GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE ...

„PROVIDENCE”

(Providing Competence)

GHID DE BUNE PRACTICI

PENTRU FURNIZAREA DE

COMPETENŢE PE PIAŢA

MUNCII

Grupul Şcolar Industrial „UNIREA”,

Bucureşti

„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII

Parteneriat Leonardo da Vinci 1

[Year]

Autori:

Prof. ing. Carmen Gheaţă

Prof. ing. Irinel Victoria Ţintea

Prof. ing. Argentina Stranschi

Prof. ing. Marilena Neamţu

Prof. Violina Duguleanu



[Year]

CUPRINS

CAP.1 INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 4

Contextul ghidului de bune practici....................................................................................................................... 4

Scurta descriere a proiectului ................................................................................................................................ 5

Scopul .................................................................................................................................................................... 8

Cui se adreseaza? .................................................................................................................................................. 9

Abordarea si integrarea in contextul general ....................................................................................................... 9

Structura ghidului ............................................................................................................................................... 10

CAP.2 EXEMPLELE DE BUNA PRACTICA ................................................................................................................ 11

2.1.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Spania: ...................................... 11

2.1.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc. .................................................................................... 12

2.1.3.Recomandari pentru implementare. .................................................................................................................. 13

2.2.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Islanda:...................................... 13


2.2.3.Recomandari pentru implementare. .................................................................................................................. 15

2.3.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Suedia: ...................................... 15


2.3.3.Recomandări pentru implementare. .................................................................................................................. 18

2.4.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Marea Britanie: ......................... 19



2.5.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Polonia: ..................................... 21



ANEXA 1 .............................................................................................................................................................. 24

COMPETENŢA PROFESIONALĂ ............................................................................................................................ 24

ANEXA 2 .............................................................................................................................................................. 25

SISTEMUL EDUCAŢIONAL SPANIOL ..................................................................................................................... 25

ANEXA 3 .............................................................................................................................................................. 28

SISTEMUL EDUCAŢIONAL ISLANDEZ ................................................................................................................... 28

ANEXA 4 .............................................................................................................................................................. 30

SISTEMUL EDUCAŢIONAL SUEDEZ....................................................................................................................... 30



[Year]

ANEXA 5 .............................................................................................................................................................. 33

SISTEMUL EDUCAŢIONAL din UK......................................................................................................................... 33

ANEXA 6 .............................................................................................................................................................. 35

SISTEMUL EDUCAŢIONAL POLONEZ .................................................................................................................... 35



[Year]

CAP.1 INTRODUCERE

Contextul ghidului de bune practici

Acest ghid de bune practici a fost creat în cadrul proiectului de parteneriat

„PROVIDENCE” finanţat în cadrul Programul Sectorial Leonardo da Vinci al cărui

beneficiar este Grupul Şcolar Industrial Unirea din Bucureşti. Ghidul îşi propune

multiplicarea efectelor rezultatelor obţinute în cadrul acestui proiect la nivelul tuturor

unităţilor de învăţământ preuniversitar tehnic din Bucureşti şi din întreaga ţară.

Ghidul de bune practici se va distribui în cadrul diferitelor activităţi de diseminare, ca

exemplu de urmat şi aplicat în toate unităţile de învăţământ, cuprinzând întreaga

tematică şi rezultate ale proiectului, cu privire la furnizarea de competenţe pe piaţa

muncii.

De asemenea, ghidul este disponibil, în format electronic, pe site-ul parteneriatului, la

adresa: www.leonardoprovidence.eu şi pe site-ul şcolii: www.lunirea.3x.ro .

Educaţia reprezintă o prioritate de prim ordin a guvernelor din toate ţările europene, cu

toate că structura sistemului de educaţie diferă considerabil de la ţară la ţară. Uniunea

Europeană constituie în această privinţă numai un forum de schimb de idei şi bune

practici, şi nu are o politică comună în ce priveşte educaţia, rolul său fiind de a crea un

sistem de cooperare între statele membre, lăsând la latitudinea fiecărei ţări modul de

organizare şi conţinutul sistemului de educaţie şi de formare profesională.

În schimb, Uniunea Europeană pune la dispoziţia statelor membre parteneriate

multinaţionale pentru educaţie, formare profesională şi tineret, scheme de schimburi şi

oportunităţi de a învăţa în alte ţări, proiecte novatoare de predare şi învăţare, reţele de

expertiză academice şi profesionale, un cadru de schimb de informaţii privind noile

tehnologii în domeniul educaţiei şi recunoaşterea internaţională a diplomelor, o

platformă de dialog şi consultare pentru compararea politicilor în domeniul educaţiei şi a

formării profesionale.

Dimensiunea europeană suplimentează acţiunile statelor membre, în toate domeniile

educaţiei – de la clase, profesori, părinţi şi studenţi la administratori, rectori ai

universităţilor, organizaţii profesionale şi experţi ai aparatului guvernamental – ca şi

toate formele de formare profesională, cuprinzând toate categoriile de vârstă.

Provocarea cu care se confruntă Comisia Europeană şi, în special, Direcţia Generală

pentru Educaţie şi Cultură este păstrarea diversităţii educaţionale dar ridicând

standardele şi îndepărtând obstacolele privind oportunităţile de învăţare.

Îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi formare profesională este una din

componentele centrale ale cooperării dintre statele membre, sub forma creării unor

reţele academice, vizite de studii sau parteneriate.

http://www.leonardoprovidence.eu/

http://www.lunirea.3x.ro/



[Year]

Un parteneriat Leonardo da Vinci este un cadru pentru activităţile de cooperare de mică

anvergură desfăşurate între organizaţii care activează în domeniul educaţiei şi formării

profesionale („VET”) şi care cooperează pe teme de interes comun pentru organizaţiile

participante. Unele proiecte se pot concentra pe o participare activă a formabililor , în

timp ce altele pot viza cooperarea între profesori, formatori sau profesionişti în VET.

Cooperarea nu include doar şcoli sau instituţii VET, ci şi întreprinderi, parteneri sociali

sau alte instituţii interesate de VET. Aceştia pot coopera la nivel naţional, regional sau

local, dar şi sectorial, în cadrul sectoarelor VET sau economice.

Parteneriatele sunt o modalitate excelentă de a iniţia activităţi de învăţare reciprocă

pentru folosirea instrumentelor comune descrise în cadrul Comunicatului de la Helsinki,

precum transparenţa, Cadrul European al Calificărilor (EQF), Sistemul European de

Transfer al Creditelor pentru Educaţia şi Formarea Profesională (ECVET), asigurarea

calităţii, a excelenţei in dobandirea deprinderilor , si competenţelor pentru sectoare

cheie.

Scurta descriere a proiectului

Parteneriatul Leonardo da Vinci „PROVIDENCE”, al carui beneficiar a fost Grupul

Şcolar Industrial Unirea din Bucureşti, s-a desfasurat in perioada septembrie 2008- iulie

2010, în parteneriat cu:

IES Bajo Aragón – Alcaniz, Spania

Framvegis Centre for Lifelong Learning – Reykjavík, Islanda

Lancaster & Morecambe College – Lancaster, Marea britanie

Powiatowy Urzad Pracy-Siemianowice Slaskie, Polonia

Grupul Şcolar Industrial UNIREA- Bucureşti, Romania

Yrkeshögskolan i Helsingborg – Helsingborg, Suedia.

Scopul parteneriatului: Principalul scop al acestui parteneriat a fost să împărtăşească

bunele practici în furnizarea de competenţe pentru cei care pătrund pe piaţa muncii.

Proiectul s-a derulat în vederea îmbunătăţirii învăţământului vocational şi şi-a propus

să dezvolte o viziune unitară asupra învţământului vocaţional la nivel european.

Principalele obiective ale parteneriatului au fost:

O1. Împărtăşirea bunelor practici în învaţământul bazat pe competenţe

O2. Evidenţierea bunelor practici din fiecare ţară parteneră



[Year]

O3. Utilizatea TIC

O4. Dezvoltarea de viitoare proiecte de mobilităţi

O5. Diseminarea bunelor practici în invăţarea bazată pe competenţe în UE

O6. Promovarea sentimentului de aparteneţă la UE

O7. Promovarea dialogului intercultural, stimularea creativităţii şi inovaţiei

O8. Promovarea comunicării în limbi străine şi în limba maternă.

Activităţile desfăşurate în cadrul parteneriatului s-au focusat pe utilizarea Tehnologiei

Informaţiei şi Comunicării, în vederea dezvoltării învăţării colaborative, bazate pe munca

în echipă.

Principala metodă utilizată a fost studiul de caz. Rolul proiectului a fost selectarea

celor mai reprezentative exemple din fiecare ţară şi studierea lor în profunzime,

subliniind aspectul social, grupurile ţintă şi contextul pieţei muncii.

Coordonatorul parteneriatului a fost IES Bajo Aragon din Alcaniz, Teruel, Spania.

În proiect au fost împlicaţi atât elevii şi profesorii.

Elevii au fost implicaţi în:

- Planificarea şi managerierea activităţilor de proiect

- Colectarea şi analiza informaţiilor referitoare la învăţământul vocaţional din alte

tări.

- Utilizatea critică a TIC şi înţelegerea principiilor etice în folosirea inetrcativă a

TIC.

- Autoevaluarea propriilor activităţi.

- Diseminarea rezultatelor.

Profesorii au fost implicaţi în:

- Planificarea şi managerierea activităţilor de proiect.

- Dezvoltarea şi împărtăţirea bunelor practice în învăţământul vocaţional la scară

europeană.

- Evaluarea atingerea scopurilor parteneriatului şi a impactului acestuia.

- Diseminarea rezultatelor.

Activitatile proiectului au fost:

111... Septembrie 2008-noiembrie 2008: activităţi manageriale; pregătirea întâlnirii de

proiect din Spania.

222... 24-27 noiembrie 2008: Întâlnire de proiect în Spania, în Aragon, la Alcaniz, Huesca

şi Zaragoza: Planificarea şi stabilirea sarcinilor de lucru. Totodată, s-a analizat

sistemul educaţional spaniol şi s-au evidenţiat exemple de bună practică.

Monitorizarea obiectivelor proiectului şi a activităţilor desfăşurate. Evaluare.

333... Decembrie 2008 - ianuarie 2009: proiectarea site-ului web al proiectului.

444... Decembrie 2008 - martie 2009: s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din

Spania şi s-au selectat exemplele de bună practică relevante pentru învăţământul



[Year]

romanesc; pe baza acestei analize s-a întocmit un material, care a fost tradus şi în

limba engleză şi a fost postat pe site-ul parteneriatului şi pe site-ul şcolii; s-au

implementat, în mod creator, exemplele de bună practică cu aplicabilitate imediată;

s-au diseminat rezultatele.

555... Februarie 2009 - martie 2009: pregătirea întâlnirii de proiect de la Bucureşti.

666... 23-27 martie 2009: Întâlnire de proiect în Romania, la Bucureşti: stabilirea criteriilor

pe baza cărora s-au realizat studiile de caz. Monitorizarea obiectivelor proiectului şi a

activităţilor desfăşurate. Evaluare.

777... Aprilie 2009 - iunie 2009: s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din România;

s-au colectat şi analizat rapoartele primite din partea partenerilor străini; s-au

diseminat rezultatele.

888... Mai 2009: pregătirea întâlnirii de proiect din Islanda.

999... 01-05 iunie 2009: întâlnire de proiect în Islanda, la Reykjavik: trasarea liniilor

directoare şi schiţarea ghidului de bune practici. Monitorizarea obiectivelor proiectului

şi a activităţilor desfăşurate. Evaluare.

111000... Iunie - septembrie 2009 - s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din Islanda şi

s-au selectat exemplele de bună practică relevante pentru învăţământul romanesc;

pe baza acestei analize s-a întocmit un material, care a fost tradus şi în limba

engleză şi a fost postat pe site-ul parteneriatului şi pe site-ul şcolii; s-au



111111... Septembrie 2009 - pregătirea întâlnirii de proiect din Suedia.

111222... 5-9 octombrie 2009 - întâlnire de proiect în Suedia, la Helsinborg: stabilirea

strategiilor generale de promovare a ghidului de bune practici. Monitorizarea

obiectivelor proiectului şi a activităţilor desfăşurate. Evaluare.

111333... Octombrie 2009- februarie 2010 - s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din

Suedia şi s-au selectat exemplele de bună practică relevante pentru învăţământul





111444... 23-28 martie 2010 - întâlnire de proiect în Marea Britanie, la Lancaster: realizarea

draftului ghidului de bune practici. Monitorizarea obiectivelor proiectului şi a

activităţilor desfăşurate. Evaluare.

111555... Aprilie – mai 2010 - s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din Marea Britanie

şi s-au selectat exemplele de bună practică relevante pentru învăţământul





[Year]



111666... 7-11 iunie 2010 - întâlnire de proiect în Polonia, la Siemianowice Slaskie: finalizarea

ghidului de bune practici şi elaborarea raportului final. Monitorizarea obiectivelor

proiectului şi a activităţilor desfăşurate. Evaluare finală.

111777... Iunie – iulie 2010 - s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din Polonia şi s-au

selectat exemplele de bună practică relevante pentru învăţământul romanesc; pe

baza acestei analize s-a întocmit un material, care a fost tradus şi în limba engleză

şi a fost postat pe site-ul parteneriatului şi pe site-ul şcolii; s-au implementat, în mod

creator, exemplele de bună practică cu aplicabilitate imediată; s-au diseminat

rezultatele.

111888... Septembrie - decembrie 2010 – diseminarea rezultatelor şi evaluarea proiectului.

Rezultatele asteptate si obtinute prin intermediul proiectului au fost:

-5 cadre didactice de la Grupul Şcolar Industrial Unirea formate în cadrul mobilităţilor;

-25 cadre didactice formate în cursul activităţilor de diseminare a proiectului.

-o strategie de furnizare a competenţelor pe piaţa muncii;

-un ghid de bune practici în format electronic;

-un ghid de bune practici în format printat;

-materiale de promovare: broşuri cu materiale suport despre furnizarea competenţelor

pe piaţa muncii, pliante de promovare a Grupul Şcolar Industrial Unirea, afişe de

promovare a activităţilor proiectului.

-o conferinţă de diseminare şi evaluare a proiectului şi de promovare a exemplelor de

bună practică pentru furnizarea de competenţe pe piaţa muncii.

Scopul

Ghidul are drept scop evidenţierea exemplelor de bună practică privind furnizarea de

competenţe1 pe piaţa muncii în diferite ţări din Europa, adresându-se tuturor celor

implicati în activităţile privind ocuparea forţei de muncă.

Utilizarea ghidului va avea drept rezultat îmbunătăţirea învăţământului profesional şi

tehnic.

În pofida progreselor din ultimii ani, o mare parte a Europei nu posedă un nivel suficient

de competenţe. Aproape o treime din populatia Europei cu vârste între 25-64 de ani

este slab calificată sau nu deţine niciun fel de calificare, în timp ce doar un sfert posedă

calificări de nivel înalt.

1 Vezi Anexa 1



[Year]

Pe de altă parte, în cazul celor care deţin competenţe, nu întotdeauna acestea sunt cele

căutate de angajatori, creând astfel nepotriviri pe piaţa forţei de muncă. În consecinţă,

este necesar un caleidoscop îmbunatatit de competenţe transversale şi specifice.

Problema a devenit mai presantă şi din cauza creşterii somajului şi a problemelor

demografice. Cu toate acestea, conform celor mai recente proiectii ale CEDEFOP,

centrul de referinţă al UE pentru formare profesională si educaţie, în următorul deceniu

sunt aşteptate aproximativ 80 de milioane de posibilităţi de locuri de muncă.

Cui se adreseaza?

Grupul ţintă este constituit, în primul rând, din actorii implicaţi în învăţământul

profesional şi tehnic: cadre didactice, elevi, factori de decizie, angajatori. Totuşi, având

în vedere că toate practicile prezentate în ghid se refera la furnizarea de competenţe pe

piaţa muncii, în general, indiferent de poziţie, funcţie sau nivel, în final, putem spune

că ghidul se adresează de fapt tuturor, beneficiarii finali fiind de fapt toti angajatii şi

angajatorii.

Ghidul vizează asigurarea unor motivaţii mai bune pentru angajatori şi angajaţi pentru

îmbunătăţirea competenţelor prin deschiderea universului educaţional şi de formare

prin imbunătăţirea capacităţii de inovare a institutiilor de educaţie şi formare şi prin

imbunătăţirea răspunsului acestora atât la necesitatile celor care învaţă, cât şi la cele

ale angajatorilor, precum şi prin dezvoltarea calificărilor relevante care se orientează pe

rezultate concrete ale învăţării.

Abordarea si integrarea in contextul general

Sistemele de educaţie şi formare profesională sunt în mijlocul schimbărilor şi tranziţiei

către economia şi societatea bazată pe cunoaştere şi de aceea se impune adaptarea

lor continuă.

Orientarea către o societate bazată pe cunoaştere presupune investiţii în dezvoltarea

resurselor umane cu scopul de a încuraja angajaţii să dobândească noi competenţe şi

să accepte mobilitatea ocupaţională. În acelaşi timp, este important să se promoveze

calitatea ofertei de formare şi să se asigure relevanţa acesteia în raport cu abilităţile,

cunoştinţele şi nevoile persoanei.

Acumularea de cunoştinţe şi abilităţi permite îmbunătăţirea poziţiei pe piaţa muncii,

ducând în acelaşi timp şi la creşterea productivităţii. Schimbările rapide în toate

domeniile determină un spectru al nevoilor de noi competenţe mult mai dinamic.

Investiţia în formare aduce beneficii atât persoanei cât şi întregii societăţi. Procesul de

globalizare a determinat schimbări semnificative în structura ocupaţională a României:

au apărut ocupaţii noi, iar pe de altă parte, conţinutul



[Year]

multor altora a suferit modificări. În anumite ramuri de activitate, unele ocupaţii au

căpătat întâietate, iar altele au devenit învechite şi au dispărut.

Problema formării profesionale continue este importantă pentru susţinerea transformării

forţei de muncă, fiind principalul instrument prin care aceasta se poate adapta la noi

cerinţe, facilitând astfel mobilitatea între diferite sectoare de activitate.

Este necesară o schimbare a mentalităţii în ceea ce priveşte formarea profesională, în

sensul creşterii gradului de conştientizare cu privire la importanţa

învăţării continue, a gradului de motivare pentru lărgirea cunoştinţelor şi dezvoltarea

competenţelor persoanelor.

Dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă nu poate fi concepută în

absenţa unor parteneriate construite cu contribuţia tuturor factorilor care pot influenţa

evoluţia sistemului, în special a partenerilor sociali, dar şi a statului şi a autorităţilor sale

de reglementare, a asociaţiilor profesionale, a furnizorilor de formare, a societăţii civile

etc.

Se impune creşterea implicării partenerilor sociali în stabilirea necesarului de

competenţe pe piaţa forţei de muncă, astfel încât economia să dispună în timp util de

resurse umane corespunzător calificate.

Structura ghidului

Ghidul contine pentru fiecare ţară studiată:

1.Exemplele de bune practici selectate.

2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc.

3.Recomandări pentru implementare.

4.Anexe :

- documente care pot detalia punctul 1 daca este nevoie

- descrierea sistemelor educaţionale analizate.

- surse de documentare suplimentare.



[Year]

CAP.2 EXEMPLELE DE BUNA PRACTICA

2.1.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din

Spania:

Învăţământului profesional şi tehnic din Spania este complet independent de

învăţământul de cultură generală. In felul acesta, toate orele sunt alocate formării

profesionale, ceea ce favorizează formarea competenţelor vizate2.

-Instruirea practică comasată se realizează la finalul ciclului, la agenţii economici, în ore

special alocate în timpul anului şcolar. În cadrul acestei instruiri practice, elevul este

asimilat lucrătorilor de la agentii economici.

-Vacanţa elevilor nu este redusă prin efectuarea stagiilor de instruire practică.

-Nu este limitat numărul minim de elevi la clasă, ceea ce permite formarea elevilor,

chiar dacă numărul acestora scade.

-Accesul la rute superioare de învăţământ, în domeniul ales, nu este blocat examene de

verificare a cunoştinţelor de cultură generală.

-Spaţiile de învăţământ sunt foarte generoase şi foarte bine dotate, astfel încât toţi elevii

au acces la resurse.

2 Pentru detalii, vezi Anexa 2 şi site-ul proiectului: www.leonardoprovidence.eu




[Year]

-Calificările formate de instituţia de învăţământ sunt strict corelate cu cerinţele pieţei

muncii locale, astfel încât, marea majoritate a absolvenţilor îşi găseşte loc de muncă în

domeniul pentru care a fost format.

-Elevii desfăşoară activităţi de învăţare în vederea atingerii competenţelor legate direct

de acivităţile pe care le vor efectua pe piaţa muncii.

-In zonă este dezvoltat domeniul construcţiilor şi nu există alte obiective industriale,ca

urmare, elevii care se formeză pentru calificarea „Electrotehnică” desfăşoară activităţi

de învăţare prin care li se favorizează atingerea competenţelor pentru realizarea

instalaţiilor electrice în clădiri.

-În imediata apropierea a localităţii Alcaniz se găseşte Motorland Aragón. Pentru a

furniza forţă de muncă calificată pentru acest agent economic, în cadrul IES Baho

Aragon se formeză elevii cu calificarea automobile. În acest scop, în şcoală există

laboratoare şi ateliere forte bine dotate, în care elevii dobândesc competenţe adecvate

domeniului respectiv.

-Pentru a acoperi cât mai complet

solicitările pieţei muncii, în unităţile de

învăţământ profesional şi tehnic se

oferă tri tipuri de formări:

o Formare iniţială –pentru elevi

o Formare continuă- pentru

angajaţi

o Formare pentru reconversie

profesională – pentru şomeri.

Din acest motiv, unităţile de învăţământ se numesc Institute de Educaţie Integrate.

Toate acestea fac ca învăţământul vocaţional să aibă un loc privilegiat în cadrul

sistemului educaţional spaniol.

2.1.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc.

Exemplele de bună practică selectate din Spania au o relevanţă deosebită pentru

sistemul de învăţământ românesc, arătând importanţa acordată invăţământului

profesional şi tehnic şi rolul pe care acesta îl deţine în cadrul sistemului de invaţământ

spaniol.

Foarte important este modul de abordare a invăţământului tehnic, structrarea acestuia.

În cadrul învăţământului tehnic se studiază numai discipline tehnice. Instruirea practică



[Year]

se realizarează pe parcursul ultimului semestru de pregărire, când elevii sunt asimilaţi

cu muncitorii.

Corelarea strictă a invăţământului tehnic cu cerinţele pieţei muncii locale reprezintă un

alt element relelvant pentru sistemul de învăţământ românesc.

2.1.3.Recomandari pentru implementare.

Ca urmare a studierii sistemului de învăţământ din Spania şi a analizării exemplelor de

bună practică considerate relevante pentru sistemul educaţional din România,

recomandăm următoarele:

Considerăm că se impune o schimbare profundă a mentalităţii în legătură cu

învăţământului profesional şi tehnic din Romania.

Schimbarea mentalităţii în legătură cu invaţământul profesional şi tehnic romanesc este

favorizată, în acest moment de iminenta punere în aplicare a noii Legi a invăţământului.

O altă recomandare este flexibilizarea învăţământului tehnic şi plierea acestuia pe

necesităţile pieţei muncii, cu accent pe piaţa muncii locală.

Unităţile de învăţământ preuniversitar trebuie să devină şi centre de formare pentru

adulţi, valorizând, în felul acesta, atât resursele materiale cât şi cele umane pe care le

deţin.


Islanda:

Formarea profesională în Islanda este parte a învăţământului secundar superior3.

Învăţământul secundar superior nu este obligatoriu, dar oricine care a finalizat

învăţământul obligatoriu are dreptul de

urma un ciclu de studii într-o şcoală

secundară superioară. Elevii au, de

obicei 16-20 de ani, dar nu există o

limită de vârstă.

-Durata cursurilor variază în funcţie de

complexitatea calificării, putând dura

de la un semestru la zece, dar de cele

mai multe sunt de patru ani.

-Instruirea practică comasată se

realizează pe parcursul anului şcolar,

la agenţii economici, în ore special





[Year]

alocate. În cadrul acestei instruiri practice, elevul este asimilat lucrătorilor de la agentii

economici.

-Vacanţa elevilor nu este redusă prin efectuarea stagiilor de instruire practică.

-Spaţiile de învăţământ sunt foarte bine dotate, astfel încât toţi elevii au acces la

resurse.

-Calificările formate de instituţia de învăţământ sunt strict corelate cu cerinţele pieţei

muncii locale, astfel încât, marea majoritate a absolvenţilor îşi găseşte loc de muncă în

domeniul pentru care a fost format.

-Sistemul de învăţământ la distanţă este foarte bine dezvoltat, oferind condiţii de

formare pentru toţi cetăţenii ţării, cu precădere celor din zonele izolate.

-Elevii desfăşoară activităţi de învăţare în vederea atingerii competenţelor legate direct

de acivităţile pe care le vor efectua pe piaţa muncii.

-Elevilor cu cerinţe educaţionale speciale le sunt furnizate programe de formare în

conformitate cu nevoile lor şi li se asigură atenţie specială pentru studiu. Acolo unde e

posibil, ei sunt integraţi în învăţământul general şi cea mai mare parte dintre ei

frecventează ore de curs clasice sau studiază aceleaşi materii, dar cu asistenţă

specială.

-Islanda este lider mondial in producerea energiilor regenerabile, iar respectul pe care il

au islandezii pentru mediul inconjurator este pe masura.



[Year]


Un aspect interesant pentru invăţământul profesional românesc este faptul că durata

cursurilor este variabilă, depinzând de complexitatea calificării.

Elevii care se formează într-un anumit domeniu au asigurat locul de muncă, nimeni nu

învaţă „degeaba”.

Foarte important este învăţământul la distanţă, mai ales pentru formarea adulţilor.

Deosebit de relevantă pentru sistemul nostru educaţional este educaţia pentru

dezvoltare durabilă, preocuparea pentru producerea energiei din surse regenerabile

fiind deja un „brand de ţară” pentru Islanda.

2.2.3.Recomandari pentru implementare.

Ca urmare a studierii sistemului de învăţământ din Islanda şi a analizării exemplelor de



-Dezvoltarea unei reţele de învăţământ la distanţă, pentru formarea şi reconversia

profesioanlă a adulţilor, care ar permite utilizarea resurselor centrelor de formare bine

dotate şi ar oferi posibilitatea calificării şi recalificării persoanelor din zone izolate sau

unde nu există centre de formare acreditate pentru anumite domenii de calificare.

-Introducerea unor discipline care să vizeze direct dezvoltarea durabilă, la toate

nivelurile de învăţământ şi, în special, în cadrul învăţământului profesional şi tehnic.

-Introducerea unor calificări legate de producerea şi utilizarea surselor de energie

regenerabile.


Suedia4:

Nu numai că cetăţenii suedezi au un drept fundamental la educaţie, dar au şi siguranţa

că guvernul central al statului va face tot ce-i stă în putinţă pentru a plăti cea mai mare

parte a acestei educaţii.





[Year]

-Filozofia este aceea că există o mai mare probabilitate ca nişte cetăţeni bine educaţi să

ducă la o societate prosperă, în care criminalitatea este scăzută şi care beneficiază

constant de roadele muncii cetăţenilor săi. În consecinţă, Suedia cheltuie un uluitor

procent de 8,3 la sută din produsul intern brut pe educaţie, mult mai mult decât

majoritatea ţărilor.

Costul mediu pe elev în 2007, în învăţământul secundar superior a fost de 88900 SEK,

adică 8769 euro.

-Învăţământul profesional pregăteşte elevi pentru anumite cariere sau profesii, care sunt

în mod tradiţional neacademice şi direct legate de un meşteşug, de o ocupaţie sau

"vocatie", la care acesta participă.

-Cum piaţa forţei de muncă devine tot mai specializată şi economiile cer mai multe

abilităţi, guvernul şi companiile investesc din ce în ce mai mult în viitorul educaţiei

profesionale prin cursuri de formare finanţate de stat şi iniţiative de ucenicii sau stagii de

formare subvenţionate pentru întreprinderi.



[Year]

-Spaţiile de învăţământ sunt foarte generoase şi foarte bine dotate, astfel încât toţi elevii

au acces la resurse.

-Calificările formate de instituţia de

învăţământ sunt strict corelate cu

cerinţele pieţei muncii locale, astfel

încât, marea majoritate a

absolvenţilor îşi găseşte loc de

muncă în domeniul pentru care a

fost format.

-Elevii desfăşoară activităţi de

învăţare în vederea atingerii

competenţelor legate direct de

acivităţile pe care le vor efectua pe

piaţa muncii.



[Year]

-Încă din 1995, Helsingborg este parte a unui proiect de dezvoltare sustenabilă, fiind

Eco- municipalitate. În cadrul acestui proiect se urmăresc 6 strategii de sustenabilitate,

printer care şi sustenabilitatea transporturilor. Ca urmare, municipalitatea şi-a propus

înlocuirea tuturor autobuzelor care participă la transportul în comun să funcţioneze pe

bază de biogaz. Acest deziderat este posibil datorită unei centrale energetice care

foloseşte gunoiul aferent oraşului, NSR (Nordvästra Skånes Renhållnings AB) şi care

produce biogazul. Echipa de proiect a vizitat acesta centrală energetică, beneficiind de

explicaţii detaliate din partea unuia dintre conducătorii centralei. Această centrală

furnizează biogazul pentru autobuzele din Helsingborg.


Cel mai relevant aspect remarcat în Suedia este acela că se alocă un procent de 8,3 la

sută din produsul intern brut pe educaţie, mult mai mult decât majoritatea ţărilor. În

acelaşi timp, şi companiile investesc din ce în ce mai mult în viitorul educaţiei

profesionale prin cursuri de formare şi iniţiative de ucenicii sau stagii de formare.

Un alt aspect deosebit de relevant pentru sistemul de educaţie românesc este acela că

elevii desfăşoară activităţi de învăţare în vederea atingerii competenţelor legate direct

de activităţile pe care le vor efectua pe piaţa muncii locală.

Deosebit de relevantă pentru sistemul nostru educaţional este educaţia pentru

dezvoltare durabilă, invăţământul tehnic fiind direct implicat în acest proces.

2.3.3.Recomandări pentru implementare.

Ca urmare a studierii sistemului de învăţământ din Suedia şi a analizării exemplelor de



- Creşterea procentului din PIB alocat educaţiei şi folosirea efectivă a acestor fonduri în

beneficiu învăţământului românesc.

- Flexibilizarea învăţământului tehnic şi plierea acestuia pe necesităţile pieţei muncii, cu

accent pe piaţa muncii locală.

- Implicarea activă a agenţilor economici locali în învăţământul profesional şi tehnic.

- Introducerea unor discipline care să vizeze direct dezvoltarea durabilă, la toate

nivelurile de învăţământ şi, în special, în cadrul învăţământului profesional şi tehnic.

- Introducerea unor calificări legate de producerea şi utilizarea surselor de energie

regenerabile.



[Year]

2.4.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Marea

Britanie5:

- LMC oferă un mediu evoluat pentru cursanţi, în care aceştia sunt implicaţi activ şi

conştient în creşterea continuă a nivelului de cunoaştere.

- Locurile muncă reale oferă o experienţă efectivă studenţilor din campus, îmbogăţindu-

le experienţa de învăţare.

- Colegiul are un Serviciu de consiliere disponibil tuturor studenţilor şi personalului

colegiului.

- Există un Program de mentorat care colaborează cu elevii şi cu profesorii şi oferă

informaţii, sfaturi şi suport pentru elevi în ceea ce priveşte dificultăţile pe care le

întâmpină în timpul şcolarizării. El acţionează, de asemenea, ca post de contact spre

alte surse de suport a elevilor, atât în interiorul colegiului cât şi în exterior, dacă este

necesar.

- Exixtă o Bibliotecă de documentare, inclusiv pe suport informatic, privind carierele din

învăţământul superior, disponibilă în cadrul Serviciul Studenţi.





[Year]

- Calificările sunt strict legate de cerinţele pieţei muncii

locale, astfel încât, majoritateaabsolvenţilor îşi găsesc

slujbe în domeniul în care au fost formaţi.

- 89% din studenţi îşi continuă studiile prin Further

Education / University sau se angajează.

- LMC contactează în fiecare an cca 1000 de angajatori la

nivel local, regional şi naţional.

- LMC cheltuie în fiecare an peste 1 milion £ pentru

dezvoltarea şi îmbunătăţirea facilităţilor din campus.

- Studenţii cu nevoi educaţionale speciale urmează un

program de instruire în acord cu nevoile lor şi li se asigură

o atenţie deosebită în timpul şcolarizării. Unde este posibil,

ei sunt incluşi în programul de instruire generală şi marea

majoritate urmează cursuri normale, sau studiază aceleaşi

subiecte, cu asistenţă specială


Deosebit de relevant pentru sistemul educaţional românesc este mediul evoluat pentru

cursanţi, în care aceştia sunt implicaţi activ şi conştient în creşterea continuă a nivelului

de cunoaştere.

De asemenea, considerăm ca fiind relevant Servciul de cosiliere deosebit de

profesionist la care au acces nelimitat toţi studenţii şi personalului colegiului. Şi

sistemul de mentorat.



[Year]

Un alt aspect relevant este modul în care se desfăşoară activităţile de instruire practică,

în carul unor locuri de muncă reale, special construite în interiorul campusului şcolar.

Fondurile de care dispune şcoala sunt deosebit de generoase, ceea ce permite

asigurarea calităţii actului educaţional.

Elevii cu cerinţe educaţionale speciale sunt integraţi în învăţământul de masă şi li se

acordă o atenţie cu totul şi cu totul specială.


Ca urmare a studierii sistemului de învăţământ din Marea Britanie şi a analizării

exemplelor de bună practică considerate relevante pentru sistemul educaţional din

România, recomandăm următoarele:

- Asigurarea finanţării sistemului de educaţie din Romania astfel încât să se poată

asigura calitatea actului educaţional la nivelul celorlalte ţări din Europa.

- Înfiinţarea unor servicii profesionale de Consiliere, dotate la nivel european, în cadrul

tuturor unităţilor de învăţământ, la care să aibă acces toţi elevii şi tot personalul şcolii.

- Înfiinţarea, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ a unui Serviciu de mentorat,

structurat atât pentru elevi, dar şi pentru profesori sau alti angajaţi din şcoli.

-flexibilizarea învăţământului tehnic şi plierea acestuia pe necesităţile pieţei muncii, cu

accent pe piaţa muncii locală.

- Alocarea de fonduri suplimentare pentru integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale

speciale în învăţământul de masă.


Polonia6:

- Sistemul polonez de învăţământ profesional nu precupeţeşte nici un efort pentru

adaptarea la condiţiile existente, astfel încât absolvenţii învăţământului profesional şi

tehnic să poată avea perspective mai bune de inserare pe piaţa muncii.





[Year]

- Se fac eforturi susţinute pentru obţinerea de resurse de finanţare europene pentru

formarea profesională (în primul rând, de la fondurile structurale europeane - programul

operaţional pentru dezvoltarea resurselor umane).

- Calificărilor profesionale sunt recunoscute pe piaţa europeană.

- Calificările sunt strict legate de piaţa locală a forţei de muncă, astfel încât marea

majoritate a absolvenţilor găsesc locuri de muncă în domeniul pentru care au fost

formaţi.

- educaţia este obligatorie până la vârsta de 18 ani (inclusiv).

- serviciile EURES sunt complet integrate cu serviciile furnizate de oficiile forţelor de

muncă poloneze şi acoperă următoarele:



[Year]

consultanţă şi asistenţă acordate solicitanţilor de locuri de muncă în găsirea de

locuri de muncă relevante şi pentru angajatori în recrutarea de angajati cu

aptitudinile profesionale solicitate;

Informare privind condiţiile de viaţă şi de muncă şi situaţia de pe pieţele

europene ale forţei de muncă, având în vedere lipsa şi excedentul existente în

ceea ce priveşte forţa de muncă;

Iniţierea de activităţi pentru contracararea şi combaterea barierelor în calea

mobilităţii pe piaţa europeană a forţei de muncă;

Punerea în aplicare a proiectelor internaţionale.

Activitatea reţelei EURES în Polonia constă, printre altele, în organizarea de târguri şi

schimburi internaţionale de locuri de muncă, însoţite de prezentări privind condiţiile de

viaţă şi de muncă în statele din ue / see selectate şi interviuri ale angajatorilor străini cu

candidaţii polonezi pentru ocuparea de locuri de muncă.


Un fapt relevant pentru sistemul educaţional din România este acela că în Polonia

învăţământul este obligatoriu pănă la varsta de 18 ani.

Un alt aspect deosebit de relevant este reprezentat de eforturile susţinute de a atrage şi

de utiliza fonduri europene în vederea dezvoltării sistemului de învăţământ.

Calificările obţinute prin sistemul de invăţământ profesional şi tehnic sunt recunoscute la

nivel european.


Ca urmare a studierii sistemului de învăţământ din Polonia şi a analizării exemplelor de



- prelungirea duratei invăţământului obligatoriu până la vrsta de 18 ani, ceea ce ar

permite o profesionalizare superioară a elevilor.

- implicarea efectivă a agenţiilor de ocupare a forţei de muncă în activiţăţile

educaţionale, ceea ce ar permite apropierea între sistemul de invăţământ profesional şi

tehnic şi piaţa forţei de muncă.

- intensificarea eforturilor de a atrage resurse de finanţare din fondurile europene

disponibile.

- realizarea de standarde de pregătire profesionale recunoscute de Cadrul European al

Calificărilor Profesionale.



[Year]

ANEXA 1

COMPETENŢA PROFESIONALĂ

Ce este competenţa profesională? Când o persoană este considerată competentă într-o

anumită ocupaţie?

Prin competenţă, se înţelege capacitatea unei persoane de a aplica diverse cunoştinţe

şi deprinderi practice, de a manifesta atitudinile potrivite cerute de practicarea unei

anumite ocupaţii şi de a asigura combinarea şi transferarea tuturor acestora în situaţii şi

medii de muncă diferite, în scopul realizării activităţilor cerute la locul de muncă, la

nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional.

O persoană competentă este aceea care comunică eficient, lucrează în echipă,

demonstrează capacitate de analiză şi decizie, se adaptează la mediul de muncă

specific, face faţă unor situaţii neprevăzute, este creativă, rezistă în condiţii de stres,

aplică cunoştinţele de specialitate deţinute şi dovedeşte capacitatea de a realiza

activităţile specifice unei anumite ocupaţii.

Ce se înţelege prin competenţe obţinute pe alte căi decât cele formale?

Orice adult acumulează cunoştinţe şi deprinderi practice diverse, de-a lungul vieţii, prin

experienţă la locul de muncă, autoinstruire sau orice modalitate spontană de relaţionare

cu familia şi societatea. Este vorba deci, despre competenţele dobândite altfel decât

prin intermediul şcolii sau al unor cursuri organizate în cadrul unor instituţii specializate,

autorizate în acest scop.



[Year]

ANEXA 2

SISTEMUL EDUCAŢIONAL SPANIOL

Sistemul spaniol de invatamant nu este impartit in trimestre sau semestre, anul scolar

fiind abordat ca un tot unitar (din septembrie si pana in iunie). Exista o vacanta de

Craciun de doua saptamani si o vacanta de doua saptamani de Pasti. Scoala incepe de

obicei la 8.30 si se termina la 14.30. Dupa-amiaza nu sunt ore dar anumite scoli

ofera workshopuri optionale. Sistemul educational public spaniol se divide in 3 cicluri

distincte:

1. Educatia elementara: 6 ani de studiu, de la 6 la 12 ani (clasele 1-6)

2. Educatia secundara : 4 ani de studio, de la 12 la 16 ani (clasele 7-10)

3. Bacalaureatul (bachillerato): 2 ani de studio, de la 16 la 18 ani (clasele 11-12).

Dupa finalizarea educatiei secundare (la sfarsitul clasei a 10-a), elevii pot parasi scoala

cu un certificat de absolvire a ciclului secundar sau pot continua educatia la liceu pentru

doi ani si sa obtina titlul de "Bachiller".

In cadrul ciclului secundar, cele mai multe obiecte de studiu sunt obligatorii: Stiinte

Naturale, Stiinte Sociale, Educatie Plastica si Vizuala, Limba si Literatura Spaniola,

Limbi straine (de obicei Limba Engleza), Matematica, Muzica, etc.

In cadrul ciclului de Bachillerato in clasa a 11-a obiectele obligatorii sunt Limba si

Literatura Spaniola I, Limbi straine I (de obicei Limba Engleza), Filosofia si Educatie

Fizica iar in clasa a 12-a, obiectele obligatorii sunt Limba si Literatura Spaniola II, Limbi

straine II (de obicei Limba Engleza) si Istoria. In ambele clase de Bachillerato, elevii

trebuie sa-si aleaga in functie de specializarea universitara pe care doresc sa o urmeze,

alte 3 obiecte dintre Fizica, Chimie, Biologie, Matematica, Latina, Greaca sau alte

obiecte aflate in curricula optionala.

Invăţământ obligatoriu şi postobligatoriu

Şcolarizarea minorilor, cu vârsta cuprinsă intre 6 şi 16 ani, este obligatorie şi gratuită

in Spania.

Există două tipuri de centre educative:

Cele publice care depind de Administraţia Publică aragoneză şi care sunt gestionate

de către Departamentul de Invăţământ al Guvernului din Aragon. Aceste centre sunt

gratuite.

Cele “concertate” care depind de instituţiile religioase sau de organisme private cu

care Departamentul de Invăţământ al Guvernului din Aragon are acorduri de colaborare.

Centrele educative se pot clasifica în funcţie de ciclul educativ:

Invăţământ Infantil şi Primar in cadrul căruia participă elevi cu vârsta cuprinsă

intre 3 şi 12 ani.



[Year]

Invăţământ Secundar Obligatoriu (ESO) – participă elevi cuprinşi intre 12 şi 16

ani.

Invăţământ secundar ne-obligatoriu: Bacalaureat şi Pregătire profesională.

Bacalaureatul este ultima treaptă a Invăţământului Secundar, are caracter voluntar iar

durata este de doi ani de studiu, in mod normal intre 16 şi 18 ani.

Are diferite modalităţi care permit o pregătire specializată a elevilor in vederea

incorporării la studiile superioare sau la viaţa activă.

Pregătirea Profesională (de Grad Mediu sau de Grad Superior), are caracter

voluntar şi cuprinde acele conţinuturi care, in cadrul sistemului educativ, conferă

capacitatea de a realiza meserii calificate. Durata fiecărui ciclu variază.

Elevii absolvenţi ai Pregătirii Profesionale de grad mediu şi de grad superior obţin

diploma de Tehnic şi respectiv Tehnic Superior. Cu diploma de Tehnic se poate trece la

Bacalaureat. Cu diploma de Tehnic Superior se poate trece direct, fără probă de

admitere, la anumite cariere universitare relaţionate cu studiile de Pregătire

Profesională care au fost urmate şi care sunt determinate in prevederile legislative

corespunzătoare.

Descrierea învăţământului PROFESIONAL ŞI TEHNIC din SPANIA

Învăţământului PROFESIONAL ŞI TEHNIC din SPANIA cuprinde trei cicluri

- Program de calificare profesională iniţială.

- Ciclu formativ de grad mediu

- Ciclu formativ de grad superior

Programul de calificare profesională iniţială:

Sunt programe specifice adresate tinerilor între 16 şi 20 de ani ce nu se află în posesia

diplomei de Absolvent al Învăţământului Secundar Obligatoriu. Finalitatea este de a

oferi (de a asigura) o pregătire profesională de bază ce le permite absolvenţilor

integrarea pe piaţa muncii sau posibilitatea de a continua studiile.

Aceste programe se împart atat în centrele educative de Învăţământ Secundar cât şi în

unele primării sau prin intermediul diverselor entităţi private şi asociaţii. O dată terminat

programul, centrul va emite un certificat în care se constată totalul orelor şi calificările

obţinute. Cu acest certificat se poate accede pe piaţa muncii sau la un ciclu de pregătire

profesională de grad mediu în urma unei probe de acces (examen).

Se studiază discipline tehnice, dar şi de cultură generală, pentru a primi certificatul de

absolvire a învăţământului obligatoriu.

Ciclul formativ de grad mediu:

Se adresează elevilor care au absolvit învăţământul obligatoriu de 10 ani şi are durata

2 ani – 2000 ore.

Se studiază trei categorii de discipline:



[Year]

- tehnice, specifice calificării

- de management

- instruire practică la agentul economic – 3 luni la sfârşitul celui de al doilea an.

La final primesc diploma de tehnician (tehnico).

Îşi pot continua studiile în două moduri:

În ciclu formativ de grad superior, după care pot urma numai studii superioare de profil

În ciclu superior al liceului, pentru a urma orice formă de studii superioare.

Ciclul formativ de grad superior

Se adresează elevilor care au absolvit Ciclu formativ de grad mediu sau Ciclul superior

al liceului.

Este considerat învăţământ superior, dar nu este asimilat cu studiile universitare. Are

durata de 2 ani – 2000 ore.

Se studiază trei categorii de discipline:

- tehnice, specifice calificării

- de management

- instruire practică la agentul economic – 3 luni la sfârşitul celui de al doilea an.

- La final primesc diploma de tehnician superior.

-Îşi pot continua studiile numai la facultăţile de profil.



[Year]

ANEXA 3

SISTEMUL EDUCAŢIONAL ISLANDEZ

Învăţământul în Islanda e, în mod tradiţional, organizat în cadrul sectorului public,

dar un număr din ce în ce mai mare de instituţii private sunt acum incluse în sistemul

şcolar. Politica guvernului este de a încuraja înfiinţarea de şcoli private şi a spori

competiţia în sistemul educaţional. Sistemul de învăţământ din Islanda este structurat pe

patru paliere: preşcolar, obligatoriu, secundar superior şi universitar. În învăţământul

preşcolar copiii primesc educaţie şi sprijin pentru dezvoltarea lor multilaterală, fiind

pregătiţi pentru învăţământul obligatoriu şi pentru viaţă. Grădiniţele sunt definite prin lege

ca primul nivel al sistemului de învăţământ. Părinţii plătesc taxe pentru frecventarea

grădiniţelor de către copiii lor.

Obiectivul învatământului obligatoriu este să-i pregătească pe copii pentru viaţă şi

muncă într-o societate democratică aflată într-o continuă dezvoltare. Organizarea şcolii

precum şi funcţionarea sa trebuie, aşadar, să se bazeze pe toleranţă, valori creştine şi

cooperare democratică. Învăţământul obligatoriu (primar şi secundar inferior) este gratuit,

inclusiv manualele şi materialele şcolare. Legea privind învăţământul obligatoriu

stipulează că educaţia trebuie să fie obligatorie pentru copiii şi adolescenţii cu vârste

cuprinse între 6 şi 16 ani. Examinări şi alte forme de evaluare, de obicei scrise, sunt

făcute de fiecare şcoală şi profesor în parte. Evaluarea nu este, aşadar, standardizată

între şcoli diferite şi profesori diferiţi. Felul în care rapoartele privind progresele elevilor

sunt interpretate variază mult: notarea poate fi în formă numerică şi literală sau sub

formă de comentariu oral sau scris.

Învăţământul secundar superior nu este obligatoriu, dar oricine care a absolvit

învăţământul obligatoriu are dreptul să se înscrie în învăţământul superior într-o şcoală

secundară superioară. Elevii pot să se înscrie la şcolile secundare superioare la sfârşitul

instruirii obligatorii, în anul în care împlinesc 16 ani. La nivelul secundar superior oricine

a absolvit învăţământul obligatoriu sau a împlinit 18 ani are dreptul să se înscrie în

învăţământul superior.. Anumite cursuri nu au examene de final la sfârşitul semestrului şi

calificativul se bazează pe evaluarea continuă şi pe temele efectuate. Învăţământul la

nivel secundar superior este, de asemenea, gratuit. Legea privind şcolile secundare

superioare conţine prevederi referitoare la predarea specială în islandeză pentru acei

elevi pentru care limba maternă nu este islandeza. Prevede de asemenea instruirea

specială în islandeză pentru elevii islandezi care au trăit în afara ţării pentru perioade

lungi de timp şi pentru elevii cu deficienţe de auz.

Formarea profesională în Islanda este parte a învăţământului secundar. Ea este

împărţită între şcoală şi locul de muncă sau se desfăşoară numai în şcoli, unde se pune

accentul pe faptul că studiile trebuie să reflecte nevoile curente ale pieţei.

Elevii în programele profesionale au posibilitatea să urmeze cursuri suplimentare în

pregătirea pentru un nivel educaţional superior şi să susţină examenul de admitere.



[Year]

Elevilor cu handicap le sunt furnizate instrucţiuni şi formare în conformitate cu nevoile lor

şi li se asigură atenţie specială pentru studiu. Acolo unde e posibil, ei sunt integraţi în

învăţământul general şi cea mai mare parte dintre ei frecventează ore de curs clasice

sau studiază aceleaşi materii, dar cu asistenţă specială.

Sistemul de învăţământ oferă de asemenea educaţie pentru adulţi, educaţie la distanţă,

şi educaţie pentru persoane cu nevoi speciale (persoane cu handicap, copii străini, copii

supradotaţi sau copii cu cerinţe speciale de educaţie).



[Year]

ANEXA 4

SISTEMUL EDUCAŢIONAL SUEDEZ

În Suedia, statul asigură educaţia copiilor şi tinerilor sub forma învăţământului preşcolar,

învăţământului obligatoriu şi a învăţământului liceal, dar şi a anumitor forme de

învăţământ echivalent, adică învăţământ special pentru elevii cu handicap auditiv/vizual

sau de vorbire, şcoli pentru cei cu handicap mintal şi şcoli Sami. De asemenea, există

tipuri speciale de învăţământ pentru cei care din motive de boală nu pot participa la

programul şcolar în cadrul sistemului naţional de învăţământ. Statul oferă, de asemenea,

activităţi educaţionale sub forma activităţilor preşcolare şi asistenţă socială pentru elevi.

Toţi copiii şi tinerii beneficiază, indiferent de sex, rezidenţă geografică şi situaţie

financiară sau socială, de acces egal la educaţie în cadrul sistemului naţional.

Învăţământul trebuie să fie identic în cadrul fiecărui tip de şcoală, pe cuprinsul întregii ţări.

În afară de tipurile de şcoli oferite de stat, mai pot exista şcoli înfiinţate de persoane fizice

sau juridice (şcoli independente). Municipalităţile sunt responsabile în totalitate pentru

învăţământul preşcolar şi învăţământul obligatoriu, dar poartă întreaga responsabilitate şi

faţă de învăţământul liceal.

Şcoala este obligatorie pentru copiii cu vârste între 7 şi 16 ani. Există un total de nouă

clase, iar la nivelele inferioare există un singur învăţător pentru toate materiile, în timp ce

la nivelele superioare sunt profesori diferiţi pentru fiecare materie. Anul şcolar durează

patruzeci de săptămâni, începând de la jumătatea lunii august, şi are două semestre şi o

vacanţă de vară de zece săptămâni.

Educaţia şi toate materialele didactice sunt furnizate gratuit şi se oferă mese gratuite la

şcoală.

Sistemul şcolar din Suedia este compus din:

Clase pre-şcolare („förskola"), pentru copiii de până la 6 ani. Cursurile pre-şcolare

sunt oferite tuturor copiilor din Suedia.

Învăţământ obligatoriu („grundskola"), pentru copii cu vârste cuprinse între 7 şi 16

ani, clasele 1-9.

Învăţământul obligatoriu" include şcoala generală obligatorie, şcoala Sami, şcoala

pentru persoane hipoacuzice şi cu deficienţe de auz şi şcoala obligatorie pentru copiii

cu dizabilităţi de învăţare.

Clase superioare de liceu („gymnasium"), clasele 10-12, nu sunt obligatorii; însă,

este o condiţie obligatorie dacă un elev doreşte să studieze la nivel universitar.

Toţi tinerii din Suedia, care au terminat şcoala obligatorie au dreptul la trei ani de

şcolarizare în învăţământul liceal (secundar superior). Învăţământul secundar superior

oferă o platformă de cunoştinţe pentru studii ulterioare şi pentru o carieră viitoare.



[Year]

Învăţământul secundar superior cuprinde şcoli secundar superioare obişnuite şi şcoli

secundare superioare pentru tinerii cu dizabilităţi de învăţare.

Elevii de liceu (Gymnasiet) sunt liberi să aleagă dintre programele naţionale, precum şi

programe individuale şi special concepute.

Există un total de 17 programe naţionale de învăţământ secundar superior. Fiecare

program dureaza 3 ani şi constă în discipline principale, discipline specifice unui

program, cursuri opţionale şi lucrul în cadrul unor proiecte.

Fiecare program naţional de învăţământ secundar superior cuprinde:

Opt discipline principale - engleză, activităţi artistice, educaţie fizică şi sănătate,

matematică, ştiinţele naturii, studii sociale, suedeză sau suedeza ca a doua limbă şi

studii religioase.

Un număr de discipline specifice unui program, care sunt caracteristice pentru

programul selectat.

Un proiect special.

În funcţie de cazul în care un program este disponibil, studenţii pot alege şi între şcolile

municipale, independente sau cu internat. Admiterea în orice program sau în orice

şcoală se acordă individual, cel mai adesea în funcţie de media finală a elevului din

şcoală primară.

Notele la liceu sunt împărţite pe patru niveluri: respingere (IG), promovare (G),

promovare cu distincţie (VG) şi promovare cu distincţie specială (MVG). Pentru a primi

o diplomă finală în cadrul unui program naţional sau special conceput, elevii trebuie să

primească o notă la toate cursurile şi să finalizeze lucrul la proiectele necesare pentru

programul lor special.

Învăţământul vocaţional

Formarea la locul de muncă în cadrul programelor de formare profesională.

Diferite programe de învăţământ secundar superior pot fi văzute ca o pregătire pentru

continuarea studiilor, în domeniul formării profesionale, sau o combinaţie a celor două.

Şcoala secundară superioară este pentru tinerii cu vârsta între 16-20. Persoanele mai

în vârstă de 20 de ani pot urma învăţământul secundar superior pentru adulţi sau

învăţământul pentru adulţi dedicat persoanelor cu dizabilităţi de învăţare.

O alternativă la universitate sau colegiu este formarea profesională avansată (KY).

Aceasta constă în învăţământ postliceal ce oferă cursuri concepute în consultare cu

angajatorii pentru a satisface nevoile de forţă de muncă de pe piaţa forţei de muncă, şi

care vor duce la locuri de muncă.

Aproximativ o treime din formare constă în experienţa la locul de muncă cunoscută sub

numele de învăţare la locul de muncă. Educaţia şi formarea profesională avansată sunt

calculate în puncte de credit, situaţie în care o săptămână full-time de studiu



[Year]

corespunde unui punct de credit. Un curs de educaţie sau de formare profesională

avansată poate echivala între 40 şi 120 de puncte de credit. Cu toate acestea, cele mai

multe au 80 de puncte de credit (durează 2 ani).

Copiii imigranţilor din sistemul şcolar suedez au dreptul de a primi instruire în limba

suedeză ca limbă străină, dar şi de a beneficia de instruire separată, în limba maternă,

dacă acea limbă este vorbită zilnic în casele acestora.



[Year]

ANEXA 5

SISTEMUL EDUCAŢIONAL din UK

Educaţia în UK este o probelma specifică fiecărei regiuni, care au sisteme diferite sub

guverne separate – Guvernul UK este responsabil pentru Anglia, iar Guvernul Scoţiei,

Adunarea Guvernamentală din Ţara Galilor şi Executivul din Irlanda de Nord sunt

responsabil, respectiv pentru Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.

În timp ce sistemele din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord sunt aproape similare,

sistemul scoţian este complet diferit. Educaţia în Anglia este controlată de

Departamentul pentru Educaţie şi Departamentul pentru Afaceri, Inovaţie şi Calificare.

La nivel local autorităţile locale au responsabilitatea implementării politicii pentru

educaţia publică şi şcolile de stat.

Prin lege, toţi copiii între 5 – 16 ani trebuie să primească educaţie obligatoriu (full –

time).

UK a introdus Curriculum - ul Naţional în 1992 şi şcolile de stat sunt obligate să adere la

acesta până când elevii ating vârsta de 16 ani. Totuşi, şcolile independente nu sunt

obligate să facă acest lucru.

După 5 ani de educaţie secundară ( gimnaziu ), studenţii dau examene cu subiecte de

nivelul Certificat General de Educaţie Secundară (GCSE). GCSE este un examen cu un

singur set de subiecte şi care este corectat de comisii independente de examen.

Studenţii participă până la zece examene GCSE pe diferita subiecte, incluzând

matematică şi limba engleză ( nu e limită inferioară sau superioară ).

După promovarea examenele GCSE, studenţii pot părăsi învăţămâmtul secundar, iar ca

alternativă, pot alege să-şi continue educaţia prin colegii vocaţionale sau tehnice, sau,

după un an suplimentar de studiu pot susţine un examen pentru un nivel superior de

şcoală secundară cunoscut ca AS – Levels. Urmând doi ani de studiu, studenţii pot

promova examenul A-Level ( prescurtare pentru Nivel Avansat ), care este cerut pentru

admiterea în universităţile din UK.

Vârsta la care încheie educaţia obligatorie a fost crescută la 18 ani printr – un ordin al

Educaţiei şi Meseriilor-2008 ( the Education and Skills Act 2008 ), având efect vârsta de

17 ani în 2013 şi vârsta de 18 ani în 2015.

Şcolile şi colegiile de stat sunt finanţate prin sistemul naţional de impozite, iar

şcolarizarea copiilor, între vârstele 3 – 18 ani, este gratuită.

Aproximativ 93% dintre elevi englezi urmează cursurile la acest tip de şcoli. O

minoritate importantă din şcolile finanţate de stat sunt seminarii teologice. Aproape 90%

din şcolile secundare de stat sunt şcoli specializate, care primesc fonduri suplimentare

pentru a dezvolta una sau mai multe specializări.

Un număr mic dar în creştere de părinţi optează pentru Elective Home Education (

educaţie alternativă la domiciliu ).



[Year]

După terminarea educaţiei obligatorii, există o gamă largă de posibilităţi educaţionale.

Mulţi sdintre tineri aleg să rămână în şcoala lor secundară şi să-si completeze anii 12-

13 de studii (Sixth Form – nivel 6), alţii, merg la colegii de nivel 6 (Sixth Forms

Colleges), iar unii merg la şcoli superioare (Colleges of Further Education). Unii vor

decide să se angajeze şi să-şi continue educaţia în parth-time ( invăţământ la distanţă ).

Colegiile din Anglia, care fac parte din categoria FE (Further Education) includ:

General FE şi colegii de nivel terţiar

Colegii de nivel 6 (Sixth Form

Colegii vocaţionale ( în mod special cele de agricultură şi horticultură şi colegii de

teatru şi dans)

Institute pentru educarea adulţilor

Colegiile de nivel 6 (Sixth Forms Colleges) încurajează tinerii să-şi asume o

resonsabilitate mai mare pentru comportamentul lor având în vedere că acest tip de

şcoli au un program mai lejer. Cu toate că, ei se supun regulamentelor şcolare, există o

oarecare lejeritate în probleme precum ar fi uniforma.

Şcolile superioare (Further Education Colleges) sunt mult mai aproape de universităţi

în ceea ce priveşte stilurile de predare şi organizare; punând accent mai mare pe

responsabilităţile studenţilor.

Există o mare varietate în ceea ce priveşte vârsta studenţilor, educaţia lor anterioară

precum şi cursurile pe care le urmează.

Further Education este specifică studenţilor peste 16 ani care urmează cursuri de

nivel superior pentru a atinge standardul cerut pentru accederea în învăţământul

superior. Aceste cursuri sunt disponibile colegiile Further Education şi Sixth Forms

Colleges şi oferă pregătire pentru nivel tehnic minim ( Lower-level-technical ) şi

comercial, până la cursuri avansate pentru cei care doresc să obţină posturi de

conducere în afaceri, administraţie şi profesii. De asemenea, şi cursuri non-vocaţionale

sunt oferite pentru nivelele GCSE şi A.



[Year]

ANEXA 6

SISTEMUL EDUCAŢIONAL POLONEZ

Începând cu anul 1999, în urma unei reforme a sistemului de învăţământ, există

următoarele tipuri de şcoli din Polonia:

• şcoală primară de 6 ani

• gimnaziu – 3 ani

• şcoli post-gimnaziale:

liceu de specialitate - 3 ani

liceu general - 3 ani

şcoala tehnică de 4 ani

şcoală profesională 2 sau 3 ani

liceu complementar 2 ani

şcoală tehnică complementară 3 ani.

Numărul total de ani de învăţământ primar şi secundar este de 12 sau 13. La sfârşitul

ciclului de învăţământ secundar studenţii pot lua examenul de bacalaureat

(maturitate) - egzamin dojrzałości (matura), adică un examen standardizat la nivel

naţional de absolvire a liceului, şi pot primi certificatul de maturitate - dojrzałości

świadectwo.

Educaţia în Polonia este obligatorie până la vârsta de 18 ani. Învăţământul

obligatoriu începe în cursul anului calendaristic în care copilul împlineşte 7 ani şi

durează până la sfârşitul gimnaziului - Învăţământ secundar inferior, durează până la

împlinirea vârstei de 18 ani. Participarea la învăţământul primar şi secundar inferior

este obligatorie.

La finalizarea gimnaziului, învăţământul obligatoriu poate fi implementat prin:

• participarea la cursurile unei şcoli post-gimnaziale de stat sau private.

• participarea la cursuri organizate de către persoane juridice sau fizice, acreditate

pentru derularea activităţilor educaţionale.

• formare profesională oferită de angajator.

Învăţământul primar

Şcoala primară reformată de 6 ani, introdusă în anul şcolar 1999/2000, în

conformitate cu Legea din 8 ianuarie 1999 privind punerea în aplicare a Reformei

Sistemului de Învăţământ, este împărţită în 2 etape:

• Etapa I se referă la clasele 1,2 şi 3, şi este numită predare integrată, în acest stadiu

predarea este proiectată pentru a asigura o tranziţie fără dificultăţi de la nivelul

preşcolar la educaţia şcolară.

• Etapa II se referă la clasele 4,5 şi 6.



[Year]

Predarea în această etapă este organizată pe disciplinele: limba poloneză, istorie şi

educaţie civică, limbi străine moderne, matematică, ştiinţele naturii, muzică, artă,

tehnologie, informatică, educaţie fizică, religie sau etica.

Nici un test şi nici un examen special nu este preconizat între etapele 1 şi 2.

Alcătuirea claselor se bazează pe vârsta elevilor.

Învăţământul secundar

În cadrul reformei sistemului de învăţământ în 1999 au fost înfiinţate gimnazii de trei

ani, ca un prim nivel (inferior) de liceu. Din 2002, sunt operaţionale şcolile din

învăţământul secundar superior.

• Învăţământ secundar inferior: Gimnaziul ofera 3 ani de învăţământ secundar

inferior general pentru elevii care au terminat şcoala primară reformată de 6 ani. Este

obligatoriu pentru toţi elevii. Gimnaziul se adresează elevilor cu vârsta de 13 - 16 şi

este considerat ultima etapă (Etapa 3) din învăţământul general obligatoriu.

Acesta oferă învăţământ pe discipline, cea mai largă varietate posibilă, dar la nivelul

de bază. Unul dintre obiectivele acestei etape este de a identifica abilităţile şi

interesele elevilor şi de a îi ajuta să facă o alegere raţională a unei căi de

perfecţionare.

• Învăţământ secundar superior: vârsta elevilor din învăţământul secundar

superior este cuprinsă între 16 şi 18/19/20 ani. Învăţământul secundar superior nu

este împărţit în cicluri.

Din anul şcolar 2002/03 următoarele şcoli post-gimnaziale sunt operaţionale:

- şcoli profesionale de bază, pentru elevi cu vârste între 16 şi 18/19 ani, cu

durata de 2 - 3 ani ; absolvenţii primesc o diplomă care atestă calificările

profesionale, după promovarea unui examen, este posibil să îşi continue educaţia

într-un liceu general suplimentar de 2 ani sau într-un liceu tehnic suplimentar de 3

ani.

- licee de 3 ani (şcolile secundare generale, elevi cu varste intre 16 - 19), care

permit elevilor să ia examenul Matura.

- licee de specilalitate de 3 ani (şcoli secundare cu orientare către anumite

discipline, elevi cu vârste între 16 - 19) - predarea se efectuează pe profiluri generale

de formare profesională, acesta permite elevilor să ia examenul Matura

- Technika - şcoli de 4 ani (şcoli secundare profesionale, elevi cu vârste între

16 - 20), care permit elevilor să obţină o diplomă de calificare profesională, la

promovarea unui examen, şi să ia examenul « Matura ».

- licee de 2 ani (şcoli secundare generale suplimentare, elevi cu vârste de

18/19 la 20/21) pentru cei ce părăsesc şcolile profesionale de bază, care permit

elevilor să ia examenul Matura.

- « Technika uzupelniajace » cu durata de 3 ani (şcoli secundare profesionale

suplimentare, elevi cu vârsta de 18/19 la 21/22) pentru absolvenţi ai şcolilor



[Year]

profesionale de bază, care permit elevilor să ia examenul Matura, precum şi pentru a

obţine o diplomă de calificare profesională la promovarea unui examen.

• Învăţământ post-secundar (inferior)

Şcolile postliceale recunosc absolvenţi ai şcolilor secundare generale pe baza unui

certificat de finalizare a şcolii secundare. Vârsta elevilor este între 19 - 20/21.

Şcolile post-secundare oferă cursuri în cadrul următoarelor grupuri de domenii:

formarea cadrelor didactice, arte, economie şi administraţie, studii medicale,

agricultura, tehnologie, silvicultură şi pescuit, transport şi comunicaţii, servicii

hoteliere şi de calcul. Domeniile cele mai populare includ: formarea cadrelor

didactice, economie, biblioteconomie, servicii hoteliere şi de calcul.

Durata de procesului de învăţământ depinde de un tip de ocupatie si pentru

majoritatea dintre acestea este de 2 - 2,5 ani.

Educaţie şi Formare Profesională

Există două forme de educaţie şi formare profesională în alternanţă:

A. cea mai populară formă este bazată pe un contract de muncă între angajator şi un

lucrător tânăr. Angajatorul este responsabil pentru organizarea formării. Instruirea

practică este organizată fie la nivelul întreprinderii angajatorilor fie, în cazul în care

angajatorii nu pot oferi condiţii adecvate pentru o astfel de formare, la Centrul de

Formare Continuă, Centrul de instruire practică, la o fermă-şcoală, la un atelier-

şcoală, la un laborator-şcoală sau la o fermă individuală.

Formarea este pusă în aplicare pe baza unui contract încheiat între angajator şi o

anumită instituţie de formare.

B. Scoala bazată pe o formă de formare care poate fi considerată ca formare în

alternanţă, în cazul în care pregătirea practică are loc în afara şcolii, la sediul

angajatorului şi se bazează pe un contract între angajator şi directorul şcolii. În acest

caz, şcoala este responsabilă pentru organizarea formării.

Elevii care frecventează instituţii profesionale au, de asemenea, posibilitatea de a

susţine examenul Matura.

Educaţia şi formarea profesională poate fi, de asemenea, urmată de către un tânăr

lucrător angajat. În acest caz, este responsabilitatea angajatorului de a organiza

formarea. Este necesar ca cei ce urmează acest mod de formare să fi finalizat o şcoală

secundară inferioară şi pot obţine diferite calificări.

Educaţie profesională post-secundară

Pentru admiterea în şcoli profesionale post-secundare (szkoly policealne) elevii trebuie

să fi obţinut un certificat de absolvire a unei şcoli secundare (swiadectwo dojrzalosci),

dar nu neapărat certificatul Matura. Elevii care doresc să obţină locuri de muncă ca

muncitori sau să fie angajaţi pe locuri de muncă ce necesită calificări în urma unei şcoli



[Year]

profesionale secundare, cum ar fi asistente medicale, contabili, tehnicieni calculator,

bibliotecari etc. frecventează cursurile acestor instituţii.

Date post:	30-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	dangquynh
View:	241 times
Download:	8 times

GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE ...

Documents