GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ8 În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în...

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI FINANŢE

RÂMNICU VÂLCEA

GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE

DE LICENŢĂ

anii universitari 2006-2009

Specializări

• CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

• FINANŢE ŞI BĂNCI

Editura Fundaţiei România de Mâine Bucureşti, 2006

2

3

C U P R I N S Universitatea Spiru Haret în anul universitar 2006-2007 …….... 7Metodologia admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă în anul universitar 2006-2007 …………………………………..

14

Lista facultăţilor, domeniilor şi specializărilor acreditate şi autorizate la care se organizează admiterea la studii universitare de licenţă în anul universitar 2006-2007 ..………………………..

18Facilităţi ………………………………………………………... 21Înmatricularea ………………………………………………….. 21Înscrierea ………………………………………………………. 22Evaluarea ………………………………………………………. 22Prezentarea Facultăţii de Contabilitate şi Finanţe …………….. 25Structura anului universitar 2006-2007 ………………………... 35Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune

Planul de învăţământ – Anul I ……………………………… 39Programele analitice ale disciplinelor – Anul I …………….. 40Planul de învăţământ – Anul II …………………………….. 65Programele analitice ale disciplinelor – Anul II …………… 66Planul de învăţământ – Anul III ……………………………. 95Programele analitice ale disciplinelor – Anul III …………... 96

Specializarea Finanţe şi Bănci Planul de învăţământ – Anul I ……………………………… 125 Notă explicativă ……………………………………………. 126 Planul de învăţământ – Anul II …………………………….. 129 Programele analitice ale disciplinelor – Anul II …………… 131 Planul de învăţământ – Anul III ……………………………. 151 Programele analitice ale disciplinelor – Anul III …………... 153

Programe complementare şi informaţii generale ………………. 177Pregătirea practică a studenţilor ……………………………. 179Pregătirea pentru cariera didactică …………………………. 180Obţinerea certificatului de competenţă lingvistică, necesar pentru înscrierea la examenul de licenţă ................................

181

Perioada/perioadele în care se optează pentru (pachet de) discipline opţionale şi facultative ……………………..........

182

4

Transferul de credite în interiorul Universităţii Spiru Haret …... 182Accesul la Biblioteca virtuală a Universităţii şi la Internet ……. 183Centre şi colective de cercetare la nivelul facultăţii …………… 183Cercuri ştiinţifice studenţeşti ………………………………….… 184Centrele teritoriale I.D. …………………………………………. 185Extrase din Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor 188

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

5

în anul universitar 2006-2007

6 6

UNIVERSITATEA SPIRU HARET în anul de învăţământ 2006 – 2007

La 19 ianuarie 1991, pe baza

prevederilor art.1 din Legea pentru persoanele juridice nr.21/1924, adu-narea generală constitutivă a Fundaţiei România de Mâine a aprobat Actul constitutiv, prin care s-a înfiinţat Fundaţia România de Mâine – instituţie social-umanistă de cultură, ştiinţă şi învăţământ, autonomă, fără scopuri politice sau patrimoniale, persoană juridică de drept privat, având în structura sa, ca parte integrantă, Universitatea Spiru Haret.

Acreditarea Universităţii Spiru Haret – proces premergător înfiinţării prin lege – s-a realizat prin hotărârea din data de 14 februarie 2000 a Consiliului

Prof.univ.dr. Aurelian Bondrea

Rectorul Universităţii Spiru Haret

Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare, organism creat în vederea evaluării şi acreditării instituţiilor de învăţământ superior, pentru asigurarea calităţii procesului de învăţământ, aflat sub control parlamentar.

7

Prin Legea privind înfiinţarea Universităţii Spiru Haret din Bucureşti nr. 443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este definită ca „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ”.

8

În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa, 30 de facultăţi şi 49 de specializări, toate acreditate sau autorizate să funcţioneze, în conformitate cu prevederile legale (vezi p. 18-20).

În baza prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în structura Universităţii Spiru Haret funcţionează formele de învăţământ de zi, la distanţă şi cu frecvenţă redusă, precum şi programe de masterat.

Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiinţei şi culturii naţionale şi universale, asumându-şi misiunea:

• de a forma specialişti cu studii superioare pentru necesităţile economiei, învăţământului, ştiinţei, culturii, artelor, în domeniile dreptului, ştiinţelor administrative, sociologiei, psihologiei, ştiinţelor educaţiei, filosofiei, ştiinţelor comunicării, marketingului, contabilităţii, managementului, finanţelor, administrării afacerilor, geografiei, istoriei, matematicii, informaticii, medicinei, limbilor şi literaturilor străine, limbii şi literaturii române, relaţiilor internaţionale şi studiilor europene, arhitecturii, muzicii, teatrului, culturii fizice şi sportului;

• de a asigura aprofundarea pregătirii în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat sau obţinerea de competenţe complementare în alte domenii, prin programe de masterat;

• de a dezvolta cercetarea ştiinţifică, în permanentă cola-borare cu instituţii similare din ţară şi de peste hotare;

• de a asigura pregătirea tinerilor proveniţi din alte ţări; • de a sprijini promovarea principiilor democratice,

respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în cadrul statului de drept.

Universitatea Spiru Haret • oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în

condiţii care să permită valorificarea capacităţilor şi înclinaţiilor acestora;

• pune accent pe acele domenii de studii de licenţă şi specializări, pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund necesităţilor actuale şi viitoare ale României;

9

• realizează un învăţământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în planuri şi programe de învăţământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii;

• valorifică tradiţiile înaintate ale învăţământului românesc şi contribuţiile româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi culturii;

• promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăţământ şi a cercetării ştiinţifice;

• asigură un învăţământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenţi deprinderea de a-şi perfecţiona pregătirea de specialitate şi pe cea de cultură generală.

Universitatea Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiile înscrise în Magna Charta Universitatum, adoptată la Bologna, în anul 1988.

Rectorul Universităţii, prof.univ.dr. Aurelian Bondrea, a semnat, în septembrie 2005, la Bologna, Magna Charta Universitatum, angajându-se, în numele Universităţii Spiru Haret, să respecte şi să promoveze valorile şi drepturile universitare fundamentale, cuprinse în acest document programatic.

În întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret promovează principiile autonomiei universitare şi ale libertăţii academice, valorile democratice şi umaniste, în spiritul respectului deplin faţă de drepturile fundamentale ale omului.

Începând cu anul universitar 2005-2006, se aplică prevederile Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare şi ale Hotărârii Guvernului României nr. 88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă. În acest sens, au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile universitare de licenţă, începând cu anul I de studii.

Pentru domeniile de licenţă din structura Universităţii Spiru Haret,, se organizează admitere, în anul I de studiu 2006-2007, în perioada iulie-septembrie 2006.

În cadrul facultăţilor Universităţii învaţă peste 100.000 de studenţi la formele de învăţământ de zi, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.

10

În ultimii 10 ani, au absolvit cursurile Universităţii peste 50.000 de studenţi.

A luat amploare învăţământul la distanţă. În toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, Universitatea Spiru Haret a înfiinţat o reţea naţională de 44 centre teritoriale pentru învăţământ la distanţă. Astfel de centre funcţionează, de asemenea, în SUA, Spania, Canada, Israel, Republica Moldova, urmând ca, în perioada imediat următoare, să ia fiinţă altele, în Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, Grecia, Ungaria, R.P. Chineză. Această formă modernă de desfăşurare a procesului învăţării beneficiază de o infrastructură de excepţie, constând în peste 3.000 de calculatoare de ultimă generaţie, care au conexiune continuă la Internet, precum şi de programul de evaluare Exam.ViewPro, folosit în marile universităţi din ţările dezvoltate.

În acelaşi timp, au fost organizate 61 de programe de studii de masterat, la care au fost înscrişi, în perioada 2004-2006, circa 5.000 de masteranzi. Având în vedere creşterea ponderii studiilor de masterat în ansamblul activităţii universitare şi ţinând seama de interesul şi solicitările privind această formă superioară de formare şi perfecţionare profesională, Senatul Universităţii Spiru Haret a hotărât organizarea studiilor de masterat online la programe avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru forma de învăţământ de zi. În concordanţă cu strategia proprie de modernizare a procesului de învăţământ, pe baza introducerii noilor tehnologii informatice, Universitatea Spiru Haret a achiziţionat, cu un efort financiar deosebit, o platformă infor-matică dintre cele mai moderne – platforma Blackboard pentru învăţământul online.

În baza prevederilor legale în vigoare şi având în vedere orientările strategice ale Universităţii, prin hotărâri ale Senatului au luat fiinţă şi funcţionează următoarele departamente: Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă, Departamentul pentru Învăţământul cu Frecvenţă Redusă, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Departamentul de Limbi Străine, Departamentul pentru Coordonarea Programelor de Masterat online, Departamentul I.T., precum şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră.

Personalul de învăţământ şi cercetare al Universităţii însumează 1.500 cadre didactice şi cercetători ştiinţifici, cu vocaţie didactică şi ştiinţifică incontestabilă.

11

Activitatea de cercetare ştiinţifică se desfăşoară în cele peste 70 de colective de cercetare, organizate pe programe, proiecte şi teme. În Universitate funcţionează 40 de laboratoare de cercetare. Activitatea acestor unităţi este integrată cu cele 6 institute de cercetare de profil din cadrul Fundaţiei România de Mâine şi al Universităţii Spiru Haret: Institutul de Sociologie şi Opinie Publică, Institutul de Studii pentru Dezvoltarea Economico-Socială a României, Institutul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Institutul de Cercetare Medicală Ştefan Milcu, Institutul de Ştiinţe Juridice şi Administrative şi Institutul de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară.

Cadrele didactice şi de cercetare din Universitatea Spiru Haret au desfăşurat şi desfăşoară activitate de cercetare pe bază de contract cu numeroase instituţii din ţară şi străinătate, participă la Programul Leonardo da Vinci, Programul Socrates şi Programul CERES.

Perioada ultimilor ani a fost marcată de amplificarea relaţiilor de cooperare, în plan intern şi internaţional, între Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret şi fundaţii, asociaţii, universităţi, alte instituţii. Fundaţia şi Universitatea au participat la manifestări importante, interne şi externe, au stabilit relaţii de colaborare în diverse domenii.

Membră, încă din anul 1991, a Alianţei Universitare pentru Democraţie, care grupează peste 150 de universităţi din Statele Unite ale Americii şi din ţări ale Europei Centrale şi de Est, instituţia noastră a fost prezentă, având o participare activă, la reuniunile desfăşurate anual.

Din luna mai 2006, Universitatea Spiru Haret a devenit membră a Asociaţiei Universitare Europene (EUA), fiind invitată la primul Forum privind asigurarea calităţii învăţământului superior, care va avea loc în luna noiembrie 2006, la München.

Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret au fost vizitate de ambasadori, de personalităţi ale vieţii academice, ştiinţifice şi culturale, au încheiat parteneriate sau au stabilit raporturi de cooperare cu instituţii similare din S.U.A, Japonia, R.P. Chineză, Marea Britanie, Franţa, Germania, Federaţia Rusă, Spania, Grecia, Israel, Danemarca, Olanda, Elveţia, Italia, Liban.

Universitatea a participat la manifestări ştiinţifice de anvergură naţională, a fost prezentă la evenimente educaţionale de nivel mondial – Târgul Mondial al Educaţiei, Lisabona, 2003; Târgul de Educaţie

12

din Orientul Mijlociu, Beirut, 2004; Expoziţia Internaţională de Educaţie, Beijing, 2005; Conferinţa Internaţională „Online Educa”, Berlin, 2005 etc.

Cu prilejul celebrării a 25 de ani de Pontificat, Universitatea Spiru Haret a decernat titlul de Doctor Honoris Causa Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Fundaţiei România de Mâine şi rectorul Universităţii Spiru Haret fiind invitat, de Suveranul Pontif, la Castel Gandolfo. Totodată, au fost decernate Diplome de Excelenţă unui număr mare de personalităţi ale vieţii academice, ştiinţifice şi culturale din ţară şi de peste hotare.

Universitatea Spiru Haret a dezvoltat şi consolidat, an de an, baza materială proprie, astfel încât, în prezent, dispune de 33 imobile, cu o suprafaţă de peste 100.000 m2, pentru desfăşurarea, în condiţii deosebite, a procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti, la Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Blaj.

Investiţii substanţiale au fost făcute şi pentru achiziţionarea de calculatoare de ultimă generaţie, echipamente performante pentru edi-tare de carte, aparatură pentru echiparea şi buna funcţionare a postului propriu de televiziune România de Mâine. Post naţional universitar şi cultural, singurul cu acest profil în audiovizualul din ţara noastră, Televiziunea România de Mâine transmite emisiuni specializate pentru învăţământ, precum şi emisiuni cu caracter ştiinţific, cultural, educativ şi sportiv, informativ universitar, de larg interes public.

Sub egida Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret apare publicaţia periodică Opinia Naţională, în care se publică materiale didactice.

Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret dispun de editură, laborator de tehnoredactare şi complex tipografic digital de ultimă generaţie proprii. Editura Fundaţiei România de Mâine a editat, pentru anul universitar 2006-2007, peste 250 de titluri (cursuri, caiete de seminar şi alte materiale didactice), într-un tiraj de 410.000 exemplare, cu o valoare totală de circa 6.000.000 lei.

În anul universitar 2000-2001 a fost dat în funcţiune un modern complex multifuncţional studenţesc – Clubul Fundaţiei România de Mâine şi al Universităţii Spiru Haret, situat în Bd. Metalurgiei nr.87. În acelaşi scop, au fost realizate amenajări importante la Braşov şi

13

Câmpulung Muscel. Căminele Universităţii, situate în Bucureşti, Aleea Moldoviţa nr. 5-10 şi Bulevardul Energeticienilor nr. 9-11, totalizează peste 1.200 locuri.

Universitatea oferă studenţilor condiţii deosebite pentru practicarea activităţilor sportive în cadrul Complexului sportiv, situat în Şos. Berceni nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet.

În vederea dezvoltării în condiţii optime a bazei materiale proprii, a fost elaborat proiectul Complexului Universitar şi Cultural România de Mâine, în cadrul căruia vor fi construite, în următorii ani, un nou edificiu al Universităţii, un Spital clinic universitar, un Centru de conferinţe, un hotel-cămin pentru studenţi, un hotel de 4 stele pentru visiting professors, amplasate în Calea Văcăreşti şi Bulevardul Tineretului.

Toate aceste aspecte evidenţiază deschiderea amplă spre ţară şi spre lume a Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret. Prin întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret face dovada de necontestat a prestigiului câştigat, a menirii sale de promovare a valorilor învăţământului, ştiinţei, culturii naţionale în spaţiul universal.

Se poate spune că Universitatea noastră, al cărei spirit tutelar este marele sociolog şi matematician de recunoaştere internaţională Spiru Haret, creator al învăţământului românesc modern, se afirmă, prin realizările sale, prin calitatea activităţii didactice şi de cercetare, prin condiţiile de studiu pe care le oferă studenţilor, drept una dintre prestigioasele universităţi din sistemul naţional de învăţământ.

14

METODOLOGIA ADMITERII ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ ÎN ANUL UNIVERSITAR 2006–2007 În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995,

republicată, cu modificările ulterioare; În conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind orga-

nizarea studiilor universitare; În temeiul Hotărârii de Guvern nr. 88/2005 privind organizarea

studiilor universitare de licenţă şi a dispoziţiilor din O.M.E.C. nr. 3404/2006 privind criteriile generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă pentru anul 2006–2007;

Senatul Universităţii Spiru Haret stabileşte următoarea Metodologie:

I. ORGANIZAREA ADMITERII

Art. 1. Ciclul de studii universitare de licenţă se organizează pe domenii de studiu.

Art.2. (1) Admiterea în Universitatea Spiru Haret se organizează pe domenii de studiu de licenţă.

(2) Constituirea formaţiunilor de studiu pe specializări se face după exprimarea opţiunilor de către candidaţii admişi, cu luarea în considerare a planului strategic al universităţii.

Art.3. Admiterea se organizează pe domenii de studiu prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 88/2005, la specializările acreditate şi autorizate ale Universităţii Spiru Haret.

Art. 4. Pentru toate formele de învăţământ ale ciclului universitar de licenţă, admiterea se organizează astfel:

– în perioada mai–septembrie a.c., pentru candidaţii posesori de diplomă de bacalaureat din promoţiile anterioare anului 2006;

– în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaţii absolvenţi de liceu ai promoţiei 2006, care au promovat exa-menul de bacalaureat, pe baza adeverinţei eliberate de liceu, în care se precizează media generală şi notele obţinute la probele susţinute, până la dobândirea diplomei de bacalaureat.

15

Art. 5. Admiterea pentru anul universitar 2006–2007 se desfă-şoară pentru formele de învăţământ Zi, Frecvenţă redusă (F.R.) şi Învăţământ la distanţă (I.D.).

II. CANDIDAŢII LA ADMITERE

Art. 6. Pot candida la admiterea în învăţământul superior, în ciclul de studii universitare de licenţă, absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.

Art. 7. Documentele necesare înscrierii la admitere sunt urmă-toarele:

– diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta) sau adeverinţă eliberată de liceu, pentru candidaţii care au pro-movat examenul de bacalaureat în anul 2006, în original;

– certificatul de naştere, în copie (xerox); – certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); – adeverinţă medicală tip; – copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă

codul numeric personal; – 3 fotografii tip buletin de identitate; – adeverinţă de la facultatea la care se află diploma de baca-

laureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate); – un dosar plic. Art. 8. Candidaţii din străinătate, conform Ordinului Ministrului

Educaţiei şi Cercetării nr. 4501/2003, se pot înscrie numai la specia-lizări acreditate, din cadrul Universităţii noastre, şi pot fi înmatriculaţi după primirea aprobării scrise din partea MEC – Direcţia Generală Relaţii Internaţionale.

Pentru aceasta, candidaţii respectivi vor depune dosarele de studii, care vor cuprinde:

- diploma de bacalaureat – copie legalizată a documentului original şi traducere legalizată, în limba română;

- copii ale certificatelor de naştere, de căsătorie, paşapoartelor şi altor acte de identitate.

Art.9. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 60 RON. (2) Fiii de ţărani, cadre didactice, pensionari şi şomeri,

aflaţi în întreţinerea părinţilor, sunt scutiţi de plata taxei de înscriere pentru admitere.

16

Această facilitate se acordă: – candidaţilor fii de ţărani, în baza adeverinţei elibe-

rate de primăria comunei unde domiciliază părinţii lor, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura;

– candidaţilor fii de cadre de didactice, în temeiul unei adeverinţe eliberate de şcoala unde funcţionează părintele;

– candidaţilor fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună;

– candidaţilor fii de şomeri, în temeiul unei adeve-rinţe care să ateste statutul de şomer al părintelui;

(3) De asemenea, sunt scutiţi de taxa de admitere şi taxele de şcolarizare candidaţii care au obţinut distincţii la olimpiadele naţionale, olimpiadele şi concursurile internaţionale.

Art.10. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul central al Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3, la sediile facultăţilor din Bucureşti, Constanţa, Braşov, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Blaj şi la Centrele pentru învăţământ la distanţă ale Universităţii Spiru Haret din ţară şi din străinătate.

III. DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII

Art. 11. (1) Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a discuţiei pe care o poartă un membru al comisiei de admitere cu fiecare candidat în parte, pe marginea răspunsurilor din fişa-chestionar.

(2) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi sport, limbi şi literaturi, relaţii internaţionale şi studii europene, facultăţile organizează teste de aptitudini.

(3) Fişa-chestionar se semnează de cadrul didactic care a realizat interviul şi se validează de conducerea facultăţii respective.

(4) Rezultatele admiterii se comunică după susţinerea interviului şi, după caz, a testelor de aptitudini.

17

IV. ALTE PRECIZĂRI ŞI DISPOZIŢII FINALE

Art. 12 (1) Taxele de şcolarizare pentru anul universitar 2006-2007 se menţin la acelaşi nivel ca în anii precedenţi, fiind următoarele:

Forma de organizare Specializarea ZI ID; FR Drept; Administraţie publică; Contabilitate şi informatică de gestiune; Finanţe şi Bănci; Marketing; Afaceri internaţionale; Administrarea afacerilor; Management; Sociologie; Psihologie; Pedagogie; Filosofie; Jurnalism; Geografie; Pedagogie muzicală; Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină; Istorie; Relaţii internaţionale şi studii europene; Matematică; Informatică.

1.200 RON 900 RON

Limba şi literatura străină A – Limba şi literatura străină B; Educaţie fizică şi sportivă. 1.500 RON 900 RON

Artele spectacolului de teatru; Kinetoterapie şi motricitate specială; Arhitectură. 1.500 RON -

Medicină veterinară. 2.200 RON -

(2) Prezenta Metodologie pentru admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă în anul universitar 2006–2007 a fost aprobată de Senatul Universităţii Spiru Haret la data de 25 aprilie 2006.

Rectorul Universităţii Spiru Haret, Prof. univ. dr. Aurelian Bondrea

18

LISTA FACULTĂŢILOR, DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR ACREDITATE ŞI AUTORIZATE

LA CARE SE ORGANIZEAZĂ ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2006-2007

Facultatea Domeniul de licenţă Specializarea Forma de

organizare Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (franceză, engleză, ger-mană, spaniolă, italiană, rusă, latină)

ZI/ID/FR Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti

Limbă şi literatură

Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (arabă, japoneză)

ZI/ID

Drept Drept ZI/ID/FR Drept şi Administraţie Publică, Bucureşti

Ştiinţe administrative Administraţie publică

ZI/ID/FR

Educaţie fizică şi sportivă ZI/ID/FR Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti

Cultură fizică şi sport Kinetoterapie şi motricitate

specială ZI

Marketing Marketing ZI/ID/FR Marketing şi Afaceri Economice Internaţionale, Bucureşti

Economie şi afaceri internaţionale

Afaceri internaţionale ZI/ID/FR

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR Management

Financiar-Contabil, Bucureşti Management Management ZI/ID/FR

Finanţe şi Bănci, Bucureşti

Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR

Medicină Veterinară, Bucureşti

Medicină veterinară Medicină veterinară ZI

19


organizare Filosofie Filosofie ZI/ID/FR Filosofie şi

Jurnalism, Bucureşti

Ştiinţe ale comunicării Jurnalism ZI/ID/FR

Sociologie Sociologie ZI/ID/FR Sociologie-Psihologie, Bucureşti Psihologie Psihologie ZI/ID/FR

Management Management ZI/ID/FR Management, Braşov Contabilitate Contabilitate şi informatică

de gestiune ZI/ID/FR

Muzică, Bucureşti Muzică Pedagogie muzicală ZI/ID/FR

Geografie, Bucureşti Geografie Geografie ZI/ID/FR

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR


Management Financiar-Contabil, Constanţa Management Management ZI/ID/FR Teatru, Bucureşti Teatru Artele spectacolului de teatru ZI

Limba şi Literatura Română, Bucureşti

Limbă şi literatură

Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină (engleză, franceză)

ZI/ID/FR

Istorie, Bucureşti Istorie Istorie ZI/ID/FR

Relaţii Interna-ţionale şi Studii Europene, Bucureşti

Relaţii internaţionale şi studii europene

Relaţii internaţionale şi studii europene ZI/ID/FR

Ştiinţe administrative Administraţie publică ZI/ID/FR Ştiinţe Juridice şi

Administrative, Braşov Drept Drept ZI/ID/FR


Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR Management Financiar-Contabil, Craiova

Economie şi afaceri internaţionale

Afaceri internaţionale ZI/ID/FR

20


organizare Drept şi Administraţie Publică, Craiova

Drept Drept ZI/ID/FR



Contabilitate şi Finanţe, Câmpulung Muscel Administrarea

afacerilor Administrarea afacerilor ZI/ID/FR

Matematică Matematică ZI/ID/FR Matematică – Informatică, Bucureşti Informatică Informatică ZI/ID/FR

Arhitectură, Bucureşti Arhitectură Arhitectură ZI

Drept Drept ZI/ID/FR Drept şi Administraţie Publică, Constanţa

Ştiinţe administrative Administraţie publică ZI/ID/FR

Psihologie Psihologie ZI/ID/FR Psihologie şi Pedagogie, Braşov

Ştiinţe ale educaţiei Pedagogie ZI/ID/FR

Drept şi Administraţie Publică, Râmnicu Vâlcea

Drept Drept ZI/ID/FR

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR Contabilitate şi

Finanţe, Râmnicu Vâlcea Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR Finanţe şi Bănci, Blaj Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR

Management Financiar-Contabil, Blaj

Administrarea afacerilor Administrarea afacerilor ZI/ID/FR

Matematică-Informatică, Blaj

Informatică Informatică ZI/ID/FR

21

FACILITĂŢI Universitatea Spiru Haret acordă studenţilor, inclusiv celor care

susţin admiterea în anul 2006, următoarele facilităţi: a) menţinerea taxelor de şcolarizare în anul universitar 2006-2007

la nivelul celor din anii anteriori şi posibilitatea achitării lor în trei rate; b) neperceperea de taxe de înscriere la admitere pentru fiii de ţărani,

cadre didactice, pensionari şi şomeri (aflaţi în întreţinerea părinţilor); c) acordarea de burse de merit, în valoare de peste 3 miliarde lei

pentru anul universitar 2006-2007, pentru studenţii de la forma de învăţământ la zi care au obţinut, în anul de învăţământ precedent, medii între 9 şi 10, asigurându-le, astfel, studii gratuite; se stimulează, prin burse, competiţia, se motivează efortul şi se pun în valoare capacităţile intelectuale, aptitudinale şi talentul studenţilor Universităţii Spiru Haret;

d) achiziţionarea de cursuri şi manuale universitare, realizate în editura şi tipografia proprii, cu o reducere de 30%;

e) vizionarea emisiunilor Televiziunii România de Mâine (TvRM) – post naţional universitar şi cultural, creat special pentru a veni în sprijinul celor dornici să înveţe şi să se cultive – şi accesul gratuit la publicaţia Opinia naţională, săptămânal de opinie, informaţie şi idei de larg interes naţional;

f) masa, în cantinele proprii din Bucureşti şi Braşov, subvenţionată cu 30% de către Fundaţia România de Mâine;

g) cazare în căminele proprii din Bucureşti; h) acces gratuit la cluburile studenţeşti proprii din Bucureşti şi

Braşov şi în Complexul sportiv propriu din Bucureşti, care cuprinde un stadion de 10.000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet etc.

ÎNMATRICULAREA Studenţii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaţi prin

Ordinul Rectorului Universităţii, pe baza aprobării cererii de înscriere şi a semnării Contractului anual de studii între student şi Universitate.

Studenţii transferaţi de la alte universităţi sunt înmatriculaţi prin Ordinul Rectorului Universităţii Spiru Haret, în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării Contractului anual de studii între student şi Universitate.

22

ÎNSCRIEREA Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia

(acesteia), în maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi contractul anual de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.

Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul anual de studii şi fişa de înscriere, în care se consemnează şi numărul chitanţei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau prima rată a acesteia. Contractul anual de studii şi fişa de înscriere, completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinţă de Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până la care se poate face înscrierea este 1 octombrie al fiecărui an.

Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior de scurtă du-rată (colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului Universităţii, la recomandarea decanilor, studiile în cadrul ciclului universitar de licenţă (ZI, FR, ID), la profilul/domeniul studiat iniţial sau apropiat, cu susţinerea examenelor de diferenţă.

EVALUAREA Evaluarea cunoştinţelor se realizează electronic prin programul

Exam.ViewPro. Pregătirea are la bază cursul titularului de curs şi bibliografia minimală obligatorie indicată în programa analitică. La disciplinele cu caracter practic, modalităţile de evaluare sunt stabilite în funcţie de specificul facultăţii.

FACULTATEA

DE CONTABILITATE ŞI FINANŢE RÂMNICU VÂLCEA

Specializări

• Contabilitate şi informatică de gestiune • Finanţe şi bănci

23

24

PREZENTAREA FACULTĂŢII

Facultatea de Contabilitate şi

Finanţe-Râmnicu Vâlcea, cu specia-lizările Contabilitate şi informatică de gestiune şi Finanţe şi bănci, este parte componentă a Universităţii Spiru Haret din cadrul Fundaţiei România de Mâine, universitate acreditată ca instituţie de învăţământ superior, parte a sistemului naţional de învăţă-mânt, prin Legea nr. 443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 491 din 9 iulie 2002.

Începând din anul de învăţământ 1998-1999, în baza Hotărârii Guvernului României privind structurile şi specia-lizările universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu

Conf.univ.dr. Eugen

Ghiorghiţă Decanul Facultăţii de

Contabilitate şi Finanţe, Râmnicu Vâlcea

din instituţiile de învăţământ superior, publicată în Monitorul Oficial al României Facultatea de Contabilitate şi Finanţe Râmnicu Vâlcea a fost autorizată să funcţioneze cu specializarea Finanţe-contabilitate.

Din anul 2006 Facultatea este acreditată să funcţioneze cu specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune. Specializarea Finanţe şi bănci este autorizată din anul 2003.

Începând din anul universitar 2005-2006, Facultatea organizează cursuri la forma de învăţământ de zi cu durata de 3 ani. De asemenea, în temeiul Hotărârii Guvernului României nr. 1011 din 8 octombrie 2002 privind organizarea şi funcţionarea învăţământului cu frecvenţă redusă în instituţiile de învăţământ superior art. 3, §1, şi a Hotărârii Guvernului României nr. 88/2005, sunt organizate cursuri cu frecvenţă redusă (F.R.) cu durata de 3 ani şi în cadrul Facultăţii de Contabilitate şi Finanţe Râmnicu Vâlcea.

25

Obiectivul de bază al activităţilor didactice organizate în cadrul specializării Contabilitate şi informatică de gestiune constă în a forma personal operativ calificat, viitori specialişti în contabilitate şi

26

informatică de gestiune, control şi expertiză contabilă, organizarea şi conducerea compartimentelor contabile ale societăţilor comerciale, din industrie, comerţ, agricultură, construcţii, transporturi şi comunicaţii, ale administraţiei publice centrale şi locale, ale unităţilor nonprofit, precum şi în sfera cercetării ştiinţifice şi învăţământului.

În pregătirea specialiştilor din domeniul contabilităţii, Facultatea are în vedere însuşirea cunoştinţelor multidisciplinare şi interdisciplinare, a bazelor contabilităţii, contabilităţii financiare, contabilităţii bancare, contabilităţii de gestiune, a standardelor actuale de contabilitate.

În domeniul informaticii de gestiune se pune accent pe însuşirea cunoştinţelor de bazele informaticii şi a Internet-ului, a gestiunii informatizate a documentelor contabile (utilizând Microsoft Word şi Excel), a limbajelor de programare orientate pe obiecte (cu exemplificare pe Visual Basic), a sistemelor de gestiune a bazelor de date (cu exemplificare pe SGBD ACCESS), a proiectării sistemelor informatice, a principiilor auditării sistemelor informatice financiar-contabile, a realizării sistemelor expert de gestiune (cu exemplificări pe Turbo Prolog) şi a sistemelor informatice de asistare a deciziilor (SIAD).

În domeniul financiar-bancar principalul obiectiv îl reprezintă formarea de economişti, specialişti în domeniile financiar-bancare: finanţe publice, finanţele şi gestiunea financiară a întreprinderilor şi instituţiilor publice, instituţii financiare internaţionale, management bancar, monedă şi credit, aceştia urmând să-şi desfăşoare activitatea în diverse domenii ale economiei, precum: activitatea bancară, de asigurări şi reasigurări, piaţa de capital, control financiar, expertiză financiar-bancară etc. De asemenea, absolvenţii specializării Finanţe şi bănci urmează să devină specialişti în administraţia publică – centrală sau locală – instituţii financiare şi ale infrastructurii pieţei de capital şi, nu în ultimul rând, cercetători în institutele de profil sau cadre didactice în învăţământul economic, liceal sau universitar.

Prin discipline alese cu atenţie, bine structurate, planurile de învăţământ, caracterizate atât prin stabilitate şi continuitate, cât şi prin flexibilitate şi adaptabilitate dinamică la cerinţele mediului economico-social actual, prezintă o structură şi o alocare a fondului de timp corespunzătoare, ce permit realizarea obiectivelor şi misiunii facultăţii, la standarde europene, disciplinele şi modulele specifice fiind astfel alese, încât să răspundă cerinţelor aquis-ului comunitar, prezentării mecanismelor şi instituţiilor europene. Pentru toate

27

disciplinele există programe analitice, corespunzător structurate şi bine delimitate. De menţionat şi faptul că toate disciplinele cuprinse în planul de învăţământ sunt acoperite cu manuale şi cursuri universitare elaborate de cadrele didactice titulare, precum şi cu caiete de lucrări aplicative şi culegeri de probleme, necesare formării deprinderilor şi abilităţilor viitorilor specialişti în economie, tipărite în cadrul Editurii Fundaţiei România de Mâine.

Un asemenea material didactic permite studenţilor facultăţii studiul individual, fie la biblioteca facultăţii, fie la domiciliu. Elaborate potrivit planului de învăţământ şi prevederilor programelor analitice, la un nivel ştiinţific pe măsura prestigiului universitar al autorilor, lucrările în cauză pot fi achiziţionate de către studenţii facultăţii, indiferent de forma de învăţământ, cu o reducere de 30%. Alături de manuale şi cursuri universitare, Sintezele adresate studenţilor la distanţă au un deosebit rol în pregătirea acestora, reuşind să facă o prezentare succintă dar adecvată a disciplinelor de studiu din fiecare an universitar, astfel încât studenţii să reuşească să-şi facă o imagine concludentă asupra conţinutului materiei ce urmează să fie studiată şi însuşită. Sintezele sunt orientative, nu înlocuiesc manualul şi bibliografia recomandată. Ele pot fi consultate pe Internet, în Biblioteca Virtuală. Prin materialele difuzate de cadrele didactice, Biblioteca Virtuală constituie pentru studenţi şi pentru masteranzi un real suport nu numai pentru însuşirea disciplinelor de specialitate, ci şi pentru o cercetare aprofundată.

Trebuie menţionat faptul că planurile de învăţământ, programele analitice şi, implicit, manualele universitare sunt atent monitorizate, punându-se un deosebit accent pe adaptarea lor la cerinţele pieţei forţei de muncă din România şi Europa. Pentru aceasta, periodic, se realizează studii asupra aspectelor definitorii ale mediului economic şi social, intern şi internaţional, în general, ale pieţei muncii, în particular, punându-se pe însuşirea de către viitorul specialist în contabilitate şi informatică de gestiune sau finanţe şi bănci a cunoştinţelor şi deprinderilor cerute de societate şi economie.

În cadrul procesului de învăţământ se acordă o atenţie cu totul deosebită formării deprinderilor de utilizare a echipamentelor moderne de calcul electronic în prelucrarea informaţiilor contabile, de informatică şi management (facultatea este dotată cu un număr de 30 de calculatoare). În acest scop sunt organizate lucrări de laborator în cadrul

28

cărora se realizează studii de diagnostic, multe dintre ele finalizate cu adoptarea unor soluţii decizionale.

De asemenea, se pune accent pe însuşirea, la un nivel ridicat, a cel puţin două limbi de circulaţie internaţională.

Este de menţionat faptul că în cadrul facultăţii, ca de altfel, în întreaga Universitate, se practică sistemul de credite transferabile, un sistem modern, ce facilitează mobilitatea activităţii studenţilor noştri.

Asemenea realizări sunt şi rodul activităţii corpului profesoral ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul Facultăţii de Contabilitate şi Finanţe-Râmnicu Vâlcea. Pe lângă activitatea didactică propriu-zisă, cadrele didactice desfăşoară activităţi didactice şi de cercetare la care antrenează şi studenţii. Cea mai mare parte a corpului profesoral este formată din cadre didactice proprii, angajate în cadrul Universităţii Spiru Haret. Din numărul total de cadre didactice, peste 50% sunt profesori şi conferenţiari şi circa 85% sunt doctori sau doctoranzi. De menţionat şi preocuparea conducerii Universităţii pentru selectarea, atragerea şi formarea de cadre didactice din rândul absolvenţilor facultăţilor economice ale Universităţii Spiru Haret.

Rezultatele de excepţie obţinute de studenţii Facultăţii de Contabilitate şi Finanţe-Râmnicu Vâlcea se datorează într-o mare măsură şi bazei materiale de care dispunem. Amintim aici imobilul modern în cadrul căruia îşi are sediul Facultatea de Contabilitate şi Finanţe-Râmnicu Vâlcea, sălile de curs şi de seminar, laboratoarele dotate cu un număr mare de calculatoare, biblioteca etc. În acest context, este de menţionat că, în cadrul orelor de laborator fiecare student poate lucra individual pe calculator, acumulând cunoştinţe practice fără de care nu ar putea să reuşească în profesie. Mai mult, examinările semestriale sau anuale se desfăşoară şi prin mijloace electronice (pe calculator).

Desigur, dispunând de o asemenea tehnologie informaţională, Universitatea şi-a realizat un site propriu, unde este găzduită şi pagina Facultăţii de Contabilitate şi Finanţe-Râmnicu Vâlcea. Prin intermediul acesteia se realizează o comunicare directă, permanentă între studenţi şi cadrele didactice, o comunicare în timp real.

Conform prevederilor din Legea Învăţământului nr. 84/1995, precum şi prevederilor celorlalte dispoziţii legale referitoare la finalizarea studiilor universitare de licenţă, examenul de licenţă constă din două probe: 1) evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate; 2) prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă.

29

Tematica şi bibliografia pentru proba 1 sunt propuse de titularii de discipline în conformitate cu planurile de învăţământ şi programele analitice şi sunt aprobate de către Consiliul Facultăţii, fiind apoi publicate pe Internet.

Tematica lucrărilor de licenţă (proba 2) şi coordonatorii se stabilesc de catedrele de specialitate şi se aprobă de Consiliul Facultăţii, fiind, de asemenea, publicate pe Internet. Pot fi aprobate şi teme propuse de absolvenţi pentru care titularii de curs şi-au dat acordul.

Pentru înscrierea la examenul de licenţă sunt necesare: a) 180 de credite obţinute pe baza promovării examenelor/ co-

locviilor/verificărilor la disciplinele obligatorii şi la cele opţionale din planul de învăţământ;

b) certificat de competenţă lingvistică într-o limbă modernă de circulaţie internaţională eliberat de catedra de profil sau de Centrul de Limbi Străine din cadrul Universităţii Spiru Haret.

Examenul de licenţă constă în două probe, şi anume: 1. Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate; 2. Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă.

La fiecare probă, evaluarea se încheie prin acordarea unei note întregi, nota minimă de promovare este 5,00. Examenul de licenţă este promovat dacă media aritmetică a celor două note obţinute la probele componente – media de promovare a examenului – este de cel puţin 6,00. Pentru promovarea examenului de licenţă se alocă, conform hotărârii Senatului, 10 puncte de credite (câte 5 credite, la fiecare probă).

Proba promovată într-o sesiune este recunoscută pentru sesiunea următoare. Dacă absolventul nu este satisfăcut de nota obţinută la proba promovată, poate solicita susţinerea în întregime a examenului de finalizare a studiilor.

Facultatea de Contabilitate şi Finanţe Râmnicu Vâlcea dispune de o bibliotecă de profil, situată în acelaşi corp de clădire, bibliotecă ce asigură cea mai mare parte a materialelor didactice necesare pregătirii studenţilor, indiferent de forma de învăţământ.

Majoritatea celor peste 1300 de titluri de carte sunt editate de Editura Fundaţiei România de Mâine şi aparţin cadrelor didactice ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul catedrelor de specialitate. La aceste cărţi – tratate, manuale, cursuri, caiete de lucrări practice – trebuie

30

adăugate colecţiile de reviste de specialitate, româneşti şi străine, ca şi cele mai importante publicaţii, cotidiene sau periodice.

Studenţii au posibilitatea de a consulta materialele bibliografice dorite în sala de lectură special amenajată, care oferă cele mai bune condiţii de studiu.

Facultatea de Contabilitate şi Finanţe Râmnicu Vâlcea acordă o atenţie cu totul deosebită activităţii de cercetare ştiinţifică, atât în rândul cadrelor didactice, cât şi al studenţilor. În acest sens, sesiunile ştiinţifice anuale devenite tradiţionale se bucură în continuare de un deosebit succes, de o participare numeroasă, activă şi creativă, iar cadrele didactice îşi valorifică rezultatele cercetării, publicându-le în volume. În plus, există preocupări ale conducerii facultăţii pentru realizarea de programe de cercetare proprii, de multe ori finalizate prin încheierea de contracte economice cu beneficiarii interesaţi sau prin publicarea lor în reviste de specialitate de prestigiu, din ţară sau străinătate, cât şi în Analele Universităţii Spiru Haret, Seria Economie.

Prezentarea succintă a Facultăţii de Contabilitate şi Finanţe-Râmnicu Vâlcea are în vedere şi alte aspecte nu mai puţin semnificative:

a. prin intermediul practicii de specialitate se asigură aprofundarea cunoştinţelor teoretice, adecvarea acestora la realitate pentru studenţii de la specializările Contabilitate şi informatică de gestiune şi Finanţe şi bănci în unităţi comerciale, bancare şi instituţii ale administraţiei publice, un rol important îl au şi lucrările monografice realizate în cadrul laboratoarelor şi lucrările practice prevăzute în planul de învăţământ;

b. un rol de maximă importanţă în informarea şi pregătirea viitorilor specialişti îl au Televiziunea România de Mâine (tvRM) şi periodicul Opinia naţională, în care apar prelegeri, consultaţii etc.;

c. grija conducerii Fundaţiei România de Mâine pentru sti-mularea studenţilor ce se remarcă în pregătirea profesională, prin acordarea de burse de merit sau prin premierea la sesiunile ştiinţifice organizate anual;

d. studenţii care doresc să obţină şi o pregătire psihopedagogică şi implicit o calificare în domeniul didactic au posibilitatea de a se înscrie la programul de pregătire psihopedagogică şi metodică, program

31

realizat de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, potrivit legislaţiei în vigoare.

Facultatea de Contabilitate şi Finanţe-Râmnicu Vâlcea oferă condiţii optime de învăţământ şi cercetare tuturor studenţilor dornici de afirmare profesională în condiţiile diversificării pieţei naţionale şi europene a muncii.

32

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2006-2007

33

34

35

36

Specializarea

CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

ANUL I

• Planul de învăţământ • Programele analitice

37

În atenţia studenţilor anului I

Studenţii anului I, anul universitar 2006-2007, au, în continuare, toate informaţiile esenţiale utile (Planuri de învăţământ, Programele analitice, Informaţii generale) pentru tot ciclul studiilor universitare de licenţă (anii I-III, respectiv anii universitari 2006-2009).

38

Deci, Ghidul va constitui îndrumar de studii şi pentru anii II şi III.

39

Facultatea: CONTABILITATE ŞI FINANŢE RÂMNICU VÂLCEA Domeniul de studii universitare de licenţă: ContabilitateSpecializarea: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE Formele de învăţământ: ZI, F.R., I.D. Durata studiilor (nr. de credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Anul I

Nr. de ore** - Învăţământ de zi Semestrul 1 Semestrul 2

Forma de evaluare

Ore săptămână Ore săptămână (E,CV,V) Credite Nr.

crt. DENUMIREA DISCIPLINEI

C S Lp/L Ore tot C S Lp/L Ore

tot Sem.

1 Sem.

2 Sem.

1 Sem.

2 A. DISCIPLINE OBLIGATORII

1 Economie politică 1 2 1 V1*** 5

2 Economie politică 2 2 1 E2 5

3 Matematici aplicate în economie 2 1 E1 5

4 Matematici financiare şi actuariale 2 1 E2 5

5 Contabilitate (baze) 2 1 E1 5

6 Contabilitate (proceduri) 2 1 E2 5

7 Informatică de gestiune (baze şi Internet) 2 1 E1 5

8 Informatică de gestiune (documente contabile) 1 2 V2*** 5

9 Management general 2 1 E1 4

10 Dreptul afacerilor 2 1 E1 3

11 Drept comunitar 2 1 E2 3

12 Limba străină (engleză sau franceză) 1 2 V1*** 3


B. DISCIPLINE OPŢIONALE****

14 Sociologie economică sau Istoria economiei 2 1 V2*** 4

C. DISCIPLINE FACULTATIVE 15 Psihologia educaţiei (2) (2) (E1) (5)

16 PEDAGOGIE I (Fundamentele pedagogiei + Teoria şi metodologia curruculumului )

(2) (2) (E2) (5)

Total ore pe săptămână (A+B) 12 7 1 20 11 7 2 20

Total credite 30 30 Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; V = verificare pe parcurs; Lp = lucrări practice; L = laborator * Se aplică începând din anul universitar 2005-2006 ** Pentru studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (F.R.) se organizează lecţii de sinteză. *** Pentru studenţii la forma de învăţământ la distanţă, forma de evaluare este examenul. **** Dintre disciplinele opţionale se alege una care devine obligatorie.

40

PROGRAME ANALITICEANUL I

ECONOMIE POLITICĂ 1

ECONOMICS 1

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 5 credite; verificare pe parcurs.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

MICROECONOMIA ŞI TEORIA PIEŢELOR Introducere în studiul economiei. Economia şi ştiinţa economică.

Obiectul de studiu al economiei politice. Metodă în ştiinţa economică; Caracterizarea generală a economiei de piaţă. Agenţii economici.

Microeconomie. Piaţa. Cererea şi oferta; Comportamentul consuma-torului; Comportamentul producătorului şi combinarea factorilor de producţie; Costul de producţie.

Tipuri de pieţe şi formarea veniturilor fundamentale. Concurenţa şi formarea preţurilor; Piaţa muncii şi salariul; Profitul şi renta; Piaţa monetară. Dobânda; Piaţa capitalului; Piaţa valutară; Externalităţi şi bunuri publice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Enache Constantin, Mecu Constantin, (coord.), Economie politică, vol. 1, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Mecu Constantin, Părăluţă Nedelea, Barna Cristina, Uţă Cristian, Zorzoliu Raluca, Economie politică. Aplicaţii practice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

3. *** Dicţionar MacMillan de Economie Modernă, Editura Codecs, Bucureşti, 1999;

4. Lipsey Richard, şi Chrystal Alec, Economia pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

5. Samuelson P. A., Economia politică, Editura Teora, Bucureşti, 2000.

41

ECONOMIE POLITICĂ 2 ECONOMICS 2

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal – învăţământ de zi:

2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 5 credite; examen.


MACROECONOMIA ŞI MONDOECONOMIA Macroeconomie. Creşterea şi dezvoltarea economică; Problema

dezvoltării ţărilor rămase în urmă din punct de vedere economic; Venitul, consumul, economiile şi investiţiile; Fluctuaţiile activităţii economice; Şomajul; Inflaţia; Statul şi economia; Bunăstarea şi sărăcia. Distribuţia veniturilor; Probleme actuale ale economiei româneşti.

Mondoeconomia. Economia mondială: Concepte şi structuri; Economia mondială la începutul unui nou mileniu. Regionalism şi globalizare în eco-nomia mondială; România în economia mondială.


1. Enache Constantin, Mecu Constantin, (coord.), Economie politică, vol. 1, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Mecu Constantin, Părăluţă Nedelea, Barna Cristina, Uţă Cristian, Zorzoliu Raluca, Economie politică. Aplicaţii practice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

3. Stiglitz Joseph, Walsh Carl E., Economie, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

4. Lipsey Richard, şi Chrystal Alec, Economia pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

5. Samuelson P. A., Economia politică, Editura Teora, Bucureşti, 2000.

42

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE MATHEMATICS APPLIED IN ECONOMICS

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 5 credite; examen.


Elemente de algebră superioară cu aplicaţii în economie. Spaţii vecto-riale. Organizarea spaţiilor economice ca spaţii vectoriale. Baza şi schimbarea bazei: metoda Gauss Jordan. Organizarea ca spaţii metrice şi spaţii normate. Operatori pe spaţii vectoriale: valori proprii şi vectori proprii. Conţinut economic.

Fundamentarea optimă a deciziilor prin programarea liniară. For-mularea problemei de programare liniară (PPL) şi a modelului matematic: forma generală, forma canonică, forma standard. Rezolvarea prin algoritmul simplex primal. Forma duală a PPL. Teorema de dualitate şi conţinutul economic al variabilelor duale (preţuri umbră). Algoritmul simplex dual. Studii de caz în managementul financiar-bancar.

Decizii optime de transport. Formularea problemei transporturilor şi a mo-delului matematic, Soluţii de bază iniţiale. Criterii de optimizare. Studii de caz.

Elemente de analiză matematică cu aplicaţii în fundamentarea deciziei economice optime. Serii numerice, criterii de convergenţă. Şiruri de funcţii. Serii de puteri. Seria Taylor. Funcţii de mai multe variabile. Continuitatea funcţiilor în spaţiul Rn: limite, limite iterate. Derivabilitatea funcţiilor în Rn: derivate parţiale de ordinul 1 şi de ordin superior. Diferenţiala de ordin 1 şi de ordin superior; conţinut economic. Derivata funcţiilor compuse. Extremele funcţiilor de mai multe variabile, extreme cu legături. Conţinut economic. Aplicaţii şi studii de caz. Integrale.

Modelul dinamicii proceselor economice. Dinamica proceselor economice: analiza în timp continuu şi în timp discret. Tipuri principale de ecuaţii diferenţiale cu aplicaţii în economie: ecuaţii cu variabile separabile, ecuaţii omogene, ecuaţii diferenţiale liniare, ecuaţii de tip Bernoulli şi Riccati şi aplicarea lor.


1. Duda I., Trandafir R., Baciu A., Ioan R., Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Baciu A., Matematici economice şi financiare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

3. Duda I., Elemente de algebră pentru economişti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1999.

MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE FINANCIAL AND ACTUARY MATHEMATICS




Elemente de teoria grafurilor pentru fundamentarea deciziei în MFC. Grafuri: concepte, definiţii. Matricea drumurilor totale, teorema Chen pentru drumuri hamiltoniene. Algoritmul Kaufman. Drumuri minime şi maxime într-un graf: algoritmul Bellman - Kalaba, algoritmul Ford. Studii de caz. Reţele de transport: flux maxim într-o reţea; algoritmul Ford - Fulkerson. Aplicaţii în fundamentarea deciziilor.

Elemente de teoria probabilităţilor şi statistică matematică cu aplicaţii în economie. Evenimente, câmp de evenimente, probabilitate, câmp de probabilitate. Proprietăţi. Variabile aleatoare unidimensionale, bidimen-sionale, definiţii, proprietăţi. Funcţia de repartiţie. Valori medii şi momente ale unei variabile aleatoare. Proprietăţi. Funcţia caracteristică. Corelaţie. Scheme clasice de probabilitate: Bernoulli, Poisson, repartiţia normală, repartiţia 2χ ,

Student şi repartiţia F. Elemente de statistică matematică: Teoria selecţiei. Teoria estimaţiei. Metoda verosimilităţii maxime.

Matematici financiare. Dobânda simplă. Definiţie, formule de calcul. Operaţiuni echivalente cu regim de dobândă simplă. Dobândă compusă. Definiţie, formule de calcul. Devalorizare. Scont simplu şi scont compus. Plăţi eşalonate, anticipate şi posticipate, fracţionate sau fracţionalităţi. Valoarea actuală şi valoarea finală. Operaţiuni echivalente. Împrumuturi.

Matematici actuariale. Funcţii biometrice, funcţia de supravieţuire, speranţa de viaţă. Proprietăţi. Tabele. Asigurări viagere: factori viageri de actualizare. Contracte de asigurare viageră: tipuri de contracte şi anuităţi viagere. Rente viagere anuale în progresie crescătoare. Tipuri de contracte. Plăţi viagere fracţionate. Tipuri de contracte. Determinarea factorilor de actualizare fracţionată viageră. Modele matematice corespunzătoare. Asigu-rarea de pensii, de-a lungul vieţii active. Asigurări de deces.


1. Duda I., Trandafir R., Baciu A., Ioan R. Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Craiu V., Teoria probabilităţiilor cu exemple şi probleme, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1997.

43

44

CONTABILITATE (BAZE) BASIC ACCOUNTING




• Definirea, obiectivele şi statutul contabilităţii. • Metoda contabilităţii. • Documentaţia. • Evaluarea. • Contul, instrument de înregistrare, calcul şi control.


1. Ionescu Cicilia, Bazele contabilităţii, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2006 2. Ionescu Cicilia (coordonator), Lăcrămioara Haiduc, Eduard Ionescu,

Bazele Contabilităţii-Abordări practice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

3. Caraiani Chiraţa, Olimid Lavinia, Bazele contabilităţii, Editura A.S.E., Bucureşti, 2002

4. Feleagă Niculae, Malciu Liliana, Bunea Ştefan, Bazele contabilităţii – o abordare europeană şi internaţională, Editura Economică, Bucureşti, 2002

5. Diaconu Elena, Şuiu Ion, Contabilitate şi expertiză contabilă, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2006

6. *** Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, Monitorul Oficial al României, nr. 48/14.01.2005

7. *** Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, nr. 1080/30.11.2005

45

CONTABILITATE (PROCEDURI) ACCOUNTING (PROCEDURES)



I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Conturi de capitaluri. • Conturi de imobilizări corporale. • Conturi de stocuri. • Conturi de cheltuieli. • Conturi de venituri. • Conturi privind taxa pe valoarea adăugată. • Balanţa de verificare. • Reprezentarea întreprinderii prin situaţii financiare.


1. Ionescu Cicilia, Bazele contabilităţii, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2006 2. Ionescu Cicilia (coordonator), Lăcrămioara Haiduc, Eduard Ionescu,

Bazele Contabilităţii-Abordări practice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

3. Caraiani Chiraţa, Olimid Lavinia, Bazele contabilităţii, Editura A.S.E., Bucureşti, 2002

4. Feleagă Niculae, Malciu Liliana, Bunea Ştefan, Bazele contabilităţii – o abordare europeană şi internaţională, Editura Economică, Bucureşti, 2002

5. Diaconu Elena, Şuiu Ion, Contabilitate şi expertiză contabilă, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2006.

6. *** Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, apărută în Monitorul Oficial al României, nr. 48/14.01.2005

7. *** Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, nr. 1080/30.11.2005.

46

INFORMATICĂ DE GESTIUNE (BAZE) ŞI INTERNET MANAGEMENT INFORMATICS (BASIC) & INTERNET


2 curs, 1 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 4 credite; examen.


• Bazele teoretice ale prelucrării automate a datelor. • Arhitectura sistemelor electronice de calcul. • Organizarea datelor în procesul de prelucrare automată. • Sisteme de operare. Funcţiile şi componentele de bază ale unui sistem de

operare. • Reţele de calculatoare. Standarde şi conectivitate. Internet, poşta electronică

(e-mail). • Limbajul HTML. Pagina WEB: proiectare, creare.


1. Mareş Daniel Marius, Mihai Gabriel, Mares Valerica, Informatică

generală, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Mareş Daniel Marius, Andronie Maria, Sisteme electronice de

calcul, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002. 3. Stanciu Victoria, Pană Adrian şi colectivul – Informatică generală,

Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001. 4. Mareş Daniel Marius, Bazele informaticii, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2000. 5. Trană Dan Mircea, Bazele informaticii, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2004. 6. Trană Dan Mircea, Introducere în informatica de gestiune, Editura

Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2004.

47

INFORMATICĂ DE GESTIUNE (DOCUMENTE CONTABILE) MANAGEMENT INFORMATICS (ACCOUNTING DOCUMENTS)


1 curs, 2 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 5 credite; verificare.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Noţiuni de afaceri electronice • Procesarea textelor şi tehnoredactarea sub Microsoft WORD. • Procesorul de tabele Microsoft EXCEL. • Programul de prezentare POWERPOINT.

Planul lucrărilor de laborator o Aplicaţii ale comerţului electronic o Editarea şi procesarea de texte WORD o Procesorul de tabele EXCEL o Programul de prezentare grafică POWERPOINT


1. Mareş, D., Fusaru D., Mihai G., Office XP, Instrumente birotice, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004.

2. Fusaru, D., Mareş, D., Mihai, G., Birotică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. Fusaru, D., Mareş, D., Mareş, V., Birotică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.

4. Pană, A., şi colectiv, Birotica. Procesorul de texte Word’97, Editura Scaiul, Bucureşti, 2000.

5. Trană Dan Mircea, Bazele informaticii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

48

MANAGEMENT GENERAL GENERAL MANAGEMENT



I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Introducere în ştiinţa managementului • Firma şi mediul ambiant • Funcţiile managementului modern • Decizia în management. Procesul decizional • Comunicarea în management • Organizarea managerială a firmei • Motivaţia în management • Sisteme moderne de management • Managementul resurselor umane • Stiluri manageriale


1. Gâf-Deac Maria, Management, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2006. 2. Gâf-Deac Maria, Îndrumar de management, Note de curs şi studii de

caz, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

49

DREPTUL AFACERILOR BUSINESS LAW




• Noţiuni introductive. • Introducere în dreptul afacerilor. • Faptele de comerţ şi întreprinderile. • Comercianţii. • Auxiliarii comercianţilor. • Fondul de comerţ. • Contractele comerciale speciale. • Titlurile comerciale de valoare. • Societăţile comerciale.


1. Stancu R., Dinuică D., Stancu M., Drept civil şi comercial, Editura

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Stancu R., Stancu M., Drept comercial, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Florescu Grigore, Drept comercial român, I, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2005. 4. Cărpenaru Stanciu D., Drept comercial român, Editura All Beck,

Bucureşti. 5. Popescu Marin, Drept comercial, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2004. 6. Angheni Smaranda, Valanciu Magda, Stoica Camelia, Drept

comercial, ediţia a II-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2001.

50

DREPT COMUNITAR COMMUNITY LAW



I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Istoricul Uniunii Europene. • Instituţiile Uniunii Europene. • Izvoarele dreptului comunitar. • Uniunea Economică şi Monetară (UEM). • Uniunea vamală. • Libertăţile fundamentale. • Concurenţa. • Fondurile structurale şi fondurile de tip structural.


1. Fuerea Augustin, Drept comunitar european. Partea generală, Editura All Beck, Bucureşti, 2003.

2. Manolache Octavian, Drept comunitar, Editura All Beck, 2001. 3. Voicu Marin, Jurisprudenţă comunitară, Editura Lumina Lex,

Bucureşti, 2005. 4. Marin Voicu, Drept comunitar, Teorie şi jurisprudenţă, Editura Ex

Ponto, Constanţa 2002. 5. Bonciu Gheorghe, Drept comunitar european, Editura Cartea

Universitară, Bucureşti, 2000.

51

LIMBA STRĂINĂ 1 (ENGLEZĂ) FOREIGN LANGUAGE 1 (ENGLISH)

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 seminar; total ore semestru 28; 3 credite; verificare.


1. Identity/Identify 2. Jobs 3. Visits and travels 4. Interests and hobbies 5. Suggestions/invitations 6. Plans/planning 7. Final revision

II. TEMATICA SEMINARIILOR (învăţământ de zi)

I. Identity/identify: name, age, address, occupation; names of countries, nationality; birth place, date, family relations, relatives; special occasions, description of a holy day (Happy Birthday, Merry Christmas, etc.); the verbs‚ to be’, to have’ (affirmative/ interrogative/negative), personal pronouns (N/Ac), possessive adj.and pronouns; definite/ indefinite article; plural of nouns; yes/no/WH-quetions; the construction THERE IS/THERE ARE; Present Continuous Tense;

II. Jobs: looking/applying for a job; occupation/job/position, describing jobs; my first work place; every day activity; what one does for a living; getting job information; letter writing (formal/informal); indefinite articles with professions; routine activities, Simple Present.

III. Visits and travels: At the airport/At the hotel/At the restaurant (food, drinks, money, prices, etc); Fairs and exhibitions: going to a trade fair/description of a product (shape, size, colour, etc.); Present Perfect.

IV. Interests and hobbies: sports (play/do/go; how often do../did.. etc.), interests (what sort/kind/type…?), collections; Simple Past (regular/ irregular verbs)/Past Continuous.

V. Suggestions/Invitations: offers,invitations, guests at dinner; numeral, expressing time; modal verbs; some/any/no; Past Perfect.

VI. Plans/Planning/Education/Future trends: educational plans, speaking about career (curriculum vitae,letters of intention/application, telephoning for an interview,…etc.); to express future plans and arrangements, to arrange schedules for business contacts, making appointments, fixing a time, etc. Future Tenses.

VII. Final Revision.

52

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Niculescu A., Crişan C., Marcoci S., Vald C., The Language of Business Accounting. Banking. Finance – Workbook, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Ştefan R., Vasilescu R., Marcoci S., Beldea E., Come along, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

3. Jone S. & White Greg, Getting Ahead, Heinemann, 1994. 4. Grant David & Robert McLarty, Business Basics, Oxford University

Press, 1995. 5. Stanciu Victoriţa, Safe with English, Editura Niculescu, Bucureşti,

1997. 6. Jones S., Enterprise I, Heinemann, 1997. 7. Hornby H.A., Dictionary, Oxford Students,1995.

53

LIMBA STRĂINĂ 1 (FRANCEZĂ) FOREIGN LANGUAGE 1 (FRENCH)


2 seminar; total ore semestru 28; 4 credite; verificare.


1. Relaţii socio-profesionale 2. Situaţii de comunicare curentă socio-profesionale orală şi scrisă 3. Morfosintaxa propoziţiei

a) Conţinut tematic. Saluer, s’informer; Prendre contact, s’informer;

Demander son chemin; Voyager: à l’hôtel; Voyager: moyens de transport; Prendre le repas; Les petits commerces; Au bureau de poste.

b) Conţinut lingvistic. L’article (défini, indéfini, partitif); Le nom; L’adjectif (démonstratif, possessif, interrogatif-exclamatif, numérique); Le pronom (personnel, démonstratif, possessif); Le verbe.

c) Practici comunicative. Saluer; Se présenter; Prendre congé; Poser des questions; Demander son chemin; Refuser; Conseiller/recommander/suggérer; Se renseigner; Téléphoner; Demander à quelqu’un de faire quelque chose; Se plaindre/exprimer sa satisfaction; Proposer; Demander un avis/donner un avis.


1. Drăgoi S., Bondrea E., Le français en situations, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Cristea T., Bondrea E., Eléments de grammaire française, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. Cenuşe I. P., Lupchian G., Neguş D., Limba franceză pentru oameni de afaceri, Editura Expert, Bucureşti, 1993.

4. Saraş M., Ştefănescu M., Gramatica practică a limbii franceze, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.

54

LIMBA STRĂINĂ 2 (ENGLEZĂ) FOREIGN LANGUAGE 2 (ENGLISH)




1. Companies 2. Company history 3. Company staff 4. Written Communication in Business English 5. Company strengths 6. Finances 7. Revision

II. TEMATICA SEMINARIILOR (învăţământ de zi)

1. Companies: Description of a company, company profiles, types of commercial activities; bookkeeping and accounts; Company departments; Facilities; Texts/Dialogues; Sequence of Tenses, Direct/ Indirect Speech.

2. Company History: Basic economic concepts (types of markets, competition, supply and demand, etc.); Describing the history of a product development project. Dealing with complaints/Reporting about complaints. Asking for information about a company/Reporting about information; Profit and Loss Accounts/Reporting about Profit and Loss Accounts; Direct/Indirect Speech (Statements, Questions, etc.)

3. Company staff: employment/unemployment; employees in companies (reductions/increases in staff); Describing jobs (I’m a/an, I work for + employer, I’m in + type of work, who is responsible for/in charge of, etc); executives life styles; Passive Voice

4. Written Communication in Business English: Business Letters (main parts and Layout); enquiry, offer, follow-up, order, etc. letters; to analyse and compare statistical information; to complete a sales report, to compare sales figures; Comparing statistics; Comparing results of Companies; Comparatives and superlatives; Modal verbs.

5. Company strengths: speaking about quality, technology, market, range of products, research and development, sales representatives, etc. Conditional/Conditional clauses (type I,II)

55

6. Finances: To analyse figures (rises/falls,etc.); Liquidity; Capital structure; Efficiency and profitability; Banks; Matters connected with credit/debit; investments; etc; To describe changes in a company’s finances; etc. Conditional Clauses type III.

7. Revision.


1. Ştefan R., Vasilescu R., Marcoci S., Beldea E., Come Along, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Moldoveanu Sara, Economic discourse, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

3. Jones S. & Greg, Getting Ahead, Heinemann, 1994. 4. Grant David & McLarty Robert, Business Basics, Oxford University

Press, 1995. 5. Hollet Vicki, Business Objectives, Oxford University Press, 1991. 6. Chiriacescu A, Mureşan L, Barghiel V, Hollinger A., Corespondenţa de

afaceri în limbile franceză şi engleză, Editura Teora, Bucureşti, 1998. 7. Little John, A, Company to Company (A New Approach to Business

Correspondence in English), Cambridge University Press, 1988. 8. Irvine M, & Cadman M., Commercially Speaking, Oxford University

Press, 1999.

56

LIMBA STRĂINĂ 2 (FRANCEZĂ) FOREIGN LANGUAGE 2 (FRENCH)




a) Conţinut tematic Ľ entreprise. Rechercher un emploi; Découvrir l’entreprise; Entreprendre;

Diriger. Comptabilité. Le commerce. Le marketing. Vue ď ensemble de la vie commerciale:

Le commerce – aspects généraux; Les commerçants. Le marketing. La publicité.

b) Conţinut lingvistic 1. Morfologie: Verb; Pronume; Adjectivele şi adverbele recurente în

funcţie de conţinutul tematic de specialitate. 2. Sintaxa frazei: coordonarea, juxtapunerea, subordonarea.


1. Emilia Bondrea, Carmen Dumitriu, L’entreprise en situations, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

2. Chirimbu S., L’entrprise en situations. Discours financier-comptable, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

3. Cristea, T., Bondrea, E., Eléments de grammaire française, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

4. Bajard J.P., Sibieude, C., Les affaires en français, Didier, 1991. 5. Danilo M. et al., Le français de l’entreprise, Clé International, Paris, 1990. 6. Cenuşe I. P., Lupchian G., Neguş D., Limba franceză pentru oameni

de afaceri, Editura Expert, Bucureşti, 1993. 7. Saraş M., Ştefănescu M., Gramatica practică a limbii franceze,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.

57

SOCIOLOGIE ECONOMICĂ ECONOMIC SOCIOLOGY

Disciplină opţională; sem. 2; ore săptămânal – învăţământ de zi:

2 curs; 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; verificare.


Introducere în sociologia economică: Conceptele de bază în sociologia economică; Activitatea economico-socială şi sociologia economică. Societatea şi economia contemporană în perspectiva globalizării.

Raportul sociologiei economice cu ştiinţele socio-umane: Relaţia cu economia politică şi sistemul ştiinţelor economice. Relaţia cu psihologia şi disciplinele de graniţă respective. Relaţia cu alte discipline socio-umane (etica, morala, religia şi antropologia).

Repere ale sociologiei economice: Teorii şi doctrine din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Teorii şi doctrine din secolul al XIX-lea. Teorii şi doctrine din secolul al XX-lea.

Externalităţile vieţii economice: Tipologia umană în economie – determinări şi caracteristici. Structura psihologică a personalităţii umane. Viaţa economică – formă de viaţă social-umană.

Comportamentul economic: Concept şi teorii explicative. Factori de influenţare. Modele şi metode de măsurare.

Relaţiile economice ca relaţii interumane: Concept şi forme de manifestare. Teorii ale comunicării şi metode de studiere a acesteia. Comu-nicarea ca liant al acţiunilor umane.

Sistemul economico-social: Rolul individului în economie şi societate. Tipologia sistemelor economice şi sociale. Economia şi societatea românească în tranziţie.


1. Emilian Dobrescu, Sociologie economică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti, 1993.

3. Boudon, Raymond şi colaboratorii, Dicţionar de sociologie, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.

58

ISTORIA ECONOMIEI ECONOMIC HISTORY


2 curs; 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; verificare.


• Formarea economiei de piaţă în Europa Occidentală • Starea economico-socială a României la mijlocul secolului XIX • Instituţionalizarea economiei de piaţă în România în perioada 1859-1900 • Construirea infrastructurii în România • Evoluţia economică a României în perioada 1860-1938. • Evoluţia industriei în perioada 1886-1938 • Modernizarea relaţiilor economice externe. Atragerea României în

circuitul european de valori • Evoluţia economiei româneşti în perioada 1859-1938 • Socialismul românesc în perioada postbelică (1948-1989)


1. Bondrea Aurelian, Starea naţiunii 2000. România încotro? Volumul

I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000. 2. Bondrea Aurelian, România la începutul secolului XXI. Starea

naţiunii 2004, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Axenciuc Victor, Introducere în istoria economică a României;

Epoca modernă. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2001. 4. Ghiorghiţă Eugen, Liberul schimb şi protecţionismul, Editura

Funtaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002 5. Ghiorghiţă Eugen, Industrializare şi comerţ exterior în România

interbelică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002

59

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI PSYCHOLOGY OF EDUCATION

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumului

pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


• Specificul studiului psihologiei educaţiei: statutul epistemologic al

psihologiei educaţiei; priorităţi ale studiului psihologiei educaţiei. • Dezvoltarea psihică şi educaţia: problematica educabilităţii;

dezvoltarea cognitivă, afectivă, socio-morală şi consecinţele în plan educativ. • Formarea şi dezvoltarea personalităţii: structura personalităţii;

formarea caracterului; dezvoltarea aptitudinilor. • Elemente de psihologia învăţării: caracteristicile şi condiţiile

învăţării; metode de învăţare eficientă. • Succesul şcolar şi social: factori determinanţi; evaluarea şi

prevenirea insuccesului; problematica devianţei comportamentale. • Dimensiuni psihologice ale activităţii educative: rolul profesional

şi personalitatea profesorului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Radu N. (coord.), Psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2005. Cosmovici, A., Iacob L.(coord.), Psihologie şcolară, Editura, Polirom,

Iaşi, 1998/1999. Creţu C., Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.

60

INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE FUNDAMENTALS OF PEDAGOGY

TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI THE THEORY AND METHODOLOGY OF THE CURRICULUM


pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; anul I, sem. 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


• Pedagogia şi sistemul ştiinţelor educaţiei: educaţia – obiectul specific de studiu al pedagogiei, caracteristicile şi structura educaţiei, perspectiva pedagogică în abordarea şi studierea educaţiei, problematica contemporană a educaţiei. Formele educaţiei: educaţia formală, nonformală şi informală; relaţiile, notele definitorii şi continuitatea dintre formele educaţiei. Domeniile educaţiei: educaţia intelectuală, moral-civică, profesională, estetică, fizică, religioasă; noile educaţii. Sistemul instituţional al educaţiei: şcoala, familia, comunitatea locală, organizaţiile cultural – educative, şi nonguvernamentale, asociaţiile profesionale, societăţile ştiinţifice unităţile economice, mass-media etc.

• Teoria şi metodologia curriculumului: curriculumul – concepte fundamentale: curriculum general, Curriculum Naţional, curriculum specializat, curriculum subliminal, curriculum formal, curriculum informal, curriculum scris, curriculum predat, curriculum învăţat, curriculum recomandat. Componentele curriculare: finalităţi (ideal, scopuri, obiective), conţinut – tendinţe în organizarea conţinuturilor curriculare (monodisciplinaritatea, multidiscipli-naritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea); timp (plaja orară), strategii de predare-învăţare, strategii de evaluare. Produsele curriculare: documente oficiale (planul – cadru de învăţământ; programele şcolare; manualele şcolare) şi materialele auxiliare, în sprijinul profesorilor şi elevilor (curriculumul de suport). Evaluarea curriculumului – cadru conceptual şi metodologie; calităţile unui bun curriculum: extensia, echilibrul, relevanţa, diferenţierea, continuitatea şi progresia, calităţi fundamentale ale curriculumului.


1. Şerdean, I., Pedagogie – Compendiu, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004.

61

2. Radu, I., T., Pedagogie, fundamente teoretice, Editura V. & I Integral, 2002. 3. Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992. 4. Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ - Dobridor, I., Pânişoară, I.- O.,

Prelegeri pedagogice, Iaşi, Polirom, 2001. 5. Cucoş, C., Pedagogie (Ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Editura

Polirom, Iaşi, 2002. 6. Creţu, C., Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei, Editura

Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi,1999.

62

Specializarea


ANUL II


63

În atenţia studenţilor anului II Studenţii anului II, anul universitar 2006-2007, au, în continuare, toate informaţiile esenţiale utile (Planuri de învăţământ, Programe analitice şi Informaţii generale pentru următorii 2 ani – II şi III, respectiv anii universitari 2006-2008).

64

Ghidul va constitui un îndrumar până la finalizarea ciclului de studii universitare de licenţă.

65

Facultatea: CONTABILITATE ŞI FINANŢE RÂMNICU VÂLCEA Domeniul de studii universitare de licenţă: Contabilitate Specializarea: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE Formele de învăţământ: ZI, F.R., I.D. Durata studiilor (nr. de credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTAnul II

Nr. de ore* - Învăţământ de zi

Semestrul 3 Semestrul 4 Forme

verificare

Ore săptămână Ore săptămână (E,CV,V) Credite

Nr. crt. DENUMIREA DISCIPLINEI

C S Lp/L

Ore tot C S Lp/

L Ore tot

Prac-tică spec.

Sem. 3

Sem. 4

Sem. 3

Sem. 4

A. DISCIPLINE OBLIGATORII

1 Contabilitate financiară curentă 2 2 E3 5

2 Contabilitate financiară de raportare 2 1 E4 5

3 Informatică de gestiune (Limbaje) 2 1 E3 5

4 Informatică de gestiune (SGBD) 2 1 E4 5

5 Statistică 3 1 E3 4

6 Management financiar-contabil 2 1 V3** 4

7 Finanţe publice şi fiscalitate 2 1 E3 4

8 Contabilitate şi gestiune fiscală 2 1 E4 5

9 Control financiar-fiscal 2 1 E3 4

10 Audit intern 2 1 V4 5

11 Finanţele întreprinderii 2 1 E3 4

12 Marketing 2 1 E4 5

13 Practică de specialitate*** 90 CV4 3

B. MODULE OPŢIONALE**** I – Contabilitatea entităţilor economice şi instituţiilor publice II – Contabilitatea societăţilor de asigurări şi instituţiilor de credit

14 Modulul I: Contabilitatea societăţilor comerciale Modulul II: Asigurări

2 1 E4 5

C. DISCIPLINE FACULTATIVE

15 PEDAGOGIE II (Teoria şi metodologia instruirii + Teoria şi metodologia evaluării)

(2) (2) (E3) (5)

16 Didactica specialităţii (2) (2) (E4) (5)

17 Limba străină pentru economişti (engleză sau franceză) 1 (2) (V3) (3)


Total ore pe săptămână (A+B) 15 7 1 23 12 5 1 18 90

Total credite 30 33 Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; V = verificare pe parcurs; Lp = lucrări practice; L = laborator

• Pentru studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (F.R.) se organizează lecţii de sinteză.

** Pentru studenţii la forma de învăţământ la distanţă, forma de evaluare este examenul. *** Stagiul de practică este prevăzut a se efectua în mod compact la sfârşitul semestrului 4. Numărul de 3 puncte de credit asociate disciplinei Practică de specialitate se adaugă la cele 30 de credite pe semestru. **** Începând din semestrul 4, studentul poate opta pentru unul din cele două module opţionale. Modulul ales în semestrul 4 este continuat în semestrele 5 şi 6.

PROGRAME ANALITICEANUL II

CONTABILITATE FINANCIARĂ CURENTĂ FINANCIAL ACCOUNTING




• Principii şi reguli privind organizarea contabilităţii financiare. • Contabilitatea capitalurilor permanente (capitaluri angajate). • Contabilitatea activelor imobilizate.


1. Ilincuţă, Lucian-Dorel, Contabilitatea financiară a entităţilor economice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Ristea, Mihai şi colab., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005 (2006).

3. Feleagă, Niculae, Feleagă (Malciu), Liliana, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională, vol. I şi II, Editura Infomega, Bucureşti, 2005.

4. Belverd, E., Needles, Jr., Henry, R., Anderson James, Coldwel, C., Principiile de bază ale contabilităţii, Ediţia a cincea, Editura Arc 2000.

5. * * * IASC, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, traducere din limba engleză, Editura CECCAR, Bucureşti, 2005.

6. * * * Ghiduri pentru înţelegerea şi aplicarea fiecărui Standard Internaţional de Contabilitate (colecţie de 32 de ghiduri), Editura CECCAR, Bucureşti, 2004.

REGLEMENTĂRI CONTABILE ŞI FISCALE 1. M.F.P., Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1752/2005,

pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 1080 şi 1080 bis din 30 noiembrie 2005;

2. M.F.P. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1850/2004, privind registrele şi formularele financiar-contabile, M. Of. nr. 23 bis din 7 ianuarie 2005.

3. M.F.P. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2264/2001, pentru aprobarea modelelor formularelor specifice cu regim special privind

66

67

activitatea financiară şi contabilă şi normelor privind întocmirea şi utilizarea acestora, M. Of. nr. 136 din 21 februarie 2002.

4. M.F.P. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1753/2004, pentru organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, M. Of. nr. 1174 din 13 decembrie 2004.

5. * * * Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Publicată în M. Of. nr. 927 din 23 decembrie 2003 – text actualizat în baza: a) Legii nr. 494/2004 pentru aprobarea O.G. nr. 83/2004 pe care o modifică şi o completează, M. Of. nr. 1092 din 24 noiembrie 2004; b) O.U.G. nr. 123/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003, M. Of. nr. 1154 din 7 decembrie 2004.

6. * * * Ordonanţa Guvernului României 92/2003 privind Codul de procedură fiscală M.Of. nr. 94 din 29 decembrie 2003, republicată în M. Of. nr. 560 din 24 iunie 2004.

7. * * * Hotărârea Guvernului României 44/2004 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M. Of. nr. 112 din 6 februarie 2004, modificată şi completată prin H.G.R. nr. 1840/2004, M. Of. nr. 1074 din 18 noiembrie 2004.

8. * * * Legea contabilităţii nr. 82/1991. Republicată în M.Of. nr. 48 din 14 ianuarie 2005.

9. * * * Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale. Republicată în M.Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004. Notă: În pregătirea individuală a studenţilor vor fi luate în considerare actele normative aflate în vigoare la momentul respectiv.

68

CONTABILITATE FINANCIARĂ DE RAPORTARE FINANCIAL MANAGEMENT ACCOUNTING




• Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie. • Contabilitatea decontărilor cu terţii. • Contabilitatea trezoreriei. • Contabilitatea financiară a decontării cheltuielilor asupra veniturilor şi

determinarea rezultatului contabil. • Lucrările contabile de închidere a exerciţiului financiar. Redactarea şi

prezentarea situaţiilor financiare anuale.


1. Ilincuţă, Lucian-Dorel, Contabilitatea financiară a entităţilor economice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2006.

2. Coman, Florin, Contabilitate financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

3. Ristea, Mihai şi colab., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005 (2006).

4. Feleagă, Niculae, Feleagă (Malciu), Liliana, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională, vol. I şi II, Editura Infomega, Bucureşti, 2005.

5. Ilincuţă, Lucian-Dorel, Chivu, Ramona, Gădău, Liana, Contabilitatea financiară – aplicaţii practice şi teste grilă pentru autoevaluare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.

6. Belverd, E., Needles, Jr., Henry, R., Anderson James, Coldwel, C., Principiile de bază ale contabilităţii, Ediţia a cincea, Editura Arc 2000.

REGLEMENTĂRI CONTABILE ŞI FISCALE 1. * * * IASC, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară,

traducere din limba engleză, Editura CECCAR, Bucureşti, 2005. 2. * * * Ghiduri pentru înţelegerea şi aplicarea fiecărui Standard

Internaţional de Contabilitate (colecţie de 32 de ghiduri), Editura CECCAR, Bucureşti, 2004.

69

3. M.F.P., Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1752/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 1080 şi 1080 bis din 30 noiembrie 2005;

4. M.F.P. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1850/2004, privind registrele şi formularele financiar-contabile, M. Of. nr. 23 bis din 7 ianuarie 2005.

5. M.F.P. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2264/2001, pentru aprobarea modelelor formularelor specifice cu regim special privind activitatea financiară şi contabilă şi normelor privind întocmirea şi utilizarea acestora, M. Of. nr. 136 din 21 februarie 2002.

6. M.F.P. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1753/2004, pentru organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, M. Of. nr. 1174 din 13 decembrie 2004.

7. * * * Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Publicată în M. Of. nr. 927 din 23 decembrie 2003 – text actualizat în baza: a) Legii nr. 494/2004 pentru aprobarea O.G. nr. 83/2004 pe care o modifică şi o completează, M. Of. nr. 1092 din 24 noiembrie 2004; b) O.U.G. nr. 123/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003, M. Of. nr. 1154 din 7 decembrie 2004.

8. * * * Ordonanţa Guvernului României 92/2003 privind Codul de procedură fiscală M.Of. nr. 94 din 29 decembrie 2003, republicată în M. Of. nr. 560 din 24 iunie 2004.

9. * * * Hotărârea Guvernului României 44/2004 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M. Of. nr. 112 din 6 februarie 2004, modificată şi completată prin H.G.R. nr. 1840/2004, M. Of. nr. 1074 din 18 noiembrie 2004.

10. * * * Legea contabilităţii nr. 82/1991. Republicată în M.Of. nr. 48 din 14 ianuarie 2005.

11. * * * Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale. Republicată în M.Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004.

Notă: În pregătirea individuală a studenţilor vor fi luate în considerare actele normative aflate în vigoare la momentul respectiv.

70

INFORMATICA DE GESTIUNE (LIMBAJE) MANAGEMENT INFORMATICS (PROGRAMMING LANGUAGES)

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de

zi: 2 curs, 1 laborator; total ore semestru 42; 5 credite; examen.


• Dată, informaţie şi cunoştinţă. Organizarea datelor în vederea prelucrării cu ajutorul calculatoarelor electronice. • Rezolvarea problemelor economice cu ajutorul programelor pe calculator. Programare. • Limbajul de programare Visual Basic

Tematica laboratoarelor

o Interfaţa grafică Visual Basic o Formular, obiecte, clase o Aplicaţii economice în Visual Basic


1. Fusaru, D., Gherasim, Z., Andronie, M., Bâra, A., Stroe, P., Aplicaţii economice în Visual Basic şi Access, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

2. Gherasim, Z., Programare şi baze de date, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

3. Fusaru D., Mareş D., Mihai G., Visual Basic şi Access, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003.

4. Fusaru, D., Gherasim, Z., Bâra, A., Informatică de gestiune, Limbaje de programare şi Sisteme de Gestiune a bazelor de date, Teste-grilă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

5. Trană Dan Mircea, Programare orientată pe obiecte, Visual Basic şi SGBD ACCESS, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

71

INFORMATICĂ DE GESTIUNE (Sisteme de gestiune a bazelor de date – SGBD)

MANAGEMENT INFORMATICS (Data-Bases Management Systems-DBMS)

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore semestru 42; 5 credite; examen.


• Teoria bazelor de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date • Sistemul de gestiune a bazelor de date Microsoft Access • Limbajul structurat de interogare, SQL


o Tabele Access o Formulare Access o Interogări Access o Rapoarte Access o Aplicaţii SQL


1. Fusaru D., Gherasim Z., Andronie M., Bâră A., Stroe P., Aplicaţii economice în Visual Basic şi Access, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

2. Gherasim Z., Programare şi baze de date, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

3. Fusaru D., Arhitectura bazelor de date – mediul SQL, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2002.

4. Fusaru D., Mareş D., Mihai G., Visual Basic şi Access, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003.

5. Fusaru, D., Gherasim, Z., Bâra, A., Informatică de gestiune, Limbaje de programare şi Sisteme de Gestiune a bazelor de date, Teste-grilă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

6. Trană Dan Mircea, Programare orientată pe obiecte, Visual Basic şi SGBD ACCESS, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

72

STATISTICĂ

STATISTICS

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi: 3 curs, 1 laborator; total ore semestru 56; 4 credite; examen.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Locul şi rolul statisticii în cadrul sistemului informaţional economic şi social • Înregistrarea, sistematizarea şi prezentarea datelor statistice • Serii de distribuţie unidimensională • Selecţia statistică (sondajul) • Analiza legăturilor dintre variabilele economice • Analiza factorială. Corelaţia neparametrică • Serii cronologice (SCR) • Analiza statistică a sezonalităţii • Serii teritoriale • Folosirea indicilor statistici în analizele economice • Descompunerea modificării unui indicator economic complex pe factori de influenţă • Elemente de statistică macroeconomică: Indicatorii de calcul ai potenţialului economic. Indicatorii macroeconomici de rezultate.


1. Popescu Angela, Neacşu Gabriela, Goanţă George, Statistică. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Popescu Angela, Neacşu Gabriela, Goanţă George, Statistică - teorie, aplicaţii, teste grilă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

3. Popescu, Angela, Statistică - aplicaţii şi teste grilă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

4. Balu Mariana, Statistică pentru marketing şi comerţ exterior, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

5. Mihai Korka, Bazele statisticii pentru economişti-aplicaţii. Ed. Tribuna Economica, Bucureşti, 2002, Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

73

MANAGEMENT FINANCIAR -CONTABIL FINANCIAL-ACCOUNTING MANAGEMENT


zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; verificare pe parcurs.


• Sistemul contabil – sursă esenţială de informaţii pentru managementul

financiar-contabil • Metodologia de întocmire şi utilizare a formularelor comune privind acti-

vitatea financiar-contabilă • Managementul întocmirii şi utilizării situaţiilor financiare • Acurateţea şi credibilitatea informaţiilor • Managementul societăţilor comerciale • Constituirea societăţilor comerciale • Funcţionarea societăţilor comerciale • Probleme, obiective şi cerinţe actuale ale managementului financiar-

contabil


1. Haiduc Lăcrămioara Rodica, Management financiar-contabil, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

2. Haiduc Lăcrămioara Rodica, Mitea-Popia Carmen, Chivu (Ioniţa) Ramona, Managementul documentelor financiar-contabile, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006

3. *** Ordinul 1850/2004 privind registrele şi formularele financiar-contabile, publicat in MO 23/07.01.2005

4. *** Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în MO 1066/17.11.2004

5. *** O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr. 1080 din 30 noiembrie 2005.

74

FINANŢE PUBLICE ŞI FISCALITATE

PUBLIC FINANCE AND TAXATION



• Conţinutul şi funcţiile finanţelor publice. • Sistemul bugetar; procesul bugetar. • Sistemul cheltuielilor publice. • Sistemul resurselor financiare publice; principii fiscale; tehnica fiscală. • Creditul public; datoria publică. • Politica fiscală; reforma fiscală; presiunea fiscală. • Politica în domeniul cheltuielilor bugetare. • Echilibrul financiar. • Trezoreria finanţelor publice. • Noţiuni generale privind fiscalitatea firmei.


1. Ristea Luminiţa, Trandafir Adina, Finanţe publice – între teorie şi practică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Lăcriţa, Grigore,.N., Cioponea, Mariana Cristina, Finanţe publice şi fiscalitate, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

3. Văcărel, Iulian, şi colab., Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.

3. Vlăsceanu Petre, Fiscalitatea firmei, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2004.

5. * * * Legea privind finanţele publice nr. 500/2002, publicată în MO nr. 577/2002;

6. * * * Codul fiscal.

75

CONTABILITATE ŞI GESTIUNE FISCALĂ TAX ACCOUNTING


zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Fiscalitatea în dezvoltarea întreprinderii • Contabilitatea şi fiscalitatea remunerării personalului • Contabilitatea impozitului pe profit • Contabilitatea şi fiscalitatea taxei pe valoarea adăugată • Contabilitatea şi fiscalitatea taxelor vamale, accizelor, impozitelor şi

taxelor locale • Contabilitatea şi fiscalitatea activelor şi datoriilor


1. Condor, Ioan, Drept financiar, bugetar şi fiscal. Impozitarea persoanelor juridice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006

2. Morariu, Ana (coordonator), Contabilitatea şi fiscalitatea în dezvoltarea firmei, Editura ExPorto, Contabilitate, 2005

3. Vintilă, Georgeta, Fiscalitate, Editura Economică, Bucureşti 2005 4. Feleagă, Niculae, Malciu, Liliana, Politici şi opţiuni contabile,

Editura Economică, Bucureşti, 2002 5. Bomboş G. S., Deductibilitatea fiscalǎ, Editura Tribuna Economicǎ,

2005

REGLEMENTĂRI CONTABILE ŞI FISCALE M.F.P., Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1752/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 1080 şi 1080 bis din 30 noiembrie 2005; * * * Legea nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 927/ 23.12.2003, modificata de :

• Ordonanţa nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M.Of., Nr. 793/27.VIII.2004 • Legea nr. 494/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M.Of. nr. 1.092/24.XI.2004 • Ordonanţa de urgenţă nr. 123/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M.Of. nr. 1.154/7.XII.2004

76

• Legea nr. 96/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 123/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M.Of. nr. 325/18.IV.2005 • Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M.Of. nr. 1.281/30.XII.2004 • Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M.Of. nr. 466/1.VI.2005

* * * OMFP nr. 19/2005 privind aprobarea deducerilor personale lunare pentru contribuabili care realizează venituri din salarii la funcţia de bază începând cu luna ianuarie 2005, publicat în M.Of. nr. 39 din 12.01.2005 * * * Norme metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobate prin H.G. nr. 1050/2004, publicate în M.O. nr. 651 din 20.07.2004 * * * Legea nr. 141/1997 privind Codul Vamal al României, publicată în M.Of. nr. 180 din 01.08.1997, cu modificările şi completările ulterioare * * * Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României, publicată în M.Of. nr. 213 din 13.08.1993, cu modificările şi completările ulterioare * * * Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, aprobat prin H.G. nr.1.114/2001, publicat în M.Of. nr. 735/19.11.2001 * * * Legea bugetului de stat pe anul 2006 (Legea nr. 379/2005, publicată în M.Of. nr. 1151/19.12.2005) * * * Legea bugetului asigurărilor sociale de stat 2006 (Legea nr. 380/2005, publicată în M.Of. nr. 1150/19.12.2005) Notă: În pregătirea individuală a studenţilor vor fi luate în considerare actele normative aflate în vigoare la momentul respectiv.

77

CONTROL FINANCIAR-FISCAL TAX AND FINANCIAL CONTROL




• Conceptul de control financiar: Controlul-funcţie a managementului. Obiectul, funcţiile şi formele controlului financiar. Sistemul de documente primare şi evidenţă – obiect al controlului şi sursă de informaţii pentru control. Sistemul metodologic de control. Procedee de control financiar. Valorificarea constatărilor controlului financiar; măsuri şi răspunderi (disciplinară, materială, contravenţională, penală). • Controlul financiar al statului: Sfera controlului financiar al statului. Programarea şi organizarea controlului financiar al statului. Actele de control financiar. Valorificarea constatărilor. Soluţionarea plângerii prealabile formulate împotriva procesului-verbal de control financiar. Evidenţa, urmărirea şi raportarea rezultatelor activităţii de control financiar. • Control fiscal: Sfera controlului fiscal. Realizarea controlului fiscalOrganizarea controlului financiar-fiscal: Organe de stat cu atribuţii de control financiar-fiscal. Controlul managerial (intern) al agenţilor economici • Prevenirea şi combaterea corupţiei: Concept. Prevenire şi combatere . Riscuri şi obligaţii pentru persoanele cu drept de decizie şi cele cu atribuţii de control. Obligaţii ale persoanelor cu atribuţii de control. • Elemente privind controlul activităţii entităţilor economice. Controlul: angajării gestionarilor şi constituirii garanţiilor; existenţei, integrităţii, păstrării şi pazei bunurilor şi valorilor; încasărilor şi plăţilor; gestiunii grupului de interes economic; inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. • Controlul utilizării aparatelor de marcat electronic fiscale.

Tematica lucrărilor aplicative

Studii de caz privind metodologia de exercitare a controlului financiar-fiscal cu implicare în practica agenţilor economici, pe categorii de obiective.

Proceduri aplicative privind controlul fiscal.


1. Boulescu Mircea, Controlul financiar-fiscal, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

78

2. Boulescu Mircea, Controlul şi auditarea agenţilor economici, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2004;

3. Boulescu Mircea, Controlul taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor armonizate, Editura Tribuna economică, Bucureşti, 2006

4. Mircea Boulescu, Controlul fiscal al agenţilor economici, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2005;

5. * * * Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea trans-parenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. M.O. nr. 279 din 21 aprilie 2003, Titlul V. Grupurile de interes economic, art. 118-238;

6. * * * Legea nr. 571 /2005 privind Codul fiscal: M.O. nr. 927 din 23 decembrie 2003. Modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 83 / 2004, M. O. nr. 793 din 27 august 2004, aprobată prin Legea nr. 494 /2004, M.O. nr. 1092 din 24 noiembrie 2004;

7. * * * Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28 /1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Republicată M.O. nr. 75 din 21 ianuarie 2005;

8. * * * Ordonanţa Guvernului nr. 92 /2003 privind Codul de procedură fiscală, M.O. nr. 941 din 29 decembrie 2003. Republicată M.O. nr. 560 din 24 iunie 2004.

79

AUDIT INTERN AUDIT


2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 5 credite; verificare pe parcurs.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Conceptul de audit, audit extern şi audit intern. Auditul intern al entităţilor economice: obiective, codul de etică al profesiei de audit intern, reguli de organizare, executare şi implementare; • Camera Auditorilor Financiari din România: Departamentul de audit intern; auditorul financiar ca auditor intern al entităţii economice; membrii Camerei Auditorilor Financiari din România; executarea profesiei de auditor financiar intern de către auditorul financiar. • Norme profesionale ale auditului intern. Misiune, competenţe şi responsabilităţi. Independenţă şi obiectivitate: independenţa în cadrul entită-ţii, obiectivitate individuală; prejudicii aduse independenţei şi obiectivităţii. Competenţa şi conştiinciozitate profesională. Program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii: evaluări ale programului de control al calităţii; evaluări interne şi externe; rapoarte referitoare la programul de calitate; conformitatea cu standardele. • Standarde de performanţă. Gestionarea activităţii de audit intern: planificarea, comunicarea şi aprobarea, gestionarea resurselor, politici şi proceduri, coordonarea. Natura activităţii: managementul riscurilor, contro-lul, guvernanţa. Planificarea misiunii: consideraţia, obiectivele misiunii, aria de aplicabilitate a misiunii, resurse alocate misiunii, programul de lucru al misiunii. Realizarea misiunii: identificarea informaţiilor, analize şi evaluare, documentarea informaţiilor, supervizarea misiunii. Comunicarea rezultatelor: criterii în ce priveşte comunicarea, calitatea comunicării, comunicarea neconformării cu standardele, desemnarea rezultatelor.


1. Mircea Boulescu, Corneliu Barnea, Audit financiar. Editura

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Alvin A. Arens şi James K.Laebbekc, Audit. O abordare integrată.

Editura ARC, 2003. 3. Vlăsceanu Petre, Expertiză contabilă, audit financiar şi audit intern,

Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea 2005. 4. www.cafr.ro.

80

FINANŢELE ÎNTREPRINDERII

CORPORATE FINANCE Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de


I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Geneza finanţelor • Obiectul şi conţinutul finanţelor întreprinderii • Finanţarea întreprinderii • Analiza echilibrului financiar şi a rezultatelor întreprinderii • Echilibrul financiar dinamic şi diagnosticul financiar • Necesităţile de finanţare a activităţii întreprinderii • Bugetele întreprinderii şi previziunea trezoreriei • Determinarea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare • Gestiunea portofoliului întreprinderii • Costurile surselor de finanţare a ciclului de exploatare • Decizii de investiţii în mediu cert • Decizii de finanţare. • Evaluarea patrimonială şi financiară a întreprinderii.


1. Dumitru, Marin, Finanţele întreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Dumitru, Marin, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

3. Dumitru, Marin, Gestiunea financiară a întreprinderii, Teste grilă, răspunsuri, aplicaţii, probleme, Ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

4. Halpern P. ş.a., Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

5. Manolescu, Gheorghe, Finanţele întreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

81

MARKETING MARKETING




Esenţa, rolul şi funcţiile marketingului. Concept. Caracteristici. Funcţii. Apariţia, dezvoltarea şi domeniile marketingului. Locul, rolul şi conţinutul marketingului financiar-bancar. Premisele afirmării marketingului în perioada actuală.

Mediul extern al întreprinderii. Conceptul şi structura mediului extern al firmei. Mediul extern al firmei. Structura acestuia. Particularităţile mediului extern al instituţiei financiar-bancare. Piaţa – componentă esenţială a mediului extern. Conţinutul şi tipologia pieţelor. Componentele şi dimensiunile pieţei instituţiei financiar-bancare. Dinamica pieţei.

Comportamentul consumatorului. Conceptul, conţinutul şi dimensiunile comportamentului consumatorului. Procesul decizional de achiziţionare a produsului (serviciului). Modelarea comportamentului consumatorului de produse şi servicii financiar-bancare. Influenţa comportamentului consuma-torilor asupra politicii de marketing a băncii.

Politica de marketing a firmei. Conţinutul şi dinamica politicii de marketing a firmei. Strategia de piaţă a firmei. Marketingul mix. Concept şi alcătuire. Mixul de marketing financiar-bancar. Elemente şi caracteristici.

Politica de produs în marketingul financiar-bancar. Produsul şi politica de produs în optica marketingului. Particularităţile produsului bancar. Gama produselor şi serviciilor bancare. Poziţionarea produsului bancar. Crearea de noi produse şi servicii bancare. Obiective şi strategii de produs în domeniul bancar.

Politica de preţ în activitatea financiar-bancară. Locul şi rolul preţului în cadrul mixului de marketing. Particularităţile preţului şi politicii de preţ în domeniul bancar. Mecanismul stabilirii preţului serviciilor bancare. Obiective şi strategii de preţ în domeniul bancar.

Politica de distribuţie. Conţinutul, rolul şi locul distribuţiei în cadrul mixului de marketing. Canalele de distribuţie. Distribuţia fizică (logistica) mărfurilor. Obiective şi strategii ale politicii de distribuţie a serviciilor bancare.

82

Politica promoţională. Conţinutul activităţii promoţionale. Sistemul de comunicaţie şi activitatea promoţională. Publicitatea. Marketingul direct. Alte forme ale activităţii promoţionale. Obiective şi strategii promoţionale în domeniul bancar.

Managementul activităţii de marketing. Importanţa managementului în activitatea de marketing. Organizarea activităţii de marketing. Atribuţiile şi relaţiile compartimentului de marketing; Programul de marketing. Particula-rităţi ale managementului activităţii de marketing în cadrul instituţiei bancare.

Procesul informaţional şi de decizie. Sistemul informaţional de marketing. Sistemul decizional de marketing. Fundamentarea, elaborarea şi adoptarea deciziei de marketing.

Coordonatele cercetărilor de marketing. Conţinutul, aria şi tipologia cercetărilor de marketing. Organizarea cercetării de marketing. Principalele metode şi tehnici de cercetare a pieţei. Analiza informaţiilor în cercetarea de marketing.


1. Pistol Gh., Marketing, Editura Fundaţiei România de Mâine, Ediţia

a IV-a, Bucureşti, 2006. 2. Balaure Virgil (coord.), Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002. 3. V. Olteanu, Marketing financiar-bancar, Editura Ecomar, Bucureşti,

2003. 4. Florescu C., Mâlcomete P., Pop Al. N., Dicţionar de Marketing,

Editura Economică, Bucureşti, 2003.

83

PRACTICA DE SPECIALITATE INTERNSHIP

Disciplină obligatorie; sem. 4; total ore semestru 90; 3 credite;

colocviu.


• Sistemul de documente privind constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale.

• Organizarea şi ţinerea contabilităţii. Organigrama organizatorică şi funcţională a unităţii la care se efectuează practica; diagrama de relaţii a compartimentului financiar-contabil cu celelalte compartimente ale unităţii.

• Registrele de contabilitate. • Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii imobilizarilor. • Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii materialelor. • Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii mijoacelor baneşti. • Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii drepturilor salariale. • Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii cheltuielilor şi

veniturilor. • Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii generale. • Sistemul de documente privind organizarea inventarierii patrimoniului. • Gestionarea, folosirea şi evidenţa formularelor cu regim special. • Situaţiile financiare.

II. MODUL DE DESFĂŞURARE A PRACTICII ŞI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII STUDENŢILOR

In vederea participarii la examenul de PRACTICA DE

SPECIALITATE, fiecare student va efectua pe perioada semestrului al-II-lea un stagiu de practică de 15 zile la o entitate economică (la alegere) pe probleme financiar-contabile, încheiat prin aprecierea pregătirii profesionale şi însuşirii problemelor de specialitate de către entitatea economică unde acesta a parcurs stagiul de practică, pe formularul de Adeverinţă de efectuare a stagiului (anexa 1).

Studenţii vor prezenta după efectuarea stagiului de practică numărul documentelor lunare necesare susţinerii examenului la această disciplină:

1. Adeverinţa de efectuare a stagiului de practică, semnată şi ştampilată, precum şi aprecierea din partea cadrului didactic responsabil cu supravegherea cu unul din calificativele “nesatisfăcător”, “satisfăcător”, “bine”, sau “foarte bine” asupra realizării obiectivelor practicii de speciali-

84

tate, de către fiecare student, a cunoştintelor dobândite conform programei analitice.

2. Lucrarea sinteză (in format electronic de maximum 15 pagini). Lucrarea sinteză va conţine, în mod obligatoriu, următoarele puncte tratate succint, evidenţiind : Prezentarea entităţii economice sub aspectul activităţilor desfaşurate, cu precădere a celor de natură financiar–contabilă (forma societăţii, obiectul de activitate, organizarea, legăturile funcţionale dintre compartimente, responsabilitatea compartimentului financiar–contabil, circuitul informaţional etc). Prezentarea din punct de vedere teoretic a problematicii analizate la nivelul compartimentelor financiar–contabile din entităţile economice unde se efectuează practica (problematica salarizării, fondurile fixe, patrimoniului, imobilizările, obligaţii faţă de bugetul statului etc). Prezentarea activităţii financiar–contabile a entităţii economice sub aspectul tematicii teoretice abordate, inclusiv prezentarea documentelor financiar–contabile, care se referă la această problematică (de la monografie contabilă la abordarea unor situaţii punctuale, contabilitatea TVA, a imobilizărilor corporale, a salarizării, a mijloacelor fixe etc.).

Lucrarea va avea un cuprins şi o bibliografie a lucrărilor studiate de fiecare student şi bibliografia recomandată de facultate.

Alte precizări: nu se admit copii xerox de pe documente deja generate de entitatea

economică; dacă doi sau mai mulţi studenţi desfăşoară stagiul de practică la aceeaşi

entitate economică, fiecare dintre aceştia va prezenta propria adeverinţă şi lucrare–sinteză, cu precizarea elementelor pe care le consideră a fi cele mai importante din punctul lui de vedere. Nu se admite ca emiterea unei adeverinţe să se facă pentru mai mulţi studenţi. Prezentarea de către mai mulţi studenţi a unor proiecte identice conduce automat la anularea acestora.


*** Ministerul Finanţelor Publice, Reglementări Contabile pentru Agenţii Economici, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

*** Legea Contabilităţii nr.82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, nr.48/14 ianuarie.2005.

*** O.M.F.P. nr.1752/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr.1080/30 noiembrie 2005, ordin care se aplică începand cu data de 1 ianuarie 2006.

85

*** Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 927/23 decembrie 2003, modificată de:

*** Ordonanta nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al Romaniei nr. 793/27 august 2004.

*** Legea nr. 494/2004, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2004, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României, nr. 1092/24 noiembrie 2004.

*** Ordonanţa de Urgenţa nr. 123/2004, pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României nr. 1154/07 decembrie 2004.

*** Legea nr. 96/2005, privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 123/2004, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României, nr. 325/18 aprilie 2005.

*** Ordonanţa de Urgenţă nr. 138/2004, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României, nr.1281/30 decembrie 2004.

*** Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 138/2004, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României, nr. 466/01.aprilie 2005.

*** Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiară şi contabilă, Editura Imprimeria Naţională, Bucureşti, 2004.

*** Ordinul nr. 1850/2004, privind registrele şi formularele financiar–contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 23/07 ianuarie 2005.

Alte acte normative cercetate, specifice domeniului de analiză abordat.

86

MODULE OPŢIONALE1 Modulul I

(Contabilitatea entităţilor economice şi instituţiilor publice)

CONTABILITATEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE MERGERS & ACQUISITIONS ACCOUNTING

Disciplină opţională; sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen.


• Contabilitatea şi guvernarea corporativă • Contabilitatea achiziţiei de societăţi comerciale • Contabilitatea lichidării de societăţi comerciale • Contabilitatea fuziunii societăţilor comerciale • Contabilitatea operaţiunilor de leasing • Contabilitate consolidată

Tematica lucrărilor practice 1. Principiile Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind guvernarea corporativă 2. Regimul juridic al achiziţionării unei societăţi, evaluarea patrimoniului şi contabilitatea acestor operaţiuni 3. Studiu de caz prind achiziţia unei societăţi comerciale 4. Regimul juridic al fuzionării a două societăţi, evaluarea patrimoniului fiecărei societăţi şi contabilitatea acestor operaţiuni 5. Studiu de caz privind fuziunea a două societăţi comerciale 6. Regimul juridic al lichidării societăţilor comerciale, evaluarea patrimo-niului acestora şi contabilitatea operaţiunilor 7. Studiu de caz privind lichidarea unei societăţi comerciale 8. Studiu de caz privind contabilitatea operaţiunilor de partaj 9. Regimul operaţiunilor în cadrul grupului de interese şi metodologia de consolidare a bilanţului contabil (la un grup de întreprinderi, cu date concrete).

1 Începând din semestrul 4, studentul poate opta pentru unul din următoarele module opţionale: modulul I - Contabilitatea entităţilor economice şi instituţiilor publice, respectiv, modulul II - Contabilitatea societăţilor de asigurări şi instituţiilor de credit. Modulul ales în semestrul 4 este continuat în semestrele 5 şi 6.

87

10. Contractul de leasing şi reflectarea acestuia în documentele contabile de sinteză 11. Studiu de caz privind contractul de leasing operaţional 12. Studiu de caz privind contractul de leasing financiar 13. Studiu de caz privind contabilitatea societăţilor de leasing 14. Sistem informatic privind gestiunea contractelor de leasing 15. Metodologia consolidării contului de profit şi pierderi şi a anexei la bilanţ la un grup de întreprinderi (cu date concrete) 16. Sistem informatic privind consolidare conturilor


1. Ionescu Luminiţa, Contabilitatea aprofundată a societăţilor comerciale,

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Ionescu Luminiţa, Ilincuţă Lucian, Contabilitate aprofundată: teste

grilă şi aplicaţii practice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

3. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată MO nr. 48 din 14 ianuarie 2005.

4. *** OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în MO nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005

88

Modulul II (Contabilitatea societăţilor de asigurări şi instituţiilor de credit)

ASIGURĂRI INSURANCES


I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Esenţa şi rolul asigurărilor • Contractul de asigurare • Asigurările de bunuri • Asigurările de persoane • Asigurările de răspundere civilă • Asigurările de riscuri financiare • Asigurările maritime şi fluviale • Asigurările de aviaţie • Asigurările la culturi vegetale şi la animale • Reasigurarea • Piaţa asigurărilor şi specificul marketingului în asigurări • Aspecte specifice contabilităţii din domeniul asigurărilor armonizate cu

directivele europene şi cu standardele internaţionale de contabilitate • Managementul în asigurări şi reasigurări • Asigurările sociale de stat din România


1. Negru Titel, Asigurări. Teorie şi metodologie, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Dobrin Marinică, Găliceanu Mihaela, Asigurări şi reasigurări,

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003 3. Negru Titel, Economia asigurărilor, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2002; 4. Negru Titel, Asigurări şi reasigurări: sinteze şi aplicaţii, Editura

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. 5. Negoiţă Ion, Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări, Editura

Etape, Sibiu, 2001.

89

TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII THE THEORY AND METHODOLOGY OF TRAINING

TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII THE THEORY AND METHODOLOGY OF ASSESMENT


pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 42; 5 credite; examen.


Teoria şi metodologia instruirii: Procesul de învăţământ şi instruire.

Procesul de învăţământ ca sistem; concepte fundamentale; instruire, predare, învăţare, evaluare; principiile şi organizarea procesului de învăţământ. Metode de instruire; delimitări conceptuale: metodologie, metode, strategie didactică; modele de instruire; sistemul metodelor de instruire. Esenţa şi conţinutul princi-palelor metode de instruire: metode expozitive, metode active şi interactive, metode de explorare sau metode bazate pe contactul cu realitatea, metode de comunicare scrisă. Proiectarea activităţii didactice; delimitări conceptuale: lectura programei în contextul aplicării noului currriculum naţional; planificarea calendaristică; algoritmul proiectării didactice pentru: proiectul unităţii de învăţare, activităţii de evaluare; relaţia dintre lecţie şi unitatea de învăţare. Stiluri de comunicare didactică şi competenţe educaţionale ale personalului didactic.

Teoria şi metodologia evaluării: Concepte-cheie ale evaluării educa-ţionale: măsurare, apreciere, judecată expertă. Tipuri de rezultate şcolare supuse acţiunilor evaluative. Calităţi metrologice ale instrumentelor de evaluare. Tipologia demersurilor şi instrumentelor de evaluare educaţională. Evaluarea iniţială; evaluarea formativă; evaluarea finală. Tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare; metodologia şi tehnicile construirii instrumentelor de evaluare a rezultatelor şcolare. Calitatea şi eficienţa instrumentelor de eva-luare educaţională.


1. Lisievici, P. (coord.), Ţăranu Mihaela, Tudorică Roxana, Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

90

2. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2004.

3. Jean Vogler (coord.), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Editura Polirom, Iaşi, 2000.

4. Lisievici, P., Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

5. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.

91

DIDACTICA SPECIALITĂŢII (un semestru pentru o specialitate,

două semestre pentru două specialităţi) DIDACTICS OF THE SUBJECT TO BE TAUGHT

(one semester for one subject, two semesters for two subjects)

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; semestrul 4; ore săptămânal – învăţământ de zi : 2 curs, 2 lucrări practice; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


• Optimizarea procesului de predare-învăţare la disciplinele de spe-cialitate prin aplicarea metodologiei noului curriculum. Aplicaţii.

• Procesul de învăţământ: structură, funcţionalitate şi transpunere didactică la disciplina de specialitate. Proiectarea didactică; strategii, metode şi tehnici de predare-învăţare a disciplinei de specialitate. Lectura persona-lizată a programei, proiectarea calendaristică (anuală), proiectarea unităţilor de învăţare, proiectarea lecţiei. Strategii, metode şi tehnici didactice adecvate specificului lecţiei de specialitate. Tipuri de lecţie şi forme de activitate în studiul disciplinei de specialitate.

• Conceperea instrumentelor de evaluare şi valorificarea rezultatelor elevilor. Elaborarea unui test de evaluare formativă. Tipuri de itemi. Pre-lucrarea şi analiza rezultatelor probelor de evaluare.

• Specificul lecţiilor desfăşurate la cabinetul de specialitate. Domenii de activitate şi principale atribuţii ale profesorului-diriginte.

• Demersuri creative şi inovative în Didactica de specialitate. Coor-donate teoretico-metodologice ale modernizării Didacticii de specialitate. Noi tehnologii informatice şi modernizarea Didacticii de specialitate.


MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru aria curriculară la Contabilitate şi Informatică de gestiune.

Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare din aria curriculară la Contabilitate şi Informatică de gestiune, 2001, Editura SC Aramis Print, Bucureşti.

MEC, CNC, Repere privind activitatea educativă, Ghid metodologic, 2001.

92 92

Specializarea


ANUL III


93

94

95

Facultatea: CONTABILITATE ŞI FINANŢE RÂMNICU VÂLCEA Domeniul de studii universitare de licenţă: Contabilitate Specializarea: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE Formele de învăţământ: ZI, F.R., I.D. Durata studiilor (nr. de credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTAnul III



verificare



C S Lp/L

Ore tot C S Lp/

L Ore tot

Prac-tică

spec. Sem.

5 Sem.

6 Sem.

5 Sem.


1 Audit financiar 2 1 E6 4 2 Sisteme informatice de gestiune 2 1 E5 5

3 Sisteme informatice pentru asistarea deciziei 2 1 E6 4

4 Contabilitate de gestiune 2 1 E5 4 5 Analiză economico-financiară 1 2 1 E5 4 6 Analiză economico-financiară 2 2 1 E6 4 7 Evaluarea întreprinderii 2 1 E6 4

8 Proiecte de contabilitate şi informatică 2 CV5 2

9 Eficienţă economică 2 1 E5 4 10 Monedă şi credit 2 1 E5 4 11 Auditarea sistemelor informatice 2 1 E6 4 12 Econometrie şi previziune economică 2 1 E5 3 13 Piete de capital 2 1 E6 4

14 Cercetare şi definitivarea lucrării de licenţă** 60 CV6 2

B. MODULE OPŢIONALE*** I - Contabilitatea entităţilor economice şi instituţiilor publice II - Contabilitatea societăţilor de asigurări şi instituţiilor de credit

15 Modulul I: Contabilitate publică Modulul II: Contabilitatea societăţilor de asigurări

2 1 E5 4

16

Modulul I: Contabilitate internaţională Modulul II: Contabilitatea instituţiilor de credit

2 1 E6 4


17 Sociologia educaţiei (2) (1) (V5) (4) 18 Management educaţional (2) (1) (V6) (4) 19 Practică pedagogică (3) (3) (CV6) (5)

20 Comunicare de afaceri în limbi străine (engleză sau franceză) 1 (2) (V5) (3)



Total credite 30 30

Examen de licenţă 10 Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; V = verificare pe parcurs; Lp = lucrări practice; L = laborator * Pentru studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (F.R.) se organizează lecţii de sinteză. ** Activitatea de cercetare şi definitivare a lucrării de licenţă este prevăzută în ultimele două săptămâni ale semestrului 6. *** Modulul ales în semestrul 4 este continuat în semestrele 5 şi 6.

96

PROGRAME ANALITICEANUL III

AUDIT FINANCIAR FINANCIAL AUDIT



I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI A. Auditul financiar al entităţilor economice • Conceptul de audit financiar: tipuri, obiective şi arie de aplicabilitate. • Standardele de audit. Principii generale şi responsabilităţi. Evaluarea

riscului şi răspunsului la riscurile estimate. Probe de audit. • Concluzii de audit şi raportarea.

B. Auditul public intern • Conceptul de audit public intern: definire, tipuri; misiunea de audit; organizare. • Proceduri utilizate în derularea misiunii de evaluare. • Tehnici şi instrumente aplicate în misiunea de evaluare. • Raportul de evaluare a activităţii. • Urmărirea recomandărilor. • Supervizarea operaţiunilor în derularea misiunii de evaluare.


1. Boulescu Mircea, Barnea Corneliu, Audit financiar. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. *** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999, privind Activitatea de Audit Financiar, Republicată în Monitorul Oficial, nr. 598/22 august 2003.

3. *** Legea nr. 672/2002, privind Auditul Public Intern. Monitorul Oficial, nr. 953/24 decembrie 2002.

4. *** Ordonanţa Guvernului nr. 37/2004, pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind auditul intern în Monitorul Oficial nr. 91/23 ian. 2004.

5. www.cafr.ro. 6.*** Ghid metodologic general de evaluare a activităţii de audit

public intern. Editat de Ministerul Finanţelor Publice. 7. Arens Alvin A. şi Laebbekc Ames K., Audit. O abordare integrată,

Editur Arc 2003. 8. Website IAASB la http:// www.iaassb.org.

97

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE MANAGEMENT INFORMATICS SYSTEMS




• Sistem economic, sistem informaţional şi sistem informatic • Gestiunea şi sistemul informatic de gestiune • Modelarea abstractă a realităţii de informatizat • Metode de proiectare a sistemelor informatice de gestiune • Limbajul Unificat de Modelare (UML) • Procesul unificat de dezvoltate sisteme informatice

Tematica lucrărilor practice

Realizarea proiectului sistemului informatic pentru un organism economic. Comunicarea cadru didactic – studenţi se face direct şi prin internet/ e-mail.


1. Andronie Maria, Metode de proiectare a sistemelor informatice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Trană, D.M., Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Editutra Cartea Universitară, Bucureşti, 2005.

98

SISTEME INFORMATICE PENTRU ASISTAREA DECIZIEI DECISIONS SUPPORT SYSTEMS



I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Asistarea deciziei economice. Definirea, locul şi rolul deciziei

economice. Metode de asistare a deciziei economice. • Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bazate pe modele. • Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bazate pe analiza şi sinteza

datelor. Problematica generală. Depozite de date (Data Warehouse): definire, necesitate, avantaje şi dezavantaje, comparaţie cu bazele de date, ciclul de viaţă, modelare conceptuală, mod de utilizare.

• Data mining – tehnologii dedicate extragerii cunoştinţelor. Problematica generală. Căutarea cunoştinţelor şi verificarea ipotezelor. Destinaţia şi caracteristicile acţiunilor oferite de Data Mining. Exploatarea datelor – conţinut şi etape. Raţionamentul bazat pe cazuri.


• Asistarea deciziei economice • Utilizarea procesorului de tabele Excel în procesul de modelare • Aplicaţie OLAP în Microsoft SQL Server • Raţionamentul bazat pe cazuri


1. Gherasim, Z., Fusaru, D., Bâra, A., Sisteme informatice pentru asistarea

deciziei în economie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Fusaru, D., Cocianu, C.L., Gherasim, Z., Sisteme expert şi Sisteme

informatice pentru asistarea deciziei, Teste grilă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

3. Gherasim, Z., Andronie, M., Popescu-Bodorin, N., Informatică managerială, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004, pag. 11-59, 189-251.

4. Zaharie, D., Albescu, F., Bojan, F., Ivancenco, V., Vasilescu, C., Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001. *** BDASEIG, Baze de date. Fundamente teoretice şi practice, Editura InfoMega, Bucureşti, 2002, pag. 437-465.

99

CONTABILITATE DE GESTIUNE MANAGEMENT ACCOUNTING




• Obiectivele, funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune şi calculaţiei costurilor.

• Cheltuieli şi costuri: noţiuni, conţinut, clasificare. • Organizarea contabilităţii de gestiune şi a calculaţiei costurilor. • Gestiunea bugetară şi control bugetar. • Metode de contabilitate de gestiune şi procedee de calculaţie a costurilor. • Metode de contabilitate de gestiune şi calculaţia costurilor de tip total

(absorbante). • Metode evoluate de contabilitate de gestiune şi de calculaţie a costurilor. • Metode de contabilitate de gestiune şi calculaţia costurilor de „tip

parţial”. • Metoda de contabilitate şi calculaţie a costurilor pe locuri (sectoare) de

cheltuieli - centre de responsabilitate. • Lucrări de sinteză şi analiză contabilă, privind producţia şi costurile.


1. Popescu L. Procedee de calculaţie a costurilor de producţie – Aplicaţii online, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Popescu L. (coordonator), Băluţă A. - Metode de calculaţie şi analiză a costurilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

3. Popescu L. Costurile, calculaţie, contabilizare, previziune, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

4. Călin O., Cârstea Gh., Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor, Editura Genicod, Bucureşti, 2002.

5. Ebbeken K., Possler L., Ristea M., Calculaţia şi managementul costurilor, Editura Teora, Bucureşti , 2000.

6. *** Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1752/2005, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene - publicat în Monitorul Oficial nr. Partea I nr. 1080 bis din 30/11/2005.

100

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ 1 ECONOMIC-FINANCIAL ANALYSIS 1



• Metodologia analizei economico-financiare: Obiectul analizei econo-mico-financiare; tipuri de analiză economico-financiară; metode şi tehnici de analiză economico-financiară. Sistemul de informaţii – premisă a efectuării analizei economico-financiare. Organizarea activităţii de analiză economico-financiară • Analiza rezultatelor firmei: Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza indicatorilor valorici. Analiza cifrei de afaceri. Analiza valorii adăugate. Analiza producţiei fizice. Analiza calităţii produselor. • Analiza cheltuielilor: Consideraţii privind conceptul de cheltuială. Ana-liza cheltuielilor aferente veniturilor totale. Analiza cheltuielilor de exploa-tare. Analiza cheltuielilor variabile şi fixe. Analiza riscului de exploatare sau operaţional. Analiza celtuielilor pe elemente de cheltuieli.


1. Moroşan Iosefina, Analiză economico-financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Moroşan Iosefina, Analiza economico-financiară, Aplicaţii practice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. Vâlceanu Gh., Robu V. şi Georgescu N., Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

4. Siminică M., Analiza economico-financiară, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2003.

101

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ 2 ECONOMIC-FINANCIAL ANALYSIS 2



I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Analiza rentabilităţii. Aprecieri conceptuale privind rentabilitatea firmei. Analiza profitului. Analiza ratelor de rentabilitate. Analiza pragului de rentabilitate. • Analiza situaţiei financiar-patrimoniale. Bilanţul contabil, bilanţul funcţional şi bilanţul financiar – instru-mente ale analizei financiare. Analiza structurii patrimoniale a firmei. Analiza echilibrului financiar. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei. Analiza corelaţiei dintre creanţe şi obligaţii pe termen scurt. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante • Analiza gestiunii resurselor. Analiza gestiunii resurselor umane. Analiza gestiunii mijloacelor fixe. Analiza gestiunii resurselor materiale. • Analiza riscurilor firmei. Analiza riscului de exploatare (economie). Analiza riscului financiar. Analiza riscului de faliment.


1. Moroşan Iosefina, Analiză economico-financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Moroşan Iosefina, Analiza economico-financiară, Aplicaţii practice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. Vâlceanu Gh., Robu V. şi Georgescu N., Analiza economico-finan-ciară, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

4. Siminică M., Analiza economico-financiară, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2003.

102

EVALUAREA ÎNTREPRINDERII COMPANY EVALUATION


2 curs, 1 seminar; total ore semestru 36; 4 credite; verificare.


• Elemente definitorii privind evaluarea economică şi financiară a întreprinderii. • Cadrul general al activităţii de evaluare economică şi financiară a

întreprinderii. • Diagnosticul de întreprindere şi rolul său în evaluare. Tipuri de diagnostice. • Diagnosticul financiar – contabil al întreprinderii. • Consideraţii generale privind valoarea întreprinderii. • Metode de evaluare a întreprinderilor. • Abordarea pe bază de active în evaluarea întreprinderii. • Abordarea pe bază de venit în evaluarea întreprinderii. • Abordarea prin comparaţie în evaluarea întreprinderii. • Misiunea evaluatorului şi redactarea raportului de evaluare.


1. Nica, Dumitru, Evaluare patrimonială, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2006.

2. Stan, Sorin, Coerenţe şi corelaţii în evaluarea întreprinderii, Editura IROVAL, Bucureşti, 2003.

3.*** Standardele internaţionale de evaluare, Ediţia a şaptea, versiune electronică, ANEVAR, 2005.

103

PROIECTE DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ACCOUNTING AND INFORMTICS PROJECTS


2 lucrări practice/laborator; total ore semestru 28; 2 credite; colocviu.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Probleme de bază privind organizarea şi funcţionarea unităţii

luate în studiu (Această problematică va fi cuprinsă de toate lucrările).

- Obiectul de activitate al unităţii şi scurt istoric al evoluţiei acesteia.

- Tehnologia şi organizarea producţiei (sau activităţii în prezent şi a unităţii, inclusiv organigrama acesteia).

- Analiza cel puţin pe 2 ani, a unor indicatori importanţi, cum sunt: veniturile, cheltuielile, profitul, creanţele, datoriile etc., inclusiv în condiţiile de inflaţie.

- Performanţele şi neajunsurile principale ale unităţii studiate. • Exemple de monografii pentru prima lucrare - Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli la o societate

comercială sau regie autonomă. - Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli la o instituţie

publică. - Întocmirea unui plan de trezorerie la o unitate economică. - Întocmirea unui plan de credite la o bancă. - Întocmirea unui plan de finanţare a investiţiilor la unitatea

economică. - Monografia contabilă la o mare unitate care se va încheia cu

un bilanţ şi cu analiza principalilor indicatori. - Monografia contabilă la o mare instituţie publică, care se

încheie cu bilanţ şi analiza principalilor indicatori. - Întocmirea unui plan de producţie şi a costurilor la o unitate

economică. - Contabilitatea cheltuielilor şi calculaţia costurilor la o mare

unitate economică - Întocmirea unui proiect informatic pe o secţie a contabilităţii

(cu caracter complex), cum ar fi: contabilitatea activelor imobilizate, contabilitatea stocurilor, salariilor, contabilitatea generală.

104

La toate aceste lucrări monografice se vor da şi explicaţiile necesare.

• Teme pentru a doua lucrare - Tematica şi strategia unităţii în viitor pentru producţii şi

tehnologii moderne. - Tematica şi strategia de viitor a unităţii privind piaţa de

apro-vizionare, desfacere, transporturi, internă şi externă. - Studiu de fezabilitate a noilor investiţii (întreprinderi noi sau

fabrici sau secţii noi). - Tematica şi strategia de viitor privind forţa de muncă a

unităţii. - Previziuni macroeconomice în diferite domenii: economice,

financiare, tehnologice, sociale etc. - Contabilitatea şi analiza capitalurilor proprii şi împrumutate

(mai ales pe termen lung). - Contabilitatea şi analiza creditelor pe termene scurte şi

lungi. - Contabilitatea şi analiza profitului şi a repartizării lui pe cel

puţin 2 ani inclusiv în condiţii de inflaţie. - Contabilitatea şi analiza impozitelor, la un organ financiar

sau la mari unităţi economice, inclusiv în condiţii de inflaţie. - Introducerea unei metode moderne de calculaţie la o unitate

economică. - Posibilităţi de perfecţionare a evaluării, contabilităţii şi

analizei exportului sau importului de bunuri, cooperării sau a serviciilor internaţionale.

- Sistemul de impozitare şi evoluţia lui în ţara noastră şi alte ţări. - Lichidarea unei societăţi comerciale (procedura, evaluări,

valorificarea patrimoniului, despăgubirea creditorilor şi acţionarilor).

- Proceduri, evaluări, contabilitatea şi analiza fuziunii sau difuziunii unor unităţi economice.

- Fenomenul de inflaţie: cauze micro şi macroeconomice şi măsuri de contracarare, inclusiv contabilitatea şi analiza acestora.

- Expertiza contabilă a unor importante litigii între agenţii economici sau între aceştia şi stat sau alte organisme.

- Modul de exercitare al controlului economico-financiar la o unitate economică şi pe probleme deficitare (inclusiv planuri de măsuri, sancţiuni etc.).

105

II. MOD DE EVALUARE

În cadrul acestei discipline studenţii din anul terminal vor elabora 2 lucrări (în afara lucrării de diplomă): una cu caracter monografic, com-plexă, date exemplificative din capitolul II şi alta de studiu de perfecţionare a unei activităţi, din capitolul III.

Se menţionează că cel puţin una dintre lucrări trebuie să fie din dome-niile: finanţe, bănci, contabilitate, informatică.

Studenţii de la cursurile de zi vor elabora cele 2 lucrări în semestrul I al anului universitar, cele mai multe susţinându-se în cadrul grupelor. Pentru aceşti studenţi cele 2 lucrări se finalizează în semestrul I al anului universitar, cu proba de verificare, iar semestrul al doilea este afectat întocmirii lucrării de diplomă şi pregătirii licenţei.

La cursurile cu frecvenţă redusă şi la distanţă proiectele elaborate vor fi susţinute în sesiunile programate. Temele proiectelor vor fi testabili concret cu fiecare cadru didactic îndrumător de asemenea proiecte, inclusiv conţinutul şi procedura de elaborare şi susţinere.


1. Bondrea, A. şi colab., Ghid privind metodologia de elaborare şi susţinere a licenţei în domeniul economic, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

2. Răboacă, G., Ciucur, D., Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

106

EFICIENŢĂ ECONOMICĂ ECONOMIC EFFICIENCY




Eficienţa economică – definiţie, conţinut, evaluare. Eficienţa eco-nomică, criteriu al economiei de piaţă şi principiul potrivit căruia cheltuielile oricărei activităţi sunt comparate cu rezultatele. Se vor analiza cazuri de eficienţă, ineficienţă şi prag de rentabilitate sau punct mort, precum şi diferite modalităţi de evaluare a eficienţei economice la nivel micro, de ramură (mezo) şi macroeconomic. Prezentarea unor metode economico-matematice de determinare a eficienţei cu ajutorul regresiei simple şi multiple, al funcţiei de producţie de tip Cobb-Douglas, al modelului input-output şi al optimizării pe baza programării liniare.

Tipologia de indicatori ai eficienţei economice. Indicatori generali, indicatori de bază şi specifici cu relevarea factorilor de influenţă.

Externalităţile şi eficienţa economică. Eficienţa economică analizată din punct de vedere individual şi social prin teoria externalităţilor negative şi pozitive. Procedeele internalizării externalităţilor negative şi pozitive. Eficienţa Pareto şi Kaldor-Hicks.

Eficienţa economică şi rentabilitatea. Definiţia rentabilităţii. Tipuri de rentabilitate (economică, comercială, financiară, eficienţa capitalului fix). Efectul de levier.

Pragul de rentabilitate la nivel microeconomic. Definirea pragului de rentabilitate. Calcularea indicatorilor (pragul de rentabilitate, punctul mort, marja de securitate, indicele de securitate, condiţiile de exploatare, pârghia de exploatare sau operaţională).

Determinarea influenţei factorului timp. Tehnica actualizării (discontării). Modul în care timpul influenţează mărimea fondurilor băneşti, dispersate în timp. Posibilităţi de aducere a acestor valori la un numitor comun. Noţiuni de bază privind tehnica actualizării. Utilitatea factorului de fructificare şi a factorului de actualizare în calculele de eficienţă economică a investiţiilor. Comparaţia dintre indicatorii statici şi cei dinamici.

Elaborarea de studii de fezabilitate. Prezentarea indicatorilor recomandaţi de instituţiile financiare internaţionale pentru calculul eficienţei economice. Procedura elaborării, aprobării şi realizării studiilor de fezabilitate şi analiza indicatorilor: angajamentul de capital, valoarea netă actualizată totală, indicele de profitabilitate, rata internă de rentabilitate, cursul de revenire net actualizat.

107

Eficienţa economică în condiţii de risc şi incertitudine. Definirea riscului şi a incertitudinii. Indicatorii de măsurare a riscului şi prezentarea metodelor bazate pe luarea în calcul a probabilităţilor (metoda lui Hertz şi metoda scenariilor). Luarea în calcul a incertitudinii – metode bazate pe teoria jocurilor (Laplace, Wald, Savage, Hurwitz).


1. Zaman Gheorghe, Marinela Geamănu, Eficienţă economică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Vasilescu I., Românu I., Cicea C., Investiţii, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

3. Vasilescu I., Cicea C., Dobrea C., Eficienţa investiţiilor aplicată, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003.

4. Vasilescu I., Botezatu M., Investiţii, (studii de caz, teste grilă), Editura Economică, Bucureşti, 1999.

5. Zaman Gh., Vasile V. (coordonatori), Evoluţii structurale ale exportului în Români, Bucureşti, Editura Expert, 2004.

108

MONEDĂ ŞI CREDIT CURRENCY AND CREDIT


2 curs; 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen.


• Moneda în cadrul economiei. • Sistemul monetar. • Cererea şi oferta de monedă. • Finanţarea economiei. • Sistemul financiar. • Activitatea bancară. • Managementul băncilor. • Creditarea bancară. • Ipostazele creditării bancare. • Banca centrală. • Sistemul de plăţi. • Piaţa monetară. • Analiza monetară. • Teoria monetară. • Politica monetară. • Internaţionalizarea monetară.


1. Manolescu Gheorghe, Monedă şi politici monetare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Manolescu Gheorghe (coord)., Monedă şi management bancar – Probleme, teste, grile, concepte, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. Dardac Nicolae, Vâşcu Teodora, Monedă – Credit, vol. 1 şi 2, Editura ASE, Bucureşti, 2003.

4. Turliuc Vasile, Cocriş Vasile, Monedă şi credit, Editura Ankarom, Iaşi, 2003.

109

AUDITAREA SISTEMELOR INFORMATICE INFORMATION SYSTEMS AUDIT




• Controlul intern într-un sistem informatic • Auditul informatic • Utilizarea sistemelor integrate de testare în auditarea sistemelor informatice • Auditarea asistată de calculator • Rezultatele procesului de auditare al unui sistem informatic


Integrarea tehnicilor de audit în proiectul sistemului informatic realizat pentru un organism economic. Comunicarea cadru didactic - studenţi se face direct şi prin internet/ e-mail.


1. Andronie M., Auditarea sistemelor informatice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Eden Ali, Stanciu Victoria, Auditul Sistemelor informatice Editura Dual Tech, 2004, Bucureşti.

110

ECONOMETRIE ŞI PREVIZIUNE ECONOMICĂ ECONOMETRICS AND ECONOMICS FORECAST




• Definirea cadrului conceptual. Conţinutul şi particularităţile cercetărilor prospective. Gândirea, atitudinea şi acţiunea perspective – valori intrinseci ale maturii umane. Funcţiunile sau atributele studiilor prospective.

• Fiabilitatea sau gradul de încredere şi acceptare a variaţiei optimale, preferată pentru înfăptuirea strategiei. Fiabilitatea – variabilă de tip determinist a opţiunii sociale. Măsurarea sau cuantificarea fiabilităţii. Caracteristici ale fiabilităţii.

• Metode şi tehnici specifice analizei prospective (calitative şi canti-tative sau econometrice). Metode intuitive. Metode secvenţiale. Metode structurale. Metode econometrice. Metode de echilibrare.

• Economia naţională ca sistem complex de ecuaţii simultane. Va-riabile, funcţii şi identităţi ale modelului econometric. Tendinţe şi perspective în economia bazată pe cunoaştere. Analiza, simularea şi prognozarea în economia bazată pe modele econometrice.

• Econometria şi dezvoltarea durabilă sau sustenabilă. Noua eco-nomie şi societatea informaţională a cunoaşterii. Tendinţe şi perspective în economia bazată pe cunoaştere. Dinamica şi flexibilitatea managementului strategic sau al schimbării. Instituţionalizarea preocupărilor pentru explorarea şi înfăptuirea dezvoltării durabile.


1. Popescu I. ş.a., Previziunea – premisă a dezvoltării durabile, vol. I şi II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

2. Popescu I. ş.a., Econometria sau ştiinţa de a cunoaşte şi proiecta viitorul, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2004.

3. Popescu I. ş.a., Noua economie şi societatea informaţională, Editura Mondo Ec., Craiova, 2003

4. Popescu I. ş.a., Dezvoltarea durabilă. O perspectivă românească, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

5. Bădescu A, Modelarea deciziei economico financiare, Editura Conphys Râmnicu Vâlcea, 2001

111

PIEŢE DE CAPITAL CAPITAL MARKETS




– Pieţele financiare – Piaţa de capital – Emitenţii – Intermediarii (Societăţile de servicii de investiţii financiare) – Investitorii – Participanţii auxiliari – Instrumentele financiare – Bursa de valori – Piaţa extrabursieră – Sistemul bursier comparativ cu sistemul bancar – Optimul pieţei bursiere – Perspectivele pieţei bursiere în România – Sistemul de negociere al Bursei de Valori Bucureşti – Sisteme de decontare şi compensare a tranzacţiilor cu valori mobiliare – Indicii bursieri – Analiza bursieră


1. Stoica, Victor, Titel Negru, Ionescu, Eduard, Pieţe financiare. Piaţa de capital. Gestiunea portofoliilor. Piaţa asigurărilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Stoica, Victor, Managementul pieţei de capital, Editura Economică, Bucureşti, 2006.

3. Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital. Caracteristici. Evoluţii. Tranzacţii, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

4. Anghelache, Gabriela, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

5. Dobrişan D., Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2004

112

MODULE OPŢIONALE1 Modulul I

(Contabilitatea entităţilor economice şi instituţiilor publice)

CONTABILITATE PUBLICĂ PUBLIC ACCOUNTING



II. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Structura organizatorică a sistemului bugetar. Instituţiile publice şi organizarea acestora. Principiile procedurii bugetar. Ordonatorii de credite şi atribuţiile acestora în domeniul financiar-contabil

• Organizării contabilităţii instituţiilor publice. Documente justificative specifice instituţiilor publice. Registrele contabile şi Planul de conturi al instituţiilor publice.

• Contabilitatea finanţării şi a mijloacelor băneşti. Contabilitatea finanţării din bugetul de stat, bugetul local şi fondurile speciale. Contabilitatea finanţării din mijloace extrabugetare. Bugetele program şi costurile programelor aprobate

• Contabilitatea activelor imobilizate. Particularităţi privind imobilizările în cadrul instituţiilor publice. Operaţiuni privind intrările şi ieşirile de imobilizări în patrimoniul instituţiilor.

• Contabilitatea materialelor şi a decontărilor cu terţii. Particularităţi privind operaţiunile cu materiale la nivelul instituţiilor publice. Particularităţi privind decontările cu terţii

• Lucrări contabile de închidere ale exerciţiului bugetar. Particularităţi privind cheltuielile şi veniturile extrabugetare. Inventarierea patrimoniului. Situaţiile financiare anuale.

• Particularităţi privind contabilitatea tezoreriei. Organizarea trezoreriei. Planul de conturi al trezoreriei. Principalele operaţiuni derulate în cadrul trezoreriei şi contabilizarea acestora.

1 Începând din semestrul 4, studentul poate opta pentru unul din următoarele module opţionale: modulul I - Contabilitatea entităţilor economice şi instituţiilor publice, respectiv, modulul II - Contabilitatea societăţilor de asigurări şi instituţiilor de credit. Modulul ales în semestrul 4 este continuat în semestrele 5 şi 6.

113


1. Ionescu Luminiţa, Bugetul şi contabilitatea instituţiilor publice,

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. 2. Ionescu Luminiţa, Reforma bugetului public şi a contabilităţii

publice în România, Editura Economică, Bucureşti, 2005. 3. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată MO nr. 48 din

14 ianuarie 2005. 4. *** OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice

privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, MO nr. 1186 din 29 decembrie 2005.

114


CONTABILITATEA SOCIETĂŢILOR DE ASIGURĂRI

INSURANCE ACCOUNTING Disciplină opţională; sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi:


I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Teoria, organizarea şi conducerea contabilităţii specifice domeniului asigurărilor, armonizate cu directivele europene şi standardele interna-ţionale de contabilitate. Definiţia şi aria de aplicabilitate. Organizarea contabilităţii. Situaţiile (rapoartele) financiare anuale. Documentele justifi-cative şi registrele de contabilitate. Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. • Înregistrarea principalelor tranzacţii în contabilitatea asigurărilor, reasigurărilor şi intermediarilor în asigurări. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din operaţiuni de asigurări. Contabilitatea operaţiunilor privind constituirea şi utilizarea rezervelor tehnice. Contabilitatea operaţiunilor de primire şi cedare în reasigurare. Contabilitatea operaţiilor privind cota parte din rezervele tehnice ce intră în sarcina reasigurătorilor. Contabilitatea operaţiilor efectuate de către brokerii de asigurare. Contabilizarea la societatile de asigurare a primelor incasate prin intermediarii in asigurari• Indicatori financiari specifici activităţii de asigurări. Solvabilitatea. Lichiditatea. Rentabilitatea. Profitabilitatea.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ ŞI OBLIGATORIE

1. Dobrin M., Contabilitatea specifică domeniului asigurărilor, Ed. Bren, 2005.

2. Dobrin M., Găliceanu Mihaela, Asigurări şi reasigurări, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003.

3. Dobrin M., Tănăsescu Paul, Teoria şi practica asigurărilor, ed.a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

*** Legea nr. 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurările şi reasigurările în România

*** Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată. *** Legea nr. 32 din 3 aprilie 2000 privind societăţile de asigurare şi

supravegherea asigurărilor. *** Legea nr. 76 din 12 martie 2003 pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor

115

*** Legea nr. 172 din 14 mai 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România

*** Legea nr. 503 din 17.11.2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1193 din 14 decembrie 2004);

*** Legea nr. 403 din 11.10.2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 976 din 25 octombrie 2004);

*** Legea nr. 212 din 27.05.2004 asigurărilor private de sănătate (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 505 din 04 iunie 2004);

Ordonanţa de urgenţă nr. 201 din 22.12.2005, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1191 din 29 decembrie 2005);

*** Legea nr. 283 din 05.10.2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România (Publicată in Monitorul Oficial, Partea I, nr.897 din 07 octombrie 2005)

*** Ordonanţa de urgenţă nr. 61 din 23.06.2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.562 din 30 iunie 2005) OBS: Aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr.283/2005 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.897 din 07 octombrie 2005);

*** Ordinul Nr. 10 din 27 decembrie 2001 pentru punerea în aplicare a Normelor privind limita minima a marjei de solvabilitate a asiguratorilor care practica asigurari generale si metodologia de calcul al acesteia

*** Ordinul Nr. 11 din 27 decembrie 2001 pentru punerea în aplicare a Normelor privind limita minima a marjei de solvabilitate a asiguratorilor care practica asigurari de viata şi metodologia de calcul al acesteia

*** Ordinul nr.2328/2390 din 28 decembrie 2001 publicat în monitorul oficial, partea I, nr.34 bis din 18 ianuarie 2002.

*** Ordinul Nr. 3110 din 28 octombrie 2003 pentru punerea în aplicare a Normelor privind categoriile de active admise să acopere rezervele tehnice ale asigurătorului care practică asigurări generale, reguli de dispersie a plasamentelor, precum şi coeficientul de lichiditate

*** Ordinul Nr. 3107 din 7 iulie 2004 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2004 a societăţilor comerciale de asigurare, de asigurare–reasigurare şi de reasigurare, precum şi a brokerilor de asigurare

Rapoartele anuale ale CSA 2001 – 2003 Surse de internet: www.csa-ics.ro

http://www.1asig.ro/piata_asigurarilor/norme/10.htm

http://www.1asig.ro/piata_asigurarilor/norme/11.htm

http://www.1asig.ro/piata_asigurarilor/norme/3110_2003.htm

http://www.1asig.ro/piata_asigurarilor/norme/3107_2004.htm

116

Modulul I (Contabilitatea entităţilor economice şi instituţiilor publice)

CONTABILITATE INTERNAŢIONALĂ

INTERNATIONAL ACCOUNTING Disciplină opţională; sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:


I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DICIPLINEI • Sisteme contabile recunoscute pe plan internaţional • Armonizarea/convergenţa sistemelor contabile: definire, necesitate, scop • Euroarmonizarea contabilă • Convergenţa sistemelor contabile pe plan internaţional


• Sisteme contabile moderne recunoscute pe plan internaţional • Armonizarea sistemelor contabile • Euroarmonizarea contabilă • Convergenţa sistemelor contabile pe plan internaţional.


1. Ionescu, Cicilia, Sisteme contabile moderne, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Ionescu, Cicilia, Bazele Contabilităţii, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2006. 3. *** OMF nr. 94/2001 privind aprobarea Reglementărilor contabile

româneşti cu prevederile Directivei a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

4. *** Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 94/2001 privind aprobarea Reglementărilor contabile româneşti armonizate cu prevederile Directivei a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 85/2001.

117


CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR DE CREDIT

BANKING ACCOUNTING


II. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Organizarea sistemului bancar din România. • Contabilitatea operaţiunilor de trezorerie şi interbancare. • Contabilitatea operaţiunilor cu clientela. • Contabilitatea operaţiunilor cu titluri şi operaţiuni diverse. • Contabilitatea activelor imobilizate. • Contabilitatea capitalurilor proprii. • Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor. • Operaţiuni în afara bilanţului. • Situaţiile financiare anuale.


Realizarea unei monografii contabile de 5-10 pagini, care să cuprindă una din schemele contabilităţii bancare. • Contabilizarea operaţiunilor de trezorerie şi interbancare. Exerciţii. • Exerciţii privind contabilizarea operaşiunilor cu clientela. • Aplicaţii privind contabilizarea operaţiunilor cu titluri şi operaţiunilor

diverse. • Aplicaţii privind contabilitatea activelor imobilizate. • Contabilizarea capitalurilor proprii, aplicaţii. • Contabilizarea cheltuielilor şi veniturilor, aplicaţii. • Modul de întocmire a situaţiilor financiare anuale.


1. Preda Bianca, Contabilitate bancară, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006.

2. Coman Florin, Contabilitate financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

3. Legea bancară nr. 58/1998, Monitorul Oficial nr. 121/23.03.1998.

118

SOCIOLOGIA EDUCAŢIEI SOCIOLOGY OF EDUCATION


pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.


Sociologia educaţiei ca disciplină ştiinţifică; geneza şi evoluţia socio-logiei educaţiei ca ramură a sociologiei; locul sociologiei educaţiei în sistemul ştiinţelor sociale şi în sistemul ştiinţelor educaţiei; societate şi educaţie; relaţiile dintre idealul social, idealul uman şi educaţie. Sistemul social instituţional al educaţiei; condiţionarea socială a structurilor şi conţinuturilor instructiv-educative; şcoala ca organizaţie şi instituţie socială; ştiinţa, tehnologia şi cultura, educaţia şi învăţământul; cunoaşterea con-temporană, educaţia şi exigenţele dezvoltării sociale. Coordonate sociologice ale continuităţii şi permanentizării educaţiei; învăţarea permanentă şi continuitatea educaţiei; eficienţa economico-socială şi umană a educaţiei; resursele umane, educaţia şi dezvoltarea; viitorul educaţiei; evoluţii şi tendinţe în sistemele educaţionale contemporane.


1. Bernstein E., Studii de sociologia educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.

2. Comisia Europeană, Memorandum, privind învăţarea permanentă, tipărit şi difuzat sub îngrijirea Centrului Naţional „Leonardo da Vinci” (aprilie, 2001).

3. Costea Şt., Educaţia şi învăţământul în concepţia lui Dimitrie Gusti, în vol.: Dimitrie Gusti – Studii critice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1980.

4. Costea Şt., Educaţia viitorului şi viitorul educaţiei (în „Opinia Naţională” nr. 353, 3 februarie 2003 şi nr. 357, 17 martie 2003).

5. Durkheim, E., Educaţie şi sociologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.

119

MANAGEMENT EDUCAŢIONAL EDUCATIONAL MANAGEMENT


pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.


Managementul ca ştiinţă. Esenţa şi obiectivele managementului; funcţii, activităţi şi roluri

manageriale; tipologia, competenţele şi calificările manageriale; unităţile şi organizaţiile educaţionale, ca organizaţii întemeiate pe cunoaştere.

Managementul educaţional; general şi specific în managementul educaţional; managementul sistemului instituţional al învăţământului şi educaţiei; opţiuni şi decizii fundamentale în managementul de sistem; managementul unităţilor şi instituţiilor educaţionale; managementul forma-ţiunilor, proceselor şi activităţilor educaţionale; managementul clasei de elevi; managementul calităţii şi al calităţii totale în domeniul educaţiei şi învăţă-mântului; conceptul şi sensurile conceptului de calitate; principiile, obiectivele şi sistemul calităţii în învăţământ şi educaţie; criterii, indicatori, standarde, acreditarea şi certificarea calităţii; managementul calităţii şi al calităţii totale la nivelul sistemului, unităţilor, grupurilor, proceselor şi activităţilor educaţionale.


1. Costea Şt., General şi specific în managementul învăţământului, în Tratat de management universitar, Editura LuxLibris, Braşov, 1998.

2. Cristea S., Managementul organizaţiei şcolare, EDP, Bucureşti, 1996. 3. Joiţa Elena, Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi

metodologie, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 4. *** Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ – MEC,

ISE, Bucureşti, 2001. 5. Păun E., Şcoala ca organizaţie. Abordare sociopedagogică, Editura

Polirom, Iaşi, 1999.

120

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 1 TEACHING PRACTICE 1


pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 5 credite; colocviu.

I. CONŢINUTUL PRACTICII

Întâlnire cu directorul unităţii de învăţământ şi cu profesorii-mentori şi diriginţi.

Participarea la unele activităţi metodice ale catedrei de specialitate şi/sau întâlniri cu şefii catedrelor de specialitate.

Asistenţă la lecţii sau la alte forme de organizare a procesului de învăţământ.

Activităţi de practică observatorie (asistenţă la ore). Discuţii de analiză în urma orelor asistate. Activităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei

unităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS, Proiecte de lecţie.

Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS (curriculum la decizia şcolii). Activităţi extraşcolare: excursii, emisiuni radio-tv, schimb de experienţă

cu alte unităţi de învăţământ de profil ş.a. Participarea la o şedinţă a comisiei metodice.


1. MEC; Gliga, Lucia (coord.), Standarde profesionale pentru profesia didactică, Bucureşti, 2002.

2. Florea, Nadia; Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

3. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru ariile curriculare / disciplinele vizate.

4. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic, pentru aplicare programelor şcolare, aria curriculară, liceul şi profilul cores-punzător specialităţii.

121

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 2 TEACHING PRACTICE 2


pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 5 credite; colocviu.

I. CONŢINUTUL PRACTICII

Activităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei unităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS, Proiecte de lecţie.

Realizarea/conceperea unui material didactic personal, necesar în predarea unei lecţii/sistem de lecţii la disciplina de specialitate.

Asumarea rolului de manager al procesului educaţional Proiectarea a diferite tipuri de probe de evaluare: comune, pentru toţi

elevii şi cu caracter diferenţiat; Proiectarea şi realizarea unei lecţii de probă. Discuţii de analiză a lecţiei de probă. Principii în activitatea de consiliere şi de orientare. Analiza rubricilor Fişei de caracterizare psihopedagogică. Participarea la unele activităţi extracurriculare planificate, derulate cu

elevii.


1. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997 sau Metodologia didactică în „Prelegeri pedagogice”, Editura Polirom, Iaşi, 2003, p.63-99.

2. Florea, Nadia; Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

122

Specializarea

FINANŢE ŞI BĂNCI

ANUL I

• Planul de învăţământ

123

• Programele analitice

În atenţia studenţilor anului I

Studenţii anului I, anul universitar 2006-2007, au, în continuare, toate informaţiile esenţiale utile (Planurile de învăţământ, Programele analitice, Informaţiile generale) pentru tot ciclul studiilor universitare de licenţă (anii I-III, respectiv anii universitari 2006-2009).

124

Deci, Ghidul va constitui îndrumar de studii şi pentru anii II şi III.

125

Facultatea: CONTABILITATE ŞI FINANŢE RÂMNICU VÂLCEA Domeniul de studii universitare de licenţă: Finanţe Specializarea: FINANŢE ŞI BĂNCI Formele de învăţământ: ZI, F.R., I.D. Durata studiilor (nr. de credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT*

Anul I

Nr. de ore** - Învăţământ de zi Semestrul 1 Semestrul 2

Forma de evaluare

Ore săptămână Ore săptămână (E,CV,V) Credite Nr.


C S Lp/L Ore tot C S Lp/L Ore

tot Sem.

1 Sem.

2 Sem.

1 Sem.


1 Economie politică 1 2 1 V1*** 5

2 Economie politică 2 2 1 E2 5

3 Matematici aplicate în economie 2 1 E1 5

4 Matematici financiare actuariale 2 1 E2 5

5 Contabilitate (baze) 2 1 E1 5

6 Contabilitate (proceduri) 2 1 E2 5

7 Informatică de gestiune (baze şi Internet) 2 1 E1 5

8 Informatică de gestiune (documente contabile) 1 2 V2*** 5

9 Management general 2 1 E1 4

10 Dreptul afacerilor 2 1 E1 3

11 Drept comunitar 2 1 E2 3



B. DISCIPLINE OPŢIONALE****

14 Sociologie economică sau Istoria economiei 2 1 V2*** 4

C. DISCIPLINE FACULTATIVE 15 Psihologia educaţiei (2) (2) (E1) (5)

16 PEDAGOGIE I (Fundamentele pedagogiei + Teoria şi metodologia curruculumului )

(2) (2) (E2) (5)


Total credite 30 30 Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; V = verificare pe parcurs; Lp = lucrări practice; L = laborator * Se aplică începând din anul universitar 2005-2006 ** Pentru studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (F.R.) se organizează lecţii de sinteză. *** Pentru studenţii la forma de învăţământ la distanţă, forma de evaluare este examenul. **** Dintre disciplinele opţionale se alege una care devine obligatorie.

Notă explicativă Disciplinele din Planul de învăţământ

al specializării Finanţe şi bănci, pentru anul I, sunt aceleaşi cu cele de la specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune.

Programele analitice se găsesc la pagi-nile 40 – 60.

126

Specializarea

FINANŢE ŞI BĂNCI

ANUL II


127


În atenţia studenţilor anului II Studenţii anului II, anul universitar 2006-2007, au, în continuare, toate informaţiile esenţiale utile (Planuri de învăţământ, Programe analitice şi Informaţii generale pentru următorii 2 ani – II şi III, respectiv anii universitari 2006-2008).

128

Deci, Ghidul va constitui un îndrumar până la finalizarea ciclului de studii univer-sitare de licenţă.

129


PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Anul II Nr. de ore* - Învăţământ de zi


verificare



C S Lp/L

Ore tot C S Lp/

L Ore tot

Prac-tică

spec. Sem

3 Sem

4 Sem

3 Sem

4


1 Finanţe publice 2 1 E3 6

2 Management financiar-bancar 2 1 E3 5

3 Contabilitate financiară 2 1 E3 5

4 Finanţele întreprinderii 2 1 E3 5

5 Analiză economico-financiară 2 1 E4 4

6 Statistică 3 1 E3 5

7 Marketing 2 1 E4 4

8 Finanţe locale 2 1 E4 4

9 Monedă şi politici monetare 2 1 E4 4

10 Asigurări şi reasigurări 2 1 E4 4

11 Limbaje şi baze de date 2 1 E3 4

12 Practică de specialitate 90 CV4** 4

B. MODULE OPŢIONALE***

13 Modulul I: Modelarea deciziei financiar-monetare Modulul II: Contabilitatea publică

2 1 V4** 3

14 Modulul I: Creditare bancară Modulul II: Gestiunea instituţiilor publice

2 1 V4 3


15 PEDAGOGIE II (Teoria şi metodologia instruirii + Teoria şi metodologia evaluării)

(2) (2) (E3) (5)

16 Didactica specialităţii (2) (2) (E4) (5)



Total ore pe săptămână (A+B) 13 6 19 14 7 21 90 Total credite 30 30

Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; V = verificare pe parcurs; Lp = lucrări practice; L = laborator * Pentru studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (F.R.) se organizează lecţii de sinteză. ** Pentru studenţii la forma de învăţământ la distanţă, forma de evaluare este examenul. *** Începând din semestrul 4, studentul poate opta pentru unul din cele două module opţionale. Modulul ales în semestrul 4 este continuat în semestrele 5 şi 6.

Notă explicativă

Unele discipline din Planul de învăţământ al specializării Finanţe şi bănci pentru anul II sunt comune cu cele de la specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune.

Programele analitice se regăsesc după cum urmează:

Discipline obligatorii Finanţele întreprinderii, p. 78 Marketing, p. 79 Discipline facultative Teoria şi metodologia instruirii, p. 87 Teoria şi metodologia evaluării Didactica specialităţii, p. 88.

130

131

PROGRAMELE ANALITICEANUL II

FINANŢE PUBLICE PUBLIC FINANCE

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs; 1 seminar; total ore semestru 42; 6 credite; examen.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Finanţele publice: conţinutul şi conceptul de finanţe publice; evoluţia

finanţelor publice; funcţiile finanţelor publice. • Procesul bugetar: planificarea şi decizia bugetară; metode şi tehnici de

dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare; principiile bugetare; fazele şi trăsăturile procesului bugetar; elaborarea, aprobarea şi execuţia bugetului; controlul bugetar.

• Sistemul cheltuielilor publice: conţinutul şi clasificarea cheltuielilor publice; analiza cheltuielilor publice; factorii de influenţă; eficienţa cheltuielilor publice.

• Sistemul resurselor financiare publice: conţinutul şi structura resurselor financiare publice; clasificarea impozitelor; elementele impozitului; principiile impunerii.

• Presiunea fiscală: conceptul şi semnificaţia presiunii fiscale; efectele presiunii fiscale ridicate; evaziunea fiscală.

• Creditul public. Trăsăturile şi conţinutul creditului public; destinaţia şi rolul creditului public; tehnica împrumutului public; datoria publică.

• Datoria externă: concept; indicatori de cuantificare; clasificarea şi trăsăturile împrumuturilor externe; gestiunea datoriei externe.

• Trezoreria finanţelor publice: funcţiile generale ale Trezoreriei publice; organizarea şi funcţionarea Trezoreriei finanţelor publice.

• Echilibrul financiar: echilibrul financiar – parte integrantă a echilibrului general economic.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Luminiţa Ristea, Adina Trandafir, Finanţe publice – între teorie şi

practică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Nicolae-Grigorie Lăcriţa, Cristina Cioponea, Finanţe publice şi

fiscalitate, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Iulian Văcărel şi colectiv, Finanţe publice, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 2002. 4. Mariana-Cristina Cioponea, Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor

bugetare din România, în contextul integrării în Uniunea Europeană, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

5. Legea privind finanţele publice nr. 500/2002, publicată în MO nr. 597/2002.

6. Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările ulterioare.

132

MANAGEMENT FINANCIAR-BANCAR FINANCIAL AND BANKING MANAGEMENT




– Conceptul de management – Rolul şi funcţiile companiei în dezvoltarea economică – Banii şi sistemul bancar – Intermediere bancară – Operaţiuni bancare proprii – Previziune şi planificare financiară într-o companie – Previziune şi planificare bancară – Organizarea activităţii companiilor – Organizarea activităţii băncii – Coordonare şi antrenare în activitatea companiilor – Coordonare şi antrenare în activitatea bancară – Analiza financiară a companiilor – Analiza indicatorilor de performanţă financiară a băncii – Audit şi control financiar


1. Ilie Mihai, Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare, Editura Expert, Bucureşti, 2003.

2. Ilie Mihai, Operaţiuni de încasări şi plăţi - instrumente, modalităţi, tehnici, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

3. Nicolae Danilă, Aurel Octavian Berea, Managementul bancar, fundamente şi orientări Editura Economică, Bucureşti, 2000.

4. Gheorghe Manolescu, Adriana Sîrbea Diaconescu, Management bancar, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

5. Costin C. Chiriţescu, Emilian M. Dobrescu, Băncile, mică enciclopedie, Editura Expert, Bucureşti, 1998.

133

CONTABILITATE FINANCIARĂ FINANCIAL ACCOUNTING



I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Contabilitatea activelor imobilizate Contabilitatea operaţiunilor privind intrările de active imobilizate;

contabilitatea amortizării şi deprecierii activelor; contabilitatea ieşirilor de active imobilizate; contabilitatea imobilizărilor financiare.

Contabilitatea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie Structura stocurilor; metode de contabilizare a stocurilor; inventarul

permanent şi inventarul intermitent; evaluarea stocurilor la intrarea în gestiune; contabilitatea intrărilor de bunuri de natura stocurilor; evaluarea stocurilor la inventar şi la închiderea exerciţiului financiar; evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune; contabilitatea ieşirilor de bunuri de natura stocurilor.

Contabilitatea decontărilor cu terţii Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii; contabilitatea de-

contărilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială; contabilitatea decontărilor cu bugetul statului; contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi; contabilitatea operaţiunilor de regularizare.

Contabilitatea operaţiunilor de trezorerie Rolul şi structura trezoreriei; contabilitatea investiţiilor pe termen scurt;

contabilitatea operaţiunilor de trezorerie efectuate prin conturi la bănci; con-tabilitatea operaţiunilor efectuate prin casierie; contabilitatea avansurilor de trezorerie, viramentelor interne şi altor valori. contabilitatea.

Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatelor Definiţia, conţinutul şi structura şi analiza cheltuielilor şi veniturilor. Lucrările contabile de închidere a exerciţiului financiar Elemente de bază privind întocmirea situaţiilor financiare anuale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Coman Florin, Contabilitate financiară, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Coman Florin, Contabilitatea întreprinderii, Editura Lumina Lex,

Bucureşti, 2002. 3. Ristea Mihai şi colaboratorii, Contabilitatea întreprinderii, vol.I,

Editura Mărgăritar, Bucureşti, 2003. 4. ISAC, Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Economică,

Bucureşti, 2003.

134

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ FINANCIAL AND ECONOMIC ANALYSIS




• Metodologia analizei economico-financiare. • Analiza activităţii de producţie şi comercializare. Analiza cifrei de

afaceri, a valorii adăugate, a producţiei fizice. • Analiza cheltuielilor: cheltuielile aferente veniturilor totale; chel-

tuielilor de exploatare; cheltuielilor fixe şi variabile; cheltuielile pe elemente de cheltuieli. Analiza riscului de exploatare.

• Analiza rentabilităţii. Analiza profitului. Analiza ratelor de rentabilitate. • Analiza situaţiei financiar-patrimoniale a firmei. • Analiza potenţialului intern al firmei. Gestiunea resurselor umane.

Gestiunea resurselor materiale. Analiza stocurilor de materiale.

II. BIBLIOGRAFIA MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Balu Mariana Elena, Analiza economico-financiară – teorie şi aplicaţii practice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

3. Gheorghiu A., Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

4. Boulescu M., Managementul financiar-contabil, Editura Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 2002.

5. Siminică M., Statistica Firmei, Editura Universitaria, Craiova, 2004. 6. Siminică M., Bazele statisticii, Editura Universitaria, Craiova, 2004.

135

STATISTICĂ STATISTICS




• Statistica – instrument de cunoaştere şi conducere în economie. • Sistematizarea şi prezentarea datelor statistice. • Indicatori statistici. • Analiza seriilor de distribuţie a frecvenţelor. • Sondajul statistic. Testarea ipotezelor pentru fundamentarea deciziilor

economice. • Analiza de regresie şi corelaţie. • Analiza statistică a seriilor cronologice. • Metoda indicilor în analiza economică. • Sistemul conturilor naţionale (S.C.N.) şi indicatorii macroeco-nomici. • Statistica balanţei de plăţi externe (B.P.E.). • Statistica datoriei externe.


1. Balu Mariana Elena, Statistică pentru marketing şi comerţ exterior, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

2. Voineagu M., Titan E., Ghiţă S., Statistică aplicată, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

3. Baron T., Biji E., coordonatori, Statistică teoretică şi economică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.

4. Bădiţă M., Baron T., Korka M., Statistică pentru afaceri, Editura Eficient, Bucureşti, 1998.

5. Siminică M., Statistica firmei, Editura Universitaria, Craiova, 2004. 6. Simonică M., Bazele statisticii, Editura Universitatria, Craiova, 2004.

136

FINANŢE LOCALE LOCAL FINANCE




• Contextul internaţional actual al finanţelor locale: descentralizarea – tendinţă actuală manifestată pe plan mondial;

• Dezvoltarea economică locală/regională: conceptul de dezvoltare economică locală; caracteristicile dezvoltării economice locale; actorii dez-voltării economice locale.

• Politici de dezvoltare economică locală: obiectivele politicii de dezvol-tare economică locală; instrumentele politicii de dezvoltare economică locală

• Finanţarea politicilor de dezvoltare locală: modalităţi de finanţare a activităţilor locale; finanţarea privată a politicilor de dezvoltare locală; parteneriatul public-privat

• Agenţiile de dezvoltare regională: aspecte generale; obiectivele funcţionării agenţiilor regionale; instrumentele de acţiune ale agenţiilor regionale.

• Politica de dezvoltare regională în România: obiectivele politicii de dezvoltare regională specifice României; delimitarea regiunilor de dezvoltare; Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională

• Bugetul local: veniturile şi cheltuielile bugetului local; autonomia fi-nanciară a colectivităţilor locale; gradul de autonomie financiară la nivel local.

• Politica financiară la nivel local: structura politicii financiare locale; relaţia dintre planificarea financiară şi politica financiară locală; instrumente de planificare financiară la nivel local.


1. Mariana-Cristina Cioponea, Finanţe locale – note de curs, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Mariana-Cristina Cioponea (coordonator), Autonomia financiară a administraţiilor locale – cadru de realizare a relansării economice, Academia Română, Institutul de Finanţe, Preţuri şi Probleme Valutare „Victor Slăvescu”, Bucureşti, 1998.

3. Emil Bălan, Administrarea finanţelor publice locale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999.

4. *** Legea nr. 189/ 1998 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial nr. 404/1998.

5. *** Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/1998, pentru modificarea Legii nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, M.O. Partea I, nr. 517/30 dec. 1998.

137

MONEDĂ ŞI POLITICI MONETARE CURRENCY AND MONETARY POLICIES




• Moneda în cadrul economiei; • Sistemul monetar; • Cererea şi oferta de monedă; • Finanţarea economiei; • Sistemul financiar; • Banca centrală; • Sistemul de plăţi; • Piaţa monetară; • Analiza monetară; • Teoria monetară; • Politica monetară; • Internaţionalizarea monetară.


1. Manolescu Gheorghe, Moneda şi politica monetară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Manolescu Gheorghe (coord), Monedă şi management bancar – Probleme, teste, grile, concepte, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. Dardac Nicolae, Vâşcu Teodora, Monedă – Credit, vol. 1 şi 2, Editura ASE, Bucureşti, 2003.

4. Turliuc Vasile, Cocriş Vasile, Monedă şi credit, Editura Ankarom, Iaşi, 2003.

138

ASIGURĂRI ŞI REASIGURĂRI INSURANCE AND REINSURANCE




– Esenţa şi rolul asigurărilor – Contractul de asigurare – Asigurările de bunuri – Asigurările de persoane – Asigurările de răspundere civilă – Asigurările de riscuri financiare – Asigurările maritime şi fluviale – Asigurările de aviaţie – Asigurările la culturi vegetale şi la animale – Reasigurarea – Piaţa asigurărilor şi specificul marketingului în asigurări – Aspecte specifice contabilităţii din domeniul asigurărilor armonizate

cu directivele europene şi cu standardele internaţionale de contabilitate – Managementul în asigurări şi reasigurări – Asigurările sociale de stat din România


1. Titel Negru, Asigurări. Teorie şi metodologie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Titel Negru, Economia asigurărilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. Titel Negru, Asigurări şi reasigurări: sinteze şi aplicaţii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

4. Ion Negoiţă, Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări, Editura Etape, Sibiu, 2001.

139

LIMBAJE ŞI BAZE DE DATE LANGUAGES AND DATA BASES




Rezolvarea problemelor economice cu ajutorul programelor pe calculator. Exemplificări în limbajul de programare Visual Basic

Organizarea datelor. Problematica generală a programării şi a limbajelor de programare. Elementele de bază ale programării orientate pe obiecte.

Caracteristicile generale şi componentele mediului integrat de dezvol-tare Visual Basic. Realizarea aplicaţiilor în limbajul Visual Basic. Elementele limbajului de programare Visual Basic: reguli de scriere, tipuri de date, variabile şi constante, instrucţiuni, construirea expresiilor, operatori, funcţii, implementarea structurilor de control al execuţiei unui program, exemple de probleme financiar-bancare rezolvate cu ajutorul limbajului Visual Basic.

Teoria bazelor de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date Organizarea datelor în baze de date şi sisteme de gestiune a bazelor de

date (SGBD): arhitectura unui sistem bază de date, definirea şi caracterizarea bazelor de date, obiectivele şi funcţiile unui SGBD, nivelurile de organizare a datelor în baze de date, etapele de realizare a unei baze de date, clasificarea bazelor de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date asociate. Baze de date relaţionale.

Sistemul de gestiune a bazelor de date Microsoft Access Caracteristicile sistemului Microsoft Access. Tabelul (crearea unui tabel,

realizarea relaţiilor între tabele). Interogarea. Raportul. Aplicaţii financiar-bancare în SGBD Microsoft Access.


1. Gherasim, Z., Programare şi baze de date, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Fusaru, D., Gherasim, Z., Andronie, M., Bâră, A., Stroe, P., Aplicaţii economice în Visual Basic şi Access, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. 3. Fusaru, D., Gherasim, Z., Bâră, A., Informatică de gestiune – Limbaje de programare şi sisteme de gestiune a bazelor de date, Teste grilă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 4. Trană, D.M., Programare orientetată pe obiecte, Visual basic şi SGBD ACCESS, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

140

PRACTICA DE SPECIALITATE INTERNSHIP

Disciplină obligatorie; sem. 4; total ore semestru 90; 4 credite;

colocviu. I. ASPECTE GENERALE

Programa de practică este valabilă pentru toate formele de învăţământ – ZI, FR şi ID.

Stagiul de practică este de 90 de ore (3 săptămâni х 5 zile х 6 ore/zi) şi se efectuează în cursul vacanţei de vară. În cazuri bine determinate, la propunerea studentului şi cu acordul entităţii în care urmează să se realizeze practica, aceasta se poate efectua şi pe parcursul semestrului 4.

Practica de specialitate se realizează într-una din următoarele unităţi: a) studenţii de la cursurile de zi – în unităţi economice, de orice natură,

instituţii financiar-bancare şi de asigurări, în instituţii şi organisme publice – locaţii de practică stabilite de conducerea facultăţii – practica fiind coordonată de catedră, printr-un cadru didactic delegat. În cazuri bine determinate, practica se poate efectua şi în unităţi şi instituţii alese individual de către studenţi, cu aprobarea şefului de catedră şi comunicate catedrei înainte de începerea perioadei de practică;

b) studenţii de la cursurile cu frecvenţă redusă şi de la învăţământul la distanţă – în unităţi şi instituţii de genul celor menţionate mai înainte, alese individual de către studenţi.

În ambele situaţii, studenţii vor respecta obiectivele, cerinţele, conţinutul şi condiţiile de verificare stabilite prin Programă.

Cu ocazia desfăşurării practicii de specialitate studenţii vor întocmi: 1) Caietul de practică. Acesta va conţine: - date referitoare la identificarea entităţii economice unde s-a efectuat

practica; - caracteristicile activităţii entităţii şi produsele (serviciile) realizate în

cadrul acesteia; - situaţia financiară şi performanţele entităţii economice; - descrierea activităţilor compartimentelor unde s-a realizat practica de spe-

cialitate şi a relaţiilor acestor compartimente cu alte compartimente ale entităţii; - descrierea sintetică a lucrărilor elaborate de către student; - xerocopii după documente reprezentative întocmite în cadrul com-

partimentelor unde s-a realizat practica de specialitate.

141

Caietul de practică va fi avizat de responsabilul de practică din cadrul entităţii economice.

2) Lucrarea de practică. Pe parcursul activităţii de practică studenţii vor elabora o lucrare conţinând aspectele principale ale activităţii economice analizate în cadrul unităţii.

La expirarea perioadei de practică, studenţii vor solicita eliberarea unei Adeverinţe de practică semnată de conducerea entităţii unde au efectuat practica, în care urmează să se confirme efectuarea practicii de specialitate, cu menţionarea explicită a duratei acesteia, precum şi a unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată în respectiva perioadă de practică.

II. OBIECTIVELE PRACTICII

Scopul practicii de specialitate este acela de a-i ajuta pe studenţi la înţelegerea cunoştinţelor dobândite la cursurile de specialitate pe problemele financiar-bancare şi de management.

În afara acestui obiectiv, se va urmări şi îndeplinirea altora, precum: a. o bună cunoaştere a organizării şi activităţii unde efectuează practica.

În acest sens, în afară de informaţiile respective, studenţii vor întocmi şi o organigramă a funcţionării acestor instituţii financiar-bancare;

b. o bună cunoaştere a organizării, atribuţiilor şi activităţii comparti-mentelor funcţionale în care îşi desfăşoară practica. În acest scop, vor întocmi o diagramă de relaţii a compartimentului respectiv cu celelalte compartimente ale instituţiei;

c. cunoaşterea situaţiilor financiare anuale: bilanţ, cont de profit şi pierderi, situaţia fluxurilor de trezorerie etc.;

d. o bună cunoaştere a structurii, corelaţiilor şi modului de fun-damentare a indicatorilor bugetului de venituri şi cheltuieli şi a altor instrumente financiare întocmite de instituţia unde s-au preluat şi prelucrat datele fluxului informaţional;

e. o bună cunoaştere a legislaţiei şi a celorlalte acte normative care privesc activitatea instituţiilor financiar-bancare şi pe baza cărora se derulează operaţiunile specifice fiecărei instituţii.

III. MODUL ŞI LOCUL DE DESFĂŞURARE A PRACTICII

În cadrul colaborării cu entităţile economice, la fiecare loc de practică, conducerea instituţiei desemnează un responsabil cu practica de specialitate care va asigura urmărirea şi controlul zilnic al activităţii studenţilor, sub aspectul disciplinei şi al conţinutului practicii.

Responsabilul cu practica de specialitate din unităţi, împreună cu cadrul didactic delegat să îndrume practica, vor întocmi, înainte de începerea

142

acesteia, un program, care va trebui să cuprindă concret, pentru fiecare student în parte, obiectivele ce trebuie realizate potrivit programei, precum şi lucrările ce urmează a fi întocmite la solicitarea instituţiei.

În programul stabilit se vor putea include şi alte obiective în funcţie de specificul unităţii, precum şi actele normative pe care studenţii le vor studia în timpul practicii. Prin acest program trebuie să se acopere cu obiective şi lucrări concrete întreaga perioadă de practică.

În acelaşi timp, studentul practicant este obligat să înscrie cronologic, în Caietul de practică, o descriere succintă a activităţii desfăşurate în fiecare zi în locurile de practică, ţinând seama de obiectivele şi lucrările cuprinse în pro-gramul stabilit.

IV. CONŢINUTUL PRACTICII

Conţinutul practicii de specialitate cuprinde două componente: • componenta generală, comună tuturor studenţilor, care vizează as-

pecte şi probleme financiare similare tuturor entităţilor economice, cuprinzând aspectele şi problemele referitoare la:

- fluxurile şi circuitele financiare din cadrul entităţii, precum şi suporţii informaţionali;

- variabilele şi indicatorii financiari care reflectă activitatea entităţii; - prelucrarea financiară a datelor şi informaţiilor contabile; - analiza financiară pe baza documentelor contabile de sinteză, precum

şi interpretarea economică a acestora; - elaborarea planurilor financiare şi a bugetelor specifice; - metodele de gestiune financiară, de constituire şi de utilizare a

resurselor financiare; - asigurarea echilibrului financiar şi finanţarea deficitelor financiare; - analiza impactului fiscalităţii asupra rezultatelor financiare ale entităţii; - evaluarea performanţelor financiare ale entităţii. • componenta specifică, adecvată naturii activităţii entităţii, care dife-

renţiază conţinutul practicii în funcţie de domeniul de activitate al acesteia.

V. ÎNDRUMAREA, CONTROLUL ŞI VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR DOBÂNDITE ÎN TIMPUL PRACTICII

(COLOCVIUL DE PRACTICĂ) Îndrumarea practicii se realizează nemijlocit de către cadrul didactic

desemnat şi de către responsabilul de practică numit de conducerea unităţii pe baza programei şi a programului stabilit.

Cadrul didactic responsabil va controla periodic îndeplinirea obiectivelor practicii şi încadrarea în programul de activitate.

143

Verificarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de către studenţi în perioada de practică (colocviu de practică) se realizează în sesiunea de examene de toamnă, de către Comisia de colocviu pe baza Dosarului de practică şi a probei orale, astfel:

a - Dosarul de practică de specialitate trebuie să conţină următoarele documente:

• Caietul de practică completat conform menţiunilor din prezenta programă;

• Lucrarea de practică întocmită de către fiecare student conform menţiunilor din prezenta programă;

• Adeverinţa de practică eliberată de conducerea entităţii unde studentul a efectuat practica conform menţiunilor din prezenta programă;

• Aprecierea generală a îndrumătorului privind activitatea desfăşurată de student şi a cunoştinţelor dobândite, confirmată de responsabilul cu practica din partea entităţii.

b - Proba orală constă în verificarea, de către Comisie, a conţinutului Dosarului de practică şi o discuţie cu studentul asupra conţinutului Lucrării de practică, precum şi a altor probleme legate de specificul practicii efectuate.

NOTĂ: a. Pentru studenţii care vor efectua practica pe cont propriu în altă

localitate, colocviul se va desfăşura tot în sesiunea din august/septembrie, cu obligaţia respectării conţinutului programei.

b. În cazul în care numărul studenţilor ce efectuează practica în cadrul unei entităţi este de peste 20, la cererea conducerii acesteia, prevederile prezentei programe se pot adapta în mod corespunzător, cu avizul titularului cursului de MANAGEMENT FINANCIAR-BANCAR.

VI. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Mihai Ilie, Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare, Ed. Expert, Bucureşti, 2003.

2. Mihai Ilie, Managementul financiar bancar. Practică de specialitate, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

144

MODELAREA DECIZIEI FINANCIAR-MONETARE FINANCIAL-MONETARY DECISION MODELLING




– Modelarea în teoria şi practica finanţelor – Modelarea comportamentului agentului consumator – Modelarea comportamentului agentului producător – Modelarea echilibrului macroeconomic – Componente financiar-monetare în modelele de creştere economică – Politici financiar-monetare în modelele economice


1. Mladen L., Modelarea deciziei financiar-monetare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2006.

2. Stroe, Radu, Focşeneanu, Grigore, Braşoveanu, Iulian, Modelarea financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2003.

3. Stroe, Radu, Focşeneanu, Grigore, Braşoveanu, Iulian, Modelarea financiară. Aplicaţii, Editura ASE, Bucureşti, 2003.

145

CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE PUBLIC ACCOUNTING




Structura organizatorică a sistemului bugetar. Instituţiile publice şi organizarea acestora; Principiile procedurii bugetare; Ordonatorii de credite şi atribuţiile acestora în domeniul financiar-contabil.

Organizării contabilităţii instituţiilor publice. Documente justi-ficative specifice instituţiilor publice; Registrele contabile şi Planul de conturi al instituţiilor publice.

Contabilitatea finanţării şi a mijloacelor băneşti. Contabilitatea fi-nanţării din bugetul de stat, bugetul local şi fondurile speciale; Contabilitatea finanţării din mijloace extrabugetare.

Contabilitatea activelor imobilizate. Particularităţi privind imobili-zările în cadrul instituţiilor publice; Operaţiuni privind intrările şi ieşirile de imobilizări în patrimoniul instituţiilor.

Contabilitatea materialelor şi a decontărilor cu terţii. Particularităţi privind operaţiunile cu materiale la nivelul instituţiilor publice; Particularităţi privind decontările cu terţii.

Lucrări contabile de închidere ale exerciţiului bugetar. Particularităţi privind cheltuielile şi veniturile extrabugetare; Inventarierea patrimoniului; Situaţiile financiare anuale.

Măsuri de reformă a contabilităţii publice. Armonizarea contabi-lităţii publice cu practicile contabile ale societăţilor comerciale; Amortizarea mijloacelor fixe si reevaluarea acestora; Sistemul de documente şi conta-bilitatea instituţiilor publice în format electronic.


1. Luminiţa Ionescu, Bugetul şi contabilitatea instituţiilor publice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

2. Luminiţa Ionescu, Reforma bugetului public şi a contabilităţii publice în România, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

3. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată MO nr. 48 din 14 ianuarie 2005.

4. OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, MO nr. 1,186 din 29 decembrie 2005.

146

CREDITARE BANCARĂ BANK CREDITS




– Creditul bancar, produs de bază în activitatea băncilor comerciale; – Categoriile de împrumutaţi; – Analiza bonităţii împrumutaţilor; – Documentaţia de creditare; – Principalele tipuri de creditare bancară; – Analiza, determinarea şi acordarea creditelor bancare; – Garanţiile creditelor; – Managementul riscului de credit.


1. Stoica Victor, Petre Deaconu, Bani şi credit, Editura Economică, Bucureşti, 2003.


4. Ilie Mihai, Operaţiuni de încasări şi plăţi - instrumente, modalităţi, tehnici, Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2004.

5. Dănilă Nicolae, Anghel Lucian Claudiu, Dănilă Marius Ioan, Managementul lichidităţii bancare, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

147

GESTIUNEA INSTITUŢIILOR PUBLICE PUBLIC ADMINISTRATION

Disciplină opţională; sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 3 credite; verificare.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Introducere. Noţiuni şi concepte. Statul modern şi instituţiile publice.

Servicii publice noncomerciale. Mijloace de intervenţie ale statului în viaţa socio-economică. Elemente de management instituţional şi administrativ.

Cadrul juridic şi institutional. Statul şi puterile în stat: aspecte juridice. Domenii de activitate ale instituţiilor publice. Sistemul instituţiilor publice. Descentralizare şi autonomie locală.

Bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiilor publice. Sursele de constituire a bugetului instituţiilor publice. Cheltuielile publice. Bugetul, instrument de planificare a activităţii financiare a instituţiilor publice. Execuţia bugetară. Elemente de analiză şi cercetare privind bugetul.

Proiectele de investiţii ale instituţiilor publice. Nevoia socială şi satisfactorii acesteia. Fundamentarea deciziei de a investi în domeniul public. Selectarea şi realizarea investiţiilor publice. Monitorizarea proiectelor publice. Gestiunea serviciilor publice.

Achiziţiile publice. Cadrul legislativ. Cererile de ofertă, caietele de sarcini, publicitatea. Autorităţi contractante şi ofertanţii. Derularea procesului de atribuire a contractelor de achiziţii publice. Derularea şi urmărirea con-tractelor de achiziţii publice.

Parteneriatul public – privat. Baza legală de constituire şi funcţionare a parteneriatului public-privat. Cetăţeanul şi satisfacerea nevoii sociale în parte-neriat public privat. Administraţia publică şi dezvoltarea durabilă. Gestiunea activităţilor în cadrul parteneriatului public privat. Managementul parteneriatelor.

Auditul financiar intern şi controlul financiar preventiv al insti-tuţiilor publice. Necesitatea şi importanţa auditului şi controlului financiar preventiv. Controlul intern al instituţiilor publice. Controlul financiar preventiv în instituţiile publice. Auditul financiar intern. Organizarea şi conducerea auditului financiar.

Aspecte privind finanţele instituţiilor publice. Principii de bază. Ele-mente de organizare financiară. Circulaţia documentelor şi informatizarea. Raportări periodice. Planul de conturi al instituţiilor publice.

Managementul instituţiilor publice. Evoluţii în managementul institu-ţiilor publice. Management instituţional şi administrativ. Funcţiile şi funcţionarii publici. Leadership şi management. Etica managerială în instituţiile publice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Constituţia României, 2003. 2. Vladimir Codrin Ionescu, Gestiunea financiară a instituţiilor publice.

Note de curs, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

148

Specializarea

FINANŢE ŞI BĂNCI

ANUL III


149


150

151


PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTAnul III


Semestrul 5 Semestrul 6 Ore săptămână Ore săptămână Nr.


C S Lp/L

Ore tot C S Lp/

L Ore tot


1 Credit şi bănci 2 1 E5 5

2 Fiscalitate 2 1 E5 5

3 Finanţe internaţionale 2 1 E6 4

4 Buget şi trezorerie 2 1 E6 5

5 Pieţe de capital şi burse de valori 2 1 E6 5

6 Eficienţă economică 2 1 E6 4

7 Audit şi control 2 1 E5 4

8 Politici şi instituţii financiar-bancare europene 2 1 E6 4

9 Negocieri şi uzanţe de protocol 2 1 E5 4

10 Proiecte financiar-bancare 2 CV5** 2

11 Sisteme informatice financiar-bancare 2 1 E5 4

12 Cercetare şi definitivarea lucrării de licenţă* CV6** 2

B. MODULE OPŢIONALE***

13 Modulul I: Produse şi servicii bancare Modulul II: Preţuri şi concurenţă 2 1 V5** 4

14

Modulul I: Operaţiuni de plăţi şi compensări Modulul II: Econometrie şi previziune economică

2 1 V5** 4

15 Modulul I: Gestiunea portofoliului Modulul II: Evaluarea firmei 2 1 V6** 4


16 Sociologia educaţiei (2) (1) (V5) (4)

17 Management educaţional (2) (1) (V6) (4)

18 Practică pedagogică (3) (3) (84) (CV6) (5)



Total ore pe săptămână (A+B) 14 6 3 23 10 5 15

Total credite 32 28 Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; V = verificare pe parcurs; Lp = lucrări practice; L = laborator * Pentru studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (F.R.) se organizează lecţii de sinteză. ** Pentru studenţii la forma de învăţământ la distanţă, forma de evaluare este examenul. *** Începând din semestrul 4, studentul poate opta pentru unul din cele două module opţionale. Modulul ales în semestrul 4 este continuat în semestrele 5 şi 6.

Notă explicativă

Disciplinele facultative din cadrul modulului psihopedagogic din Planul de învăţământ al specializării Finanţe şi bănci pentru anul III sunt comune cu cele de la specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune.

Programele analitice se regăsesc după cum urmează:

Sociologia educaţiei, p. 114 Management educaţional, p. 115 Practica pedagogică, p. 116-117

152

153

PROGRAME ANALITICEANUL III

CREDIT ŞI BĂNCI

CREDIT AND BANKS



• Sistemul bancar; • Firma bancară; • Creditarea economiei; • Administrarea creditului; • Dobânda şi rata dobânzii; • Riscurile bancare; • Analiza portofoliului bancar; • Creditarea firmelor; • Creditarea populaţiei; • Creditarea statului; • Creditarea internaţională; • Perspectivele activităţii bancare.


1. Manolescu Gheorghe, Bănci şi credit, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Manolescu Gheorghe, Monedă şi politici monetare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

3. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Management bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

4. Mihai Ilie, Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare, Editura Expert, Bucureşti, 2003.

154

FISCALITATE TAXATION




Noţiuni generale privind fiscalitatea firmei: sistemul fiscal; principii fiscale; definiţii fiscale (definiţia fiscalităţii, nivelul şi structura fiscalităţii); concepţii tradiţionale şi moderne privind impozitele şi impunerea; legislaţia fiscală – baza politicii fiscale.

Gestiunea fiscală a firmei: definiţia şi obiectivele gestiunii fiscale a firmei; relaţia contabilitate – fiscalitate; principii contabile şi reguli fiscale.

Tehnica fiscală: caracterizarea generală a impozitelor (deosebiri între impozite şi taxe; deosebiri între impozite şi contribuţii; impozite şi taxe directe mobilizate la bugetul administraţiei centrale de stat; impozite şi taxe indirecte mobilizate la bugetul administraţiei centrale de stat; impozite şi taxe mobilizate la bugetele locale.

Inspecţia fiscală: sfera inspecţiei fiscale. Realizarea inspecţiei fiscale; soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale. Sancţiuni.

Comportamentul fiscal: moralitatea fiscală; presiunea şi evaziunea fiscală.

Politica fiscală: noţiunea şi sfera politicii fiscale; obiectivele politicii fiscale; principiile politicii fiscale; efectele politicii fiscale asupra firmei; politica fiscală în domeniul veniturilor publice; politica fiscală în domeniul cheltuielilor publice; politica fiscală în domeniul reglementărilor.

Reforma fiscală: restructurarea sistemului fiscal românesc; integrarea politicii fiscale în strategiile economice; armonizarea sistemului fiscal românesc.


1. Grigore-Lăcriţa, N., Cioponea, M. C., Finanţe publice şi fiscalitate, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004;

2. Juravle V., Vintilă Georgeta, Metode şi tehnici fiscale, Editura Rolcris, Bucureşti, 2000;

3. Moşteanu, Roxana, Obligaţiile fiscale ale agenţilor economici, Editura Tribuna Economică; Bucureşti, 2000;

* * * Legislaţia fiscală a impozitelor şi taxelor în vigoare; * * * Revista Impozite şi taxe, colecţia 2001-2006.

155

FINANŢE INTERNAŢIONALE INTERNATIONAL FINANCE



Globalizarea (mondializarea) financiară: finanţe internaţionale – conţinut şi particularităţi; globalizarea financiară – vârful de lance al glo-balizării economice; factorii globalizării financiare; globalizarea financiară – efecte contradictorii.

Conţinutul, structura şi funcţiile relaţiilor valutar-financiare interna-ţionale: sistemul monetar internaţional şi elementele lui componente; fluxurile (relaţiile) valutar-financiare internaţionale şi funcţiile lor; mecanismele monetar-financiare internaţionale; cadrul instituţional al sistemului monetar internaţional – instituţii monetare şi financiare internaţionale; reglementări valutar-financiare internaţionale; sistemul monetar de la Bretton Woods: principii, mecanisme, criză; Sistemul Monetar European şi moneda unică euro.

Piaţa monetară internaţională şi eurovalutele: piaţa monetară internaţională – componentă a pieţei valutar-financiare internaţionale; eurovalutele şi piaţa eurovalutară; caracteristici ale pieţei eurovalutare; partici-panţi; operaţiuni pe piaţa eurovalutară; sistemul bancar internaţional; mijloacele de plată internaţionale; etaloanele monetare internaţionale şi succesiunea lor istorică; convertibilitatea monetară şi tipurile ei; convertibilitatea leului.

Activele de rezervă şi lichiditatea monetară internaţională: conceptul şi structura activelor monetare de rezervă; conţinutul monetar al DST; funcţiile rezervelor valutare internaţionale; căi de creştere a activelor monetare de rezervă; lichiditatea monetară internaţională – concept şi tipuri; indicatorii gradului de lichiditate; gestionarea activelor monetare de rezervă; activele de rezervă ale României contemporane.

Mecanismul cursului de schimb valutar şi piaţa valutară: cursul valutar – concept şi tipologie; metode de cotare a valutelor; factorii determinanţi care influenţează nivelul şi evoluţia cursului valutar; principalele modele de determinare a nivelului real al cursului de schimb valutar; piaţa valutară – concept, funcţii, factori determinanţi; organizarea pieţei valutare; participanţii (segmentele) pieţei valutare; organizarea serviciului de schimb valutar într-o bancă dealer; categorii de operaţiuni pe piaţa valutară; orga-nizarea şi funcţionarea pieţei valutare în România.

Piaţa investiţiilor şi creditului internaţional: formele şi tipologia investiţiilor străine; investiţiile străine directe; corporaţiile transnaţionale; politica de „paradis fiscal” şi investiţiile corporative; investiţiile străine directe în România; creditul internaţional: concept, factori determinanţi, mecanismele derulării; tehnici de creditare şi finanţare a comerţului exterior; creditul financiar internaţional – eurocreditele; principalele clauze dintr-un acord de

156

credit internaţional; costul creditului internaţional şi dobânda internaţională; riscul de ţară; participarea României la piaţa creditului internaţional.

Echilibrul valutar-financiar. Sistemul de balanţe externe: balanţa de plăţi externe standard – concept şi structură; balanţa de cont curent şi tranzacţiile pe care le cuprinde; contul de capital şi financiar şi structura lui; contul erori şi omisiuni şi funcţiile lui; căi de utilizare a soldului activ al contului curent; căi de acoperire a soldului deficitar al contului curent; balanţa de plăţi externe a României; creanţele şi obligaţiile financiare internaţionale; problema datoriei externe; creanţele şi datoria externă ale României.

PLĂŢI ŞI GARANŢII INTERNAŢIONALE Plăţile internaţionale – reglementări şi documente de plată: cadrul

juridic al plăţilor internaţionale; contractul comercial internaţional şi clauzele de plată; schema de plată; forme şi documente de plată în tranzacţiile internaţionale.

Băncile şi rolul lor în derularea plăţilor internaţionale: activitatea bancară internaţională; relaţia de corespondent bancar; transferul internaţional al fondurilor şi mesajelor; transnaţionalizarea bancară – factori determinanţi.

Instrumente internaţionale de plată şi credit: principalele tipuri de instrumente de plată şi credit – cambia, biletul la ordin, cecul; reglementări naţionale şi internaţionale privind cambia, biletul la ordin şi cecul; menţiunile (elementele) esenţiale şi facultative ale cambiei, biletului la ordin şi cecului în decontările internaţionale; funcţiile instrumentelor internaţionale de plată şi credit; operaţiuni cu instrumentele internaţionale de plată şi credit.

Modalităţi internaţionale de plată: acreditivul documentar – moda-litate de decontare internaţională; incasoul documentar şi rolul lui în plăţile internaţionale; ordinul de plată internaţional.

Garanţii, plăţi şi garanţi în decontările internaţionale: părţile implicate în derularea unei garanţii; tipuri de garanţii; participanţii privind garanţiile; scrisoarea de garanţie bancară – principala formă de garantare internaţională; alte garanţii personale (avalul bancar, poliţa de asigurare etc.); garanţii reale în plăţile internaţionale.


1. Moisuc, Constantin (coord.), Finanţe şi plăţi internaţionale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Moisuc, Constantin (coord.), Pistol, Luminiţa, Gurgu, Elena, Relaţii economice internaţionale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

3. Crăciun Baicu, Claudia, Activitatea bancară şi finanţarea comerţului internaţional, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

4. Gurgu, Elena, Relaţii valutar-financiare internaţionale. Aplicaţii şi studii de caz, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003.

5. Gaftoniuc, Simona, Finanţe internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

157

BUGET ŞI TREZORERIE BUDGET AND TREASURY




– Domeniul şi evaluarea economiei publice – Sistemul bugetar: conţinut, principii bugetare, clasificaţia bugetară – Procesul bugetar – Metode clasice şi moderne de fundamentare a veniturilor şi chel-

tuielilor bugetare – Echilibrul bugetar – Metode de dimensionare şi finanţare a deficitului bugetar – Împrumuturile de stat – Obligaţiunile municipale: cadrul legal, scopul emisiunilor, elementele

tehnice, plasarea, emisiunea de obligaţiuni – Piaţa titlurilor de stat – Datoria publică – Organizarea şi funcţionarea Trezoreriei Statului – Mecanismul de funcţionare a Trezoreriei Statului – Operaţiuni bancare ale Trezoreriei Statului – Contabilitatea Trezoreriei Statului în România; – Evidenţierea fluxurilor financiare ale trezoreriei – Bugetul Uniunii Europene


1. Moşteanu, Tatiana şi colectiv, Buget şi trezorerie publică, Editura Universitară, Bucureşti, 2004.

2. Văcărel, Iulian, Bugetul de programe multianuale, Editura Expert, Bucureşti, 2001.

3. ***Legea finanţelor publice nr. 500/2002. 4. ***Legea bugetului de stat pe anii 2006 şi 2007. 5. ***Legea finanţelor publice locale (cu modificările ulterioare)

OUG 45/2003

158

PIEŢE DE CAPITAL ŞI BURSE DE VALORI CAPITAL MARKETS AND STOCK EXCHANGES




– Pieţele financiare – Piaţa de capital – Emitenţii – Intermediarii (Societăţile de Servicii de Investiţii Financiare) – Investitorii – Participanţii auxiliari – Instrumentele financiare – Bursa de valori – Piaţa extrabursieră – Sistemul bursier comparativ cu sistemul bancar – Optimul pieţei bursiere – Perspectivele pieţei bursiere în România – Sistemul de negociere al Bursei de Valori Bucureşti – Sisteme de decontare şi compensare a tranzacţiilor cu valori mobiliare – Indicii bursieri – Analiza bursieră


1. Stoica, Victor, Titel Negru şi Ionescu, Eduard, Pieţe financiare. Piaţa de capital. Gestiunea portofoliilor. Piaţa asigurărilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Stoica, Victor, Managementul pieţei de capital, Editura Economică, Bucureşti, 2006.

3. Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital. Caracteristici. Evoluţii. Tranzacţii, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

4. Anghelache, Gabriela, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

159

EFICIENŢĂ ECONOMICĂ ECONOMIC EFFICIENCY




Eficienţa economică – definiţie, conţinut, evaluare. Eficienţa eco-nomică, criteriu al economiei de piaţă şi principiul potrivit căruia cheltuielile oricărei activităţi sunt comparate cu rezultatele. Se vor analiza cazuri de eficienţă, ineficienţă şi prag de rentabilitate sau punct mort, precum şi diferite modalităţi de evaluare a eficienţei economice la nivel micro, de ramură (mezo) şi macroeconomic. Prezentarea unor metode economico-matematice de determinare a eficienţei cu ajutorul regresiei simple şi multiple, al funcţiei de producţie de tip Cobb-Douglas, al modelului input-output şi al optimizării pe baza programării liniare.

Tipologia de indicatori ai eficienţei economice. Indicatori generali, indicatori de bază şi specifici cu relevarea factorilor de influenţă.

Externalităţile şi eficienţa economică. Eficienţa economică analizată din punct de vedere individual şi social prin teoria externalităţilor negative şi pozitive. Procedeele internalizării externalităţilor negative şi pozitive. Eficienţa Pareto şi Kaldor-Hicks.

Eficienţa economică şi rentabilitatea. Definiţia rentabilităţii. Tipuri de rentabilitate (economică, comercială, financiară, eficienţa capitalului fix). Efectul de levier.

Pragul de rentabilitate la nivel microeconomic. Definirea pragului de rentabilitate. Calcularea indicatorilor (pragul de rentabilitate, punctul mort, marja de securitate, indicele de securitate, condiţiile de exploatare, pârghia de exploatare sau operaţională).

Determinarea influenţei factorului timp. Tehnica actualizării (discontării). Modul în care timpul influenţează mărimea fondurilor băneşti, dispersate în timp. Posibilităţi de aducere a acestor valori la un numitor comun. Noţiuni de bază privind tehnica actualizării. Utilitatea factorului de fructificare şi a factorului de actualizare în calculele de eficienţă economică a investiţiilor. Comparaţia dintre indicatorii statici şi cei dinamici.

Elaborarea de studii de fezabilitate. Prezentarea indicatorilor recomandaţi de instituţiile financiare internaţionale pentru calculul eficienţei economice. Procedura elaborării, aprobării şi realizării studiilor de fezabilitate şi analiza

160

indicatorilor: angajamentul de capital, valoarea netă actualizată totală, indicele de profitabilitate, rata internă de rentabilitate, cursul de revenire net actualizat.

Eficienţa economică în condiţii de risc şi incertitudine. Definirea riscului şi a incertitudinii. Indicatorii de măsurare a riscului şi prezentarea metodelor bazate pe luarea în calcul a probabilităţilor (metoda lui Hertz şi metoda scenariilor). Luarea în calcul a incertitudinii – metode bazate pe teoria jocurilor (Laplace, Wald, Savage, Hurwitz).


1. Zaman Gheorghe, Marinela Geamănu, Eficienţă economică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Vasilescu I., Românu I., Cicea C., Investiţii, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

3. Vasilescu I., Claudiu Cicea, Cătălin Dobrea, Eficienţa investiţiilor aplicată, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003.

4. Vasilescu I., Botezatu M., Investiţii, (studii de caz, teste grilă), Editura Economică, Bucureşti, 1999.

5. Zaman Gh., Vasile V. coordonatori, Evoluţii structurale ale exportului în România, Editura Expert, Bucureşti, 2004.

161

AUDIT ŞI CONTROL AUDIT AND CONTROL




Concepte de audit şi control financiar. Organizarea activităţii de audit public intern. Comitetul pentru

Audit Public Intern. Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern. Compartimentul de Audit Public Intern.

Metodologia privind misiunea de audit public intern. Pregătirea misiunii de audit public intern. Intervenţia la faţa locului. Raportul de audit public intern. Urmărirea recomandărilor. Contribuţii şi sancţiuni în legătură cu auditul public intern.

Metodologia de exercitare a controlului financiar. Sistemul de documentare şi evidenţă – obiect şi sursă de informaţii pentru controlul financiar. Sistemul metodologic de control financiar. Procedee de control financiar. Măsuri de valorificare a constatărilor controlului financiar.

Organizarea controlului financiar public. Organisme naţionale cu atribuţii de control financiar public. Controlul intern. Organizarea controlului financiar preventiv propriu. Organizarea controlului financiar preventiv delegat.

Exercitarea controlului financiar preventiv. Exercitarea controlului financiar preventiv propriu. Executarea controlului financiar preventiv delegat. Raportul naţional anual privind controlul preventiv.

Armonizarea controlului financiar public cu acquis-ul comunitar. Protejarea intereselor financiare comunitare prin combaterea

fraudei şi neregulilor. Controlul şi recuperarea fondurilor comunitare a fondurilor de

confruntare aferente, utilizate necorespunzător.


1. Boulescu Mircea, Audit şi control financiar, Editura Fundaţiei Romînia de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Boulescu Mircea, Bârnea Cornelia, Audit financiar, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

162

3. Boulescu Mircea, Bârnea Corneliu, Ispir Ovidiu, Control financiar intern şi audit intern la entităţile publice, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

4. Ordonanţa Guvernului României nr. 37/2004 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind auditul intern, publicată în M.O. nr. 91din 31 ianuarie 2004.

5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern M.O. nr. 130 şi 130 bis din 27 februarie 2003, modificat şi completat prin OMFP nr. 423/2004, M.O. nr. 245 din 19 martie 2004.

6. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 912/2004 pentru modifi-carea şi completarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin OMFP nr. 522/2003 cu modificările ulterioare, publicat în M.O. nr. 627 din 9 iulie 2004.

7. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţi publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, publicat în M.O. nr.675 din 28 iulie 2005.

163

POLITICI ŞI INSTITUŢII FINANCIAR-BANCARE EUROPENE

POLICIES AND EUROPEAN FINANCIAL & BANKING INSTITUTIONS




Politica Uniunii Europene în domeniul monetar. Sistemul Monetar European şi moneda euro. Politica Uniunii Europene în domeniul monetar. Scurt istoric al Sistemului Monetar European (SME). Uniunea Monetară Europeană – caracteristici definitorii; EURO – moneda Uniunii Europene.

Sistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeană. Obiective şi misiuni ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Organizarea Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Operaţiunile Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Capitalul Băncii Centrale Europene; Menţinerea stabilităţii preţurilor – obiectiv prioritar al politicii practicate de Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC).

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Istoricul şi rolul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Scopul şi funcţiile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Capitalul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Operaţiunile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Organizarea şi managementul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Politica actuală a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Fondul European de Investiţii (FEI). Scurt istoric al Băncii Europene de Investiţii. Misiunile şi obiectivele Băncii Europene de Investiţii. Conducerea Băncii Europene de Investiţii. Resursele Băncii Europene de Investiţii. Creditarea şi garanţiile Băncii Europene de Investiţii. Politica actuală a Băncii Europene de Investiţii în domeniul său de activitate. Rolul Fondului European de Investiţii.

Fondurile comunitare – Mecanisme financiare ale Uniunii Europene. Fondul Social European. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER). Fondul European de Dezvoltare (FED). Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA). Fondul de Coeziune. Politica Uniunii Europene în domeniul utilizării viitoare a fondurilor comunitare.

164

Programele Uniunii Europene. Programul PHARE (Poland, Hungary Aid for Reconstruction of Economy). Programul ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale pentru Pre-Aderare). Programul SAPARD (Program Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

Sistemul bancar românesc sub impactul procesului de integrare europeană. Mutaţii în sistemul bancar românesc în perspective integrării europene. Banca Naţională a României şi rolul ei în procesul de integrare europeană. Mecanismul ratelor dobânzii în contextual aderării la Uniunea Europeană.


1. Nica, Dumitru, Negru, Titel, Bănci europene şi internaţionale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Voinea, Gheorghe, Mecanisme şi tehnici valutare internaţionale, Editura SEDCOM LIBRIS, Iaşi, 2004.

3. Stoica, Ovidiu (coordonator), Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005.

4. Bran, Paul, Costică, Ionela, Economia activităţii financiare şi monetare internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

165

NEGOCIERI ŞI UZANŢE DE PROTOCOL NEGOCIATIONS AND PROTOCOL USAGE




Negocierea, formă principală de comunicare în relaţiile interumane. Conceptul şi tipologia negocierilor, principalele caracteristici ale negocierii, etapele procesului de negociere, formele de comunicare în negociere).

Pregătirea negocierilor. Conţinutul şi componentele pregătirii negocierii, locul şi data desfăşurării negocierii, ordinea de zi, pregătirea documentelor şi dosarelor negocierii, pregătirea variantelor de negociere, simularea negocierii.

Echipa şi mandatul de negociere. Formarea echipei şi numirea con-ducătorului acesteia, instruirea echipei de negociere, comportamentul echipei de negociere, stabilirea atribuţiilor echipei de negociere, limitele mandatului de negociere, psihologia negociatorului, principalele stiluri de negociere.

Managementul negocierii. Rolul informaţiei în negociere, importanţa prezumţiilor, convingerilor şi argumentaţiei în negociere, rolul expediţiilor în negociere, arta negocierii prin întrebări şi răspunsuri, impasul şi concesiile în negociere, finalizarea negocierilor.

Strategii, tactici, şi tehnici de negociere. Concept, conţinut şi factori, tipologii. Tactici de asociere, tactici şi tehnici neloiale, tactici şi tehnici de hărţuire a partenerului de negociere, negocieri în condiţii speciale alte tactici şi tehnici de negociere.

Negocierea comercială internaţională. Tipologia negocierilor comerciale internaţionale, obiectivele şi particularităţile negocierii comerciale interna-ţionale, rolul negociatorului în afacerile economice internaţionale, premise ale reuşitei negocierilor comerciale internaţionale).

Negocierea contractelor internaţionale. Consideraţii generale, negocierea contractului extern de vânzare – cumpărare, pregătirea negocierii contractului extern, desfăşurarea negocierii contractului extern.

Organizarea activităţii cotidiene a omului de afaceri. Organizarea activităţii – premisă a succesului, organizarea activităţii şi lucrul în echipă, rezolvarea unor probleme de rutină în activitatea cotidiană, participarea la diverse acţiuni şi manifestări.

Arta de a fi o gazdă bună. Divertismentul în afaceri, Organizarea unei petreceri – lista invitaţilor, primirea şi prezentarea invitaţilor, meniul unei petreceri, câteva reguli de protocol.

166

Aspectul fizic şi ţinuta vestimentară. Principii de bază privind ţinuta vestimentară, garderoba persoanelor din conducere – pentru bărbaţi şi pentru femei – ţinuta în diferite ocazii.

Cadourile în afaceri. Arta de a primi şi oferi cadouri, motivele oferirii unui cadou, alegerea cadourilor, maniera de a oferi cadouri (caracteristici naţionale privind cadourile, oferirea de cadouri în diferite ocazii).

Femeia în societate. Relaţiile bărbaţi – femei în activitatea cotidiană (comportamentul femeii persoană publică, comportamentul femeii în anumite situaţii speciale).


1. Pistol Gheorghe, Negocieri şi uzanţe de protocol, Editura Fundaţiei România de Mâine, Ediţia a IV-a, Bucureşti, 2006.

2. Pistol Gh., Pistol Luminiţa, Negocieri comerciale şi uzanţe de protocol, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2000. (Pentru capitolul Negocierea comercială internaţională).

3. Vasile Dragoş, Tehnici de negocieri şi comunicare, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

4. Voiculescu Dan, Negocierea – Formă de comunicare în relaţiile interumane, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.

167

PROIECTE FINANCIAR-BANCARE FINANCIAL & BANKING PROJECTS

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 lucrări practice/laborator; total ore semestru 28; 3 credite; colocviu.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Fiecare student îşi alege o temă de diplomă la una dintre disciplinele

financiare sau bancare, fixându-şi coordonatorul ştiinţific al lucrării, care, de regulă, este altul decât titularul disciplinei „Proiecte financiar-bancare”. Împreună cu coordonatorul ştiinţific, studentul stabileşte titlul şi planul orientativ al lucrării de diplomă.

În cadrul orelor, studenţii dezbat, împreună cu titularul disciplinei, subiecte legate de capitolele alese din lucrarea de diplomă. Pe parcursul semestrului, fiecare student urmează să elaboreze şi să susţină în seminar două capitole din lucrarea de diplomă elaborate în orele de studiu individual.

Orele de dezbatere trebuie să devină un cvorum de dezbateri inter- şi multidisciplinare, în care cei ce îşi prezintă capitole din lucrarea de diplomă îşi expun rezultatele şi, după caz, dificultăţile întâmpinate la elaborarea acestora, iar titularul de disciplină şi colegii evaluează critic şi constructiv rezultatele expuse, propunând, acolo unde este cazul şi potrivit propriilor cunoştinţe, soluţii pentru depăşirea dificultăţilor prezentate. Autorul poate sau nu să ţină cont de sugestiile primite.

Pentru studenţii de la învăţământul la distanţă, responsabilii centrelor teritoriale vor transmite, până cel târziu o lună de la începerea semestrului al 5-lea, un tabel centralizator conţinând: numele studentului, titlul lucrării de diplomă, disciplina la care şi-au ales lucrarea de diplomă.

Pe baza acestui tabel, şefii de catedre vor repartiza studenţii pe coordonatori ştiinţifici. Lista cu studenţii arondaţi pe coordonatori ştiinţifici va fi transmisă în teritoriu până cel mai târziu o săptămână de la primirea tabelului centralizator.

II. CERINŢE LA ELABORAREA LUCRĂRILOR Lucrarea de diplomă este cea mai amplă lucrare de cercetare elaborată de

studenţi pe întregul ciclu de studii universitare. Elaborarea celor două capitole din lucrarea de diplomă şi dezbaterea lor în cadrul disciplinei „Proiecte financiar-bancare”, urmăresc familiarizarea studenţilor cu exigenţele specifice:

– cercetarea a cât mai multor surse bibliografice specifice temei alese (documentarea);

– întocmirea planului lucrării; – ordonarea ideilor găsite în sursele bibliografice, precum şi a ideilor

proprii şi problematizarea subiectului temei: – formularea de soluţii faţă de problemele identificate; – formularea de concluzii şi propuneri pertinente; – redactarea lucrării.

168

O cerinţă de bază rămâne efectuarea de trimiteri bibliografice „pe pagină” care conferă lucrării un caracter ştiinţific, vădind diversitatea documentării şi probitatea morală a autorului. Trimiterile bibliografice „pe pagină” au menirea de a arăta sursa ideilor inserate în lucrare, oferind coordonatorului ştiinţific posibilitatea de a delimita ideile din sursele bibliografice de ideile proprii ale autorului, pe această cale putându-se fixa gradul de originalitate al lucrării.

La elaborarea celor două capitole studenţii vor fi îndrumaţi să întocmească grafice, să elaboreze planşe sugestive în legătură cu ideile formulate, să întocmească tabele cu informaţii statistice relevante, urmate de comentarii pertinente etc. Experienţa dobândită cu acest prilej va fi utilă pentru elaborarea întregii lucrări de diplomă.

Utilizarea de formule matematice care redau esenţa ideilor exprimate este, de asemenea, bine receptată de comisia de licenţă.

În acelaşi timp, indicarea bibliografiei consultate este în măsură să permită evaluarea gradului de cuprindere a surselor bibliografice semnificative pentru domeniul abordat.

III. MODUL DE EVALUARE Titularul de disciplină va evalua studenţii care 1) au susţinut cele două

capitole din lucrarea de licenţă în cadrul seminariilor şi 2) au avut jumătate plus una prezenţe pe parcursul semestrului. Studenţii care nu îndeplinesc, cumulativ, cele două condiţii, urmează să fie evaluaţi cu o notă de către coor-donatorul ştiinţific al lucrării de diplomă, la prezentarea celor două capitole.

IV. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Bondrea A. Aurelian şi colab., Ghidul privind metodologia de

elaborare şi susţinere a licenţei în domeniul economic, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1997.

2. Răboacă Gh., Ciucur D., Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

169

SISTEME INFORMATICE FINANCIAR-BANCARE

INFORMATION SYSTEMS FOR FINANCE-BANKING Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi:

2 curs, 1 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 4 credite; examen.


• Sisteme informatice financiar-bancare. • Metoda sistemică Merise. • Metoda orientată pe obiect Object Modeling Technique • Model dinamic şi model funcţional. Limbajul Unificat de Modelare

UML. • Exemplificări şi studii practice. Dezvoltare şi utilizare prin Visual

Basic for Applications. Dezvoltare şi utilizare prin Access SQL


1. Mareş Daniel Marius, Mihai Gabriel, Mareş Valerica, Ciotei Alin, Proiectarea şi simularea sistemelor informatice aplicate în economie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Mareş Daniel Marius, Mihai Gabriel, Mareş Valerica, Sisteme informatice financiar-bancare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

3. Stanciu Victoria şi colectiv, Proiectarea sistemelor informatice, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2002.

4. Zaharia Dorin, Roşca Ioan, Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2002.

5. Roşca Ioan şi colectiv, Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. Studii de caz, Editura Infomega, Bucureşti, 2003.

6. Trană, D.M., Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Editutra Caretea Universitară, Bucureşti, 2005.

170

PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE BANKING PRODUCTS AND SERVICES




– Reglementarea activităţii bancare – Piaţa de desfacere a produselor şi serviciilor bancare – Rolul concurenţei în dezvoltarea produselor şi serviciilor bancare – Proiectarea, promovarea şi testarea produselor şi serviciilor bancare – Canale de distribuţie a produselor şi serviciilor bancare – Clasificarea produselor şi serviciilor bancare – Produse bancare de economisire – Produse bancare de creditare şi asimilate – Produse şi servicii bancare privind decontările – Produse şi servicii bancare specifice activităţii de tezaur şi casierie – Produse bancare privind instrumentele financiare derivate – Piaţa valutară – Produse şi servicii bancare dedicate. Produse şi servicii financiare

integrate – Rolul instituţiilor de credit în derularea unor programe de finanţare în

perioada pre- şi post-aderare la Uniunea Europeană



2. Ilie Mihai, Operaţiuni de încasări şi plăţi – instrumente, modalităţi, tehnici, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

3. Chiriţescu Costin C., Dobrescu Emilian M., Băncile, mică enci-clopedie, Editura Expert, Bucureşti, 1998.

4. Isărescu Mugur C., Reflecţii economice. Pieţe, bani, bănci, Editura Expert, Bucureşti, 2001.

171

PREŢURI ŞI CONCURENŢĂ PRICES AND COMPETITION




• Piaţa şi concurenţa. Tipuri de piaţă. Tipuri de concurenţă. • Protecţia concurenţei economice. Interdependenţa preţ-concurenţă.

Reglementarea protecţiei concurenţei în România şi U.E. Practici anticon-curenţiale sancţionate de Legea concurenţei.

• Abordări teoretice privind preţurile. • Sistemul preţurilor în cadrul economiei de piaţă. Structura acestui

sistem în România. • Strategii de adaptare a preţurilor şi cerinţele pieţei. • Stabilirea preţurilor în întreprinderi: metode bazate pe costuri. • Activitatea decizională privind preţurile. • Preţurile şi practicile anticoncurenţiale. • Fundamentarea şi actualizarea preţurilor de ofertă. • Metode de fundamentare şi corelare a preţurilor produselor noi. • Sectorul public şi sistemul preţurilor. • Particularităţi ale formării preţurilor în unele ramuri şi domenii de

activitate ale economiei. • Formarea preţurilor în cadrul Uniunii Europene şi în cadrul schim-

burilor economice internaţionale cu alte state.


1. Dumitru, Marin, Haiduc Lăcrămioara, Ionescu Eduard, Preda Bianca, Preţuri şi concurenţă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

2. Dumitru, Marin, Nica, Dumitru, Enache, Doru, Găluşcă, Alexandru, Costuri şi preţuri, Editura A.Î.S.M., Bucureşti, 2001.

3. Moşteanu, Tatiana, (coordonator), Preţuri şi concurenţă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

172

OPERAŢIUNI DE PLĂŢI ŞI COMPENSĂRI PAYMENT OPERATIONS AND COMPENSATIONS




• Băncile şi relaţiile lor cu clienţii – fundamente ale sistemului de plăţi. Rolul băncilor în economie. Băncile comerciale – verigă de bază a sistemului bancar. Activitatea bancară: operaţiuni, produse, servicii.

• Structura sistemului de plăţi. Rolul B.N.R. în cadrul sistemului bancar românesc. Alţi participanţi. Factori de influenţă.

• Decontările bancare. Conturile bancare ale clienţilor. Operaţiunile cu numerar. Operaţii de decontare fără numerar.

• Transferurile electronice internaţionale. Sistemul SWIFT. Sistemul TARGET. Cărţile de plată. Banking electronic.

• Compensaţia. Conceptul de compensaţie. Etapele compensării. Rolul compensaţiei în economia monetară şi pe piaţa creditului

• Riscul în activitatea de încasări şi plăţi. Riscul operaţional. Riscul reputaţional. Centrala Incidentelor de Plăţi.


1. Ilie Mihai, Operaţiuni de încasări şi plăţi – instrumente, modalităţi, tehnici, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

2. Gh. Manolescu, A. Diaconescu, Management bancar, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

3. C. Basno, N. Dardac, Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.

173

ECONOMETRIE ŞI PREVIZIUNE ECONOMICĂ ECONOMETRICS AND ECONOMIC FORECAST




• Definirea cadrului conceptual. Conţinutul şi particularităţile cercetărilor prospective. Gândirea, atitudinea şi acţiunea perspective – valori intrinseci ale naturii umane. Funcţiunile sau atributele studiilor prospective.

• Fiabilitatea sau gradul de încredere şi acceptare a variaţiei optimale, preferată pentru înfăptuirea strategiei. Fiabilitatea – variabilă de tip determinist a opţiunii sociale. Măsurarea sau cuantificarea fiabilităţii. Caracteristici ale fiabilităţii.

• Metode şi tehnici specifice analizei prospective (calitative şi canti-tative sau econometrice). Metode intuitive. Metode secvenţiale. Metode structurale. Metode econometrice. Metode de echilibrare.

• Economia naţională ca sistem complex de ecuaţii simultane. Va-riabile, funcţii şi identităţi ale modelului econometric. Tendinţe şi perspective în economia bazată pe cunoaştere. Analiza, simularea şi prognozarea în economia bazată pe modele econometrice.

• Econometria şi dezvoltarea durabilă sau sustenabilă. Noua eco-nomie şi societatea informaţională a cunoaşterii. Tendinţe şi perspective în economia bazată pe cunoaştere. Dinamica şi flexibilitatea managementului strategic sau al schimbării. Instituţionalizarea preocupărilor pentru explorarea şi înfăptuirea dezvoltării durabile.


1. Popescu I. ş.a., Previziunea – premisă a dezvoltării durabile, vol. I şi II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

2. Popescu I. ş.a., Econometria sau ştiinţa de a cunoaşte şi proiecta viitorul, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2004.

3. Popescu I. ş.a., Noua economie şi societatea informaţională, Editura Mondo Ec., Craiova, 2003.

4. Popescu I. ş.a., Dezvoltarea durabilă. O perspectivă românească, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

174

GESTIUNEA PORTOFOLIULUI PORTFOLIO MANAGEMENT




Noţiuni introductive privind gestiunea portofoliului. Piaţa financiară. Valorile mobiliare. Gestiunea portofoliului. Organizarea gestiunii portofoliului şi procesul de investire

Rentabilitatea şi riscul activelor. Comportamentul investitorilor. Aversiunea la risc. Calculul rentabilităţii unui activ. Criteriul rentabilitate -risc. Atitudinea investitorilor faţă de risc.

Eficienţa pieţei financiare din România. Analiza fundamentală şi analiza tehnică. Conceptul de eficienţă a pieţei financiare. Analiza funda-mentală. Analiza tehnică.

Caracteristici generale ale unui portofoliu. Rentabilitatea şi riscul portofoliilor. VAR.

Modelul Markowitz şi Modelul CAPM. Modelul Markowitz. Modelul CAPM.

Strategii de acoperire a riscurilor. Riscurile asociate investiţiilor în acţiuni. Riscurile asociate investiţiilor în obligaţiuni. Imunizarea portofoliilor de obligaţiuni.

Asimetria de informaţii şi gestiunea portofoliului. Considerente generale privind asimetria de informaţii. Impactul asimetriei de informaţii asupra gestiunii portofoliului de valori mobiliare.


1. Stoica V., Negru T., Ionescu E., Pieţe financiare. Piaţa de capital, Gestiunea portofoliilor şi Piaţa asigurărilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Ionescu E., Pieţe de capital şi titluri de valoare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

3. Stoica V, Ionescu E. Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

4. Dragotă V. (coordonator), Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

175

EVALUAREA FIRMEI COMPANY EVALUATION




Elemente definitorii privind evaluarea economică şi financiară a întreprinderii. Întreprinderea ca obiect al evaluării. Caracteristicile pieţei pentru întreprinderi importante şi necesitatea evaluării acestor entităţi. Raportul valoare – preţ din perspectiva procesului de evaluare economică şi financiară a întreprinderii. Categorii de valori utilizate în evaluarea întreprinderii.

Cadrul general al activităţii de evaluare economică şi financiară a întreprinderii. Organisme profesionale în domeniul evaluării economice şi financiare a întreprinderilor în România şi pe plan internaţional. Standarde de evaluare a întreprinderilor şi a unor părţi componente ale acestora şi importanţa lor în economia de piaţă. Principii fundamentale de evaluare. Principii de evaluare a întreprinderilor.

Diagnosticul de întreprindere şi rolul său în evaluare. Tipuri de diagnostice. Diagnosticul - etapă preliminară în evaluarea întreprinderii. Diagnosticul juridic. Diagnosticul comercial. Diagnosticul tehnic, tehnologic şi de exploatare. Diagnosticul managementului şi al resurselor umane.

Diagnosticul financiar – contabil al întreprinderii. Rolul diagnosti-cului de acest tip în aprecierea fiabilităţii situaţiilor financiare ale întreprinderii. Sinteza diagnosticelor. Elaborarea bilanţului economic.

Consideraţii generale privind valoarea întreprinderii. Evaluarea întreprinderii - consideraţii generale. Valoarea şi preţul întreprinderii. Clasifi-carea evaluărilor. Momentele evaluării întreprinderii. Prevederile Standardelor Internaţionale de Practică în Evaluare (GN 6) referitoare la evaluarea acestor entităţi.

Metode de evaluare a întreprinderilor. Abordări în evaluarea întreprinderilor. Metode de evaluare a întreprinderii. Avantaje şi dezavantaje ale metodelor de evaluare.

Abordarea pe bază de active în evaluarea întreprinderii. Logica abordării bazate pe active. Evaluarea activelor necorporale. Evaluarea terenurilor şi clădirilor. Evaluarea maşinilor şi echipamentelor. Evaluarea stocurilor şi creanţelor. Evaluarea celorlalte elemente bilanţiere şi determinarea activului net corectat şi de lichidare.

176

Abordarea pe bază de venit în evaluarea întreprinderii. Logica abordării pe bază de venit în evaluarea întreprinderii. Metoda capitalizării venitului. Metoda actualizării fluxului de lichidităţi.

Abordarea prin comparaţie în evaluarea întreprinderii. Logica abordării prin comparaţia de piaţă. Elemente de comparaţie. Sursele de informaţii. Metode uzuale folosite în comparaţia de piaţă Procedee particulare de evaluare.

Misiunea evaluatorului şi redactarea raportului de evaluare. Definiţia evaluatorului. Poziţia evaluatorului faţă de client. Responsabilităţile evaluatorului. Conţinutul minimal al raportului de evaluare.


1. Nica, Dumitru, Evaluare patrimonială, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2006.

2. Stan, Sorin, Coerenţe şi corelaţii în evaluarea întreprinderii, Editura IROVAL, Bucureşti, 2003.

3. *** Standardele internaţionale de evaluare, Ediţia a şaptea, versiune electronică, ANEVAR, 2005.

PROGRAME COMPLEMENTARE ŞI

INFORMAŢII GENERALE

177

178

179

PREGĂTIREA PRACTICĂ A STUDENŢILOR În cadrul preocupărilor conducerii Facultăţii de Contabilitate şi

finanţe – Râmnicu Vâlcea un loc important îl ocupă organizarea şi desfăşurarea practicii de specialitate. În acest context, trebuie remarcat faptul că acestei componente de bază a procesului de învăţământ i s-a alocat un număr de 90 de ore, în anul II de studiu, practica desfăşurându-se în cursul verii, de către toţi studenţii, indiferent de forma de învăţământ (ZI, FR ).

Studenţii efectuează cele 90 de ore de practică în cadrul societăţilor comerciale, instituţiilor publice, societăţilor de asigurări, societăţilor bancare şi altor instituţii de credit, organelor de control financiar.

În al doilea rând, trebuie remarcate obiectivele practicii de specialitate, care trebuie privite atât ca obiective specifice, respectiv înţelegerea şi aprofundarea de către studenţi a cunoştinţelor dobândite la cursurile de specialitate, legate de problematica contabilităţii, informaticii de gestiune şi managementului, dar şi ca obiective comune, referitoare la organizarea activităţilor desfăşurate în cadrul entităţii unde se realizează practica, la managementul acesteia şi, nu în ultimul rând, la modul în care este organizată activitatea financiar-contabilă. În acest context, conţinutul practicii de specialitate cuprinde două componente, respectiv componenta generală, ce vizează aspecte şi probleme financiar-contabile şi de management comune tuturor entităţilor economice, şi cea specifică, adecvată naturii activităţii entităţii concrete în care se desfăşoară practica de specialitate.

În al treilea rând, vom menţiona faptul că practica de specialitate este privită ca o disciplină de sine stătătoare, cuprinsă ca atare în planul de învăţământ şi prevăzută cu un număr de 4 credite.

De asemenea, menţionăm şi faptul că se acordă o atenţie la fel de mare îndrumării şi controlului activităţii desfăşurate în orele de practică, precum şi verificării cunoştinţelor dobândite în timpul practicii, aceasta finalizându-se cu colocviu.

În ceea ce priveşte modul de organizare şi desfăşurare a practicii de specialitate de către studenţii de la învăţământul cu frecvenţă redusă aceasta este adaptată la condiţiile concrete ale acestor forme de învăţământ, studenţii având posibilitatea alegerii în mod individual a entităţilor de realizare a practicii.

Pregătirea practică a studenţilor de la toate formele de învăţământ este aprofundată şi desăvârşită în ultimul an de studii, în planul de

180

învăţământ fiind prevăzută disciplina Proiecte de contabilitate şi informatică de gestiune şi Proiecte financiar-bancare, finalizate cu susţinerea unor probe de verificare, a căror promovare presupune cunoştinţe practice temeinice de specialitate.

PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTICĂ Concomitent cu studiile universitare de licenţă de specialitate,

Facultatea, în colaborare cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitate academică distinctă a Universităţii, abilitată să asigure pregătirea viitorilor profesori, oferă tuturor studenţilor interesaţi şi Pro-gramul de pregătire pentru cariera didactică. Programul se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, în conformitate cu Planul naţional unitar de formare iniţială a personalului didactic, care prevede studiul Psihologiei educaţiei, Fundamentelor pedagogiei, Teoria şi metodologia curriculum-ului, instruirii şi evaluării în învăţământ, Didactica specialităţii, Practica pedagogică, Sociologia educaţiei şi Management educaţional.

Studenţii înscrişi au obligaţia de a participa la cursurile, semi-nariile şi celelalte activităţi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor de studiu şi de a promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul de învăţământ, precum şi proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.

Absolvirea Programului se finalizează cu: • obţinerea unui număr de 30 de credite transferabile

suplimentare, pe baza cărora studenţii dobândesc o a doua calificare, pe lângă cea de specialitate;

• obţinerea unei Adeverinţe de absolvire însoţită de o anexă cu-prinzând situaţia şcolară şi competenţele absolventului, act oficial de studii fără de care nu sunt posibile practicarea profesiei didactice şi ocuparea de posturi didactice în învăţământ;

• şanse sporite de inserţie şi integrare în viaţa profesională activă, învăţământul reprezentând un domeniu vast, care, prin natura sa, oferă permanent locuri de muncă pentru absolvenţii studiilor universitare de licenţă, calificaţi pentru munca în învăţământ;

• oportunităţi de promovare profesională în carieră, personalul didactic având posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, la programe de formare şi formare continuă şi la concursuri

181

pentru ocuparea posturilor de conducere, de îndrumare şi control din întregul sistem al învăţământului preuniversitar.

Participarea la program se face pe baza taxei stabilite de Senatul Universităţii.

Înscrierea şi înmatricularea la Program se fac odată cu înscrierea anuală a studenţilor la secretariatele facultăţilor sau la secretariatul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele 510 şi 511.

Informaţii suplimentare la: D.P.P.D., strada Ion Ghica nr. 13, etaj V, camera 511, sector 3, Bucureşti; telefon 3140075/149,353, fax 3121538, e–mail: ushdppd @spiruharet.ro.

OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENŢĂ LINGVISTICĂ, NECESAR PENTRU ÎNSCRIEREA LA EXAMENUL DE LICENŢĂ

• Certificatul de competenţă lingvistică se eliberează gratuit de către Departamentul de Limbaje Specializate studenţilor facul-tăţilor în care limba străină este obligatorie şi care au promovat examenul/colocviul de limbă străină, indiferent de forma de învăţământ (ZI/FR).

• Se eliberează Certificate de competenţă lingvistică, studenţilor facul-tăţilor în care limba străină este facultativă, după cum urmează: a) studenţii de la forma de învăţământ ZI pot urma cursuri de

limbă străină (2 ore pe săptămână), cu achitarea unei taxe pe semestrul de studii, stabilită de conducerea Universităţii, în grupe de 15-20 studenţi; în urma cursului, li se eliberează gratuit Certificatul de competenţă lingvistică;

b) studenţii de la formele de învăţământ FR, care nu au susţinut la bacalaureat o probă la limba străină, dar cunosc o limbă străină, pot susţine un examen, la cerere, la limba străină, în cadrul Centrului de Limbi Străine, cu achitarea unei taxe; Certificatul de competenţă lingvistică se eliberează contra unei taxe;

c) studenţilor, de la formele de învăţământ ZI/FR, care au sus-ţinut la bacalaureat o probă la o limbă străină, li se eliberează Certificate de competenţă lingvistică în urma achitării unei taxe;

d) punctele b şi c se aplică studenţilor şi în cazul în care limba străină nu este inclusă facultativ în planul de învăţământ.

182

PERIOADA/PERIOADELE ÎN CARE SE OPTEAZĂ PENTRU (PACHETE DE) DISCIPLINE OPŢIONALE ŞI FA-CULTATIVE cuprinse în planul de învăţământ al semestrului/anului următor.

• studenţii admişi în anul I fac opţiunile odată cu înscrierea în anul I sau cel mai târziu în perioada 20-27 septembrie 2006 (pentru se-mestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentru semestrul al II-lea);

• studenţii care au promovat anul I sau îndeplinesc condiţiile pentru înscrierea în anul al II-lea optează pentru disciplinele opţionale/ facultative odată cu înscrierea în anul al II-lea sau cel mai târziu în perioada 20-27 septembrie 2006 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentru semestrul al II-lea);

• studenţii, care au promovat anul II sau îndeplinesc condiţiile pentru înscrierea în anul III, optează, în raport cu structura planului de învăţământ al anului respectiv de studii, pentru o disciplină/pachet de discipline opţionale, odată cu înscrierea în anul III sau în perioada 20-27 septembrie 2006 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentru disciplinele din semestrul II).

Şcolarizarea la disciplinele facultative se realizează cu perceperea unei taxe.

TRANSFERUL DE CREDITE ÎN INTERIORUL UNI-

VERSITĂŢII SPIRU HARET se poate efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinele complementare sau de cultură generală şi la disciplinele opţionale şi facultative.

Transferul de credite se realizează prin acordul facultăţilor în condiţiile în care:

• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se face transferul este identic, apropiat (mai mic cu el mult 10%) sau mai mare în raport cu cel de la facultatea la care se face transferul;

• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare; • programa analitică a celor două discipline este identică, apro-

piată sau compatibilă.

183

ACCESUL LA BIBLIOTECA VIRTUALĂ A UNIVERSITĂŢII ŞI LA INTERNET Studenţii Facultăţii de Contabilitate şi finanţe – Râmnicu

Vâlcea au acces gratuit la Avizierul virtual şi la Biblioteca virtuala ale Universităţii Spiru Haret.

Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. Studenţii îşi pot crea un cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăţământ, a anului şi a facultăţii se face clik pe butonul „Trimite”.

Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt operate şi transmise de secretariatele facultăţilor studenţii nu îşi vor putea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual.

CENTRE ŞI COLECTIVE DE CERCETARE LA NIVELUL FACULTĂŢII În cadrul Facultăţii de Contabilitate şi Finanţe – Râmnicu Vâlcea

o pondere însemnată o deţin activităţile de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice, activitate ce se doreşte a fi racordată la cerinţele majore naţionale şi internaţionale.

În acest sens, în cadrul facultăţii este organizat un colectiv format din cadre didactice de prestigiu care realizează în permanenţă cercetări privind atât problematica tranziţiei la economia de piaţă în România, cât şi principalele politici financiare ale statului în perspectiva integrării. În atenţia colectivului de cercetare se află în prezent şi cercetările în domeniul strategiilor de dezvoltare durabilă a economiei româneşti, pe termen mediu şi lung. Desigur, cadrele noastre didactice desfăşoară activităţi de cercetare pe bază de contract cu agenţi economici, cercetări ce urmăresc o îmbinare organică între sintezele teoretice şi studiile aplicative.

În cadrul activităţii de cercetare ştiinţifică, un loc important l-a ocupat şi îl ocupă elaborarea de tratate, monografii, manuale şi cursuri

184

universitare, alte materiale didactice, care să răspundă exigenţelor actuale ale învăţământului superior economic. De asemenea, trebuie menţionat faptul că cercetarea ştiinţifică universitară desfăşurată în cadrul facultăţii este concretizată în publicarea lucrărilor susţinute la sesiunile anuale de comunicări ştiinţifice ale cadrelor didactice şi studenţilor, care se bucură de o apreciere considerabilă în lumea academică.

CERCURI ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI În concepţia Consiliului facultăţii, o şansă importantă în apro-

fundarea cunoştinţelor o reprezintă stimularea activităţilor studenţeşti în activitatea de cercetare. În acest sens, prin dezbaterile, colocviile, simpozioanele şi sesiunile ştiinţifice organizate, studenţii Facultăţii de Contabilitate şi Finanţe – Râmnicu Vâlcea şi-au demonstrat capacitatea de cercetare, buna lor pregătire teoretică şi practică, dând certitudinea reuşitei lor în activitatea pe care urmează să o desfăşoare după finalizarea studiilor. Pentru stimularea activităţii de cercetare au fost organizate cercuri ştiinţifice studenţeşti pe principalele domenii specifice facultăţii, unde studenţii noştri, alături de profesorii lor, încearcă să acumuleze cunoştinţe noi, să experimenteze noi metode şi tehnici în domeniu. În acest context, cercurile ştiinţifice de Economie politică, Finanţe, Contabilitate, Informatică de gestiune se bucură de aprecierea unanimă a participanţilor.

Conducerea Universităţii Spiru Haret dă o înaltă apreciere rezultatelor muncii de cercetare, cele mai bune lucrări ştiinţifice ale studenţilor fiind publicate intr-o serie de volume apărute în Edituri ca cea a Fundaţiei România de Mâine sau Cartea Universitară, dar şi prezentate şi dezbătute la postul propriu de televiziune TvRM. De altfel, multe dintre emisiunile TvRM se afirmă tot mai mult ca tribună de dezbateri ştiinţifice.

185

CENTRELE TERITORIALE I.D.

Nr. crt.

Centrul teritorial ID Adresa Centrului ID Telefon, fax, e-mail

la sediul Centrului 1. BUCUREŞTI Str. Ion Ghica, nr. 13 021/312.11.50 – telefon

021/312.22.17 – telefon [email protected] [email protected]

2. ALBA IULIA Str. Mihai Viteazul, nr.31

0258/832.199 (telefon şi fax) [email protected]

3. ALEXANDRIA Str. Libertăţii, nr. 202A / A5 0247/421.006 (telefon şi fax) [email protected]

4. ARAD Str. Corneliu Coposu, nr. 8bis

0257/270.242 (telefon şi fax) 0257/231.307 (telefon şi fax) [email protected]

5. BACĂU Str. Mioriţei, nr.76 Bis


6. BAIA MARE B-dul. Independenţei, nr.4


7. BISTRIŢA Str. Vasile Conta, nr.1


8. BLAJ Str. T. Vladimirescu, nr.80 0258/711231 – telefon 0258/711868 – fax [email protected]

9. BRAŞOV Str. Turnului, nr.5 0268/420437– tel. (0268)427432 – fax [email protected]

10. BRĂILA Calea Călăraşilor nr. 15,


11. BOTOŞANI Str. Arhimandrit Markian, nr. 9 0231/511.440 (telefon şi fax) [email protected]

12. BUZĂU Str. Nicolae Bălcescu, nr. 38


13. CÂMPULUNG-MUSCEL

Str. Traian, nr.223 0248/512284 – tel 0248/512283 – fax [email protected]

14. CĂLĂRAŞI Str. Bucureşti, nr. 72


15. CLUJ-NAPOCA

B-dul. 21 Decembrie 1989, nr. 74


186

16. CONSTANŢA Str. Unirii, nr.32-34 0241/541491 0241/541.490 0241.545.015 (telefon şi fax) [email protected]

17. CRAIOVA Str. Brazda lui Novac, nr.4 0251/599.282 0251/423.395 (fax) [email protected]

18. DEVA Str. 22 Decembrie, nr.37/A 0254/214.433 (telefon şi fax) [email protected]

19. DROBETA TR. SEVERIN

Str. Antonini, nr. 2 0252/324728 (telefon şi fax) [email protected]

20. FOCŞANI Str. Dimitrie Cantemir, nr. 4 0237/231.158 (telefon şi fax) [email protected]

21. GALAŢI Str. Brăilei, nr. 134 0236/466.575 (telefon şi fax) [email protected]

22. GIURGIU Str. 23 August, nr. 9 0246/215.986 (telefon şi fax) [email protected]

23. IAŞI B-dul. Carol I, nr. 8 0232/273.071 (telefon şi fax) [email protected]

24. MIERCUREA-CIUC

Piaţa Libertăţii, nr. 16 0266/311.226 (telefon şi fax) [email protected]

25. ORADEA Str. Roman Ciorogariu, nr. 18 0259/432.389 (telefon şi fax) [email protected]

26. PIATRA NEAMŢ

B-dul. Republicii, nr. 15 0233/223.741 (telefon şi fax) [email protected]

27. PITEŞTI Piaţa Vasile Milea, nr. 3 0248/213.118 (telefon şi fax) [email protected]

28. PLOIEŞTI B-dul. Republicii, nr. 65 0244/546.788 (telefon şi fax)

[email protected] 29. REŞIŢA B-dul. Alexandru Ioan Cuza,

nr. 7 0255/227.320 (telefon şi fax) [email protected]

30. RÂMNICU VÂLCEA

B-dul. Grl. Praporgescu, nr.22 0350/401.626 (telefon şi fax) [email protected]

31. SATU MARE B-dul. Transilvania, nr. 3 0261/711775 (telefon şi fax) [email protected]

32. SFÂNTU GHEORGHE

Piaţa Mihai Viteazul, nr. 15 0267/317.592 (telefon şi fax) [email protected]

33. SIBIU

Str. Emil Cioran, nr. 1A 0269/214.075 (telefon şi fax) [email protected]

34. SIGHETU MARMAŢIEI

Str. Ioan Mihali de Apşa, nr. 2 0262/316.766 (telefon şi fax) [email protected]

187

35. SLATINA Str. Independenţei, nr. 1 0249/415.552 (telefon şi fax) [email protected]

36. SLOBOZIA Bdv. Chimiei, nr. 10 0243/236710 (telefon şi fax) [email protected]

37. SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare, nr. 20A, et.2

0230/522393 (telefon şi fax) [email protected]

38. TÂRGOVIŞTE Piaţa Mihai Viteazul, nr. 1 0245/640.328 (telefon şi fax) [email protected]

39. TÂRGU-JIU B-dul. C-tin Brâncuşi, nr. 3A 0253/223.500 (telefon şi fax) [email protected]

40. TÂRGU- MUREŞ

Str. Cuza Vodă, nr. 22 0265/269.852 (telefon şi fax) [email protected]

41. TIMIŞOARA B-dul. 16 Decembrie 1989, nr. 26


42. TULCEA Str. Piaţa Independenţei, nr.1 0240/510.669 (telefon şi fax) [email protected]

43. VASLUI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 19 0235/312.279 (telefon şi fax) 0335/402.143-tel [email protected]

44. ZALĂU Str. 9 Mai, nr. 2 0260/615.267 (telefon şi fax) [email protected]

45. CHIŞINĂU Str. Sfatul Ţării, nr. 18 00373/ 22 234.896 (telefon secretariat) [email protected]

46. MADRID

C/IGLESIA, nr. 2, 1-A 28891 Madrid

0034-665-345.684 (telefon) ush_madrid @spiruharet.ro

47. NEW YORK 30-18 50th Street Woodside, NY 11377

001-718-626-6013 (telefon) 001-718-626-0507 (fax) [email protected] [email protected]

48 TEL AVIV HASHUK ST. no. 43/14 Tel Aviv, Israel

00972-507.443.210 – telefon 00972-3-518.97.92 – fax [email protected]

49. TORONTO 7 Cadillac Crescent Brampton – Toronto, Ontario L7A3B3

001-905.495.4828 – telefon [email protected]

188

EXTRASE DIN REGULAMENTULPRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ A STUDENŢILOR

Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăţilor aduc

la cunoştinţa studenţilor disciplinele prevăzute în planul de învăţământ în anul respectiv de studiu, formele de evaluare a cunoştinţelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), precum şi structura anului universitar.

Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepţia semestrelor anului terminal, care, având în vedere examenul de licenţă, pot avea o altă durată, stabilită de consiliile facultăţilor.

Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de exa-mene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinţelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanţă cu programa analitică a disciplinei respective.

Art. 23. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinţelor, prevăzute în planul de învăţământ al unui an de studiu, se susţin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.

Art. 24. Studenţii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au îndeplinit toate obligaţiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaţiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanţă, cazarea la cămin etc.).

Art. 34. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu condiţia obţinerii în anul universitar precedent a numărului de credite stabilit de Senatul Universităţii.

Art. 36. Studentului (ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere, examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.

Art. 37. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susţine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii

189

facultăţii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari următori, cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii.

Art. 39. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăţii, studentul(a) poate susţine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu, cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii. Examenul de mărire de notă se acordă la disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaţia în care studentul (a) dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei, nota mărită obţinută şi menţionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în consideraţie prima notă de promovare obţinută, şi nu cea mărită.

Art. 40. În Universitatea Spiru Haret, planurile de învăţământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului (ei), - participarea la ore de curs, seminar, laborator, pro-iecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii clinice etc., suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.

Art. 42. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obţinute la disciplinele obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenţă. […]

Art. 44. Sunt declaraţi absolvenţi ai facultăţii şi se pot înscrie la examenul de licenţă numai studenţii care au promovat toate examenele din toţi anii de studiu, obţinând cele 180 de credite necesare. […]

Art. 48. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenţilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior, se face în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenţii proprii (art.34), cu recunoaşterea perioadelor de studiu efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă. Transferul se aprobă de Rectorul Universităţii.

Art. 49. În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la o specializare la alta, din domenii de licenţă identice sau apropiate, de la o formă

190

de învăţământ la alta (zi, frecvenţă redusă, învăţământ la distanţă) în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile de transfer se depun, cu cel puţin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la secretariatele facultăţilor care urmează să primească studentul(a), se avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl(o) primeşte.

Art. 52. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăţământul de zi, de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau învăţământul la distanţă poate fi întreruptă în cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenţie, cu aprobarea decanului facultăţii. Situaţia şcolară a acestor studenţi se încheie cu menţiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.

Date post:	22-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ8 În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în...

Documents