arbu~tii se stropesc cu solutii in.seoto-fu.ngicide cum ar fi carboli;neum 5-8%, ulei mi­ner.al 3-6%, sau zeama sulfo­calcica 20 %. Aplidnd aceste

Fmze cu omizi de fluture cu pintecul auriu

Paduchele din San Jose a - mascu:ul ; b - larva in pr;r,,_,l

stadiu Far[;. atacata de

paduchele din San Jose

47

Gargarita florilor de mar

Putregaiul fructelor

48

trata.mente vom combate atlt ciup·ercile cit ~i insectele dauna­toare printJre ca•re ~i paduchele din San Jose. Acesta su,ge seva, din c·are c.auza tpomii slaibesc ditn .a.n tn .an ~i in cele din ur.ma se usuca. Deoatrece 'paduchele din Sa;n Jose se inmulte~te foart·e repede este necesar sa stropim pomii r.egulat a!Hel se pro­due pagube enonme.

Primavar.a indata ce se u.mfla bobocii de ·floare de mar si par, ap.are gargarita florilor (Athonomus pomomm) c.are­de')pune cite un ou in fi.ecare lboiboc. Larva ce iese dis.truge or­gatnele itntNioare ale florii din care cauza ele nu leaga fructe. Lupta cont.ra •ga,ngarit,elor se duce prin scuturare.a •pOtmilor dimineata pe racoare cind insectele sint inca .amortite. Garga­ritele cazute tSe aduna 'Pe ,rogojini ·s:au p,r,elate ~i se clist.mg pri:n ard,ere. Contra .gargaritei Horilor .s.e 1poate lupta ~i 'Prin stropirea cu Ga.mexan 20/0 .

In momentul cleschide•rii florilor gindacul paros dis­truge pet.alele si ipa,rtile gi:ngase din floare iar carabu~ul de mai distru;g.e frun.ze!.e. Comba:terea ace;stor gitndaci se f:ace­prirn scuturatma lor din .porn sau pri:n stropitrea cu Gamexa·n 2%.

tDupa ce :apa.r fmnzele si boibocii din floare, marul ~i parul se strop e-sc cu ,zeama bordeleza I%. in ca.re se adaug1a 250-400 gra.me de aneniat1e Ia 100 litri solutie. Prin aceasta solutie se combat rapanul .pe fructe si petele cafenii pe frunze produse tde lfli~te ciuperci si omizile de cotari care disbrug atit frunzele cit ~i bobocii cl'e floare.

Pentru combaterea fainarii marului ~i agri~ului, precum si ba~icarea frunzelor Ia pi·ersic, .produse tot de ciuperci, folosim zeama sulfocalcica 2%.

lndata dupii scuturar.ea pdalelor, pomii se stropesc a rloua oara cu solutiile a.ratate mai ·sus. Cu acest tratament se combat·e ciuruirea frunzelor Ita cai's ~i cires, rapanul ~i petele cafenii de pe frunzele de malr ~i par, putregaiul fructelor (Monilia) de l.a toate speciile, precum ~i viermele merelor.

La 2-3 sap,tami:ni dupa eel de-·al ·doile.a tratament, pomii se stropesc cu acelea~i solutii 1penttru combatere;a vienmelui merelor si pmnelor, a rapa.nului ~i a petelo.r cafetnii de pe­frunze, precum si a vi·e.nmelui .frunzelor. Paduchii. verzi, ca.re ataca po.mii, anbu~ti.i, va.rz.a, se com!bat iprin stropiri cu solutie de tnicotox 0,4-0,5% sau cu emulsie de sa;pun !?i petrol 1 D,/o.

Coropi~nita s.e combate •ptri.n uruiala otravi.ta sau se­prinde in .ghivece ingmpate la nivel cu ·suprafata pamintului.

Plo~nifa verzei, pul"ecii de pamint si musca verzei se­com:bat p.rin prafui•re cu D.D.T. sau analcid ·stear.a s.au 1dimineata

4!)

Mana se produce pe cea.pa, c·astraveti ~i ro~ii ~i se corn" bate prin stropiri cu zeama bordeleza 0,5-1% repetate la intervale de 7-8 zile. La fel se trateaza ~i putregaiul inelar al tomatelor care produce putrezirea fructului.

Molia marului 1 - ponta ; 2 - larva ; 3 - pupa ; ~ - adultul ; 5 - cuib de

larva

Viermele merelor ~i perelor 1 - adultul; 2 - Jarvi!.

Stropir.ea plantelor se .face pe vreme lini~tita, fa.ra vi~nt sau r-Ioaie . .Solutia cu care se stropesc plantele trebuie sa s·e a~·eze pe toate organele plantei ca o ceata foarte fina.

Deoarece solutiile de stropi1 sint otravitoare, .f,ructele ~i legumele supuse tratamentului nu se dau in consum decit <lupa 7-10 zile de Ia stropire ~i bine spalate.

P1entru a cunoa~te modul de preparare a! solutiilor folo­site in combaterea bolilor ~i daunatorilor ca·re ataca plantel·e din ·gradina vom folosi instructiunile care insotesc de obicei pre­parateJ,e chimice ·~i ori de cite ori este nevoie, vom cere .sfatul agronomului din apropiere.

50

RECOLTAREA FRUCTELOR ~~ LEGUMELOR

Fructele In gdidina de Hnga casa se recolteaza f.n mo-mentul coaoerii depline, dnd lntrunesc maximum de calitati:

(:Uloa.re normalii, gustul ~i aroma speciiice soiului, seminte complet hrumifieate. Timpul eel mai bun pent:ru recoltat este dimineata ,pe riicoare dupa svl.nt.area picaturilor de rouiL

0 . .

'

~:~----- ....

Tehnica culesului merelor Tehnica culesului prunelor

Recoltatul se face cu multii grija farii a viitiima f.ructele ;:.i a rupe .ramurile purtiitoare de rod. Este interzisii scuturarea sau baterea pomilor cu priijina, deoarece fructele se izbesc de ra:muri ~i de piimlnt cii.piittnd nu numai lovituri ci ~i riini1

care exclud orice posibilitate de piistrare mai lndelungatii.

51

Tn afara de aceasta dad pomii .sint scuturati se rup r.amurile de •rod, f,a1p.t oa,re diminuiaza r·ecoHra a'nilor urmatori.

Marui tre,buie cuprins cu mina, pedunculul trebuie aparat cu degetul aratator !Inga locul de .prinderea lui de ramura ~i fructul trebuie tras in p.artea npusa aceleia in care atkna. Fructele se 1a~aza in ladite sau in co~uri captu~ite cu fin, ia,rba, pima de .sac etc.

Tehnica culesului zmeurei

Cap~uni!.e ~i zmeura se recoltea:za cu o portiune de co­dita, f<'iira 'a le at'i.n,ge cu mina ~i se a~aza ingrijit i,n cutii mici de 1-2 kg ca·pacitate. Coaca.zele ~i agri~ele se recolteaza Ia 2-3 zile dupa ce au capatat culoarea caracteristica.

Legwmele se r.ecolteaza cind ajung Ia maturitatea dorita. Tomatele, vinetele, se 1recolteaza ;numai cirnd .sint bine coapte; dovleceii, caskavetii, •salata, fasolea ;pastai ~i alteie, din oontdi se culeg crude iar .ardeiul, morcovii, sfecla, .patrunjelul, se recoltea,za ~i crude ~i coa,pte. Recoltatul se f:aoe dimirneat·a sau ,P'e !,nserak Peste zi, di1n cauza caldurii, legumele pi·erd o parrte din gust ~i fra,gezimea lor. Legumele destin1ate pas­trarii pentru i.ar.na se ,r,ecolteaza cit mai tirziu pe timp frumos ~i USC·at aJe.gi1ndu-se exempJareJe ceJ.e mai sanato.ase ~i nevatarmate, fa:ra insa sa le s.palam, chi:a,r dacii au ,pamint pe ele.

PASTRAREA ~I PREPARAREA FRUCTELOR ~I LEGUMELOR IN GOSPODARIE

Pastrarea fructelor iarna

Vreme indelun,gata, in stare prroaSJpata se pot piist1 numai soimile de mere ;;i pere de iar.na. Soiurile de mere pere de vara se pastreaza putirn, rpirna Ia doua sarptamini du~ recolt,are, iar cele de toamna 1-2 luni.

In carntitati mici, merele ;;i perele se .pastrrea.za in pivnit In C·amere nelocuite, in camara sau :pe balcon. fncaperea pentJ pastrnarea fructelor trebuie sa fie curata, fara mirosuri stra­irne, uscata ;;i ·bine ve.ntil·ata, iar balcoanele sa fie ferite de 'bat,aia clirecta a soar.elui. In ~ncarperil,e Hpsite de ,aerisi:ne sau rprea uscate, frructele se sbircesc, se pas tre.aza a nevoios ;;i :putrezesc re:pede. Mai bine se pastreaza fructele de mari­me mijlocie, fara zgirietl!!ri sau lovituri, sanatoase ;;i neatac.ate de bolli sau irnsecte.

In veclerea past;rarii. fruc­tele se a;;aza .pe polite sau se ambalemz:a in liizi. Pe polite .fructele se a;;aza in 3-4 rin-duri; cele tirzii se pot a~eza Pastrarca mcr21or in pivni1ii

ptna Ia 5-6 rinduri. In ladite s.e a~a:za 1n ,finduri separate prin straturi de talaj uscat, fara mims. La fiecare 3-4 sii.pta­mini fructele se controleaza, indepartind pe cele putrede sau cu inceput de putrezire. Pentru racirea incaperii, toamna s·e deschid ferestrele in timpul noptii ~i se inchid ziua.

Temperatura in incaperile de pastrat fructe se mentine con~tanta de 2-?"C. Atunci cind temperatura scade sub oo fructC'le se acopera cu rogoji.ni, paturi sau prelate.

U scatul fructelor

Fructele se pot usca Ia soare, in cuptoa.re, pe plita ~i in uscatorii speciale. Uscatul Ia soare se face sub cerul liber (pe acop·eri~, pe stelaje, prelate s.au ~oproane) in camere in poduri. magazii sau alte incape.ri. La soare fructele se usuca rnai re­pede decit in incaperi :;;i calitatea produselor este mai buna.

Pentru uscat fructele (prunele, caisele, piersicilc, poamele de mere ~i pere) se sorteaza p·e e:alitati ~i gradul de coace.re ~i se sp.ala cu apa curata. Di.n mere ~i pere se inlatura camerele semintelor ~i •partile vierrna.noase, daca exista.

La f·ructele simburoaselor inainte de uscare li se inliitur3. ~oditele; prunelor, caiselor ~i piersicilor li se scot ~i simburii.

Dupa spalat ~i curatat merele :;;i pere1e se taie in lung in bucati groase de 6-8 em iar p·runele ITI"ii ~i caisele in juma­tati sau sferturi. Fructele astfel pregatite se afunda in apa fierbinte pentru ,oparit" timp de 2-3 minute (roerele ~i perele) ~i un minut :;;i jumiltate prunele. Din apa fierbinte fructele se scot repede ~i se racesc 2-3 minu1e in apa rece.

Zmeura, coacazele negre ~i cap~unele nu se oparesc. Dupa oparire fructele se a:;;aza uniform pe gratii sau

sci.nduri care se expun Ia soare pe stelaje, tnclinate spre sud. Se pot tntinde fructele ~i pe rogojini, prelate curate care se intind de obicei pe acoperi~uri.

Pentru uscatul fructelor sub ~apron, in poduri, magazii, sau alte incaperi, stelajul se a~aza in 2-4 ri.ndUJri. I.n timpul uscatului fructele se amesteca de 2:..._3 ori. Pe timp de ploaie sau roua fructele uscate se string in inca:peri curate. La aer se pot usca fructele taiate ~i in~i.rate pe sfori, a,gatate tn partea de miazazi a sbre·a~inilor, pe peretii constructiilor ~i in pomi.

Uscatul fructelor Ia soare durea.za a·proximativ 1-6 zile in functie de timp ~i felul fructelm. Vi~~nele ~i .pmnele se

)4

usuca de obicei mai incet dectt merele ~i perele. Rezultate bune da uscarea la soa·re a coadizelor negre.

Usc.atul fructelor, in speciai al .prunelor din soiurile Agen ~i Tuleu ,gr.as se face in cuptoa.re de uscat speciale !-mde se obtin produse de cea mai buna calitate.

Dulceafa care este nelipsita in casele noastre se poate pre­gati din orice fruct, fara a mai vorbi de magiunuri ~i marmelada pe care le putem pregati cu u~urin.ta in orice gospoda.rie.

Lista produselor ce se obtin din fructe poate fi cu mult marita ~i acest lucru se poate realiza u~or cu ajutorul g.ra­dinilor de linga casa.

Pastrarea legumelor

Legumele ca ~i fructeJ.e se pastreaza in pivnite, bo.rdeie sau in silozuri afara.

Ca urmare a continutului mare de apa ~i prezenta in =le a substantelor u~or asimilabile, legumele sint foarte u~or supuse vestejirii rapide ~i stricarii. De aceea ele se 'pastreaza Ia temperaturi joase (nu mai jos de O"C) constante ~i cu o umiditate relativ ridicata a aerului (90-95%). ln acest fel multe legume pot fi pastrate in stare proaspata timp de 7-8 luni.

Legume\.e cele rnai bine de pastrat sint : morcovul, pa­trunjelul, pastirnacul, telina, ridichile .de iarna, sfecla ro~ie. ceapa, usturoiul, prazul, cartoful, varza cii1patini etc.

Inainte de a fi puse Ia pa.strat legurnele trebuie .pre­gatite; i:n acest scop l.a unele se curata ~i se indepa.rteaza frunzele de prisos (varza, salata) la altele s·e indeparteaza toate frunzele afara ·de c~le centr.ale (sfecla, morcovul, pa­trunjelul) ~i s·e usuca, fara tnsa a I.e spala.

In pivnita legumele se a~aza in straturi care s.e despart intre ele cu nisip, pentru a izola eventualele exemplare stricate, sau impachetindu-se in hirtie de ziar fi.ecare exemplar in parte - aceasta metoda da rezultate bune mai ales in cazul radacinoaselor ~i al verzei.

Cea.pa impletita in funii s·e pastreaza bine ati.mata in carnara.

In silozuri se pastreaza in special legurnele radacinotlsE' (rnorcov, patrunjel, sfecla) Ia ca1Pe se adauga cartoful.

De cele mai :multe ori silozu.rile se fac la sup.rafat.a pa­mtntului, late de 1-1,5 metri Ia ba·za, inalte de 0,8-1 rnetru ?i lungi in .functie de cantitatea de legume ce o punem Ia

55

pastrat. Pe foodul silozului se sapa un ~antulet, iar Ia rnar­ginea lui, de o 1parte ~i de alta .pentlfU ev.acuarea apelor sa.parn alte ~antulete. I·n .siloz legumel·e se .a~,a,za varsate :sau se

dadesc ~i se acopera cu mai mult·e straturi de pam\.nt ~i

J

Siloz de cartofi 1 - cartofi ; 2 - paie ; 3 - pAmint ; 4 - canal de ventilatie ; 5 - co~uri

de ventilatie ; 6 -· canal pentru captarea ~i scurgerea apei

paie. Din 2 in 2 metri se f•ace co~ pentru aerisire care pe timp fri1gwros s.e urnple cu .paie. Tempenatura de ·past.rare trebuie sa fie de numai c-It eva gna1de ( l-5°C).

~i un:ele flori oa gher.ghinele, gladiolele etc., se swt toamna din rpamint ~i se pa.stre.aza in indperi ie.rite de ger pina primavara. Gl·adiolele se .pastreaza pe stelaje sau in lazi suprapuse ia.r tuberculii ghenghimelor in nis~p.

Locurile de pastrare trebuie di.n dnd in dnd ,aerisite, iar le·gumele :se revizuiesc inlatlllrind pe cele stricate.

Tnamna din o ,p.arte di.n \.egume (var,zii c·astraveti, ro~ii etc.) se ,p.re,gatesc muraturile ~i conservele care nu t~rebuie sa lipseasca din nici o gospodarie.

CALENDARUL LUCRARILOR DIN GRA.DINA DE· LINGA CASA *)

Ianuarie ~i februarie - Revizuirea ~i repararea inventarului necesar pent.ru

gdidina. - Procurarea ingra~amintelor.

- Procurarea semintelor de legume ~i flori. - Scutura.rea zapezii in jurul pomilor. - Adunarea zapezii in jurul :pomilor.

Martie - Curatirea scoartei pomilor de mu~chi ~i licheni, va­

ruirera trurnchilor. - Aduna.rea cuiburilor de omizi, a iructelor mumificate­

~i arJerea lor. - Taierea pomilor ~i arbu~tilor fructiferi. - Arplicarrea t.ratamentului Ia pomi pentru combaterea pa-

duchelui din San Jose ~i a a.ltor insecte ~i boli. - Altoirea cu r.amura deta~ata.

Sa,parea gropilor pentru plantarile de p.rimavara. - Plantarea :pomilor ~i ar!bu~tilor. - Sortarea semi:ntelor de l~egurne ~i flori. - Sapatul terenului in gradina. - Pregatirea rasad:nitelor calde pentru p.roducerea rasa--

dti;rilor de tomate, virnete, varza de vara, a,rdei ~i flori. - P.retgatirea straturilor, .semanatul spanacului, mazarei.

cepei; pla.ntatul arrpagicului ~i al usturoiului. - Despartirea ~i plantare.a tufelor de flori perene.

Aprilie (inainte de pornirea Vt"getatiei) - Continua1rea lucrarilor netenminate in luna precedenta. - Realtoirea pomilor. - Plantarea de primavara a pomilor ~i anbu~tilor. - Administrarea ingra~amintelor ~i sarpatul in gradi.na. - Curatirea f.runzelor uscate din pla.ntaFa de dp~u:ni ~i

indepartarea stol011ilor uscati. - Stropirea piersicului cu ze.ama bordeleza 2-3 % contra

basicarii frunzelor. - Stropirea c·elorlalte simburoase cu zeama bordeleza

4-5% contra putregaiului fructelor ~i altar boli criptogamice.

•) Dup!l. T. Bordeianu $i Livia ~tefan.

57

. Aprilie (·dUJpii ·pomirea vegetatiei). - In.grijir-ea rasadurilor; repicatul rasadurilor in alt'€

rasadnite l:a dist,ante mai mari. - Continuarea semanatului ~i pl.antatului in grad~na de

tegume ;;i flo,ri. - Luc.r.a.rea ;;i mulcirea solului. - Stl!"opir-ea ~pomilor cu zea.ma bordeleza l% .plus 250-

400 g verde de P,aris .pentru combaterea bolilo.r criptogamice. - Scuturarea ~de pe pomi pe prelate ~i adunarea ,gar,ga·

ritei florilor de mar. - Prafuirea pomilor cu D.D.T. contra gargaritei de mu­

guri ~i flori. - Aplic.area tratamentelor cu nicotox 0,4-0,50fo., cu pari·

dol 0,2% ecatox 0,2% sau cu D.D.T. contra paduchilor verzi. ~ Inlaturaf'ea materialelor cu care ,au fost inveliti pomii

contra i~purilor in timpul iernii. - Aranjarea in gradina a materialelor fumigene ~pentru

lupta contra brumei. - P~ra;;itul in gradi:na de legume ;;i pe straturile de flolfi. - Plantare.a in gradi.na a primelor rasaduri de ro;;ii, vi-

nete, ardei :;.i flori.

Mai Continuarea luptei contra brumei.

- Desfacerea mu;;uro·aielor de l·a pomii plantati i:n toamna. - Combaterea gindacului paros at florilor p.ri1n scutur.area

pomilor dimineata. - Pra;;itul ;;i mulcitul solului Ia toate culturile. - .A;plicarea t:ratamentului cu zeama bordeleza 1% pentru

combaterea rapanului, putregaiului ;;i .altor boli. In caz de nevoie, Ia zeama bordeleza se adau.ga 0,3% verde de Paris im­potriva daunatorilor care distrug fmnzele.

• - Aplioa.rea t.ratamentului contna fainarii marului cu zeama sulfocalcicii 2% prima data Ia desfacerea mugurilor, a doua - inainte d-e inflorit ;;i .a tr.eia dupa inflorit).

- Aplicarea ingra;;amint.elor suplimenta,re Ia pomi, arbu;;ti, legume ;;i flori.

- Continuarea plantarii in gradina a rasadurilor de ro;;ii, vinete, ardei ;;i flori.

- Pra;;itul ;;i udatul culturilor de legume ;;i flori. - Facerea riisadurilor reci pentru .producNeia ra~adurilor

de varza, cono:pida ;;i .gulie de toamna .

. 58

Junie - U datu! pomilor ti.neri. - Pra~itul pami:ntului din livada ~i gradina. - Aplicarea tratament·elor cu eoatox ~i 1parridol in con·

centr.atire de 2% contra rpaduchelui din Sal!l Jo.se ~i a 1paduchi· lor verzi.

- Aplicarea tratrament.elor cu zeama sulfooalicica 2-2,5% contra ra1panului Ia mar ~i :pa1r.

- Lndeparta.rea drajonilor (lastarilor ce cresc din .radii· cini) de prisos Ia zmeur !?i a stolonilor Ia cap~uni.

- Stringerea ~i distrugerea f.rud:elor viermanoase ca· zute.

- Ta.ierera din radacina a d!~ajonilor a.paruti liD jurui pomilor.

- Pra~itul, udatul ~i ingra!?.atul suplimentar a! culturi-1or de legume ~i flori.

- Tutoratul, palisatul !?i copilitul patliigelelor ro~ii. - Combatre.rea bolilor ~i daunatorilor in gradirna de

legume ~i flori. - Scoaterea bulbilor de lalele, zambile, cri.ni in vedere<~

despartirii bulbilor mici. - Semanatul florilor bienale.

Iulie - Pra~itul ~i distrugerea buruienilor in gradina. - Aplicarea ingra~amintelor potasice ~i fosfatioe. - U dare a pomilor, arbu~tilor, legume! or ~i florilor. - Udarea culturii de ciiNuni dupa s.t.ringerea recoltei. - Aplicarea tratamentelor contrra paduchilor verzi ~i r2

paduahelui din Sam Jose, precum ~i contrra daunatorilo.r din gradina.

Recoltarea fructelor de va.ra. - Plantarea verzei de toamna. - Continuarea semanarii plantelor bienale.

August - Aplicarea tratamentelor Ia soiurile de iarna de mar

~i par. - Punerera p.roptelelor Ia pomii cu rod abundent. - Indeparrt.area tupinilor care au rrodit la zmeur.

. - Pra~itul ~i udatul culturilor de legume ~i flori. - Recoltarea semirntelor de flori ~i conUnua,rea sema·

natului florilor bienale.

Septembrie - Riirirea tufelor de coaciiz ~i agrri~ ~i indepiirtarea

tul,pi.nilor usc.ate Ia zmeur. - Recoltarea fructelor. - Sii.paiul gropilor .pentru pla.ntiirile de toamna. - Pregiitirea straturilor i'n gradina pentru &emiinatul

de toamnii. - Des.piirtitrea tufelor de flori perene. - Recoltarea semintelor de flori.

Octombrie - Admi1nistrarea balegarului ~i ingrop.area lui o data cu

lucrarea .adincii a solului. - Riiritul ramurilor din coroana pomului, prin inde,piir­

tarea celor .rupte ~i dezbinate. - Curatitul trunchiurilor de scoarta moarta, licheni ~i

mu~chi ~i varuitul lor. - Adun:area f,runzelor ~i Jructelor cazuk

Plantarea de toamnii a pomilor ~i arbu~tilor. Invelirea tmnchiurilor Ia pomii tineri contr•a iepu-

rilor. Recolta,rea celor mai muUe legume. Recoltarea ~i pla,ntatul de toa.mnii al legumelor rezis­

tente la ger. - Scoaterea bulbilor de sabiute. tuberculii de gher­

ghine ~i rizomii de Canna ~i punerea lor l:n incaperHe in care se pastreazii peste ia.rna.

- Plantare.a 1bulbilor de lalele; zambile, crini.

Noiembrie - Contilnuarea lucriirilor neterminat.e i1n luna prece­

dootii. - Aplicarea Ia pomi a tratamentelor de iarnii dupa

ciiderea frunzelo.r. - Sbringerea ~i disbrugerea cuiburilor de omizi. - Siip·atul ,g.ropilor pent,ru plantii.rile de primavarii. - Controlul bulbilor, rizomilor ~i tuberculilor de flori

pu~i Ia piistnare.

Decembrie Continuarea, daca tirnpul permite, a lucriirilor neter­

min.ate in luna rprecedentii. - Stringerea ~i biitiito.rirea ziipezii i•n jurul pomilor. - Controlul bulibilor, rizomilor ~i tuberculilor de flori

pu~i Ia pastrare.

so

INCHEIERE

Da·torita grtJll Partidului ,Muncitor,esc Romin, pentru ridicarea continua a nivelului de trai, oamenii muncii din tara noa.stra folo.sesc in hrana lor - pe linga celelalte alimente - oantitati din ce in ce mai mari de frructe ~i legume.

Comitetul Regional de Partid Pite~ti ~i Sfatul ,popular al r-egiunii Pite~ti au irnitiat organizarea unor adeva.nate ~antiere pentru plarntarea unor livezi mari de pomi ~i arbu~ti fructiferi, pe coastele dealurilor astazi gola~e ~i nepwduc­tive. Un interes deoseJbit se manifesta pentru crearea ~i buna cultivare a rgradinilor de pe lirnrga locuintele oamenilor muncii. Acest interes trebuie dezvoltat mai ales in raioanele din zona de cimpie a regiunii noastre, li:p·site pi,na acum de fructe. Fiec·are .gospodar are posibilitati neli:mitate pentru a-~i fac.e linga locuinta o gradina :ba:g,ata in fructe, legume ~i flori de toate feluril~. In ,spriij:nul acestei actiuni vine astaz.i statui nostru democrat-popular care ajuta pe oamenii muncii cu materiale, preparate pentru stropit, material saditor, asis­tenta tehnica ~tc. Celelalte sarcini sint ale noastre, ale culti­vatorilor. Munca staruitoare, la.rgirea continua a cuno~tintelor agricole, sint mijloacele care ne vor duce Ia rezultatele dorite.

Pentru a veni in ajutorul oamenilor muncii s-a sc.ris bro~ura de fata in care sfnt pr~ezentate, de~i sumar, cele mai importante lucrad cu privire Ia cultivarea i·n modul oel mai bun a gradinilor de pe linga casa. Pentru intocmirea ei, alaturi de luc:rarile aparute ptna acum, in aceasta directie, s-a folosit ~i cea mai buna ex•perienta a go5podarilo.r din regiunea noastra, a~a incit, rapliotnd sfaturile cuprinse in aceasta bro~ura, oramenii muncii de Ia s.ate ~i ora~e vor putea obtirne productii mari de .flfucte ~i legume neceSiarre pent:ru 'hnana ~i multe flori pentrru infmmusetarea locuintelor.

Cultivind cu chibzuinta terenurile de pe linga casii vom contribui ~i mai mult Ia tr.ansformarea .regiunii J?ite~ti intr-o adevar·ata gradirnii de pomi frucHferi rraspunzind asUel J,a chema.rea ce ne-a fost adresata de :partid ~i guvern privitoa.re la ridicarea nivelului de trai.

Ill

BIBLIOGRAFIE

N. CONSTANTINESCU Pomicultura Bucure!?ti 1958

MAIER, M. DUMITRESCU, M. BULBOACA Legumicultura, vol. II Bucure!?ti 1958

TEODOR BORDEIANU, LIVIA ~TEFAN

V. SONEA, I. MILITIU, FL. LUZESCU

V. EGOROV, E. NAZARIAN

N. CONSTANTINESCU. T. BORDEIANU, C. IONITA

Cum sa ne cultivam gradina de linga casa

Sa plantiim !?i sa ingri­jim cit mai bine po­mii din jurul casei.

Indrumatorul pomicol

Regiunile poanioole din R.P.R. cu premizele pentru dezvoltarea in perspectiva a pomi­culturii.

Colee. SRSC 1960

Moscova 1958

CUPRINSUL

Cuvint introductiv •••••••••••••••• •••••••••• •• •••••• ••••••••• 0

Scopui ~i importanta griidinilor de lingii casa .................. :

Alegerea ~i repartizarea plan tel or in griidina de lingii casii ....... . Intii despre clima ~i plante ........................... -.. . Ce plante putem cultiva ................................. .

Alegerea speciilor !;li soiurilor de pomi ~i arbu~ti fruc-tiferi ....................................... .

Alegerea spec.iilor ~i soiurilor de legume ........... . Alegerea florilor ~i a plantelor decorative ......... .

Repartizarea culturilor Pe teren ......................... .

Lucriirile necesare pentru infiintarea griidinii ................. . Pregiitirea terenului ......................... _ ........... . Materialul siiditor pomicol ............................... . Timpul ~i tehnica plantiirii pornilor ....................... .

Sapatul gropilor ................................. . Tehnica plantiirii ................................... .

Producerea riisadului de legume ~i flori ................. . Semanatul ~i plantarea Iegumelor ~i florilor ............. .

Lucrarile de ingrijire a culturilor din griidina ................. . Lucrarea solului ....................................... . Taierile pomilor ~i arbu~tilor fruc.tiferi ................... . Alte luoriiri in gradina de lingi\ casa ..................... .

La pomi ........................................ .. In griidina de legume ............................. .

Lupta impotriva bolilor ~i insectelor diiuniitoare in griidinii ..

Recoltarea fructelor ~i Iegumelor ............................... .

Pastrarea :;;i prepararea fructelor ~i Iegumelor in goS'podiirie ..... . Piistrarea fructelor iarna ................................. . Uscatul fructelor ......................................... . Piistrarea Iegumelor ..................................... .

. Calendarul lucriirilor din griidina de linga casa ................. . Incheiere .................................................... . Bib!iografie

pag.

3

7

to 10-12

12 16-lS 19

24 24 26 27 2B 2S 31 33

36 36 37 44 44 45 45

51

53 53 54 55

57 61 62

I.C.P.-M.F.A. - Cd. 3281/960

Lei 0,50