+ All Categories
Home > Documents > GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al...

GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al...

Date post: 29-Aug-2019
Category:
Upload: ngoduong
View: 221 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
58
Transcript
Page 1: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,
Page 2: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 1 ~

GHID DE BUNE PRACTICI

privind utilizarea tehnicilor psihodramatice în activitățile

și programele educaționale desfășurate cu deținuții

Page 3: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 2 ~

Autori:

Penitenciarul Arad Maria-Sorina Ţogoie Paul Popa Liliana Anca Hurezan

Asociaţia Română de Psihodramă ClasicăCristina Burcă

Realizare şi editare video:

Penitenciarul Arad Marius MoţOvidiu TeodorescuDan Ilonca

Consultanţi ştiinţifici:Violeta Pecican Gherănescu Psihoterapeut, formator, psiholog clinician, membru al Asociaţiei Române de Psihodramă Clasică

Mihaela-Dana BucuţaPsihoterapeut, formator, profesor de psihologie la Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, membru al Asociaţiei Române de Psihodramă Clasică

Jinnie Jefferies Fondatorul Centrului de Psihodramă din Londra, co-director, psihoterapeut, formator, coordonatorul departamentului de psihodramă din Penitenciarul Grendon

Susie Taylor Co-fondator al Asociaţiei Britanice de Psihodramă, co-fondator al Grupului de Psihodramă Oxford, formator, psihoterapeut

Page 4: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 3 ~

CUPRINSI. Argument pentru folosirea tehnicilor psihodramatice în mediul carceral

II. Informaţii generale despre psihodramă II.1. Ce este psihodrama? II.2. Concepte fundamentale în psihodramă

III. Principalele tehnici psihodramatice care pot fi aplicate în programe educaţionale

IV. Formarea grupurilor IV.1. Principii IV.2. Sarcinile coordonatorului de grup IV.3. Scopul sesiunilor dedicate formării grupului IV.4. Descrierea tehnicilor care pot fi utilizate IV.4.1. Dinamizarea grupului IV.4.2. Autoprezentarea

V. Coeziunea de grup V.1. Ce este coeziunea de grup? V.2. Scopul sesiunilor dedicate coeziunii de grup V.3. Tehnici psihodramatice folosite pentru îmbunătăţirea coeziunii de grup V.3.1. Oglinda V.3.2. Interviul V.3.3. Inversiunea de rol V.3.4. Jocul de rol V.3.5. Concretizarea V.3.6. Introducerea unui nou membru în grup

VI. Îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare şi insuflarea nevoii de schimbare VI.1. Ce este comunicarea? VI.2. Scopul îmbunătăţirii comunicării în grup VI.3. Principiile comunicării în metoda psihodramatică VI.4. Insuflarea nevoii de schimbare prin procesul de comunicare/ mecanismul schimbării VI.5. Tehnici psihodramatice destinate îmbunătăţirii abilităţilor de comunicare VI.6. Exerciţii ce pot fi folosite pentru îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare şi insuflarea nevoii de schimbare VI.6.1. Îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare VI.6.2. Insuflarea nevoii de schimbare

Page 5: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 4 ~

VII. Sociometria grupului VII.1. Ce este sociometria? VII.2. Tehnici psihodramatice ce pot fi folosite în lucrul cu grupul pentru a evidenţia sociometria VII.3. Exerciţii ce pot fi folosite în sociometrie

VIII. Managementul conflictelor/rezolvarea de probleme VIII.1. Comportamente eficiente/ineficiente în managementul conflictelor VIII.2. Tehnici psihodramatice ce pot fi folosite în managementul conflictelor VIII.3. Exerciţii pentru managementul de conflicte

IX. Separarea de grup IX.1. Ce este separarea de grup? IX.2. Tehnici folosite în şedinţele destinate separării de grup IX.3. Exerciţii care pot fi aplicate în şedinţele destinate separării de grup Bibliografie

Page 6: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 5 ~

I. Argument pentru folosirea tehnicilor psihodramatice în mediul carceral

Tehnicile de psihodramă creează un context realist, în care procesul de învăţare devine mult mai eficient. Proiectul a folosit metode de acţiune pentru a implica direct participanţii în workshop-uri, în scopul experimentării tehnicilor specifice şi implementării acestora în activităţile cu deţinuţii. Iniţial, participanţii au învăţat şi exersat tehnicile psihodramatice în calitate de membri ai grupului. Ulterior, pe parcursul dezvoltării proiectului, ei au fost responsabili atât cu planificarea şi implementarea tehnicilor în programele derulate în propriile instituţii, sub supervizarea trainerilor, cât şi cu evaluarea eficienţei acestor metode.

Analizele efectuate în ţările europene indică faptul că o parte semnificativă a populaţiei din penitenciare prezintă diferite tulburări de natură psihologică sau comportamentală. Acestea pot fi dobândite, reziduale sau acutizate de mediul patogen – penitenciarul.

Viaţa în închisoare este caracterizată prin limitarea semnificativă a controlului personal, deficienţe majore în comunicare, relaţii superficiale, distorsionate, adesea conflictuale, experienţe traumatice, dificultăţi de exprimare a sentimentelor, gândurilor şi opiniilor. Astfel, adaptarea constructivă la mediu devine o problemă în sine.

Pentru a-şi îndeplini rolul de a ajuta deţinuţii să devină cetăţeni responsabili, penitenciarul nu trebuie să se limiteze doar la a ţine în custodie deţinuţii pentru o anumită perioadă de timp, cât mai ales, trebuie să ofere servicii educaţionale şi terapeutice adecvate. Deşi activităţile şi programele specializate folosesc metode şi tehnici interactive, acestea nu se adresează cu adevărat problemelor în contextul în care apar.

Prin contrast, tehnicile de psihodramă creează un mediu sigur privind explorarea nevoilor personale, a gândurilor, sentimentelor şi comportamentelor, fără teama de respingere sau etichetare negativă, oferind în acelaşi timp deţinuţilor posibilitatea de a învăţa de la alţii, de a se dezvolta personal şi de a-şi gestiona conflictele în cadrul grupului.

Folosirea tehnicilor de psihodramă cu deţinuţii duce la creşterea şanselor acestora de schimbare, de adoptare a unor comportamente adecvate, de restructurare cognitivă prin experimentarea unor situaţii de învăţare noi, de

Page 7: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 6 ~

asumare a unui rol şi a unei identităţi sociale acceptabile. Activităţile creative de predare pot fi o alternativă pentru sporirea

eficienţei educaţiei în penitenciare. Mulţi deţinuţi încep o pedeapsă cu închisoarea cu experienţe negative în ceea ce priveşte educaţia lor formală anterioară, care, de obicei, s-a soldat cu eşec sau abandon şcolar timpuriu. Acesta este principalul motiv pentru care mulţi deţinuţi resping ideea de a fi implicaţi în programe formale de învăţare, susţinând adesea că, dacă nu le-a plăcut şcoala „afară”, nu văd nici un sens în a se implica în acest gen de activitate în penitenciar. În contrast cu metodele tradiţionale de predare, aplicarea tehnicilor psihodramatice şi a jocurilor pedagogice contribuie la depăşirea acestor rezistenţe. În acest fel, exerciţiile creative, care facilitează spontaneitatea şi transmiterea de emoţii pozitive, atunci când sunt aplicate în educaţie, permit atât învăţarea conţinutului, cât şi creşterea motivaţiei deţinuţilor de a participa la activităţi educaţionale.

Pornind de la cele prezentate mai sus, ne permitem să afirmăm că tehnicile psihodramatice pot juca un rol crucial în educaţie, alături de rolul lor terapeutic, contribuind în mod eficient la crearea unui mediu de învăţare pozitiv în penitenciare. În pofida beneficiilor sale, psihodrama nu este încă suficient utilizată de către personalul şi voluntarii care lucrează cu deţinuţii, din cauza lipsei de informare în domeniu.

Această nevoie de formare a personalului şi a voluntarilor din penitenciare a stat la baza iniţierii proiectului Psychodrama and Creative Education in Prison, finanţat în cadrul Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii – Parteneriate pentru Învăţare GRUNDTVIG (ID European: 2013-1-RO1-GRU06-29488 1). Proiectul s-a derulat în perioada 2013–2015, reunind ca parteneri instituţii corecţionale şi organizaţii neguvernamentale implicate în educaţia adulţilor din penitenciare:

• Penitenciarul Arad – România • Consorzio Tartaruga Società Cooperativa Sociale – Italia • Service pénitentiaire d’insertion et de probation du Val d’Oise –

Franţa • Panevėžio apygardos probacijos tarnyba – Lituania• HMP Grendon Underwood – U.K. Activităţile de formare în tehnici psihodramatice au fost susţinute de

trainerii acreditaţi ai celor două şcoli de psihodramă partenere în proiect: Asociaţia Română de Psihodramă Clasică (România) şi London Centre for

Page 8: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 7 ~

Psychodrama Individual & Group Psychotherapy (Marea Britanie). Obiectivele de învăţare vizate în proiect au fost următoarele: • Dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor personalului şi ale voluntarilor

din instituţiile partenere, în domeniul psihodramei.• Organizarea unor sesiuni practice multidisciplinare pentru a facilita

schimbul de informaţii şi de bune practici în psihodrama pedagogică.• Testarea şi aplicarea abordărilor inovative în educaţia formală şi non–

formală, în cadrul grupurilor educaţionale din penitenciare.

Unul dintre rezultatele proiectului este acest ghid de bune practici care oferă specialiştilor şi voluntarilor posibilitatea dobândirii de cunoştinţe şi abilităţi practice în ceea ce priveşte utilizarea unor tehnici simple de psihodramă în activităţile educaţionale cu deţinuţii. Manualul are ataşat un material video, în care sunt exemplificate principalele tehnici psihodramatice descrise.

Page 9: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 8 ~

Page 10: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 9 ~

II. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PSIHODRAMĂ

II.1. Ce este psihodrama?

Psihodrama este o metodă de psihoterapie şi consiliere dezvoltată de Jacob Levi Moreno, psihiatru de originie română, unul dintre cei mai cunoscuţi pioneri ai psihoterapiei de grup. Jacob Levy Moreno s-a născut în 18 mai 1889, în Bucureşti (România) şi a emigrat în Statele Unite în anul 1925, unde a început să profeseze. În autobiografia sa, Moreno scria: ”doar în New York, unde naţionalităţile se amestecă, în această vastă metropolă, liberă de noţiuni preconcepute puteam să fiu liber să studiez sociometria grupului aşa cum am şi făcut-o.”

Ulterior, Moreno a activat în cadrul Universităţii Columbia, precum şi la Şcoala pentru cercetare în domeniul ştiinţelor sociale. În 1932 acesta a fost primul care a introdus psihoterapia de grup Asociaţiei Americane de Psihiatrie. În următorii 40 de ani de activitate, el a dezvoltat şi introdus în literatura de specialitate teoria relaţiilor interpersonale, precum şi o serie de instrumente folosite în ştiinţele sociale: sociodrama, psihodrama şi sociometria. În monografia sa el a explicat cum a dezvoltat aceste discipline pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”, din era industrială.

Moreno a murit în New York, în anul 1974, la vârsta de 84 de ani, fiind considerat unul dintre cei mai proeminenţi oameni de ştiinţă din domeniul ştiinţelor sociale.

Psihodrama explorează prin acţiune problemele individului, permite aducerea în prezent, printr-o reprezentaţie scenică, a evenimentelor trecute, prezente şi viitoare, creând posibilitatea înţelegerii şi procesării conflictelor, situaţiilor şi sentimentelor, modificarea atitudinii faţă de acestea şi identificarea unor noi modalităţi de adaptare. Astfel, psihodrama nu modifică trecutul şi nu transformă un părinte abuziv şi nici un context conflictual, însă poate influenţa atitudinea protagonistului faţă de aceste experienţe şi modul în care ele sunt integrate în personalitatea acestuia, permiţând asimilarea şi exersarea unor tehnici adecvate de management emoţional şi comportamental.

Psihodrama este prin excelenţă o metodă de lucru în grup, în care oamenii află ce înseamnă să înveţi prin a face. Se desfăşoară într-un loc

Page 11: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 10 ~

special amenajat, în care un anumit spaţiu circular va deveni o „scenă’’ (care se poate delimita printr-o mochetă cu un diametru de 2-3 metri), un alt spaţiu, separat, va deveni „auditoriul”, iar un loc aflat la o oarecare înălţime se poate constitui în „balcon” (poate fi un scaun, un podium etc). Luminile colorate, recuzita care cuprinde diferite obiecte (perne, eşarfe ş.a.m.d.) vor dota spaţiul special amenajat pentru sesiunile de psihodramă.

Grupul de psihodramă creează o atmosferă prietenoasă şi stimulatoare, care îndeamnă persoana să se exprime prin a pune în scenă diferite dimensiuni ale vieţii sale. În acest grup, fiecare persoană devine agent terapeutic pentru ceilalţi membri.

Redând viaţă pe scena situaţiilor problematice, psihodrama facilitează stabilirea unui echilibru mai armonios între exigenţele intrapsihice şi cerinţele realităţii, prin redescoperirea şi antrenarea resurselor de spontaneitate şi creativitate ale persoanei.

Omul devine actorul propriei vieţi, un scenariu care se scrie în vivo. Scena devine spaţiul în care se pun în acţiune conţinuturile lumii interne. Aici individul se întâlneşte cu resursele, îndoielile, dorinţele, blocajele şi visele sale, pe care le explorează într-un cadru securizant.

Psihodrama intervine în mod esenţial asupra relaţiilor; prin tehnicile sale specifice metodelor de acţiune (dublul, inversiunea de rol, oglinda, solilocviul, sociometria), ea produce o restructurare a modurilor disfuncţionale de “a fi” în raport cu ceilalţi, provoacă persoana să descopere răspunsuri noi la o anume situaţie şi să devină o fiinţă autonomă şi spontană.

Psihodrama clasică, ca şi proces de grup, debutează cu etapa de încălzire care cuprinde o serie de activităţi destinate să stimuleze relaţiile emoţionale pozitive şi spontaneitatea participanţilor; în urma acestor activităţi, se identifică o temă a grupului şi se alege protagonistul.

Urmează etapa de acţiune, în care terapeutul şi întregul grup sunt puşi „în slujba” protagonistului, care îşi explorează şi îşi clarifică aspecte ale propriei vieţi, se eliberează de tensiunea emoţională şi găseşte noi modalităţi de a integra insight-urile. Sesiunea se încheie printr-un moment de participare a auditoriului, în care membrii grupului îşi exprimă emoţiile, gândurile şi aspectele din propria viaţă, evocate de reprezentaţia scenică. Această „împărtăşire” are un important rol integrativ pentru protagonist, stimulând în acelaşi timp şi sentimentul de susţinere şi acceptare din partea grupului.

Prin utilizarea acestor elemente terapeutice, psihodrama implementează tehnici specifice de intervenţie într-un mediu securizant, prin stimularea permanentă a spontaneităţii şi a creativităţii persoanei, ca şi premize ale dezvoltării armonioase şi ale vindecării.

Page 12: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 11 ~

II.2 Concepte fundamentale în psihodramă:

• ScenaScena constituie centrul teatrului de psihodramă şi spaţiul terapeutic

care, prin caracteristicile sale, ajută individul în concretizarea propriilor conţinuturi mentale (situaţii de viaţă, relaţii semnificative, părţi ale sinelui etc.) şi exprimarea spontană a rolurilor sale.

• Construirea sceneiScena în psihodramă este constituită dintr-un spaţiu circular ce conţine

obiecte şi persoane care, prin situarea lor, stimulează protagonistul să aducă în prezent acele imagini pe care le va clarifica prin experienţa psihodramatică.

• Directorul sau terapeutul (facilitatorul)Directorul de psihodramă este persoana care conduce sesiunea de

psihodramă şi direcţionează protagonistul în exploatarea conţinuturilor sale interne. Termenul de director exprimă rolul activ care caracterizează prezenţa sa în interiorul unei sesiuni.

• ProtagonistulProtagonistul este persoana care exprimă pe scenă propria sa realitate.

Acest cuvânt subliniază ideea locului central pe care persoana îl ocupă în psihodramă, drept purtătoare a unui indiscutabil adevăr subiectiv.

• Eul auxiliar Se referă la orice membru al grupului care a fost ales de protagonist

pentru a juca un rol în reprezentaţia psihodramatică ce se desfăşoară.

• Auditoriul Membrii grupului care nu sunt implicaţi direct în reprezentaţia

psihodramatică au rezervat un spaţiu adiacent scenei, care le permite să urmărească acţiunea şi să treacă uşor în rolul de eu auxiliar, atunci când este necesar.

Page 13: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 12 ~

• SemirealitateaMetodologia psihodramatică prevede stabilirea pe scenă a unei realităţi

ce se naşte din interioritatea noastră şi care se numeşte semirealitate: este doar o parte realitate pentru că este fictivă în construirea sa obiectivă (scena jucată), dar adevărată în emoţiile care apar.

Semirealitatea este construită ca un joc, după reguli consimţite. Ea va fi pe măsura capacităţilor de răspuns ale persoanelor implicate, într-un mod ce favorizează un comportament spontan, adică inventat atunci şi acolo, dar adecvat.

• SpontaneitateaSpontaneitatea stimulează transformarea realităţii, ruperea schemelor şi

evitarea cristalizărilor; conduce la confruntarea cu riscurile schimbării. Din acest motiv, se află în opoziţie cu tendinţa de conservare securizantă, atât individual, cât şi social. Persoana poate fi ajutată să ia contact cu propria spontaneitate, fără să o simtă ca o forţă explozivă şi periculoasă, ci ca o stare pozitivă, în care poate să trăiască fără a se pierde.

• TeleTele se constituie drept cea mai simplă unitate de sentiment, transmisă

de la un individ la altul. El este expresia tendinţei naturale a fiinţei umane de a se pune în relaţie emoţională cu ceilalţi. Calitatea emoţiilor care există în această legătură invizibilă conferă caracteristica atracţiei sau respingerii într-o gradualitate diferită, de la maxim spre minim, până la indiferenţă (ce exprimă absenţa de tele). O relaţie de atracţie presupune un tele pozitiv, iar una de respingere – unul negativ.

Termenul tele cuprinde ceea ce se exprimă în mod obişnuit prin cuvinte diverse: empatie reciprocă, comunicare emoţională în dublu sens, sensibilitate faţă de o persoană care trăieşte emoţii variate, căldură afectivă, punte afectivă.

• Conceptul de rolÎn psihodramă rolul este văzut ca o formă de a fi, de a răspunde unei

situaţii în care fiecare individ se regăseşte la un moment dat. Rolul întruneşte atât elemente personale, cât şi sociale.

Dinamica rolurilor aduce o serie de beneficii, deoarece se adresează tuturor dimensiunilor existenţei umane.

Page 14: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 13 ~

III. PRINCIPALELE TEHNICI PSIHODRAMATICE CARE POT FI APLICATE ÎN PROGRAMELE

EDUCAŢIONALE

• AutoprezentareaTehnica prezentării este aplicată membrilor grupului, care sunt invitaţi să

se “arate” colegilor. Autoprezentarea constituie modalitatea de cunoaştere a aspectelor unei persoane şi este realizată, de obicei, în momentele care preced activitatea propriu-zisă de lucru cu grupul.

• Inversiunea de rolInversiunea de rol este tehnica centrală a psihodramei care permite ca

o persoană (membru al grupului) să îşi asume, pentru un anumit timp, rolul unui “altul“. Acesta este de obicei o persoană reală, dar poate fi şi personificarea unui obiect, a unei idei, a unei fantezii, a unui simbol, a unei părţi din sine.

• Jocul de rolJocul de rol reprezintă un act intenţionat şi oarecum experenţial, care nu

implică autenticitate în întregime, în sensul în care protagonistul, aflat în locul altcuiva, proiectează în acţiunile sale parte din propriile conţinuturi interne.

• InterviulInterviul permite explicitarea anumitor conţinuturi mentale (imagini,

gânduri, afecte, dorinţe, etc.), care se pretează a fi transformate în reprezentaţie scenică. Acesta poate fi realizat în mod direct, de către directorul grupului sau de către membrii grupului.

• ConcretizareaConcretizarea este o tehnică psihodramatică prin care protagonistul face

perceptibilă lumea internă într-o lume fizică, externă. Această exteriorizare a sentimentelor pune protagonistul în situaţia de a trata cu ele mai degrabă

Page 15: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 14 ~

decât de a le suporta. Concretizarea este posibilă pentru că individul nu dispune doar de cuvinte pentru a-şi exprima lumea internă, el poate construi o situaţie care să arate o imagine a sa, utilizând propriul corp, spaţiul înconjurător, obiectele, relaţiile cu persoanele prezente pe scenă.

• DublulDublul este una din tehnicile fundamentale utilizate în psihodramă.

El constă în “a da voce” sentimentelor pe care protagonistul nu reuşeşte să le spună din diverse motive: timiditate, ruşine, inhibiţie, angoasă, sentiment de vinovaţie, educaţie. Tehnica cere intervenţia unei persoane care să joace rolul de dublu, de obicei un membru al grupului din auditoriu care, trăind un puternic sentiment de identificare cu protagonistul, se oferă şi se poziţionează alături de el pentru a funcţiona ca un alter ego. Acesta exprimă cu voce tare gândurile, dorinţele, sentimentele pe care protagonistul nu poate să le verbalizeze. Uneori directorul este cel care dublează protagonistul, dar aceasta este bine să se întâmple cu măsură, dat fiind faptul că directorul nu trebuie să depăşească anumite limite în identificarea cu protagonistul.

În cazul dublului, individul îşi îmbogăţeşte reprezentarea despre sine prin orientarea atenţiei asupra lumii sale interne.

• OglindaOglinda este o tehnică care permite distanţarea de propria persoană

prin ieşirea de pe scena psihodramatică şi preluarea perspectivei unei alte persoane, fie prin ochii altcuiva care este martor la reprezentaţia sa, fie urmărind (de exemplu de la balcon) propria sa reprezentaţie, jucată de eurile auxiliare.

În cazul oglinzii individul priveşte în afara sa, pentru a constata cum este perceput de ceilalţi. Funcţia de oglindă apare ulterior, odată cu maturizarea structurilor cognitive, necesare în formarea experienţei asupra lumii interne şi a celei externe. De asemenea, aceasta se activează şi în cadrul unui grup, unde comportamentul fiecăruia exprimă şi percepţia pe care aceştia o au asupra celorlalţi.

Page 16: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 15 ~

• AmplificareaAmplificarea este o tehnică ce urmăreşte să accentueze la nivelul

structurii bazale a protagonistului emoţiile specifice: furia, bucuria, invidia, plictiseala, ura, ruşinea, astfel încât acestea să apară şi să se distingă într-un context emoţional care anterior părea opac şi nediferenţiat.

Tehnica poate fi folosită în două feluri: - Persoana este rugată să-şi amplifice emoţia respectivă, folosind

expresia corporală, vocea, intonaţia, mimica, gestica, postura; - Ceilalţi membri ai grupului, fie că sunt Eu-ri auxiliare sau

auditoriu, acţionează în concordanţă cu instrucţiunile directorului.

• SolilocviuTehnica psihodramatică presupune un dialog cu propria persoană,

protagonistul dând astfel libertate de exprimare tuturor gândurilor care îi traversează mintea, fără a pune bariere logice. În acest fel, emoţiile sunt aduse în prim plan şi persoana se poate conecta la ele.

Folosirea solilocviului este utilă atunci când este important să se cunoască, înainte de toate, reprezentarea protagonistului asupra situaţiei care trebuie arătată, mai degrabă decât elementele descriptive ale persoanei sale. Un solilocviu eficace presupune existenţa unui bun nivel de încălzire, care să permită conţinuturilor emotive să se traducă uşor în expresii verbale. Se obţine, astfel, o prezentare a ”feţei interne” a protagonistului în acel moment: Simt că…mă gândesc la... Este un discurs solitar, ca şi cum persoana ar vorbi cu sine, cu voce tare.

• Scaunul auxiliaryÎn psihodramă se vorbeşte de această tehnică atunci când se utilizează

un scaun ca element “auxiliar“, care ajută protagonistul să dezvolte acţiunea psihodramatică. Scaunul ocupă un spaţiu bine definit pe scenă, un spaţiu care trebuie umplut de un interlocutor imaginar în cazul “scaunului gol“, de protagonist în cazul “scaunului înalt”.

Page 17: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 16 ~

• Sociometria Sociometria este constituită din ansamblul tehnicilor care fac

reprezentabile (şi perceptibile într-un mod bine definit) forţele de atracţie (tele pozitiv) şi cele de respingere (tele negativ) care se produc între membrii grupului. Sociometria poate fi grafică şi de acţiune.

• Proiecţia în viitorProiecţia în viitor reprezintă o modalitate de lucru care merită o atenţie

particulară. Ea se caracterizează prin punerea protagonistului într-o situaţie în care fiecare eveniment trebuie inventat şi care nu se referă la o experienţă deja trăită sau la un fapt întâmplat, ca şi în cazul conţinuturilor unei psihodrame care se referă la trecut.

• ÎntâlnireaTehnica este utilizată pentru a realiza o întâlnire autentică între două

părţi, astfel încât acestea să fie deschise înspre a privi realitatea celuilalt. Întâlnirea din psihodramă se bazează pe faptul că a vorbi în mod direct cu o persoană este mult mai eficient decât a povesti despre ce ar putea persoana să spună.

Tehnicile folosite în întâlnire sunt inversiunea de rol şi scaunul auxiliar.

• BalconulEste parte din amenajarea psihodramatică, alături de scenă şi auditoriu,

situat în afara scenei, dar la un nivel mai sus pentru a oferi o perspectivă mai diferită asupra acţiunii care se petrece pe scenă.

Balconul oferă o perspectivă mai detaşată şi globală, care poate fi folositoare şi poate declanşa schimbarea.

Page 18: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 17 ~

IV. FORMAREA GRUPURILOR

IV.1. PrincipiiÎn procesul de formare a grupului trebuie respectate anumite principii

de bază:• Principiul comunicării intersubiective – presupune acordarea pentru

fiecare participant în parte a unui “timp al său” în care să se exprime;• Principiul parităţii şi al confidenţei – crearea unui climat în grup, prin

secvenţe de acţiuni, care să provoace un sentiment de valorizare şi de încredere, dorinţa de intimitate, curajul de a experimenta pentru fiecare participant în parte;

• Principiul stabilirii legăturilor de tele pozitiv – crearea unui cadru care să poată oferi o relaţie de atracţie reciprocă între membrii grupului;

• Principiul sentimentului de apartenenţă la grup – realizarea coeziunii şi a unui climat de grup constructiv.

IV.2. Sarcinile coordonatorului de grupCoordonatorul unui program trebuie să ţină cont de următoarele

aspecte: - să pregătească acţiunea, negociată împreună cu membrii grupului; - să pregătească spaţiul acţiunii sau scena pe care se desfăşoară

sesiunea; - să determine interacţiuni ce se desfăşoară între două polarităţi bine

definite (rolul şi contrarolul) în interiorul unui context semnificativ; - să permită individului să se exprime fără riscul de a fi judecat, ci cu

sentimentul că ceea ce exprimă va fi respectat în grup ca adevărul său subiectiv;

- să favorizeze forme de acţiune care mobilizează individul atât la nivel corporal, cât şi emoţional şi reflexiv;

- să identifice mesajele participanţilor, atât pe cele non-verbale, cât şi pe cele verbale;

- să dea individului senzaţia de surpriză, ceva nou care, în loc să pară periculos şi să îl blocheze, îl face curios, stimulându-l să găsească pe loc o formă de răspuns;

- să furnizeze individului percepţia că se găseşte într-un mediu favorabil lui (grupul de psihodramă), disponibil/dispus să-l susţină în

Page 19: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 18 ~

orice situaţie; - să stimuleze individul ca, în acţiune cu ceilalţi, să recunoască

înăuntrul său sentimentele reale care tind să-l apropie de ceilalţi sau să-l îndepărteze de ei, şi să le poată exprima în mod adecvat;

- să dea sarcini individului astfel încât să-l implice în acţiune, dar să îi inducă şi momente de auto-observare;

- să îndemne individul să îmbogăţească grupul cu propriile conţinuturi mentale, prin exprimarea lumii sale interioare;

- să ţină cont de dinamica grupului.

IV.3.Scopul sesiunilor dedicate formării grupului:Sesiunile de formare a grupului urmăresc activarea cunoaşterii reciproce

între participanţi şi modificarea relaţiilor în relaţii de tele pozitiv.

IV.4.Descrierea tehnicilor care pot fi utilizate: O sesiune de grup este împărţită în mod obişnuit în trei părţi: timpul

grupului, timpul fiecărui participant şi timpul participării finale. În fiecare din aceste faze, directorul facilitează interacţiunile între membrii grupului. În cadrul interacţiunilor, individul se află atât în condiţia de realitate, cât şi în cea de semirealitate, dezvoltând roluri care îl transformă în creatorul propriei sale existenţe.

IV.4.1. Dinamizarea grupului Procesul de dinamizare urmăreşte activarea participanţilor pe cele trei

paliere: fizic, mental şi afectiv, presupunând interacţiuni, nu doar verbalizări.

§ Luarea pulsului grupului și dinamizarea fizică:

Scop: identificarea stării de spirit a grupului, egalizarea, activarea fizică, scăderea anxietăţii şi stimularea spontaneităţii.

Exerciţiul nr. 1:

Indicaţii metodologice/Consemn:1. Fiecare participant, pe rând, exprimă non-verbal starea sa de spirit şi

numeşte un coleg care îi repetă postura şi verbalizează trăirea exprimată

Page 20: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 19 ~

de aceasta. Ulterior, participantul va spune grupului adevărul său subiectiv, adică starea sa de spirit din acel moment. (exemplificat video)

Variaţiuni: participanţii îşi pot exprima starea de spirit şi printr-un sunet sau onomatopee, asociind-o cu o culoare sau cu un animal etc.

2. Fiecare dintre participanţi va propune, pe rând, câte un joc care să implice toţi membrii grupului. La final, se va sonda din nou starea de spirit a grupului.

Variaţiuni: participanţilor li se poate impune un anume joc care să îi implice pe toţi, sau fiecare dintre ei poate să imprime o mişcare grupului etc.

Exerciţiul nr. 2:

Scop: identificarea stării de spirit iniţiale a grupului şi egalizarea nivelului energetic.

Materiale necesare: 3 eşarfe de diferite culori;

Indicaţii metodologice/Consemn:1. Toţi participanţii sunt invitaţi pe scenă. Din 3 eşarfe colorate este sugerată

o scală cu 3 nivele energetice (minim, mediu, maxim); fiecare participant se poziţionează în dreptul unei eşarfe, în funcţie de cât de dinamic se simte.

2. Li se cere participanţilor cu nivel energetic maxim să facă ceva pentru a-i dinamiza şi mai mult pe cei cu nivel energetic mediu. Ulterior, cei cu nivel energetic mediu vor trebui să facă şi ei ceva pentru a-i dinamiza şi pe cei cu nivel energetic scăzut.

3. Aşezaţi în cerc, fiecare participant va împărtăşi celorlalţi cum se simte şi va impune grupului o mişcare în concordanţă cu starea sa de spirit.

IV.4.2. Autoprezentarea

Acest moment trebuie să respecte principiul intersubiectivităţii.

Scop: cunoaşterea membrilor grupului, stimularea disponibilităţii de a se dezvălui şi de a asculta adevărul celorlalţi.

Page 21: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 20 ~

Exerciţiul nr. 1:

Indicaţii metodologice/Consemn:1. Grupul este dispus în semicerc, iar fiecare participant, pe rând, se va

aşeza pe un scaun central şi va vorbi despre el, respectând consemnul de a sublinia calităţile, hobby-urile şi preocupările pe care le are.

2. Ulterior, acesta va alege 2 colegi din grup care să îi adreseze câte o întrebare, la care va răspunde. (exemplificat video)

Exerciţiul nr. 2: ”Povestea numelui”

Indicaţii metodologice/Consemn:1. Fiecare participant îşi spune numele şi un scurt istoric al acestuia, dacă

se identifică sau nu cu numele primit, cum ar fi vrut să se numească etc.2. Ulterior, fiecare se adresează pe nume unui alt coleg şi îi spune acestuia

o caracteristică personală.

Exerciţiul nr. 3:

Indicaţii metodologice/Consemn:Membrii grupului stau în picioare în cerc şi o persoană este rugată să

păşească în mijlocul cercului şi să îşi spună o calitate. Toţi membrii grupului care se identifică cu respectiva calitate vor păşi şi ei la rândul lor în mijlocul cercului. Exerciţiul se repetă până fiecare membru al grupului a avut prilejul să se prezinte.

Page 22: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 21 ~

V. COEZIUNEA DE GRUP

V.1. Ce este coeziunea de grup?

Chiar dacă coeziunea începe să se manifeste într-un stadiu de început al grupului, ea devine un element cheie al procesului de intervenţie. Dacă s-a reuşit instalarea sentimentului de încredere şi conflictele sau sentimentele negative au fost depăşite, atunci se poate vorbi despre existenţa coeziunii de grup.

Atunci când se instalează coeziunea într-un grup, persoanele se deschid la un nivel mai profund şi sunt pregătite să destăinuie experienţe dureroase şi să îşi asume riscurile de a le înfrunta.

Coeziunea implică sentimentul de apartenenţă la grup, de incluziune şi solidaritate. Ea este rezultatul tuturor forţelor care există între membri şi care îi determină să îşi dorească să rămână în grup. Prin intermediul coeziunii, participanţilor li se oferă posibilitatea să experimenteze acceptarea şi confortul, sentimentul de a fi apreciat şi susţinut de grup. Coeziunea asigură grupului impulsul de a merge mai departe şi reprezintă garanţia succesului intervenţiei.

V.2. Scopul ședinţelor destinate îmbunătăţirii coeziunii de grup • Instalarea sentimentului de apartenenţă şi incluziune în grup;• Aprofundarea nivelului de intervenţie.

V.3. Tehnici psihodramatice folosite pentru îmbunătăţirea coeziunii de grup

V.3.1. Oglinda

Scop: crearea şi întărirea relaţiilor de tele pozitiv. Exerciţiul nr. 1:

Indicaţii metodologice/Consemn: Fiecare participant alege o persoană din grup pe care doreşte să o cunoască mai bine. În grupuri de câte doi, pe

Page 23: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 22 ~

rând, fiecare adoptă o postură pe care partenerul său trebuie să o imite ca într-o oglindă. Apoi, cel care a adoptat postura aleasă se va privi ca într-o oglindă şi îi va spune partenerului său: “Acum mă văd… şi îmi place la mine faptul că …”, iar cel care a imitat postura va spune “Îmi place la tine …”. Ulterior se inversează rolurile. (exemplificat video)

Variaţiuni: Fiecare participant, pe rând, spune fiecărui membru al grupului “Acum te văd…”, “Îmi place la tine…”

Exerciţiul nr. 2:

Indicaţii metodologice/Consemn:Aşezaţi în cerc, prin regula catenei, fiecare membru al grupului spune

ceva important despre el. Ulterior, alege o persoană din grup de la care să afle ce apreciază acesta la el şi o persoană care să îi spună un defect.

V.3.2. Interviul

Scop: cunoaşterea membrilor grupului.

Exerciţiu:

Indicaţii metodologice/Consemn:Participanţii sunt împărţiţi în subgrupe, formate din participanţii care se

cunosc cel mai puţin între ei. Fiecare participant are la dispoziţie 5 minute pentru a vorbi despre el, dar respectând consemnul de a răspunde la câte 3 întrebări puse de membrii subgrupului.

La final, fiecare subgrupă va alege câte un element semnificativ pentru fiecare membru, pe care îl va prezenta în grupul mare, reunit. (exemplificat video)

Tehnica interviului este un preambul pentru inversiunea de rol.

V.3.3. Inversiunea de rol

Scop: culegerea de “noi adevăruri”, acţionând şi depăşind în mod natural blocaje emotive şi prejudecăţi cognitive, chiar deja cristalizate.

Page 24: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 23 ~

Exerciţiul nr. 1:

Indicaţii metodologice/Consemn:Participanţii vor fi împărţiţi în subgrupe de câte doi membri, unul va fi A,

iar celălalt va fi B. Fiecare dintre ei va avea la dispoziţie câte 3 minute pentru a vorbi despre el partenerului său.

Ulterior, la semnalul directorului, cei doi vor schimba locul între ei, astfel că A va deveni B şi B va deveni A. Pe rând, aceştia se vor prezenta grupului mare şi vor răspunde la diferite întrebări adresate de director.

După ce fiecare s-a prezentat în inversiune, la semnalul directorului, vor schimba din nou locurile între ei, revenind la poziţia iniţială şi redevenind ei înşişi.

Fiecare participant va avea dreptul la adevărul propriu – “Ce este adevărat din ceea ce s-a spus despre mine?”, “Aş dori să mai adaug că…” (exemplificat video)

Exerciţiul nr. 2: Inversiune de rol cu o persoană semnificativă

Indicaţii metodologice/Consemn:Aşezarea participanţilor se va face în formă de semicerc, iar în faţă vor fi

poziţionate două scaune goale.Participanţilor li se va cere să identifice persoana cea mai importantă din

viaţa lor în acest moment.Pe rând, fiecare se va aşeza pe unul din scaune şi, la semnalul directorului,

va trece pe scaunul gol, devenind persoana semnificativă aleasă.Directorul va face un interviu “persoanei semnificative” care va vorbi

despre participant. La final, participantul va redeveni el, aşezându-se pe scaunul iniţial, şi va

spune ceva important pentru el, pe care l-a descoperit sau cu care a rămas în urma inversiunii de rol cu persoana semnificativă. (exemplificat video

Exerciţiul nr. 3: Inversiunea de rol cu un obiect

Scop: cunoaşterea celuilalt.Indicaţii metodologice/Consemn: Grupul este rugat să aleagă trei

persoane mai puţin cunoscute din grup care să devină protagonişti.

Page 25: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 24 ~

Restul grupului vor fi observatori. Protagoniştii se aşează pe un scaun, în centrul cercului, iar lângă fiecare dintre ei se plasează câte un scaun gol. Ei sunt rugaţi să aşeze un obiect personal pe scaunul gol şi apoi să intre în inversiune de rol cu acel obiect, prin schimbarea locului pe scaune.

Directorul face un scurt interviu cu obiectul (Bună, tu eşti ceasul lui x şi astăzi eşti special pentru că poţi vorbi. De când eşti împreună cu x? Cum v-aţi cunoscut? Cât de bine se pricepe x la managementul timpului? Se îngrijeşte bine de tine? Cum este el ca persoană?).

După ce toate obiectele sunt intervievate în inversiune de rol, se va face reinversiune şi protagoniştii vor vorbi despre experienţa lor. Observatorii sunt rugaţi să adauge sau să comenteze pe marginea a ceea ce s-a spus. (exemplificat video)

Tehnici folosite: inversiunea de rol cu un obiect şi solilocviul.

Exerciţiul nr. 4: Tipuri de roluri

Scop: identificarea tipurilor de rol pe care o persoană poate să le îndeplinească.

J.L.Moreno a descris rolul ca având trei forme: somatic, social şi psihodramatic.

• Rolurile somatice includ activităţi simple, ca mâncatul, dormitul, stilul vestimentar.

• Rolurile sociale includ ocupaţia, situaţia economică, clasa socială, etnia, sexul şi rolurile familiale.

• Rolurile psihodramatice includ atitudinile şi comportamentele complexe, cum ar fi: fanteziile, personajele imaginare, persoanele din amintiri sau visele.

În psihologie, dinamica de rol are o serie de beneficii. Această dinamică de rol este un termen holistic şi se referă la toate dimensiunile experienţei umane. Limbajul folosit este unul simplu şi poate fi înţeles de persoane fără pregătire în domeniul psihologiei. Din aceste considerente, dinamica de rol este un instrument folosit în prezentarea principiilor psihologice în contexte educaţionale. Doar prin simpla verbalizare a interacţiunilor, atitudinilor şi expectanţelor, oamenii se pot distanţa de rolurile pe care le joacă şi pot deveni, astfel, mai obiectivi.

Indicaţii metodologice/Consemn: Participanţii sunt rugaţi să îşi

Page 26: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 25 ~

identifice acele roluri pe care le simt benefice, utile şi confortabile, dar şi acele roluri care le dăunează în prezent.

Pe rând, fiecare participant va deveni protagonist. Acesta va fi rugat să aşeze trei scaune care să reprezinte cele trei roluri menţionate mai sus (somatic, social şi psihodramatic) şi să se aşeze, pe rând, pe acestea, vorbind despre sine în respectivul rol:

¤ În acest rol, mă simt foarte … ¤ Acest rol mă ajută în viaţa mea de zi cu zi să …. ¤ Acest rol îmi dăunează pentru că … ¤ Aş vrea să schimb la acest rol faptul că …

Observaţii: În timpul derulării acestui exerciţiu, facilitatorul poate încuraja

şi ajuta participantul să îşi examineze propriile roluri, să şi le re-negocieze, să încerce modalităţi diferite de a le juca, să ia în considerare rolurile conexe, precum şi pe cele opuse etc.

Ideea lui Moreno a fost aceea că utilizarea conceptului de rol încurajează oamenii să devină mai conştienţi de sine şi mai creativi în modul în care îşi gestionează propriile roluri.

Una din tehnicile fundamentale care exprimă principiile dinamicii de rol este inversiunea de rol. Această tehnică este un instrument eficient de dezvoltare a comunicării empatice.

V.3.4. Jocul de rol

Scop: stimularea empatiei, deprinderea unor noi direcţii de acţiune şi gândire, reducerea egocentrismului.

Exerciţiul nr. 1: Joc de rol pe tema violenţei, folosind cartonașe cu roluri

Indicaţii metodologice/Consemn:

Sarcina grupului va fi aceea de a simula o dezbatere publică pe tema violenţei din comunitatea locală şi identificarea de soluţii pentru atenuarea acesteia. Rolurile ce se vor interpreta sunt: părinţi, profesori, mentori, lucrători ai ONG-urilor, poliţişti, asistenţi sociali, primar, doctor etc.

Page 27: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 26 ~

Pentru distribuirea rolurilor se va proceda astfel: fiecare rol va fi scris pe un cartonaş şi aşezat pe podea. Fiecare participant se va aşeza în dreptul cartonaşului cu rolul dorit. Fiecare rol va trebui să fie ales, dar un singur rol poate avea mai mulţi participanţi. Se vor constitui astfel subgrupe care să interpreteze un anumit rol, în cadrul dezbaterii publice. Întâlnirea va fi moderată de lucrătorul ONG-ului.

La final, participanţii vor ieşi din rolurile pe care le-au avut, vor vorbi despre experienţele trăite şi vor sublinia lucrurile pozitive pe care le-au identificat cu această ocazie.

Exerciţiul nr. 2: Istoricul comportamentelor deviante

Indicaţii metodologice/Consemn: Participanţii sunt rugaţi să creeze un personaj, pornind de la istoricul lor infracţional, fie că se referă la abuzul de substanţe/alcool, comportamentul agresiv sau violenţa domestică. Aceştia sunt împărţiţi în 3 subgrupe şi sunt rugaţi să aleagă unul dintre comportamentele deviante prezentate, iar mai apoi să pună în scenă un moment, alegând unul dintre titlurile următoare: Conflictul/ Străinul/ Familia.

Directorul va intervieva fiecare personaj (în rol), încurajând ceilalţi participanţi să facă dubluri constructive sau să joace rolurile de pe scenă. Auditoriul poate oferi soluţii pe care să le şi pună în scenă prin joc de rol (Teatrul Forum).

La final grupul va reflecta asupra eficienţei soluţiilor găsite.

Observaţii: În funcţie de tematica programului educaţional, facilitatorul poate crea diferite scenarii/situaţii care să fie semnificative pentru stilul de viaţă/experienţele trăite de participanţi sau tema de lucru a grupului. Scenariile vor fi prezentate grupului, urmând ca membrii să îşi asume fiecare câte un rol. Odată ce rolurile au fost distribuite, participanţii vor pune în scenă scenariul prezentat.

La finalul exerciţiului, fiecare participant va spune cum s-a simţit în rolul ales şi cu ce se aseamănă sau se deosebeşte acesta de realitatea sa.

Page 28: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 27 ~

V.3.5. Concretizarea

Este o tehnică ce poate fi prezentă pe tot parcursul desfăşurării activităţii de grup (ex. exprimarea unei stări sufleteşti prin intermediul unei posturi), dar poate fi folosită şi ca o modalitate de a concluziona.

Scop: extragerea concluziilor întâlnirii prin punerea în acţiune comună.

Exerciţiu:

Indicaţii metodologice/Consemn: Directorul cere fiecărui participant să spună “Cu ce a rămas în urma întâlnirii”, “Ce ia şi ce lasă în grup”.

Uiterior, li se cere membrilor grupului să găsească împreună o imagine simbolică concluzivă a întâlnirii, care să fie pusă în acţiune pe scenă şi să aleagă o portavoce care să verbalizeze concluzia grupului.

În final, directorul le solicită să găsească în comun o formă de salut.

V.3.6. Introducerea unui nou membru în grup

Exerciţiu:

Scop: integrarea unui nou membru în grup

Indicaţii metodologice/Consemn: Directorul aşează un scaun în colţ, acolo unde sunt invitaţi noii membri

din grup. Apoi, un alt scaun este pus să reprezinte prima întâlnire a grupului (din data de…); toţi participanţii la acea întâlnire sunt invitaţi în zona respectivă. O persoană este rugată să împărtăşească întregului grup ceva din experienţa pe care a trăit-o la acea întâlnire. Similar, sunt aşezate scaune pentru toate celelalte şedinţe/întâlniri (şedinţa 2, 3, ….) şi sunt împărtăşite experinţele din acele sesiuni. La sfârşit, nou venitul/grupul de nou veniţi sunt rugaţi sa facă un solilocviu. (“Ce crezi/ce simţi auzind toate acestea?”)

Tehnici folosite: amplificarea, solilocviu.

Page 29: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 28 ~

Page 30: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 29 ~

VI. Îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare şi insuflarea nevoii de schimbare

VI.1.Ce este comunicarea? • Este un proces dinamic de transmitere de mesaje cu un anume scop.• Implică factori psihologici şi culturali ce pot influenţa calitatea

transmiterii astfel încât mesajul recepţionat să nu fie identic cu cel transmis: ce doresc să comunic, ce spun de fapt, ce aude celălalt, ce înţelege, ce reţine şi ce acceptă.

VI.2. Scopul îmbunătăţirii comunicării în grup • Formarea grupului şi întărirea coeziunii lui creează condiţii propice

pentru comunicarea autentică şi asertivă.• Grupul psihodramatic este un grup de tip democratic.• În grup, participanţii au sentimentul de apartenenţă prin: egalitate,

confidenţă şi încredere.

VI.3. Principiile comunicării în metoda psihodramatică

• Principiul circularităţii (permite membrilor un timp şi un spaţiu de autoexprimare, cu o distribuţie simetrică a participării fiecăruia).

• Principiul comunicării intersubiective (ceea ce exprimă o persoană este un adevăr subiectiv care va fi ascultat şi respectat, chiar dacă nu este împărtăşit).

• Principiul globalităţii (activarea ariilor senzorială, posturală, emoţională, cognitiv- simbolică).

Page 31: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 30 ~

VI.4. Insuflarea nevoii de schimbare prin procesul de comunicare/ Mecanismele schimbării

Mecanismele care produc schimbarea în procesul terapeutic psihodramatic sunt:

• Expresivitatea• Ruperea scenariilor• Interacţiunea Eu-actor\Eu–observator• Restructurarea teatrului intern

Insuflarea nevoii de schimbare este favorizată într-un mediu securizant afectiv, care să ajute persoana să conştientizeze propriile mecanisme disfuncţionale şi care să îi stimuleze disponibilitatea spre alternative constructive.

VI.5. Tehnici psihodramatice destinate îmbunătăţirii abilităţilor de comunicare și insuflării nevoii de schimbare:

• Inversiunea de rol• Dublul• Oglinda• Concretizarea• Jocul de rol• Întâlnirea• Proiecţia viitorului• Solilocviul• Amplificarea• Autoprezentarea• Tehnica scaunului auxiliar

VI.6. Exerciţii ce pot fi folosite pentru îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare și pentru insuflarea nevoii de schimbare:

VI.6.1. Îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare

Exerciţiul nr. 1: Cunoașterea iniţială

Indicaţii metodologice/Consemn:Toţi participanţii sunt aşezaţi în cerc. Consemnul directorului: “Vă invit

pe rând să vă spuneţi numele şi să împărtăşiţi un gând legat de motivaţia participării la grup”.

Page 32: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 31 ~

Tehnici folosite: autoprezentarea

Observaţii: Într-un grup de psihodramă activitatea este mediată de consemnele formatorului/facilitatorului, care are o funcţie regizorală, directivă (din acest motiv, în mod uzual este numit director).

Consemnele urmăresc să declanşeze acţiuni relaţionale între participanţi; ele trebuie să fie simple şi uşor de executat (de exemplu, comunicarea propriului nume).

Exerciţiul nr. 2: Dinamizarea și implicarea global

Indicaţii metodologice/Consemn: Toţi participanţii stau în picioare, se plimbă în ritmuri diferite, în funcţie de consemnele directorului: ”La semnalul meu…măriţi ritmul, …vă plimbaţi ca şi când păşiţi pe cărbuni aprinşi, ..ca şi când alunecaţi pe gheaţă,…încetiniţi ritmul şi când întâlniţi pe cineva îl priviţi în ochi… îi zâmbiţi….îi atingeţi umărul…..îl salutaţi într-un mod nonverbal”. La consemnul directorului, pe rând, fiecare spune ce simte şi ce îi trece prin minte: “Vă aşezaţi în cerc şi fiecare spune ce simte şi ce îi trece prin minte după acestă experienţă, fiecare are timpul lui, iar ceilalţi nu vor interfera (interveni), vor asculta şi vor spune ceva, doar atunci când le vine rândul”.

Observaţii: Consemnele se caracterizează prin faptul că pun membrii grupului în situaţii neaşteptate, în aşa fel încât să nu provoace răspunsuri preconfecţionate. Aceştia sunt implicaţi în globalitatea lor psihofizică (aria emoţională, cognitivă, fizică), iar răspunsurile stimulate vor fi noi şi adecvate (spontane).

Este respectat principiul circularităţii şi al comunicării intersubiective.

Exerciţiul nr. 3: Motivarea participanţilor

Scop: creşterea motivaţiei.

Indicaţii metodologice/Consemn: Membrii grupului sunt rugaţi să stea în picioare într-un cerc. Pe rând, fiecare persoană este rugată să păşească în faţă şi să spună un cuvânt sau o propoziţie motivaţională şi să arate gestual acelaşi mesaj, printr-o mişcare sau o postură. Tot grupul trebuie să repete împreună atât mesajul, cât şi mişcarea.

Page 33: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 32 ~

Exerciţiul nr. 4: “Să ne cunoaștem mai bine”

Scop: antrenarea identificării empatice şi acceptarea diferenţelor Indicaţii metodologice/Consemn: Se formează 2 subgrupuri, A şi B,

fiecare compus din maxim 3 participanţi. În funcţie de mărimea grupului, poate fi constituit şi al treilea subgrup, respectiv C. În fiecare subgrup, directorul solicită: ”Pe rând, fiecare va face o autoprezentare, spunând lucrurile importante despre sine pe care le poate comunica acum în grup.“

După ce fiecare persoană s-a autoprezentat, subgrupurile se reunesc în grupul mare. Într-o primă fază, pe rând, fiecare membru din subgrupul A va alege un membru din subgrupul B căruia îi va pune o întrebare. Răspunsurile nu vor fi primite pe loc de la persoanele întrebate. Directorul va da consemnul: ”Toţi membrii subgrupului B vă veţi deplasa cu o poziţie spre stânga. În acest fel, în momentul în care veţi ocupa locul colegului vostru din partea stângă, veţi deveni persoana lui. Din această poziţie de inversiune de rol, veţi răspunde la întrebarea formulată din subgrupul A către el.“

Când fiecare persoană din subgrupul B a răspuns la întrebări din inversiune de rol, se revine la propria identitate şi se fac rectificările necesare: “Pe rând, toţi cei din subgrupul B veţi spune ce este adevărat, ce nu este adevărat sau ce aţi vrea să adăugaţi la cele spuse de colegul aflat în rolul vostru.”

Se schimbă apoi regula şi subgrupul B va pune întrebări subgrupului A, acesta având sarcina de a face la început inversiune de rol, lucrurile desfăşurându-se apoi identic cu situaţia anterioară.

Dacă sunt 3 grupuri: A, B şi C, interviurile se vor face în felul următor: A pentru B, B pentru C şi C pentru A.

Observații:Construirea subgrupurilor creează un cadru mai familiar şi confidenţial.Circuitul informaţiilor este îmbogăţit de percepţii şi de imaginile mentale care se

nasc în mod natural când suntem într-o relaţie de apropiere şi empatie cu o persoană. Aceste percepţii şi imagini pot să fie verbalizate prin tehnica inversiunii de rol.

Cuvintele celui care face prezentarea în inversiune pot stimula, în cel vizat, o clarificare a propriei imagini de sine.

Tehnici folosite: autoprezentarea, inversiunea de rol

Page 34: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 33 ~

Exerciţiul nr. 5: Scaunul auxiliar

Indicaţii metodologice/Consemn: Vor fi aşezate, în cerc, scaune pentru toţi participanţii. În interiorul cercului, vor fi aşezate alte 2 scaune.

Toţi participanţii sunt invitaţi să se plimbe, fiecare în ritmul său, să se gândească la persoanele din viaţa lor profesională (colegi, şefi, subalterni) şi să aleagă una dintre acestea, care nu este prezentă şi căreia nu au avut ocazia, dar ar fi dorit să îi transmită un mesaj.

În momentul în care fiecare participant a identificat persoana, sunt rugaţi să se aşeze pe unul din scaunele aranjate în cerc. Pe rând, fiecare participant, se va aşeza pe unul din scaunele centrale, imaginându-şi că pe scaunul gol se află persoana la care s-a gândit anterior. I se cere să se adreseze direct acelei persoane, spunându-i ce reprezintă pentru el şi mesajul pe care nu a reuşit până în prezent să i-l transmită.

La final, fiecare participant va verbaliza ceea ce simte după această experienţă.

Într-o etapă ulterioară, aplicând tehnica inversiunii de rol, se poate continua exerciţiul astfel: după ce participantul a spus ceea ce avea de spus în raport cu persoana imaginată, se aşează pe scaunul gol, trecând în inversiune de rol cu aceasta, şi este rugat să răspundă mesajului primit. Ulterior, participantul îşi reia locul pe celălalt scaun central şi identitatea proprie (reinversiune de rol), şi este rugat să spună ce simte şi ce gândeşte în raport cu ceea ce i-a răspuns persoana aleasă. (exemplificat video)

Tehnici folosite: Tehnica scaunului gol

Observații:“Scaunul gol” ocupă un spaţiu bine definit pe scenă, urmând a fi “ocupat”

de un interlocutor. Tehnica se foloseşte când protagonistul trebuie să spună lucruri

celui pe care şi-l imaginează că ocupă spaţiul oferit de scaun. Elementul concret, dar gol, reprezentat prin scaun, ajută protagonistul în umplerea spaţiului cu tot ceea ce el vede în cel imaginat: este un spaţiu unde pot fi aduse percepţii, proiecţii, temeri, dorinţe ale protagonistului.

Tehnica “scaunului gol” are valoare simbolică atât pentru obiecte, cât şi pentru locuri din viaţa cotidiană şi este folosită deseori în reprezentaţiile

Page 35: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 34 ~

teatrale pentru simbolizarea prezenţei unor persoane semnificative, dispărute sau aflate la distanţă.

Exerciţiul nr. 6: Stimularea comunicării și clarificarea imaginii de sine

Indicaţii metodologice/Consemn: Toţi participanţii sunt rugaţi să se plimbe, fiecare în ritmul său, apoi să se

întâlnească unul cu celălalt, să se privească, să se salute nonverbal, iar mai apoi să se îndrepte fiecare înspre cel pe care îl cunoaşte cel mai puţin din grup, astfel încât, la final, să se grupeze câte două persoane.

În cadrul perechilor formate, participanţii sunt rugaţi să se aşeze faţă în faţă şi, pe rând, primul va vorbi despre experienţa trăită în sesiunea trecută în cadrul grupului, iar cel de-al doilea îi va spune: “acum te văd...” Cel căruia i s-a făcut o oglindă va spune adevărul său cu privire la ceea ce a perceput celălalt în raport cu el.

Ulterior, se inversează rolurile.În final, fiecare va adopta o postură care să transmită felul în care se simte

în acel moment. Cel din faţa lui îi va imita postura, iar apoi va merge în spatele lui şi, punând mâna pe umărul său, va spune “acum mă simt...”

Cel care a adoptat postura iniţial va spune adevărul său: “eu mă simt...”

Observaţii:Dacă în cazul dublului individul îşi îmbogăţeşte reprezentarea despre sine,

prin orientarea atenţiei asupra lumii sale interne, în cel al oglinzii individul priveşte în afara sa, pentru a constata cum este perceput de ceilalţi. Aceste două surse de cunoaştere converg într-un mod determinant spre construirea imaginii de sine.

Funcţia mentală a oglinzii se activează în cadrul unui grup, atunci când comportamentul fiecăruia exprimă şi percepţia pe care aceştia o au asupra celorlalţi.

O persoană reuşeşte să fie dublu pentru alta datorită capacităţii sale de identificare, în timp ce fiecare poate fi dublu pentru sine în măsura în care e capabil de introspecţie.

Tehnici folosite: autoprezentarea, oglinda, dublul

Page 36: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 35 ~

Exerciţiul nr. 7: DA și NU

Scop: experimentarea şi conştientizarea atitudinilor pozitive/negative

Indicaţii metodologice/Consemn:Grupul este împărţit în două subgrupuri şi aşezat pe două rânduri, faţă în

faţă. Un rând primeşte spre folosinţă cuvântul DA, iar celălalt cuvântul NU. În perechi, folosind doar cuvântul primit şi comunicarea non-verbală,

participanţii sunt rugaţi să încerce să se convingă reciproc, într-o situaţie contradictorie aleasă de ei (3 minute). Ulterior, rolurile se schimbă în cadrul perechilor şi se repetă exerciţiul.

La final se face un solilocviu şi facilitatorul întreabă care dintre cele două roluri s-ar potrivi mai bine fiecărui participant. (exemplificat video)

Tehnici folosite: jocul de rol şi solilocviu.

Exerciţiul nr. 8:

Scop: explorarea aşteptărilor

Indicaţii metodologice/Consemn:Grupul este divizat în subgrupuri egale numeric. Fiecare subgrup este

rugat să vorbească câteva minute despre aşteptările pe care le au pentru săptămâna/sesiunea următoare.

După finalizarea sarcinii, directorul le spune membrilor grupului să rămână aşezaţi, să închidă ochii şi să facă o incursiune imaginară până la finele sesiunii următoare, indicând ziua şi ora. Când va bate din palme, membrii grupului sunt rugaţi să deschidă ochii şi să îşi imagineze că se află chiar în acel moment.

Ulterior, primesc sarcina să pregătească o scenă care să reprezinte ceea ce au experimentat în ultima săptămână. Toate momentele sunt puse apoi în scenă.

Toate persoanele sunt invitate înapoi în cerc, să închidă ochii, să călătorească din nou imaginar şi să revină în prezent, iar la bătaia din palme a directorului să deschidă ochii şi să spună “acum mă simt…”

Tehnici folosite: proiecţia în viitor.

Page 37: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 36 ~

VI.6.2. Insuflarea nevoii de schimbare

Exerciţiul nr. 1: Creșterea motivaţiei

Scop: explorarea nivelului de implicare în sarcină a participanţilor.Pregătirea scenei: Folosind elementele de recuzită, spaţiul scenic se amenajează pentru a

reprezenta o piscină: - bazinul cu apă, marginile, trambulina; - zona din jurul piscinei; - vestiarul; - barul; - ieşirea.

Indicaţii metodologice/Consemn: Participanţii sunt rugaţi să se gândească la relaţia lor cu grupul sau la

nivelul lor de motivaţie pentru a se implica în sarcină şi să se poziţioneze undeva, în spaţiul scenic creat - piscina cu decorul ei. Fiecare participant va trebui să explice de ce a ales poziţia respectivă, unde anume ar dori să fie şi ce cred ei că ar trebui să se întâmple în grup ca să îşi schimbe poziţia.

La final, după ce toţi şi-au exprimat propriile adevăruri, facilitatorul îi va încuraja pe participanţi să îşi împărtăşească părerile cu privire la poziţiile adoptate de ceilalţi şi rolul acestora în grup.

Exerciţiul nr. 2: Eu cel vechi – Eu cel nou

Scop: acest exerciţiu ajută participanţii să îşi exploreze pattern-urile comportamentale din trecut şi cele dorite în viitor.

Indicaţii metodologice/Consemn: Se aşează două scaune, spate în spate: unul care reprezintă trecutul şi celălalt viitorul. Protagonistul se va aşeza iniţial pe scaunul trecutului şi va face un monolog despre comportamentele pe care le-a avut. Apoi, se va muta pe scaunul viitorului şi, privind înainte, va face un solilocviu despre cum şi-ar dori să fie acesta.

Directorul va aşeza pe cele două scaune alţi doi membri din grup, care

Page 38: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 37 ~

să joace rolurile protagonistului, cel din trecut şi cel din viitor. Protagonistul va privi din exterior scena jucată de cei doi şi va face un

solilocviu. Facilitatorul îi cere să se gândească la o persoană semnificativă pentru

el, care îl va putea sprijini în viitor. Odată identificată acea persoană, protagonistul va intra în inversiune de rol cu ea şi va transmite un mesaj care să-i fie de folos pe viitor. (exemplificat video)

Exerciţiul nr. 3: Părţile ascunse

Scop: acest exerciţiu examinează acele aspecte ale sinelui care sunt ascunse, acoperite de faţade şi defense.

Indicaţii metodologice/Consemn: Participanţii sunt rugaţi să adopte, pe rând, diverse posturi reprezentând,

ca într-o sculptură, părţi din propria persoană:1.În partea din faţă protagonistul va prezenta imaginea sa publică, poate

imaginea pe care o foloseşte ca să îşi protejeze aspectele mai vulnerabile. În acest moment, facilitatorul explorează mesajul transmis, intonaţia, non-verbalul şi apoi invită protagonistul să aleagă un membru din grup care să îi joace rolul.

2.Protagonistul este rugat să se uite la părţile sale ascunse, pe care le protejează şi să le reprezinte în alte sculpturi, aşezate pe rând în spatele primei, în funcţie de cât de îndepărtate sunt ele de ceea ce se vede în exterior.

După ce protagonistul a aşezat în toate sculpturile sale câte o persoană, el va păşi în exterior şi va asculta mesajele spuse pe rând de părţile sinelui şi apoi va auzi mesajul colectiv al acestora (toate mesajele rostite concomitent şi amplificat).

La final protagonistul va trebui să spună care mesaj este cel mai important pentru el şi să argumenteze de ce.

Observaţii: Acest exerciţiu poate avea un puternic impact emoţional asupra

participanţilor, pentru că se referă la aspecte de profunzime care pot să antreneze vulnerabilităţi dificil de gestionat ulterior. Recomandăm prudenţă în utilizarea acestui exerciţiu!

Page 39: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 38 ~

Exerciţiul nr. 4: “Distruge-l/ Uită-l/ Repară-l“

Scop: exerciţiul încurajează participanţii să îşi exploreze diversele atitudini pe care le au în anumite situaţii.

Indicaţii metodologice/Consemn: Se vor aşeza într-un cerc, spate în spate, trei scaune pentru a reprezenta următoarele trei atitudini:

» “Distruge-l“ – distrugătorul, cel care dă cu piciorul, atât în propriile interese cât şi ale celorlalţi;

» “Uită-l“– cel care îşi ascunde capul în nisip/ cel care ascunde “gunoiul sub preş”;

» “Repară-l“ – cel care rezolvă problema în mod creativ.Participanţilor li se cere să se gândească la o situaţie care li se pare dificil

de gestionat. Pe rând, fiecare participant se va aşeza pe cele trei scaune, de fiecare dată explorându-şi comportamentul în situaţia aleasă, prin prisma celor trei tipuri de atitudini. Facilitatorul îl va ajuta pe protagonist să identifice tipul de comportament adecvat pentru rezolvarea situaţiei problematice imaginate, prin întrebări clarificatoare.

Observaţii: Este important ca fiecare protagonist să găsească soluţia de rezolvare a

problemei şi să o explice.

Exerciţiul nr. 5: Eu pozitiv – Eu negativ

Scop: exerciţiul ajută participanţii să conştientizeze modul în care comportamentele lor negative/deviante reprezintă doar o parte a personalităţii lor.

Indicaţii metodologice/Consemn: Se aşează două scaune faţă în faţă, unul care reprezintă partea pozitivă a sinelui iar celălalt partea negativă/deviantă. Protagonistul va trece pe rând în inversiune de rol cu cele două părţi ale sale, acestea purtând un dialog - din cele două perspective. Se vor folosi alţi doi participanţi care vor adopta rolurile celor două părţi.

Page 40: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 39 ~

Exerciţiul nr. 6: Experienţele timpurii și atașamentul

Experienţele noastre din copilărie ne influenţează felul în care ne raportăm la ceilalţi. Teoria ataşamentului este fundamentală în procesul de înţelegere a persoanelor cu care lucrăm.

Scop: încurajarea participanţilor să îşi analizeze modul în care experienţele lor timpurii cu figurile parentale au influenţat relaţiile prezente şi confruntarea conflictelor din sfera relaţională

Indicaţii metodologice/Consemn: Participanţii vor fi rugaţi să se gândească la modul în care relaţionează cu ceilalţi, ulterior să aleagă unul dintre următoarele stiluri de relaţionare interpersonală:

- stilul sigur: confortabil în relaţii, capabil să vorbească cu celălalt; - stilul ambivalent: persoane care nu investesc emoţional în

relaţiile personale; - stilul nesigur: persoane care din teama de a fi respinse adoptă

un comportament pseudodependent în relaţie cu ceilalţi.

Protagonistul va trebui să aleagă cinci cuvinte care ar descrie cel mai bine relaţia sa cu mama şi să se gândească la un exemplu care ar sublinia cel mai bine: care este relaţia pe care o ai cu părinţii tăi acum şi cum crezi tu că aceasta a influenţat felul în care relaţionezi în prezent ?

Se va aşeza un scaun în faţa protagonistului care să îi reprezinte părintele, iar acesta va trebui să se adreseze persoanei din faţa sa după următoarele consemne:

» felul în care privesc această experienţă, acum, ca adult, este…. » când eram copil ce nu mi-a plăcut cel mai mult a fost…acum privesc

aceeaşi situaţie cu alţi ochi pentru că… » mi-aş dori să mai am ocazia să fac încă o dată … » nu mi-aş dori să mai am ocazia să trec prin…. » mi-aş dori să merg înainte şi să îmi realizez obiectivele, adică să…. » ceea ce s-a întâmplat în trecut, în viaţa mea, este deja istorie.Te apreciez

pentru că… şi îţi mulţumesc pentru că… » din toată copilăria mea am învăţat faptul că…

Page 41: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 40 ~

Observaţii: Acest exerciţiu poate avea un puternic impact emoţional asupra

participanţilor, pentru că se referă la aspecte de profunzime care pot să antreneze vulnerabilităţi dificil de gestionat ulterior. Recomandăm prudenţă în utilizarea acestui exerciţiu!

Page 42: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 41 ~

VII. Sociometria grupului

VII.1. Ce este sociometria?Fondatorul sociometriei este Jacob L. Moreno. Sociometria măsoară

„socius” – conexiunea interpersonală dintre doi oameni. Ea asigură un sistem teoretic şi o metodă de evaluare şi intervenţie care ne permite să înţelegem şi să lucrăm cu relaţiile din grup.

Sociometria mobilizează persoana în interacţiunile sale cu ceilalţi, reflectă ceea ce persoana experimentează în “matricea identităţii” şi în alte relaţii şi experienţe anterioare.

Sociograma este reprezentarea sociometriei, ea are la bază alegerile pe care le face fiecare persoană în raport cu ceilalţi. În psihodramă se preferă sociometria prin acţiune în locul sociometriei grafice.

VII.2. Tehnici psihodramatice ce pot fi folosite în lucrul cu grupul pentru a evidenţia sociometria:

• Inversiunea de rol• Dublul• Oglinda• Concretizarea• Jocul de rol• Atomul social• Întâlnirea• Proiecţia viitorului• Solilocviul• Amplificarea

Page 43: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 42 ~

VII.3. Exerciţii ce pot fi folosite în sociometrie:

Exerciţiul nr.1: Încălzirea grupului

Scop: intrarea participanţilor în spaţiul scenic, în vederea începerii activităţii.

Indicaţii metodologice/Consemn:Facilitatorul desemnează un participant să intre în cerc şi să invite o

altă persoană pe scenă printr-un gest creativ, spunându-şi numele. Jocul continuă până când toate persoanele ajung pe scenă.

Exerciţiul nr. 2: Antrenarea pentru sociometrie

Scop: energizarea şi cunoaşterea celuilalt.

Indicaţii metodologice/Consemn:Grupul stă în picioare într-un cerc şi fiecare se prezintă spunându-şi

numele, ocupaţia şi modul în care se simte în prezent.Pentru activare psihomotrică (energizare) membrii grupului sunt rugaţi

să se plimbe în spaţiul scenic şi să se privească în ochi unul pe celălalt, salutându-se.

Directorul aşează un scaun în mijloc şi indică un judeţ pe harta imaginară a ţării. Toţi membrii grupului trebuie să îşi găsească locul pe hartă, în funcţie de regiunea din care provin. Ulterior, fiecare subgrup care reprezintă o regiune va trebui să găsească împreună un mesaj de bun venit, însoţit de un gest comun. Fiecare subgrup prezintă mesajul de bun venit şi gestul asociat, iar celelalte subgrupuri vor trebui să le repete concomitent.

Tehnici folosite: autoprezentarea, oglinda şi amplificarea.

Exerciţiul nr. 3: Evidenţierea resurselor grupului

Scop: identificarea şi prezentarea resurselor.

Indicaţii metodologice/Consemn: Grupul este împărţit, prin numărare, în trei subgrupe. În cadrul acestora, fiecare persoană vorbeşte despre

Page 44: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 43 ~

o resursă personală pe care o are, iar la final, subgrupul alege prin vot persoana care are resursa cu care s-au identificat cei mai mulţi dintre ei.

Apoi, subgrupul trebuie să pregătească o scenă în care să prezinte resursa aleasă, folosind doar limbajul non-verbal şi sunete.

Celelalte grupuri trebuie să replice în oglindă ceea ce au văzut, adică să ghicească resursa.

După fiecare scenă actorii sunt aplaudaţi pentru întărire. La final se face un solilocviu individual.

Tehnici folosite: sociometria, concretizarea şi oglinda

Exerciţiul nr. 4: Evidenţierea statutului personal din grup

Scop: identificarea şi conştientizarea rolului individual şi al relaţiilor din grup.

Indicaţii metodologice/Consemn: Facilitatorul aşează în mijlocul cercului o pernă sau un scaun gol, care reprezintă centrul grupului, la nivel metaforic. Fiecare participant are sarcina de a se poziţiona în raport cu centrul, folosind criteriul rezonanţei afective (mai aproape, mai departe, în faţa sau în spatele, stânga sau dreapta), în funcţie de cum se simte în acel moment în grup. Apoi va spune care este motivaţia pentru care s-a poziţionat în acel loc (“m-am aşezat în faţă/spate, mai departe sau mai aproape pentru că....”). Exerciţiul continuă până când toţi membrii grupului devin protagonişti (principiul egalităţii).

Apoi fiecare, pe rând, trebuie să facă un solilocviu şi să spună cum se simte în acest moment şi ce ar trebui să se întâmple pentru a-şi schimba poziţia din grup.

La final, în funcţie de cum se simt în acel moment, fiecare îşi va modifica poziţia din grup în conformitate cu poziţia dorită şi va face un solilocviu (“m-am reaşezat aici pentru că....; aici mă simt…..”).

Pentru încheierea exerciţiului, participanţii vor trebui să găsească împreună o modalitate de a se despărţi unul de celălalt/de a finaliza exerciţiul. (exemplificat video)

Tehnici folosite: sociometria, concretizarea, proiecţia în viitor.

Page 45: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 44 ~

Exerciţiul nr. 5: “Scrisoarea”

Scop: evidenţierea dinamicii de grup; identificarea şi conştientizarea rolului individual şi al relaţiilor din grup.

Indicaţii metodologice/Consemn: Facilitatorul le va cere participanţilor să se gândească la relaţiile pe care le au în grup, la cât de bine îşi cunosc colegii şi să identifice o persoană din grup pe care consideră că nu o cunosc suficient şi ar dori să afle mai multe lucruri despre ea.

Moderatorul va împărţi participanţilor câte o bucată de hârtie pentru a-i scrie respectivei persoane o “scrisoare” - de la X…pentru Y. “Scrisoarea” va conţine o întrebare pentru Y, o curiozitate despre Y pe care X vrea să o cunoască. Moderatorul va strânge hârtiile şi va extrage câte o “scrisoare”.

În centrul cercului se vor aşeza două scaune, pe care vor fi invitaţi, pe rând, destinatarul “scrisorii” şi expeditorul ei.

Se va face inversiune de rol între destinatar şi expeditor, astfel încât destinatarul va citi scrisoarea/va adresa întrebarea expeditorului, iar acesta îi va răspunde (ca şi cum ar fi destinatarul scrisorii).

Ulterior, se va face reinversiune şi destinatarul scrisorii va spune adevărul său “este adevărat că …”, “nu este adevărat că… ”, “aş vrea să mai adaug că….”.

La final cei doi protagonişti vor face un solilocviu şi vor avea posibilitatea să se despartă unul de celălalt sub ce formă doresc.

Exerciţiul continuă până ce se vor epuiza toate “scrisorile”, adică toţi participanţii au fost expeditorii unei “scrisori”.

Observaţii: În cadrul acestui exerciţiu nu toţi participanţii vor fi în mod obligatoriu şi destinatari. Acest rol va fi trasat în funcţie de poziţia pe care o are în grup şi de alegerile membrilor grupului.

Spre exemplu, despre un membru care va fi de mai multe ori destinatarul unei scrisori sau despre un altul care nu va primi nici o scrisoare, se poate concluziona că sunt mai puţin integraţi în grup sau autodezvăluirea lor din grup a fost mai redusă.

Tehnici folosite: sociometria, inversiunea de rol, conştientizarea.

Page 46: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 45 ~

Exerciţiul nr. 6: Evidenţierea relaţiilor din grup

Scop: identificarea şi conştientizarea statutului individual în grup

Indicaţii metodologice/Consemn: Membrii grupului vor fi împărţiţi în două subgrupe, A şi B.

Subgrupul A se va aşeza într-un cerc, dar cu spatele spre interiorul cercului. Subgrupul B va forma un cerc care să includă cercul subgrupului A. Ei se vor poziţiona cu faţa înspre subgrupul A.

Pe rând, în sensul acelor de ceasornic, fiecare membru al subgrupului B, va trece pe la fiecare membru al subgrupului A şi îi va spune “cu tine aş putea să fac ….., cu tine nu aş putea să…..”.

Apoi, subgrupul B va lua locul subgrupului A şi pe rând, în sensul acelor de ceasornic, fiecare membru al subgrupului A, va trece pe la fiecare membru al subgrupului B şi îi va spune “cu tine aş putea să fac …..,cu tine nu aş putea să…..”.

La final, în grupul reunit, fiecare membru va împărtăşi din experienţa trăită: cel mai plăcut pentru mine a fost să aflu că …. Şi cel mai neplăcut pentru mine a fost să aud că … (exemplificat video)

Tehnici folosite: sociometria, conştientizarea, amplificarea.

Page 47: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 46 ~

Page 48: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 47 ~

VIII. Managementul conflictelor/ rezolvarea de probleme

VIII.1. . Comportamente eficiente/ineficiente în managementul conflictelor:

¤ ABANDONUL: retragerea fizică sau psihologică din situaţie din cauza fricii de confruntare;

¤ NEGAREA: refuzul de a recunoaşte existenţa problemei; ¤ VICTORIE – ÎNFRÂNGERE: contradicţia este privită ca o confruntare

între două forţe din care doar una câştigă - „tu sau eu”; ¤ COMPROMISUL: o parte este dezavantajată, în pierdere; ¤ VICTORIE – VICTORIE: situaţia în care ambele părţi câştigă -„tu şi eu”.

VIII.2. Tehnici psihodramatice ce pot fi folosite în managementul conflictelor:

• Inversiunea de rol• Dublul• Oglinda• Concretizarea• Scaunul auxiliar• Jocul de rol• Sociometria, atomul social• Întâlnirea• Balconarea• Proiecţia viitoare• Solilocviul• Amplificarea

Page 49: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 48 ~

VIII.3. Exerciţii pentru managementul de conflicte

Exerciţiul nr. 1:

Scop: explorarea şi evaluarea relaţiilor de grup

Indicaţii metodologice/Consemn: Membrii grupului sunt invitaţi să aleagă un număr de la 1 la n (unde n

reprezintă numărul total al membrilor). Numărul 1 este primul protagonist. El este poziţionat în centrul cercului/

scenei şi i se cere să aşeze pe ceilalţi membri ai grupului folosind criteriul apropierii afective (mai aproape, mai departe, în faţă sau în spate, stânga sau dreapta). Protagonistul va spune fiecărei persoane care este motivaţia pentru care i-a dat acea poziţie (“te-am aşezat în faţa/spatele meu pentru că....”).

După ce protagonistul s-a exprimat, fiecare dintre membrii grupului îi vor spune acestuia cum se simt în acea poziţie.

La final, protagonistul trebuie să facă un solilocviu şi să se gândească dacă acum doreşte să schimbe ceva în aşezarea grupului. După schimbare, protagonistul este rugat să spună cum se simte acum în relaţie cu grupul.

Exerciţiul continuă până când toţi membrii grupului devin protagonişti (principiul egalităţii). (exemplificat video)

Tehnici folosite: sociometria.

Exerciţiul nr. 2:

Scop: explorarea şi evaluarea relaţiilor (relaţii sociale exterioare grupului).

Indicaţii metodologice/Consemn: Membrii grupului sunt rugaţi să se gândească la 5 persoane importante

din vieţile lor (indiferent dacă relaţiile cu acestea sunt pozitive sau negative); un membru al grupului este invitat pe scenă să devină protagonist şi este poziţionat în mijlocul cercului.

Protagonistul va numi cele cinci persoane la care s-a gândit şi va alege câte un Eu auxiliar pentru fiecare rol, precum şi un Alter-Ego pentru rolul său.

Page 50: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 49 ~

Apoi, protagonistul va trebui să poziţioneze cele cinci persoane în funcţie de criteriul apropierii afective prezente.

Protagonistul intră în inversiune de rol cu fiecare persoană şi o intervievează (Cine eşti?, Care este relaţia ta cu protagonistul?).

După ce toate persoanele din scenă sunt identificate, protagonistul se întoarce în rolul său şi vorbeşte cu fiecare persoană despre motivaţia aşezării spaţiale. Acolo unde este necesar, directorul (facilitatorul) poate să decidă să realizeze inversiuni de rol pentru a explora mai în profunzime relaţia respectivă.

Exerciţiul se poate încheia în acest moment cu un solilocviu. O altă opţiune este de a explora “atomul dorit” şi astfel se oferă posibilitatea

protagonistului de a poziţiona fiecare persoană în conformitate cu relaţiile dorite şi să motiveze rearanjarea lor. La final protagonistului i se cere un solilocviu.

Tehnici folosite: atomul social, inversiunea de rol.

Page 51: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 50 ~

Page 52: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 51 ~

IX. Separarea de grup

De obicei, participanţii la intervenţia de grup sunt conştienţi de faptul că aceasta nu este un mod de viaţă, ci un proces cu început, mijloc şi sfârşit. Termenul de separare este asociat cu sfârşitul, terminarea şi, implicit, cu o perioadă de doliu. Fără o separare adecvată, procesul poate fi compromis şi evoluţia viitoare a membrilor grupului poate fi limitată.

IX.1. Ce este separarea de grup?

Separarea de grup marchează încheierea intervenţiei, fie ea terapeutică sau educativă. Proces complex şi adesea neglijat de liderii de grup, implică mai multe posibile situaţii: membrii pleacă pentru că şi-au atins scopurile, unul sau mai mulţi membri renunţă (prematur) la program; întregul grup şi-a încheiat misiunea sau liderul de grup pleacă. Indiferent de situaţie, sentimentele legate de separare trebuie explorate din toate cele trei perspective: ale individului, ale grupului ca întreg şi ale liderului de grup.

Dacă este înţeleasă şi administrată adecvat, separarea poate fi o forţă importantă în procesul schimbării, cu un impact pozitiv asupra eficienţei intervenţiei.

Separarea de un membru al grupului

Un indiciu că o persoană este gata să părăsească grupul este faptul că acesta tinde să devină din ce în ce mai puţin important pentru el. Membrii grupului sunt o sursă de ajutor reciproc în decizia cu privire la finalizarea procesului. Deciziile de ieşire din grup trebuie să fie bine temporizate şi discutate timp de câteva şedinţe în grup, timp în care persoana poate prelucra gânduri, emoţii, sentimente legate de separare.

Separarea grupului (finalizarea intervenţiei)

Parafrazându-l pe Yalom, grupurile detestă să moară şi în general, membrii încearcă să nege sau să evite sfârşitul. Indicat este ca liderul de grup să menţină în atenţia grupului faza de finalizare a intervenţiei. Dacă sunt membri ai grupului care fac faţă procesului de separare prin moduri inadecvate de comportament (ostilitate, furie, devalorizarea celorlalţi membri sau a procesului de intervenţie, retragere, negare), liderul de grup trebuie să

Page 53: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 52 ~

intervină. Cea mai indicată este abordarea directă, în care li se reaminteşte membrilor grupului scopul şi obiectivele iniţiale, fazele fireşti prin care trece orice grup de intervenţie: începutul cu formarea grupului, mijlocul cu performarea şi finalul care implică separarea.

Sentimentele negative legate de procesul de separare pot fi gestionate prin reamintirea momentelor dificile parcurse împreună, prin împărtăşirea experienţelor emoţionante şi semnificative.

Împreună cu grupul, şi liderul de grup trăieşte disconfortul separării. Travaliul grupului poate fi facilitat prin autodezvăluirea sentimentelor liderului de grup care este coparticipant la separare.

IX.2. Tehnici folosite în ședinţele destinate separării de grup:

• Inversiunea de rol• Dublul• Oglinda• Concretizarea• Jocul de rol• Atomul social• Întâlnirea• Proiecţia viitorului• Solilocviul• Amplificarea IX.3. Exerciţii care pot fi aplicate în ședinţele destinate separării

de grup

Exerciţiul nr. 1:

Scop: reamintirea unor momente semnificative din istoria grupului şi împărtăşirea emoţiilor, elaborarea separării.

Indicaţii metodologice/Consemn: ”Vă gândiţi la istoria grupului vostru, istorie pe care aţi început să o scrieţi împreună, odată cu prima voastră întâlnire (se lasă câteva minute).

Răsfoind albumul amintirilor, alegeţi un moment care v-a mişcat/impresionat.

Număraţi de la 1 la n şi formaţi n grupuri (n=3 sau 4). În fiecare grup,

Page 54: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 53 ~

împărtăşiţi amintirea asupra căreia v-aţi oprit. Ce s-a întâmplat, cum şi de ce v-a impresionat. Aveţi la dispoziţie fiecare câte 5 minute, stabiliţi acum ordinea în care veţi vorbi.

Alegeţi una dintre amintiri, cea în care vă regăsiţi cei mai mulţi din subgrup, şi transmiteţi grupului mare experienţa voastră, folosind metode de acţiune (joc de rol, concretizare, mimă, şamd).”

Se pun în scenă amintirile şi apoi urmează un solilocviu: ”Începând cu x, spre dreapta, puneţi în cuvinte ce vă trece acum prin minte.” (exemplificat video)

Exerciţiul nr. 2:

Scop: creşterea stimei de sine, împuternicire/forţă interioară

Indicaţii metodologice/Consemn: ”Vă aşezaţi în cerc şi număraţi 1, 2. Toţi cei cu numărul 1 formează un cerc mic (cu spatele la centrul cercului), toţi cei cu numărul 2 formează un cerc mare care include cercul mic (cu faţa spre centrul cercului). Cercul mic stă pe loc. Numărul 2 se aşează în faţa unui coleg cu numărul 1.

La bătaia mea din palme, numărul 2 face o oglindă colegului din faţă spunându-i ce caracteristici pozitive (trăsături, calităţi, resurse) a descoperit la el de-a lungul întâlnirilor de grup. La următoarea bătaie din palme, numărul 2 se deplasează cu un pas la dreapta, şi continuă oglinda pentru următorul coleg. Doar numărul 2 oferă oglinzi, numărul 1 primeşte, fără să vorbească şi fără să se deplaseze.

După ce se ajunge în punctul iniţial, se inversează rolurile: numărul 1 oferă oglinzi, numărul 2 primeşte.”

Observaţie: acest exerciţiu, deşi foarte simplu, declanşează emoţii puternice.

Exerciţiul nr. 3: Analiza SWOT

Scop: autoevaluarea finală a eficienţei activităţilor de grup.

Indicaţii metodologice/Consemn: Membrii grupului sunt împărţiţi în patru subgrupuri. Fiecare subgrup va primi ca sarcină să discute timp de aproximativ 10 minute despre: G1 – punctele tari identificate la acest grup,

Page 55: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 54 ~

G2 – punctele slabe, G3 – oportunităţile de dezvoltare, G4 – ameninţările care pot surveni în dezvoltarea individuală a membrilor din grup.

După ce au identificat câte o serie de itemi conform cerinţelor, fiecărui subgrup i se va cere să concretizeze prin pregătirea unei scene în care să folosească doar limbajul non-verbal şi sunete pentru a prezenta itemii aleşi. Celelalte subgrupuri trebuie să ghicească itemii. După fiecare scenă, actorii sunt aplaudaţi pentru întărire.

La sfârşit se face un solilocviu individual: ”În acest moment simt că....Pot spune că.... ”

Page 56: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 55 ~

Bibliografie:

Baim, C. Burmeister, J., şi Maciel, M. (2007). Psychodrama: Advances in theory and practice. Londra: Routledge.

Blatner, A. (2000). Foundations of psychodrama: History, theory and practice, ediţia a patra, ed. New York: Springer Publishing Company.

Blomkvist, L.D., Moreno, Z.T., şi Rutzel, T. (2000). Psychodrama, surplus reality, and the art of healing. Londra: Routledge.

Dayton, T. (1994). The drama within: Psychodrama and experiential therapy. Deerfield Beach, Florida: Health Communications, Inc.

Djuric, Z., Veljkovic, J., şi Tomic, M. (2006). Psychodrama: A beginner’s guide. Londra: Jessica Kingsley Publishers.

Feasey, D. (2005). Good practice in psychodrama. New York: John Wiley.

Gershoni, J. (2003). Psychodrama in the 21st century: Clinical and education applications. New York: Springer Publishing.

Goldman, E.F., şi Morrison, D.S. (1984). Psychodrama: Experience and process. Phoenix: Eldemar Corp.

Holmes, P., şi Karp, M. (Eds.). (1991). Psychodrama: Inspiration and technique. New York: Routledge.

Holmes, P., Holmes, P., Karp, M., şi Watson, M. (Eds.). (1994). Psychodrama since Moreno: Innovations in theory and practice. New York: Routledge.

Moreno, J. L. (1994). Psychodrama, (ediţia a patra). Volumele I, II, şi III. McLean, VA: ASGPP.

Moreno, J. L. (2009). Scrieri fundamentale. Despre psihodrama, metoda de grup si spontaneitate. Iaşi: ed. Trei.

Page 57: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

~ 56 ~

Moreno, Z.T., Blomkvist, L.D., şi Rutzel, T. (2000). Psychodrama, surplus reality, and the art of healing. NY: Routledge.

Tauvon, K.B., Holmes, P., Holmes, P., şi Karp, M. (Eds.). (1998). The handbook of psychodrama. Londra: Routledge.

Wiener, R. (1997). Creative training: Sociodrama and team-building. Londra: Jessica Kingsley Publishers.

Yablonsky, L. (1992). Psychodrama: Resolving emotional problems through role-playing. New York: Brunner/Mazel.

Yablonski, Lewis (1978). Psicodramma, Principi e Tecniche. Roma: Astrolabio.

Website-uri:

http://www.londoncentreforpsychodrama.org/ http://www.psychodrama.org.uk/index.php

http://www.fepto.com/about-fepto/constitution/code-of-ethics-and-practice

http://www.psihodramaclasica.ro/

http://en.wikipedia.org/wiki/Jacob_L._Moreno

Page 58: GHID DE BUNE PRACTICI - psychodramainprison.ro · pentru a contracara „materialismul economic al lui Marx, materialismul psihologic al lui Freud, precum şi materialismul tehnologic”,

Recommended