+ All Categories
Home > Documents > Fra Ctu Rico Stale 2015

Fra Ctu Rico Stale 2015

Date post: 27-Sep-2015
Category:
Upload: john-carter
View: 108 times
Download: 15 times
Share this document with a friend
Description:
lucrare
55
LUCRARE DE DIPLOMA Coordonator: Absolvent: ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU FRACTURI COSTALE 1
Transcript

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:

Absolvent:

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CUFRACTURI COSTALE

CUPRINS

INTRODUCEREpag4CAPITOLUL I - Anatomia si fiziologia cutiei toracice. ..pag51.1 Anatomia toracelui..pag51.2 Fiziologia osoasa. pag7CAPITOLUL II Fracturi costale.............................................pag.9 2.1Definitia ..............................................................................pag.9 2.2Mecanism fiziopatogenic pag9 2.3Simptomatologia ......... pag. 10 2.5 Investigatii...........................................................................pag.112.6Tratament.. pag11 CAPITOLUL III-Rolul sistentei medicale in ingrijirea pacientului cu fracturi costale.pag12 CAPITOLUL IV- Prezentarea cazurilor... pag20 Cazul nr. 1 ..............................................................................pag.20 Cazul nr. 2 ..............................................................................pag.25 Cazul nr. 3 ..............................................................................pag.30 CONCLUZII..pag36BIBLIOGRAFIE....................... pag37

INTRODUCERE

Lucrarea de fa, reprezint un studiu efectuat asupra fracturilor in general si a fracturilor costale inmod special i n principal asupra principiilor de tratament ale acestora, fiind conceput n mod clasic n dou pri: una teoretic i una practic.n partea teoretic am ncercat s descriu noiunile cu privire la anatomia, fiziologia, biomecanica, patologia, simptomatologia, complicaiile si diagnosticul fracturilor . Tot n prima parte am ncercat s scot n eviden particularitile legate de tratamentul acestor fracturi precum i tendinele actuale ale acestora. Am mai introdus i cteva noiuni teoretice legate de fracturile-luxaii care dei rar ntlnite pun multiple probleme n cazul lipsei unui diagnostic corect. Partea a doua reprezint un studiu realizat pe un lot de pacieni care s-au prezentat cu fracturi costale.Scopul lucrrii a fost acela de a evidenia particularitile acestor fracturi precum i de a face o paralel ntre principiile teoretice aferente acestor leziuni i posibilitile lor de aplicare n practica ortopedic de zi cu zi.

CAPITOLUL I.Anatomia si fiziologia cutiei toracice

1.1 Anatomia toracelui: Toracele osos este format anterior de catre stern,posterior de catre coloana vertebrala,iar lateral de coaste. Sternul: Este un os lat,alungit,situat in partea anterioara si mediana a toracelui.Orientare :Cu baza superioara si fata convexa anterior.El este format din 3 parti: baza sau mambriul sternal,corpul ,varful sau procesul xifoid. In ansamblu el prezinta o fata anterioara,una posterioara,doua margini laterale,o baza si un varf. Fata anterioara este convexa si situata subcutanat.Pe ea se observa unghiul mambriosternal(deschis posterior)format intre mambriu si corpul sternului.El corespunde lateral articulatiei intre coasta a doua si stern. Fata posterioara,concava si neteda vine in raport cu viscerele toracelui.Baza,situata superior,prezinta pe linia mediana incizura jugurala,iar lateral de ea,incizura claviculara pentru articulatia cu clavicula.Varful,numit proces xifoid,este mic,poate avea forme variate si poate sa ramana cartilaginos pana la varste inaintate. Marginile laterale:sunt neregulate si pe ele se gasesc incizurile costale,dispuse astfel:prima pereche de coaste la nivelul mambriului,a doua pereche,la nivelul unghiului mambriosternal,perechile trei pana la sapte inclusiv,pe corpul sternului. Coastele:Costele sunt 12 perechi de arcuri osoase care unesc coloana vertebrala cu sternul.Ele sunt formate din osul costal si anterior,o mica parte din cartilajul costal.Dupa modul cum se prind de stern,coastele se impart in:coaste adevarate,reprezentate de primele 7 perechi(ce se articuleaza direct cu sternul),coastele false reprezentate de perechile 8-10(ce se articuleaza cu sternul prin intermediul cartilajului coastei 7) si coastei flotante reprezentate de perechile 11 si 12(ce nu se articluleaza cu sternul si raman in peretele postero-lateral al abdomenului). Coasta prezinta:capul,colul si corpul acesteia.Capul coastei se gaseste posterior,la nivelul discurilor intervertebrale si este impartit de creasta capului costei in doua fatete articulare(superioara si inferioara),prin care capul se articuleaza cu fetele costale corespunzatoare ale celor doua vertebre vecine. Colul coastei face legatura intre cap si corp.El prezinta o proeminenta osoasa numita tuberculul coastei ce are o fata articulara pentru fata costala de pe procesul transvers al vertebrelor toracale.Pe col se prind mai multe ligamente.Intre col si capul coastei se formeaza un unghi numit unghiul coasta. Corpul coastei prezinta o fata externa(convexa),una interna(concava),o margine inferioara ce prezinta in plus santul coastei in care se afla manunchiul vasculonervos intercostal. Sternul,coastele si coloana toracala formeaza toracele osos,ce circumscrie cavitatea toracica.Aceasta comunica superior cu gatul prin apertura toracica superioara,iar inferior prezinta baza sau apertura toracica inferioara,inchisa de muschiul diafragm. Articulatia toracelui: Articulatiile costovertebrale:coastele se articuleaza cu vertebrele toracice prin capul si tuberculului coastei ce prezinta articulatia capului coastei si articulatia costotransversala.1. Articulatia capului coastei:este formata din fata articulara a capului si fetele costale corespunzatoare(superioara si inferioara)a doua vertebre toracice vecine,acoperite cartilaj articular. 2. Articulatia costotransversala:este o diartroza planiforma ce prezinta fete articulare situate pe procesul transvers al vertebrei si de pe tuberculul coastei. Articulatiile sternului cu coastele: Datorita interpunerii cartilajului costal intre stern si coaste se disting doua tipuri de articulatii:dintre cartilaj si coasta(costocondrale)si dintre cartilaj si stern(sternocostale). Sincondrozele sternale:Se realizeaza intre mambriu si corpul sternului si intre corp si procesul xifoid(se osifica la o varsta inaintata). 1.2Fiziologia osoasa Procesul de formare a osului se numeste osteogenoza.Pentru a ajunge la scheletul cartilaginos si conjunctiv fibros al embrionului la scheletul osos al adultului se trece printr-un lung proces de dezvoltare ce incepe inca din a patra saptamana avietii embrionare si se incheie in jurul varstei de 25 de ani. Rolurile functionale ale oaselor:Prin duritatea si rezistenta lor, oasele contribuie la determinarea formei corpului si reprezinta suportul partilor moi. Ele formeaza cavitatile de protectie ,in care sunt adapostite organele, de exemplu: cutia craniana, canalul vertebral,cutia toracica si bazinul osos. Sunt organe ale miscarii ,pentru ca iau parte la formarea articulatiilor si dau insertii muschilor. Prin componenta lor minerala ,oasele constituie un depozit de substante fosfocalcice pe care organismul le poate mobiliza la nevoie. Procesul de crestere a osului are loc in lungime si in grosime.Cresterea in lungime se face la nivelul cartilajelor de crestere(metafiza)prin osificarea endocondrala.Cresterea osului este influentata de factori endocrini si vitamine,astfel intervin hormonul de crestere hipofizar, hormonii paratiroidieni si tiroidieni precum si hormonii sexuali. Alaturi de hormoni intervin si vitaminele A ,B si in special vitamina D ,ce favorizeaza depunerea calciului in oase.

CAPITOLUL II.FRACTURI COSTALE 2.1DEFINITIE:Fracturile costale reprezinta ruperea sau aparitia unei fisuri la nivelul unui os ce formeaza cutia toracica.Cauza cea mai frecventa de fractura costala este prin lovitura directa In torace,adesea in urma unui accident de masina sau in urma unei cazaturi .Fracturile costale se mai pot produce de asemenea in timpul unor accese puternice de tuse,mai ales in prezenta unor boli care scad rezistenta oaselo ,ca de exemplu in osteoroporoza sau in neoplasmite osoase(cancer osos). 2.2 MECANISM FIZIOPATOGENIC Coastele cu 2 functii:una dintre ele este de a proteja organele interne,iar cea de a doua de a oferi suport pt muschii respiratorii.Coastele mentin de asemenea cutia toracica deschisa pentru a permite intrarea aerului in plaman.In cazul in care coastele sunt fracturate respiratia devine foarte dureroasa,deoarece muschii respiratoriii care in mod obisnuit se fixeaza pe coaste,vor trage de portiunea fracturata.In cazul in care trei sau mai multe coaste vecine sunt fracturate in mai multe puncte,se va forma o portiune de torace care nu-si v-a mai mentine forma normala in timpul inspiratiei(in momentul in care tragem aer in plaman).Acest lucru v-a determina scaderea volulmului cutiei toracice si a plamanului,deci o respiratiei,insuficinta.De asemenea,musculatura va fii afectata,iar in acest lucru influenteaza suplimentar respiratia. 2.3SIMPTOME Durerea la locul fracturiii are grade variate ,de la usoara la severa.Respiratia este ingreunata .La apasarea sternului,cu pacientul in pozitie orizontala ,acesta va simtii durere la locul de fractura .In cazul in care fractura afecteaza procesul respirator,pot sa apara dispneea (respiratie grea,senzatie de sete de aer)sau tahipneea (respiratia rapida)fie datorita durerii,fie afectarii cutiei toracice. In cazul in care fractura este destul de grava ,incat sa produca tulburarii majore ale respiratiei,apar ameteli cefalee(durere de cap)si senzatie de somnolenta sau de oboseala.Aceste simtone reflecta o afectare grava si indruma pacientul catre medicul specialist.O lovitura care este destul de puternica pentru a produce fractura costala,poate de asemenea sa produca alte leziuni la nivelul plamanilor,splinei ,ficatului ,vaselor mari de sange.Din cauza acestor leziuni ce se pot asocia cu fracturile costale si care nu sunt cu usurinta diagnosticate in primele momente,este necesara o evaluare completa a pacientului. 2.4 INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE Diagnosticarea include anamneza(intrebari in legatura cu motivul producerii fracturii)si examninarea fizica. Aceasta poate sa implice aplicarea unei presiuni la nivelul toracelui,pentru a determina locul dureros; inspectia(observarea)toracelui, a miscarilor respiratorii si auscultatia plamanilor.De asemenea,se inspecteaza capul si gatul ,se ausculta inima,pentru a se diagnostica eventuale leziuni. In functie de suspiciunile clinice ,se poate sau nu efectua o radiografie sau alte teste imagistice.In cazul in care fractura nu este insotita de alte leziuni,radiografia nici nu este obligatorie.Sunt cazuri in care fractura costala nu se evidentiaza la radiografie,de aceea se face tratament asemanator cu cel pentru fractura in cazul unei lovituri puternice costale,chiar daca diagnosticul nu este confirmat. Diagnosticul diferential-se face cu luxatia si entorsa. 2.5TRATAMENT In marea majoritate a cazurilor ,terapia consta in ameliorarea durerii.Eliminarea acesteia creste confortul pacientului si permite efectuarea de respiratii eficiente.Pentru scaderea durerii sunt indicate:comprese cu gheata la locul fracturii,medicamente antiinflamatoare nesteroideine de tipul Ibuprofenului sau medicamente antialgice de tipul Algolcaminului sau Tylenol cu Codeina. Este indicat ,ca cel putin o data pe ora,pacientul sa tuseasca sau sa efectueze o insiratie profunda pentru a permite oxigenare a plamanilor.Acest lucru va reduce riscul aparitiei pneumoniei sau a atelectaziei(colaps al tesutului pulmonar). Este indicat ca dupa o lovitura a toracelui sau o cazatura urmata de durere la nivelul peretelui toracic,neinsotite de afectari ale capului sau gatului, pacientul sa fie asezat pe partea afectata.Acest lucru pemite portiunii neafectate a plamanului sa se extinda suplimentar in timpul inspiratiei. In cazul pacientilor internatii,terapia poate fi facuta cu substante mai puternice sau pot fii facute infiltratii perinervoase pentru a deminua durerea. In trecut,terapia includea bandajarii ale toracelui,chiar gips,dar aceste optiunii,desi diminuau durerea ,scadeau capacitatea de extindere a plamanilor si astfel crestea ris cul aparitiei colapsului in tesutul pulmonar si riscul de pneumonii .In momentul de fata,protocoalele terapeutice nu mai includ fixarea toracelui in gips sau corsete. Leziunile cutiei toracice se vindeca greu,deoarece aceasta este tot timpul in miscare datorita respiratie.Acest lucru incetineste procesul de vindecare. Fracturile costale se vindeca de obicei intr-un interval de 6 saptamani.

CAPITOLUL IIIROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU FRACTURI COSTALEFiecare specialitate medicala cere din partea celor care o practica anumite calitati si chiar comportamente specifice: daca la un chirurg curajul si stapanirea de sine pot avea un rol hotarator, cel putin in momentele de mare tensiune, medicii care ingrijesc persoanele cu fracture costale cat si restul membrilor echipei de recuperare trebuie sa se caracterizeze printr-o mare capacitate de daruire si de comunicare, astfel incat bolnavul sa inteleaga ca are alaturi o persoana in care poate sa aiba incredere, intrucat ii intelege suferinta si dispune de capacitatea profesionala de a-l ajuta.Soarta unui accidentat vertebro-medular depinde de primele gesturi de asistare la locul traumatismului:1. Asistenta pune in aplicare cunostintele de baza si manevrele speciale n tratamentul si in asistenta pacientilor traumatizati1. Evaluarea primar i secundar1. Deschiderea cilor aeriene i ventilaia1. Intubaia orotraheal i nazotraheal1. Instalarea unor linii intravenoase: periferice i central1. Tehnici de imobilizare ale membrelori a coloanei vertebrale1. Instalarea unei linii intravenosoase1. Identificarea radiologic a leziunilor1. Identific leziunile care pun n pericol viata traumatizantului 1. Leziunile care pun n pericol viaa traumatizatului sunt (aranjate n ordine descrectoare a severitii):1. Obstrucia cilor aeriene-ucide cel mai rapid1. Poziia capului, snge, vomismente, corpi strini, compresiune extern1. Absena respiraiei-ucide aproape imediat1. Pneumotorace, hemotorace, leziuni pulmonare1. Absena circulaiei1. Hemoragii(interne sau externe), leziuniale inimii,aritmii1. Procese expansive intracraniene1. Aplica ordinea corecta de asistent medical de urgent a traumatizantului Necesitatea nceperii manevrelor de resuscitare impune descarcerea rapid a victimei cu imobilizarea coloanei cervicale.Evaluarea initiala1. Obiective-Identificarea si tratarea imediata a leziunilor respectand prioritatile1. Stabilirea necesitaii efectuarii manevrelor de reanimare dupa care se va efectua evaluarea secundara1. n timpul efecturii manevrelor de resuscitare se va evalua responsabililatea victimei. Scara Glagow (GCS) este frecvent utilizat, putnd fi aplicat n cteva secunde.Pacientul trebuie monitorizat cu atenie pentru a putea surprinde din timp semnele de deteriorare neurologic.1. Triaj corespunzator in cazurile cu multiple victimeExaminarea primara1. A - eliberarea cailor aeriene (atentie la coloana cervicala)1. B respiratia oxigenarea, ventilarea1. C - circulatia (controlul hemoragiilor)1. D - statusul neurologic ("mini-examen" neurologic)1. E - expunerea la factorii de mediuVictima poate pierde cldur prin evaporare.Aceast pierdere de cldur va fi exacerbat daca hainele victimei sunt ndeprtate, sau dac tegumentele sunt transpiratesau acoperite cu snge. Pe ctposibil, victima trebuie mentinut la o temperatur optim(Dsi E fac parte in mai mare masura din examinarea secundara) De ndat ce victima este stabil (sau chiar n timpulstabilizrii) este necesar transportul rapid al acesteia spre un centru de traum care s asigure tratamentul definitiv. Pe timpul transportului se vor utiliza suporturi laterale pentru coloana cervicala, sistemul de imobilizare cu curele, targa rigida pentru a diminua riscul de agravare a unei leziuni oculte de coloana cervical si maduva spinarii.1. accidentul contorsionat intr-un vehicul sau gasit intr-o pozitie sezand (sub daramaturi etc.) va fi degajat fara sa se exercite tractiuni pe member, fara ca ranitului sa I se flecteze sau torsioneze trunchiul si extremitatea cefalicaAsezarea pacientului pe targa se face prin asezarea targii lnga victima, la comanda celui care fixeaza capul victimei, aceasta se ntoarce lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Pentru a ne ajuta de aceasta metoda este nevoie de minimum patru salvatori. Unul din salvatori se aseaza la capul pacientului mentinndu-l n ax, ceilalti trei salvatori se vor aseza lateral de pacient astfel: un salvator se pozitoneaza n dreptul toracelui aseznd o mna pe umarul victimei si cealalta mna la nivelul soldului, al doilea salvator se pozitioneaza n dreptul soldului aseznd o mna la nivelul toracelui ncrucisnd mna lui cu cea a salvatorului asezat n dreptul toracelui. Cealalta mna o va aseza pe coapsa victimei. Cel de al treilea salvator se aseaza n dreptul picioarelor victimei.Comunicarea dintre departamentul de urgent si echipa medicala din prespital 1. Asistenta pacientului este mult mbunatatita cand exista o comunicare corespunzatoare intre spital si prespital1. Raportul radio sau telefonic in ceea ce priveste pacientul traumatizat trebuie sa fie scurt (sub 45 de secunde) si trebuie sa fie dat cat mai precoce posibil inaintea sosirii la spital:1. Numarul victimelor, varsta si sexul lor1. Mecanismul leziunilor1. Leziunile suspectate1. Semnele vitale1. Manevrele de tratament efectuate1. Timpul aproximativ pana la sosirea la spital1. Precautii speciale de care trebuie sa ina cont personalul din spital:contaminate cu materiale periculoase,pacient sau apartinator violentPregatirile care trebuiesc efectuate inaintea sosisrii unei victime cu trauma majora1. Alertarea unui personal special instruit1. Eliberarea unui pat pentru victima1. Aranjarea:echipamentului pentru sustinerea cailor aeriene, linii i.v. si solutiiperfuzabile, bandaje, catetere de pleurostomie si recipiente de colectare, sange 0 negativ1. Alertarea personalului de la:radiologie, laborator, clinica ATI, unitatile speciale de nursing sipaza1. Ideala ar fi, daca resursele permit, "luarea de precautii universale"pentru protejarea personalului din departamentul de urgenta impotrivaproduselor biologice provenite de la pacient: sange sau alte fluide1. Acest lucru implica:protejarea ochilor (ochelari),manui,halate impermeabile, materiale protectoare pentru ncaltaminte1. Personalul de la radiologie va fi protejat suplimentar,prin utilizarea unor halate specialePregtirea pacientului traumatizat preoperator, const n:- splarea cu ap cald i spun, numai a zonelor cu risc- raderea, cu atenie, pentru a nu provoca escoriaii - badijonarea zonei cu un antiseptic colorat- evantualele plgi prezente se vor pansa i se vor proteja foarte atent - golirea coninutului gastric, prin spltur gastric (dac este cazul) - n rest pregtirea preoperatorie este aceeai ca pentru pacientul independent.Rolul moral al asistentei medicalela pacientii constientin acest sens, rolul asistentei este de a-l liniti pe pacient i de a-i da ncredere. Aceasta se realizeaz prin:modul de a vorbi cu pacientul,asigurarea c anestezia i intervenia sunt benigne,exemple de reuit a unui operat cu aceeai interveniemeninerea calmului, antrennd i vecinii de salonSupravegherea postoperatorie Supravegherea postoperatorie a bolnavului ncepe din momentul terminrii interveniei chirurgicale, nainte ca pacientul s fie transportat n salon; din acest moment devine obiectul unei atenii constante pn la prsirea spitalului. n general, bolnavul este adus n salon nsoit de medicul anestezist i de asistenta de anestezie, care va urmri respiraia i modul n care este transportat i aezat n pat; transportul se face cu patul rulant sau cu cruciorul. Bolnavul va fi acoperit pentru a fi ferit de cureni de aer sau schimbri de temperatur. Asistenta medical care l nsoete se va asigura c bolnavul st comod, este n siguran i c tubulatura prezent (dren, sonde, perfuzii) nu este comprimat. Poziia pe crucior este de decubit dorsal, cu capul ntr-o parte pentru a nu-i nghii eventualele vomismente. n timpul transportului asistenta medical va urmri: aspectul feei (cianoza), respiraia, pulsul, perfuzia. Instalarea bolnavului se face ntr-o camer cu mobilier redus i uor lavabil, care va fi curat, bine aerisit, linitit, n semiobscuritate , cu temperatura de 18-20C (cldura excesiv deshidrateaz i favorizeaz hipotermia), prevzut cu instalaii do oxigen montate n perete, cu prize n stare de funcionare i cu aparatur pentru aspiraie.- Patul va fi accesibil din toate prile - aparatele de nclzit nu vor fi lsate niciodat n contact cu un operat adormit, pentru a se evita riscul unor arsuri grave. Cldura excesiv a patului produce transpiraie, ceea ce duce la pierderi de ap, iar senzaia de frig duce la apariia frisoanelor.Patul va fi prevzut cu muama i alez bine ntins, fr pern Supravegherea operatuluiEste sarcina fundamental a asistentei medicale. Supravegherea este permanent, n vederea depistrii precoce a incidentelor i complicaiilor postoperatorii.Prezena permanent lng pacient permite asistentei medicale ca, pe lng elementele de supraveghere indicate de chirurg i anestezist, s sesizeze orice alte mici modificri i acuze subiective (durerea) i s administreze, la timp, tratamentul prescrisElemente de supravegheat Supravegherea operatului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele examenelor complementare.Ingrijiri acordate pacientilor operatiDe calitatea i minuiozitatea acestor ngrijiri depinde n, mare msur, evoluiapostoperatorie i absena complicaiilor.1. Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe ct se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata 1. Acopar patul pacientului cu musama si traversa.1. Prevenirea escarelor reprezint aciunea de baz a asistentei medicale n ngrijirea bolnavilor imobilizai.n cazul unor intervenii chirurgicale care necesit imobilizare la pat de lungdurat, survin frecvent complicaiile de decubit - escarele.Important este ca acestea s fie prevenite, escara fiind ,,cartea de vizit" a asistentei medicale. 1. Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el1. Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.1. RehidratareaDup intervenii chirurgicale, n mod special pe tubul digestiv, alimentaia normal se reia dup o perioad relativ lung. Pn la reluarea acesteia, este necesar s se administreze o raie hidric, electrolitic i caloric suficient acoperirii necesitilor cotidiene.1. alimentaia i realimentaian cazuri speciale, realimentaia este dificil. O anorexie rebel sau vrsturile pot mpiedica reluarea alimentaiei. n aceste cazuri, alimentele vor fi mixate, mesele vor fi servite n cantiti mici, repartizate n ase-apte reprize i se vor alege alimente cu valoare caloric maren cazul alimentrii prin sonda nazal permanent, se vor folosi soluii nutritive. Cteva precauii pentru alimentaia prin sond: - ritmul scurgerii lichidului trebuie s fie acelai ca la perfuzie - se testeaz, treptat, tolerana la alimentele introduse - alimentele trebuie meninute la temperatura corpului- la sfrit, se va introduce ap, att pentru curirea sondei, ct i pentru a se administra necesarul de ap.Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.Administrez tratamentul antispastic.Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura.Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului.Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l.Calculez bilantul ingesta - secreta.Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare .Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilori detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatateLa ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca mine va fi externat.Explic pacientului cat si membrilor de familie orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de vindecare.Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.Fac demersurile necesare externarii.nsotesc pacientul la garderoba.Predau pacientul apartinatorilor.ncurajez pac sa-si exprime temerile si i dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede.

CAPITOLUL IVPREZENTAREA CAZURILOR4.1CAZ IBolnavul A.M. in varsta de 65 ani, pensionar, din urban cu urmatoarele acuze: dispnee, dureri toracice in partea dreapta in urma unei cazaturi pe scari de la acelasi nivel. Antecedentele personale patologice ne dezvaluie ca la 20 de ani a fost diagnosticat cu reumatism poliarticular cronic, la 30 de ani cu spondilita ankilozanta, la 48 ani cu prostatita si litiaza renala, la 57 ani cu coxartroza bilaterala,chist rinichi drept si bronsita cronica. Este consumator cronic de cafea si etanol in special tarie.In urma examenului clinic avem urmatoarele informatii: starea generala: influentata; stare de constienta: pastrata; tegumente: echimoza laterotoracica dreapta si in lomba dreapta; sistemul ganglionar: nepalpabil superficial; sistemul muscular: normotrof, normoton, normokinetic; sistemul osteo-articular: la palpare la nivelul arcurilor costale C6 C7 sunt prezente crepitatii osoase; aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice, la ascultatie abolirea murmurului vezicular, la percutie matitate; aparatul cardio-vascular: soc apexian palpabil in spatiul V ic stanga, zgomote cardiace ritmice, fara sufluri; aparatul digestiv: tranzit pastrat; aparat uro-genital: mictiuni fiziologice. Diagnosticul definitiv in urma tuturor investigatiilor este de hemotorax drept posttraumatic cu fractura arcurilor costale C6-C7.

34

Nevoia fundamentalaDiagnostic de ingrijireObiective Interventii propriiInterventii delegateEvaluare

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Dispnee intens la efort ,durere toracica datorita traumatismului

Pacientul s prezinte cile respiratorii permeabile i o bun respiraie la nivelul plmanilor i a bronhiilor.Pacientul s respire liber pe nas.Pacientul s nu devin surs de infectie.Am aerisit salonul, am asigurat temperatura constant a incperii;Am preluat pacientul din triaj i l-am instalat la salon;Am asigurat, atat cat a fost posibil, imbrcminte lejer, lenjerie de pat curat i fr cute, schimbandu-l ori de cate ori a fost nevoie;Am aspirat secreiile bronice eliberand cile respiratorii; Am invat pacientul s fac exerciii respiratorii;Am msurat i notat in foaia de observaie, funciile vitale ale pacientului: respiraia, puls, tensiunea arterial.Am pregtit psihic pacientul in vederea oricrei tehnici:Radiografie pulmonar,probelor biologice.Am administrat pacientului medicamentele prescrise de medicIn urma ingrijirilor i a interveniilor cu rol propriu i delegat arepausului la pat starea pacientului s-a ameliorat, prezint ci respiratorii permeabile i se observ o diminuare a dispneei si durerii

Nevoia de a se misca si a avea o buna posturaDiminuarea micrii, postur inadecvat Dispnee, durere, Poziie deficitar in pat, oboseal muscular dificultate de schimbare apoziiei.Pacientul s aib o poziie care s favorizeze respiraia, circulaia .

Am aerisit salonul;Am asigurat curenia general a salonului cu aspiratorul i carpe umede pentru a evita ridicarea prafului care conine germeni patogeni;Am asigurat inclzirea salonului (180 190C); Am umezit aerul din incpere cu ap alcoolizat; Am asigurat o imbrcminte lejer; Am masat regiunile predispuse la escare; La indicaia medicului am administrat medicaia de tipul: Piafen 1f de 2 ori/zi.

In urma interveniilor cu rol propriu i delegat pacientul prezint respiraiain limite fiziologice, i-a recptat mobilitatea

Nevoia de a dormi si a se odihniDificultatea in a se odihni datorita durerii manifestata prin insomnie si datorita anxietatii fata de boalaPacientul sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere si sa aiba o stare de bine fizic si psihicFurnizez pacientului cunostintele necesare despre boala,despre tratamentul de ntretinere; ajut pacienta sa identifice factorii care altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;fac cu pacienta un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat ct mai personal posibil: obiecte.personale aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti;.Mentin conditiile necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,exercitii respiratorii,intocmesc un program de odihna corespunzator organismului,creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacientul fizic si psihic.La indicatia medicului administrez miorelaxante si sedative si le urmaresc efectulPacientul prezinta un somn odihnitor si o stare de bine

Nevoia de a evita pericolelePosibil vulnerabilitate fa de pericole prin prezenta traumatismului toracicPacientul s nu devin o surs de infecie pe perioada spitalizrii.

Am aerisit salonul;Am luat msuri de prevenire a infeciilor nosocomiale..Am luat msuri sporite de evitare a transmiterii infeciilor in cazul imbolnvirilor cu boli transmisibile prin izolareapacientului,respectarea circuitelor. Am urmrit i am apreciat corect potenialul infecios al pacientului,receptivitatea sa. Am ales procedurile de investigaie i tratament cu risc minim de infecie. Am informat i am stabilit impreun cu pacientul planul de recuperare a strii de sntate i creterii a rezistenei organismului, am efectuat imunizrile specifice i nespecifice .

In urma interveniilor cu rol propriu i delegat pacientul nu prezentcomplicaii i nu a devenit surs de infecii nosocomiale.

4.1CAZ II NUME: R PRENUME: I VARSTA: 69 OCUPATIA: PENSIONAR DOMICILIU: URBAN ISTORICUL BOLII:Bolnavul declara ca locuieste cu familia la casa ,prezentand conditii de viata relativ bune.Desi este pensionar, el efectueaza lucrari in particular in domeniul constructiilor.Datorita oboselii acumulate, pacientul a alunecat si a cazut ,astfel ca seara a venit insotit de familie la spital, in urgenta, acuzand dureri la baza hemitoracelui stang, tuse si disconfort la miscare.In timp ce il inspectam, am observat in zona traumatizata edem si echimoza locala. Tot el a declarat ca fumeaza, dar nu este consumator de alcool si cafeaDiagnosticul definitiv in urma tuturor investigatiilor este de fractura arcurilor costale ,hemitorce stang cu pneumotorax.

Nevoia fundamentalaDiagnostic de ingrijireObiective Interventii propriiInterventii delegateEvaluare

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Dispnee intens la efort ,durere toracica datorita traumatismului

Pacientul s prezinte cile respiratorii permeabile i o bun respiraie lanivelul plmanilor i a bronhiilor.Pacientul s respire liber pe nas.Pacientul s nu devin surs de infectie.Am aerisit salonul, am asigurat temperatura constant a incperii;Am preluat pacientul din triaj i l-am instalat la salon;Am asigurat, atat cat a fost posibil, imbrcminte lejer, lenjerie de pat curat i fr cute, schimbandu-l ori de cate ori a fost nevoie;Am aspirat secreiile bronice eliberand cile respiratorii; Am invat pacientul s fac exerciii respiratorii;Am msurat i notat in foaia de observaie, funciile vitale ale pacientului: respiraia, puls, tensiunea arterial.Am pregtit psihic pacientul in vederea oricrei tehnici:Radiografie pulmonar,probelor biologice.Am administrat pacientului medicamentele prescrise de medicIn urma ingrijirilor i a interveniilor cu rol propriu i delegat arepausului la pat starea pacientului s-a ameliorat, prezint ci respiratorii permeabile i se observ o diminuare a dispneei si durerii

Nevoia de a se misca si a avea o buna posturaDiminuarea micrii, postur inadecvat Dispnee, durere, Poziie deficitar in pat, oboseal muscular dificultate de schimbare apoziiei.Pacientul s aib o poziie care s favorizeze respiraia, circulaia .

Am aerisit salonul;Am asigurat curenia general a salonului cu aspiratorul i carpe umede pentru a evita ridicarea prafului care conine germeni patogeni;Am asigurat inclzirea salonului (180 190C); Am umezit aerul din incpere cu ap alcoolizat; Am asigurat o imbrcminte lejer; Am masat regiunile predispuse la escare; La indicaia medicului am administrat medicaia de tipul: Piafen 1f de 2 ori/zi.

In urma interveniilor cu rol propriu i delegat pacientul prezint respiraiain limite fiziologice, i-a recptat mobilitatea

Nevoia de a dormi si a se odihniDificultatea in a se odihni datorita durerii manifestata prin insomnie si datorita anxietatii fata de boalaPacientul sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere si sa aiba o stare de bine fizic si psihicFurnizez pacientului cunostintele necesare despre boala,despre tratamentul de ntretinere; ajut pacienta sa identifice factorii care altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;fac cu pacienta un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat ct mai personal posibil: obiecte.personale aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti;.Mentin conditiile necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,exercitii respiratorii,intocmesc un program de odihna corespunzator organismului,creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacientul fizic si psihic.La indicatia medicului administrez miorelaxante si sedative si le urmaresc efectulPacientul prezinta un somn odihnitor si o stare de bine

Nevoia de a evita pericolelePosibil vulnerabilitate fa de pericole prin prezenta traumatismului toracicPacientul s nu devin o surs de infecie pe perioada spitalizrii.

Am aerisit salonul;Am luat msuri de prevenire a infeciilor nosocomiale..Am luat msuri sporite de evitare a transmiterii infeciilor in cazul imbolnvirilor cu boli transmisibile prin izolareapacientului,respectarea circuitelor. Am urmrit i am apreciat corect potenialul infecios al pacientului,receptivitatea sa. Am ales procedurile de investigaie i tratament cu risc minim de infecie. Am informat i am stabilit impreun cu pacientul planul de recuperare a strii de sntate i creterii a rezistenei organismului, am efectuat imunizrile specifice i nespecifice .

In urma interveniilor cu rol propriu i delegat pacientul nu prezentcomplicaii i nu a devenit surs de infecii nosocomiale.

4.3CAZ III MS, 14 ani,domiciliu rural -victima unui accident rutier in cursul diminetiiMOTIVELE INTERNARII:-durere hemitorace drept, umr drept -dispnee moderata -durere abdominale difuze i lombosacrate-plgi faciale multiple, comoie cerebral.Pe perioada transportului pacientul prezint la un moment dat, brusc, alterarea strii generale, cu dispnee i durere accentuate.DIAGNOSTIC:Politraumatism prin accident rutier. TCC. Comoie cerebral. Plgi contuze faciale. Contuzie forte hemitorace drept. Fracturi costale multiple. Hemotorax masiv drept. Contuzie abdominal, coloan lombar i bazin.

Nevoia fundamentalaDiagnostic de ingrijireObiective Interventii propriiInterventii delegateEvaluare

Nevoia de a elimina

Disfunciile vezicii urinare, intestinului i a materiilor fecaleTonifierea musculaturii Abdominal,s-i recapete controlul sfincterelor, s prezinte tegumente i mucoase integre i curate-pacientul s fie echilibrat din punct de vedere hidroelectroliticAsigur microclimat adecvat, pregtete materiale necesare pentru recoltri biologice de laborator(examen de urin, i snge)-creterea progresiv a forei i rezistenei muchilor total sau parial inervai, prin exerciii de ntrire a musculaturii prin poziia aezat i aplecat, care contribuie la declanarea miciunii i eliminarea urinii rmase (contacia muchilor anteriori ai planeului pelvin pentru. a opri miciunea i contracia muchilor posteriori ai planeului pelvin pentru a mpiedica defecaia)-aprecierea statusului hidroelectrolitic-formeazdeprinderi de eliminare la ore fixe (la nceput la un interval mai scurt, pe masur ce se obine controlul sfincterelor, intervalul se mrete),asistenta asigur o ambian n care s fie respectat intimitatea pacientului- ncurajeaz bolnavul s-i exprime ceea ce simte Administrarea de antibiotic i medicaie simptomatic la indicaia mediculuiPacientul i-a recptat controlul sfincterelor

Nevoia de a se misca si a avea o buna posturaDurerea din cauza leziunii la nivelul regiunii toracice

Diminuarea dureii din regiunea toracal combaterea escarelors prezinte stare deconfort psihicPregtete fizic i psihic pacientul n vederea oricrei tehnici linitindu-l n acelai timp*nsoete pacintul n investigaii imagistice *asistenta aplic tehnici de ngrijire a pacientului postoperator (imobilizat la pat) *explic familiei sau persoanelor apropiate, c fiecare individ poate percepe durerea n mod diferit (prag diferit al sensibilitii dureroase) i c pacientul cu dureri acute necesit atenie sporit, toleran i nelegere;*folosete perioade de calmare a durerilor pentru odihn i somn;*distrage atenia pacientului n timpul manevrelor terapeutice dureroase *prezint metode de calmare a durerii: relaxarea (masaj, bi calde), stimularea cutanat(sticle cu ap cald, i ghea)*discut cu pacientul, ncurajndu-l s-i exprime sentimentele de team, nesiguran, furie, frustrare determinate de situaia n care se afl*asistenta explic pacientului tehnica i scopul terape- utic a unei atitudini corective bazate pe acceptul i coordonare deplin, fiind n format asupraAdminisrez medicatia prescrisa de medic(antiinflamatoare, antiinfectioasa, antialgice) si antispastica si urmaresc efectele medicatiei;

Durerea se amelioreaza

Nevoia de a dormi si a se odihniDificultatea in a se odihni datorita durerii manifestata prin insomnie si datorita anxietatii fata de boalaPacientul sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere si sa aiba o stare de bine fizic si psihicFurnizez pacientului cunostintele necesare despre boala,despre tratamentul de ntretinere; ajut pacienta sa identifice factorii care altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;fac cu pacienta un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat ct mai personal posibil: obiecte.personale aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti;informez si stabilesc mpreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului.Mentin conditiile necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,exercitii respiratorii,intocmesc un program de odihna corespunzator organismului,creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacienta fizic si psihic.La indicatia medicului administrez miorelaxante si sedative si le urmaresc efectulPacienta prezinta un somn odihnitor si o stare de bine

CONCLUZIIPlecnd de la o afeciune des ntlnit n practic i la toate categoriile socio-profesionale am dorit ca prin lucrarea de fa s relatez importana ngrijirilor acordate bolnavilor cu fracturi costale.Procesul de ngrijire este un proces clinic pentru identificarea problemelor i aplicat n scopul de a permite identificarea necesitilor persoanelor ngrijite.Aceste necesiti specifice fiecrui pacient au intrat n alctuirea acestui Dosar de ngrijire, un document individualizat i actualizat n permanen n care am inut cont de toate problemele zilnice ale pacienilor. Pe perioada petrecut cu cei trei pacieni acordndu-le ngrijiri att cu rol propriu ct i delegat, am ajuns la concluzia c o clip n plus la patul pacientului, o vorb n plus prin care s dai rspunsul ateptat, nseamn foarte mult pentru acesta.Consider c ngrijirile cu rol propriu i delegat acordate de mine i echipa de ngrijire au avut o mare importan pentru pacieni i c acestea au rspuns nevoilor particulare ale fiecruia i totodat au rspuns ateptrilor acestora.Astfel c la externarea din spital a celor trei cazuri prezentate mai sus, pacienii au mulumit att echipei de ngrijire ct i mie nsumi.Toate acestea satisfacii au dus la creterea interesului meu fa de aceast specialitate pe care mi-am ales-o.

BIBLIGRAFIE

1. Lucreia Titirc: Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale Ed. Viaa Medical Romneasc1. Lucreia Titirc: Urgente Medico-Chirurgicale - sinteze pentru cadre medii Ed. Medical-Bucuresti, 19891. Dr.Carol Moze: Tehnica ngrijirii bolnavuluiEd. Medical-Bucuresti, 19741. Jim Holliman, M.D., F.A.C.E.P. Profesor Asociat de Chirurgie i Medicin de Urgen Director al Centrului Internaional de Medicin de Urgen1. P. SIMICI Patologia chirurgical i mic chirurgie


Recommended