76
Anex Ghid de proiectare pentru reabilitarea rosturilor de lucru i definitive, la construciile hidrotehnice. Indicativ GP 126-2014
Anex�
Ghid de proiectare pentru reabilitarea rosturilor de lucru �i definitive, la construc�iile hidrotehnice. Indicativ GP 126-2014
CUPRINS 1. Prevederi generale
1.1. Obiectul ghidului. 1.2. Domeniul de aplicare. 1.3. Scopul ghidului. 1.4. Poten�ialii utilizatori ai ghidului
2. Terminologie �i defini�ii.3. Rolul rosturilor de lucru �i a celor definitive în construc�iile de beton.4. Specificul rosturilor pentru construc�ii hidrotehnice.
4.1. Construc�ii hidrotehnice. 4.2. Rosturi pentru construc�iile hidrotehnice.
5. Cerin�ele de concep�ie �i proiectare a rosturilor.
5.1. Observa�ii asupra varia�iei deschiderii rosturilor. 5.2. L��imea rosturilor de deforma�ie. 5.3. Distan�a dintre rosturile de defoma�ie. 5.4. Dimensionarea benzilor de rost din material plastic.
6. Sisteme de realizare a rosturilor.
6.1. Construc�ia rosturilor de deforma�ie. 6.2. Benzi metalice. 6.3. Benzi din cauciuc sau material plastic. 6.4. Benzi din material plastic cu prelungiri metalice. 6.5. Pan� de etansare. 6.6. Umpluturi în rostul de deforma�ie. 6.7. Materiale utilizate pentru benzile din material plastic.
7. Execu�ia, între�inerea �i repararea rosturilor.
7.1. Cauzele principale ale infiltr�rii apei prin rosturi. 7.2. Execu�ia lucr�rilor. 7.2.1. Controlul zonei suprafe�ei rostului.
7.2.2. Preg�tirea execu�iei. 7.2.3. Depozitarea, benzilor din material plastic. 7.2.4 Montajul benzilor de rost din material plastic. 7.2.5 Îmbinarea benzilor din material plastic. 7.2.6 Montajul benzilor de rost metalic. 7.2.7 Îmbinarea benzilor de rost metalice. 7.2.8 Montajul benzilor de rost la o construc�ie existent�. 7.2.9 Etan�area col�urilor. 7.2.10 Etan�area între panourile unui ecran.
8. Urm�rirea comport�rii în exploatare a rosturilor definitive. Lucr�ri deîntre�inere �i reparare.
8.1. Observa�ii vizuale �i m�suratori. 8.2. Intretinerea �i repararea rosturilor.
9. M�suri privind protec�ia �i igiena muncii.
4
10. M�suri pentru prevenirea �i stingerea incendiilor.
11. Anexa nr.1 - Studii de caz. Anex� informativ�.
12. Anena nr.2- Referin�e tehnice �i legislative.
Lista figuri Nr.crt. Denumirea
Figura nr.4.1. Tipuri de rosturi transversale – sec�iuni orizontale.
Figura nr.4.2. Pozi�ionarea rosturilor transversale de contrac�ie.
Figura nr.4.3. Baraj Eskaba – rosturi longitudinale de contrac�ie.
Figura nr.4.4. Baraj de greutate cu pinteni amonte �i aval – sec�iune transversal�.
Figura nr.5.1. Varia�ia ciclic� a deschiderii rosturilor.
Figura nr.5.2. Valori de calcul ale tas�rii la cl�direa nodului hidroenergetic Verhne – Svirskoi.
Figura nr.5.3. Tas�rile la Nodul Gorkovski.
Figura nr.5.4. Tasarea a dou� sec�ii adiacente.
Figura nr.5.5. Rosturi: a. Duble – l�rgite, b. joantive poligonale c. joantive drepte.
Figura nr.5.6. Elemente tipice la un rost de contrac�ie.
Figura nr.5.7. Distan�e între rosturi.
Figura nr.5.8. Rezultate teste.
Figura nr.5.9. Caracteristici band� dispus� intern.
Figura nr.6.1. Benzi metalice.
Figura nr.6.2. (a1, a2, b, c)
Benzi de rost din cauciuc sau material plastic.
Figura nr.6.3. Banda de material plastic cu prelungire metalic�.
Figura nr.6.4. Pan� pe conturul rostului de temperatur�.
Figura nr.7.1.a. Depozitate în siguran�� a benzilor de rost.
Figura nr.7.1.b. Protejarea benzilor de rost de ac�iunea direct� a razelor solare.
Figura nr.7.1.c. Depozitarea si manipularea benzilor de rost pe timp friguros.
Figura nr.7.2. Banda de rost montat� orizontal.
Figura nr.7.3. Fixarea de cofraj a benzi de rost.
Figura nr.7.4. Tipuri de îmbin�ri.
Figura nr.7.5. Schema de îmbinare a doua benzi din material plastic.
Figura nr.7.6. Schema de dispunere a benzilor în cofrajul betonului aferent sec�iilor al�turate.
Figura nr.7.7. Îmbinarea a dou� benzi metalice, dispuse orizontal (a) �i vertical (b).
Figura nr.7.8. Montaj banda de rost.
5
Figura nr.7.9. Elemente tip col�.
Figura nr.7.10. Etan�area între panourile prefabricate ale unui perete mulat.
Figura nr.8.1. Injectarea zonelor de beton care prezint� o slab� etan�eitate.
Figura nr.8.2. Acoperirea conturului exterior al rostului.
Figura nr.8.3. Schema de repararea a unui rost de temperature – tasare.
Figura nr.8.4. Schema de reparare a unui rost de temperature – tasare la ecluza Verhne – Svirsk.
Figura nr.8.5. Schema repara�iei rostului de temperature – tasare la ecluza nr.7 �i 13 pe canalul Volga – Don.
Anexe 1. Baraje
Nr. crt. Denumirea.
Figura nr.1.1. Pan� din beton asfaltic.
Figura nr.1.2. Schema amenaj�rii rostului de temperatur� la barajul nodului hidroenergetic Bratsk.
Figura nr.1.3. Schema unui rost orizontal din asfalt.
Figura nr.1.4. Realizarea combinat� a umpluturii unui rost de temperatur�.
Figura nr.1.5. Realizarea umpluturii rostului de temperatur� la un baraj fundat pe stânc� (nodul hidroenergetic Mamakansk).
Figura nr.1.6. Schema rosturilor de temperatur�-tasare.
Figura nr.1.7. Rost la barajul Karser–Italia.
Figura nr.1.8. Rost de temperatur� la barajul Ciniana.
Figura nr.1.9. Rost de temperatur� la barajul Piastra.
Figura nr.1.10. Rost de temperatur� la barajul Alpe Djera (Italia).
Figura nr.1.11. Rost de temperatur� la barajul Ponte d’Avio (Italia).
Figura nr.1.12. Rost de temperatur� la barajul cu contrafor�i Djinoveretto.
Figura nr.1.13. Rost de temperatur� la barajul cu contrafor�i Miranda.
Figura nr.1.14. Rost de temperatur� la barajul Grand Diksans.
Figura nr.1.15. Rost de temperatur� la barajele Salanfe, Teleperro �i Clezon.
Figura nr.1.16. Rost de temperatur� la barajul Bela Iskar (Bulgaria).
Figura nr.1.17. Rost de temperatur� la barajul Movoisin.
Figura nr.1.18. Rost de orizontal la barajul în arc El Generalisimo.
Figura nr.1.19. Rost de temperatur� la barajul Meraie (Fran�a).
Figura nr.1.20. Rost de temperatur� la barajele Roseland (Fran�a).
Figura nr.1.21. Schema unui rost de temperatur� la un baraj cu contrafor�i.
6
Figura nr.1.22. Rost de temperatur� la barajul. Plan d’Amon (Franta) amplasat pe �isturi cristaline (a) �i verzi (b).
Figura nr.1.23. Rost de temperatur� la un baraj cu contrafor�i din Argentina.
Figura nr.1.24. Rost de temperatur� la barajul Borisogleb.
Figura nr.1.25. Rost de temperatur� la barajul Menjil (Iran).
Figura nr.1.26. Rost de temperatur� la barajul cu contrafor�i Benmetir (Tumis).
Figura nr.1.27. Rost de temperatur� la barajul Catilia (Italia).
Figura nr.1.28 Rost de temperatur� la barajul cu contraforti Bai Mudjeris �i Sabbion (Italia).
Figura nr.1.29. Rost de temperatur� – tasare la barajul Sarran (Fran�a).
Figura nr.1.30. Racordarea benzilor metalice.
Figura nr.1.31. Schema de instalare a unei benzi din material plastic.
2. Ecluze.
Figura nr.2.1 Sasul unor ecluze gemene cu bajoaiere masive �i radier cu rost.
Figura nr.2.2. Rosturi de temperatu� – tasare la ecluze.
Figura nr.2.3. Sistem de bajoaier – radier în forma de caren�.
Figura nr.2.4. Tipuri de rosturi.
Figura nr.2.5. Rost vertical în radier.
Figura nr.2.6. Rost vertical în bajoaier.
3. Docuri uscate.
Figura nr.3.1. Rost de dilatare la radierul docului uscat din Gdynia – Polonia.
Figura nr.3.2. Rost de dilatare la docul uscat din Gdynia – Polonia.
Figura nr.3.3. Obturarea rostului de dilatare la docul uscat din Hamburg – RFC.
Figura nr.3.4. Sec�iune transversal� la docul uscat nr. 8 din Kiel – RFG.
Figura nr.3.5. Leg�tura articulat� pentru radierul docului uscat nr.7 �i nr.8 la Kiel – RFG.
Figura nr.3.6. Rosturi de deforma�ie a radierului docurilor uscate.
Figura nr.3.7. Amenajarea unui rost de temperatur�-tasare.
Figura nr.3.8. Rosturi de lucru la docul uscat de repara�ii de la �antierul Naval Mangalia.
Figura nr.3.9. Rosturi definitive la docurile de la �antierul Naval Mangalia.
Figura nr.3.10. Rosturi definitive în bajoaierul docului de la �antierul Naval Mangalia.
Lista tabele Nr. crt. Denumirea
Tabelul nr.5-1. Înclinarea construc�iei.
7
Tabelul nr.5-2. Deplasarea conturului lucr�rii.
Tabelul nr.5-3. Rosturi de deformatie �i deplasarea construc�iei pe terenuri compresibile.
Tabelul nr.5-4. Coeficientul de dilata�ie termic�.
Tabelul nr.5–5. Amplasarea rosturilor la unele construc�ii hidrotehnice.
Tabelul nr.5–6. Elemente ale rosturilor definitive �i comportarea acestora.
Tabelul nr.5–7. Deplas�rile benzii de rost la diferite presiuni ale apei.
Tabelul nr.6-1A. Propriet��i mecanice ale materialului plastic–pentru alc�tuirea benzilor de rost.
Tabelul nr.6-1B. Propriet��i mecanice ale unor materiale plastice pentru alc�tuirea benzilor de rost.
Tabelul nr.6-2. Propriet��i chimice ale materialelor plastice pentru alc�tuirea benzilor de rost.
8
1. Prevederi generale.
1.1. Obiectul ghidului
(1) Ghidul are drept scop s� trateze problematica rosturilor de lucru �i a celor definitive laconstruc�iile hidrotehnice privind:
a) alc�tuirea;b) alegerea elementelor de etan�are;c) între�inerea;d) reabilitarea;
(2) Se au în vedere cerin�ele de alc�tuire, tipul elementelor utilizate, materialele prev�zute,pozi�ia rostului în cadrul lucr�rii, precum �i rolul lui, temporar sau permanent.
(3) Pentru proiectare trebuie luate în considerare caracteristicile tehnice ale materialelorutilizate, cele ale structurii �i ale terenului de fundare, regimul termic, presiunea hidrostatic�, necesitatea unor lucr�ri ulterioare de între�inere.
(4) În ghid se dau elemente pentru determinarea deschiderii rostului, a sistemului de etan�area acestuia, a distan�ei dintre rosturi �i dimensiunilor elementului de etan�are. De asemenea, sunt date �i o serie de principii pentru realizarea rosturilor astfel ca s� fie asigurat� func�ionalitatea �idurabilitatea acestora.
1.2. Domeniul de aplicare
(1) Ghidul va fi aplicat în principal pentru alc�tuirea rosturilor temporare (de lucru) �i a celorpermanente (definitive), supuse presiunii apei, la construc�iile hidrotehnice, respectiv baraje, ecluze, docuri uscate etc.
(2) Principiile cuprinse în acest ghid pot fi aplicate �i la alte lucr�ri care sunt supuse presiuniiapei, ca de exemplu subsolurile unei cl�diri, rezervor de ap�, etc.
1.3. Scopul ghidului
(1) În domeniul lucr�rilor hidrotehnice sunt realizate lucr�ri de o mare diversitate �idimensiuni. Aceste lucr�ri se caracterizeaz� printre altele de faptul c� sunt supuse presiunii apei, necesitând adoptarea de m�suri tehnice care s� asigure etan�eitatea construc�iei.
(2) Ghidul are drept scop aplicarea de c�tre utilizatori a cerin�elor de baz� privitoare laproiectarea, execu�ia, între�inerea �i reabilitarea rosturilor �i define�te cerin�ele specifice activit��ii de monitorizare a evolu�iei în timp a etan��rii.
1.4. Utilizatori
(1) Prezentul ghid se adreseaz� tuturor factorilor implica�i în procesul investi�ional: proiectan�i,verificatori de proiecte, exper�i tehnici, executan�i, responsabili tehnici cu execu�ia, investitori,proprietari, administratori �i utilizatori, personalului responsabil cu exploatarea obiectivelor,operatori/agen�i economici, din domeniul construc�iilor hidrotehnice �i domeniul apelor precum �i
9
autorit��ilor administra�iei publice �i organismelor de verificare �i control (verificarea �i/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul �i/sau expertizarea lucr�rilor).
2. Terminologie �i defini�ii.
bajoaier: peretele lateral al unei ecluze sau al unui doc uscat;
band� metalic� cu compensator: banda metalic� de rost profilat� în zona centrala pentru aprelua deforma�ii orizontale;
bief : tronson al cursului de apa delimitat� de doua puncte caracteristice, de exemplu de baraje;
bief amonte sau aval : tronson al cursului de ap� aflat în amonte sau aval de lucrare;
banda de rost : fâ�ie flexibil� din metal sau material plastic de grosime mic� având lungimea mult mai mare decât la�imea care se încastreaz� în betonul construc�iilor adiacente unui rost;
camera docului: compartimentul pan� la poarta, destinat opera�iunilor la nave;
deschiderea rostului: distan�a între cele doua fe�e ale construc�iei, cu sau far� element de rost;
geometria rostului: dispunerea tuturor elementelor componente care contribuie la func�ionarea unui rost;
parament: fa�a exterioar� a lucr�rii;
parament aval sau amonte: fa�a exterioar� a lucr�rii dispus� spre aval sau amonte;
pu� de vizitare: gol pentru acces, intersectat de rost, pentru constatarea infiltra�iilor �i care permite executarea interven�iilor pentru etan�ari a rostului;
rost: - spa�iu strâmt care separ� dou� construc�ii al�turate pentru a permite deplasarea lor relativ� sub ac�iunea temperaturii sau a altor for�e exterioare (cu sau far� utilizarea unui element de rost)
rost de contrac�ie : rost prev�zut pentru a se putea produce contrac�ia betonului;
rost definitiv: rost care are durata de via�� cât �i a construc�iei;
rost de deforma�ie: rost care permite mi�carea independent� a construc�iilor adiacente;
rost de dilatare sau de temperatur�: rost prev�zut pentru a se putea produce dilatarea sau contrac�ia construc�iei sub efectul temperaturii;
rost de lucru sau de construc�ie: rost temporar între doua elemente care se betoneaz� în etape diferite, dar construc�ia va avea în final continuitate;
rost par�ial: rost care sec�ioneaza par�ial construc�ia în special spre partea superioar�;
rost de tasare: rost prev�zut pentru ca tasarea construc�iilor adiacente s� se poat� face independent;
rost total: rost care sec�ioneaz� construc�ia pe toat� în�l�imea;
sas: compartiment al ecluzei în care sunt introduse navele în vederea ecluz�rii acestora;
10
3. Rolul rosturilor de lucru �i a celor definitive în construc�iile de beton.(1) Rolul rosturilor este acela ca s� permit� mi�c�rile libere a sec�iilor construc�iei care
trebuie s� fie preluate f�r� pierdere de lichid �i controleaz� fisurarea �i consumul de arm�tur� în condi�ia în care este asigurat� impermeabilitatea lucr�rii.
(2) Modul de alc�tuire a unui rost depinde de gradul posibil de mi�care a elementeloradiacente.
(3) Condi�iile naturale (temperatura, varia�ii de temperatur�, umiditatea, atacul chimic �imecanic, ultravioletele etc.) influen�eaz� radical alegerea materialului.
(4) În perioada de construc�ie �i de exploatare a construc�iilor din beton, se producurm�toarele fenomene:
a) contrac�ia betonului în timpul înt�ririi;
b) deforma�ii din cauza varia�iilor de temperatur� care sunt cauzate de termicitatea betonului �ivaria�iile de temperatur� a aerului �i apei;
c) tas�ri inegale a diverselor p�r�i ale construc�iei generate de neomogenitatea terenului defundare �i de betonarea pe etape a lucr�rii;
(5) Acestea conduc la apari�ia de eforturi în structur� �i pentru a limita valoarea lor se prev�drosturi de deforma�ie. De fapt, rosturile sunt fisuri proiectate, localizate astfel încât s� poat� fi controlate �i tratate pentru a înl�tura orice efect negativ.
(6) Rosturile se clasific� în:
a) permanente:
i. rosturi de temperatur� în construc�iile fundate pe teren stâncos, care trebuie s�preia în principal deforma�ia orizontal� (deschiderea �i închiderea rostului).
ii. rosturi de temperatur�–tasare pentru construc�iile fundate pe un terencompresibil, care asigur� deplasarea transversal� �i vertical� independent� adiverselor p�r�i ale construc�iei.
b) temporare:i. rosturi de temperatur� – tasare denumite �i de lucru sau de construc�ie prin
care construc�ia se împarte în lamele, având în vedere volumul de beton ce sepoate turna f�r� întrerupere.
(7) Din punct de vedere constructiv, rosturile de deforma�ie permanente pot fi totaleprev�zându-se pe în�l�imea întregii construc�ii pân� la funda�ie sau par�iale, acestea fiind executate pe o în�l�ime limitat� în partea superioar� a structurii unde este posibil� o varia�ie de temperatur� a aerului mai însemnat� decât pe restul în�l�imii. Acestea din urm� se realizeaz� pentru orice teren de fundare �i sunt dispuse între rosturile de deforma�ie totale.
(8) Rosturile permanente trebuie s� se acomodeze la mi�carea relativ� dintre ploturile (sec�ii)adiacente ale structurii, având în vedere men�inerea etan�eit��ii. Mi�c�rile pot apare rapid �i de aceea banda de rost trebuie s� aib� propriet��i elastice corespunz�toare. Trebuie s� se �in� seama de dimensiunile transversale ale rostului, de care depinde alegerea calit��ii materialelor de umplere. Trebuie asigurat� o bun� adeziune cu betonul. Dac� pentru umplerea rostului se folosesc mai multe straturi, acestea trebuie s� aib� propriet��i compatibile cu cele ale stratului principal, în caz contrar, pot s� apar� desprinderi. Mi�c�rile ploturilor sunt repetate �i trebuie asigurat� rezisten�a rostului la
11
p�trunderea de aluviuni sau de�euri. Elementele de rost trebuie s� fie dimensionat pentru a rezista la presiunea lichidului.
(9) Rosturile de temperatur� – tasare creeaz� o discontinuitate complet� în arm�tur� �i beton.Între dou� ploturi adiacente trebuie creat un spa�iu suficient pentru dilatarea sau contrac�ia structurii. De aceea, propriet��ile elementului de rost, a materialului de umplere �i a celui de închidere a rostului sunt esen�iale.
(10) Rosturile de contrac�ie ale construc�iilor pot sec�iona complet sec�iunea înc� de laexecu�ie sau se poate men�ine o arm�tur� de continuitate. Rosturile pot fi prev�zute ini�ial sau induse.
(11) În unele cazuri, rosturile pot avea rolul unei articula�ii care dau posibilitatea deplas�riipe orizontal� a elementului de construc�ie.
(12) Rosturile constituie elemente importante ale unei lucr�ri �i trebuie s� aib� o calitatecorespunz�toare, inclusiv ca traseu sau la intersec�ii. Aceasta depinde în mare m�sur� de simplitatea solu�iei. Lucrarea trebuie s� fie durabil� sa aib� o durat� de via�� mare �i s� necesite cheltuieli reduse de între�inere.
(13) Elementele de rost se folosesc �i pentru asigurarea unei leg�turi impermeabile între oconstruc�ie veche �i una nou construit�.
12
4. Specificul rosturilor pentru construc�ii hidrotehnice.4.1. Construc�ii hidrotehnice
(1) Prezentul ghid se aplic� pentru rosturile construc�iilor hidrotehnice care sunt supusepresiunii apei pe durata de exploatare.
(2) În acest sens, principalele lucr�ri hidrotehnice la care se prev�d rosturi, sunt nodurilehidrotehnice cuprinzând în principal barajul, centrala �i galerii, precum �i ecluzele �i docurile uscate.
(3) Un nod hidrotehnic este solicitat printre altele de presiunea apei din amonte �i din avalcreat� de nivelul variabil al apei.
(4) O ecluz� sau un doc uscat sunt supuse presiunii apei din exterior �i din interior. Aceastepresiuni se pot manifesta în diverse combina�ii, în func�ie de situa�ia de exploatare.
(5) Sistemul de drenaj va fi conceput astfel ca s� ofere posibilitatea m�sur�rii debitelorinfiltrate prin rosturi.
(6) Este necesar ca în timpul exploat�rii lucr�rii s� existe posibilitatea efectu�rii observa�iilor�i a repara�iilor curente.
(7) Aceste lucr�ri sunt astfel concepute pentru a prezenta impermeabilitate în ambele sensuri,respectiv apa s� nu traverseze construc�ia prin rosturi sau corpul de beton.
4.2. Specificul rosturilor pentru construc�ii hidrotehnice
(1) Dimensiunile mari ale lucr�rilor hidrotehnice, �i în primul rând barajele �i varia�ia lorstructural�, impun împ�r�irea construc�iei în sec�ii (ploturi) a c�ror dimensiuni se determin� pe considerente de exploatare tehnologic�, cât �i de rezisten��. Între acestea se realizeaz� rosturi de temperatur� – tasare care au rol permanent. De asemenea, construc�ia va fi realizat� în lamele, între acestea prev�zându-se rosturi de lucru care au caracter temporar.
(2) Elementele componente ale unui rost de contrac�ie obi�nuit, de la paramentul amonte spreaval, sunt urm�toarele: pana de beton armat, tola sau banda de etan�are, pu�ul de vizitare, zona curent� a rostului (figura nr. 4.1)
a.
b.
Figura nr. 4.1. Tipuri de rosturi transversale – sec�iuni orizontale: a.–Plane joantive (barajul Guri); b –Frânte (barajul Friant); 1.–banda PVC de etan�are, 2.–mastic bituminos, 3.–tuba�ie de aer cald, 4.–pu� de vizitare; 5.–tola metalic� de etan�are; 6.–rost frânt; 7.– rampa orizontal� Ø1 ½” de injec�ii; 8.–rampa vertical� Ø 1” de injec�ii.
13
(3) Aceste rosturi trebuie s� aib� o fundamentare tehnic� adecvat� �i o execu�ie corect�,
întrucât în caz contrar apar o serie de neajunsuri în exploatarea lucr�rii �i în primul rând se produc
infiltra�ii. Acestea pot apare în diverse zone ale construc�iei acolo unde rostul temporar nu a fost tratat corespunz�tor �i la rosturile definitive care pot fi degradate din cauza solicit�rilor care nu au fost prev�zute. Pot apare astfel �i antren�ri de material care conduc în timp la sl�birea funda�iei.
(4) Construc�iile hidrotehnice se caracterizeaz� printr-o lung� perioad� de exploatare, astfelc� �i rosturile trebuie s� lucreze adecvat în acest timp, s� fie durabile �i s� necesite lucr�ri de repara�ii cât mai pu�ine.
(5) Aceste rosturi vor fi amplasate astfel pentru a preveni formarea de fisuri care pot apare laschimb�rile caracteristicilor mecanice ale rocilor din terenul de fundare sau existen�a unor neregularit��i geometrice în morfologia v�ii (Figura nr.4.2). Dispunerea rosturilor la distan�e prea apropiate de versan�i abrup�i cu muchii intrânde poate genera fisuri în beton. Este recomandabil s� fie prev�zute rosturi în zona proeminen�ei sau în zona de pan�.
Figura nr. 4.2. Pozi�ionarea rosturilor transversale de contrac�ie: a.–în zonele de schimbare a caracteristicilor mecanice ale rocilor din terenul de fundare; b.–în zonele cu proieminen�e morfologice; 1.–rost de contrac�ie; 2.– fisura; 3.–rost în zona proeminen�ei; 4.–pana de beton, r�cit� la temperatura rocii; 5.–rost rece.
(6) În func�ie de l��imea profilului transversal al unui baraj poate apare necesitatea unorrosturi de contrac�ie longitudinale în ploturile formate de rosturile de contrac�ie transversal� (figura nr.4.3).
14
Figura nr.4.3. Baraj Eskaba – rosturi longitudinale de contrac�ie
(7) Rosturile se vor prevedea �i pentru separarea centralei hidrotehnice de la piciorul aval albarajului, de corpul barajului, precum �i a conductelor de golire înglobate în corpul barajului care se prelungesc în aval.
(8) Rosturile de lucru sau de construc�ie au caracter temporar �i sunt prev�zute din cauzaformei structurii care cuprinde atât p�r�i orizontale cât �i verticale ce se betoneaz� în etape diferite �i care structural au continuitate. Între blocurile de beton adiacente, practi0c nu exist� deplas�ri (figura nr.4.4).
Figura nr. 4.4. Baraj de greutate cu pinteni amonte �i aval – sec�iune transversal�.
15
(9) În cazul unor volume mari de beton este necesar� limitarea acestora la cantitatea ce poatefi pus� în oper� f�r� întrerupere, împ�r�ind lucrarea în lamele. O lamel� este delimitat� prin rosturi de lucru fa�� de cele adiacente la care betonarea se face ulterior.
(10) De asemenea, se va avea în vedere tasarea în timp a unei lamele care ini�ial nefiindlegat� structural cu cele adiacente are o mi�care liber�, ceea ce conduce la reducerea eforturilor �i în consecin�� a cantit��ii de arm�tur� necesar�. Betonarea ploturilor adiacente se va face ulterior dup� consumarea în cea mai mare parte a tas�rilor.
(11) Între lamele trebuie asigurat� etan�area necesar� având în vedere deforma�iile care apardin contrac�ia betonului ca urmare a timpului diferit de betonare.
(12) La alc�tuirea acestor rosturi se va �ine seama de barele de arm�tur� necesare pentruasigurarea continuit��ii structurii �i care perforeaz� rostul.
(13) Dispunerea rosturilor de lucru va avea în vedere considerentele tehnologice �i dealc�tuire a structurii.
(14) Cofrarea rostului trebuie f�cut� astfel ca s� nu apar� scurgerea apei ce va antrena �iparticulele fine de material (ciment, nisip), rezultând un beton poros în dreptul acestor rosturi. De aceea nu se recomand� utilizarea cofrajelor pierdute din plas� de sârm� sau tabl� ambutisat� care conduc la aceast� situa�ie pus� în eviden�� prin cercet�ri specifice.
(15) Rostul de lucru are astfel rolul de a permite turnarea discontinu� a unor mari volume debeton, asigurând în acela�i timp cerin�ele necesare pentru a realiza ulterior continuitatea structurii.
(16) Rosturile definitive, dintre tronsoanele structurii (ploturi sau sec�ii), au rolul de a permitedeforma�ia �i tasarea independent� a acestora, de a asigura contrac�ia �i dilatarea liber� a betonului având în vedere gradientul de temperatur�, natura terenului de fundare �i modul de exploatare. Se va �ine seama de distan�a dintre rosturi în alc�tuirea elementului de rost. Solu�ia constructiv� adoptat�trebuie s� aib� în vedere alc�tuirea structurii �i durata de via�� a acesteia.
(17) Aceste rosturi pot fi de contrac�ie, dilata�ie �i de contur.
(18) Rosturile de contrac�ie transversale compartimenteaz� lucrarea hidrotehnic� în ploturi(sec�ii) independente în planuri perpendiculare pe axul construc�iei prevenind astfel formarea de fisuri. Aceste fisuri pot s� apar� din cauza contrac�iilor la înt�rirea betonului, varia�ii ale temperaturii exterioare sau tas�rilor inegale ale terenului de fundare. Aceste rosturi sunt verticale �i se extind din funda�ie pân� la coronament.
(19) Rosturile de dilatare se prev�d în principal pentru a permite schimb�ri volumentrice înstructuri care apar din cauza varia�iilor de temperatur� �i au rolul de a preveni transferuri de efort de la o zon� la alta a structurii. Astfel între aceste structuri nu se prev�d leg�turi rigide.
(20) Rosturile de contur se afl� la intersec�ia rostului de dilata�ie cu paramentul �icoronamentul structurii �i pot fi de exterior sau interior. Cele de exterior au rolul de a proteja rosturile de deforma�ie de p�trunderea apei, izbirea ghe�urilor �i valurilor �i de murd�rire. Cele de interior contureaz� înc�perile, diverse galerii etc.
(21) Alc�tuirea rosturilor se poate face în diverse variante, solu�ia de principiu prevedeurm�toarele:
a) în amonte o pan� din asfalt sau beton de ciment armat sau nearmat �i mastic bituminos;dimensiunile în plan a elementelor sunt de 0,6 m pân� la 1,5 m;
16
b) benzi din material plastic sau din metal.
(22) Pentru rosturile interioare se utilizeaz� în special benzi din material plastic.
(23) Urm�rirea comport�rii în exploatare a unor rosturi a ar�tat c� utilizarea pentru pan� aelementelor din lemn d� satisfac�ie în cazul în care se afl� permanent sub nivelul apei. În zonele cu nivel variabil al apei, elementele din lemn se distrug prin putrezire.
(24) Benzile din material plastic au o larg� utilizare fiind foarte eficiente. Distan�a fa�� desuprafa�a betonului se va adopta de cca 0,5 m la elementele din beton simplu �i de cca 0,2 m la cele din beton armat.
5. CERIN�ELE DE CONCEP�IE �I PROIECTARE A ROSTURILOR
5.1. Observa�ii asupra varia�iei deschiderii rosturilor la baraje
(1) Pentru o proiectare corect� a unui rost �i o execu�ie corespunz�toare a acestuia estenecesar s� fie cunoscute viteza de deforma�ie a rostului, m�rimea maxim� a deforma�iei �i regimul de temperatur� a construc�iei. Acestea pot fi determinate prin calcul, dar o mare importan�� o are culegerea informa�iilor privind efectul temperaturii �i lucrul rosturilor de temperatur�–tasare pe baza observa�iilor în situ. Observa�iile în natur� asupra deforma�iei rostului în perioadele de exploatare normal� a lucr�rilor hidrotehnice arat� c� m�rimea acestor deforma�ii în diversele zone ale construc�iei este diferit�. Exist� diferen�e �i în ceea ce prive�te caracterul deforma�iei în construc�ie, care are diferite condi�ii de fundare.
(2) Deforma�ia rosturilor depinde de regimul de temperatur� a construc�iei, caracteristicilefunda�iei, distan�a dintre rosturi, tipul �i dimensiunile construc�iei �i locul de dispunere a rostului în cadrul construc�iei.
(3) Deforma�iile minime ale unui rost în perioada de exploatare se observ� la lucr�rilehidrotehnice masive (baraje de greutate), dispuse pe un teren cu compresibilitate redus� (roc� stâncoas�).
(4) În perioada de exploatare, temperatura betonului variaz� în limite reduse �i se apropie devalorile multianuale ale temperaturii zonei în care este amplasat� lucrarea. Cu cât este mai izolat� partea median� a construc�iei de ac�iunea mediului înconjur�tor (aer, ap�), cu atât aceasta este mai stabil� �i în mic� m�sur� este expus� modific�rilor de temperatur� �i în consecin��, l��imea rostului de temperatur� variaz� în limite reduse în decursul unui an au.
(5) Deforma�ii mai mari se observ� în zonele exterioare ale construc�iei, care se afl� încontact cu apa sau aerul atât în amonte cât �i în aval. Varia�ia temperaturii apei în cursul unui an depinde atât de condi�iile climaterice ale amplasamentului, cât �i de adâncimea apei din bieful amonte. În toate cazurile, varia�ia anual� de temperatur� a apei lacului de acumulare la diferite adâncimi poate fi diferit�, iar m�rimea deforma�iilor din temperatur� a paramentului este mai mare decât cea din interiorul corpului construc�iei masive.
(6) De exemplu, în lacul de acumulare a Hidrocentralei Buhtarmink la adâncimea de cca. 55m, temperatura apei în decursul unui an variaz� în lunile de iarn� cu 3,0oC–3,5oC pân� la 8oC în octombrie.
(7) O ac�iune mai intens� a varia�iilor de temperatur� o va suporta partea construc�iei careeste dispus� în aval. În leg�tur� cu aceasta �i deschiderea rosturilor în aceast� zon� va fi mai mare.
17
(8) În procesul de exploatare pe m�sura ce ne îndep�rt�m de funda�ie, spre partea superioar�a construc�iei, asupra masivului de beton se manifest� tot mai puternic varia�iile de temperatur� ale apei �i aerului. Ca urmare, are loc o varia�ie ciclic� a deschiderii rosturilor de temperatur�: valoarea maxim� este la coronament �i practic neînsemnat� la baza construc�iei (Figura nr.5-1). Temperatura betonului se modific� pe o adâncime mai mare în zonele care sunt supuse nemijlocit ac�iunii varia�iei anuale a temperaturii aerului înconjur�tor.
Figura nr. 5.1. Varia�ia ciclic� a deschiderii rosturilor.
1–Varia�ia temperaturii; 2.–Varia�ia l��imii rostului de la coronamentul construc�iei;
3.–Varia�ia l��imii rostului la baza construc�iei.
(9) În aprecierea influen�ei condi�iilor climatice asupra lucrului rosturilor de temperatur�,trebuie avute în vedere urm�toarele:
a) în zonele cu climat aspru, înghe�area betonului se propag� pân� la adâncimea de 3–5 m,dep��ind zona de dispunere a rostului, ceea ce conduce la dificult��i în proiectareaacestora;
b) necesitatea lu�rii în considera�ie a unor particularit��i privind dezvoltarea deforma�iilorbetonului înghe�at prin coborârea în acesta a temperaturii sub 0oC �i apoi în perioada încare se afl� în stare înghe�at�.
(10) Experien�a barajelor amplasate pe terenuri compresibile, arat� c� o parte însemnat� atas�rii (pân� la 65 – 85 % din valoarea de calcul) se consum� în perioada construc�iei, adic� pân� la inundarea lacului. Intensitatea tas�rilor în aceast� perioad� depinde, în principal, de grosimea stratului compresibil �i de caracteristicile terenului de fundare. Cu cât este mai mic� grosimea stratului compresibil �i cu cât con�ine mai mult nisip, cu atât mai mult o parte mai însemnat� a tas�rii se consum� pe durata execu�iei. De exemplu, la centrala hidroelectric� Dubosari, dup� turnarea betonului în perioada unui an s-a consumat 85 % din tasarea de calcul. �i la alte centrale hidroelectrice fundate în condi�ii asem�n�toare, tasarea consumat� în timpul execu�iei a reprezentat 75 % – 85 % din m�rimea de calcul a acesteia. Dup� umplerea lacului în toate cazurile, intensitatea tas�rii s-a diminuat considerabil. În majoritatea cazurilor tasarea atinge valoarea de calcul în al doilea sau al treilea an de exploatare. De exemplu, la cl�direa masiv� a nodului hidroenergetic Verhne–Svirskoi, valorile de calcul ale tas�rii pot ajunge la 230 mm din efectul greut��ii construc�iei.
18
În realitate tasarea a atins 210 mm dup� doi ani de exploatare, iar în continuare acestea au fost de numai 2,0 – 2,2 mm (figura nr.5-2).
Figura nr. 5.2. Valori de calcul ale tas�rii la cl�direa nodului hidroenergeticVerhne – Svirskoi.
(11) Din observa�iile realizate la construc�iile nodului hidrotehnic Votkiski s-a constatat c�modificarea tas�rilor este neesen�ial�, iar valorile sunt comparabile cu cele ale construc�iilor asem�n�toare. Tasarea medie a unei sec�ii a hidrocentralei este de 63–119 mm, a barajului deversor de 79–110 mm, a ecluzei 73–91 mm. Intensitatea tas�rilor se atenueaz� apoi considerabil, ajungând la 0-3 mm, practic stabizându-se.
(12) În direc�ia longitudinal�, transversal cursului de ap�, înclinarea construc�iei în direc�iamalului stâng �i drept, este prezentat� în Tabelul nr.5-1.
Înclinarea construc�iei
Tabel nr.5-1
Nr. crt.
Denumirea construc�iei
Num�rul sec�iei
Înclinarea (mm/m) mal drept mal stâng
1 Cl�direa centralei hidroelectrice
1 2 3 4 5
0,09 0,13 0,05
- -
- - -
0,15 0,37
2 Baraj deversor
1 2 3 4
- - -
0,46
0,18 0,02 0,00
-
19
(13) Deplasarea conturului construc�iei este prezentat� în Tabelul nr. 5-2
Deplasarea conturului lucr�rii Tabel nr.5-2
Nr. crt. Denumirea construc�iei Deplasarea (mm)
aval amonte1. Cl�direa centralei 1,82 – 2,8 - 2. Baraj sec�ia 1
sec�ia 4 0,86
- -
0,25
(14) Din observa�iile asupra construc�iilor hidrotehnice la Nodul Gorkovski, s-a constatat c�în zona centralei �i a barajului, tas�rile sunt relativ uniforme fiind de cca. 40 mm, iar în sec�iile marginale, care se racordeaz� cu un baraj de p�mânt, tas�rile maxime sunt de 78 mm �i respectiv 63 mm (Figura nr. 5.3).
Figura nr.5.3. Tas�rile la Nodul Gorkovski
(15) Tasarea a dou� sec�ii adiacente este relativ vertical�, cu excep�ia zonelor marginale saude racordare cu cl�direa centralei unde deforma�iile sezoniere pot atinge 3-7 mm (Figura nr. 5.4).
20
a.
b.
Figura nr. 5.4. Graficul varia�iei înclin�rii construc�iei în partea malului din stânga sau a celui din dreapta. a. –Nodul hidroelectric (NHE) Votchinski 1. Sec�ia V - cl�direa hidrocentralei NHE;
2.–Sec�ia I -cl�direa hidrocentralei NHE; 3.–Sec�ia IV a barajului; 4. –Sec�ia I a barajului.
b.–NHE Voliski – 1. –Sec�ia I; 2. –Sec�ia V; 3. –Sec�ia X;
(16) M�sur�torile confirm� faptul c� modificarea deschiderii rostului de deforma�ie înconstruc�iile de beton este în strâns� leg�tur� cu varia�ia temperaturii mediului înconjur�tor.
(17) Pentru nodul hidroenergetic Chevatkinski, deplas�rile au fost urm�toarele:
a) la coronamentul barajului deversor din bieful amonte: 10 mm
b) la adâncimea de 32,3 m fa�� de coronament: 7 mm
c) la galerie �i la barajul deversor la 36,0 m adâncime
i. – fa�� de coronament: 2,5 mm ii. – la baza funda�iei: f�r� varia�ie
(17) Sistematizarea �i observa�iile f�cute asupra comport�rii unor noduri hidrotehnice arat�c� la proiectarea rosturilor de deforma�ie la construc�iile amplasate pe terenuri compresibile relativ uniforme (tabel nr.5-3), pot fi avute în vedere urm�toarele valori:
a ) l��imea rostului în radier 1 – 1,5 cm
b ) l��imea rostului la coronamentul construc�iei: 4 – 5 cm
c ) înclinarea unei sec�ii din direc�ia biefului amonte sau aval (în lungul cursului de ap�): 0,08 mm/m în�l�ime de
construc�ie
d ) înclinarea în sens longitudinal (transversal cursului de ap�): 0,8 – 1,0 mm/m în�l�ime
de construc�ie
21
Rosturi de deformatie �i deplasarea construc�iei pe terenuri compresibile
(Tabel nr.5-3) Nr.
crt.
Nodul Hidro
energetic
Con
stru
ctia
Geo
logi
a
In�l�imea (m)
Rosturi de deformatie
(cm)
Tasa
re
(mm
)
Incl
inar
e lo
ngitu
dina
la
mm
/m
Deschiderea
maxima a
rostului la
coronament (mm)
Marimea
deplasarii
(mm)
Distanta intre rosturi
(m)
Latimea rostului (cm)
1 Votkinski Hidrocentrala
Baraj
Ecluza
Argelite
Alevrolite �i umpluturi de
argila
46,0
42,1
38,0
54,5
48,0
31,0
1-24
2-24
4
93-119
79-110
73-91
dreapta 0,05-0,13
stânga 0,15-0,37 dreapta
0,46 stânga
0,02+0,18
10,0
10,0
12,0
6
17
7,6-19,4
2 Gorkovki Hidrocentrala
Baraj
Nisip mic si mare
34,5 48,0 40-78 d 1,05
s 1,08
5,5 17-36
3 Volga I Hidrocentrala
Baraj
Ecluza
Nisip 56,0
43,0
29,0-31,0
60,0
52,0
40,0-48,0
1-31
3-20
4
169
164,5
234,5
s 0,4 21,0
11,6
10,6
17,2
4 Volga II Hidrocentrala
Baraj
Ecluza
Depuneri aluvionare
59,5
40,15
30,0-33,5
60,0
52,0-61,0
30,0-52,0
31
4
160÷330
142÷200
s 0,058
d 0,72
-
10
11
-
34,5÷43,0
5 Kahovki Hidrocentrala
Baraj
Ecluza
Nisip fin din cuart
35,2
33,2
26,5
50,0
47,0
26,4
2,0÷20,0
2,0÷20,0
2,0
212
196-256
s 0,05
d 0,38
8÷11
10÷12
1,8
12,6
5.2. L��imea rosturilor
(1) L��imea rosturilor de deforma�ie depinde de geologia amplasamentului, caracteristicilegeotehnice ale terenului de fundare, dimensiunile geometrice ale construc�iei �i varia�ia temperaturii mediului înconjur�tor.
(2) La construc�iile fundate pe un teren stâncos solid, l��imea �l1 a rostului de temperatur� serecomand� s� se determnine cu rela�ia
�l1 = � x �t x 2
21 ll �
unde:
� - coeficient al dilat�rii liniare a betonului (1x10-5 – 1,2 x 10-5 /grad)
22
�t - varia�ia temperaturii mediului înconjur�tor în perioada de execu�ie �i exploatare.
l1, l2 - dimensiunea a dou� sec�ii ale construc�iei adiacente rostului.
(3) La construc�iile amplasate pe terenuri compresibile, l��imea rostului de deforma�ie sedetermin� în func�ie de caracteristicile terenului, care influen�eaz� tasarea construc�iei. L��imea rosturilor de temperatur� – tasare trebuie s� fie astfel adoptat� pentru ca s� fie evitat� ac�iunea unei p�r�i asupra alteia, care poate apare în cazul unor tas�ri neuniforme. Aceast� cerin�� poate fi determinat� orientativ cu rela�ia:
�l2 = yhl
yy�
� 21 , unde:
y1 �i y2 – tas�rile extremit��ilor unei sec�ii de lungime ly, care sedetermin� prin calcul,
hy – în�l�imea masivului de beton al sec�iei.
L��imea maxim� total� a unui rost devine:
�l = �l1 + �l2 + �l3
unde:
�l1 - deforma�ie din temperatur�;�l2 - deforma�ie diferen�iat� a tronsoanelor separate prin rosturi;�l3 - l��ime de siguran�� din cauza aproxima�iei calculelor.
(4) Pentru reducerea valorii înclin�rii (�l2) se recomand� ca punerea în oper� a betonuluiploturilor al�turate s� se fac� cât mai uniform �i s� nu se creeze diferen�e mari de în�l�ime între sec�ii.
(5) Pentru determinarea varia�iilor de temperaturi climatologice ale zonei. Pentru calculepreliminare vor fi considerate urmatoarele limite:
a) pentru construc�ii de beton �i beton armat: +300 C....- 200 C
b) pentru construc�ii metalice +400 C....- 300 C
(6) Se va �ine seama de temperatura aerului din timpul execu�iei.
(7) Modul de considerare a varia�iei de temperatura exterioar�, pentru calculul elementelor derezisten�� se va stabili în func�ie de prevederile reglement�rile tehnice specifice, aplicabile, în vigoare.
23
In tabelul nr.5-4 este dat� valoarea coeficientului de dilatare termic� a diferitelor materiale.
Coeficientul de dilata�ie termic�
Tabel nr.5-4
Material Coeficient de dilatare
pentru
..0 C
Deplasarea de temperatur� pentru 3 m (mm)
Dt=650 Dt=850
Calcar
Lemn
Caramid�
Granit
Sticl�
Beton
O�el
Bronz
Aluminiu
Poliester
PVC
Policarbonat
Acrilic
4x10-6
4�6x10-6
5�8x10-6
8�10x10-6
9�11x10-6
12x10-6
12x10-6
20x10-6
24x10-6
26=35x10-6
40-70x10-6
60-70x10-6
50-90x10-6
1,0
1,0�1,5
1,3�2,0
20�2,6
2,3�2,8
3,1
3,1
5,1
6,1
5,1�8,9
10,2�17,8
15,3�17,8
12,8�23,0
1,3
1,3�1,9
1,6�2,5
2,5�3,2
2,8�3,5
3,8
3,8
6,3
7,6
6,3�11,0
12,6�22,0
18,9�22,0
15,8�28,3
(8) În practic�, l��imea rostului se poate m�ri treptat de la valoarea din zona radierului la ceade la nivelul coronamentului.
(9) În construc�iile care se realizeaz� pe teren stâncos l��imea rostului de temperatur� se poateadopta astfel:
a) – pe fe�ele laterale pe adâncime de:
i. – 2,5 – 3,5 m la paramentul amonte 1,0 cm
ii. – 4 – 6 m la paramentul aval: 1,0 cm
b) – în zona central� a construc�iei: 0,3 – 0,5 cm
(10) În practica construc�iilor hidrotehnice pentru stabilirea m�rimii rostului de temperatur� –tasare va fi luat� în considerare �i productivitatea pentru instalarea �i extragerea cofrajelor. Pornind de la aceast� observa�ie, exist� tendin�a de m�rire a l��imii rosturilor la 10-30 cm sau chiar mai mult (pân� la 80 cm–100 cm), mult mai mare decât cea care rezult� din calcule. Dac� l��imea rostului este pân� la 5,0 cm apar dificult��i la scoaterea cofrajelor.
(11) Variantele constructive de realizare a rosturilor sunt: duble–l�rgite, joantive poligonale�i joantive drepte (Figura nr.5-5).
24
Figura nr. 5.5.Rosturi: a. duble – l�rgite, b. joantive poligonale c. joantive drepte
Rosturile duble-l�rgite (figura nr.5.6) sunt prev�zute cu suprafe�e renurate în vederea asigur�rii unei mai bune leg�turi între platuri, cu l��imea de 1,0 m – 1,5m. Ele au un efect favorabil privind r�cirea natural� a betonului. Complica�iile tehnologice ulterioare �i necesitatea cofr�rii de doua ori a aceluia�i rost fac ca aceasta solu�ie s� nu fie larg utilizat�.
Aceste rosturi se închid dup� ce caldur� de hidratare a betonului s-a degajat în mare m�sura �i fenomenul de contrac�ie s-a consumat în mare parte.
Prevederea acestui tip de rost impune asigurarea stabilit��ii fiecarui plot în parte în timpul execu�iei.
Rosturile simple joantive (figura nr. 5.7) are o larg� aplicare datorit� u�urin�ei de execu�ie �i asigur�rii rezem�rii reciproce a ploturilor ceea ce permite realizarea de structuri de baraje economice cu surplombe relativ pronun�ate. R�cirea betonului se face mai greu astfel ca la grosimi m�ri ale barajului de peste 12 m, poate s� apar� necesitatea r�cirii artificiale. Rosturile joantive pot avea o form� poligonal� pe considerentul c� se ob�ine o conlucrare mai bun� între platurile adiacente. Muchiile sunt îns� puncte de concentr�ri de eforturi �i de posibile amors�ri ale unor fisuri. In plus, realizarea redanelor implic� complica�ii suplimentare. In câmp din cauza complica�iilor de execu�ie cele mai frecvent folosite sunt rosturile joantive drepte.
La alc�tuirea unui rost se are în vedere modul de dispunere a sistemului de injectare. La barajele în arc, injectarea este obligatorie pentru asigurarea conlucr�rii între ploturi.
Figura nr. 5.6. Rosturi duble la baraje: a.–Mareges, b.–Ross, 1.–plot; 2.–rost;
3.–tol� de cupru; 4.–tub vertical de alimentare; 5.–ramp�; 6.–man�on de injectare; 7.–clapet�.
Figura nr. 5.7. Rosturi joantive: a.–cu contur poligonal – barajul Pacoima;
b.–cu fe�e riglate plane – barajul Vaiont; 1.–plot; 2. –rost; 3.–tola de cupru; 4.–tub vertical dealimentare; 5–band� Sika; 6.–tub de injectie;
7.–man�on; 8.–clapet�.
25
(12) Avand în vedere costurile �i durata execu�ei se recomand� rosturi joantive care asigur�înc� din faza de construc�ie rezemarea reciproc� a ploturilor, �i deci adoptarea unor structuri. R�cirea betonului se face îns� în condi�ii mai grele, �i la grosimi ale barajului mai mari de 12 ... 15 m poate apare necesar� r�cirea artificial�.
(13) Rosturile joantive poligonale (cu redane sau �trepi) (figura nr.5.8) î�i bazeaz� concep�iape asigurarea unei mai bune conlucr�ri între ploturile adiacente. Muchiile sunt îns� puncte de concentr�ri de eforturi �i de posibile amors�ri ale unor fisuri. În plus, realizarea redanelor implic� complica�ii suplimentare.
Figura nr. 5.8. Elemente tipice la un rost de contrac�ie: 1.– pan� de beton armat;2.– band� de etan�are; 3.– pu� de vizitare �i drenaj;
4.– vopsea bituminoas� �i carton asfaltat; 5.– dop de asfalt; 6.– sc�ri de acces în pu�.
(14) Cele mai frecvent folosite în special pentru barajele arcuite cu dubla curbur� suntrosturile joantive drepte.
(15) Dac� l��imea rostului este pan� la 5 cm apar dificult��i la scoaterea cofragului.
(16) Se recomand� s� se realizeze rosturi înguste de temperatur� – tasare la construc�iilefundate pe terenuri compresibile, în radier având deschiderea de 1,0 – 1,5 cm, iar mai sus pân� la coronament de pân� la 4-5 cm.
5.3. Distan�a dintre rosturi
(1) M�rimea distan�ei dintre rosturile construc�iei depinde de în�l�imea acesteia, felulfunda�iei �i condi�iile climatice, în primul rând de varia�ia temperaturii aerului (figura nr. 5.9).
26
Figura nr. 5.9 Distan�e între rosturi a. vedere, b. sec�iune
(2) Obi�nuit, rocile stâncoase caracterizeaz� o valoare a coeficientului de frecare cu betonulde 0,6 – 0,8. De aceea, la aceste funda�ii trebuie ca separarea construc�iei prin rosturi de temperatur� s� fie mai deas� cu luarea în considerare a particularit��ilor constructive a fiec�rei construc�ii: baraj, centrala, ecluze �.a.
(3) Astfel, de exemplu, în baraj se recomand� ca rosturile de temperatur� s� fie prev�zute lafiecare deschidere. În afar� de aceasta, rosturi care nu sec�ioneaz� toat� construc�ia pot fi realizate la fiecare 10-12 m. În cl�direa centralei hidroelectrice se vor prevedea rosturi de temperatur� dup� fiecare agregat, independent de distan�a dintre axul agregatelor. În anumite cazuri, fundamentat, când se iau m�suri la execu�ie (r�cirea apei �i pietrei sparte, alegerea m�rcii �i cantit��ii de ciment, utilizarea adaosurilor plastifiante etc.) se poate prevedea împ�r�irea cl�dirii masive a centralei hidroelectrice prin rosturi de temperatur� la fiecare al doilea agregat.
(4) Sasul unei ecluze sau camera unui doc uscat poate fi sec�ionat prin rosturi de temperatur�la fiecare 20-30 m; rosturi în bajoaier, pân� la radier, pot fi prev�zute la 10-12,5 m.
(5) Prevederea rosturilor de temperatur� are în vedere reducerea deplas�rilor �i eforturilor dintemperatur�, care pot apare în corpul construc�iei mai ales atunci când funda�ia este încastrat� în teren stâncos.
(6) În construc�iile amplasate pe terenuri necoezive, compresibile (nisipuri), distan�a dintrerosturile de deforma�ie poate fi m�rit� considerabil. În astfel de cazuri, rosturile de temperatur� pot fi �i de tasare. M�rirea distan�ei dintre rosturile de deforma�ie poate fi admis� întrucât coeficientul defrecare pe terenuri nisipoase este de 0,35 – 0,45 �i la contactul radierului cu terenul de fundare aparfor�e de frecare din deforma�iile din temperatur� �i tasare care sunt de 1,5 ori mai reduse fa�� de unteren stâncos. Pornind de la particularit��ile constructive ale fiec�rei lucr�ri (baraj, central�, ecluz��.a.) se poate recomanda distan�a dintre rosturi ca fiind de 35 – 40 m în baraj, de pân� la 60 m încentral� (la dou� agregate) �i la ecluze de pân� la 40 m (vezi �i Tabel nr.5-5).
(7) În unele tari, distan�a variaz� între 9 �i 24 m, iar pentru baraje de beton mai pu�in înalte,distan�a dintre rosturi este cuprins� între 9 �i 15 m (Tabel nr.5-6).
(8) În construc�iile dispuse pe terenuri coezive compresibile omogene (argil�) care secaracterizeaz� printr-o m�rime a coeficientului de frecare de 0,30 – 0,35, distan�a între rosturile de deforma�ie se poate lua ca �i pentru terenuri de fundare nisipoase.
(9) Prin „coeficient de frecare” (tg �) se va în�elege luarea în considerare a coeziunii,determinându-se cu rela�ia:
27
tg � = f + pc
unde:
f - coeficientul de frecare, c - coeziunea terenului, p - presiunea pe terenul de fundare în diverse ipoteze de calcul.
(10) La valori mici de 0,20 + 0,25 ale coeficientului de frecare în cazul terenurilorneomogene compresibile coezive pot apare �i tas�ri neuniforme însemnate ale construc�iei. În acest caz, num�rul de rosturi de deforma�ie (temperatur� – tasare) se recomand� a fi m�rit. O astfel de solu�ie permite s� se reduc� pericolul apari�iei de tas�ri neuniforme a diverselor p�r�i ale construc�iei. În ceea ce prive�te rosturile de temperatur� care nu se realizeaz� pe întreaga în�l�ime a construc�iei, acestea pot fi prev�zute a�a cum permite particularitatea constructiv� a construc�iei (baraj, centrala, ecluze etc.).
(11) În fosta URSS, la hidrocentrala Verhne–Svisc, barajul de 111,0 m lungime a fostîmp�r�it în trei deschideri de 37,0 m, iar în fiecare deschidere au fost prev�zute dou� rosturi de temperatur�–tasare, iar la cl�direa centralei de 117,0 m lungime nu au fost prev�zute rosturi de temperatur�–tasare. În masivul de sub nivelul apei al centralei au fost prev�zute numai rosturi de temperatur�, separând fiecare agregat. În lungul sasului ecluzei au fost realizate rosturi de temperatur�–tasare la intervale de 45,0 m, iar numai rosturi de temperatur� la fiecare 15,0 m.
(12) Se men�ioneaz� c� la nodurile hidroenergetice Kaitacosk, Ianiscosk, Raiacosk �.a., undeconstruc�iile sunt fundate pe teren stâncos �i sunt supuse unei presiuni a apei de 21,0 m la o temperatur� a aerului de pân� la -35oC, distan�a dintre rosturile de temperatur� a fost luat� de 6-8 m în baraj �i 13-15 m la cl�direa centralei. Distan�a relativ mic� între rosturile de deforma�ie a dat posibilitatea adopt�rii unei grosimi a rosturilor de 1-2 cm.
5.4. Dimensionarea benzilor de rost din material plastic
(1) Alegerea corect� a tipului de band� de etan�are pentru rosturile de dilatare �i deconstruc�ie depinde atât de modul de expunere, cât �i de presiunea apei, deschiderea rostului �i alc�tuirea structurala.
(2) Dac� pentru modul de expunere prevaleaz� propriet��ile chimice ale benzii de rost pentrucelelalte ac�iuni care conduc la solicit�ri în elementul de material plastic este necesar� dimensionarea acestora �inând seama de propriet��ile mecanice ale materialului.
(3) Având în vedere diversitatea tipurilor de band� de rost este necesar ca furnizorul s�prezinte rezultatele testelor efectuate pentru tipurile propuse privind deplas�rile înregistrate la diverse presiuni ale apei pentru diverse deschideri ale rostului. În figura nr. 5.10 sunt date unele exemple privind diagramele ob�inute luând în considerare elementele men�ionate mai sus.
28
Figura nr. 5.10. Rezultate testelor
(4) De asemenea, se pot întocmi tabele care cuprind pentru diverse tipuri de band� de rost,presiunea apei, deplasarea care se produce la întindere �i la forfecare având în vedere locul de amplasare a benzii: intern sau extern (Tabel nr.5-7).
(5) Tipul de band� de rost intern� sau extern� va fi caracterizat astfel prin elementegeometrice ca de exemplu:
– banda dispus� intern, l��ime total� (a), l��imea p�r�ii extensibile (b), grosimea p�r�iiextensibile (c), l��imea p�r�ii de fixare în beton (s), l��imea bulbului centrale (k), în�l�imea nervurilor de fixare (f) (Figura nr. 5-11).
Figura nr. 5.11 Caracteristici banda dispusa intern– banda dispus� exterior l��ime total� (a), l��imea p�r�ii extensibile (b), grosimea (c), în�l�imea nervurii de fixare (f), num�rul nervurilor de fixare (N).
29
Amplasarea rosturilor la unele construc�ii hidrotehnice Tabel nr.5-5
Nr. crt.
Nodul Hidroenergetic
HC
Presiune
statica Geologie
Temperaturi masurate 0C
Distante ( m)
Dimensiune pana
(cm) Baraj Cladirecentral
a
Ecluza
De la parament amonte la umplutura rostului
min max
Baraj Cladire 1. Bratsc 106,0 - - 22,0 - - 2,5 - 100x50
2. Buhtarminsk 67,0 gabrou -57,5 +39,7 12,0
11,5 19,0 - 4,0-5,0 4,0 30x30
3. Usti-Kamenogorsk 37,0 gabrou -57 +40,0 14,0
21,5 22,0 si 28,3
25 (12,5) rost
partial
0,8-1,8 2,3 15x15 20x20
4. Mamakansk 46,5 gabrou -60 +37,0 15,0 14,5 - 2,5 - 25x25
5. Kremenciugsk 19,5 gabron -15 +25,0 19,5 50,0
30,0÷ 32,0
15,0÷16,0
5,0 3,5 100x80 30x30
6. Kahovsk 17,0 Nisip fin si mediu -18 +32 47,0 50,0 49,07 15,9 7,3-Nmin
4,15Nmax
150x80 150x80 33x30
7. Votkinsk 23,0 Argelite, alevrolite
Argila -45 +30
48,0 (23,0-12,5) rost
partial
55,0 31,5 2,5 3,75 120x80 80x80
8. Volga II 27,0 Nisip fin -28 +35 52,0 60,0 30,0 11,5 4,0-8,5 170x140 160x110 80x80
9. Volga III 29.0 Aluviuni -38 +35 52,0 60,0 30,0 3,5 Nmax 19,0Nmin
11,4Nmax 14,6 Nmin
170x140 160x110 72x72
Elemente ale rosturilor definitive �i comportarea acestora Tabel nr.5-6
Nr crt.
Nodul hidroenergetic
Tipul barajului
�iîn�l�imea
Temperaturamedie anual�
0C
Distan�a (m)
Tipul rostului
Modul de
lucru
Între rosturile
de deforma�ie
de la paramentul amonte la
rost 1. Alpe Gera
(Italia) Ga/17,6 - 6,0 0 Band� metalic� F.B
2. Bowndari (SUA) A/119 + 10 16,0 - Band�
metalic� F.B
3. Bai Mujeris (Italia) C/62 + 13,5 22,0 1,95 Pan� asfalt F.B
4. Grand Diksance (Elve�ia)
G/284 + 10,0 12÷15 4,0 Band� de cupru
u�oare infiltra�ii
30
5. Dakan (Irak) A/116,5 + 20,0 18,0 0,3 Band� de cupru F.B
6. Gioveretto (Italia) C/87 + 10.0 18,0 1,55 Band� de
cauciuc F.B
7. Marege (Fran�a) A/84 + 14.0 16,0 - Rost l�rgit
�i injectareu�oare
infiltra�ii8. Menjil (Iran) C/102 + 20,0 14,0 0,73 Band� de
cauciuc F.B
9. Movoisen (Elve�ia) A/237 + 10.0 16,0 1,2 Band� de
cauciuc B
10. Stvlian (SUA) C/30,4 - 15,2 1,5
Band� de polivinil chlorid
B
11. Sarran (Fran�a) G/114,5 + 15,0 18,5 1,07 Pana
asfaltic� F.B
12. Sanmans (China) G/100 + 28,0 18,0 0,8
Band� de cupru �i injectare
F.B
13. Ponte d’Avio (Italia) C/65 + 25,0 22,0 1,0 Pan�
asfaltic� F.B
14. Imperial (SUA) G/13,5 Band� de
cauciuc B
A – în arc; G- de greutate; C- contrafort, FB – foarte bine; B - Bine
Deplas�rile benzii de rost la diferite presiuni ale apei Tabel nr.5-7
Tipul benzii de rost �i locul de instalare
Presiunea apei (m)
Deplasarea (mm) întindere forfecare
A. Rosturi de dilatareIntern Tip band� de rost X
X X
X X X
X X X
Extern Tip band� de rost X
X X
X X X
X X X
B. Rost de construc�ieIntern Tip band� de rost X
X X
0 – 3 mm
Extern Tip band� de rost X
X X
0 – 3 mm
31
6. Sisteme de realizare a rosturilor.
6.1. Construc�ia rosturilor de deforma�ie.
(1) De regul�, rosturile totale sau par�iale sunt verticale. Uneori, rosturile de temperatur�totale pot avea o u�oar� înclinare pe o lungime limitat�.
(2) Rosturile de temperatur� pot avea în plan traseul frânt. În acest caz, în special, în cazulfund�rii pe roc� au loc numai deplas�ri orizontale ale diferitelor p�r�i ale construc�iei.
(3) Pentru asigurarea impermeabilit��ii rosturilor de deforma�ie se realizeaz� benzi din metal,cauciuc sau material plastic, dispuse vertical �i orizontal, pene de asfalt, beton armat etc. Cele mai r�spândite sunt benzile din aram� sau alam�. În fosta URSS au fost intens utilizate penele din asfalt. În ultimul timp se utilizeaz� benzi din material plastic.
(4) Benzile de rost sunt utilizate pentru asigurarea etan�eit��ii unei construc�ii împotrivapenetr�rii apei freatice �i a presiunii hidrostatice. În combina�ie cu un beton impermeabil se asigur� impermeabilitatea întregii structuri.
(5) În afar� de impermeabilitatea acestor „bariere” �i a zonei de contact cu betonul, o mareînsemn�tate o prezint� impermeabilitatea betonului din jur. De aceea trebuie prev�zute m�suri în apropierea diafragmei care s� previn� infiltrarea apei.
(6) Pentru asigurarea posibilit��ii de control a modului de lucru a rostului de deforma�ie, seprev�d pu�uri de observare. Acestea pot fi utilizate, dac� este necesar, pentru a lua m�suri suplimentare de etan�are.
6.2. Benzi metalice
(1) Benzile din metal se utilizeaz� pentru rosturile de temperatur� ale construc�iilor fundatepe teren stâncos (Figura nr. 6.1). Acestea trebuie s� aib� o rezisten�� însemnat� la coroziune.
Figura nr. 6.1
Benzi metalice a, b: cu compensator; c- f�r� compensator
(2) În principal se folose�te arama, alama sau o�elul inoxidabil. Se men�ioneaz� ca material �iplumbul protejat cu o vopsea bituminoas�, dar numai la construc�iile de mic� în�l�ime unde nu sunt de a�teptat deforma�ii mari ale construc�iei.
32
(3) Benzile metalice profilate vor fi executate în ateliere specializate. Îndoirea foilor de tabl�va fi f�cut� cu raza minim� admis� de cca. 1–1,5 ori grosimea. Pentru a nu se crea st�ri de tensiune în zona îndoirii, profilarea se poate face cu o înc�lzire �i r�cire lent�. Înc�lzirea se face la temperatura de 500oC pentru o�el, 480oC pentru alam� �i de 1100oC pentru o�el inoxidabil. Tehnologia va fi definitivat� în uzin�. Îndoirea �i dezdoirea benzilor metalice la montaj nu se admite. Benzile trebuie s� fie cur��ate de murd�rie �i depuneri care cad la o cioc�nire u�oar�.
(4) În cazul utiliz�rii protec�iei anticorozive de 0,15 – 0,2 mm la benzile de o�el, acestea potfi utilizate numai ca o prim� band� de rost f�r� compensator, cu condi�ia s� nu fie supuse la îndoiri sau dezdoiri, întrucât se poate degrada protec�ia anticoroziv� (zincare), �i astfel banda metalic� va fi supus� unei coroziuni intense.
(5) În cazul îmbin�rii prin sudur�, banda trebuie cur��at� înainte iar dup� sudur� zonaafectat� va fi protejat� anticoroziv.
(6) Benzile de aram� se folosesc în rosturile de temperatur�.
(7) Alama prezint� plasticitate, vâscozitate, etan�ând bine rostul. Prin ad�ugarea unormateriale se pot îmbun�t��i propriet��ile anticorozive, ca de exemplu cositor.
(8) În general, construc�iile se etan�eaz� cu benzi de metal prev�zute cu compensator înforma de V, M, Z, care le permite preluarea contrac�iilor betonului f�r� afectarea func�iei lor de etan�are, dup� care urmeaz� cimentarea rostului. O serie de baraje din SUA la care rosturile au fost cimentate, temperatura medie anual� a aerului este mai mare de +6oC.
(9) Pentru limitarea protec�iei de asfalt dinspre parament, benzile metalice se prev�d dup�aceasta. Cele mai ra�ionale sunt benzile cu compensator la care ambele capete sunt încastrate în beton în compara�ie cu cele f�r� compensator la care se prevede încastrarea numai a unei ramuri, cea de a doua fiind învelit� într-un strat de bitum, ceea ce îi permite deplasarea.
(10) O mai bun� siguran�� la rosturile de temperatur� se ob�ine prin instalarea a dou� benzicu distan�a între acestea de 0,5 – 1,0 m. Benzile metalice se pot instala în construc�ii cu în�l�imea de 200,0 m sau mai mult. Materialele utilizate trebuie s� r�spund� cerin�elor prev�zute mai jos. Benzile metalice se dimensioneaz� la presiunea ce apare în cazul tas�rii umpluturii rostului. Astfel de benzi se utilizeaz� atât pentru alc�tuirea rosturilor verticale, precum �i a celor orizontale.
(11) Prevederea benzilor metalice la rosturile de temperatur� dup� o perioad� îndelungat� defunc�ionare s-a dovedit eficienta ca rezisten��, asigurând în acela�i timp impermeabilitatea rostului.
(12) Din experien�a unor lucr�ri a rezultat c� protec�ia cu material plastic a unei ramuri adiafragmei (Figura nr.6.1c) necesit� o deosebit� grij� pentru realizare, dar în timp, nu asigur� impermeabilitatea rostului �i apare o curgere a masticului asfaltic. (Exemplu. Ecluzele de la Novosbirsk).
(13) Distan�a de la umplutura asfaltic� pân� la banda metalic� în fiecare parte trebuie m�rit�în func�ie de în�l�imea construc�iei, fiind de 0,3 –1,5 m. Grosimea diafragmei metalice care limiteaz� umplutura asfaltic� cu compensator trebuie verificat� la ac�iunea masticului la deschiderea maxim� a rostului. De regul� ele se calculeaz� la întindere în punctul cel mai de jos al rostului �i în câteva puncte intermediare pe în�l�imea rostului. Benzile metalice f�r� compensator cu un cap�t încastrat �i altul liber se calculeaz� ca o bar� cu dou� reazeme cu deschiderea egal� cu cea mai mare l��ime a rostului de temperatur� sau de temperatur�–tasare, aflate sub presiunea cea mai mare a umpluturii �i deschiderea de calcul a rostului. Pe lâng� verificarea la încovoiere, grosimea diafragmei se verific� la întindere având în vedere frecarea diafragmei pe stratul de asfalt care apare la m�rirea rostului.
33
6.3. Benzi din cauciuc �i materiale plastice
(1) Benzile de rost sunt de trei tipuri:
a)- exterioare: banda se monteaz� pe extradosul suprafe�ei de beton a structurii. Acest tip deband� protejeaz� rostul de p�trunderea impurit��ilor sau a altor substan�e (figura nr. 6-2.a). Aceast� band� se întâlne�te �i la structura unde este necesar� o mai mare siguran�� ca de exemplu la centralele nucleare.
b)- interioare: banda se instaleaz� la mijlocul rostului. Dac� se produc mi�c�ri ale celor dou� sec�ii al�turate, banda are un bulb central, care îi permite unele deplas�ri (figura nr.6.2.b).
c)- de expansiune: acestea se instaleaz� atunci când betonul structurii este înt�rit. Rolul lor este acela de a men�ine rostul curat, s� nu permit� p�trunderea depunerilor de praf care poate crea disfunc�ionalit��i (figura nr. 6.2.c ).
a1 a2
b c
Figura nr. 6.2. Benzi de rost din cauciuc sau material plastic.
a1, a2 - dispunere exterioar�; b, c - dispunere interioar�.
(2) Banda de rost trebuie s� fie impermeabil�, s� prezinte o mare elasticitate �i rezisten�� �i obun� comportare la ac�iunea agresiv� a alcaliilor �i acizilor, hidrocarburilor �i uleiurilor minerale.
(3) Bulbul central trebuie s� fie amplasat în afara masei de beton, indiferent dac� seinstaleaz� intern sau extern. Bulbul nu trebuie s� fie înglobat nici m�car par�ial în laptele de ciment.
(4) Elasticitatea ridicat� �i bulbul conduc la o bun� absorb�ie a eforturilor care pot s� apar�din cauza varia�iei de temperatur� a deplas�rilor �i cea degajat� la înt�rirea betonului.
(5) Benzile de material plastic se pot folosi la rosturi de lucru sau la cele permanente. Bandase taie u�or cu un cu�it ascu�it �i se sudeaz� prin c�ldur� cu o instala�ie adecvat� chiar pe �antier.
34
(6) Astfel de benzi se utilizeaz� în special la rosturile de temperatur� �i la cele înguste detemperatur� – tasare, de 4-5 cm, la toat� construc�ia hidrocentralei, fiind supuse presiunii hidrostatice �i deplas�rii dintre blocurile de beton. În�l�imea barajului poate fi cuprins� între 50,0 �i 250,0 m.
(7) Impemeabilitatea rostului dintre elementele de beton se asigur� prin încastrarea în acestaa capetelor benzii.
(8) Cauciucul profilat trebuie dispus astfel ca s� lucreze sub ac�iunea presiunii hidrostatice.Cercet�ri în natur�, în fosta Cehoslovacie privind benzile de cauciuc au ar�tat c� durabilitatea acestora depinde de gradul de protec�ie la razele ultraviolete, ozon �i ulei mineral. În toate cazurile, benzile de cauciuc trebuie instalate astfel ca s� fie ferite de ac�iunea direct� a razelor soarelui �i de ac�iunea apelor agresive, acizi, alcalii �i varia�ia rapid� a temperaturii.
(9) Pentru astfel de benzi se utilizeaz� neoprenul, vinilinul �i alte materiale sintetice. L��imeaunei benzi de rost este în general de 15 – 25 cm.
6.4. Benzi de material plastic cu prelungiri metalice vulcanizate.
(1) Când presiunea apei este mare �i nu este permis� infiltrarea acesteia, se prev�d benzimetalice vulcanizate de corpul de material plastic (figura nr.6.3 ). Betonul nu ader� de cauciuc sau mase plastice, dar are o bun� adeziune cu benzile de metal asigurând astfel impermeabilizarea zonei.
Fig. 6.3 Banda de material plastic cu prelungire metalic�.
(2) Banda de metal conduce la lungirea drumului apei �i în consecin�� la reducereaproblemelor legate de scurgerea acesteia.
(3) Dac� se utilizeaz� �i injectarea, se îmbun�t��e�te gradul de impermeabilitate a betonului.În practic�, fisurile �i particulele se formeaz� în beton la contrac�ia acestuia, precum �i din cauza unor erori în procesul de turnare. În betonul din directa apropiere a elementului de etan�are apar scurgeri de ap� chiar dac� elementul de etan�are este impermeabil. S-a constatat c� cca.10 % din rosturi prezint� scurgeri prin beton.
(4) Pentru a elimina aceste scurgeri se poate prevedea injectarea direct� cu r��in� sau similara extremit��ii benzii de rost.
6.5. Pan� de etan�are.
(1) Pana este destinat� pentru umplerea rosturilor de temperatur� �i de temperatur�–tasare aleconstruc�iei amplasate pe orice fel de teren de fundare �i pentru orice în�l�ime. Se execut� din beton asfaltic sau din beton de ciment armat (Figura nr. 6.4).
(2) Ea este împins� de presiunea hidrostatic� din amonte pe umerii ploturilor adiacentecreand astfel o prim� bariera în drumul de infiltrare a apelor. Pentru o bun� etan�are pe suprafe�ele de contact ale penei de beton armat cu ploturile se aplic� 2-3 straturi de carton bitumat sau pânz� de iut� bitumat�.
35
Figura nr. 6.4 Pan� pe conturul rostului de temperatur�: a.-pe paramentul amonte deasupra nivelului mort; b.-pe paramentul amonte sub nivelul mort; c.-pe paramentul aval în zona de umplutur�; d.�i e.-fa�a dinspre bieful amonte.1.-pan� din beton armat;2.-foaie din zinc între straturi debitum;3.-umplutura rostului;4.-pan� din lemn;5.-ungere cu bitum fierbinte;6.-pan� din beton simplu;7.-pan� de ciment;8.-frânghie gudronat� sau pâsl�;9.-pan� din mastic special.
6.6. Umpluturi în rostul de deforma�ie.
(1) Umplutura rosturilor de deforma�ie trebuie s� asigure leg�tura cu conturul impermeabil alacestora.
6.7. Materiale utilizate pentru benzile din material plastic
(1) Materialul utilizat pentru execu�ia benzilor de rost este cauciucul. Se poate aplicaurm�toarele tipuri de cauciuc: styren butandien (SBR), etilen-propilen� monomeric� (EPDM), cauciuc cloropren (CR), cauciuc natural (NR) sau cauciuc nitrilic (NBR), etc..
(2) Având în vedere durata lung� de via�� unei astfel de lucr�ri �i faptul c� o band� de rostpractic nu poate fi înlocuit�, materialul din care este confec�ionat� banda de etan�are trebuie s� aib� o calitate foarte bun�. Repararea rosturilor în care apar scurgeri necesit� injectarea cu r��iniepoxidice sau tehnologii asem�n�toare, reprezint� o opera�iune costisitoare, astfel c� alegereacorect� a calit��ii materialului benzii de rost are o importan�� deosebit�. Propriet��ile fizice alediferitelor variante de cauciucuri depinde de tipul de elastomer utilizat.
Propriet��i mecanice
(3) În tabelul de mai jos sunt ar�tate o serie de propriet��i mecanice, cu caracter informativ(Tabelele nr.6-1A �i nr.6-1B).
36
Propriet��i mecanice ale materialului plastic –tip (SBR), pentru alc�tuirea benzilor de rost, cu caracter de recomandare
(caracter informativ)
Tabel nr.6-1A Nr. crt.
Proprietatea UM Valoarea
1. Duritate o shore A 60 ± 5 2. Rezisten�a la rupere prin întindere N/mm2 � 17,1 3. Alungirea la rupere % � 37,5 4. Rezisten�a la sfâ�iere N � 31,1 5. Modific�ri dup� 14 zile la 70oC
- rezisten�a la rupere prin întindere- alungirea la rupere- duritatea
% % o shore A
� 25 � 30 � 8
6. Compresiunea dup� 72 ore la 23o % � 10 7. Absorb�ia de ap� gr/m2 � 30 8. Rezisten�a la ozon dup� 120 ore/25
pphm /20o / 20 % sfâ�iere - nu apar fisuri
9. Modific�ri ale durita�ii la temperaturi sc�zute
- duritatea la 0o
- duritatea la -10o
shore A shore A � 5
� 8
Propriet��i mecanice ale unor materiale plastice pentru alc�tuirea benzilor de rost (caracter informativ)
Tabel nr.6-1B
Nr. crt Proprietatea UM
Sika Waterbar
PVC Tricosal Tricosal
Elastomer SBR
1. Rezisten�a la rupere prin întindere
N/mm2 � 10 � 10 � 10 � 17,1
2. Alungirea la rupere - pentru rosturi deconstruc�ie- pentru rosturi detemperatur�
N/mm2 � 200 � 300
- � 350
- � 380
- � 375
3. Duritatea - tip normal- tip înt�rit
o shore70 ± 5 70 ± 5
67 ± 5 -
62 ± 5 -
60 ± 5 -
4. Rezisten�a la sfâ�iere N/mm2 - > 200 � 90 5. Alungirea la rupere la
temperatur� de -20oC N/mm2
6. Comportarea dup� men�inerea în bitum 28 zile la 70oC (14 zile)
37
Modific�ri: - rezisten�a la rupere prinîntindere - alungirea la rupere- modul de elasticitate- duritatea
%
o shore
± 20 ± 20 ± 5,0 -
f�r� modific�ri
� 25 � 30 - � 8
7. Adeziune la metal - - - rupere în elastomer
Propriet��i chimice
(4) În Tabelul nr.6-2 sunt prezentate pentru diferitele tipuri de cauciucuri varia�ia unorpropriet��i la ac�iunea unor produse chimice. Datele prezentate sunt ob�inute pentru solu�ii concentrate la temperatura de 20o.
Rezisten�a chimic� a unor materiale plastice pentru alc�tuirea benzilor de rost
(caracter informativ) Tabel nr.6-2
Nr. crt. Produsul SBR EPDM CR NR NBR
1. Gaz natural M M E M E 2. Petrol N N M N E 3. Amoniac lichid E E E E E 4. Benzin� N N B N E 5. Ap� E E E E E 6. Diesel N N B N E 7. Kerosen N N N N E 8. Aer de la ...oC la ...oC -15 ... 70 -20 ... 110 -10 ... 90 -40 ... 70 -20 ... 709. Ulei mineral N N B N E 10. Ulei de motor N N E N E 11. Ap� pân� la ...oC 70 110 70 70 7012. Ozon M E E M M 13. Ap� de mare M E E M E 14. Hidrogen sulfurat N B M N B E – excelent; B - bun; M – moderat; N – nu
6.8. Injectarea rosturilor de construc�ie (1) Pentru etan�area �i asigurarea rezisten�ei construc�iei rosturile de contrac�ie, în special la
barajele în arc, se injecteaz�. Se urm�re�te ob�inerea unei structuri monolite prin blocarea st�rii de eforturi existente în structura nemonolitizat�. A�a cum s-a ar�tat, rosturile pot fi de doua tipuri: duble (l�rgite) �i simple (joantive). Prin aceasta se asigur� împ�r�irea unei construc�ii masive în elemente independente numite ploturi de cca.10–15mp, l��ime, cu fetele laterale orientate radial. Monolitizarea ploturilor turnate independent se realizeaz� prin injectarea rosturilor de contrac�ie care le separ�.
(2) Rosturile sunt prevazute în amonte �i în aval cu dispozitive de etan�are care au rolul de aopri infiltra�iile �i de a etan�� rosturile pentru lucr�rile de injectare. Pentru acestea se prev�d benzi de cupru sau de material plastic. Rostul este astfel împ�r�it în câmpuri de injectare (figura nr. 6.5) care
38
are în�l�imea de 10.0m:20.0m. În rost se dispun rampele de injectare �i dispozitivele de evacuare a apei �i aerului din rost în timpul inject�rii.
Figura nr. 6.5 Câmpuri de injectare la baraj Negovanu: 1. –rost dublu; 2. – rost joantiv; 3. –etan�are orizontal�.
(3) Aplicandu-se pe fe�ele radiale ale ploturilor presiunile de injectare de 4.0 atm:10.0 atmrazult� o rezultant� dirijat� c�tre amonte care poate pune în pericol stabilitatea ploturilor în special a celor marginale, puternic surplombate, fiind necesare verific�ri adecvate.
(4) Intervalul minim care trebuie, s� treac� de la turnarea ploturilor �i pan� la închiderearosturilor este de 6-8 luni. Betonarea spa�iului dintre ploturi �i injectare trebuie f�cute dup� un anotimp rece, atunci când betonul din ploturi a atins o temperatur� cât mai coborât�, situat� cu 1ºC : 2ºC sub temperatura medie anual�. Dupa betonare se efectueaz� injectarea celor doua fe�e cu suspensie de ciment.
(5) Injectarea se face cu ajutorul mansoanelor �i clapetelor la care suspensia este adus� princonducte de alimentare. Sistemul nu permite circula�ia suspensiei din rost în afar�. Se prevede un man�on sau o clapet� pentru fiecare 5.0 :15.0m de rost (figura nr. 6.6).
Figura nr. 6.6. Dispozitive de injectare: a.–man�on; b.–clapet� simpl�; c.–clapet� înglobat�; d.–clapet� cu traseu �icant;
1.–�eava 5.08 cm; 2.–�eava 2.54 cm; 3.–cauciuc moale; 4.–orificii de difuzare; 5.–tol� moale; 6. –�aib� cu �urub de prindere; 7.–�icana; 8.–bra� de prindere; 9.–bulon.
39
(6) De regul� conductele de alimentare cu suspensie (rampele), man�oanele �i clapetele sedispun orizontal �i injectarea se face de la paramentul aval (figura nr. 6.7 a,b). Va fi asigurat� circula�ia continu� a suspensiei de ciment, prev�zând o pant� spre aval pentru a face posibil� spalarea dupa injectare, în vederea unor eventuale reinjectari. Distan�a dintre rampele dispuse orizontal este de 2.0 - 4.0m. La paramentul aval se prev�d sc�ri, pasarele fixe sau mobile pentru a asigur� accesul lucr�torilor la fiecare ramp�.
Figura nr.6.7 Sistemul de dispunere a rampelor la barajele: a.–Negovanu; b.–Teliuc; c.–Vidraru;
1.–etan�are amonte; 2. –etan�are aval; 3. –etan�are orizontal�; 4. –dren; 5.–ramp� de umplere; 6.–man�on; 7.–clapet�.
(7) La barajele înalte unde injectarea de la paramentul aval devine dificil� �i periculoas�, sefolosesc scheme de utilizare a rampelor de injectare din galerii (figura nr.6.7 c) sau din pu�uri verticale care str�bat rostul (figura nr. 6.8).
Figura nr. 6.8 Dispozitive de injectare la barajul Moiry 1.–pu� de vizitare; 2.–galerie de acces; 3.–galerie de picior; 4.–etan�are amonte; 5.–etan�are aval; 6.–etan�are orizontal�; 7.–rampe cu man�oane de injectare.
40
(8) Conductele rampelor sunt metalice, cu diametrul de 25-45mm. Ele se amplaseaz� perenuri lasate de la betonare �i se fixeaz� prin bra��ri sau sudur�.
(9) Dispozitivele pentru eliminarea apei �i aerului din rost (drenuri de aer) debu�eaz� laparamentul aval. Acestea se realizeaz� sub forma unor renuri (figura nr. 6.9 a) sau a unor goluri cofrate cu un furtun de cauciuc (figura nr.6.9 b). Drenurile sunt dispuse de obicei la partea superioar� a câmpului de injectare (figura nr.6.7). Aceste drenuri pot fi realizate prin foraje orizontale executate în planul rostului de pe paramentul aval sau din galerii.
Figura nr. 6.9. drenuri de aer a.–simplu cofrat; b.–cu tub de cauciuc moale;
1.–conducta de evacuare; 2. –profil laminat;3.–tabla galvanizat�; 4. –tub de cauciuc plin cu ap� la betonare.
(10) Injectarea se execut� pe câmpuri (etaje), începand cu cele inferioare �i terminând cu celde pe coronament. Injectarea unui câmp cuprinde urmatoarele etape:
-punerea sub presiune cu apa �i verificarea etan�arii rosturilor;-injectarea propriu-zisa;-spalarea instala�iei pentru a face posibil� reinjectarea.
(11) De regul� se execut� injectarea simultan� a tuturor rosturilor dintr-un etaj. Rosturile carenu pot fi injectate vor fi �inute sub presiune cu ap�, realizând acelea�i presiuni ca �i la rosturile care vor fi injectate (figura nr. 6.10).
41
Figura nr. 6.10 etapele de injectare a rosturilor la barajul Negovanu
In acest caz injectarea porne�te de la rosturile centrale c�tre cele m�rginale (figura nr. 6.11).
Figura nr. 6.11 Schema de injectare a unui baraj A. –câmp neinjectat; B.–câmp în injectare; C–câmp injectat;
1. –rost de injectare; 2. –rost umplut cu ap�.
42
(12) Deschiderea minim� a rosturilor pentru a putea fi injectate cu suspensii fine este demin.4.0 mm.
Presiunea maxim� de injectare se limiteaz� la 7 atm (max 10 atm). Se recomand� �inerea sub presiune cu apa a câmpului superior celui injectat pentru a impiedica într-o oarecare m�sur� pierderile de suspensie prin etan��rile orizontale. Injectarea dureaz� pân� când se realizeaz� refuzul, adic� un consum de 0,2 � 1,0 l /5 minute.
(13) Opera�iunea de injectare cuprinde doua faze �i anume umplerea cu suspensie a rostului,opera�iune executat� cu pauze de 20:30 min. Pentru sedimentarea suspensiei �i apoi injectarea pân� la ob�inerea refuzului. Suspensiile au succesiv urm�toarele trepte de consisten�� exprimate prin raportul ap�/ciment: 3/1, 2/1, 1/1.
(14) Când lacul se d� în exploatare înainte de injectarea întregii structuri se va determina princalcul nivelul maxim admisibil la care deformata spre aval nu produce închiderea rosturilor neinjectate, împiedicând astfel injectarea.
(15) Consumurile medii de ciment înregistrate pentru 1m de rost sunt de 4-5 kg. Cimenturileutilizate pentru suspensii trebuie s� aib� o rezisten�� cât mai ridicat� �i o mare fine�e astfel încât 100% din granule s� treac� prin sita de 0,15mm �i 0,5% prin sita de 0,08mm.
7. 7. Execu�ia, între�inerea �i repararea rosturilor.
7.1. Cauzele principale ale infiltr�rii apei prin rosturi
(1) Principalale cauze ale infiltr�rii apei prin rosturile construc�iei sunt:
a) calitatea necorespunz�toare a lucr�rilor de construc�ii montaj la execu�ia rosturilor,
b) lipsa interven�iilor pentru între�inere acolo unde se observ� defecte,
c) vâscozitatea necorespunz�toare a masticului penei asfaltice,
d) execu�ia necorespunz�toare a umpluturii rostului,
e) execu�ia necorespunz�toare a penelor de asfalt realizate din frânghie gudronat� sau dindiafragme metalice f�r� compensator,
f) dispunerea incorect� a umpluturii în rostul de deforma�ie. În acest caz, p�trunderea apeipoate avea loc prin aceast� umplutur�. Aceast� situa�ie poate avea loc la instalareapieselor metalice înglobate ale stavilelor, gr�tarelor etc., în ni�e etc. În aceste cazuri,p�trunderea apei poate avea loc prin betonul de monolitizare a pieselor înglobate.
(2) În timpul beton�rii, nu trebuie s� se scurg� lapte de ciment prin îmbin�rile cofrajuluiprevenind formarea de goluri în beton �i murd�rirea benzii. Calitatea betonului în jurul benzii este esen�ial� pentru a asigura impermeabilitatea.
7.2. Execu�ia lucr�rilor.
7.2.1. Controlul zonei suprafe�ei rostului.
(1) Controlul zonei rostului este esen�ial �i trebuie s� �in� seama de urm�torii factori.
a) înal�imea rostului s� fie conform specifica�iilor tehnice specifice,
b) s� fie permis� asigurarea continuit��ii rostului,
c) opera�iunile de montaj inclusiv cele care prezint� dificultate s� poata fi corectexecutate,
43
d) lucr�rile ascunse trebuie inspectate înainte de a fi acoperite,
e) dificult��ile �i costurile mari pentru rectificare pe care le prezint� uneleelemente.
7.2.2 Preg�tirea execu�iei.
(1) O preg�tire inadecvat� a suprafe�ei zonei rostului reprezint� cauza principal� adefec�iunilor care apar la sistemul de rosturi.
(2) Vor fi îndep�rtate praful, particole depuse, umiditatea, uleiurile, gr�simile �i produselecorodate. Suprafe�ele contaminate vor fi cura�ate. Protec�ia elementelor de rost vor fi îndepartate numai înainte de punere în oper�.
7.2.3. Depozitarea benzilor de material plastic.
(1) La livrare pe �antier, banda de rost trebuie s� fie desc�rcat� cu aten�ie �i inspectat�imediat în ceea ce prive�te cantitatea �i integritatea, inclusiv forma �i dimensiunile. Înainte de instalare, benzile de rost trebuie depozitate în siguran��, pe pale�i, platforme de beton etc. �i protejate de contaminare sau deteriorare (figura nr. 7.1. a).
(2) Benzile de rost vor fi protejate de ac�iunea direct� a razelor solare, în special vara, prinacoperire (figura nr. 7.1 b). Iarna, benzile de rost se depoziteaz� în spa�ii acoperite, dac� este posibil, �i transferate într-o camer� înc�lzit� unde sunt men�inute cel pu�in o zi înainte de instalare, pentru camanipularea �i instalarea s� fie f�cute mai u�or, fiind astfel mai pu�in expuse degrad�rii (figura nr.7.1 c).
a b
c
Figura nr.7.1. Depozitarea �i protec�ia benzilor de material plastic.
a.–pe platform�, b.–sub acoperi�, c.–în magazie.
(3) Protec�ia benzilor de rost va fi îndepartat� numai înainte de utilizare.
44
7.2.4. Instalarea benzilor de rost din material plastic.
(1) Impermeabilitatea rostului este determinat� �i de modul de instalare a benzii. Aceasta estefoarte vulnerabil� în timpul montajului.
(2) Este esen�ial s� fie respectate indica�iile produc�torului �i ale proiectului. Secven�ele derealizare a construc�iei vor fi astfel e�alonate pentru a fi asigurat accesul la rost �i eliminarea intersec�iei cu oricare alte activit��i.
(3) Benzile de rost nu trebuie instalate dac� au suferit deforma�ii care fac impropriefunc�ionalitatea lor. Instalarea trebuie s� fie f�cut� f�r� a crea încre�ituri sau distorsiuni. Deforma�iile pot apare în timpul depozit�rii sau manipul�rii. Acestea trebuie corectate prin întindere cu un tratament termic. Instalarea se va face numai la temperaturi de peste 0oC, iar condi�iile atmosferice s� nu afecteze instalarea sigur� a întregului sistem de etan�are.
(4) Instalarea trebuie s� fie f�cut� în pozi�iile specificate, simetric� fa�� de axul rostului �iastfel fixat� ca pozi�ia s� nu se schimbe sau s� se produc� mi�c�ri în timpul lucr�rilor de betonare.
(5) Distan�a minim� fa�� de arm�tur� va fi de cel pu�in 20 mm.
(6) Este important s� se asigure ca centrul benzii de rost s� fie amplasat în centrul rostului �ic� nu se va deplasa fa�� de axul rostului când betonul se pune în oper�. Acest aspect ridic� probleme mai ales atunci când presiunea betonului este mare.
(7) Betonul de sub banda de rost trebuie s� fie vibrat în timpul punerii în oper�, în cazcontrar apar zone poroase, cavit��i, cuiburi, etc.
(8) Când banda de rost este montat� orizontal, marginile trebuie ridicate pentru a prevenicaptarea aerului (figura nr.7.2). Num�rul de ridic�turi longitudinale trebuie minimizate pentru a reduce posibilitatea de captare a aerului de c�tre band�.
Figura nr. 7.2. Band� de rost montat� orizontal.
(9) Odat� ce banda este fixat� în beton pe o latur�, cealalt� trebuie s� fie ulterior cur��at�pentru a ne asigura c� sunt îndep�rtate corpurile ascu�ite.
(10) Fixarea de cofraj se poate face cu întreruperea acestuia (Figura nr.7.3 a, b) sau f�r�întrerupere acestuia (Figura nr. 7.3 c).
45
Figura nr. 7.3 Fixarea de cofraj din lemn a benzi de rost (dimensiuni în mm). a, b–cu întreruperea cofrajului; c.–f�r� întreruperea cofrajului.
1.–sprijiniri metalice; 2.–elemente de cauciuc; 3.–band� de rost; 4.–cofraj; 5.–foaie metalic�; 6.–scândur�; 7.–bitumare; 8.–col�ar.
(11) Benzile de rost cu benzi metalice vulcanizate au goluri care servesc la instalare.
7.2.5 Îmbinarea benzilor din material plastic.
(1) Cele dou� extremit��i ale benzii care trebuie sudate se vor preg�ti asigurându-ne c� suntbine ajustate �i prin sp�lare cu ap� sau cu solvent care nu con�ine ulei.
(2) Lama care se înc�lze�te trebuie s� fie curat� �i a�ezat� în pozi�ie sigur�, care s�-i permit�înc�lzirea.
(3) Lama înc�lzit� trebuie pus� în contact cu ambele suprafe�e care trebuie sudate �i semen�ine în aceast� pozi�ie cca. 20 sec. PVC trebuie topit local f�r� ardere sau carbonizare.
(4) Se îndep�rteaz� lama înc�lzit� cu o mi�care în sus �i se aduc în contact cele dou�suprafe�e în stare lichid�. Se men�ine contactul timp de 20 sec., în timp ce se asigur� presarea.
(5) Când zona ce trebuie sudat� se r�ce�te se poate testa sudura prin îndoirea benzii.
(6) Dac� nu se execut� alt� sudur�, se va cur��a lama cu o pânz� cât timp este înc� cald�.
(7) În acest mod pot fi realizate diferite tipuri de intersec�ii: în L �i T, plane �i verticale, încruce: (Figura nr. 7.4.).
46
Figura nr. 7.4 Tipuri de îmbin�ri
(8) Dac� vulcanizarea se face prin suprapunerea capetelor benzii, este necesar� t�iereamarginilor sub un unghi de 20o lipirea cu o substan�� adecvat� înc�lzit� la 144o C �i vulcanizat� pe loc. Condi�ia tehnic� pentru îmbinare prin vulcanizare fierbinte este aceea ca rostul s� reziste la îndoire sub un unghi de 180o în jurul unei bare cu diametrul de 5,1 cm. În exemplul dat, l��imea este de 50–70 mm. Te�irea la 20o a capetelor care se îmbin� se realizeaz� astfel ca banda B s� se suprapun� cu banda A (figura nr. 7.5)
(9) Îmbin�rile benzilor de rost se fac de regul� în ateliere specializate. Numai îmbin�rile capla cap se pot face pe �antier.
Figura nr. 7.5 Schema de îmbinare a doua benzi din material plastic.
47
7.2.6. Montajul benzilor de rost metalice.
(1) Benzile metalice cu compensator se fixeaz� în ploturile construc�iei care se betoneaz�succesiv. Ele sunt eficiente dac� la montaj se are în vedere modul de execu�ie a beton�rii.
(2) Prima jum�tate a benzii se încastreaz� în betonul plotului care se toarn� primul, iarcealalt� jum�tate se men�ine în a�teptare pentru încastrare în plotul adiacent (Figura nr. 7.6 ).
Figura nr. 7.6 Schema de dispunere a benzilor în cofrajul betonului aferent sec�iilor al�turate. a. – nerecomandat; b. –recomandat
(3) Pentru asigurarea posibilit��ii de cimentare prin injectare a rostului, în beton se monteaz�tubulatura prin care solu�ia de injectare va p�trunde în rost.
7.2.7. Îmbinarea benzilor metalice.
(1) În cazul în care benzile metalice sunt în prelungire, acestea se îmbin� prin sudur�suprapunându-se pe min. 5,0 cm cu utilizarea de electrozi corespunz�tori.
(2) Îmbinarea a dou� benzi metalice, dispuse orizontal (Figura nr.7.7 a) �i vertical (Figuranr.7.7 b), fiecare lucrând independent va fi f�cut� în unghi drept sau dup� o raz�.
Fig. 7.7 Îmbinarea benzilor metalice, dispuse orizontal �i vertical (a) sau numai vertical (b)
1. –band� vertical�; 2– band� orizontal�; 3. –îmbinare sudat�; 4. –band� vertical� cu compensator.
(3) Pentru aceasta este necesar� o pies� suplimentar� pentru racordare. Aceast� pies� sesudeaz� de benzile metalice care trebuie unite.
48
7.2.8. Montajul benzilor de rost la o construc�ie existent�.
(1) Înainte de a monta clemele de rost vor fi avute în vedere urm�toarele:
a) prinderea sigur� a bol�urilor sau ancorelor în peretele existent,b) verificarea lungimii bol�urilor,c) verificarea dac� clema se potrive�te,d) cur��area bol�urilor �i piuli�elor,e) cur��area suprafe�ei de montaj,f) dac� se utilizeaz� cleme va fi marcat� pozi�ia bol�urilor �i vor fi executate g�urile.
(2) Montajul are în vedere faptul c� dispozitivul de etan�are între dou� construc�ii se va faceîn linie dreapt� (figura nr.7.8). Lungimea minim� pentru a realiza conectarea este de 20,0 cm de fiecare parte. Va fi avut în vedere urm�torul flux tehnologic:
a) montarea benzii de rost,b) montarea benzii de col�,c) montarea altor benzi de la col� spre centru,d) fixarea piuli�elor aplicând un moment de strângere adecvat,e) strângerea piuli�elor a doua zi cu un moment adecvat din cauza relax�rii cauciucului.
Figura nr. 7.8 Montajul benzii de rost la o construc�ie existent�
(3) Alegerea tipului clemei depinde de presiunea apei, tipul benzii de etan�are �i deplas�rileacesteia. În general, clemele se utilizeaz� pentru condi�ii grele întrucât nu se prev�d goluri în elementul de etan�are, iar ancorarea se face la o distan�� relativ mare.
(4) Din cauza neregularit��ilor suprafe�ei pot s� apar� scurgeri de ap� între suprafa�a de betonsau metal �i elementul de rost din material plastic. Pentru a preveni aceasta, se va monta între elementul de rost �i suprafa�a betonului sau metalului a unui material flexibil din cauciuc sau din mas� plastic�.
49
7.2.9. Etan�area col�urilor.
(1) Vor fi utilizate elemente de rost tip col�ar. Trebuie garantat� o îndoire de 100 % (Figura nr. 7.9 ).
Figura nr. 7.9 Elemente de rost tip col�ar
7.2.10. Etan�area între panourile unui ecran.
(1) Pentru pere�ii mula�i se poate folosi un dispozitiv de rost asem�n�tor unei palplan�e carese instaleaz� la extremitatea unui panou. Extragerea acestui dispozitiv se face printr-o manipulare lateral�.
(2) Acest dispozitiv are trei func�ii care conduc la îmbun�t��irea comport�rii lucr�rii:
a) ghidarea la execu�ie �i conlucrarea panourilor;
b) cofrare pentru panoul la care se toarna betonul;
c) etan�eitate prin posibilitatea de a instala cu usurin�� o banda de rost între doua panouriadiacente.
(3) Prin instalarea dispozitivului de rost se asigur� protec�ia mecanic� a panoului existent întimpul excav�rii panoului adiacent. Prin aceasta se va ob�ine o calitate �i o geometrie bun� a rostului dintre panouri. Banda de rost va avea o l��ime de minim 15 cm.
(4) In cazul folosirii de panouri prefabricate, pentru etan�area rostului se utilizeaz� o band�de rost în bulbi ce pot fi umplu�i prin injectare sub presiune (figura nr. 7.10).
Figura nr. 7.10 Etan�area între panourile prefabricate ale unui perete mulat
50
8. Urm�rirea comport�rii în exploatare a rosturilor definitive. Lucr�ri de între�inere �ireparare.
(1) Pentru efectuarea între�inerii este necesar s� fie cunoscut� în orice moment starea rostuluiprin urm�rirea comport�rii în exploatare. Aceast� urm�rire trebuie s� fie cuprins� în instruc�iunile care se elaboreaz� pentru Urm�rirea Comport�rii Construc�iilor (UCC) elaborandu-se graficul de inspectie.
8.1. Observa�ii vizuale �i m�sur�tori
(1) Aceasta activitate va avea în vedere urmatoarele:
a) starea betonului care limiteaz� un rost: degrad�ri, fisuri, cr�p�turi, desprinderi de betoane,striviri, etc.
b) continuitate (liniar� sau curbilinie),c) denivelare, forfecare, strivire,d) refulare de material, depunere de calcit�, prezen�a vegeta�iei, depuneri organice,e) evolu�ia l��imii rostului,f) apari�ia infiltra�iilor,g) debite de ap� care se scurg prin rost,h) turbiditatea apei infiltrate,i) starea penei asfaltice sau din beton.
(2) Vor fi specificate eventualele interven�ii care au fost efectuate asupra rostului modalitateade lucru �i eficien�a acestora, precum �i evolu�ia în timp a fenomenelor observate care va fi cuprins� în referatul de inspec�ie. Se vor identifica rosturile la care între�inerea a fost defectuaos�.
(3) Efectuarea inspec�iilor va avea loc semestrial (sezon cald, sezon rece) �i obligatoriu dup�fiecare viitur�.
(4) Inspec�iile ocazionale vor fi f�cute dup� seisme, cu intensitatea în amplasament mai marede 5 grade pe scara MSK, viituri la care debitul a fost mai mare decât cel de calcul, incidente, accidente sau avarii.
(5) Rezultatele �i concluziile inspec�iilor tehnice vor fi trecute în jurnalul evenimentelor carese p�streaz� la Cartea Construc�iei.
8.2. Intre�inerea �i repararea rosturilor
(1) Degradarea elementului de închidere a rostului conduce la penetrarea apei, cu efectedistructive cunoscute. Cauzele generale ale degrad�rii acestor elemente, sunt:
a) proiectarea necorespunz�toare a alc�tuirii,b) grosime insuficient�,c) substrat necorespunzator,d) adeziune slab�,e) elasticitate redus�,f) lipsa aderen�ei cu elementele al�turate,g) beton adiacent de clas� redus�,h) îmb�trânirea în timp a unor elemente,i) schimbarea condi�iilor de exploatare.(2) Pentru a îmbun�t��i comportarea în exploatare se vor elabora instruc�iuni de între�inere.
51
(3) Lucr�rile de între�inere presupun activit��i prin care se intervine asupra rostului asigurândpe cât posibil un acces simplu. Se întreprind ac�iuni de cur��ire, înlocuirea materialelor degradate sau îmb�trânite etc.
(4) Dac� lucr�rile de între�inere sunt mai complexe se va trece la repararea rostului.
(5) În special, în cazul în care se constat� infiltra�ii de ap� prin rosturi, trebuie întreprinselucr�ri de repara�ii. În prealabil vor fi f�cute investiga�ii prin care s� fie puse în eviden�� cauzele apari�iei infiltra�iilor.
(6) În exploatare pot apare diferite situa�ii care necesit� adoptarea de solu�ii de reparareadecvate:
a) –injectarea zonelor de beton care prezint� o slab� etan�eitate; forajele pentru injectare vor firealizate �i în afara zonei permeabile (figura nr. 8.1);
Figura nr. 8.1 Injectarea zonelor de beton care prezint� o slab� etan�eitate
b)-acoperirea conturului exterior al rostului cu material de etan�are elastic, prin astuparea acestuia; (Figura nr.8.2);
Figura nr. 8.2 Acoperirea conturului exterior al rostului
52
c)-astuparea rostului �i injectarea masticului bituminos în pana de bitum; scurgerea acestuia prin rost este astfel stopat� (Figura nr.8.3);
Figura nr.8.3 Schema de repararea a unui rost de temperatur� – tasare. (ecluza de la nodul hidroelectric Volgograd) a.– situa�ia ini�ial�; b.-dup� repara�ie.
1. –band� de rost; 2.– pâsl�; 3 – rost; 4.– gaur� de 46 mm; 5. – beton; 6. – mastic asfaltic; 7. – band�de material plastic acoperit� cu o plac� metalic�; 8.– bol�uri de ancoraj;
9. – band� de cauciuc; plac� metalic�; �aib� din material plastic, cornier 75x50x5.d)-realizarea unei noi etan��ri a rostului (Figura nr.8.4). În cazul în care exfiltra�ia apei prin rosturi a condus �i la antrenarea particulelor fine din terenul de fundare, acesta trebuie consolidat prin injectare (Figura nr. 8.5).
Figura nr. 8.4 Schema de reparare a unui rost de temperatur�–tasare la ecluza Verhne –Svirsk. a.–situa�ie initiala; b.–dup� repara�ie. 1.–band� metalic�; 2.–franghie; 3.–rost; 4.–band� metalic�; 5.–bitum; 6.–bol�uri de ancoraj; 7.–g�uri de foraj pentru p�trunderea prin pompare a masticulului în pana; 8.–idem în rost; 9 –scândur�.
53
Figura nr. 8.5 Schema repara�iei rostului de temperatur�–tasare la ecluza nr.7 �i nr.13 pe canalul Volga – Don. a.–vedere general�; b.–acoperirea rostului longitudinal; c.–pan� în dreptul rostului longitudinal al radierului; d.– injector de bitum; 1.– injector; 2.–compresor; 3.–cuv� pentru înc�lzirea bitumului; 4.–cuv� pentru combustibilul lichid; 5.–pompa pentru combustibil; 6.– �evi pentru cuplarea la injector; 7.–rosturi transversale; 8.–rost longitudinal în radier; 9.–foraje pentru injectare; 10.–umplere cu mortar de ciment; 11.–foraje pentru silicatizarea terenului de fundare; 12.–mastic asfaltic.
- completarea penei de mastic bituminos prin înc�lzire �i injectare sub presiune (cca. 6atm) de bitum fierbinte, men�inând presiunea timp de 12-18 ore.
9. M�suri privind protec�ia �i igiena muncii.
(1) Punerea în oper� a bitumului �i masticului asfaltic fierbinte �i de asemenea cu diversesubstan�e corozive sau inflamabile, sau care con�in solven�i toxici, prezint�, pentru lucr�tori, un pericol deosebit în special în ceea ce prive�te v�t�marea pielii. Vor fi luate m�suri tinând seama de specifica�iile produc�torului.
(2) Pentru depozitarea de�eurilor sunt necesare locuri sigure respectând regulile specifice.Este necesar� asigurarea ventil�rii �i iluminarii spa�iului, adoptarea unui echipament de protec�ie adecvat �i stabilirea de reguli de manipulare �i montaj a elementelor de rost.
(3) De asemenea, îmbinarea prin vulcanizare sau sudur� a benzilor necesit� m�suri adecvatepentru protec�ia muncii.
(4) La elaborarea proiectelor pentru realizarea hidroizola�iilor vor fi alese utilajeletehnologice care vor asigura cele mai sigure condi�ii de lucru.
(5) Documenta�ia trebuie s� cuprind� urm�toarele:
a) modul de realizare în siguran�� �i f�r� v�t�mare a lucr�rilor în toate por�iunile �i etapele �iîn locurile de lucru izolate
54
b) deservirea igienico-sanitare a lucr�torilor,
c) asigurarea condi�iilor de lucru pe timp friguros,
d) realizarea unei ilumin�ri suficiente a locurilor de lucru, înc�perilor, teritoriului,
e) prevederea utilajelor �i echipamentelor specifice.
(6) Lucr�rorii trebuie s� aib� îmbr�c�minte �i înc�l��minte adecvate, ochelari. De asemenea,se va face instructajul privind protec�ia muncii cu caracter general �i specific privind activitatea care este desf��urat�.
(7) Vor fi tratate printre altele urm�toarele aspecte:
a) cauzele traumatismelor ce pot apare,
b) metode privind manipularea �i punerea în oper� a produselor,
c) reglement�ri tehnice specifice, aplicabile, în vigoare, privind protec�ia muncii lapreg�tirea suprafe�elor pe care se aplic� hidroizola�ia, execu�ia acesteia, lucrul cumateriale corozive, fierbin�i, spume, gudron, etc.
10. M�suri pentru prevenirea �i stingerea incendiilor.
(1) Incendiile se pot produce atât în baza de produc�ie, cât �i la lucrarea propriu-zis�. Deaceea sunt necesare regulamente specifice. Regulamentele vor detalia �i vor trata aspectele specifice privind execu�ia sau repararea rosturilor cuprinzând �i elemente general valabile pentru prevenirea incendiilor. Se vor respecta actele normative i reglement�rie tehnice specifice privind prevenirea �i stingerea incendiilor, aplicabile, în vigoare.
(2) În acest sesns va fi prev�zut ca toate drumurile de pe teritoriul bazei de produc�iedestinate ma�inilor de pompieri trebuie s� fie men�inute libere �i în stare bun�.
(3) În înc�perile de lucru va fi un iluminat corespunz�tor, f�r� improviza�ii.
(4) Toate lucr�rile vor fi coordonate de persoane înstruite corespunz�tor în privin�a protec�ieicontra incendiilor, acestea având obliga�ia s� anun�e organele de pompieri în cazul apari�iei unor evenimente.
(5) Baza de produc�ie va fi dotat� cu leg�turi telefonice, semnale acustice �i panouri PSI cares� cuprind� dot�rile minime pentru o prim� interven�ie în cazul apari�iei unui incendiu.
(6) Materialele necesare unui rost sunt în general inflamabile �i se va �ine seama de acestaspect la organizarea tehnologiei de execu�ie.
(7) Se va avea în vedere ca s� nu fie permis accesul persoanelor str�ine. În cazul lucrului cumateriale ce prezint� pericol de aprindere, schelele se vor face din material incombustibil, se va interzice aprinderea focului în apropiere, existen�a fl�c�rilor deschise, fumatul �i s� fie asigurat� o ventila�ie corespunz�toare.
(8) Sudura nu se va face în locuri înguste, neaerisite. Uscarea cu flac�ra nu va fi admis�.
55
11. Anexa nr.1 - Studii de caz. Anex� informativ�.1. Baraje
Figura nr.1.1.–Pan� din beton asfaltic a.–Vedere general�, b.–Profil de beton armat, c.–Izolator din azbociment.
1.–band� metalic�; 2.–bare pentru înc�lzire; 3.–protec�ie de 2-3 mm; 4. – izolator din asbociment; 5. – element de beton armat; 6. – frânghie gudronat� sau pâsl�.
Figura nr.1.2. Schema amenaj�rii rostului de temperatur� la barajul nodului hidroenergetic Bratsk. 1.–element din beton armat; 2.–strat de asfalt turnat la rece; 3.–band� de alam� cu compensator; 4.–pan� din asfalt; 5.–pu� de observare; 6.–galerie; 7.–rost l�rgit; 8.–ancoraje pentru sus�inerea
electrozilor; 9.–scar�; 10.–electrozi pentru înc�lzire.
56
Figura nr. 1.3. Schema unui rost orizontal din asfalt. 1.–umplutur� din zgur� cu liant asfaltic; 2.–element de sus�inere a izolatorului; 3.–mastic asfaltic;
4.–arm�tura; 5.–bitum; 6.–izolator; 7.–band� metalic�; 8.–electrod; 9.–asfalt turnat la rece.
Figura nr. 1-4 Realizarea combinat� a umpluturii unui rost de temperatur�. 1.–asfalt turnat la rece; 2.–band� metalic� f�r� compensator; 3.–mastic asfaltic; 4.–protec�ie cu bitum; 5.–pan� asfaltic�; 6.–ancoraje metalice pentru band� de cauciuc; 7.–construc�ia metalic�
pentru sus�inerea benzii de cauciuc; 8.–band� de cauciuc.
57
Figura nr. 1.5. Realizarea umpluturii rostului de temperatur� la un baraj fundat pe stânc� (nodul hidroenergetic Mamakansk).
1.–pan� asfaltic� cu band� metalic�; 2.–band� metalic�; 3.–zon� de cimentare prin injectare; 4.–foraje pentru drenaj.
Figura nr. 1.6 Schema rosturilor de temperatur�-tasare. a.–rost îngust; b.–rost cu l��ime mare; c.–rost mixt;
1.–band� metalic�; 2.–canale pentru injectarea ini�ial�; 3.–supap� pentru o a doua injectare; 4.–sistem de conducte; 5.–umplutur� de contur; 6.–supape pentru repetarea inject�rii.
58
Figura nr. 1.7. Rost la barajul Karser – Italia. 1.–tencuial� pe baz� de ciment; 2.–plac� din beton armat; 3.–frânghie gudronat�;
4.–torcret; 5.–band� de cupru; 6.–ancoraje; 7.–dren 20 cm; 8.–rost.
Figura nr. 1.8. Rost de temperatur� la barajul Ciniana. 1.–plac� de beton armat; 2.–hidroizola�ie; 3.–ancoraje; 4.–band� din cupru;
5.–pu� de observare ; 6–rost.
59
Figura nr. 1.9. Rost de temperatur� la barajul Piastra. 1.– element din beton-armat; 2.–mastic asfaltic; 3.–pu� de observare;4.–band� de cupru.
Figura nr. 1.10 Rost de temperatur� la barajul Alpe Djera (Italia). 1.–foaie metalic� 1,4 x 6 m; 2.–cornier 120 x 80 x 12; 3.–ancoraje;
4.–band� metalic� în grosime de 3 mm.
Figura nr. 1.11. Rost de temperatur� la barajul Ponte d’Avio (Italia). 1.–pan� din beton armat; 2.–suprafa�� cur��it�; 3.–pânz� cu sticl� în trei straturi; 4.–pan� de asfalt;
5.–bare pentru înc�lzire electric�; 6.–dren;7. –�eav� 10 cm pentru introducerea bitumului; 8.–van�; 9. –�eav� pentru evacuarea apei din dren; 10.–band� de zinc f�r� compensator.
60
Figura nr. 1.12. Rost de temperatur� la barajul cu contrafor�i Djinoveretto. 1.–pan� din beton, 2.–band� de cauciuc; 3.–�eav� din cauciuc; 4. –dren; 5.–past�.
Figura nr. 1.13. Rost de temperatur� la barajul cu contrafor�i Miranda. 1.–band� de cupru cu compensator; 2.–supap�; 3.–tub 127 mm pentru introducerea bitumului.
61
Figura nr. 1.14. Rost de temperatur� la barajul Grand Diksans. 1.–pan� din beton armat; 2.–vopsire cu bitum; 3.–placare cu bitum;
4. –foaie metalic� între pl�cile de bitum; 5. –band� de cupru cu compensator.6.–band� de o�el cu compensator; 7.–pu� de observare; 8. –dren; 9. –scar�.
Figura nr. 1.15. Rost de temperatur� la barajele Salanfe, Teleperro �i Clezon. 1.–band� de cupru cu compensator; 2.–pan� de asfalt 15 cm; 3.–dren; 4. –galerie de leg�tur� de 60 cm l��ime, cu dren; 5.–pu� de observare.
62
Figura nr. 1.16. Rost de temperatur� la barajul Bela Isker (Bulgaria). 1. –tol� de cupru; 2.- pan� de asfalt; 3.- protec�ia paramentului amonte; 4.–band� de cupru; 5.–dren;
6.–pu� de observare.
Figura nr. 1.17. Rost de temperatur� la barajul Movoisin. a .– plan rost, b. – detaliu.
1.–zona amonte; 2.–band� de o�el; 3. – band� din cauciuc; 4. – canal pentru execu�ia umplerii; 5– band� de cauciuc; 6– pu� de observare; 7– scar�; 8– rost.
63
Figura nr. 1.18. Rost de orizontal la barajul în arc El Generalisimo (Spania) 1. –band� de o�el; 2. – pl�ci de azbociment; 3. –strat de asfalt; 4. –tuburi din azbociment umplute cumortar.
Figura nr. 1.19. Rost de temperatur� la barajul Meraie (Fran�a). 1.–band� metalic�; 2.–band� din cauciuc; 3.–rost; 4.–dren; 5.–robinet;6.–pu� de observare.
Figura nr. 1.20. Rost de temperatur� la barajele Roseland (Fran�a). 1.–pan� de asfalt; 2.–band� de cupru cu compensator; 3.–pu� deobservare; 4.–band� de cupru;
5.–band� de cauciuc.
64
Figura nr. 1.21. Schema unui rost de temperatur� la un baraj cu contrafor�i 1.–pan� din beton armat; 2.–tencuial� din mortar de ciment; 3.–pânz� din fibr� de sticl�;
4. –protec�ie din asfalt armat cu pânz� de sticl�; 5. –tencuial� asfaltic�;6. –înc�lzire electric�; 7. –band� din cupru; 8. –�evi pentru introducerea masticului; 9. –dren.
Figura nr. 1.22. Rost de temperatur� la barajul. Plan d’Amon (Fran�a) amplasat pe �isturi cristaline (a) �i verzi (b).
1.–band� de cauciuc; 2.–pan� asfaltic�; 3.– umplerea rostului cu mastic asfaltic; 4.– band� de cupru; 5.– band� de cauciuc de profil înt�rit;
65
Figura nr. 1.23. Rost de temperatur� la un baraj cu contrafor�i din Argentina. 1.– band� de cupru; 2.– pan� asfaltic�; 3.– dren; 4.– pl�ci cauciucate.
Figura nr. 1.24. Rost de temperature la barajul Borisogleb�. a.- plan� b.-înt�rirea diafragmei metalice.
1.–band� de cauciuc; 2.–umplutura de contur; 3.–umplerea rostului; 4.–ancore; 5.–grind� de lemn; 6.–scândur�; 7.–rost de temperatur�.
66
Fig. 1.25. Rost de temperature la barajul Menjil (Iran). 1.–band� de cupru; 2.–band� de cauciuc; 3.–dren;
Figura nr.1.26. Rost de temperatur� la barajul cu contrafor�i Benmetir (Tunis). 1.–pan� din beton armat; 2.–pan� asfaltic�; 3.–pan� asfaltic� înc�lzit� cu aburi; 4.–dren.
67
Figura nr. 1.27. Rost de temperature la barajul Catilia (Italia). 1.–pan� din beton armat; 2.–strat de beton; 3.–band� de cupru; 4.–dren.
Figura nr.1.28. Rost de temperature la barajul cu contrafor�i Bai Mudjeris �i Sabbion (Italia). 1.–pan� de beton armat; 2. – asfalt armat cu panz� cu sticl�; 3.– tencuial� din mortar de ciment;
4. –pan� asfaltic� cu înc�lzire electrica; 5.–band� din cupru; 6.–dren; 7.– tub pentru mastic; 8.–van�; 9. –tub de ie�ire din dren.
68
Figura nr. 1.29. Rost de temperatur� – tasare la barajul Sarran (Fran�a). a.–vedere general� a rostului; b.– detaliu umplerii rostului la parametrul amonte.
1.– pan� de beton armat; 2.–pan� din asfalt cu înc�lzire electrica; 3. –ungere cu bitum; 4.–drenaj; 5.–umplutura din beton (umplutura dup� 6–8 luni pentru consumarea tas�rii sec�iilor
adiacente); 6. –tencuial� cu mortar de ciment.
Figura nr. 1.30. Racordarea benzilor metalice 1.– cutie de tabl� de 2-3 mm; 2.–band� metalic� cu compensator; 3. – îmbinare prin sudur�;
4.–axul rostului de temperatur�; 5.–col�ar din tabl� de 2 mm.
69
Figura nr. 1.31. Schema de instalare a unei benzi din material plastic. a, b – cu str�pungerea cofrajului; c – f�r� str�pungerea cofrajului;1.–bar� metalic�; 2.–�evi; 3.–band�
din material plastic; 4. –cofraj; 5.–foraje metalice ; 6.–grind� de lemn; 7.–bitum; 8.–col�ar.
2. Ecluze
Figura nr. 2.1. Sasul unor ecluze gemene cu bajoaiere masive �i radier cu rost. a.–sec�iune transversal�; b. –construc�ia rostului
1.–dop bitumat; 2.–bitum cu nisip; 3.–dulapi de lemn bituma�i; 4.– dou� straturi de bitum.
70
Figura nr. 2.2. Rosturi de temperatur� – tasare la ecluze. a.–Sec�iune longitudinal�; b.–Rosturi intermediare de temperatur�.
1.–cap amonte; 2.–rosturi de temperatur� – tasare; 3.–sas; 4.–cap aval; 5.–rost de temperatur�; Lc –lungimea unei sec�ii a sasului.
Figura nr. 2.3. Sistem de bajoaier - radier în form� de caren� cu rosturi.
71
Figura nr.2.4. Tipuri de rosturi. 1.–pu� bitumat; 2.–scândura 4 cm; 3.–scândura 2 cm; 4.–tol� de o�el =0,6 cm; 5.–mastic bituminos;
6.– pâsl�; 7.– suport de beton; 8.–cornier 150x100x10 mm; 9.– cauciuc; 10.–tol� de strîngere.
Figura nr.2.5. Rost vertical în radier. 1.– mastic bituminous; 2. – rogojin� bituminoas�; 3.–scândur� 6x20 cm; 4.–strat de asfalt; 5.–placaj = 0,5 cm; 6.–dou� foi de tabl� din o�el inoxidabil = 0,1 cm; 7.–strat de bitum dizolvat în benzin�.
72
Figura nr. 2.6. Rost vertival în bajoaier. a.–fa�a dinspre teren; b.–fa�a dinspre sas.
1.–scândura; 2.–strat de bitum dizolvat în benzin�; 3.–rogojin� bituminoas�; 4. –dou� foi de tabl� din o�el inoxidabil = 0,1 cm; 5.–mastic bituminos; 6.–pâsl� gudronat�; 7.–placa din beton armat;
8.–bulon de acelment; 9.–placu�� de o�el 66x5x2,5 cm; 10.–funie gudronat�; 11.–o�el lat = 0,6 cm; 12.–bulon; 13.–ancoraj.
3. Docuri uscate
Figura nr. 3.1. Rost de dilatare la radierul docului uscat din Gdynia – Polonia. 1.–dou� straturi de asfalt; 2.–armare de consolidare 3/8 mm; l=380 mm; 3.–beton impermeabil;
4.–asfalt; 5.–plac� metalic� 280 x 5 mm; 6.–asfalt de 15 mm; 7.–asfalt de 5 mm; 8.–ancore 12, l=350 mm la 50 mm distan��; 9.–dou� straturi de gudron; 10.–band� de cupru 450 x 2 mm.
73
Fig. 3.2. Rost de dilatare la docul uscat din Gdynia – Polonia. 1. –capul �evii; 2. –�eava metalic� 33/38; 3. –umplutur�; 4. –frânghie din cânep�; 5.–br��ar� 30 x 3
mm la interval de 2,7 m pentru prinderea �evilor; 6.–band� de cupru 2 x 450 m; 7.–�eav� de o�el 33/38 pentru ventila�ie.
Figura nr. 3.3. Obturarea rostului de dilatare la docul uscat din Hamburg Germania. 1.–umplutur�; 2.–band� metalic� de 4 mm; 3.–carton bitumat; 4. –band� de cauciuc 7 mm;
5.–band� de metal 7 mm; 6.–band� de cupru 1,5 mm; 7.–frânghie 80 mm
74
Figura nr. 3.4. Sec�iune transversal� la docul uscat nr. 8 din Kiel – Germania. 1.–beton de egalizare 6,0 cm; 2.–plac� continu� 500 x 2 mm; 3.–drenaj;
4.–pilo�i Frank 0,5 m l=11 m.
Figura nr.3.5. Leg�tura articulat� pentru radierul docului uscat nr.7 �i nr.8 la Kiel – Germania. 1. –etan�are 20 mm;2. –band� de etan�are tip Tricosal 4 x 320 mm3. –band� de etan�are tip Tricosal 7 x 320 mm;4. –dou� straturi de gudron;5. –beton de egalizare;6.–umplutur� asfaltic�
75
Figura nr. 3.6. Rosturi de deforma�ie a radierului docurilor uscate a.–rost triunghiular; b.–rost trapezoidal; c.–rost vertical;
1.–sec�ie a camerei docului; 2.–rost umplut; 3.–dop din ciment; 4.–band� profilat� din material plastic; 5.–band� metalic�; 6.–band� împotriva infiltra�iilor.
76
Figura nr. 3.7. Amenajarea unui rost de temperatur�-tasare. 1.–frânghie din cânep� gudronat�; 2.–element din beton armat; 3.–mastic asfaltatic;
4.–band� metalic�; 5.–umplutur� rostului; 6.–ancor�; 7. –electrozi pentru înc�lzirea masticului; 8. –înveli� din bitum; 9. –band� din material plastic; 10. –câl�i; 11.–dop de ciment;
12.–bol�uri de ancoraj; 13.–plas� de arm�tur�; 14.–�es�tur� pentru armare; 15.–mastic turnat la rece; 16.–band� de material plastic; 17.–mastic asfaltic cu �es�tur�; 18.–strat din bitum.
77
Figura nr. 3.8. Rosturi de lucru la docul uscat de repara�ii de la �antierul Naval Mangalia.
Figura nr. 3.9. Rosturi definitive la docurile de la �antierul Naval Mangalia.
Figura nr. 3.10. Rosturi definitive în bajoaierul docului din �antierul Naval Mangalia.
78
