"Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului ONG în România, program finanţat de Granturile SEE şi administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile".

P

entr

u

PARTICIPAREA CONTEAZĂ BUNE PRACTICI DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR

Participation for Democracy - 2015/BIL-01/16

Autori: Irina Lonean, PhD Adina Călăfăteanu, PhD

Fettulah Oran

(c) Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă, 2016.

2

Introducere – contextul proiectului

Scopul proiectului Participare pentru Democrație a fost de a crea cadrul pentru schimbul

de bune practici în lucrul cu tinerii și să stimuleze participarea lor publică. Proiectul este o

continuare a proiectului: Participarea publică împotriva discriminării tinerilor din mediul rural,

proiect implementat de Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă - CDCD în 2014-2015.

Metodologiile proiectului au vizeazt utilizarea metodologiilor de organizare a comunității de

tineret și tehnici de educație non-formală privind încurajarea tinerilor să participe și să intensifice

participarea lor in trei comunități rurale. La finalul proiectului, 40 de tineri (în vârstă de 13-17

ani), sunt acum activi în comunitățile lor și continuă campanii bazate pe rezolvarea problemelor

identificate în comunitate, un proces structurat pe bază de parteneriat cu autoritățile locale (

școlile din sate, consiliile locale, poliția și unitățile medicale).

La finalul proiectului, în cadrul ședinței de evaluare, echipa CDCD a concluzionat că

există o nevoie permanentă a tinerilor să fie echipați cu abilități și competențe și în acest scop,

lucrătorii de tineret trebuie să intre in contact cu noi oportunități de formare și să deprindă noi

competențe de lucru și metodologii. Mai mult decât atât, pentru a obține impactul social pe care il

țintim, avem nevoie de a mobiliza mai mulți tineri și să le oferim sprijin permanent in campaniile

și acțiunile lor.

În consecință, posibilitatea de a se implica într-o inițiativă de schimb de bune practici și

metode de lucru cu tinerii semnifică valorificarea rezultatele inițiativelor noastre anterioare și, de

asemenea, noile instrumente și metode asigură lucratorilor de tineret din Romania expertiza

privind sprijinirea grupurilor locale de acțiune pentru tineret, integrând experiența și bunele

practici ale partenerilor noștri norvegieni.

Proiectul a urmărit să investească în capacitatea celor doi parteneri - român și norvegian

(în special a celui român) de a încuraja dezvoltarea valorilor democratice ale grupurilor de tineret,

grupuri care vor fi apoi active în comunitățile lor. Partajarea bunelor practici din proiectele

noastre anterioare, a lecțiile învățate precum și a metodologiilor de lucru au contribuit în mod

determinant la îmbunătățirea metodelor și instrumentelor pe care lucrătorii de tineret folosesc în

comunitățile lor - atît în România și în Norvegia. Vizita de studiu organizată la Oslo a oferit

3

echipei române posibilitatea de a identifica noi parteneri și noi oportunități de finanțare pentru

proiectele noastre.

Parteneriatul de lucru între cei

doi parteneri a început în mai 2016,

Mangfoldhuset (Casa Diversității) -

MH având atât experiența de a lucra

cu grupuri de tineri, cât și aceea de a fi

o punte a dialogului între generații.

Mai mult decât atât, MS organizează

excelent activități pentru grupurile

interculturale și are o rețea mare de

parteneri din diferite sectoare -

domeniul afacerilor, sectorul educațional, autoritățile publice locale și naționale, grupuri

informale de tineri. Experiența de lucru în cadrul rețelelor de cooperare inter-sectoriale a fost o

mare sursă de inspirație pentru CDCD și urmează să fie valorificată în proiectele locale, care sunt

implementate în zonele rurale.

Echipa de proiect:

1. Viorel Bucătură, lucrător de tineret, CDCD

2. Andreea Roșca, lucrător de tineret, CDCD

3. Irina Lonean, Expert

4. Adina Călăfăteanu, Expert

5. Constantin Glăvan, profesor – Școala Giubega

6. Fethullah Oran, Manager de proiect MH.

4

Capitolul 1 – Mobilizarea tinerilor

1.1 Metodele folosite de către CDCD in Romania pentru a mobiliza și atrage tinerii A. Profilul comunității de lucru

Giubega este o comună situată la 49.7 km de orașul principal al Regiunii Sud-Vest

(Oltenia) - Craiova, cel mai apropiat oraș fiind Bailesti - 12 km, cu atestare documentară în 1831.

Primele date înregistrate in 1885 arată o populație de 1551 de locuitori, dintre care 123 erau

alfabetizați. In zilele noastre, Giubega are o populatie de 2453 de locuitori și 1150 de gospodării.

(Primaria Giubega 2014)

Legea română pentru tineret din 2006 a stabilit că tineretul este grupat în intervalul de

vârstă de 14 - 35 de ani. În consecință, pentru Giubega, care are o populație totală de 2036 de

locuitori, populația tânără reprezintă 530 de locuitori (10-14 ani - 109, 15-19 ani - 111, 20-24 ani

- 110, 25 -29 ani - 88, 30-34 ani - 112). (potrivit recensământului din 2002).

În ceea ce privește economia, principalele ocupații ale locuitorilor sunt legate de

agricultură, autoritățile locale acordă atenție precum și resurse speciale acestui domeniu (există

planuri de a sprijini dezvoltarea fermelor ecologice și a structurilor asociative). Cu excepția

activităților care sunt organizate de CDCD, nu există alte evenimente culturale sau sociale pentru

tineri. Cu scopul de a documenta vizita de studiu, pe bază de parteneriat cu profesorii Școlii

Giubega, a fost realizată o cercetare bazată pe interviuri semi-structurate cu un grup de 6 tineri

5

din Giubega și având ca scop identificarea principalelor nevoi de tineret din comunitate. Procesul

de cercetare a arătat că principalele nevoi de tineret sunt următoarele:

situația economică și socială a tinerilor, lipsa oportunităților de angajare și șomajul pe

termen lung

lipsa locuințelor - cei mai mulți dintre ei încă trăiesc cu familiile lor, chiar și după ce

au propriile lor familii

chiar dacă există unele oportunități oferite de statul român pentru continuarea studiilor

dincolo de invățământul obligatoriu de 10 ani, în special pentru tinerii din Giubega

(cel mai apropiat liceu fiind la 12 km), acest lucru este greu din punct de vedere

financiar

neîncrederea în viitor și în oportunitățile viitoare: "Suntem destul de dezamăgiți de

sistemul actual și suntem convinși că un viitor la sat nu e posibil. Singura soluție ar fi

să părăsim țara și să meargem și să lucrăm în străinătate ". (S, în vârstă de 15 de ani)

Cu excepția întâlnirilor de sâmbătă cu echipa CDCD, nu există alte activități care au

loc în sat. Prin urmare, există un sentiment general al subiecților că autoritățile nu sunt

interesate de dezvoltarea de activități pentru ei și nu sunt optimiști că ar putea fi puse

în aplicare în viitor.

Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă a început să lucreze ca un grup

informal de tineri care derulează activități locale în 2008, iar din anul 2010, este înregistrată ca

ONG - organizație neguvernamentală - Asociația. Scopul asociației este de a dezvolta și

implementa activități culturale, artistice și educative care vizează dezvoltarea comunității și care

6

contribuie, de asemenea, la dezvoltarea personală și socială a principalului grup țintă - tinerii din

mediul rural și urban, tinerii cu oportunități reduse, și comunitățile izolate - furnizarea de sprijin

pentru consolidarea capacității.

B. Obiectivele CDCD sunt următoarele:

Obiective Generale:

1. Acordarea de ajutor umanitar pentru copiii și tinerii cu nevoi speciale.

2. Crearea și asigurarea unor condiții mai bune pentru tineri și copii cu nevoi sociale speciale

sau tineri cu probleme.

3. Reinserția socială și școlară pentru tinerii și copii care provin din medii socio-economice

dificile.

4. Informare și sprijin în garantarea drepturilor omului și a protecției sociale pentru grupurile

aflate în nevoie.

5. Promovarea și susținerea conceptului egalității de șanse și de participare comunitară

activă.

6. Dezvoltarea și implementarea de programe pentru tineri cu nevoi speciale.

7. Sprijinirea adulților în procesul de reintegrare profesională.

8. Implementarea de proiecte locale, naționale și internaționale, cu scopul de a oferi

oportunități mai bune pentru grupul țintă.

Sprijinirea activităților culturale, artistice și creative în comunitățile de lucru.

Obiective Specifice:

1. Identificarea și sprijinirea cazurilor - tinerilor și copiilor cu nevoi speciale - din orfelinate,

spitale, familii monoparentale și familii care se confruntă cu probleme socio-economice.

2. Dezvoltarea și implementarea programelor educaționale și de sprijin pentru tinerii din

mediul rural și urban.

3. Consiliere educațională pentru grupul țintă.

4. Sprijinirea copiilor dotați cu oportunități reduse - indiferent de talentul lor.

5. Stabilirea de parteneriate cu asociații, rețele și organizații cu același profil - actorii

naționali și internaționali.

6. Implementarea de activități și servicii cu scopul de a îmbunătăți sustenabilitatea financiară

a asociației.

7. Dezvoltarea și implementarea programelor și proiectelor naționale, locale și europene.

7

D. Promovare

Toate proiectele și inițiativele desfășurate de CDCD ce au ca scop stimularea

participării în rândul tinerilor sunt promovate în principal, prin:

Interacțiune unu la unu - tinerii promovând activitățile intre colegii lor

Întâlniri publice organizate cu partenerii din comunitate

Evenimente publice - organizate ca activități în campaniile desfășurate de

grupurile de tineri

Postarea informațiilor pe site-ul organizației (www.cdcd.ro), pe pagina de

facebook a CDCD și în presa locală din județul Dolj.

C. Organizarea comunității de tineret și metodologii pentru dezvoltare comunitară

CDCD lucrează in deaproape cu partenerii săi: Școlile sătești

Consiliile locale

Casele de cultură

Alte ONG-uri din Județul Dolj

Entități private

cu scopul de a dezvolta proiecte și inițiative pentru tineri în zonele rurale. Activitățile

au început cu metodologiile de dezvoltare comunitară - orientate spre crearea de parteneriate

pentru a dezvolta și implementa proiecte de tineret pentru tinerii și, începând cu anul 2013,

abordarea a fost schimbată spre utilizarea de metodologii de organizare comunitară.

8

1.2. Metode folosite in Norvegia de către MH pentru a mobiliza și atrage tineri

A. Folosirea rețelei de membri

MH este o organizație pe bază de apartenență, cu membri avânv vârste cuprinse intre 8 și

80 de ani, organizată in 9 platforme:

platforma studenților,

platforma profesorilor,

platforma dialogului intercultural,

platforma dialogului inter-religios,

platforma media,

platforma tehnică,

platforma dialogului politic,

platforma de sport si divertisment.

Organizația este deschisă membrilor cotizanți și necotizanți și are sucursale în patru orașe din

Norvegia: Oslo, Trondheim, Drammen și Stavanger. Promovarea activităților organizației și

mobilizarea grupului țintă se realizează în principal prin:

Newslettere - toți membrii primesc buletine informative prin e-mail și SMS și invitații

pentru a participa la proiectele și evenimentele organizației

Membrii cotizanți au acces gratuit la evenimentele organizate de MH (festivaluri,

concerte, etc.)

Membrii necotizanți pot primi facilități la evenimentele organizate de MH

B. Utilizarea materialelor tiparite

Materiale tipărite pot fi eficiente potrivit experienței MH dacă sunt utilizate inteligent. Cu

scopul de a promova activitățile organizației și de a mobiliza grupul țintă, materialele tipărite,

pliantele și posterele sunt:

Distribuite in cadrul facultăților

Distribuite in școli

Afișate la avizierelor școlilor și facultăților

9

Distribuirea materialelor tipărite este făcută în parteneriat cu școlile și universitățile, care

lucrează ca o punte de legătură între ONG și grupurile sale țintă: tineri, studenți și profesori.

C. Parteneriate

Parteneriatele reprezintă una dintre cele mai bune strategii de promovare pentru MH:

școlile și universitățile, care lucrează ca o punte de legătură între ONG și grupurile sale

țintă: tineri, studenți și profesori.

MH a inițiat un parteneriat cu biserica, pentru a promova dialogul intercultural și inter-

religios.

este utilizată promovarea reciprocă de către ONG-urile partenere: alte organizații

partenere ale MH promovează proiectele, activitățile și evenimentele MH, în timp ce MH

promovează proiectele lor.

D. Participarea persoanelor publice și a instituțiior cunoscute

Pentru a atrage oameni, MH folosește persoane bine-cunoscute de către comunitate

precum și parteneriate cu instituții prestigioase – cum sunt ambasadele invitate să participe la

festivalul intercultural din luna aprilie.

E. Utilizarea social media

Facebook este una dintre cele mai utilizate modalități de promovare a activităților și de

mobilizare a participanților. Alte instrumente de social media sunt, de asemenea, utilizate, in

funcție de ce folosesc grupurile-țintă:

Snapshot

Tweeter

YouTube

10

1.3. Metode de a mobiliza și atrage tineri utilizate in alte proiecte finanțate de EEA

Grants A. Caravane

Caravanele sunt modalități de succes pentru a

promova activități și de a mobiliza participanți la

evenimentele ONG-urilor precum și în atragerea

tinerilor în inițiativele grupurilor non-profit.

Ca o dovadă a eficienței caravanelor, proiectul

românesc "Rețelele de informare pentru fermieri din

Transilvania", care vizează tinerii fermieri, finanțat de

Norway Grants, a primit in anul 2012 un premiu european pentru comunicarea privind Politica

Agricolă Comună (PAC). Fundația ADEPT Transilvania a primit premiul întâi la categoria

"Comunicarea către părțile interesate" pentru activitatea sa privind îmbunătățirea accesului

micilor fermieri la informații privind finanțarea UE pentru proiectele de dezvoltare rurală,

încurajând astfel participarea lor la proiectele europene.

Juriul a descris proiectul Fundației ADEPT ca "o campanie inspirațională, bazată pe o

înțelegere și o analiză profundă a nevoilor tinerilor fermieri din Transilvania. Un exemplu bune

practici la cel mai inalt nivel!"

B. Jurnalism de tineret Proiectul "La fața locului!" al unui ONG maghiar a recrutat tineri pentru a vizita Islanda,

Liechtenstein și Norvegia, și a raporta bunele practici în abordarea problemelor sociale de care ar

putea beneficia de societatea ungară. Apelul în cadrul programului ONG-ului din Ungaria a oferit

finanțare pentru tineri pentru a vizita Islanda, Norvegia sau Liechtenstein pentru un minim de

două săptămâni. În timpul călătoriilor lor, participanții trebuiau să se implice în societatea

civilă locală, să verifice exemplele de bune abordări civice la problemele sociale și potențialul

de transpunere a acestora în Ungaria. Participanții au beneficiat de asistență în crearea de

planuri de călătorie și de comunicare. De asemenea, a fost furnizată o listă a participanților,

organizațiilor neguvernamentale și instituții din cele trei țări donatoare. Participanții au raportat

încă din timpul călătoriilor asupra practicilor descoperite, prin intermediul instrumentelor de

11

comunicare online, cum ar fi bloguri, înregistrări video, Facebook, Twitter și alte platforme

media sociale.

C. Jurnalismul ONG Prima ediție a "Civic Arena", o nouă revistă concentrată pe sectorul civil din Europa

Centrală și de Est, a fost lansată în România. Scopul revistei este de a împărtăși informații și

cunoștințe în rândul societății civile, fiind, de asemenea, foarte eficientă în atragerea de noi

participanți la proiecte.

În 2015 revista a fost orientată pe campania "No Hate Speech ", a Consiliului European.

Într-un climat de creștere a extremismului, rasismului și xenofobiei în toată Europa, mișcarea

ajută ONG-urile să dezvolte proiecte pentru a aborda discursul de ură. Revista prezintă problema

și analizează cele mai eficiente

metode de a face ii face față și este

un instrument puternic în angajarea

tinerilor, inclusiv a tinerilor

defavorizați, în activitățile de tineret.

12

1.4. Metode folosite in Europa pentru a mobiliza și atrage tineri

Alte metode utilizate pentru a mobiliza și a atrage tinerii în activitățile de tineret, inclusiv

participarea publică în Europa, includ:

Organizarea de evenimente sportive promovate prin intermediul mass-media și, în

principal prin intermediul social media

Organizarea de ateliere de artă promovate prin intermediul mass-media și, în principal

prin intermediul social media

Utilizarea de parteneriate, a școlilor și liceelor, pentru a stabili comunicarea cu tinerii

Organizarea de traininguri acreditate, in afara activităților de participare

Folosirea animației (jonglerii) pentru a atrage

tinerii de pe stradă

Proiectarea activităților de petrecere a timpului

liber impreună cu activități de participare publică

13

C apitolul 2 – Participarea tinerilor – Cadrul european privind participarea

tinerilor1

"Europe's future depends on its youth. Yet, life chances of many young people are

blighted" (European Commission - Communication on the 'Renewed Social Agenda’, 2008)

De ce sunt tinerii inactivi în zilele noastre, când Uniunea Europeană le oferă atât de multe

posibilități, în ceea ce privește programele și proiectele? Aceasta ar fi o întrebare pertinentă pe

care ne-o putem pune, analizând cadrul european de participare a tinerilor. Este timpul ca tinerii

sa fie considerați ca fiind o forță pozitivă la nivelul Uniunii Europene, în procesul de construcție

europeană, în locul unui grup țintă problematic. Astfel, tinerilor trebuie să li se ofere ocazia de a-

și exprima ideile și să le fie oferit un cadru organizat în care pot începe dezbaterile, pe același

nivel cu ceilalți participanți ai societății civile. (Comisia Comunităților Europene, Cartea albă -

Un nou impuls pentru tineretul european, 2001). Dar, chiar dacă eforturile ar fi coordonate, spre

convergența cu Politica europeană de tineret, și conexate cu o abordare intersectorială, rezultatele

vizibile ale politicii naționale de tineret ar lăsa loc pentru dezbateri și discuții. În cazul în care

pentru vechile state membre ale Uniunii Europene această problemă nu este o problemă acută,

pentru cele noi, domeniul politicii de tineret necesită o atenție sporită. Astfel, la fel ca în

domeniul social competențele Uniunii Europene sunt limitate, problemele politicii de tineret și

participării active a tinerilor sunt mai legate de modelul social european și, în unele state,

politicile de participare tinerilor sunt încă în curs de dezvoltare.

Cetățenia și participarea sunt dimensiuni care nu pot fi discutate separat. Participarea

tinerilor în procesul de luare a deciziilor a fost o problemă (destul de), dezvoltată în anii 1990.

Prin urmare, în 1992, Consiliul Europei a elaborat Carta Europeană a articipării tinerilor la viața

regională și locală și a sugerat autorităților locale să se asigure că implică tinerii în toate

procedurile de luare a deciziilor și în cazul în care nu reușesc să ii implice în mod direct, să se

1Capitolul reprezintă un extras din CĂLĂFĂTEANU, Adina-Marina., European Youth Policy regarding Active Youth Participation – Study analysis: Gorj County, Romania, Lambert Academic Publishing, Saarbrucken, 2012 și a fost integrat in prezenta publicație de către autor pentru a servi ca bază a cadrului European privind participarea tinerilor.

14

asigure că liderii lor sunt consultați în permanență. Apoi, Cartea albă (2001) iar apoi,în 2007

Organizația Națiunilor Unite a susținut același scop: “Be heard, be seen: Youth participation for

Development!” (Națiunile Unite, 2007). Cartea Albă a Comisiei Europene privind guvernanța

(25.07.2001), cu scopul de a face procesul de luare a deciziilor accesibil tuturor cetățenilor

europeni, a avut un efect direct asupra producerii Cărții albe privind tineretul european - Un nou

impuls pentru participare europeană. După un proces îndelungat și eficient de consultare între

reprezentanții europeni, lideri de tineret și a tinerilor, sa afirmat că noul mediu social nu oferă

suficient spațiu de eficiență pentru modelele tradiționale de participare, pentru tineri. Ca urmare a

acestei declarații, transformând tinerii in actori în domeniul lor, acestea trebuie să li se ofere

posibilitatea de a lucra la solicitările lor.

Adaptand teoria economică clasică a lui Albert Hirschman, devine evident în 2001, pe

măsură ce schimbările în societate nu mai corespund nevoilor tinerilor și autoritățile nu au pus în

aplicare noi planuri de acțiune, acest grup a trecut de etapa "voce ", a părăsit nivelul “loialității”

și a ales să se orienteze spre alternativa "ieșire". (Hirschman, 1970). Axată pe promvarea

cetățeniei active a tinerilor, cele patru aspecte cheie subliniate de Cartea albă sunt: informare,

participare, activități de voluntariat și o mai bună cunoaștere a tineretului. Pentru a ajunge la un

cadru comun privind participarea tinerilor, Cartea Albă prevede două aspecte principale:

aplicarea metodei deschise de coordonare, în domeniul specific al tineretului, și de a tine seama

mai bine de "dimensiunea tineretului" în alte inițiative de politici.

Metoda Deschisă de Coordonare (MDC) a fost creată ca parte a politicii de ocupare, în

cadrul procesului de la Luxemburg. Ulterior, Strategia de la Lisabona (2000) a definit MDC ca

principal instrument pentru a aborda obiectivul transformării Uniunii Europene în economia

bazată pe cunoaștere cea mai competitivă și dinamică din lume, capabilă de o creștere economică

durabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mai mare coeziune socială. (Hermaans,

2008) MDC a oferit un nou cadru de cooperare, între statele membre, care ar trebui să ajungă la o

convergență a politicilor lor, în vederea atingerii obiectivelor comune adoptate de Consiliu.

Pentru o mai bună aplicare a MDC, în 2002, a fost lansată Rezoluția din 27 iunie 2002 privind

cadrul cooperării europene în domeniul tineretului. Acest document a stabilit ca principale

direcții de acțiune privind cooperarea în domeniul tineretului: aplicarea Metodei deschise de

coordonare și luarea mai mult în considerare a dimensiunii tineretului în alte politici. MDC ar

trebui să se aplice ca un instrument flexibil, bazat pe principiul subsidiarității, astfel încât

deciziile să fie luate la nivelul cel mai apropiat tinerilor. Mai mult decât atât, asociațiile de tineret

15

și organizațiile de tineret să fie asociate in cadrul de cooperare, la nivel european, național și

local. Această rezoluție a aprobat, de asemenea cele patru domenii prioritare ale Cărții Albe

(informarea, participarea, activitățile de voluntariat în rândul tinerilor, precum și o mai mare

înțelegere și cunoaștere a tinerilor) și a subliniat dimensiunea de participare. În consecință, în

acest scop - participare - tinerii ar trebui să fie implicați în procesul de luare a deciziilor, precum

și pentru această implicare, autoritățile ar trebui să coopereze cu asociațiile și, de asemenea, cu

alte organizații care asigură participarea tinerilor în societatea civilă.

Prioritățile pentru aplicarea MDC trebuie să fie stabilite de către statele membre, care au

responsabilitatea de a consulta asociațiile de tineret, pentru a adopta obiective pe termen scurt și

pe termen lung pentru politica de tineret. Având în vedere că rezultatele nu au fost atât de

vizibile, în 2003, Consiliul a lansat o nouă rezoluție: Rezoluția Consiliului din 25 noiembrie 2003

privind obiectivele comune pentru participarea și informarea tinerilor (2003 / C 295/04). Această

rezoluție a reafirmat ca priorități, participarea și informarea. Pe măsură ce statele membre,

utilizând performanța voluntară, nu a reușit să transfere prioritățile în politici de răspuns clare,

acest document stabilește, de asemenea, obiectivele pentru participare a tinerilor:

Creșterea participării tinerilor la viața civică a comunității,

Creșterea participării tinerilor la sistemul democrației reprezentative,

un sprijin mai mare pentru diferite forme de învățare a tinerilor. În cadrul acestui proces,

statele membre ar trebui să își stabilească propriile priorități naționale și apoi, după

negocierile cu celelalte state, să ajungă la obiective comune.

De asemenea, pe responsabilitatea deplină a acestora sunt planurile de acțiune naționale și

consultările cu tinerii și asociațiile acestora. Procedura de consultare cea mai eficientă a fost

descrisă ca fiind consultările cu consiliile naționale și regionale pentru tineret, în acele state în

care există aceste organisme. (Forumul European al Tineretului, 2006) Cartea Albă - "Un nou

elan pentru tineretul european" și Decizia Parlamentului European nr 1719/2006 / CE a

Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a programului "Tineret în acțiune" pentru perioada

2007-2013 a subliniat că tinerilor europeni ar trebui să li se ofere posibilitatea de a participa.

Un mecanism imaginat de către Comisia Europeană pentru a stimula participarea tinerilor

este dialogul structurat. Acest tip de dialog presupune crearea unui mecanism eficace și eficient

de consultare cu tinerii. În calitate de parteneri în acest dialog, trebuie să fie implicate toate

structurile și persoanele care se ocupă în mod direct sau indirect cu tinerii. Toate aceste

16

mecanisme ar trebui să asigure implicarea activă a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, la

toate nivelurile - european, național și local. (Comisia Europeană, 2006) Pentru a asigura acces

tinerilor și liderilor lor, a fost dezvoltat Portalul european pentru tineret - ca un rezultat direct al

Cărții Albe și a fost lansată în 2004, pentru a facilita accesul persoanelor tinere la informații

despre Europa. Acest portal conține informații de la nivel european, național, regional și local,

oferind informații de sprijin privind mobilitatea, locul de muncă, de viață și participarea tinerilor

la viața publică. Pentru o mai bună realizare a scopului său: informarea tineretului, portalul este,

de asemenea, dezvoltat de Eurodesk, ERYCA (The European Youth Information and Counselling

Agency (ERYICA) și EYCA (The European Youth Card Association (EYCA) Eurodesk este

centrul de suport, organizat ca rețea europeană, coordonând cercetarea și gestionarea

informațiilor la nivel european, prin intermediul filialelor sale naționale și locale. (Carta

europeană de informare pentru tineret, 2004) Astfel, folosind spațiile pentru dialogul structurat,

participarea tinerilor ar fi trebuit să crească. Pentru obiectivele comune, în procesul de formulare,

Comisia trebuie să consulte, de asemenea, principalul reprezentant european al organizațiilor de

tineret. - Forumul European al Tineretului (EYF) EYF este un forum independent de tineret, ce

cooperează permanent atât cu Consiliul Europei și Uniunea Europeană , fiind format din aproape

100 de Consilii naționale pentru tineret și organizații internaționale de tineret. Prezentându-se ca

"vocea" tinerilor și un grup de lobby de important, EYF a evaluat de asemenea, aplicarea MDC

în domeniul tineretului.

Evaluarea politicii de tineret a UE lansată în 2001, împreună cu provocările determinate

de criza financiară începută în 2008, vizibilă mai ales în ratele ridicate ale șomajului, au

determinat o nouă abordare în politica de tineret. După un proces de consultare lung, care a

început în 2008 și a fost structurat ca o consultare on-line cu tinerii, părțile interesate, lucrători de

tineret, cercetători și experți (5.426 respondenți), din statele membre, cu statele membre ale

Asociațiaei europene a liberului schimb (statele partenere în programele europene de tineret) și

țările candidate, subiectele cheie care au rezultat din consultări au fost: reforma sistemului

educațional, șomajul în rândul tinerilor și participarea activă a tinerilor. (Cercetarea europeană

privind tineretul - Sprijinirea tinerilor pentru a participa pe deplin în societate, 2009) Pentru a

aborda problemele-cheie menționate mai sus, în aprilie 2009, Comisia Europeană a lansat noua

strategie pentru tineret: "O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare" . Având în

vedere rezultatele procesului de consultare și cu un mare accent asupra fenomenului de

îmbătrânire a populației, noua strategie de tineret se bazează pe o abordare dublă: investirea în

tineri, în scopul de a îmbunătăți bunăstarea lor și responsabilizarea tinerilor prin promovarea in

17

permanențăa potențialului lor, cu scopul de a ii avea ca parteneri egali în promovarea valorilor și

obiectivelor UE. (Comisia Europeană, 2009)

Urmând linia stabilită prin Strategia de la Lisabona, noua strategie de tineret aduce un nou

set metodologic pentru metoda deschisă de coordonare: "joined-up policy" - bazată pe cooperarea

dintre diferite domenii, în scopul de a asigura tinerilor bunăstarea și "feeding in" - bazat pe

încurajarea tinerilor să fie participanți activi în procesul de luare a deciziilor, la nivel european,

național, regional și local. În consecință, toate aceste măsuri vizează să consolideze nivelul

multiplu al cetățeniei și abilitarea participării active a tinerilor (Cercetare europeană privind

tineretul - Sprijinirea tinerilor pentru a participa pe deplin în societate, 2009) Bazată pe

producerea politicii de tineret "cu" tinerii, nu "pentru" tineri, noua abordare ar trebui să se bazeze

pe sectorul de tineret ca un sector activ în toate inițiativele, de la nivel european, la nivel local. În

scopul de a consolida toate aceste niveluri multiple de cetățenie, trebuie să îndeplinească cererea

a peste 73% dintre tineri, care cer să fie parteneri egali, în deciziile care au un impact direct

asupra vieții lor și asupra lor bunăstării lor.

Cu si pentru tineri – Procese de dialog structurat2

Dialogul structurat cu tinerii

serveste ca un forum de

reflecție comună și

permanentă asupra

priorităților, punerea în

aplicare și urmărirea

cooperării europene în

domeniul tineretului. Acesta

implică consultări regulate ale

tinerilor și organizațiilor de

tineret la toate nivelurile în

țările UE, precum și dialogul

dintre reprezentanții tinerilor și

2 European Commission - Link: http://ec.europa.eu/youth/policy/implementation/dialogue_en.htm

18

factorii de decizie politică în cadrul conferințelor UE pentru tineret organizate de statele membre

care dețin președinția UE, și în timpul Săptămânii europene a tineretului.

Dialogul structurat se concentrează pe o altă prioritate tematică generală pentru fiecare

dintre ciclurile sale de lucru de 18 luni (stabilit de Consiliul de Miniștri pentru tineret). Prioritatea

tematică a Președinției Italiei, Letoniei și Luxemburg, pentru perioada iulie - 2014 decembrie

2015 este abilitarea tinerilor. Tema de abilitare va aborda accesul la drepturi și importanța

participării politice a tinerilor. Dialogul structurat se desfășoară la Conferințele UE pentru tineret

organizate de fiecare dintre cele trei state membre care deține președinția Consiliului UE în cursul

fiecărui ciclu de lucru, precum și în cadrul Săptămânii Europene a Tineretului organizat de

Comisia Europeană la intervale regulate.

Dialogul structurat cu tinerii se desfășoară în jurul priorității tematice curente atât la nivel

național cât și european. O consultare națională a tinerilor și a organizațiilor de tineret se

desfășoară în toate statele membre, pe parcursul ciclului de 18 luni al dialogului structurat. In

timpul ciclului curent iulie 2014 până în decembrie 2015 se preconizează că consultările la nivel

național ar trebui, pentru prima dată, să fie efectuate în parte prin intermediul portalului european

pentru tineret. În statele membre, procesul participativ este organizat și asigurat de către

Grupurile de Nationale de Lucru care cuprind, printre altele:

reprezentanți ai ministerelor pentru tineret,

consilii nationale de tineret,

consilii locale si regionale de tineret,

organizatii de tineret,

tineri din diverse medii, și

tineri cercetători.

Consultarea grupurilor de lucru naționale se bazează pe un cadru orientativ, aprobat de

reprezentanții tinerilor și a factorilor de decizie la prima Conferință de tineret a ciclului de 18

luni, organizat de Italia. Rezultatele consultării sunt dezbătute la cea de a doua Conferință pentru

Tineret, organizată de Letonia, unde reprezentanții tinerilor și responsabilii de politici susțin

Recomandările comune privind abilitarea tinerilor pentru participarea politică. Recomandările

sunt apoi discutate de către miniștrii de tineret din cele 28 de state membre, în a treia Conferință

19

pentru Tineret, organizat de Luxemburg, înainte de a fi aprobat. Recomandările finale vor fi

reflectate într-o rezoluție a Consiliului adresată instituțiilor europene și autorităților naționale,

care urmează să fie aprobat de către miniștrii de tineret, la sfârșitul ciclului de 18 luni. Dialogul

structurat este pus în aplicare la nivelul UE prin intermediul unui comitet european de coordonare

(reînnoit pentru fiecare ciclu de lucru de 18 luni) care cuprinde:

Reprezentanții ministerelor de tineret ai celor trei state membre a Președinției UE,

Reprezentanți ai consiliilor naționale de tineret ale celor trei state membre a Președinției UE,

Reprezentanții Agențiilor Naționale Erasmus + din cele trei state membre a Președinției UE,

Reprezentanții Comisiei Europene, și

Reprezentanții Forumului European al Tineretului.

Cei din urmă prezidează Comitetul în timpul ciclului de lucru de 18 luni.

Consiliul consultativ pentru Tineret – Consiliul Europei

Consiliul consultativ pentru Tineret este un organ al Consiliului Europei alcătuit din 30 de

reprezentanți ai ONG-urilor și ai rețelelor de tineret din Europa ce oferă opinii și contribuții cu

privire la toate activitățile din sectorul de tineret. De asemenea, se asigură că tinerii sunt implicați

în alte activități ale Consiliului Europei. În practică, Consiliul Consultativ:

contribuie la integrarea politicilor de tineret din in cadrul activităților programelor

Consiliului Europei

20

formulează opinii și propuneri cu privire la întrebări generale sau specifice privind

tineretul în cadrul Consiliului Europei, precum și prioritățile și alocările bugetare pentru

sectorul de tineret

promovează activități concentrate asupra tinerilor în domeniul cooperării internaționale

trimite reprezentanți la reuniunile statutare și la evenimente, cu scopul de a face mai

vizibile lucrările Consiliului Europei în acest domeniu.

Co-management

Consiliul consultativ pentru Tineret este partenerul non-guvernamental în organismele co-

administrate al epartamentului de Tineret al Consiliului Europei. Sectorul de tineret al Consiliului

Europei funcționează pe baza unui parteneriat între organizațiile de tineret non-guvernamentale și

guverne, în ceea ce este cunoscut sub numele de sistem de co-management. Acest lucru înseamnă

că reprezentanții organizațiilor de tineret non-guvernamentale și rețelele de tineret cooperează

îndeaproape cu oficiali guvernamentali de Comitetul european pentru tineret, să stabilească

standardele și prioritățile de lucru ale Sectorul de tineret al Consiliului Europei și de a face

recomandări pentru viitoarele priorități, programe și bugete. Consiliul consultativ pentru tineret

promovează, la toate nivelurile, sistemul de co-management în procesul de luare a deciziilor ca o

bună practică pentru participarea tinerilor, democrație și incluziune; în același timp pregătește și

încurajează tinerele generații să-și asume responsabilitatea de a construi societatea pe care o

doresc.

Noile tendințe in participarea tinerilor-Participarea digitală

Dar, înțelegerea tinerilor și a participării tinerilor trebuie să fie cuplată cu caracterul

dinamic al grupului țintă - tineri ale căror interese și nevoi sunt în continuă schimbare. În

consecință, în epoca participării on-line, tinerii au tendința de a participa virtual, de a prefera

votul online și să fie susținătorii e-participării. Utilizarea social media a schimbat complet

tendințele de participare și începând cu Primăvara arabă, participarea digitală trebuie să fie tratată

ca o tendință separată de participare a tinerilor. Recunoscând noul context, instituțiile europene -

și anume Consiliul Europei și Comisia Europeană, prin parteneriatul lor în domeniul tineretului -

Parteneriat pentru tineret, acordă o atenție deosebită pentru a analiza participarea digitală ca un

concept și, de asemenea, să caute barierele pe care tinerii le-ar putea întâlni în e-participare.

21

Simpozionul privind

participarea tinerilor într-o

lume digitalizata (14-16

septembrie 2015,

Budapesta, Ungaria) a fost

o oportunitate excelentă

pentru lucrătorii de tineret, factorii de decizie politică și cercetători să reflecteze asupra noilor

tendințe în participare, provocând sistemele democratice existente și aprofundând reflecțiile

privind participarea tinerilor și viitorul democrațiilor în era digitală. (Youth Partnership, 2015 –

Link: http://pjp-eu.coe.int/en/web/youth-partnership/digitalised-world).

22

2.1 Metode si instrumente utilizate de către CDCD in România pentru a organiza

participarea publică a tinerilor A. “Participarea publică antidiscriminare a tinerilor din comunitățile rurale”

Având în vedere faptul că nu există alte activități sunt organizate pentru tineri, cu excepția

proiectelor desfășurate de CDCD, începând cu anul 2012, lucrătorii de tineret și-a dat seama că

cele mai eficiente metodologii de stimulare a participării tinerilor sunt cele care oferă tinerilor

posibilitatea de a fi principalul partener în dezvoltarea proceselor și serviciilor. Începând cu luna

mai 2014 până în iulie 2015, CSCD pe bază de parteneriat cu FPDL - Fundația Parteneri pentru

Dezvoltare Locală și CERT - Centrul Educațional de Resurse și Formare, a implementat proiectul

"Participarea publică împotriva discriminării tinerilor din comunitățile rurale", proiect finanțat

prin Fondul ONG din România, EEA Grants. Problema identificată - riscul ridicat al tinerilor din

mediul rural să fie expuși la discriminare și excluziune socială cuplat cu participarea lor publică

slabă a determinat proiectul, care a avut drept scop investirea în dezvoltarea personală a tinerilor

din cele 3 comunități rurale - Giubega, Comuna Galiciuica și Campeni . Obiectivele proiectului

au fost legate de utilizarea metodologiilor de dezvoltare comunitară și tehnici de dezvoltare

personală, în scopul de a investi în potențialul tinerilor de a combate discriminarea în potențialul

lor de conducere. Procesul a început cu identificarea problemelor din comunitate și pentru a

derula campanii cu scopul de a veni cu soluții ale tinerilor pentru aceste probleme.

23

40 de tineri din 3 sate au identificat problemele din comunitățile lor:

Lipsa de spații prietenoase tinerilor în sate

Lipsa unor structuri de dialog cu autoritățile - în principal, cu consiliile sătești

Lipsa de activități de dezvoltare personală

Lipsa de cunoștințe și de conștientizare a elevilor cu privire la drepturile

omului, precum și accesul la drepturile omului.

Problemele cu au fost identificate în cadrul reuniunilor care au fost pregătite cu sprijinul

organizatorilor comunității (3 lucrători de tineret), care au moderat întâlnirile și au oferit

grupurilor, sprijin metodologic în pregătirea campaniilor. Problemele au fost identificate folosind

procese de consultare cu colegii lor (scrierea problemelor pe post-it-uri și selectarea problemelor

menționate mai frecvent).

Următoarele etape ale procesului includ selectarea problemelor relevante, precum și în

crearea hărții de aliați și adversari în rezolvarea problemei, organizatorul comunității ajutând

grupul să formuleze documentele de poziție și pregătirea întâlnirilor de negociere cu părțile

interesate (consiliile școlare, consilii ale elevilor). Avand un plan de lucru clar și o strategie,

procesul a vizat determinarea consiliilor școlare rețină propunerile grupului pentru acțiunile și

proiectele care urmează să fie puse în aplicare și să răspunde nevoilor comunității - comunitatea

elevilor.

Prima problemă care a fost abordată a fost lipsa accesului la informații cu privire la

accesul drepturi. În acest scop, pentru Ziua

Internațională a Drepturilor Omului, la 10

decembrie 2015, cele 3 grupuri de inițiativă

au pregătite activități pentru colegii lor.

Având în ambele prezentări și sesiuni

interactive, grupurile a reușit să iși

familiarizeze colegii cu drepturile

fundamentale de bază pentru a obține

sprijinul consiliilor școlare pentru a-și derula

24

campaniile.

A doua problemă pe care grupul din Giubega a

identificat-o a fost legată de lipsa unui spațiu în sat în care

tinerii să socializeze. Problema a fost validată în cadrul

reuniunilor publice (având peste 100 de susținători).

întâlniri de negociere au fost organizate cu directorul de

școlii și cu primarul satului, cu scopul de a obține

curățarea parcului de lângă Casa de Cultură din localitate.

În iunie 2015, cu sprijinul altor colegi, grupul de 15 tineri, împreună cu directorul școlii și cu alți

adulți din comunitate, a lucrat la organizarea Parcul Tineretului, un spațiu care este încă utilizat

ca principal locul de întâlnire al tinerilor în comunitate.

Având tinerii ca actori principali pentru

schimbare iar nu ca beneficiari de servicii, le-a oferit

acestora proprietate deplină asupra inițiativelor

dezvoltate. Fiind o inițiativă de succes, modelul de

organizare a comunității de tineret implementat în

cele trei comunități locale a fost prezentat în cadrul

panoului de bune practici la "Un seminar de politici

de tineret privind incluziunea socială a tinerilor aflați

în situații vulnerabile din Europa de Sud-Est", Parteneriat pentru tineret -Mostar, 28-29 octombrie

2015.

25

La o scară mai mare, cu

sprijinul donatorilor

internaționali (Consiliul

Europei - Fundația Europeană

pentru Tineret, Uniunea

Europeană - Tineret în acțiune,

Erasmus +, Granturile SEE),

CDCD a reușit să implice

peste 2000 de tineri în

activitățile sale și să deruleze proiecte locale pentru tineret în 6 comunități rurale din sud-vestul

România - în principal, județul Dolj. În acest scop, CDCD lucrează îndeaproape atât cu actorii din

sistemul public cât și cu cei din sectorul non-guvernamental, implementând peste 20 de proiecte

acordate de Comisia Europeană, Fondul Social European, Fundația Europeană pentru Tineret

(Consiliul Europei) și granturile SEE vizând dezvoltarea unor mecanisme de dialog structurat și

modele de afaceri sociale care ar oferi tinerilor și in special tinerilor cu oportunități reduse,

dezvoltare personală și profesională. CDCD formează lucrători în domeniul tineretului (atât din

România cât și din statele membre ale Consiliului Europei) privind educația non-formală,

antreprenoriatul social, educația incluzivă, educația pentru cetățenie, modele de afaceri sociale,

acțiune de cercetare participativă, activitate de tineret detașată și deschisă, și lucrători in

organizarea comunității, dezvoltarea comunității și instrumente de advocacy.

Activitatea se realizează de către lucrători instruiți și liderii de tineret (4), 2 cercetători și o

echipă de 13 de voluntari. În 2012/2014, CDCD a fost unul dintre jucătorii cheie în crearea

priorităților europene în domeniul tineretului, având unul dintre membri drept parte a Consiliului

consultativ privind tineretul în cadrul Consiliului Europei și fiind la fel de bine reprezentat în

cadrul Corpului tineretului european de cercetători (PEYR). CSCD este, de asemenea, un

partener al autorităților locale în domeniul tineretului din județul Dolj și cu diferite organizații

non-guvernamentale, ce furnizează atât servicii sociale cât și dezvoltă modele de antreprenoriat

social pentru tineri (Junior Chamber International Craiova).

26

Principalele abordări educaționale pe care CDCD le-a integrat in activitățile sale sunt următoarele:

Cu excepția impactului social al campaniilor, tinerii beneficiază, de asemenea de un

proces de dezvoltare personală, ca și în timpul activităților, ei primesc sprijinul lucrătorilor de

tineret și a altor persoane participante la activități (în noiembrie 2015, au lucrat timp de 3 zile,

cu reprezentanții YMCA George Williams College - Marea Britanie – lucrători de tineret și

cercetători, în cadrul ședinței de evaluare organizată ca o activitate a proiectului Developing

Detached Youth Work Practice (2014-1-MT01-KA205-000348) acordate de Uniunea Europeană

- Erasmus + - Acțiunea-cheie 2 - Parteneriate strategice în domeniul tineretului).

Metodologiile de organizare comunitară a tinerilor stimulează participarea tinerilor prin:

Oferirea tinerilor oportunitatea de a fi activi pe scena publică și de a îșî face vocea

auzită prin campaniile pe care ei le organizează

Citizenship education

Human Rights Education & Intercultural Education

Youth Community

Organizing & Community

Development

Youth participation

27

Tinerii sunt în mod constant sprijiniți de către lucrătorii de tineret, care le ghidează

pașii spre a determina schimbări sociale.

Grupul de tineri crează structuri de dialog cu autoritățile publice și depun eforturi

pentru un parteneriat cu autoritățile pentru campaniile lor.

Membrii grupului au potențialul de a mobiliza alți colegi (pentru grupul de tineret

din Giubega, 9 din cei 15 tineri implicați nactivitățile sunt tineri cu mai puține

posibilități).

Întregul proces - începând cu identificarea problemei, consultările cu ceilalți actori

din comunitate, ședințele de negociere și activitățile organizate în cadrul campaniilor

sunt conduse de tineri și dezvoltate de către tineri, pentru colegii lor.

D. Citizenship Education & Human Rights Education

Începând cu anul 2011, cu sprijinul donatorilor internaționali și a partenerilor

locali, CDCD a dezvoltat proiecte și inițiative menite să ofere tinerilor posibilitatea de a-și face

auzită vocea și să instituie mecanisme participative pentru tinerii cu oportunități reduse.

Activitățile de educație pentru cetățenie desfășurate de CDCD au drept scop

principal:

That young people understand what is the role of the institutions and they know

which institution to address depending upon their request

Educarea tinerilor în cetățenie și drepturile omului, asigurând că tinerii obțin

acces deplin la drepturile lor și că ei sunt capabili de a multiplica informația.

Faptul ca tinerii să înțeleagă care este rolul instituțiilor și să știe căror instituție

să se adreseze in funcție de cererile lor

Faptul că aceștia acționează în mod responsabil și sunt activi pe scena publică.

Citizenship Education can be defined as educating children, from early childhood, to become clear-thinking and enlightened citizens who participate in decisions concerning society. ‘Society’ is here understood in the special sense of a nation with a circumscribed territory which is recognized as a state.

UNESCO

28

In acest scop, principalele inițiative implementate au fost următoarele:

The Rights Caravan - http://www.cdcd.ro/2011/05/the-rights-caravan-in-

comunele-din-dolj/ , proiect finanțat de EYF – European Youth Foundation, Council of

Europe, 2011.

Hajde, Baxtalo! - http://www.cdcd.ro/2012/12/hajde-baxtalo-eveniment/ , proiect

finanțat de Uniunea Europeana, Youth in Action, 2012.

LEAD (Leadership, Empowerment, Access, Development) -

http://www.cdcd.ro/?s=LEAD, proiect finanțat de EYF – European Youth Foundation,

Council of Europe, 2013.

Rezultatele acestor proiecte sunt pe deplin valorizate în inițiativele și proiectele pe care

CDCD le implementează în prezent:

Developing Detached Youth Work Practice (2014-1-MT01-KA205-000348)- finanțat de

Uniunea Europeană, Key Action 2 – Strategic Partnerships in the Field of Youth. În cadrul proiectului,

folosind metodologiile de lucru ale tinerilor detașați, doi lucrători de tineret lucrează cu 15 tineri în spații

non-organizate, planificând campanii și inițiative locale de tineret.

Youth Creates Partnerships for the Development of Education for Social Entrepreneurship

(2015-3-SI02-KA205-013260) – finanțat de Uniunea Europeană, Key Action 2 – Strategic Partnerships in

the Field of Youth – folosindu-si experienta in dezvoltarea de mecanisme participative și procese conduse

de către tineri, CDCD cartografiază un studiu privind competențele antreprenoriale ale tinerilor din Europa.

În acest scop, CDCD desfășoară activități de cercetare privind activități de acțiune participativă, având

drept țintă- tinerii din mediul rural, identificarea competențelor și abilităților existente, precum și nevoia de

dezvoltare a acestor competențe pentru angajarea viitoare a tinerilor cu oportunități reduse.

29

2.2. Metode și instrumente utilizate de către MH in Norvegia pentru organizarea

participării publice a tinerilor

A. Evenimente interculturale

MH folosește evenimente interculturale pentru a promova dialogul între comunitățile din

Norvegia și participarea lor comună la societate, după identificarea intereselor și nevoilor comune

și după ce au convenit asupra modului de a participa.

In mod tradițional, sunt organizate trei evenimente interculturale:

Festivalul European al Dialogului Intercultural, în luna aprilie, în parteneriat cu mai multe

ambasade, la Opera din Oslo.

Prezentarea Ashura, ca eveniment intercultural și inter-religios, în parteneriat cu

bisericile norvegiene și comunitatea musulmană din Norvegia. Evenimentul a folosit

teatrul social ca o metodă de a stabili un dialog intercultural.

Activități de pictură pentru copii.

B. Proiecții de film și dezbateri

MH utilizează proiecții de filme și

dezbateri pentru a promova participarea

și dialogul. Invitând persoane publice și

reprezentanți ai ambasadelor și

Guvernului la proiecția filmului “Iubirea

este un Verb”, a încurajat participarea și

a crescut impactul dezbaterilor de după

proiecția filmului.

“Iubirea este un Verb” este o analiză a unei mișcări sociale a musulmanilor suniți sufiți care a

început în Turcia în anii 1960 care acum se întinde pe tot globul. Grupul este numit Hizmet,

30

cuvântul turcesc pentru "serviciu" sau Mișcarea Gülen după inițiatorul și profesorul, Gulen, un

om pe care revista TIME l-a numit ca fiind unul dintre cei mai influenți lideri din lume, în 2013,

pentru "... răspândirea mesajului toleranței. "

C. Intâlniri iterculturale ale tinerilor

MH implementează Cofee Beam – un proiect ce reunește tineri din medii foarte diferite

pentru a dezbate diverse subiecte, la alegerea lor.

Întâlnirile au loc într-un mediu prietenos, cu posibilitatea tinerilor de a-și prepara cafea,

ceai și o gustare, o modalitate foarte bună de a face aceste dezbateri mai plăcută și atrăgătoare.

Ca urmare a acestor dezbateri, tinerii sunt încurajați să inițieze și să implementeze

evenimente folosind infrastructura organizației.

D. Implicarea voluntarilor

Pe bază de parteneriat cu mediul de afaceri, autorități locale și alte ONG-uri (precum

Crucea Roșie), tinerii pot face activități de voluntariat, în scopul de a sprijini tinerii în nevoie.

Teoria Schimbării a MH - privind activitățile pentru tineret și voluntariat poate fi

prezentată astfel:

Ce ii atrage pe tineri este faptul că acumulează experiență de lucru care este utilă mai

târziu pentru a-și găsi un loc de muncă.

Pe de altă parte, voluntariatul dezvoltă devotamentul tinerilor față de societate, voluntarii

tineri fiind mult mai susceptibili de a participa la viața comunității.

E. Utilizarea mass-media

NorSensus Mediaforum este un

partener al MH ce utilizează mass-media

pentru a promova angajamentul tinerilor.

Ei implementează FAKTUELL:

31

Un program de formare pentru ca tinerii dezavantajați social să se exprime (vizualizare,

comunicare, mass-media sociale)

O platformă de exprimare - platforma on-line de publicare (revista de tineret) și știri a 7

tineri (14-19 ani).

Platforma este construită în jurul ideii NO HATE și toate activitățile de formare, au ca

scop invățarea tinerilor să construiască și să promoveze un discurs contra discursului de

ură.

32

2.3. Alte metode și instrumente de a organiza participarea publică a tinerilor

utilizate in proiectele finanțate de EEA Grants

A. Educație pentru mediu3

Participarea publicului la problemele de mediu este promovată în Polonia. "Noi ii învățăm

pe copii și tineri cum să aibă grijă de natură, astfel încât aceștia să fie responsabili cu mediul

înconjurător atunci când cresc", spune managerul de proiect Joanna Handziak-Buczko din

Wroclaw în Polonia.

Într-o clasă a Complexului școlar 4 din orașul polonez Wroclaw studenții sunt foarte

concentrați. Ei studiază cu atentie si manevrează modele care produc energie solară și eoliană.

"Într-o zi vom epuiza resursele resursele. Energia din surse regenerabile va fi soluția

pentru a genera căldură și energie electrică pentru viața noastră de zi cu zi ", spune Sebastian

Bogacz (18). Împreună cu colegul său Piotr Łagocki (18), el verifică modelul panoului solar. În

afara ferestrei pe acoperișul școlii, panouri solare in mărime naturală produc energie pentru a

încălzi apa din școală.

"Vreau să lucrez cu energia din surse regenerabile, deoarece trebuie să trecem la acest

tip de energie pentru a salva planeta", spune Piotr Łagocki.

"La școală, copiii învață despre biologie, dar de multe ori nu primesc suficiente

cunoștințe practice despre cum să aibă grijă de natura și să protejeze mediul înconjurător. Aici

intervenim noi ", explică Joanna Hadziak-Buczko din centrul de învățare din Wrocław, care

gestionează proiectul în numele municipalității Wrocław. Cu sprijin din Islanda, Liechtenstein și

Norvegia, Handziak-Buczko si colegii ei contribuie la creșterea calității și efectelor educației în

materie de biodiversitate și protejarea ecosistemelor din Polonia.

Prin intermediul proiectului "Casa mea verde", mai mult de 1000 de copii și tineri cu

vârste cuprinse între 3-18 de la trei școli și o grădiniță din Wrocław au șansa de a afla mai multe

3 Source: http://eeagrants.org/News/2015/Developing-young-environmentalists

33

despre importanța biodiversității, valoarea economică a ecosistemelor și utilizarea energiei din

surse regenerabile.

"Noi le arătăm, de exemplu, modul de sortare a gunoiului și ce produse noi pot fi fabricate

din deșeuri reciclate. Vom vizita parcuri, păduri, grădina botanică și grădina zoologică. Pentru

tineri este mai ușor să înțeleagă modul în care comportamentul lor influențează mediul în cazul în

care ies și văd ei înșiși ", spune Handziak-Buczko.

B. Activități școlare4

ONG-ul lituanian "Școala succesului" lucrează pentru a crește participarea civică în țară

prin implicarea elevilor.

Potrivit Institutului Societății Civile din capitala lituaniană Vilnius, în jur de 40 la suta din

lituanieni nu participă în nici un fel la activități civice. Pentru a ajuta la îmbunătățirea acestei

situații, "Școala succesului" primește peste 44 000 € drept sprijin din Islanda, Liechtenstein și

Norvegia prin intermediul programului lituanian ONG de a promova educația democratică în

cinci școli din Lituania. Educația democratică înseamnă implicarea activă a elevilor, permițându-

le să aibă un cuvânt de spus privind ceea ce se întâmplă in școlile lor. Scopul are două

semnificații. Acesta își propune să creeze un mediu de învățare mai bun pentru elevii implicați în

proiect și făcându-i mai motivați pentru școală, și în același timp, stimulând implicarea civică,

care se va desfășura în afara clasei.

Una dintre școlile participante în cadrul proiectului este progymnasium Kauno Kazio

Griniaus din orașul Kaunas, în partea de sud a Lituaniei. O parte importantă a proiectului a fost

de a începe o conversație deschisă între elevi, profesori și administratori cu privire la diverse

aspecte relevante pentru școală și elevii săi. Aceasta a fost o experiență pozitivă pentru toți cei

implicați, în special pentru elevii care pentru prima dată au avut sentimentul că au posibilitatea de

a interacționa de la egal la egal cu profesorii și conducerea școlii.

4 Source: http://eeagrants.org/News/2014/Encouraging-civic-participation-in-Lithuania

34

Dialogul a fost facilitat parțial printr-o serie de reuniuni la nivel de școală în care fiecare

clasă a fost reprezentată de doi elevi și un profesor de la clasă. În total, în jur de 150 de persoane

au participat la reuniuni, inclusiv părinții.

Managerul de proiect la "Scoala succesului", Donata Norkiene, afirmă că proiectul a

depășit așteptările: "Ca sa fiu sinceră, suntem destul de surprinși de rezultatele proiectului. Nu am

mai intlnit niciodată situația de a interacționa in acest mod cu elevii in timpul vacanțelor. "

Norkiene a adaugat că "Școala succesului" speră să poată extinde rezultatele proiectului la

alte școli din Lituania: "Speram ca prin acest proiect să putem inspira alte școli din Lituania, și că

acest lucru poate avea efecte pozitive atât asupra elevilor noștri cât și asupra societății civile. "

C. Simulari – alegeri simulate5

Islanda, Liechtenstein și Norvegia au susținut un proiect de educație civică care să

stimuleze participarea politică în rândul tinerilor din România. Asociatia Romana pentru

Democratie (Asociatia Pro Democratia) a primit 71.860 euro din Fondul ONG din granturile

SEE pentru a desfășura proiectul "Exercițiu pentru democrații"; un proiect educațional care

vizează creșterea participării civice și de implicare politică în rândul elevilor de liceu și a

studenților. Asociația Pro-Democrația se bazează pe politica non-partizanatului și pe voluntariat,

și are 20 de ani de experiență în promovarea participării politice și civice în societatea

românească.

Proiectul adoptă o abordare participativă, și își propune să-i învețe pe elevi despre

sistemul politic și procesul de luare a deciziilor politice. Prin alegeri simulate și parlamente

model; ședințele parlamentare simulate, elevii învață cum deciziile politice luate la nivel național

și european afectează viața lor, și modul în care pot influența procesele politice.

Unul dintre obiectivele primordiale ale proiectului a fost acela de a contracara

absenteismul electoral, și, în special, pentru a încuraja tinerii să voteze la ultimele alegeri pentru

Parlamentul European din 7 iunie 2009. Peste tot în Europa, granițele dintre politica internă și

externă devine tot mai confuză pe măsură ce continuă procesul de integrare europeană . Cu toate

5 Source: http://eeagrants.org/News/2012/Education-for-democracy

35

acestea, rămâne provocarea de a determina alegătorii să fie mai interesați de problemele și

politicile europene. În România, potrivit Asociației Pro Democratia, , in rândul tinerilor există o

lipsă generală de cunoștințe despre Parlamentul European și membrii săi din România.

Pentru a stimula interesul și implicarea în politica europeană în rândul tinerilor, proiectul

"Exercițiu pentru Democrație" a organizat un forum cu candidații, special pentru tineri, la care

elevii s-au întâlnit și au discutat cu candidații europarlamentari români. Ulterior, 30 de studenți au

mers într-o vizită de studiu la Bruxelles și s-au întâlnit cu candidații. Prin intermediul proiectului,

au avut loc alegeri europene simulate în școli și instituții de învățământ superior din Craiova,

Onesti, Targu Neamt, Timisoara, Galati, Constanta si Brasov. Rezultatele au fost anunțate două

zile după alegerile reale, astfel încât să nu interfereze cu rezultatul votului real.

D. Centre de tineret – Munca de tineret deschisă6

"Sper ca centrul de tineret va fi un loc unde putem face noi prieteni și să deprindem

abilități noi", spune Kostadin Chilikov. El este unul dintre tinerii care vor beneficia de cele patru

centre de tineret care au primit subvenții în Bulgaria.

Centrele sunt în curs de amenajare ca parte a Programului bulgar pentru copii și tinerii cu

risc. Ele vor fi deschise tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, tinerii romi fiind un grup

țintă cheie. In total, sunt stabilite patru centre. Fiecare centru își propune să primeascăm Council

of Europe’s Quality Label, și ei speră să-și deschidă porțile de la începutul anului 2015.

Svetoslav Aleksiev, Rashko Aleksiev

și Kostadin locuiesc în orașul bulgar Plovdiv

și așteaptă cu nerăbdare deschiderea

centrului. Cei trei tineri sunt membri

comunității de romi și ei speră că centrul de

tineret va fi un loc unde se pot întâlni cu alți

tineri din afara propriei comunități.

6 Source: http://eeagrants.org/News/2014/Empowering-Roma-youth

36

"Pentru noi, ca romi, poate fi dificil să întâlnim oameni din afara propriei noastre

comunități. Eu sper ca centrul de tineret să fie un loc unde tinerii din Plovdiv se pot întâlni,

indiferent de originea etnică ", spune Svetoslav.

Centrul nu îșî propune numai promovarea prieteniilor dincolo de granițele culturale, este,

de asemenea, despre predarea aptitudinilor profesionale si ajutarea tinerilor să intre pe piața

muncii. Atât Svetoslav, Aleksiev cât și Rashko sunt șomeri și au speranța că, odată ce se va

deschide centrul de tineret din Plovdiv, îi va ajuta să iși dezvolte abilități utile și să găsească un

loc de muncă.

37

2.4 Alte metode si instrumente utilizate in Europa pentru organizarea participării

publice a tinerilor

Vizita de studiu găzduită de MH a fost, de asemenea, o oportunitate excelentă pentru

români și pentru partenerul norvegian de a identifica metodele și instrumentele utilizate de

diferite organizații europene, în vederea stimulării participării tinerilor. În acest scop, exercițiul

de cartografiere a practicilor existente a început cu exprimarea interesului participanților asupra

metodelor și instrumentelor care ar putea fi apoi transferate și replicate la realitățile locale.

La nivel european, Proiectul de cooperare multilaterală "Participarea tinerilor în Europa

democratică" și "Grupul Refeection privind Participarea Tinerilor" a Parteneriatului dintre

Comisia Europeană și Consiliul Europei, au oferit factorilor de decizie politică, practicanților și

cercetatorilor, resurse excelente privind imputernicirea tinerilor de a participa la viața publică.

Disponibile în Manualul - Amplify Participarea tinerilor în Europa - Recomandări pentru politici

și practici (link-ul:https://www.salto-youth.net/downloads/4-17-

3048/Amplify%20Participation%20-%20Recommendations.pdf ), setul de recomandări este

rezultatul unui proces de învățare de 18 luni desfășurat în 5 țări (Germania, Israel, Lituania,

Polonia și Regatul Unit), care implică ministere responsabile pentru tineri, reprezentanți ai

tineretului, precum și alți experți. Recomandările se bazează pe rezultatele din cercetare și ale

evenimentului- Conferința europeană "Ascultă vocea mea!" (Bruxelles, 6-8 Octombrie 2014) ale

55 de experți cu privire la participarea tinerilor din 15 țări diferite. Recomandările au fost

elaborate pentru a sprijini factorii de decizie politică in a dezvolta politici publice pentru a crește

motivația oamenilor-cheie responsabili care lucrează pentru și cu tinerii, pentru ca aceștia să

încurajeze participarea în rândul tinerilor, precum și să împărtășească experiențele și lecțiile

învățate cu cei responsabili pentru politica în domeniul tineretului. (Călăfăteanu, 2013)

Participarea tinerilor și noile tendințe de participare au fost abordate în timpul Conferinței

UE de tineret "Accesul tinerilor la drepturi", ce a avut loc la Roma, în octombrie 2014.

Participanții au solicitat Comisiei Europene și statelor membre să ofere educație sporită despre

cetățenie în toate etapele educației formale și să sprijine furnizorii de învățare non-formală, cât și

în cadrul Consiliului Europei, Forumul Mondial pentru Democrație din noiembrie 2014, în

38

Strasbourg, eveniment în care tinerii au cerut noi mijloace de exprimare democratică și

participare democratică. De asemenea, primul Forum Global cu privire la politicile de tineret,

care a avut loc în Azerbaidjan, în octombrie 2014 a subliniat, de asemenea nevoia de susținere a

angajamentului civic și participarea tinerilor la procesul de luare a deciziilor și procesele și

instituțiile politice. (Idem).

Una dintre practicile identificate de către grupul de experți și care ar putea fi o sursă

excelentă de inspirație pentru celelalte organizații din Europa este un exemplu preluat din Marea

Britanie: The National Take Over Day, lansat în 2007, este sprijinit de Comisarul pentru copii

pentru Anglia, să promoveze și să încurajeze implicarea și participarea tinerilor. (Participarea

Tinerilor Salto - Amplificarea Participării tinerilor în Europa - Recomandări pentru politici și

practici - https://www.salto-youth.net/downloads/4-17-3048/Amplify%20Participation%20-

%20Recommendations.pdf)

In fiecare "Take Over Day ", întreprinderile și organizațiile din întreaga țară, de la

autorități locale, școli și departamentele de poliție la posturile de radio și supermarket-uri;

coordonează o gamă largă de activități care să permită copiilor și tinerilor să lucreze alături de

adulți, să incerce diferite locuri de muncă, să fie provocați și să fie implicți în procesul de luare a

deciziilor. "Ziua oferă copiilor și tinerilor șansa de a lucra cu adulții pentru a o zi și să fie

implicați în procesul de luare a deciziilor. Copiii beneficiază de posibilitatea de a experimenta

munca și de a iși face auzită vocea, în timp ce adulții și organizațiile câștigă o nouă perspectivă

asupra a ceea ce fac.

Noi sperăm că acest lucru va contribui la eliminarea barierelor dintre generații și să

încurajeze implicarea activă a copiilor în comunitățile lor. "

Potrivit componenței sale, Take Over Day este un eveniment cu diferite niveluri la care

tinerii pot fi implicați:

Însoțirea la locul de muncă: Tineri însoțesc pe cineva la locul de muncă pentru o zi,

văzând ce implică munca lor.

Experiența de lucru: Tinerii primesc sarcini spre a le finaliza, care fac parte din

activitatea organizației.

Partajare unei provocări: Organizația împarte o provocare cu care se confruntă este, și

cere tinerilor să vină cu o soluție.

39

În 2014, National Take Over Day a avut loc în data de 21 noiembrie, în diferite locuri din

Anglia. Organizațiile și autoritățile locale care iau parte la Take Over Day pot demonstra

participarea lor, prin utilizarea de postere "Am fost ocupați" si sa beneficieze de pachete de

informații disponibile pentru ei, pentru școli și pentru tineri.

Bineințeles, Take Over Day poate fi criticată pe mai multe planuri:

dacă este luată ca măsură unică pentru a crește participarea tinerilor ar lipsi posibilitățile

reale de a influența deciziile politice în mod durabil

ar putea fi percepută ca o măsură de sus în jos, deoarece factorii de decizie "permit"

tinerilor să aibă o bună cunoaștere a pozițiilor și a sarcinilor;

ar putea fi chiar percepută că perpetuează abordările bazate pe proiecte one-off, care nu

contribuie la o creștere sistematică a participării tinerilor; aici este vital ca introducerea

Take Over Day să fie însoțită de posibilități de formare șieducaționale, pentru a afla

modul în care luarea deciziilor funcționează, pentru a experimenta procesele de deliberare

și de a încorpora experiența de a insoți un factor de decizie într-o experiență de învățare

pe termen lung.

Încă o dată, nu există nici un "model unic aplicabil": Take Over Day poate fi un semnal

puternic pentru a deschide structuri politice pentru tineri - nu înlocuiește acordarea către aceștia a

puterii reale de decizie, competența bugetară etc. Încorporată într-un concept holistic de

deschidere a structurilor "adulților" și care oferă posibilități de participare sistemică cu

oportunități de învățare pe diferite niveluri, ziua tineretului european Take Over Day poate fi un

semn solid al factorilor de decizie și părțile interesate că sunt dispuși să modeleze viitorul

împreună cu tinerii.

.

40

Capitolul 3 – Finanțarea proiectelor de tineret despre participare și democrație

3.1 – Finanțarea proiectelor de tineret despre participare și democrație promovate

de CDCD in România

În ultimii 6 ani, CDCD a implementat proiectele sale cu sprijinul donatorilor internaționali:

Consiliul Europei - Fundația Europeană de Tineret

Uniuniunea Europeană - Erasmus + +, Tineretul în acțiune

Fondul Social European

EEA Grants.

Nu au fost percepute comisioane de la membri și din comunitățile de lucru, autoritățile locale

nu au pus incă in aplicare modalități de acordare de finanțare pentru activitățile de tineret.

3.2 – Finanțarea proiectelor pentru participare și democrație promovate de MH in

Norvegia

MH folosește trei metode principale de finanțare:

Taxele colectate de la membri;

Sponsorizări din sectorul de afaceri - pentru evenimente publice cu un număr mare de

participanți;

Mici subvenții din partea autorităților locale - pe baza unui concurs de proiecte organizat

în fiecare an.

3.3 Alte surse de finanțare folosite in Europa 7 European Youth Foundation (Council of Europe) :www.coe.int/youth/. The EYF

finanțează proiecte internaționale de tineret (minim 4 parteneri din țări europene).

7 Salto Youth - Source:https://www.salto-youth.net/rc/inclusion/inclusionresources/inclusiongroups/inclusionrural/inclusion-ruralfunding/

41

European Mobility Fund (Council of Europe): www.coe.int/youth/. The Mobility Fund

plătește costurile de transport pe calea ferată pentru grupurile dezavantajate participante in

proiecte internaționale de tineret.

Leader +:http://ec.europa.eu/agriculture/rur/leaderplus/index_en.htm. Leader+ este să

ajute actori din mediul rural să imbunătățească potențialul pe termen lung din regiunile

lor. Proiectele trebuie să se incadreze in anumite domenii prioritare pentru fiecare țară.

Uneori se pune accentul pe tineret in aceste proiecte.

Interreg: www.interact-eu.int. Interreg este finanțat de către Fondul european pentru

dezvoltare a coeziunii sociale și susține cooperarea transfrontalieră și transnațională.

European Cultural Foundation: www.eurocult.org. ECF este o organizație independentă

non-profit care promovează cooperarea culturală in Europa și acordă finanțare pentru

priectele cu o puternică componentă culturală: concerte, teatre etc.

National Endowment Fund for Democracy: http://www.ned.org/apply-for-grant/en/

finanțează proiecte țintite spre creșterea participării tinerilor și promvarea participării

tinerilor in procesele de intărire a păcii.

Rotary & Lyons Clubs: www.rotary.org & www.lionsclubs.org. Aceste asociații

profesionale acordă uneori bani proiectelor care răspund nevoilor comunităților din lumea

intreagă.

Ambasade & Institute Culturale: Unele ambasade și institute culturale (e.g. Goethe

Institut, British Council, Alliance Française) sunt implicate activ in susținerea proiectelor

locale din diferite țări.

Visegrad Fund: www.visegradfund.org. Asigură finanțare pentru proiecte de cooperare

intre țările de la Visegrad: Republica Cehă, Polonia, Slovacia și Ungaria.

Nordic Council: www.norden.org. Nordic Council finanțează proiectele cu o dimensiune

Nordică

Diferite fundații: Funders Online www.fundersonline.org. Funders Online este o inițiativă

a European Foundation Centre www.efc.be/projects/orpheus/. The EFC promovează și

susține munca fundațiilor și corporațiilor din Europa.

Băncile au uneori fundații ce finanțează proiecte e.g. la Caixa in Spain

CSR: www.csreurope.org. Companiile susțin proiecte sociale sau civice.

Velux Foundation: http://veluxfoundations.dk/en susține proiecte țintite pe investirea in

potențialul tinerilor, in special incluziunea tinerilor și asigurarea serviciilor sociale.

42

Resurse suplimentare de finanțare sunt disponibile T-Kit despre Funding & Financial

Management la www.youth-partnership.net sau www.SALTO-YOUTH.net/Toolbox/ și

deasemenea via Eurodesk - www.eurodesk.org.

43

Concluzii și recomandări-cele mai bune practici

Proiectul "Activități de tineret pentru democrație", proiect care a avut ca activitate

principală un schimb de experiență și de bune practici, în scopul de a identifica metodologii

eficiente de a lucra cu tinerii, cu scopul de a stimula participarea în sfera publică, a fost o

oportunitate excelentă atât pentru organizația română cât și pentru cea norvegiană de a identifica

noi practici care ar putea fi replicate în comunitățile lor de lucru. Pentru CDCD, vizita și studiul

de documentare au fost esențiale pentru planificarea noilor activități și să continuarea investirii in

activități de dezvoltare a comunității de tineret. Pentru MH, proiectul a fost, de asemenea, o

oportunitate de a extinde modelele utilizate în Norvegia pentru alte comunități cu un profil social

și cultural diferit.

Politicile și măsurile europene privind participarea tinerilor au fost integrate în studiul

prezent, în scopul de a contura cadrul european în domeniu, autorii încearcând să găsească

mecanismele de transfer ale proceselor europene către nivelul local. Dacă în Norvegia,

autoritățile investesc în proiectele și inițiativele locale și structurează mai bine mecanismele de

dialog cu tinerii, în România, activitățile organizațiilor de tineret furnizează în esență serviciile pe

care autoritățile nu reușesc să le asigure.

Analizarea principalelor documente privind participarea tinerilor a oferit partenerilor

posibilitatea de a reflecta asupra documentelor și programelor existente, care ar putea sprijini

dezvoltarea unor proiecte și inițiative locale. În consecință, partenerii au identificat o serie de

oportunități de finanțare, precum și metodologiile care pot fi transferate la nivel local. La finalul

vizitei de studiu, sa ajuns la concluzia că dependența de cale urmată anterior influențează puternic

starea actuală a cadrului de participare locală a tinerilor în cele două comunități. Ținând cont că

cele două organizații provin din comunități total diferite - una rurală și una urbană, cu diferite

aspecte culturale și sociale, diferite cadre culturale, ele se confruntă cu provocări comune atunci

când este vorba de includerea tinerilor cu oportunități reduse. Atât pentru norvegieni cât și pentru

partenerii români, dezvoltarea de proiecte și inițiative pentru tinerii proveniți din medii

economice și sociale dificile este o prioritate. Dacă partenerul norvegian are posibilitatea de a

obține finanțare de la autoritățile locale, partenerul român se confruntă și cu provocarea lipsei

accesului la finanțare din partea autorităților locale, încercând în prezent să acceseze resursele

donatorilor privați.

44

.

Bunele practici identificate la nivel european și în alte proiecte finanțate de EEA sunt

extrem de utile pentru cei doi parteneri. Atât pentru CDCD și pentru MH, desfășurarea de

caravane cu o dimensiune de tineret precum și inițierea de proiecte de jurnalism pentru tineret

urmează să fie implementate în 2016/2017. Cu sprijinul Norsensus (Oslo, Norvegia), cei doi

parteneri reflectă în prezent la o mai bună integrare a instrumentelor de social media în

activitățile curente de tineret.

In timpul vizitei de studiu, lucrătorii de tineret au ajuns la următoarele recomandări:

Autoritățile locale ar trebui să crească rolul structurilor de tineret în procesul de

luare a deciziilor,

Trebuie susținute consultări publice și dezbateri publice periodice cu tinerii,

Programe speciale în departamentele autorităților locale, în care tinerii ar putea

susține sesiuni speciale de stagiu

Măsuri pro-active pentru abilitarea participării tinerilor în mediul rural,

Dezvoltarea altor mecanisme pentru tineri să inițieze programe proprii pentru

dezvoltarea comunității.

La finalul proiectului, cei doi parteneri au planificat următoarele inițiative:

Dezvoltarea unei aplicatii pentru un seminar - Erasmus +, Key-action 1 - în cazul

în care lucrătorii de tineret să iși împărtășească experiențele despre lucrul cu

tinerii din comunitățile etnice

Organizarea unui schimb de tineret pentru tinerii din mediul rural din comuna

Giubega România și tinerii cu oportunități reduse ce sunt parte în programele MH

Identificarea unei oportunități de a continua elaborarea unor noi instrumente și

metodologii pentru a stimula participarea tinerilor în parteneriate transnaționale -

inclusiv partenerii internaționali ai CDCD și MH.

45

Referințe Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării

Profesionale, Minsiunea Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul

Educatiei si Formării Profesionale – ANPCDEFP, Available at:

<http://www.anpcdefp.ro/misiune/index.html>.

ARNETT, Jeffrey Jensen, „G. STANLEY HALL’S ADOLESCENCE: Brilliance and

Nonsense”. In: Wade E. PICKREN (Ed.). History of Psychology 2006, Vol. 9, No. 3,

186–197, Available at: <http://www.jeffreyarnett.com/articles/Arnett_2006_HP2.pdf>.

BEIERLE, Thomas C., Public Participation in Environmental Decisions: An Evaluation

Framework Using Social Goals - Discussion Paper 99-06, November 1998. Available at:

http://ageconsearch.umn.edu/bitstream/10497/1/dp990006.pdf>.

BESSANT, Judith., „Mixed Messages: Youth Participation and Democratic Practice

Australian”, În: Journal of Political Science, Vol. 39, No. 2, July, 2004, pp. 387–404.

BLAKELY, Gordon., Youth Policy, Spicers European Policy Reports, Routledge, 1990.

CĂLĂFĂTEANU, Adina-Marina, „Youth Employment Policies in Romania and

Turkey”, În: Elena-Loreni BACIU (coord.) – International Conference SIEO 2012 –

Youth employment challenges and opportunities – Conference Proceedings, Ed.

Eurostampa, Timișoara, 2012.

CĂLĂFĂTEANU, Adina-Marina., „European Youth Policy and Youth Participation”. În:

Hakki ÇAMUR, Young Steps for Stronger Europe – A project on active citizenship

andyouth participation, Result book – Izmir, Egean Youth and Sport Club Association,

2009, pp. 11- 29.

CĂLĂFĂTEANU, Adina-Marina., European Youth Policy regarding Active Youth

Participation – Study analysis: Gorj County, Romania, Lambert Academic Publishing,

Saarbrucken, 2012.

CHISHOLM, Lynn, KOVACHEVA, Siyka., Exploring the European Youth Mosaic,

Strasbourg, Council of Europe Publishing, 2002.

CHISHOLM, Lynn., „European youth research: Development, debates, demands”, În du

M. BOIS – REYMOND, Lynn CHISHOLM, (ed. ), The Modernisation of Youth

Transitions in Europe, Jossey-Bass, San Francisco, , pp.11-21.

COLLEY, Helen., HOSKINS, Byrony., PARVEVA, Teodora., BOETZELEN, Philipp.,

(ed)., Social inclusion and young people: breaking down the barriers, Council of

EuropePublishing House, Strasbourg, , 2007.

46

Comisia Comunităților Europene COM (2009) 329/3, Carta Verde pentru promovarea

mobilității tinerilor în scop educațional.

Comission Decision 681/01/EC of 21 November 2001, White Paper – A New Impetus for

Youth, final.

Commission Communication 200/09/EC of 27 April 2009, An EU Strategy for Youth –

Investing and Empowering A renewed open method of coordination to address youth

challenges and opportunities,final.

CONSTANTINESCU, Marius., „Percepţia experţilor asupra participării tinerilor la

decizia la diferite niveluri”, În: Calitatea Vieţii,nr. 3- 4, pp. 1 – 27, București, Ed.

Academiei Române, 2004.

Convenţia Naţională a Fundaţiilor pentru Tineret, Despre Convenţia Naţională a

Fundaţiilor pentru Tineret (CNFT), România, CNFT. Available at:

<http://www.cnft.ro/desprenoi.html>.

Council of Europe, Resolution CM/Res (2008) 23 on the youth policy of the Council of

Europe, Strasbourg, Council of Europe Publishing, 2008.

Council of Europe, Romanian National Youth Policy, Council of Europe Publishing,

Strasbourg, 2000.

Council of the European Union (EC) (2011) Council conclusionsPromoting youth

employment to achievethe Europe 2020. Council meetingLuxembourg, 17 June

2011,final.

Council Resolution (EC) No. 168/02 of 27 June 2002 regarding the framework of

European cooperation in the youth field, final.

Council Resolution (EC) No. 295/ 04 of 25 November 2004 on Common Objectives for

participation by and information for young people, final.

Council Resolution (EC) No. 8064/11 of 15 April 2011 on encouraging new and effective

forms of participation of all young people in democratic life in Europe, final.

Council Resolution (EC) No. 8265/10 of 27 April 2010 on the active inclusion of young

people: combating unemployment and poverty, final.

Council Resolution (EC) of 27 November 2009 on a renewed framework for European

cooperation in the youth field (2010 – 2018).

DENSTAND, Finn Yrjar., Youth Policy Manual – How to develop a national youth

strategy, Strasbourg, Council of Europe Publishing, 2009.

47

EEA & Norway Grants, Good practice examples. Available at:

<http://eeagrants.org/News>.

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC, România 2010 – Sectorul

neguvernamental – profil, tendințe, provocări, FDSC, 2010.

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC, Indexul sustenabilității

organizațiilor societății civile 2011 – România – Ediția a 12 – a, Iunie 2012.

HACKETT, Claire , „Young People and Political participation”, În: Jeremy ROCHE,

Stanley TUCKER, Youth in Society, Sage Publications, London, 1997, pp. 81-89.

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Barometrul de Opinie Publică –

Tineret (2012).

JEFFS, Tony., SMITH, K. Mark., Jeffs, „The problem of “youth” for youth work”, În:

Youth and Policy, No 62, 1999b, pp. 29 – 39.

JONES, Gil., Youth. Cambridge, Polity Press, 2009.

PLĂEŞU, Ancuţa., „Participarea civică şi politică a tinerilor”, În Sorin MITULESCU,

Sorin MITULESCU (coord.), Studii în domeniul tineretului, Agenţia Naţională pentru

Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007

POPESCU, Raluca, PREOTEASA, Ana – Maria, „Percepţia autorităţilor publice locale cu

privire la tineri şi participarea lor la procesul de decizie”, În: Calitatea Vieţii, nr. . 3-4,

2004.

Salto Youth Participation – Amplify Participation of Young People in Europe –

Recommendations for Policy and Practice. Available at: https://www.salto-

youth.net/downloads/4-17-3048/Amplify%20Participation%20-

%20Recommendations.pdf ,

SCHNAPPER, Dominique., BACHELIER, Christian., Ce este cetăţenia?, Ed, Polirom,

Iaşi, 2001.

SOARE, Sorina., Lucrător de tineret – un proiect ANSIT pentru integrarea tinerilor în

societate, Bucureşti, Serverpress, 2008.

Sorin MITULESCU (coord.), Studii în domeniul tineretului, Agenţia Naţională pentru

Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007

WARMERDAM, Koppert, NULAND, E., Public consultation on the future European

youth programme - Overview of the results of the online public consultation. Rotterdam,

2011.

48

WILLIAMSON, Howard, Supporting young people in Europe – Lessons from the

„second seven” Council of Europe international reviews of national youth policy.(Vol.2),

Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2008.

WILLIAMSON, Howard., Supporting young people in Europe – Principles, policy and

practice , Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2002.

Youth Partnership, Information sheet – Participation of Young people in Romania, 2011.