MIRCEATOMU$

GHEORGHE $INCAIvrATA $I OPFRA

Edifa aIII-a

@Cluj-Napoca, 2018

CupRrt'ts

Cnprrolur- I

Locahtatea de origine a familiei istoricului,comuna $inca, apat,inea de curtea erarului de Figitag.In acest sat existau, insi, gi patru familii ,,boieronale",dintre care ufla cuprindea pe ascendengii istoticului.Numele $incai a fost desigur adoptat mat titzi:u, cAndpurtitorii lui au ajuns si se stabileasci in alte pntp, alegfuii. Istoticul credea, la un moment dat, cd. fzmilta, sa

este originari din Moldova. in manusctisul de 1^ Cl"ial cronicii sale, in anuJ 1566, el notetzd: ,,famiha rneainci este moldoveani pi numele cel adevilrat imi este

Petg de $inca, nu cum mi poteclesc acum, duplungutie". lati. ce spune in prima notd" a Elegiei despresatnl de odgine il atF.lut siu: ,,In disttictul Figfuag dinTransilvania se afli doui sate, dinte cate unul se

cheaml O Sinca sau $inca Veche, akd Ui Sinca, sau

$inca Noui. Eu mi tag din cei dintii, din cate o bunip^tte eta odtnioatd mopia sttimogeascd. a farlalteinoastre. Al doilea sat [$inca Noui n. fl.] a fostintemeiat pe mogia noastti, dupi cum am dovedit pelarg in faEa celor doud stdri qi ordine [dieta, n. n.] ale

Ttansilvaniei in anul 1792. In coptTdia mea ambelesate erau inscrise in Prima legiune valahd, de granili, cu&eptuti tnilkare, impreunl cu alte mogii ale noasfte gi

ale multor altota." Cele doui localitigi pomenite suntsituate in unghiul pe cate M*tr Fngitagului il fac cuculmile Petganilor, la exftemitatea de tdsdit a tlrtt

L6 Mfucea Tomug

Oltului, avind terenud arubrle gi piguni lnaintate pinlLalizieru pidurilot de fag.

Bunicul dinspre tati, Andrci $incai, era un omde o agresivi demnitate; istoticul credea cd. at fr avutmare trecere pi influen$. pe lingn episcopul Patachi. Pefiul s6u Ioan, Andtei $incai il diduse Ia cuttea acestuiepiscop ca postsluinic, dar, aflind ci indeplinegteanumite funcEiuni sun demnitatea sa de nobil, ilrecheami acasd. Incidentul e povestit, in Cronicd, denepotul arfigosului An&ei (n/, 413). Fratele acestuiadin utmi era diaconul $tefan $incai, alias Literati,

,,dregitotiu de cdmard ctdiascd" (Cronica, III, 451),ragionistul de Ia Tunu Rogu, mort in 1705.

Familia dinspre mamd avea o stare socialiaprcpiatd. Istoricul rre relatezzd, pe scurt, vta[abunicului siu, fost cipitan de oaste: ,,Mogul meudinspte trtzfre' Ana, Gotcig Nicolae, precum povestea

"l [...], au trecut de Ia curu,ti la lobon,ti gi a fostintr-acegtia cdpitat pi..nd lz pace de la Sitrnadu, cinds-a lisat de oaste pi intotcindu-se la Riciu s-a cisitoritcu Ruxandra Tetec din Sicel, care sate sunt in cdmpiadin comitatul Tuntl' (Croruica,Ill, 349). Fratele mamei,

,,tiposatul domnul Mihail Gtecu", eta administtatorulb atonului $Tolfgang B 6nffy .

Tatnl lui $ir.ut, Ioan, se ocupa cu agticulturi:adminisfta difedte mogii. E posibil ca in satul deorigine al soEiei sale Ana, niscuti Gorog in Riciu, sI fide$inut o mici ptoprietate agmrd. Sigur este, ins5, cIde la nobilul Veet el preluase (in nota 3 a Elegiei se

ptecizeazd: ,,Tatdl meu... avea o parte de moyienobiliari, nu mogteniti, ci lisati zdlog') in comuna

$amgud (azi $incai), in apropiete de Riciu, o mogie pe

Gheotghe $incai. Viap 9i opera 17

cate a:ve s-o admiriistreze timp indehrngat. Ioan $incaiavea o oatecate ingelegete a treburilot publice pi apoliticii, de vreme ce {iul siu urma si-i foloseasciamintirile in cronicd; praclca o agticultuti intensivi,inantatd pentru acel timp. Intt-un fel, Ioan $incai etaun om al vremudlot, politica economici a ImperiuluiHabsbutgic, urmirind dezvoltarca agticultudi dinTransilvania dupi exemplul fetmelot organtzate Si

ta;yonaltz.ate, pe atunci, din Occident, pentru a asigu^ra

o permanefltd sutsi d,e aptoiutonare pentru armatl.Tnacelapi timp, economia Ttansilvaniei se od.enta exclusivin aceasti direc,tie, ceea ce scutea industtia mettopoleide o eventuali concurenfi.

Ioan $incai gi sogia sa Ana avuri gase bliei.Ioan, cel mai mate, a ajuns cdpitan in regimenttrl alIl-lea, gtlnicetesc. Eta un om cu veded largt gi

inaintate, daci judeclm dupi pu,tinele gtiti ce fle-aurimas. El s-a ingdjit indeaptoape de instrucgiuneaviitonrlui istoric gi L-z ajutat 9i prin sfaturi d printela$ile pe care le avea cu intelectualitatea romind. a

timpului. A utmat studii la Titnavia gi Viena. Un caiet

al siu, c,tprinzind lecgii de drept, se afli la BibliotecaFilialei Ctu, a Academiei R. S. RomAnia, secliamafluscrise (manusctisul latin nt. 18). Risfoindu-l,putem afla cd., in 7770, se afla la Tilrrravta, at in 7777,ptecum gi ln utmltorii doi *t:j,la Viena. Pe citeva filedin urml igi avea notatd" corespondenga din acegti ani.Insemndtile fac dovada uflot rrlagt sftinse cupersonalitigi de frunte dintre conagionali - Darabant,Nicolae Yttez etc. Dintre fta,ti, ceie mai dese sctisori letrimitea sau ie primea de la Gheorghe $incai.

18 Mfucea Tomug

Integrat in mipcatea fiayofla'ld de emancipate dinjurul anilor 1790 - 1,791,, cdrpitanul $incai avea si-pipunl semniltara pe cufloscuta peti,tiune a ofilerilotromini din regimentele de gnntEir, adtesati, in 1790,impnratnlui Leopold II, act ptemergitor lur SrppkxLibellus: Ioannes Sinkry capitaneus ex 2-a aalabica pedestris

legione. La scurt timp dupn aceasta., kL 7795, apfuind,ftonul impiratului siu, moare la Lorch, pe Rin, l6ngd'W'orms, in luptele impottiva fnnceztlor.

Al doilea ftate dupi virsti a fost, probabil,Pantelimon, mort irta;rnte de 7790. Alg frap mai micierau Vasile, Andrei pi Grigote. Despte ultimul gtim cd

s-a cisitoti.t ifl 1795. $incai avea pi surori midtate inRiciu. Una dinte ele, cdsdtoriti cu Teodor Graut, ii vaofed, r1n timp, gnzduire, spre sfArpitul anului 77951.

Inmormintarea tatl\i prilejuiepte istoricului ungest elocveflt pentru concep;iile sale. BitAnul $incaicumpirase, rrral demult, de la Dositei, patriathulIerusalimului, venit in Transilvania pentru a apdre-

interesele confesiunii, gi, ptobabil, urmdrind otedresare bugetati, o indulgenld, achizitt, onati cu suma

de 40 de lei pi pdsttati, desigut, la mate cinste in casa

plrinteasci. ,,PoliEa cereasci." era destinatd siJinsoleasci pe Ioan $incai in cilldLtoria de dincolo devia\d", bitdnui spetind si-i mijloceasci schirnbulfavorabil cu financiarii cetului. FiuI siu, insI, ttecutprin gcoli inalte gi prin cetn,ti aie lumrnii, impiedicnactul mistic, ,,ptiind bine ci darul lui Dumnezeu nu se

poate vinde pe bani'. (Cronica, III, 310).

1 Cf. TraianPopa, Un capitol Tbucimat din uia{a lui Gheoryhe $incai'Tg Mureg, 1924, p.24.

Gheorghe $incai. Viala gi opera 19

Eta, deci, dintr-o familie de mici proprietad depimAnq de funcgionari gi miJitari, in care se^tntreginea,

desigur, cultul demnitiEii nobiliare. In cadrulpopulagiei rominegti din Ttansilvania, famiTia $incaideginea o pozilie specifici micii nobilimi. Ea se

incadra in viaEa publicd a pdncipatului, in cate ciutasI obginn poziu cit mar inaite pi mai solide. Aceastiimpteiurare o fdcea si aibi ptivitile agintite spretreapta superioati $i, in acelagi timp, si-gi afumenoblegea otiginii, tn frecate ocazie. Gheotghe $incaiva pomeni, in cupdnsul ctonicii sale, cu mult tespectpe membrii familiei cate aLL reugit si. se ilustteze invia,ta publici a ptincipatului. Intenliona, de altfel sd

sctie pe larg in tceastil ctc>nicl gi despte familia sa,

dar n-a apvc t sd-gi realizeze dottnEa.Data precisd, a r;Lagteti lui se gisegte astizi sub

sernnul unei confuzii pticinuitn de el insugi. Astfel, dintei insemndi aJe sale, asupra anului nagtetii, rczdtd.ttei date difedte. t. ,rotu I a Etegiei se spune textual:

,,M-am niscut la 28 febnntie (stil vechi) 7754". Laanul 1354 al Cmnitii, insi, noteazil: ,,La anul acesta

mi-au venit rrri hrisov al pteaiuminatei familieicomigilot S7ass, catele

^stdzi in 27 febfitaie, al anului

1809 cAnd tocmai am plinit 56 de cind m-am nlscutpe lume, il sctiu...". Dac[. in 1809 $incai a lmpiinit 56

de ani, inseamni cd. se niscuse in 1753, cu un alrinainte de data declaratdin nota Etegiei. tn sfitgit, din oalti insemnlre a sa rcnlJtil ufl all cu tohrl diferig 1755.E vorba de pasajul de la anul 1514 al Crunicii,la carespufle: irL 1,774,,plinisem a virstei mele 19 ani".

20 Mitcea Tomup

S-a ndscut ln Riciu de Cimpie2, sat in care, celpugr in acea vreme, famllia sa

^vea legdturi mai

puternice. Dupi scurt dmp, insI, probabil in urmapteluirii mogiei nobilului Veer, Ioan $incai avea si se

stabileascd. in $ampud, sat despirgit de RAciu, de altfel,doar de cdyva kilometri. Aici aveau si trdiasci reshrlviegi pntinF, lrri, aici avea si fie casa familieir ,,...h$amgud sunt ingtopati gi tati-meu Ioan gi mumi-meaAna gi fratele meu Pantelimofl" (Croruim, II, 87).

Despte sat va scde el in nota 3 a Elegiei: ,,in acelapi

scaulr fMurep-n. n.] este zlezat, cu intinsul siuteritotiu, marele sat $amgud, locuit de secui gi romAni.Tatii meu care locuia aict avea o parte

^de mogie

nobiliari, nu mogtenitd, ci ld.satd zdlog." In aceastd.

comuni, copiliria lui Gheorghe $incai trebuie si se fi"

petrecut feicitd., in obignuita via$ a satului, de vremece instiinarea timpude, in Sibed, la pcoal6., ii vaptoduce o teacgiune violenti. El patticipa, desigut, lamuncile de pe lingi casi, dupd cum dovedegte oinsemnare dtn Economia de carnp (p. 101), dat6nd dinanii copilitiei. Putem ctede, deci, ci pe aceastd mopietatdl siu pract)ca o agticulturi intensi. Atengia gi

interesul cu care, copil fiind, a inregisttat acest aspect

al muncii de pe lingi casi, il prevestesc Ai-l recomandipe r.iitotul gospodat, om a?ezat la casa lui din Blai, peviitorul administratot al intinselor mogii nobiliare, peinsupi autorul Economiei.

2 Azifdata primei aparilii a acestui text -n.n.] Riciu, sat in raionulLudug, teg{uoea Mureg-autonomi maghiati. Locul napterii lui$incai a fost stabilit de D. Ghipe pi Pompiliu Teodot, in Studiulintroductia la edijia dtrt Inud!,itard freasc,i rpre surparea sil?erni{iei

norodului, Ed. $t., t964,p. 19.

Gheorghe $incai. Viala gi opera 2l

$incai insupi fle spune, in citeva tinduri, cate atfost gcolile prin cate a ftecut ca invd;icel. La pcoala

pimatd, a mers sub suptaveghetea $i gq, pidnteasci.$i mai departe alegerea pcolilot s-a fXcut fi.e din voin,tapidnflor, fie Ia sfatul fratelui mai mare. $incai a uffnatla gcoli bune, cu o solidi tradiEie in invnlnmintul dinTansilvania. Indemnul pi sfatul pXringilot sau aL

rudelor apropiate presupulea, desigut, gi acopetiteacheltuielilot de intre,tinere. Aceastl imptejutate putea,

in ultimn instanfi, si decidl in aiegetea gcolii. In douirinduri, dupi cum vom vedea, avea. si se manifeste gi

fuea tecalcittantd. a elevului.

$colile ptn carc a umblat au fosq totdeauna,perrtru el, un putemic motiv de min&ie, mai ales

cind, ajuns intt-o situagie grea,fdtd. avere gi firi slujbi,reptezefitav un adevdratblazon de noblele, in misutisi-l recomande cu cinste in lumea inviEagilot. Cele

citeva. versuri din Elegie, in cate povestettepetegdnitile sale prin gcoli, lasi si ffanspati o ugoariexaltare. Le reproducem in ftaduceiea lui TeodotNaum3:

Muya intdi in Sdbed m-a nutrit in studii;pe umdLacul p,iin|ilor mei rui-a fost scump totdeaurua,

$amSudul,Dupd aceea, doi ani m-a hrdnit Osorbeiul, de unde

Drumul spre Cluj l-an luat, la yolile lui inud{ate.

Eu acolo inctpui sd md-nudl cu duheala lui Febut

Si s,i nd. urc pe Parruas, pe culnile lui de$dun.

Iar de la Clul', arn luat-o la Bistila, unde ca arta

3 Gind romd.nesc, an X\{I, t. 7-4 (aprilie, 1940), p. 55. Toatecitatele dtn Elegie pe care le utilizim swrt reptoduse din traducerealui Teodor Naum.

Mircea Tomug

Lzi Cicemne-rzi pldcil :d cultia mai depaxe-a mea

minte.

Notele Ekgiei, ptecrur pi alte chteva pasaje dinCrunicd, ne dau citeva informagii suplimentare. Aflim,astfel, ci Sibedul ,,este .un sat mare al scaunuluisecuiesc Mureg, locuit de .unitarieti cwa{'. Acolo a

fost trimis de pntingi ca sI invele limba maghiard., darlocul nu-i pldcea, aSa cd n-a fiewentat mult timppcoala de acolo @lrgro, nota II). InvigimAntul pdmat ilcondnui, deci, la $amgud, unde nu exista posibilitateade a inviga lrreo limbn striini, pe lingi bisericaromdneascd. funcgionind o gcoali condusd de dascll.

La Tfugu-Murep, $incai a fost inscds la colegiuireformat. In notele Elegiei se cuprind, de asemenea,informagii despre studiile sale in acest ora$. Aici incepesi studieze temeinic limbile l^tind pi mzghsati,,reginind, peste ani, numele profesorului de umanistici,Kov6sznai S6ndora, autot aL utor Carmina, tipfuite laUftecht, in 1782. Scriind despre oragul primelot sale

studii, inten;ia istoricului este de a scoate la luminimeritele lui culturale. El amintegte cele doui institu;iide invnEimint din localitate, gynnazil:J rornano-catolic

a Kov6sznai fl6th) S6ndor. Niscut in 12 tebnnrie 1730. Aabsolvit colegiul din Tigu-Mureg. A urmat cursurile universitiliidin Leida, fiind numit profesor la Tirgu-Mureg. A predat istoria pi

litetaturd clasici de la 23 ian.uane 1764 pifi, la 8 rnartte L792,cind a mudt. Excelent istoric, matematician pi teolog, cu{ro$teabine limbile ebtaici, greacd, latini pi fratcezd.. Ficea parte dinSocietatea pentru cultivatea limbii maghiare. O lucrare in versud a

sa, apdruti la Sibiu h 1794, a fost prima tipdriture a acesteisocietifi. Apud Sznnyei J6zsef, Magar inik dlete ds munkdi, vol. VI,p. 1.420 - 7421, Budapest, Kiadja Homyinszky Viktor, Akad.Krinyvketesked6se, I 891.

Gheorghe $incai. Viala gi opera 23

pi colegiul refofiTrat, fleuitafld si-l impodobeasci gi cucelelalte doui locaputi de culturi: biblioteca publici gi

erudita Societate pentfll cultivarea limbii magltiare, alcirei sectetar era G. Atanka de Za;gor^, chtat dacLaceasta din urmi luase fiingi nartirz,iu, cind $incai numai, eta la TArgu-Muteg gi nu mai era elev.

La Ciui, la colegiul iezait, $incai s-a inscr-is

probabil ii 7768, din indemnul ftatelui sdu mai mate.O spune singur in nota 5 a Ekgiei:,,De la Titgu-Muepla sfatul ftatelui meu mai ttt^te, Ioan $incai [...], ,*fost mutat l^ Clui, ora; regal libet, ca;PrtaTz-

Transilvaniei, la pitingii Societilii fsus, de care am fostpdmit in seminarul Sf. Iosif; m-am sttlduit din toateputerile ca, timp de patru ari cit rn-zrn. bucutat de

privilegiul de elev, in gcoala de gamatici pi clasa de

poetici, nimeni din mulgi mei concuten;i sI nu miintteacd,,lucru pe care ma) mulgi colegi ai mei, catettiiesc gi acum, pot si-l confitme".

E posibil ca, irt aceastd institugie de cultuti,elenri tomAn, pe cafe nu-l tecomanda nici rcltgla, nicilaayonalttatea, nici a:veree- sau starea sociali, si fi fostinscris in urma intervengiei unchiului siu Mihail Gtecu,pe lingd, baronul Wolfgang Bfuf{y, il' ciruiadministrator de mogie eta. In orice caz,vacanqele pi lepetrecea la acest Grecu, frateie mamei sale, La

Nupfaliu, in ,,Vatmegia Ctazrtet", iat drumul ce trecea

pe linga ruinele cet5gii Bologa ii prilefuia o pretimpurieemogie istotici. Amintitea va fr notatd in Calendarul de

Ia Buda pe anul 1807.

Seminarul iezuit, o veche institugie gcolari a

Cluiului, fusese lnfiinEat in 1580, o datd cu inftatea inTtansilvania a primilor rcprezentatg. zi ordinului,