ghid FINAL CARMEN:Layout 1 - Editura MAI circulatie... · în special locurile unde frecvent se...

$Page 1: ghid FINAL CARMEN:Layout 1 - Editura MAI circulatie... · în special locurile unde frecvent se înregistrează infracţiuni stradale. Patrularea pe raza de competenţă se poate$

G H I DPRIVIND ACTIVITATEA DE ORDINE PUBLICĂ ŞI CIRCULAŢIE RUTIERĂ

COOPERAREA POLIŢIENEASCĂ TRANSFRONTALIERĂ

ŞI SISTEMUL DE INFORMAŢII SCHENGEN

Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor2010

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiGhid privind activitatea de ordine publică şi circulaţie rutieră.Cooperarea poliţienească transfrontalieră şi sistemul de informaţiiSchengen. - Bucureşti : Editura Ministerului Administraţieişi Internelor, 2010

ISBN 978-973-745-084-5

351.75656.1.05

3

– Preambul –

Prezenta lucrare se doreşte a fi un instrument de lucru pus la în-demâna lucrătorilor din ordine publică şi siguranţă rutieră, darşi un reper pentru cetăţenii care doresc să se informeze cuprivire la practicile poliţieneşti.

Ghidul conţine extrase din procedurile care guvernează activitateapoliţienească, în cuprinsul său regăsindu-se reglementări relevantepentru momentele în care poliţistul interacţionează cu cetăţeanul.

Scopul lucrării este acela de a facilita implementarea unor prac-tici unitare de acţiune pentru toţi lucrătorii din ordine publică şicirculaţie, eliminându-se, pe cât posibil, arbitrariul şi inter-pretările de orice fel.

Secţiunea dedicată cooperării poliţieneşti şi Sistemului de Informaţii Schengen prezintă mijloacele tehnice şi conduita deurmat de către poliţişti după aderarea României la spaţiul european al liberei circulaţii.

Este de precizat faptul că metodele de lucru cuprinse în Ghidse completează ori de câte ori este nevoie cu celelalte proceduriîn vigoare.

Menţinerea ordinii şi siguranţei publice reprezintă ansamblulmăsurilor întreprinse şi al activităţilor desfăşurate de către PoliţiaRomână, pentru protejarea şi respectarea drepturilor fundamen-tale ale cetăţenilor, funcţionarea normală a instituţiilor statului, anormelor de conduită civică, a regulilor de convieţuire socială, acelorlalte valori supreme, precum şi a avutului public şi privat.

ŢINUTA DE SERVICIU APOLIŢISTULUI

Poliţistul execută serviciul în uniformă,adecvată anotimpului, având asupra luidotarea corespunzătoare, respectiv pistol,baston de cauciuc sau tomfă, port-carnet,cătuşe, spray iritant-lacrimogen, pre-cum şi staţia de emisie-recepţie. Aces-tea se vor purta, în permanenţă, pe centuraaplicată peste îmbrăcăminte.

Poliţistul este obligat să aplice pe uni-formă, la loc vizibil, insigna cu numărulmatricol personal de identificare.

În executarea atribuţiilor de serviciu,poliţistul poate acţiona şi în ţinută civilă,cu respectarea prevederilor legale.

4

Capitolul 1

REGULI GENERALE

Patrula de poliţie se realizează în scopul:a) prevenirii fenomenului infracţional şi contravenţional;b) acordării de sprijin şi asistenţă cetăţeanului;c) reactivităţii faţă de incidentele ce ameninţă siguranţa cetă-ţeanului.

Patrula este compusă, de regulă, din cel puţin doi poliţişti, dardin componenţa acesteia pot face parte şi jandarmi, poliţişti defrontieră, poliţişti locali, studenţi/elevi ai instituţiilor de învăţă-mânt ale M.A.I.

În funcţie de mijlocul de deplasare,patrulele pot fi pedestre, moto,auto, navale şi feroviare. Poliţiştiipot patrula şi cu biciclete, mopede,ATV-uri sau cu elicopterul.

Patrulele pedestre acţioneazăpentru asigurarea vizibilităţii şiprevenţiei, în zonele de patrularecu situaţie operativă complexă,unde se concentrează un număr

PATRULAREA(PRO – PS/POP 14)

5

6

mare de persoane, unităţi comerciale, instituţii publice etc., oriunde accesul cu mijloace auto este dificil.

Patrulele auto execută serviciul cu autospeciale din dotare şidesfăşoară activităţi specifice pe raza de competenţă, acoperindîn special locurile unde frecvent se înregistrează infracţiunistradale.

Patrularea pe raza de competenţă se poate efectua cu semnaleleluminoase în funcţiune atât ziua, cât şi pe timpul nopţii.

În situaţia în care patrularea este întreruptă pentru deplasareala un eveniment semnalat sau pentru o activitate cu caracterde urgenţă, conducătorul autovehiculului va pune în funcţi-une simultan semnalele acustice şi luminoase de prioritate.

Notă: Poliţistul este obligat să răspundă la orice solicitare legitimă acetăţenilor şi să nu aducă prejudicii imaginii instituţiei pe care oreprezintă prin comportament şi atitudini neconforme cu statutul săuprofesional.

CE FAC POLIŢIŞTII DIN COMPONENŢA PATRULELOR:

– acţionează permanent pentru prevenirea şi combatereafaptelor antisociale şi a altor manifestări prin care se încalcănormele de convieţuire socială, ordinea publică, circulaţiape drumurile publice şi se aduce atingere drepturilor şilibertăţilor cetăţeneşti, vieţii şi integrităţii corporale apersoanei, avutului public şi privat, luând măsuri ferme,conform prevederilor legale, atunci când aceste fapte s-aucomis;

– acţionează pentru combate-rea cerşetoriei, vagabondajului,prostituţiei şi a altor fapte anti-sociale de acest gen;

– intervin pentru asigurareafluenţei rutiere pe itinerarul depatrulare, atunci când situaţia oimpune;

– participă la menţinerea ordiniipublice pe timpul produceriiunor calamităţi naturale, catas-trofe, dezastre, precum şi pentrulimitarea efectelor acestora prin

luarea primelor măsuri;

– intervin la evenimentele semnalate prin 112, pe principiulcel mai apropiat poliţist de locul evenimentului intervine, in-diferent de natura acestora şi competenţa teritorială;

– întocmesc actele premergătoare, în cazul constatării în flagranta unei fapte penale;

– conduc la sediul poliţiei persoanele suspecte identificate petimpul patrulării, în vederea luării măsurilor ce se impun;

– intervin cu operativitate pentru rezolvarea unor situaţii,constatate din oficiu sau la solicitarea cetăţenilor.

Obiective avute în vedere:

– zonele unde locuiesc elementele agresive, turbulente, infrac-torii recidivişti, gazdele de infractori şi alte asemenea persoane;

– locurile favorabile săvârşirii infracţiunilor cu violenţă;

7

– locuinţele izolate ale persoanelor în vârstă, lipsite de apăraresau care prin modul de viaţă şi comportare sunt potenţiale vic-time ale infractorilor;

– arterele de circulaţie rutieră cu trafic intens ori unde seînregistrează frecventevenimente rutiere;

– grădiniţe, şcoli, bănci,case de schimb valutarşi de amanet, alte unităţideţinătoare de valori,A.T.M.-uri izolate, uni-tăţi economice cu schim-

buri de noapte, case în construcţie, cabane, cartiere nou construiteîn zone periferice etc.

8

Capitolul 2

Legitimarea unei persoane reprezintă măsura poliţieneascăcu caracter preventiv, ce constă în solicitarea şi verificareaactului de identitate sau a altor documente în vederea stabiliriiidentităţii acesteia.

Poliţistul ia măsura legitimării atunci când:

a) persoanele încalcă dispoziţiile legale;

b) există indicii că persoanele pregătesc sau au comis o faptă ile-gală; persoanele sunt suspecte după comportament, bagaje,îmbrăcăminte, locul unde se află;

c) persoana solicită intrarea într-un perimetru legal restricţio-nat;

d) persoanele pot dalămuriri în legătu-ră cu fapte sau as-pecte care prezintăinteres pentru re-zolvarea sarcinilorde serviciu de cătrepoliţişti.

LEGITIMAREA ŞI STABILIREA IDENTITĂŢII UNEI PERSOANE(PRO – PS/POP 05)

9

CUM PROCEDEAZĂ POLIŢISTUL:

În situaţia în care persoana prezintă actul de identitate:

Se adresează persoanei respective, folosindu-se formula:„BUNĂ ZIUA/SEARA! SUNT AGENTUL DE POLIŢIE…DE LA POLIŢIA…, VĂ ROG SĂ-MI PREZENTAŢI ACTULDE IDENTITATE”.

Dacă poliţistul nu constată nereguli, acesta va înmâna documen-tul, va mulţumi şi îşi va continua serviciul.

În situaţia în care persoana nu prezintă actul de identitate:

Poliţistul efectuează controlul corporal al persoanei şi, înfuncţie de rezultatul acestuia, proce-dează la:

– sancţionarea contravenţională apersoanei (în cazul în care poliţistulconstată că persoana a refuzat să selegitimeze, dar avea documentulasupra sa);

– conducerea la sediul poliţiei (încazul în care la controlul corporalnu se descoperă actul de identitate)pentru verificarea în baza de date.

10

Capitolul 3

CONTROLUL CORPORAL AL PERSOANEI

Controlul persoanelor este o măsură poliţienească cu caracterpreventiv, ce constă în observarea şi verificarea directă a per-soanei, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei unei persoane, fărăa scăpa din vedere controlul oricărui alt articol de îm-brăcăminte sau accesoriu ce aparţine acesteia.

Controlul corporal nu impune necesitatea autorizării decătre magistrat, fiind un drept al poliţistului consacrat înLegea de organizare şi funcţionare a Poliţiei Române şi seexecută, de regulă, în teren, în locul unde a fost depistatăpersoana, ori de câte ori acesta apreciază că situaţia o im-pune, urmărind totodată respectarea drepturilor şi a libertăţilorcetăţenilor.

Poliţiştii efectueazăcontrolul corporalal persoanelor:

a) care nu prezintăactul de identitate lasolicitarea poliţistului;

CONTROLUL PERSOANEI ŞI AL BAGAJELOR(PRO – PS/POP 06; POP 07)

11

b) despre care există indicii că au comis infracţiuni, căpregătesc săvârşirea unor astfel de fapte sau că ar pregătiposibile acţiuni teroriste;

c) care au încălcat dispoziţiile legale, se manifestă agresiv şiurmează să fie conduse la sediul poliţiei;

d) care încalcă ordinea publică şi sunt cunoscute cu un com-portament violent sau cu antecedente penale pentru faptegrave;

e) care au săvârşit contravenţii, atunci când, potrivit legii, seimpune ridicarea bunurilor supuse confiscării;

f) care sunt suspecte, datorită locului şi timpului depistării,comportamentului ori se află în atenţia poliţiei;

g) care se află în stare de inconştienţă şi este necesară iden-tificarea acestora;

h) care participă la manifestări publice sau în alte locuri încare este interzis accesul cu arme, produse ori substanţe pericu-loase.

Controlul corporal al persoanei se efectuează în scopul:

a) descoperirii de obiecte, acte şi înscrisuri care ar putea fi folositela comiterea infrac-ţiunilor sau a con-travenţiilor ori careprovin din săvâr-şirea unor astfel defapte;

b) găsirii de armeşi alte obiecte orisubstanţe care suntdeţinute ilegal şisunt supuse con-fiscării;

12

13

c) descoperirii de obiecte care ar putea fi folosite la un atacasupra poliţistului sau a altor persoane.

Notă: În orice situaţie, controlul corporal se efectuează de către opersoană de acelaşi sex cu cea controlată şi numai după comunicareascopului controlului.

Persoanei controlate i se va cere să respecte indicaţiile celui careefectuează controlul şi să se aşeze cu spatele la poliţist, cu picioareledepărtate, cu mâinile la ceafă sau sprijinite, după caz.

CONTROLUL BAGAJELOR

Controlul bagajelor este o măsură poliţienească având caracterpreventiv şi constă în verificarea amănunţită a interiorului şia conţinutului acestora.

Poliţiştii efectuează controlul bagajelor în următoarelecazuri:

a) infracţiuni flagrante;

b) când există date şi indicii că persoana vizată a participat lasăvârşirea unei infracţiuni;

c) când există indicii că în interiorul bagajului se află bunurifolosite la comiterea de infracţiuni, provenite din infracţiuniori obiecte interzise;

d) când există indicii că persoana vizată transportă bunuri acăror deţinere şi circulaţie sunt interzise de lege (substanţe toxice,stupefiante etc.);

e) bagaje suspecte.


– solicită persoanei în cauzăsă deschidă bagajul şi săscoată toate obiectele dininteriorul acestuia;

– controlează obiectele res-pective, precum şi interi-orul bagajului.

La finalul controlului bagajelor, poliţistul întocmeşte unproces-verbal.

Notă: Pentru efectuarea controlului bagajelor nu este necesară autori-zarea magistratului.

14

Capitolul 4

INVITAREA PERSOANELOR LA SEDIUL POLIŢIEI

Reprezintă o măsură cu caracter preventiv, prin care se solicită per-soanelor să se prezinte la sediul poliţiei, la o anumită dată şi oră.

Situaţii în care persoanele pot fi invitate la sediul poliţiei:

a) pentru lămurirea unor cauze de competenţa poliţiei, alteledecât cele penale;

b) pentru luarea unor măsuri determinate de încălcarea dis-poziţiilor legale;

c) pentru încălcarea unor norme de convieţuire socială;

d) dacă există indicii temeinice că acestea se pregătesc să comităfapte antisociale;

e) pentru minorii depis-taţi sau predispuşi acomite fapte antisociale(în acest caz sunt invi-taţi la sediul poliţieipărinţii sau tutorii aces-tora).

INVITAREA ŞI CONDUCEREA PERSOANELOR LA SEDIUL POLIŢIEI(PRO – PS/POP 09; PRO – PS/POP 12)

15

CE FACE POLIŢISTUL:

– comunică persoanei, în scris, scopul şi motivul invitaţiei, oraşi locul unde urmează să se prezinte şi ce acte sau documentetrebuie să aibă asupra sa;

– aduce la cunoştinţa persoanei că neprezentarea la sediulpoliţiei constituie contravenţie şi se sancţionează în conformi-tate cu prevederile legii;

– confirmă, în scris, la cererea persoanei, faptul că aceasta a fostprezentă la sediul poliţiei, pentru un anumit interval de timp.

CONDUCEREA PERSOANELOR LA SEDIUL POLIŢIEI

Este o măsură poliţienească cu caracter coercitiv, ce constă înînsoţirea acestora la sediul poliţiei, în vederea luării măsurilorlegale.

Poliţistul poate conduce la sediul poliţiei, persoanele:

a) care prin acţiunilelor periclitează viaţaconcetăţenilor, ordineapublică sau alte valorisociale;

b) suspecte de săvârşireaunor fapte ilegale;

c) date în urmărire;

d) a căror identitate nu a putut fi stabilită în condiţiile legii.

Poliţistul clarifică situaţia persoanelor conduse şi ia măsurilelegale. Acesta poate folosi forţa şi mijloacele de imobilizareîmpotriva persoanelor care se opun.

16

În funcţie de împrejurări, condiţii şi dotare, conducereapersoanelor la sediul poliţiei se poate efectua pe jos sau cumijloace de transport auto.

Reguli comune:

a) persoana care urmează să fie condusă la sediul poliţiei va filegitimată şi identificată, cu excepţia situaţiei în care cel încauză refuză să se legitimeze sau să dea relaţii privind identi-tatea sa;

b) înaintea începerii deplasării se va efectua, obligatoriu, con-trolul persoanei şi al bagajelor acesteia;

c) persoanei i se va atrage atenţia asupra modului de com-portare pe timpul deplasării, punându-i-se în vedere că, în anu-mite situaţii, se poate folosi şi forţa.

Conducerea pe jos se execută, în general, când distanţa pânăla sediul poliţiei este mai mică.

Conducerea persoanelor cu mijloace auto este indicată în toatesituaţiile, atunci când distanţa până la sediul poliţiei este mare,când urmează să fie conduse mai multe persoane, ori acestea suntagresive sau periculoase. Conducerea mai multorpersoane la sediul poli-ţiei se va face numai cuautovehiculele poliţiei,special amenajate, subsupraveghere, persoanelefiind îmbarcate în com-partimentul destinat aces-tui scop.

17

18

Cu autoturismele vor fi conduse cel mult două persoane. Aces-tea vor fi îmbarcate numai pe bancheta din spate, portierele dinspate vor fi blocate, avându-se în vedere ca niciuna din per-soanele conduse să nu se aşeze în spatele conducătorului auto.

Odată ajunşi la sediul poliţiei, după debarcarea persoanelor, seva controla autovehiculul, pentru a nu rămâne lucruri abando-nate de cel condus, care pot constitui mijloace de probă.

Notă: Este interzisă: – conducerea la sediul poliţiei folosindu-se mijloacele de transport încomun – cu excepţia situaţiei în care fapta a fost săvârşită în mijloculde transport în comun, iar poliţistul, după informarea călătorilor, de-viază autovehiculul de la traseu;– conducerea la sediul poliţiei folosindu-se vehiculul proprietatea per-soanei ce urmează să fie condusă.

Capitolul 5

Este o măsură ce precede intervenţia imediată a poliţistuluipentru a:a) evita începerea săvârşirii unei fapte ilicite;

b) întrerupe faptele antisociale aflate în curs de desfăşurare;

c) întrerupe actele de tulburare a ordinii publice;

d) reţine anumite persoane suspecte;

e) elimina manifestările de rezistenţă ale unor indivizi faţă depoliţiştii aflaţi în misiune, precum şi pentru a dezarma persoaneleagresive şi turbulente;

f) scoate persoanele dintr-un loc ascuns;

g) împiedica evadarea, pătrunderea sau ieşirea, fără drept, aunor persoane, în sau din anumite obiective sau perimetre de-limitate vizibil.

Somaţii specifice, în funcţie de mijloacele folosite:a) la folosirea pulverizatorului (spray-ului) cu substanţe iritant-lacrimogene: „ÎNCETAŢI! VOM (VOI) FOLOSI GAZELACRIMOGENE!”;

b) la folosirea bastonului de cauciuc: „ÎNCETAŢI, VOM (VOI)FOLOSI FORŢA!”;

c) la folosirea câinilor de serviciu: „ÎNCETAŢI, DISPERSAŢI-VĂ,VOM FOLOSI CÂINII DE SERVICIU!”;

d) la folosirea armamentului din dotare: „STAI!”; „STAI, CĂ TRAG!”.

SOMAŢIA(PRO – PS/POP 04)

19

20

Etapele somaţiei:Etapa I: are caracter preventiv; se solicită persoanei în cauză săexecute o anumită acţiune, prezentându-se şi autoritatea în nu-mele căreia se face somaţia „POLIŢIA, STAI!”; „POLIŢIA,ÎNCETAŢI!”.

Etapa II: se repetă solicitarea faţă de persoana somată de aexecuta o anumită acţiune, prezentând şi acţiunea poliţistuluiîn cazul nesupunerii acesteia („STAI, CĂ TRAG!” sau„ÎMPRĂŞTIAŢI-VĂ! VOM FOLOSI ...!”).

Între fazele somaţiei se păstrează un interval scurt de timp,pentru a putea observa reacţia celui somat şi pentru a-i lăsatimpul necesar să execute indicaţiile poliţistului.

Notă: În caz de nesupunere, se trece la intervenţia propriu-zisă!În cazul în care nu există timpul necesar, se intervine fără somaţie încondiţiile prevăzute de lege.

Mod de executare:

a) se somează cu voce tare, pe un ton autoritar;

b) se supraveghează şi se observă permanent persoana vizată,pentru a putea anticipa mişcările acesteia şi pentru a interveniîn caz de nevoie;

c) în cazul în care poliţistul presupune că persoana vizată areasupra sa arme, o somează dintr-un loc care să îi asigure aces-tuia protecţia;

d) dacă persoana somată a încetat acţiunea, poliţistul se apropiecu precauţie de aceasta şi trece, după caz, la imobilizarea eisau la executarea altor măsuri poliţieneşti.

Capitolul 6

INTERVENŢIA ÎN CAZUL MINORILOR

În cazul minorului găsit şi adus la poliţie:

– se va solicita persoanei care l-a găsit să furnizeze datesuplimentare referitoare la locul şi ora unde acesta a fostgăsit, precum şi orice alte informaţii care pot ajuta la iden-tificarea lui, a părinţilor, a tutorelui, precum şi a centruluide plasament;

– se va discuta cu minorul pe un ton calm, pentru a-l determina,pe cât posibil, să furnizeze date care să ajute la clarificarea situ-aţiei sale.

În cazul minorului care a comis o faptă ilegală:

– dacă fapta comisă nu este de natură penală, va fi încredinţatpersoanelor care îl au în îngrijire. Se va solicita acestora ca, peviitor, să-l supravegheze cu mai multă atenţie, în caz contrar ur-mând să fie sancţionaţi contravenţional;

– dacă a săvârşit fapte penale se va avea în vedere situaţia ju-ridică a minorului, în funcţie de vârsta acestuia.

INTERVENŢIA(PRO – PS/POP16)

21

22

INTERVENŢIA ÎN CAZUL PERSOANELOR BOLNAVEPSIHIC

Persoana care manifestă semne vădite de boală mintală şi care,prin comportament şi acţiunile sale, prezintă pericol pentru or-dinea publică şi siguranţa cetăţeanului este transportată la ounitate medicală, unde medicul specialist urmează a se pro-nunţa cu privire la starea sănătăţii acesteia şi măsurile ce tre-buie luate.

Transportul la o unitate medicală de specialitate se va faceobligatoriu cu ambulanţa în care se va afla şi un cadru medical.

Dacă, din cauza tulburării psihice, există pericolul iminent devătămare, pentru sine sau pentru alte persoane, se solicită interna-rea nevoluntară, conform legii.

INTERVENŢIA ÎN CAZUL PERSOANELOR DE SEXFEMININ

Poliţiştii vor trata persoanele de sex feminin care săvârşesc fapteilicite în aceleaşi condiţii ca şi pe cele de sex masculin, având învedere că pericolul social al faptelor comise de femei este acelaşica şi al faptelor comise de bărbaţi.

Persoanele de sex feminin pot fi controlate şi de către poliţişti-bărbaţi, cerându-le să prezinte conţinutul poşetei (genţii), săse descheie la sacou, pardesiu, palton etc., să scoată dinbuzunare obiectele pe care le deţin asupra lor, fără ca poliţistulsă pună mâna pe persoana în cauză.

23

Intervenţia se va realiza, de regulă, în prezenţa unui martorasistent.

Notă: În cazul imobilizării unei femei, această activitate se va efectuaîn mod gradual, iar folosirea forţei nu trebuie să depăşească nevoilereale pentru împiedicarea sau neutralizarea acţiunilor agresive.

INTERVENŢIA FAŢĂ DE PERSOANELE AFLATESUB INFLUENŢA BĂUTURILOR ALCOOLICE ORI ÎNSTARE DE EBRIETATE, CU EXCEPŢIA CELORCARE CONDUC UN AUTOVEHICUL SAU TRAMVAI PE DRUMURILE PUBLICE

În funcţie de comportamentul acestora după intervenţia poliţis-tului, se procedează astfel:

Dacă încetează acţiunea:

Poliţiştii vor legitima persoanele aflate sub influenţa băuturiloralcoolice sau în stare de ebrietate, după care le vor îndruma ladomiciliu, însoţite de către o altă persoană în măsura în careeste posibil.

Dacă refuză să înceteze acţiunea şi sunt agresive:

Poliţiştii vor imobiliza persoanele şi le vor conduce la sediulpoliţiei, în vederea identificării şi luării măsurilor ce seimpun.

Notă: În cazul în care poliţiştii apreciază că persoanelor găsite înstare evidentă de ebrietate pe străzi, în parcuri ori în alte locuri pu-blice le este pusă în pericol sănătatea sau viaţa şi au nevoie de îngri-jiri medicale, vor anunţa cea mai apropiată unitate sanitară pentruacordarea de ajutor.

INTERVENŢIA ÎN CAZUL GRUPURILOR DE CURIOŞI

Grupurile de curioşi se formează cu mare repeziciune ori decâte ori se produce vreun eveniment în locurile publice (acci-

dent de circulaţie,incendiu, scandal,încăierare). Unii oa-meni stau deoparteşi privesc, în timpce alţii se apropiefoarte mult de loculîn cauză.

Această situaţie prezintă anumite particularităţi, în sensulcă forţele care intervin la eveniment nu au suficient spaţiude lucru, autovehiculele salvării, ale pompierilor sau alepoliţiei nu pot circula, existând riscul unor accidente rutiere,circulaţia poate fi blocată, se pot produce furturi dinbuzunare etc.


– atenţionează persoanele în cauză despre necesitatea părăsiriilocului unde s-a produs evenimentul;

– stabileşte o zonă-limită până la care persoanelor respective lise permite accesul. Aceasta se poate realiza prin folosirea unorindicatoare (jaloane, bandă colorată etc.);

– evacuează persoanele de pe partea carosabilă a străzii, pentrua se preîntâmpina producerea de accidente şi pentru a se creaspaţiul de manevră necesar forţelor chemate la intervenţie.

24

Notă: Când printre curioşi se găsesc persoane recalcitrante, care semanifestă agresiv faţă de măsurile ce se iau, acestea trebuie avertizate,scoase din mulţime, izolate, după care împotriva lor se vor lua măsurilelegale.

INTERVENŢIA ÎN CAZUL SCANDALURILOR ŞI ALÎNCĂIERĂRILOR ÎN LOCURI ŞI LOCALURI PUBLICE


– când situaţia impune, solicită sprijinul altor forţe;

– după intrarea în local, unul dintre poliţişti va efectua somaţiacu voce tare, folosind formula: „ÎNCETAŢI! POLIŢIA!”, iarîn caz de nesupunere va soma din nou, folosind formula:„ÎNCETAŢI! VOM FOLOSI FORŢA!”;

– în situaţia în care persoanele angrenate în eveniment nu sesupun, se va interveni simultan, din mai multe puncte, folosindbastonul de cauciuc sau tomfa, căutând să se ajungă la ele-mentele cele mai violente, pentru a le imobiliza. În cazul încare se încearcă atacarea poliţistului se va folosi spray-ul cusubstanţe iritant-lacrimogene;

– după imobilizarea elementelor turbulente, se va efectua con-trolul persoanelor,acţionându-se, totoda-tă, pentru restabilireaordinii, identificareaautorilor scandaluluişi stabilirea cauzelorcare au dus la produ-cerea evenimentului;

25

26

– eventualele victime vor fi transportate la o unitate medicală,pentru acordarea ajutorului de specialitate, iar persoanele tur-bulente vor fi conduse la poliţie pentru cercetări şi aplicareaprevederilor legale.

INTERVENŢIA ÎN CAZUL UNEI INFRACŢIUNIFLAGRANTE


– îşi declină calitatea de poliţist la începutul intervenţiei şi so-licită întreruperea activităţii ilicite;

– imobilizează autorul/autorii infracţiunii;

– identifică făptuitorii şi efectuează controlul corporal al aces-tora şi al bagajelor;

– ridică obiectele, valorile, înscrisurile şi alte bunuri, care potconstitui mijloace de probă, în cazul în care nu se impune efec-tuarea cercetării la faţa locului;

– identifică martorii;

– transportă în siguranţă persoanele reţinute la sediul unităţii,autovehiculele folosite şi bunurile ridicate;

– invită martorii la sediul unităţii de poliţie, pentru audiere.

INTERVENŢIA ÎN CAZUL CONFLICTELOR INTRAFAMILIALE


– înainte de a acţiona, se va informa asupra naturii conflictului,despre persoanele angrenate, frecvenţa incidentelor, modul demanifestare etc.;

27

– respectă principiul inviolabilităţii domiciliului şi nu va intraîn locuinţă decât în condiţiile legii;

– după deschiderea uşii, se va prezenta şi va explica motivulprezenţei sale;

– va asculta mai întâi părţile, fără a interveni;

– aplanează conflictul, iar în cazul în care nu se impun unele mă-suri procedurale, părţile vor fi invitate, în scris, la sediul poliţiei.

INTERVENŢIA ÎN CAZUL AMENINŢĂRII CU SINUCIDEREA


– anunţă obligatoriu echipajele de pompieri şi ambulanţa;

– iniţiază şi întreţine discuţii cu persoana respectivă privindcauzele care au determinat-o să recurgă la acest mod de mani-festare, până la sosirea negociatorului;

– oferă posibilităţi de soluţionare a problemelor invocate depersoană;

– dacă este posibil, va încerca să imobilizeze persoana;

– pe timpul discuţiilor, va invita la mediere persoanele apropi-ate celui care ameninţă cu sinuciderea, în scopul de a-l deter-mina să renunţe la punerea în aplicare a intenţiei exprimate.

INTERVENŢIA ÎN CAZUL TULBURĂRII ORDINIIÎNTR-UN MIJLOC DE TRANSPORT


– solicită călătorilor să-şi păstreze calmul şi să nu îngreunezeluarea măsurilor ce se impun. Acelaşi lucru li se va solicita şi

28

eventualilor cunoscuţi ai turbulenţilor, pentru a se evita o posi-bilă asociere împotriva poliţistului;

– solicită sprijin conducătorului mijlocului de transport, respec-tiv altor cetăţeni aflaţi în acel mijloc, pentru aplanarea conflic-tului;

– acţionează rapid asupra persoanei turbulente pentru imobi-lizarea sa, prin folosirea forţei sau, după caz, a mijloacelor deimobilizare;

– identifică persoanele agresate şi martorii oculari, noteazădatele acestora şi îi invită la poliţie;

– ia măsuri de aplicare a sancţiunilor prevăzute de lege;

– în situaţii deosebite, dacă este posibil, va solicita conducă-torului auto să iasă din itinerarul normal şi să conducă mijloculde transport (autobuzul) la sediul poliţiei, informând călătoriidespre motivul luării acestei măsuri.

Capitolul 7

Imobilizarea este o măsură poliţienească cu caracter coercitiv,întreprinsă în scopul de a pune o persoană în imposibilitatea dea fugi sau de a se manifesta agresiv.

I. Imobilizarea se foloseşte împotriva persoanelor care:

a) pun în pericol integritatea corporală, sănătatea sau bunurilealtor persoane;

b) ultragiază persoanele cu funcţii ce implică exerciţiul autorităţiipublice;

c) se opun sau nu se supun solicitărilor legale ale poliţistului.

II. Mijloacele şi procedeele folosite pentru imobilizare suntalese în funcţie de:

a) starea de agresivitate şi forţa fizică a persoanelor ce urmeazăa fi imobilizate;

b) modul de manifestare a agresivităţii;

c) obiectele pe care le au asupralor şi care ar putea fi folositepentru atac asupra poliţistuluisau a altor persoane;

d) locul în care se manifestăstarea de agresivitate.

IMOBILIZAREA PERSOANELOR(PRO – PS/POP 11)

29

IMOBILIZAREA SE FACE PRIN URMĂTOARELEPROCEDEE:

1. Folosirea forţei fizice

– se aplică procedee de luptă corp la corp pentru autoapărareşi imobilizarea persoanelor suspecte ce se opun executăriiunor măsuri poliţieneşti;

– se evită forţa exce-sivă şi nejustificată;

– se foloseşte forţafizică după somareacelor care se mani-festă violent, folosindformula: „POLIŢIA,ÎNCETAŢI!”.

În cazul în care poliţistul este atacat prin surprindere sauviaţa unei persoane este pusă în pericol imediat, nu estenecesară somaţia.

2. Folosirea pulverizatorului de mână cu substanţe iritant-lacrimogene

Pulverizatorul este destinat imobilizării unor persoane recal-citrante, dispersării unor grupuri de agresori sau evacuăriiacestora din încăperi şi ascunzători, fără a le producevătămări corporale.

– se foloseşte numai după ce se execută somaţia „ÎNCETAŢI!VOM (VOI) FOLOSI SUBSTANŢE LACRIMOGENE!”;

– dacă subiectul cooperează, poliţistul opreşte pulverizarea şitrece rapid la imobilizarea acestuia.

30

3. Folosirea tomfei

La folosirea tomfei, se somează persoana să înceteze acţiuneaviolentă şi să se supună măsurilor ordonate, folosind formula„ÎNCETAŢI, VOM (VOI) FOLOSI FORŢA!”, loviturile fiindaplicate numai dacă persoana nu s-a conformat şi continuă acţi-unea violentă.

4. Folosirea cătuşelor

Încătuşarea este o măsură poliţienească de prevedere şi sigu-ranţă care constă în aplicarea cătuşelor pe încheietura mâinilorunei persoane, în scopul limitării mobilităţii fizice a acesteia.

Se efectuează obligatoriu asupra următoarelor categorii depersoane:

– dezertori, evadaţi şi recidivişti periculoşi;

– urmăriţi, reţinuţi, condamnaţi şi arestaţi preventiv, pe timpultransferării sau al escortării;

– autorii unor infracţiuni comise cu violenţă (tâlhărie, ultraj,viol) ori ai altor infracţiuni grave;

– agresive, violente ori care seopun măsurilor poliţieneşti,iar rezistenţa lor nu poate fiînfrântă în alt mod;

– care, din cauza stării psihiceîn care se află, prezintă peri-col pentru viaţa şi integritatea lor corporală, a poliţistului saua altor persoane, ori a bunurilor;

31

32

– care urmează a fi conduse la sediul poliţiei în vederea luăriimăsurilor legale şi se manifestă agresiv;

– care, în urma percheziţiei corporale, a bagajelor sau a vehi-culelor, au fost depistate ca având asupra lor bunuri deţinutefără îndeplinirea condiţiilor legale sau provenite din săvârşireaunei infracţiuni.

Încătuşarea se execută rapid şi energic.

După încătuşare, se efectuează, în mod obligatoriu, controlulpersoanei.

Notă: Se interzice folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva femeilorcu semne vizibile de sarcină, împotriva persoanelor cu semne văditede invaliditate şi copiilor, cu excepţia cazurilor în care aceştia înfăptu-iesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau integri-tatea corporală a uneia ori mai multor persoane.

Capitolul 8

Prin locuinţă se înţelege încăperea, dependinţa sau locul îm-prejmuit ţinând de acesta, destinat efectiv uzului domestic aluneia sau mai multor persoane, ocupată în mod legal. Nu estesuficientă simpla destinaţie de locuinţă a unei încăperi, ci estenecesar să fie efectiv locuită. Nu sunt asimilate locuinţei mij-loacele de transport individuale (cu excepţia remorcilor, ru-lotelor etc., care servesc drept locuinţă) sau în comun,deoarece aici nu se îndeplinesc acte caracteristice vieţii do-mestice.

SITUAŢII:

a) punerea în executare a unui mandat de arestare;

b) punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti referi-toare la:

– mandat de executare a unei pedepse;

– percheziţie domiciliară,dispusă de judecător con-form legii;

– alte hotărâri judecăto-reşti (evacuare, măsuride siguranţă, executaresilită etc.).

INTRAREA ÎN LOCUINŢE(PRO – PS/POP 01)

33

c) pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integri-tatea fizică sau bunurile unei persoane:

– la solicitarea persoanei care ocupă locuinţa în calitate de pro-prietar sau chiriaş sau o utilizează temporar;

– când solicitareavine din parteaaltor persoane, încaz de pericol imi-nent;

– când este sesi-zată o situaţie deurgenţă, pericolde explozii, in-cendii şi nu răspunde nimeni din locuinţă.

d) pentru apărarea siguranţei naţionale sau a ordinii publice;

e) pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.

Înainte de a intra, poliţistul se documentează cu privire la:

a) gradul de periculozitate a persoanei în cauză;

b) care sunt caracteristicile locuinţei;

c) numărul persoanelor care pot fi prezente în locuinţă;

d) orice alte date necesare pentru a preîntâmpina un eventualatac, opunere sau fugă.

CUM PROCEDEAZĂ POLIŢISTUL DUPĂ CE A INTRAT:

a) înmânează persoanei un exemplar al mandatului de arestare şio conduce la judecătorul care a emis mandatul;

34

b) dacă persoana respectivă ridică obiecţii împotriva executăriimandatului, dar numai în ceea ce priveşte identitatea, o con-duce în faţa instanţei competente teritorial, pe raza căreia seaflă locul unde a fost găsită.

Notă: Dacă persoana are sub ocrotire un minor, o persoană pusă subinterdicţie ori o persoană care, datorită vârstei, bolii sau altei cauze,are nevoie de ajutor, se înştiinţează autoritatea competentă în vederealuării măsurilor de ocrotire.

În cazul unei sesizări, poliţistul procedează astfel:

a) verifică la faţa locului dacă persoana care a solicitat prezenţapoliţiştilor este îndreptăţită să facă reclamaţia;

b) îşi declină calitatea de poliţist şi se legitimează;

c) precizează celor interesaţi scopul pentru care este prezent laadresă şi cere părţilor (acolo unde se impune) să se abţină dela manifestări violente sau turbulente, aducându-le la cunoştinţărepercusiunile legale;

d) legitimează persoanele găsite la adresă şi îndepărtează pecele care nu au legătură cu cauza;

e) în cazul în care poliţiştiisunt însoţiţi de către persoanece implică autoritatea de stat,asigură protecţia acestora;

f) ia măsuri de imobilizare şiîndepărtare a persoanelor re-calcitrante sau care se opunacţiunii legale a poliţistului;

35

36

g) ia măsurile necesare pentru asigurarea pazei şi securităţiilocuinţei şi bunurilor, de prevenire a furtului obiectelor dinaceasta, în cazul în care se impune.

Notă: Poliţiştii desemnaţi să participe la măsurile de evacuare, de si-guranţă, executare silită etc., sprijină organul de executare şi nu se im-plică direct, nu participă la forţarea sistemelor de închidere şi lamutarea bunurilor din locuinţă, având doar obligaţia de a asiguraprotecţia celor implicaţi şi menţinerea ordinii şi liniştii publice.

Capitolul 9

Uzul de armă reprezintă executarea tragerii cu arma de focasupra persoanelor şi bunurilor. Poliţiştii dotaţi cu arme defoc pot face uz de armă pentru îndeplinirea sarcinilor de servi-ciu şi a misiunilor în temeiul Legii privind regimul armelor defoc şi al muniţiilor, precum şi al dispoziţiilor interne, numaidacă este absolut necesar sau folosirea altor mijloace deîmpiedicare sau constrângere nu este posibilă ori nu a datrezultate.

Uzul de armă se poate face în următoarele situaţii:

1. împotriva agresorului/agresorilor care atacă poliţiştii aflaţiîn serviciul de pază, escortă, protecţie, menţinere şi restabilirea ordinii de drept, precum şi împo-triva celor care, prin actul săvârşit,prin surprindere, pun în pericolobiectivul păzit;

2. împotriva persoanei/persoanelorcare atacă persoanele învestite cuexerciţiul autorităţii publice sau că-rora, potrivit legii, li se asigură pro-tecţie de către poliţie;

3. împotriva persoanei/persoanelorcare încearcă să pătrundă ori să iasăîn mod ilegal în/sau din sediile de

FOLOSIREA ARMAMENTULUI DIN DOTARE(PRO – PS/POP 13)

37

poliţie ori din perimetrele sau zonele păzite – vizibil delimitate– stabilite prin consemn;

4. pentru imobilizarea infractorului/infractorilor care, dupăsăvârşirea unor infracţiuni, încearcă să fugă;

5. împotriva oricărui mijloc de transport folosit de agre-sorul/agresorii prevăzuţi la pct. 2 şi 3, precum şi împotriva con-ducătorilor auto care refuză să oprească la semnaleleregulamentare ale organelor de poliţie, existând indiciitemeinice că au săvârşit o infracţiune ori că este iminentăsăvârşirea unei infracţiuni;

Focul se va executa numai asupra pneurilor.

Nu se folosesc arme de foc împotriva vehiculelor care nuopresc la semnalul regulamentar al poliţistului îmbrăcat înuniformă, decât dacă, prin modul de conducere, se pune înpericol, în mod evident, viaţa sau integritatea corporală apoliţistului sau a altei persoane.

6. pentru imobilizarea sau reţinerea persoanei/persoanelor cuprivire la care sunt probe ori indicii temeinice că au săvârşit oinfracţiune şi care ripostează ori încearcă să riposteze cu armaori cu alte obiecte sau substanţe care pot pune în pericol viaţaori integritatea corporală a persoanei;

7. pentru a împiedica fuga de sub escortă sau evadarea per-soanei/persoanelor aflată/aflate în stare legală de reţinere,arestare sau deţinere;

8. împotriva grupurilor de persoane sau a persoanelor izolatecare încearcă să pătrundă fără drept în sediile sau perimetreleautorităţilor şi instituţiilor publice;

38

9. împotriva persoanei/persoanelor care împiedică poliţiştii săexecute misiuni specifice;

10. în executarea intervenţiei antiteroriste, asupra obiectiveloratacate sau capturate de terorişti, în scopul reţinerii sau al captu-rării acestora, al eliberării ostaticilor şi restabilirii ordiniipublice.

Somaţia în cazul folosirii armamentului:

– se face prin cuvintele: „POLIŢIA, STAI!”;

– în caz de nesupunere, se repetă somaţia prin cuvintele „STAI,CĂ TRAG!”. Dacă cel în cauză nu se supune nici de aceastădată, somaţia se realizează prin tragerea unui foc de avertis-ment în plan vertical. Dacă cei (cel) în cauză nu se supun niciacestei somaţii legale, se face uz de armă în direcţia acestora,trăgând, pe cât posibil, la picioare, astfel încât să se realizezeimobilizarea şi să se evite uciderea persoanei/persoanelor;

– în cazurile prevăzute la pct. 3, 4, 7, 8 şi 9 se va face uz dearmă numai după ce s-a făcut somaţia legală;

– în cazurile prevăzute la pct. 8 şi 9 se va face uz de armănumai după ce s-a repetat de trei ori, la intervale suficiente detimp pentru dispersarea participanţilor, somaţia: „PĂRĂSIŢIZONA (…), SE VOR FOLOSI ARME DE FOC!” după carese va executa un foc în plan vertical. Se va deschide foc asupraatacatorilor numai la ordinul celui care conduce acţiunea şinumai în zona picioarelor, pentru a evita cauzarea morţii aces-tora şi a se realiza imobilizarea;

– în cazurile prevăzute la pct. 1, 2, 6 şi 10, când poliţistul seaflă în legitimă apărare, poate face uz de armă şi fără somaţie,dacă nu există timpul necesar pentru aceasta.

39

40

Este interzisă folosirea armamentului în următoarele situaţii:

– împotriva copiilor, femeilor cu semne vizibile de sarcină,persoanelor cu semne vădite de invaliditate, cu excepţiacazurilor în care aceştia înfăptuiesc un atac armat sau în grup,care pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia orimai multor persoane;

– când s-ar pune în primejdie viaţa altor persoane ori s-ar violateritoriul, spaţiul aerian sau apele naţionale ale unui stat vecin.

Se va evita folosirea armamentului:

– împotriva minorilor, femeilor şi bătrânilor;

– în zonele aglomerate, unde pot fi periclitate viaţa sau integri-tatea corporală a altor persoane, exceptându-se focul de aver-tisment în plan vertical.

Dacă există o situaţie de pericol iminent pentru viaţa şi in-tegritatea sa ori a altor persoane, sau care afectează sigu-ranţa naţională, ca urmare a acţiunilor violente ale unorpersoane ce folosesc sau intenţionează, în mod vădit, săfolosească arme albe sau de foc, poliţistul poate face uz dearmă folosind orice altă armă care nu îi aparţine, dar se aflăîn acel moment la îndemână, în aceleaşi condiţii în care faceuz de arma de serviciu.

Notă: În toate cazurile de folosire a armamentului, focul se va executaîn scopul imobilizării, evitându-se lovirea zonelor vitale.

Capitolul 10

Oprirea trebuie să aibă o motivaţie corectă şi justificată. Exe-cutarea semnalului pentru oprire se va face numai atunci cândse constată încălcarea unei reguli de circulaţie sau în situaţia încare, din datele şi informaţiile deţinute, există indicii despresăvârşirea unei contravenţii ori a unei infracţiuni de către per-soana care conduce vehiculul sau de către unul dintre ocupanţiiacestuia, ori pentru identificarea autorilor de infracţiuni şi aobiectelor date în urmărire.

De asemenea, oprirea se execută şi în cazul unor acţiuni saufiltre dispuse de instituţii abilitate ale statului.

Oprirea se execută prin folosirea semnalelor speciale deavertizare luminoase şi sonore sau prin semnalele poliţistuluirutier, prevăzute de lege.

În cazul nerespectării, de către conducătorul auto, a semna-lului de oprire ce i-a fost adresat, poliţistul va comunica prinstaţie datele de identificare aautovehiculului patrulei autosau celui mai apropiat poliţistpe direcţia de deplasare, iardacă acest lucru nu este posi-bil, porneşte în urmărireaacestuia.

OPRIREA ÎN TRAFIC A AUTOVEHICULELOR (PRO – PS/PR 06)

41

Moduri de oprire:

– oprirea prin conformare la semnalul poliţistului rutier,când conducătorul vehiculului opreşte la semnalul acestuia;

– oprirea forţată se execută în cazurile în care conducătorulunui vehicul, aflat în mers, nu opreşte la semnalul regulamentaral poliţistului rutier, ori atunci când conducătorul unui vehiculstaţionat intenţionează să-l pună în mişcare fără acordul prealabilal poliţistului rutier.

Efectuarea semnalului de oprire:

– din mers: când autospeciala sau motocicleta poliţiei se aflăîn mişcare, iar semnalul de oprire se efectuează de cătrepoliţistul rutier cu ajutorul semnalelor acustice sau luminoaseşi/sau a paletei reflectorizante;

– din staţionare: când autospeciala sau motocicleta poliţiei seaflă în staţionare, iar semnalul de oprire se efectuează de cătrepoliţistul rutier aflat pe partea carosabilă.

Cu ocazia opririi şi controlului, poliţistul urmăreşte:

– stabilirea identităţii conducătorului auto, după caz, şi a celorlalţiocupanţi;

– persoane sau bunuri date în urmărire;

– persoane ascunse în vehicul în scopul de a intra sau ieşiîn/din locuri interzise;

– persoane răpite sau sechestrate, evadaţi, dezertori;

– bunuri supuse confiscării sau pentru care s-a dispus o asemeneamăsură;

– constatarea faptelor de natură penală sau contravenţională.

42

Documentele obligatorii ce trebuie prezentate poliţistuluirutier

Poliţistul se va adresa cu formula „BUNĂ ZIUA, SUNT... DINCADRUL... VĂ ROG SĂ-MI ÎNMÂNAŢI DOCUMENTELEPENTRU CONTROL” şi va solicita, după caz, următoareledocumente: – cartea de identitate, paşaportul;

– permisul de conducere;

– certificatul de înmatriculare (certificatul de înregistrare);

– asigurarea de răspundere civilă auto (prevăzută de Legeanr. 136/1995 şi de O.U.G. nr. 195/2002);

– rovinieta care atestă achitarea tarifului de utilizare a reţelei dedrumuri naţionale din România (prevăzută de O.G. nr. 15/2002,modificată şi completată prin O.G. nr. 8/2010);

– atestatul profesional al conducătorului de autovehicul (pre-văzut de O.U.G. nr. 195/2002 şi de O.U.G. nr. 109/2005);

– copia conformă a licenţei de transport (prevăzută deO.U.G. nr. 109/2005);

– licenţa de traseu şi graficul de circulaţie, în cazul transpor-turilor rutiere publice de persoane (prevăzute de O.U.G. nr.109/2005);

– documente care justifică provenienţa mărfurilor transportate;

– autorizaţie TAXI (prevăzută de Legea nr. 38/2003, modifi-cată şi completată de Legea nr. 265/2007, modificată deO.U.G. nr. 153/2007);

– alte documente prevăzute în actele normative în vigoare, înfuncţie de specificul transportului.

Notă: Neoprirea la semnalul regulamentar al poliţistului justifică ur-mărirea autovehiculului.

43

În timpul urmăririi vehiculului, poliţistul rutier, pasager înautospecială, are următoarele îndatoriri:

– să solicite sprijinul pentru constituirea unui blocaj în trafic;

– să folosească armamentul în condiţiile legii, astfel: someazăprin cuvântul „STAI!”, în caz de nesupunere, se va realiza so-maţia „STAI, CĂ TRAG!” prin sistemul de avertizare sonorăal autospecialei;

– în cazul neopririi vehiculului, se execută un foc în plan ver-tical, după care se va trage în pneurile vehiculului în scopulopririi acestuia.

Poliţistul, conducător al autospecialei aflate în locul deoprire forţată, are următoarele îndatoriri:

– să instaleze dispozitivul special de oprire, dacă există îndotarea poliţistului;

– să dezafecteze dispozitivul, după utilizare, pentru a permitetrecerea autospecialei aflată în urmărire;

– să urmărească vehiculul vizat.

SITUAŢII

Când vehiculul este staţionat, iar conducătorul urmează sărevină la acesta cu intenţia de a-l pune în mişcare, nerespec-tând semnalele poliţistului.

Poliţistul, pasager al autospecialei, are următoarele îndatoriri:

– să comunice conducătorului vehiculului oprit că are obligaţiasă respecte indicaţiile sale;

44

– să procedeze gradual pentru a-l determina pe conducătorulvehiculului oprit să nu-l pună în mişcare, iar atunci când situaţiao impune, să folosească armamentul, astfel:

• somează prin cuvântul „STAI!”;

• în caz de nesupunere, se foloseşte somaţia „STAI, CĂ TRAG!”;

• în cazul neopririi vehiculului se execută un foc în plan vertical;

• după executarea unui foc în plan vertical se va trage înpneurile vehiculului în scopul imobilizării.

Modul de acţiune când conducătorul de vehicul, deşi oprit,refuză să se conformeze dispoziţiilor poliţistului rutier şise izolează în interiorul vehiculului:

– se iau măsuri pentru imobilizarea autovehiculului până cândconducătorul auto se conformează;

– după ieşirea conducătorului şi/sau pasagerilor din vehicul,poliţistul rutier procedează la identificarea acestora, efectuareaunei percheziţii sumare asupra persoanelor şi vehiculului şiconducerea lor la cea mai apropiată unitate de poliţie.

Modul de acţiune în cazul în care se reuşeşte oprirea vehicu-lului, iar în acesta sunt persoane înarmate sau sechestrate:

– în situaţia în care se observă că în vehicul se află persoaneînarmate sau sechestrate, se izolează zona, se solicită prindispecerat intervenţia structurilor specializate, comunicându-sedatele de interes operativ;

– până la sosirea echipei de intervenţie se încearcă purtareaunui dialog cu persoanele respective în scopul determinăriiacestora de a renunţa la activitatea infracţională;

45

– dacă situaţia o impune, se va folosi armamentul din dotare,în condiţiile legii.

Când conducătorul, aflat în vehicul, afişează documentelesolicitate de poliţist pe geamul autovehiculului

– poliţistul verifică în evidenţe toate datele de interes operativ,în vederea stabilirii situaţiei juridice a vehiculului şi a condu-cătorului acestuia;

– dacă în urma verificărilor rezultă săvârşirea unor fapte denatură contravenţională, poliţistul rutier va întocmi procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, inclusivpentru refuzul înmânării documentelor.

Când conducătorul vehiculului îşi declină identitatea verbalşi nu prezintă niciun document de identitate

– poliţistul verifică amănunţit în evidenţe toate datele comu-nicate, inclusiv ale vehiculului, în vederea stabilirii situaţieijuridice a vehiculului şi a conducătorului acestuia;

– în situaţia în care datele nu corespund sau există suspiciunicu privire la veridicitatea acestora, conducătorul vehicululuiva fi condus, împreună cu vehiculul, la cea mai apropiată uni-tate de poliţie, în vederea stabilirii identităţii acestuia.

CUM SE EXECUTĂ CONTROLUL VEHICULULUI

Controlul vehiculului constă în verificarea minuţioasă ahabitaclului, portbagajului cât şi a eventualelor comparti-mente ascunse ale unui autovehicul sau a remorcilor acestora.

46

Poliţiştii efectuează controlul autovehiculelor în următoarelecazuri:

• în cazul infracţiunilor flagrante;

• cu ocazia controalelor sau a filtrelor organizate în cadrul unoracţiuni specifice sau tematice;

• când există indicii că în autovehiculul în cauză s-ar afla per-soane urmărite, obiecte provenite din comiterea unor infracţiunisau folosite la săvârşirea acestora sau că autovehiculul ar fi fostfolosit la comiterea unor fapte prevăzute de legea penală.

Controlul autovehiculelor se face prin observarea directă aocupanţilor din habitaclu şi, eventual, legitimarea acestora,precum şi prin verificarea portbagajului, a compartimentuluimotor şi a remorcii (dacă este cazul), cerându-i-se conducă-torului auto să prezinte documentele personale, ale autove-hiculului şi ale mărfii sau mărfurilor transportate.

– după oprirea autovehiculului, numai unul dintre poliţişti vaîncheia documentele de constatare, în timp ce celălalt vasupraveghea perimetrul, conducătorul autovehiculului oprit,restul ocupanţilor, fiind pregătit să intervină la nevoie în spri-jinul colegului;

– la solicitarea documentelor, se va adresa cu formula: „BUNĂZIUA, SUNT (GRADUL PROFESIONAL, NUMELE ŞI UNITATEA DE

POLIŢIE DIN CARE FACE PARTE)”, utilizând un ton politicos;

– precizează conducătorului autovehiculului motivul opririi,abaterea comisă şi sancţiunea prevăzută de lege, după care vaproceda la întocmirea documentelor de constatare, solicitândconducătorului auto să rămână în autovehicul;

47

– verifică, atent, actele de identitate, actele autovehiculului,concordanţa dintre ele (unde există suspiciuni asupra prove-nienţei vehiculului se confruntă datele din certificatul de în-matriculare cu seriile de caroserie poansonate de fabricant înloc vizibil şi în loc ascuns) şi, după caz, documentele de în-soţire a mărfurilor sau a materialelor transportate;

– după caz, va solicita conducătorului auto să deschidă şi port-bagajul vehiculului, unde pot fi ascunse persoane care se sus-trag urmăririi şi obiecteprovenite din săvârşireade infracţiuni;

– după efectuarea con-trolului, poliţistul esteobligat să asigure rein-trarea autovehicululuiîn fluxul de circulaţie.

48

Capitolul 11

Constatarea nerespectării regimului legal de viteză pe dru-murile publice se efectuează cu mijloace tehnice omologate şiverificate metrologic de către Biroul Român de MetrologieLegală. Acestea pot fi mobile, instalate pe autospecialele deserviciu din dotarea unităţilor teritoriale de poliţie rutieră, saufixe, amplasate pe stâlpi, console ori trepiede.

Originalele buletinelor de verificare metrologică anuală aledispozitivelor se păstrează la sediul Serviciului (Brigăzii) Ru-tier care le are în folosinţă. Pentru dispozitivele mobile insta-late pe autospecialele de serviciu, o copie a buletinului deverificare metrologică se păstrează la bordul autospecialeicare deserveşte sistemul.

Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor la regimullegal de viteză cu oprirea contravenientului

Se face de către operator cu aju-torul dispozitivului, prin filmareasau fotografierea numărului deînmatriculare sau înregistrare,montat în partea din faţă sau dinspate a autovehiculului.

FOLOSIREA APARATULUI RADAR (PRO – PS/PR-01)(UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI VIDEO DE SUPRAVEGHERE A TRAFICULUI RUTIER ŞIMĂSURARE A VITEZEI DE DEPLASARE A AUTOVEHICULELOR INSTALATE PEAUTOSPECIALELE POLIŢIEI)

49


După oprirea unui autovehicul, agentul constatator procedeazăla identificarea conducătorului acestuia, căruia îi va comunicamotivul opririi, viteza înregistrată, măsurile prevăzute de legepentru fapta comisă, indicându-i, totodată, să aştepte în autove-hiculul propriu, întocmirea documentelor de constatare.

Agentul constatator va descrie cât mai amănunţit fapta, cu in-dicarea vitezei înregistrate de aparat, a locului unde a fost con-statată şi menţiunea că aceasta a fost înregistrată pe casetăvideo sau film, precum şi a oricărui element necesar în vede-rea clarificării tuturor împrejurărilor săvârşirii contravenţiei.

Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seîncheie pe loc în prezenţa contravenientului, după oprirea aces-tuia în trafic, sau la sediul Serviciului (Brigăzii) Rutier în lipsacontravenientului, după prelucrarea datelor înregistrate cu aju-torul dispozitivului.

Atunci când contravenientul a fost sancţionat cu amendă, odatăcu copia procesului-ver-bal, acestuia i se va comu-nica şi înştiinţarea de plată,în care se va face menţi-unea cu privire la obliga-tivitatea achitării amenziila instituţiile abilitate să oîncaseze, potrivit legislaţieiîn vigoare.

50

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde,în mod obligatoriu:

� data şi locul unde este încheiat;

� numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parteagentul constatator;

� datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numericpersonal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului;

� descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şilocului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împre-jurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluareaeventualelor pagube pricinuite;

� indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi sesancţionează contravenţia;

� indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta aavut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;

� posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate dinminimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă se prevedeacest lucru;

� termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care sedepune plângerea.

În momentul încheierii procesului-verbal, agentul constata-tor este obligat să aducă la cunoştinţa contravenientuluidreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului deconstatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal, la rubrica „Alte menţiuni”, sub sancţiunea nuli-tăţii procesului-verbal.

51

52

Contravenientul semnează procesul-verbal de constatare acontravenţiei pentru a primi o copie a acestuia. Semnareaactului de constatare a contravenţiei nu înseamnă recu-noaşterea faptei.

Notă: Chitanţa şi copia procesului-verbal se transmit în termen de 15 zile de la comunicare unităţii din care face parte agentul constatator. Plata se poate efectua şi prin instrumente de plată electronice încadrul Ghişeului virtual de plăţi, caz în care nu există obligaţia dea face dovada plăţii unităţii din care face parte agentul constatator. În caz de neplată a obligaţiilor se va trece la executarea silită.

În cazul în care încălcarea regimului legal de viteză atragedupă sine şi aplicarea măsurii tehnico-administrative dereţinere a permisului de conducere, odată cu încheierea proce-sului-verbal de constatare a contravenţiei, agentul constatatoreliberează şi dovada înlocuitoare cu drept de circulaţie pentruo perioadă de 15 zile.

În cazul în care contravenientul refuză sau nu poate săsemneze procesul-verbal, agentul constatator va facemenţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fieconfirmate de un martor asistent ale cărui nume, prenume,cod numeric personal şi semnătură vor fi consemnate înprocesul-verbal.

În situaţia în care. prin acelaşi proces-verbal de constatare acontravenţiei, se dispun şi alte măsuri tehnico-administrative,agentul constatator eliberează pentru fiecare document sau setde plăcuţe cu numărul de înmatriculare reţinute, câte o dovadăînlocuitoare.

Agentului constatator îi sunt interzise:

– invitarea contravenientului la autospeciala poliţiei şi ţinereaacestuia în aşteptare, în picioare, până la încheierea docu-mentelor de constatare;

– oprirea înregistrării şi derularea casetei, la cererea contrave-nientului, pentru a viziona abaterea înregistrată.După luarea măsurilor legale, agentul constatator va asigurareintrarea în trafic a autovehiculelor oprite.

Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor la regimullegal de viteză, fără oprirea contravenientului

Înregistrarea abaterilor la regimul de viteză, fără oprirea con-travenienţilor, se efectuează de către operatorul dispozitivului,cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

După stabilirea identităţii persoanei fizice, care a condus ve-hiculul pe drumurile publice, se va proceda la întocmirea pro-cesului-verbal de contravenţie, dar nu mai târziu de 6 luni dela data săvârşirii faptei.

În descrierea faptei, se va face referire la abaterea comisă, loculunde a fost constatată şi menţiunea că aceasta a fost înregistratăpe casetă video sau film, pre-cum şi orice elemente pe careagentul constatator le considerănecesare în vederea clarificăriituturor împrejurărilor săvârşiriicontravenţiei.

53

54

Pentru abaterile ce atrag şi aplicarea măsurii tehnico-adminis-trative de reţinere a permisului de conducere, conducătorii deautovehicule în cauză vor fi invitaţi la sediul Serviciului(Brigăzii) Poliţiei Rutiere, unde, pe lângă aplicarea sancţiuniicontravenţionale principale, se va proceda şi la reţinerea per-misului de conducere în vederea suspendării exercitării drep-tului de a conduce.

Proprietarilor sau deţinătorilor vehiculelor identificate li se vasolicita, în scris, să comunice în termenul de 5 zile prevăzut delege, datele persoanei căreia i-a fost încredinţat vehiculul pentrua fi condus pe drumurile publice.

LEGALITATEA FOLOSIRII APARATELOR DE BRUIAJA ECHIPAMENTELOR RADAR

Potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (6) lit. b) din O.U.G.nr. 195/2002, dispozitivele care perturbă funcţionarea mij-loacelor tehnice de supraveghere a traficului se confiscă, mă-sura fiind dispusă de către poliţia rutieră prin procesul-verbalde constatare a contravenţiei, odată cu aplicarea sancţiuniiamenzii (clasa a IV-a de sancţiuni – de la 9 la 20 puncte-amendă).

Capitolul 12

Procedura cuprinde modul de reacţie iniţială în cazul unui in-cident/accident în care au fost implicate unul sau mai multeautovehicule ce transportă mărfuri periculoase.

ORGANIZAREA INTERVENŢIEI LA INCIDENT/ACCIDENT:

1. Preluarea sesizării:

Sesizare prin sistemul de urgenţă 112: se vor aplica regu-lile generale privind primirea unei sesizări prin acest sistem,având în vedere cu predilecţie următoarele specificaţii:

� preluarea cât mai multor date din teren pentru o identificarecât mai exactă a mărfurilor periculoase;

� identificarea cu exactitate a locului producerii accidentului/incidentului.

Sesizare directă: se vorcentraliza de către dis-pecerat datele primite dela echipajul de poliţieaflat în traseu, conform

INTERVENŢIA ÎN CAZUL INCIDENTELOR/ACCIDENTELORÎN CARE SUNT IMPLICATE AUTOVEHICULE CE TRANSPORTĂMĂRFURI PERICULOASE (PRO – PS/PR-02)

55

celor menţionate mai sus, având în vedere următoarele:

� existenţa unui incendiu, a unei deversări sau scurgeri;

� condiţiile meteorologice;

� locaţia exactă şi dacă zona este sau nu populată;

� riscurile imediate;

� existenţa unui pericol iminent;

� mijloacele umane şi materiale necesare.

2. Transmiterea datelor privind incidentul/accidentul întredispecerat şi cel mai apropiat echipaj de poliţie:

– în cazul unei sesizări prin sistemul de urgenţă 112, datelecentralizate de către dispecerat vor fi transmise către echipajulde poliţie cel mai apropiat, indiferent de structura din care faceparte, pentru a se deplasa şi a lua primele măsuri;

– în cazul sesizării directe, poliţistul care ajunge primul lalocul incidentului/accidentului va transmite imediat către dis-pecerat date care pot conduce la identificarea mărfii trans-portate (consultarea Ghidului de identificare a mărfurilorpericuloase).

3. Comunicarea către echipa de la locul incidentului/acci-dentului a măsurilor cuprinse în ghidul de identificare, înfuncţie de caracteristicile acesteia:

– dispeceratul va comunica echipajelor de poliţie care sunt sauajung la locul incidentului/acidentului, următoarele: denumireamărfii, pericolele potenţiale şi măsurile ce se impun a se adoptapentru substanţa în cauză.

56

4. Alertarea altor forţe de sprijin:

– proprii, aparţinând Inspectoratului Judeţean de Poliţie, precumşi externe, aparţinând I.S.U., S.M.U.R.D., Gărzii de Mediu,A.R.R. etc., care au competenţe în domeniu;

– în cazul în care transportul are în componenţă substanţeradioactive, se vor contacta reprezentanţii C.N.C.A.N.

5. Activităţile desfăşurate de lucrătorii de poliţie, care ajungprimii la locul unui incident/accident:

– anunţă prin mijloacele de comunicare dispeceratul asuprafaptului că se află (sau că au ajuns) la locul unde s-a produs unincident/accident în care sunt implicate mărfuri periculoase;

– opresc traficul rutier, la o distanţă cât mai mare de locul in-cidentului/accidentului, astfel încât să preîntâmpine creştereanumărului de victime;

– identifică marfa transportată (citirea plăcuţelor cu numărulde identificare O.N.U., din documentele de transport, din co-municarea cu conducătorul auto sau însoţitorul acestuia);

– determină dacă accidentul implică sau nu deversarea uneicantităţi importante de substanţă;

– comunică dispeceratului numărul de identificare/denumireamărfii transportate şi solicită îndrumări cu privire la măsurilece trebuie desfăşurate;

– evacuează persoanele din zonele cu potenţial pericol, înfuncţie de natura mărfii implicate, conform precizărilor transmisede dispecerat, într-o zonă sigură;

– se retrag, în cel mai scurt timp posibil, în afara zonei pericu-loase a incidentului/accidentului;

57

58

– însoţesc transportul, dacă s-a dispus, de către autoritateacompetentă, deplasarea acestuia într-un loc care să asigurediminuarea eventualelor efecte asupra populaţiei.

ACTIVITĂŢI SUPLIMENTARE ALE INTERVENŢIEILA INCIDENT/ACCIDENT:

1. În cazul în care autovehiculul implicat nu poate fi deplasat:

Dacă incidentul/accidentul s-a produs pe raza unei localităţisau în imediata vecinătate a acesteia, prin intermediul dispece-ratului se vor lua următoarele măsuri:

– suplimentarea şi coordonarea forţelor proprii pentru evacu-area urgentă a populaţiei, în funcţie de măsurile specificate înghid;

– stabilirea unor rute alternative de ocolire care să permită de-vierea traficului rutier în condiţii de siguranţă;

– asigurarea fluenţei traficului pe rutele ocolitoare prin dis-punerea efectivelor de poliţie în regim de urgenţă.

Dacă incidentul/accidentul s-a produs pe calea ferată sau înimediata vecinătate a acesteia, prin intermediul dispeceratuluiva fi comunicat, în regim de urgenţă, reprezentanţilor C.F.R.,în vederea restricţionării traficului feroviar.

2. În cazul în care autovehiculul implicat poate fi deplasat:

– în cazul în care transportul de mărfuri periculoase prezintăscurgeri de substanţă, pericol de incendiu sau explozie, prinintermediul dispeceratului se va lua măsura restricţionării trafi-cului în vederea deplasării transportului într-un loc care săasigure diminuarea efectelor substanţelor asupra populaţiei.

COOPERAREA POLIŢIENEASCĂ TRANSFRONTALIERĂ ŞI SISTEMUL

DE INFORMAŢII SCHENGEN

59


COOPERAREA POLIŢIENEASCĂ TRANSFRONTALIERĂ ŞI SISTEMUL

DE INFORMAŢII SCHENGEN

La 14 iunie 1985, Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda şi Ger-mania au încheiat, în localitatea Schengen (Luxemburg), unAcord cu privire la desfiinţarea graduală a controlalelor la fron-tierele comune.

Convenţia de implementare a Acordului Schengen din 19 iunie1990 (Convenţia Schengen - CAAS) transpune obiectivul fixatîn 1985 şi prevede desfiinţarea controalelor persoanelor lafrontierele comune ale Părţilor Contractante, creând astfel unspaţiu al liberei circulaţii.

Principalele prevederi CAAS:

Art. 39, 46 - Asistenţa reciprocă/schimbul de informaţii

Art. 40 - Supravegherea transfrontalierăArt. 41 - Urmărirea transfrontalierăArt. 44 - RadiocomunicaţiiArt. 47 - Ofiţerii de legăturăArt. 95-100 - Sistemul de Informaţii Schengen (SIS)

61

Art. 39

Principiul asistenţei reciproce între autorităţile de poliţie înscopul prevenirii şi descoperirii infracţiunilor.Solicitările de asistenţă şi răspunsurile la acestea vor fi trans-mise prin intermediul autorităţilor centrale responsabile pentrucooperarea poliţienească internaţională.

ASISTENŢA RECIPROCĂ/SCHIMBUL DE INFORMAŢII

62

Art. 46

Prevederile acestuia sunt utilizate, în special, în cazul eveni-mentelor la care participă un număr mare de persoane (eveni-mente sportive, concerte, demonstraţii etc.) la transmitereaoricăror informaţii cu rol important în combaterea criminali-tăţii şi pentru prevenirea infracţiunilor şi ameninţărilor laadresa ordinii şi siguranţei publice, care afectează unul sau maimulte state şi care nu sunt incluse în acorduri bi- sau multila-terale.

Cooperarea nu trebuie să se limiteze la statele vecine, ci sepoate realiza şi între state care nu au o frontieră comună, pre-cum şi în statele de tranzit.

Ca regulă generală, transmiterea informaţiilor se va face prinintermediul autorităţii centrale desemnate. Autorităţile centraleîşi vor oferi reciproc informaţii, la cerere sau nu, dacă apar

63

64

circumstanţe sau grupuri mari de persoane care se deplaseazăprin sau către alte state Schengen şi pot ameninţa ordinea şisiguranţa publică. În anumite cazuri urgente, schimbul de informaţii poate avealoc direct între autorităţile de poliţie implicate, autoritatea cen-trală urmând să fie informată cât mai curând posibil.

Art. 40

Supravegherea transfrontalieră se poate realiza la toate tipurilede trecere a frontierei: terestră, aeriană şi maritimă.Ca regulă, trebuie obţinut un acord în avans, adică înainte detrecerea frontierei, pentru a continua supravegherea pe terito-riul statului destinatar.Dacă există risc de întârziere, supravegherea poate continuapeste frontieră, pe teritoriul statului destinatar, fără acordul pre-alabil, conform unor condiţii bine stabilite.

Interdicţie de pătrundere în locuinţe!Interdicţie de acces în locuri nedestinate accesului public!Interdicţie de oprire a persoanelor supravegheate!Interdicţie de reţinere a persoanelor supravegheate!Interdicţie de arestare a persoanelor supravegheate!

Supravegherea „obişnuită”

Se desfăşoară după obţinerea autorizaţiei de supraveghere înurma adresării unei solicitări de asistenţă.

SUPRAVEGHEREA TRANSFRONTALIERĂ

!

65

Supravegherea „de urgenţă”

Permite ca supravegherea să fie continuată pe teritoriul altuistat fără o autorizaţie prealabilă.

Condiţii:Trebuie să existe o anchetă judiciară în desfăşurare;Persoana supravegheată trebuie să fie suspectă de im-

plicare în comiterea unei infracţiuni care atrage extrădarea;Statul care a primit solicitarea trebuie să autorizeze

supravegherea (pot fi impuse anumite condiţii); Doar anumiţi poliţişti sunt autorizaţi să efectueze

supravegherea transfrontalieră; aceştia au dreptul să deţinăarme de serviciu, dacă statul destinatar nu a interzis acestlucru, dar armele pot fi folosite doar în legitimă apărare.

Condiţii speciale:Autorizaţia prealabilă nu poate fi cerută „pentru motive

deosebit de urgente” (ex: autorităţile iau la cunoştinţă despreinfracţiunea pentru care supravegherea este cerută într-o fazăatât de târzie încât solicitarea de obţinere a autorizaţiei nupoate fi soluţionată, chiar dacă este transmisă imediat la au-toritatea centrală); trecerea frontierei este raportată imediatautorităţii centrale din statul destinatar.

O solicitare de asistenţă judiciară este adresată fără în-târziere.

Înainte de trecerea frontierei

� Trebuie transmisă o solicitare prin intermediul autorităţilorcentrale ale fiecărui stat. În caz de urgenţă,solicitarea va fi transmisă cât mai curândposibil.� Autorităţile competente din statulcăruia îi este adresată solicitarea vorconsidera cererea de obţinere aaprobării pentru supraveghereatransfrontalieră ca fiind o cererede asistenţă judiciară, în înţelesul art. 40. � Autorizarea, ca răspuns la solicitare, trebuie să fi fost dată de statul căruiai-a fost adresată solicitarea şi care, desigur, poaterefuza eliberarea autorizării. Pot fi impuse anumite condiţii.

După ce frontiera a fost trecută

� Poliţiştii trebuie să respecte legislaţia naţională a statului peteritoriul căruia acţionează şi să se conformeze instrucţiunilorautorităţilor locale competente. În general, aceste autorităţi tre-buie notificate înainte de iniţierea supravegherii. În cazuri deurgenţă, autoritatea centrală va contacta autoritatea omoloagă,iar poliţiştii trebuie să contacteze cea mai apropiată autoritatede poliţie după trecerea frontierei.� Poliţiştii trebuie să fie în măsură, în orice moment, să pre-zinte dovezi că acţionează în calitate oficială şi să posede documente care să certifice autorizarea de a efectua supra-vegherea (cu excepţia cazurilor urgente).

66

� Dacă statul căruia îi este adresată solicitarea nu obiecteazăîn mod expres, agenţii pot purta armele de serviciu; folosireaacestora este interzisă cu excepţia cazului de legitimă apărareconform legislaţiei naţionale din statul căruia îi este adresatăsolicitarea.� Este interzisă intrarea în locuinţe şi în locuri care nu suntaccesibile publicului.� Persoana care face obiectul supravegherii nu poate fiarestată, oprită sau interogată de către poliţiştii străini însărci-naţi cu supravegherea.

La încheierea supravegherii

� După ce operaţiunea a luat sfârşit, acest fapt va fi raportat au-torităţii din statul destinatar; agenţilor supraveghetori li sepoate cere să se prezinte personal în faţa autorităţilor. Rapor-tul va fi elaborat în forma prevăzută de Manualul de cooperarepoliţienească.� Autorităţile statului destinatar pot cere asistenţă şi în con-tinuare din partea agenţilor desemnaţi să efectueze suprave-gherea, în cadrul investigaţiilor şi al procedurilor judiciaredupă finalizarea operaţiunii.

Art. 41

Echipajul aflat în urmărirea unei persoane poate continua ur-mărirea pe teritoriul unui stat Schengen, cu care statul din careprovine are frontieră comună.

URMĂRIREA TRANSFRONTALIERĂ

67

Această opţiune, care nu necesită un acord prealabil, este su-pusă unor condiţii stricte şi unor aranjamente precise. Anumitecondiţii şi aranjamente sunt generale, iar altele sunt specificefiecărei ţări şi au fost prevăzute în declaraţii unilaterale.

Restricţii ale urmăririi (pot fi alese, în mod liber, de fiecarestat Schengen)

1. Restricţie teritorială: unele state autorizează urmărireape întregul teritoriu, altele o autorizează doar pentru unanumit număr de km, după trecerea frontierei.

2. Restricţie temporală: urmărirea poate fi suspendată dupăo anumită perioadă de timp determinată.

3. Restricţie referitoare la atribuţiile poliţiştilor care efec-tuează urmărirea: unele state îi autorizează pe aceştia săoprească şi să interogheze, altele nu. Acest lucru nuafectează dreptul de a efectua o arestare în statul pe alcărui teritoriu se desfăşoară urmărirea când autorul esteprins în flagrant.

68

Urmărirea „obişnuită“

Urmărirea „de urgenţă“

Condiţii:Urmărirea poate fi efectuată doar peste frontierele te-

restre;Doar poliţiştii naţionali autorizaţi pot efectua operaţiuni

de urmărire transfrontalieră;Condiţii referitoare la infracţiune: fiecare stat are posi-

bilitatea de a alege între două opţiuni pentru tipurile de in-fracţiuni care permit exercitarea urmăririi (conform fişelornaţionale anexate Manualului Schengen de cooperare poliţie-nească): lista restrictivă a infracţiunilor prevăzute la art. 41(4) lit. a sau infracţiunile care atrag extrădarea;

Următoarele condiţii se aplică tuturor statelor:� persoana în cauză trebuie să fi fost surprinsă în flagrant

comiţând sau participând la comiterea uneia dintreaceste infracţiuni;

� urmărirea este, de asemenea, aprobată dacă persoana încauză se sustrage executării măsurii de arestare pre-ventivă sau executării unei pedepse cu închisoarea.

Condiţii speciale:Nu a fost posibilă informarea prealabilă a autorităţilor res-

ponsabile din statul destinatar, datorită unei anumite urgenţe;sau

Autorităţile statului destinatar au fost anunţate, dar nu auputut să preia urmărirea în timp util;

Poliţiştii care efectuează urmărirea consultă autorităţilestatului destinatar, cel mai târziu până în momentul treceriifrontierei.Urmărirea încetează la prima solicitare a statului destinatar!

69

Pe parcursul urmăririi

� Este obligatorie informarea autorităţilor statului pe al căruiteritoriu se desfăşoară urmărirea, cel mai târziu până în mo-mentul trecerii frontierei. Acest lucru trebuie făcut prin con-tactarea: – fie a primei unităţi de poliţie din statul în cauză;– fie a autorităţii de legătură desemnate de statul în cauză.

� Poliţiştii trebuie să acţioneze în conformitate cu legislaţianaţională a statului pe teritoriul căruia se desfăşoară ur-mărirea şi trebuie să urmeze instrucţiunile autorităţilor lo-cale competente.

� Poliţiştii care efectuează urmărirea au prioritate în circulaţiape drumurile publice în conformitate cu legislaţia naţionalăa statului pe al cărui teritoriu continuă urmărirea.

� La solicitarea autorităţilor locale, urmărirea trebuie să înceteze.� Poliţiştii trebuie să aibă asupra lor legitimaţia/insigna de ser-

viciu şi să fie uşor de identificat (uniformă, banderolă, au-tovehicul etc.). Au dreptul să deţină arme de serviciu, darutilizarea acestora este interzisă cu excepţia cazului de legi-timă apărare, conform legislaţiei naţionale a statului destinatar.

� Este interzisă pătrunderea în locuinţe sau în locuri nedesti-nate accesului publicul.

După ce urmărirea s-a încheiat:

� După fiecare urmărire, indiferent de rezultat, poliţiştii im-plicaţi trebuie să se prezinte în faţa autorităţilor locale com-petente pentru a întocmi un raport; dacă acestea doresc,poliţiştii trebuie să rămână la dispoziţia lor şi să furnizezeasistenţă, la cerere, pentru viitoarele investigaţii şi proce-duri judiciare.

70

� Dacă o persoană este reţinută şi nu este cetăţean al statuluiunde s-a făcut reţinerea, trebuie eliberată după un interval deşase ore de la reţinere, dacă nu este emis niciun mandat dearestare în vederea extrădării (intervalul orar între miezulnopţii şi 09.00 nu se ia în considerare).

� Persoanele reţinute pot fi percheziţionate în vederea prezen-tării în faţa autorităţilor locale. Pot fi încătuşate, iar obiectelepersonale confiscate.

Sistemul de Informaţii Schengen reprezintă un sistem informa-tic ce conţine date cu privire la persoane şi obiecte (vehicule,arme, bancnote, documente de identitate în alb sau completate,date biometrice, fotografii) folosite în scopuri investigative.

SIS este compus dintr-un sistem central (numit C.SIS), siste-mele informatice naţionale (N.SIS) şi o infrastructură de comu-nicaţii între acestea.

SIRENE

În fiecare stat Schengen există un Birou SIRENE (Supplemen-tary Information Requested at the National Entry/Supplementd’Information Requis a l’Entree NationalE). SIRENE reprezin-tă, practic, interfaţa umană a SIS şi este unicul punct încontactul cu celelalte state membre.

Biroul SIRENE lucrează în regim de dispecerat, disponibil 24 h/7 zile, pentru a asigura continuitatea fluxului de informaţiiîntre birourile naţionale echivalente.

SIS fiind un sistem hit/no-hit, semnalările sunt succinte, iarinformaţiile suplimentare necesare (alte date ce pot fi solicitate

SISTEMUL DE INFORMAŢII SCHENGEN

71

de utilizatorii SIS în plus faţă de datele oferite iniţial de sistem,în scopul investigaţiilor specifice), începând de la introducereşi până la descoperire, sunt elaborate şi difuzate de BiroulSIRENE sub formă de documente tipizate (formulare).

Categorii de date în SIS

1. Persoane

� Persoane care fac obiectul unor proceduri de extrădare saude predare în baza unui mandat european de arestare (art. 95).

� Persoane străine (cetăţeni terţi) împotriva cărora s-a dispusmăsura nepermiterii intrării şi străinii împotriva cărora a fostdispusă măsura expulzării, returnării sau împotriva cărora afost dispusă o măsură de îndepărtare de pe teritoriul României(art. 96).

� Persoane dispărute sau care, în interesul propriei protecţiisau pentru prevenirea ameninţărilor, trebuie plasate în modprovizoriu într-un loc sigur, la cererea autorităţii competentesau a autorităţii judiciare competente (art. 97).

� Persoane citate pentru a se prezenta în faţa autorităţilor judi-ciare în cadrul unei proceduri penale care antrenează răspunde-rea cu privire la fapte pentru care au fost urmărite sau persoanecărora trebuie să li se comunice o hotărâre penală (art. 98).

� Persoane care fac obiectul supravegherii discrete sau con-trolului specific (art. 99).

2. Bunuri

� Vehiculele cu motor cu o capacitate cilindrică mai mare de50 cm3, care au fost furate, tăinuite sau pierdute (art. 100).

72

� Documentele furate, tăinuite sau pierdute care privesc vehi-cule (art. 100 lit. f).

� Armele letale furate, tăinuite sau pierdute (art. 100 lit. c).

� Documentele de identitate eliberate (paşapoarte, cărţi deidentitate, permise de conducere) care au fost furate, însuşiteilegal sau pierdute (art. 100 lit. e).

� Bancnotele sau titlurile de valoare furate, tăinuite saupierdute (art. 100 lit. g).

Paşii de urmat pentru fiecare articol

Art. 95 – Semnalări naţionale privind persoane căutate învederea:

– predării în baza unui mandat european de arestare (MEA);

– extrădării în baza unui mandat de urmărire internaţională(MUI).

Introducerea semnalării se realizează în aplicaţia „URMĂRIŢI”de către poliţişti anume desemnaţi din cadrul Serviciului de In-vestigaţii Criminale de la nivelul IPJ.

Consultarea se realizează în aplicaţia „INTERID”. Răspunsulconsultării poate oferi rezultat atât din SINS şi aplicaţiile naţio-nale, cât şi din SIS.

Rezultat pozitiv – acţiunea de urmat:

A. Semnalare străină

1. Arestare în vederea extrădării:

– Verifică şi stabileşte identitatea persoanei;

73

– Dacă nu se poate stabili cu certitudine identitatea persoaneise solicită dispeceratului informaţii suplimentare sau aceastaeste condusă la sediul poliţiei pentru clarificarea situaţiei învederea stabilirii identităţii unde se solicită informaţii supli-mentare prin intermediul SIRENE, folosind formularul naţio-nal de tip M;

– Predă persoana, pe bază de proces-verbal, structurii de poliţiecu atribuţii pe linie de urmăriri;

– Structura de urmăriri competentă teritorial (în intervalul08.00 – 16.00)/dispeceratul structurii (în afara acestui interval)care a realizat rezultatul pozitiv contactează telefonic SIRENEpentru anunţarea rezultatului pozitiv şi completează formularulnaţional G.

2. Localizarea persoanei în vederea stabilirii domiciliului saua reşedinţei:

– Verifică şi stabileşte identitatea persoanei.

– Dacă nu se poate stabili cu certitudine identitatea persoaneise pot solicita informaţii suplimentare de la dispecerat sauaceasta este condusă la sediul poliţiei pentru clarificarea situa-ţiei. Dacă este necesar, în vederea stabilirii identităţii, solicităinformaţii suplimentare prin intermediul SIRENE.

– Se solicită persoanei comunicarea datelor referitoare laadresa unde locuieşte sau la care poate fi citată pe baza unuiformular care se regăseşte în aplicaţia „Formulare Naţionale”.În cazul în care persoana refuză, poliţistul întocmeşte unproces-verbal de consemnare a refuzului. Dacă persoana nuştie să scrie se va completa şi transmite un proces-verbal deconsemnare a declaraţiei verbale.

74

– Structura de urmăriri competentă teritorial (în intervalul08.00 – 16.00)/dispeceratul structurii (în afara acestui interval),care a realizat rezultatul pozitiv contactează telefonic SIRENEpentru anunţarea rezultatului pozitiv şi completează formularulnaţional G.

Art. 96 – Semnalări privind cetăţenii terţi, în scopul refu-zului intrării pe teritoriul statului român sau în scopulexecutării unei măsuri prin care se interzice şederea peteritoriul României

Poliţia Română are doar drept de consultare în legătură cuaceastă categorie de persoane. Consultarea se va face prinaplicaţia „INTERID“.

Răspunsul consultării poate oferi rezultat atât din SINS şiaplicaţiile naţionale, cât şi din SIS.


– Verifică şi stabileşte identitatea persoanei, precum şi vala-bilitatea documentelor care atestă şederea legală pe teritoriulRomâniei;

– Dacă nu se poate stabili cu certitudine identitatea persoaneisolicită dispeceratului informaţii suplimentare în vederea sta-bilirii identităţii sau conduce persoana la sediul poliţiei pentruclarificarea situaţiei;

– I se aduce la cunoştinţă faptul că, în conformitate cu legislaţianaţională, are dreptul la un apărător, iar pentru cetăţenii străinila un traducător autorizat;

75

– Predă persoana, pe bază de proces-verbal, structurii centralesau celor teritoriale ale ORI;

– Poliţistul care a obţinut rezultatul pozitiv contactează tele-fonic SIRENE pentru anunţarea rezultatului pozitiv şi comple-tează formularul naţional G.

Art. 97 – Semnalări privind persoanele dispărute

Introducerea semnalării se realizează în aplicaţia „URMĂRIŢI”de către poliţişti anume desemnaţi din cadrul Direcţiei deInvestigaţii Criminale, respectiv serviciilor de investigaţiicriminale pentru inspectoratele de poliţie judeţene, D.G.P.M.B.şi sectoarele municipiului Bucureşti.

Poliţistul trebuie să indice, la introducerea semnalării, din cecategorie face parte persoana dispărută, şi anume:

a) persoane majore sănătoase dispărute care trebuie localizate;

b) persoane dispărute care după localizare trebuie internateîntr-un institut medical de specialitate;

c) minori sau persoane puse sub interdicţie care după localizaretrebuie reîncredinţate tutorilor/curatorilor legali.

Consultarea se realizează în aplicaţia „INTERID”. Răspunsulconsultării poate oferi rezultat atât din SINS şi aplicaţiilenaţionale, cât şi din SIS.


1. Pentru persoane majore sănătoase dispărute care trebuielocalizate:

– Verifică şi stabileşte persoana;

– Dacă nu se poate stabili cu certitudine identitatea persoanei

76

solicită dispeceratului informaţii suplimentare în vederea sta-bilirii identităţii sau conduce persoana la sediul poliţiei pentruclarificarea situaţiei;

– După stabilirea identităţii, persoana este informată că estecăutată ca fiind dispărută;

– Se solicită persoanei comunicarea domiciliului sau reşedinţeipe baza unei declaraţii de consimţământ care se regăseşte înaplicaţia „Formulare Naţionale”;


2. Pentru persoane dispărute care după localizare trebuieinternate într-un institut medical de specialitate:

– Verifică şi stabileşte identitatea persoanei. Dacă nu se poatestabili cu certitudine identitatea, solicită dispeceratului infor-maţii suplimentare în vederea stabilirii identităţii sau conducepersoana la sediul poliţiei pentru clarificarea situaţiei;

– Se ia legătura cu Direcţia de Sănătate Publică judeţeană saua municipiului Bucureşti, în vederea internării persoanei încauză într-o instituţie sau unitate sanitară ce are capacitatea dea-i acorda un tratament adecvat;

– Predă persoana, pe bază de proces-verbal, instituţiei sau uni-tăţii sanitare stabilite;

– Poliţistul care a obţinut rezultatul pozitiv contactează tele-fonic SIRENE pentru anunţarea rezultatului pozitiv şi com-pletează formularul naţional G.

77

3. Pentru minori sau persoane puse sub interdicţie care dupălocalizare trebuie reîncredinţate tutorilor/curatorilor legali:


– Dacă nu se poate stabili cu certitudine identitatea, solicitădispeceratului informaţii suplimentare în vederea stabilirii iden-tităţii sau conduce persoana la sediul poliţiei pentru clarificareasituaţiei;

– Predă persoana, pe bază de proces-verbal, unei instituţii deocrotire a minorului, în condiţiile legii;


Art. 98 – Semnalările cu privire la persoanele căutate învederea participării la o procedură judiciară

Introducerea semnalării se realizează printr-o solicitare scrisăadresată Centrului Naţional de Coordonare din cadrul IGPF,de către celelalte organe de urmărire penală şi organele decercetare penală ale poliţiei judiciare.

Consultarea se realizează în aplicaţia „INTERID“. Răspunsulconsultării poate oferi rezultat atât din SINS şi aplicaţiilenaţionale, cât şi din SIS.



– Dacă nu se poate stabili cu certitudine identitatea persoaneisolicită dispeceratului informaţii suplimentare în vedereastabilirii identităţii sau conduce persoana la sediul poliţieipentru clarificarea situaţiei;

78

– După stabilirea identităţii, persoana este informată că estecăutată în vederea participării la o procedură judiciară;

– Se solicită persoanei informaţii privind domiciliul sau reşe-dinţa actuală ce vor fi consemnate într-o declaraţie, care seregăseşte în aplicaţia „Formulare Naţionale”;


Art. 99 – Semnalările cu privire la persoane sau bunuri înscopul realizării unor controale discrete

Introducerea semnalării se realizează printr-o solicitare scrisăadresată Centrului Naţional de Coordonare din cadrul IGPF,de către structurile cu atribuţii în domeniul prevenirii şi comba-terii criminalităţii organizate.




– După stabilirea identităţii persoanei, se colectează, de omanieră discretă, următoarele informaţii:

(a) date despre identitatea conducătorului vehiculului;

(b) ruta, destinaţia călătoriei şi durata şederii în România;

(c) persoanele însoţitoare sau ocupanţii vehiculului;

(d) bunurile transportate.

79

– Poliţistul care a obţinut rezultatul pozitiv contactează tele-fonic SIRENE pentru anunţarea rezultatului pozitiv şi comple-tează formularul naţional G. Formularul trebuie să conţinăurmătoarele informaţii:

(a) faptul că a fost localizată persoana, vehiculul, ambarca-ţiunea, aeronava sau containerul;

(b) locul, data sau motivul verificării;

(c) ruta şi destinaţia călătoriei;

(d) persoanele care însoţesc indivizii în cauză sau ocupanţiivehiculului;

(e) vehiculul;

(f) bunurile transportate;

(g) împrejurările în care a fost localizată persoana, vehiculul.

Art. 100 – Semnalările privind bunuri căutate pentru a ficonfiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilorpenale

Introducerea semnalării se realizează în următoarele aplicaţii:

� „OBIECTE”:

– pentru semnalările privind ambarcaţiuni, aeronave, echipa-mente industriale, motoare exterioare, containere;

– pentru semnalări privind documente oficiale în alb, docu-mente de identitate – paşapoarte, cărţi de identitate, permisede conducere, documente care atestă dreptul la şedere, certi-ficate de înmatriculare, plăcuţe de înmatriculare, bancnote,valori imobiliare şi mijloace de plată – cecuri, cărţi de credit,obligaţiuni şi acţiuni, furate sau folosite în mod fraudulos.

80

� „FURT AUTO”:

– pentru semnalările privind autovehicule cu o capacitate cilin-drică de peste 50 cm3, remorci cu o greutate care depăşeşte 750 kg fără încărcătură.

� „RNA” – pentru semnalările privind armele de foc.

Introducerea semnalărilor se realizează de către structurile deinvestigaţii criminale de la nivel central şi teritorial până lanivelul poliţiilor orăşeneşti.



– Verifică şi stabileşte dacă bunul descoperit este cel care faceobiectul semnalării;

– Dacă nu poate stabili cu certitudine, solicită dispeceratuluiinformaţii suplimentare despre bunul care face obiectul semna-lării;

– După identificarea cu certitudine a bunului, poliţistul ia mă-sura ridicării/indisponibilizării bunului;

– Se stabileşte identitatea persoanei în posesia căreia a fostdescoperit bunul;


81

Punct de contact naţional

CENTRUL DE COOPERARE POLIŢIENEASCĂINTERNAŢIONALĂ

Programul operativ al Centrului este 24 h/24 şi 7 zile/7 prinserviciul:

Dispecerat

Telefon: 0040 21 314 05 40, int. 13710

Fax: 0040 21 312 36 00

Biroul SIRENE: int. 13707, 13728

e-mail: [email protected]

82

GHID PRIVIND ACTIVITATEA DE ORDINE PUBLICĂŞI CIRCULAŢIE RUTIERĂ

CAPITOLUL 1 – PATRULAREA (PRO – PS/POP 14)...................................5

CAPITOLUL 2 – LEGITIMAREA ŞI STABILIREA IDENTITĂŢII UNEI PERSOANE (PRO – PS/POP 05)...........................................9

CAPITOLUL 3 – CONTROLUL PERSOANEI ŞI AL BAGAJELOR (PRO – PS/POP 06; POP 07)...................................................11

CAPITOLUL 4 – INVITAREA ŞI CONDUCEREA PERSOANELORLA SEDIUL POLIŢIEI (PRO – PS/POP 09; PRO – PS/POP 12).............................................................................15

CAPITOLUL 5 – SOMAŢIA (PRO – PS/POP 04)...........................................19

CAPITOLUL 6 – INTERVENŢIA (PRO – PS/POP 16).....................................21

CAPITOLUL 7 – IMOBILIZAREA PERSOANELOR (PRO – PS/POP 11)...29

CAPITOLUL 8 – INTRAREA ÎN LOCUINŢE (PRO – PS/POP 01)..............33

CAPITOLUL 9 – FOLOSIREA ARMAMENTULUI DIN DOTARE(PRO – PS/POP 13)...............................................................37

CAPITOLUL 10 – OPRIREA ÎN TRAFIC A AUTOVEHICULELOR(PRO – PS /PR 06) ....................... .................................41

CAPITOLUL 11 – FOLOSIREA APARATULUI RADAR(PRO – PS /PR 01).............................................................49

CAPITOLUL 12 – INTERVENŢIA ÎN CAZUL INCIDENTELOR/ ACCIDENTELOR ÎN CARE SUNT IMPLICATE AUTOVEHICULE CE TRANSPORTĂ MĂRFURIPERICULOASE (PRO – PS/PR-02)................................55

COOPERAREA POLIŢIENEASCĂ TRANSFRONTALIERĂ ŞI SISTEMUL DE INFORMAŢII SCHENGEN.................... ...................59

C U P R I N S

83

-


OBSERVAŢII:

85

86

87

Lucrare realizată de Direcţia Informare şi Relaţii Publicecu sprijinul Corpului Naţional al Poliţiştilor

Tiparul: Tipografia M.A.I.

Date post:	16-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

ghid FINAL CARMEN:Layout 1 - Editura MAI circulatie... · în special locurile unde frecvent se...

Documents