GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.OBIECTUL GESTIUNII FINANCIARE A INTREPRINDERII. Mediul financiar al intreprinderii constituie o serie de procese care antreneaza 5 categorii dinstincte de componente: Instrumente de plata de finantare si acoperire a riscurilor Institutii financiare( bancile, societatile de finante, institutii specializate in tranzactii bursiere0 Piete de active financiare (pite financiare, piete bursiere) Procedeuri juridice de reglare (reglementari juridice, care vizeaxza organizarea si reglarea comportamentului financiar al primelor componente) Variabile de reglare ( dobanda, cursul de schimb cotabile la bursa, acesta regleaza raporturile financiare) Obiectul gestiunii financiare ale intreprinderii poate fi definit prin referinta la cele 5 componente. In concluzie GFI trebuie sa asigure coordonarea instrumentelor sau a activelor financiare, a variabilelor de reglare si a procedurilor in vederea realizarii relatiilor cu partenerii financiari intalniti pe pietele financiare. 2. ROLUL GESTIUNII FINANCIARE A INTREPRINDERII Rolul GFI este de a stapanii totalitatea mijloacelor si instrumentelor de eficientizare a intreprinderii. De regula rolul GFI este: a) Maximizarea valorii intreprinderii. GFI urmareste in primul rand maximizarea valorii intreprinderii. Aceasta valoare nu poate fi apreciata doar ca patrimoniu net, ea trebuie sa fie in egala masura analizata in raport cu proiectele si activitatile viitoare, de aceea trebuie avute in vedere rezultatele asteptate in viitor ca urmare a valorificarii patrimoniului acumulat, drept urmare valoarea este o valoare anticipata care corespunde valorii actuale pe care o putem aduna veniturilor viitoare scontate. Deci valoarea unei intreprinderi nu poate fi considerata numai valooarea patrimoniului net ci trebuie apreciata in raport cu urmatoarele 3 aspecte: 1) Valoarea intreprinderii este o valoare actuala si se mai numeste valoare financiara (Vf) si se determina pe baza sperantelor de castig pe care le va aduce intreprinderea. 2) Riscurile succeptibile de a afecta nivelul performantelor 3) Patrimoniul prezent acumulat b) Mentinerea nivelului performantelor financiare GFI trebuie sa asigure mentinerea unui rezultat satifacator pe termen mediu si lung. Astfel pentru desfasurarea activitatii intreprinderii angajeaza resurse costisitoare a caror renumerare trebuie sa se realizeze din veniturile sale. In acest context gestiunea financiara are rolul de a verifica daca activitatea intreprinderii este suficient de rentabila pentru a genera venituri care ii vor permite achitarea tuturor obligatiilor. Cercetarea unui anumit nivel al performantelor financiare trebuie sa tina cont de durata . GFI nu preconizeaza obtinerea cu orce pret a unui profit maxim pe termen scurt ci aprecieaza din contra stabilirea performantelor financiare. c) Stapanirea riscurilor financiare constituie al treilea imperativ major atribuit gestiunii financiare. Potrivit unor formulari generale riscul activ sau a unei intreprinderi poate fi definit prin referinta la variabilitatea rezultatelor succesibilr de a fi asigurat. Formele specifice riscului financiar sunt:1

Riscul de exploatare care masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia nivelului de activitate( aprovizionare, productie, vanzare) Riscul de indatorare este legat de structura de finantare a intreprinderii. Cand o intreprindere se angajeaza la credite mai mari trebuie sa obtina profituri suplimentare pentru a putea rambursa creditul Riscul de faliment este o consecinta a insolvabilitatii intreprinderii. Evaluarea riscului de faliment se poate face printr-o analiza a echilibrului financiar pe baza bilantului patrimonial (statica ) fie prin analiza fluxurilor financiare (dinamica). Riscul valutar si riscul de rata al dobanzii , sunt riscuri financiare specifice legate de evolutia monedei nationale si de evolutia posibila a ratei dobanzii. BILANTUL CONTABIL

Prin continutul sau, bilantul contabil ofera informatiile necesare pentru aprecierea gestiunii financiare a intreprinderii, precum si pentru stabilirea valorii acesteia, el caracterizand marimea resurselor si a utilizarilor la care a recurs un agent economic in cursul unei perioade de gestiune. Deoarece reflecta starea patrimoniala a intreprinde3rii, bilantul se incheie la sfarsitul perioadei de gestiune, pe elemente de activ, respectiv pasiv. Activul cuprinde bunuri detinute de intreprindere si creante, iar pasivul cuprinde capitaluri proprii si datorii contractate de intreprindere si nerambursate inca, adica sursele de finantare a capitalului. Fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduri banesti in vederea constituirii unei structuri de productie adecvate. Elementele de activ sunt structurate dupa gradul lor de lichiditate ( posibilitatea de a fi transformate in bani) si intentia de a obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite. Din acest motiv in bilant vor fi trecute mai i]ntai activele cele mai putin lichide 9 imobilizari necorporale, imobilizari corporale,imobilizari financiare), iar apoi acctivele circulante care se caracterizeaza printr-un grad mult mai ridicat de lichiditate. Prima grupa de active,datorita rotatiei lente a capitalurilor investite se mai numeste si alocari permannente (stabile), iar cea de-a doua grupa se numeste alocari ciclice (temporare), deoarece recuperarea capitalurilor investite se face dupa incheierea unui ciclu de exploatare. Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul de exigibilitate, adica dupa insusirea acestora de a deveni scadente la un anumit termen. In primul rand in pasiv sunt inscrise capitalurile proprii ( capital social, rezerve, subventii si provizioane). Aceste resurse, in afara situatiei de faliment, nu au scadenta , deci nu sunt exigibile, si de aceea mai sunt numite surse permanent (stabile). In categoria surselor permanente mai sunt inscrise si datoriile financiare ( imprumuturi pe termen lung) pentru ca scadenta lor este indepartata. Cele mai exigibile elemente ale padivului sunt datoriile pe termen scurt ( credite, furnizori, decontari) si din aceasta cauza ele mai sunt numite si surse ciclice temporare. In teoria si practica economica se remarca mai multe abordari conceptuale ale bilantului si anume: Bilantul patrimonial Bilantul financiar Bilantul functional

BILANTUL PATRIMONIAL Conceptia originala a bilantului este conceptia patrimoniala dupa care bilantul este inventar al averii intreprinderii, realizat in vederea masurarii valorii reale a patrimoniului. In acest caz bilantul patrimonial prezinta interes, pe de-o parte, pentru actionarii care doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului lor, iar pe de alta parte, pentru creditori, deoarece activul intreprinderii constituie pentru ei garantia dreptului lor. Criteriile de constituire a bilantului patrimonial sunt: -pentru activ: gradul de lichiditate a diferitelor elemente -pentru pasiv: gradul de exigibilitate2

1. Structura generala a activului Activul bilantului, pe de o parte, bunurile si disponibilitatile detinute de catre intreprindere si, pe de alta parte, drepturile de creante asupra tertilor. Din necesitati de informare activul bilantului se regasesc si soldurile conturilor de regularizare si asimilate lor,precum si primele privind rambursarea obligatiunilor. In activul bilantului sunt cuprinse numai valori nete grupate in functie de gradul lor de lichiditate,respectiv a posibilitatii de a fii transformate in numerar ( in ordinea inversa a lichiditatii). Valoarea neta contabila se obtine din valoarea de intrare in patrimoniu a activelor, denumita si valoarea contabila, din care au fost deduse sumele reprezentand amortismentele si provizioanele aferente acestora. Potrivit legii contabilitatii din decembrie 1991, posturile de activ sunt structurate in bilant astfel: (a) Active imobilizantr (b) Active circulante (c) Conturi de regularizare si asimilate (d) Prime privind rambursarea obligatiunilor a) Activele imobilizate sunt bunuri de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau produse de intreprindere, care intra in patrimoniul unitatii ca urmare a deciziilor investitionale fiind destinate sa serveasca o perioada indelungata activitatea unitatii. Din punct de vedere financiar sunt elemente stabile, care se uzeaza si se inlocuiesc lent si a caror depreciere se reflecta prin amortizare, la formarea si asigurarea capacitatii de autofinantare a unitatii La randul lor activele imobilizate se compun din: 1.imobilizari necorporale sau tangibile 2.imobilizari corporale 3.imobilizari financiare a 1. Imobilizari necorporale cuprind posturi ce nu sunt omogene, precum: Cheltuieli cu constituirea societatii Cheltuieli de cercetare dezvoltare Concesiuni, brevete, licente, marci de fabricatie Alte imobilizari necorporale Cheltuielile de constituire a societatii reprezinta cheltuieli ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea societatii concretizate in: -taxe si alte cheltuieli de inscriere si imatriculare -cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni -cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate cheltuielile de constituire se recupereaza pe calea amortizarii pe o perioada de cel mult cinci ani. Cheltuieli de cercetare dezvoltare cuprind cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare, insa pentru a fi inscrise in bilant trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -proiectele de cercetare sa fie foarte bine individualizate -proiectele sa aiba sanse de reusita tehnica si de rentabilitate economica ca si cheltuielile de constituire , cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt amortizate intr-o perioada de cel mult cinci ani. Cesiunile cuprind valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniu decatre unitatea primitoare si se pot referi fie la ocuparea sau exploatarea unei proprietati a domeniului public fie la acordul primit de la o firma de a fi reprezentantul sau pe un teritoriu geografic precis, in legatura cu comercializarea anumitor produse sau servicii.cesiunea se amortizeaza pe o durata egala cu cea a contractului de cesiune. Fondul comercialreprezinta acea parte a fondului de comert care nu figureaza in celelalte elemente de patrimoniu dar care concura la mentinerea sau dezvoltarea potentialului activitatii unitatii, concretizate in clientela, vadul comercia, debusee, reputatie, etc. Fondul comercial se constituie numai prin achizitie sau ca aport, cel creat de intreprindere nefiind contabilizat in cursul vietii unei intreprinderi. El se evalueaza cu ocazia determinarii pretului de vanzare al unei intreprinderi care include alaturi de cativul net si aceste elemente necorporale si care devin la intreprinderea cumparatoare elemente constitutive ale fondului comercial3

Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de achizitie a fondului de comert si valoarea contabila a acestor elemente. Programele informatice nu se refera la elementele materiale, ci la prestatia intelectuala necesara elaborarii programelor, fiind considerate bunuri necorporale, create de unitate sau achizitionate de la terti si supuse amortizarii, in functie de durata probabila de utilizare, insa nu pe o perioada mai mare de trei ani. Modificarea valorii imobilizarilor necorporale la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei de gestiune si evolutia in timp a ei este influentata de: Amortizarea anuala calculata, care determina tendinta de reducere a valorii imobilizarilor necorporale Achizitionarea de imobilizari necorporale ( cheltuieli de emitere a noi actiuni, a obligatiunilor, noi studii de cercetare-dezvlotare, cesionari, know-how, elaborarea sau achizitionarea de noi programe informatice) care conduce la cresterea valorii acestora. Actiuni de reevaluare care pot determina cresterea sau diminuarea valorii imobilizarilor necorporale Vanzare active Pentru intreprinderile romanesti se observa ca : In prezent valoarea si ponderea imobilizarilor necorporale in totalul imobilizarilor este relativ mica Predominanta este tendinta de scadere a valorii imobilizarilor necorporale ca urmare a amotizarii acestora Tendinta de crestere a valorii imobilizarilor necorporale se va manifesta prin: -extindrea practicii de emitere de noi actiuni pentru cresteri de capital care vot genera cheltuieli specifice -apelarea la emiterea de obligatiuni pentru sustinerea financiara a unitatii -comercializarea si contabilizarea corecta a know-how-ului, ca o ocnditie de progres a firmei -extinderea utilizarii programelor informatice performante a2) imobilizari corporale constituie substanta unei agent economic si determina capacitatea de productie a cestuia. In acesta grupa se include : Terenuri si amenajari terenuri Mijloace fixe grupate in; -cladiri -constructii speciale -masini, utilaje si mijloace de transport -alte imobilizari corporale in imobilizarile necorporale si corporale se introduc si imobilizarile in curs, adica investitiile neterminate pana la finele exercitiului, bunuri facturate de furnizori dar nereceptionate etc. terenurile nu sunt supuse amortizarii si deci isi pastreaza constanta valoarea in timp, cu exceptia actiunilor de reevaluare. Celelalte categorii de imobilizari corporale isi modifica valoarea sub influenta urmatorilor factori: Amortizare calculata annual, diminueaza valoarea acestora Achizitionarea si punerea in functiune de noi cladiri, constructii speciale, utilaje, instalatii, mijloace de transport etc, carte sporesc valoarea imobilizarilor corporale cu valoarea lor de intrare Actiunile de reevaluare a imobilizarilor corporale care pot determina cresterea sau diminuarea valorii imobilizarilor corporale. A3) Imobilizari financiare sunt formate din: Titluri de participare Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu Alte titluri si creante imobilizate

Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, care asigura unitatii detinatoare exercitarea unui control, respectiv realizarea unui profit. Detinerea titlurilor de participare ofera posibilitatea de a avea reprezentanti in structurile de conducere a unitatilor emitente sau de a intretine relatii tehnice sau comerciale privilegiate cu aceasta.4

Titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu sau dobandite de catre unitatea patrimoniala in vederea realizarii unor venituri financiare, fara ca acestea sa poata interveni in gestiunea unitatii patrimoniale care lea emis. Creantele imobilizate sunt formate din: -creante legate de participatii ( acordarea de imprumuturi unitatilor patrimoniale la care detin titluri de participatii) -imprumuturi acordate pe termen lung -alte creante imobilizate ( garantii si cautiune depuse de unitate la terti in vederea garantarii bunei executii a unei obligatii) Modificarea valorii imobilizarilor financiare este determinata de: Cresterea valorii prin: -investitii financiare in noi titluri de participare -dobandirea de titluri imobilizate -acordarea de imrumuturi -activarea creantelor imobilizate Diminuarea valorii prin: -vinderea titlurilor de participare a celor imobilizate -restituirea imprumuturilor -lichidarea creantelor imobilizate b) Activele circulante sunte elemente patrimoniale necesare realizarii ciclului de exploatare, supuse in majoritatea cazurilor unei rotatii rapide. In cadrul fiecarui ciclu ele trec din forma de active fizice, in cea de creante si apoi de disponibilitati. Activele circulante au in componenta lor: -stocuri -creante -disponibilitati si plasamente b1) Stocuri de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente Stocurile reprezinta acea parte a activelor circulante aflate la incheierea exercitiului sub forma activelor fizice: marfuri, materii prime, materiale consumabile, productie neterminata, produse finite, ambalaje, obiecte de inventar Avand in vedere ca stocurile la inceputul perioadei sunt identice cu stocurile de la sfarsitul perioadei precedente modificarea stocurilor in cursul perioadei reflecta variatia stocurilor in perioada curenta comparativ cu perioada precedenta. Variatia valorii stocurilor de la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei se explica prin actiunea modificarii urmatorilor factori: -cantitatea de materiale aflate in stoc -structura materialelor aflate in stoc -pretul materialelor b2) Productia in curs de exercitiu In bilantul contabil se consemneaza valoarea, la cost de productie a produselor, lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie la sfarsitul perioadei, diminuata cu provizioanele aferente. Factorii de care depinde nivelul si evolutia productiei neterminate sunt: 1. Volumul fizic al productie, influenteaza direct nivelul productiei neterminate. Modificarea volumului fizic influenteaza in acelasi sens nivelul productiei in curs. Comparand indicele productiei fizice ( IQf=Qf1 ) cu indicele in curs de executie Qf0 (IQce= Qce1 ) se pot mentiona urmatoarele situatii: Qce0 IQf > IQce ~ semnificatie indicele productiei fizice devanseaza pe cel al productie neterminate ~cauze -reducerea duratei ciclului de fabricatie5

~efecte

-diminuarea costului de productie -accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante -eliberarea absoluta sau/si relativa de active circulante -cresterea profitului brut aferent productiei stocate

IQf=IQce ~semnificatie -productia neterminata se modifica in acelasi ritm cu produsele finite ~cauze -in perioada curenta se reproduc conditiile din perioada de baza ( durata de productie, structura productiei, viteza de rotatie) ~efecte -entinerea nivelului de eficienta si eficacitate la parametrii realizati in perioada precedenta IQfIQl-stocurile finale sunt in crestere, daca livrarile nu sunt compensate pe baza produselor aflate in stocurile initiale6

-daca IQab=IQl-stocurile finale se mentin constante, daca si ritmul livrarilor din stocurile initiale este egal cu ritmul fabricatiei -daca Iqfab1, valoarea stocurilor finale este mai mare decat a celor initiale -daca Ic=1, influenta costurilor unitare asupra valorii stocurilor este nula -daca IcIcr, respectiv indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele de modificare a creantelor, aceasta insemnand reducerea duratei medii de incasare, cu efecte benefice pentru firma: Ica=Icr, cei doi indicatori se modifica in aceeasi proportie si deci se realizeaza aceasi durata medie de incasare ca si in perioada precedenta: Icad- efect de indatorare pozitiv Daca ReNFR) asigurand posibilitatea efectuarii de plasamente si disponibilitati banesti. In acest caz intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila , desi nu intodeauna trezoreria pozitiva indica situatia sanatoasa a intreprinderii pentru ca scopul intreprinderii nu este detinerea unei trezorerii ci antrenarea resurselor in activitati eficiente. Trezoreria neta negativa evidentieaza ca nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din fondul de rulment ci trebuie sa se apeleze la credite. Problema: Bilantul la finele anului N: ACTIV imobilizari necorporale 100.000 um imobilizari corporale 150.000um imobilizari financiare 42.600um stocuri 253.000um clienti 393.000um alte creante pe termen scurt 221.200um valori mobiliare de plasament 173.100um PASIV capitaluri proprii 631.200um rezultatul reportat 16.000um provizioane de risc 46.800um datorii financiare pe termen lung 104.900um furnizori 156.000um dividende datorate 10.400um alte datorii pe termen scurt 117.600um credite de trezorerie 50.000um TOTAL 1.132.900 UM

TOTAL

1.132.900 UM

Se cere: SN,FR, FRp, Fri, NFR, TN SN=1.132.900-438.900=694.000 UM FR=798.900-292.600=506.300 UM FRp=694.000-292.600=401.400 UM Fri=506.300-401.400=104.900 UM NFR=(840.300-173.100)-)334.000-50.000)=383.200 UM TN=506.300-383.200=123.100 UM INTERPRETAREA REZULTATELOR SN de 694.000 um ne indica faptul ca firma are o situatie financiara sanatoasa FR de 506.300 reflecta excedentul capitalurilor permanente in raport cu imobilizarile nete pe care le finanteaza, excedent ce va fi utilizat pentru finantarea activelor circulante din partea de jos a bilantului. Se constata ca intreprinderea dispune de un FR propriu pozitiv cea ce inseamna ca imobilizarile sunt finantate integral din capitaluri proprii care permit in plus si degajarea unei parti (401.400 um) pentru constituirea FR. FRp are o contributie substantiala (79.3%) la constituirea FR in timp ce datoriile (104.900) detin un procent de 20.7%. aceasta situatie favorabila pune in evidenta autonomia financiara a intreprinderii. NFR evidentieaza decalajul nefavorabil dintre lichiditatea stocurilor si creantelor pe de o parte si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt, intrucat FR>NFR , echilibrul financiar este realizat cu degajarea unui TN pozitive la sfarsitul exercitiului financiar(123.100).19

ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII

Intreprinderea concentreaza o complexitate de operatii economice si financiare care se reflecta in documentele contabile de sinteza sub forma fluxurilor si stocurilor. Sintetizand pentru o perioada de activitate data ( un an ) ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri si cheltuieli, contul de profit si pierderi arata cum s-a ajuns de la starea patrimoniala initiala la cea finala. Cheltuielile cuprind totalitatea elementelor de costuri suportate de intreprindere in cursul exercitiului sub forma sumelor sau valorilor platite sau de platit pentru: consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficieaza intreprinderea cheltuieli cu personalul executarea unor obligatii contractuale sau legale de catre intreprindere cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune ( despagubiri, amenzi, perisabilitati, lipsuri de inventar, donatii, subventii etc.) Veniturile sunt sume sau valorii incasate sau de incasat din livrari de bunuri , executarea de lucrari, prestarii servicii etc executarea unor obligatii legale sau contractuale din partea tertilor venituri exceptionale care nu sunt legate de activitatea curenta si se refera fie la operatii de gestiune fie la operatii de capital continutul informational al contului de profit si pierdere permite aprecierea performantelor intreprinderii prin soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinantare si riscul economic.CHELTUIELIII CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli materiale Cheltuieli cu lucrari s. i servicii executate de teri Cheltuieli cu impozite, taxe i varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

VENITURI I VENITURI DIN EXPLOATAREVenituri din vanzarea marfurilor a) Producia vanduta b) Cifra de afaceri (a+b) Venituri din producia stocata (Sf-Si) c) Venituri din producia de imobilizari d) Producia exerciiului (b+c+d) Venituri din subvenii de exploatare Alte venituri din exploatare Venituri din provizioane privind exploatarea III VENITURI FINANCIAREVenituri din participaii, alte imobilizari financiare i creane imobilizate Venituri din titluri de plasament Venituri din diferene de curs valutar Venituri din dobanzi Alte venituri financiare Venituri din provizioane

A. REZULTATUL DIN 1 EXPLOATARE (1 -II)IV CHELTUIELI FINANCIAREPierderi din creane legate de participaii Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate Cheltuieli din diferene de curs valutar Cheltuieli privind dobanzile Alte cheltuieli financiare Cheltuieli privind amortizarile i provizioanele

B. REZULTATUL FINANCIAR (III - IV) C. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (I + III - II - IV)VI CHELTUIELI EXCEPIONALE privind :Operatiile de gestiune Operaiile de capital Amortizari i provizioane

V VENITURI EXCEPTIONALE din :Operatiile de gestiune Operaiile de capital Provizioane

D. REZULTATUL. EXCEPTIONAL ( V - VI)VII! CHELTUIELI TOTALE (II + IV + VI) VII VENITURI TOTALE (1 + III + V)

E. REZULTATUL BRUT AL IX Impozit pe profit F. REZULTATUL NET AL

EXERCITIULUI (VII -VIII) EXERCITIULUI (E - IX) 20

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE (S.I.G.)

Structura contului de profit si pierdere pe cele 3 tipuri permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale destinate sa indeplineasca o anumita functie de renumerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare denumite solduri intermediare de gestiune (SIG). SIG reprezinta de fapt palierele succesive in formarea rezultatului final. Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada pornind de la cel mai cuprinzator ( productia exercitiului) si incheind cu cel mai sintetic .Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare. In vederea calcularii SIG trebuie sa lamurim urmatoarele notiuni: marja comerciala ( adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale. Activitatea comerciala presupune cumparerea si revanzarea marfurilor. Marja comerciala este principalul indicator de apreciere a performantelor unei activitati comerciale. Productia exercitiului-include valoarea bunurilor si serviciilor fabricate de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoi proprii, drept urmare productia exercitiului va include 3 elemente: productia vanduta, productia stocata, productia imobilizata. Valoarea adaugata este primul sold intermediar de gestiune si exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie in deosebi a fortei de munca a capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti in cadrul activitatii curente a intreprinderii. valoarea adaugata se calculeaza pornind de la productia exercitiului si anume: VA= Productia exercitiului Consumul de la teri Excedentul brut al exploatarii (Ebe) se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata pe de o parte (+subventii de exploatare ) si impozite , taxele si cheltuielile de personal pe de alta parte Ebe = VA + Subventii de exploatare ( chelt. de personal +impozite+taxe si varsaminte asimilate) Ebe exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare.

Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii.se calculeaza astfel:

Re = Ebe+ (venituri din provizioane de exploatare+alte venituri din exploatare)-(chelt. cu amortizarile si provizioanele+alte chelt. de exploatare) Rezultaul exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare obtinuta prin deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare. Rezultatul curent (Rc) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si curente cat si de cel al activitatii financiare. Rc= Re + venituri financiare- cheltuieli financiare

21

Rezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta al rentabilitatii financiare cu care vor fi renumerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie sa fie sustinut de existenta unor disponibilitati monetare reale. Profitul net urmeaza sa se distribuie sub forma dividendelor sau sa reinvesteasca in intreprindere. Profitul net nerepartizat constituie sursa de finantare proprie sau elemente de autofinantare generat de activitatea intreprinderii.

Cascada S.I.G. Vanzari marfuri Costul marfurilor vandute = marja comercial productia vanduta (cifra de afaceri + productia stocata +productia imobilizata = Productia exercitiului marja comerciala +productia exercitiului -consumuri provenite de la terti 1) = VALOAREA ADAUGATA (VA) +subventii de exploatare -impozite taxe si varsaminte asimilate -cheltuieli cu personalul 2) EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri -amortizari si provizioane calculate - alte cheltuieli 3 ) =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) +venituri financiare -cheltuieli financiare 4) =REZULTATUL CURENT (RC) + rezultatul exceptional -impozit pe profit 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI Exp. Pe baza contului de profit si pierdere la 31.12.200n , se cere sa se intocmeasca: tabloul SIG, rezultatul exploatarii, rezultatul financiar si exceptional cheltuieli suma venituri SumaCumparari de mat prime Alte cumparari si chelt. externe Chelt. cu personalul Impozite taxe si varsaminte asimilate Chelt.cu amortizarile Chelt. cu provizioaneleTOTAL CHELT.DE EXPLOATARE Dobanzi si chelt. asimilate Chelt .din dif de curs valutar TOTAL CHELT.FINANCIARE Valoarea net contab.a elementelor de activ cedate

14620 1140 7020 620 1310 43025140 2030 820 2850 1952

Productia vanduta Productia stocata

30800 840

VENITURI DE EXPLOATARE Dobanzi si venituri asimilate VENITURI FINANCIARE

31640 202 202

22

TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE IMPOZIT PE PROFIT TOTAL CHELTUIELI RAPORTUL EXERCITIULUI

1952 570 30512 1330

VENITURI EXCEPTIONALE TOTAL VENITURI

0 31842

REZOLVARE REZULTATUL EXPLOATARII 31640-25140=6500 um REZULTATUL FINANCIAR 202-2850= -2648 um REZULTATUL EXCEPTIONAL = -1952 TABELUL SIG

productia vanduta (cifra de afaceri + productia stocata +productia imobilizata = Productia exercitiului -consumuri provenite de la terti 1= VALOAREA ADAUGATA (VA) +subventii de exploatare -impozite taxe si varsaminte asimilate -cheltuieli cu personalul 2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri -amortizari si provizioane calculate - alte cheltuieli 3 ) =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) +venituri financiare -cheltuieli financiare 4=REZULTATUL CURENT (RC) -cheltuieli financiare exceptional -impozit pe profit 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUICAF = 8240+0-0+202-2850-570 = 5022 CAF = 1330+1740+1952 = 5022 CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)

30800 840 31640 15760 15880 7020 620 8240

1740 6500 202 2850 3852 -1952 570 1330

Reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderuu la sfarsitul exercitiului financiar, destinat sa renumereze capitalurile proprii ( dividende datorate) si sa finanteze investitiile de expansiune (partea din profit repartizata pentru fondul de rezerva si fondul de dezvoltare). CAF se calculeaza prin doua metode: Metoda deductiva Metoda aditiva Metoda deductiva presupune ca CAF este calculata ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile platibile. Se retine ca punct de pornire EBE la care se adauga toate veniturile succesibile de a fi incasate si se scad toate cheltuielile succesibile de a fi platite. CAF = EBE+alte venituri din exploatare alte chelt. din exploatare+venituri financiare-cheltuieli financiare+venituri din exploatare-chelt din exploatare-impozitul pe profit

23

Metoda aditiva are meritul de pune in evidenta elementele contabile care nu genereaza fluxuri monetare. In acestcaz CAF = rezultatul net al exercitiului+amortizari si provizioane-cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului-preluari asupra amortismentelor si provizioanelor-venituri din cesiunea elementelor de activ+valoarea net contabila a elementelor de active cedate. Veniturile exceptioanale sunt fara venituri din cesiunea elementelor de activ, fara cota parti din subventii si fara reluari asupra provizioanelor exceptionale . Cheltuielile exceptionale sunt fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate si fara amortizari si provizioane exceptionale calculate Veniturile financiare =mai putin provizioanele Cheltuieli financiare=mai putin provizioanele Pe baza contului de profit si pierdere a unei intreprinderi (structura simplificata) se prezinta asfel: cheltuieliCumparari de mat prime Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0 Lucrari servicii executate de terti Chelt. cu personalul Impozite taxe si varsaminte asimilate Chelt.cu amortizarile Alte chelt.de exploatareTOTAL CHELT.DE EXPLOATARE Dobanzi si chelt. asimilate Chelt .din dif de curs valutar Chelt .privind amortizarile si provizioanele TOTAL CHELT.FINANCIARE Chelt.exceptionale privind operatiunile de gestiune Chelt.cu amotizari si provizioane Valoarea net contab.a elementelor de activ cedate TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE IMPOZIT PE PROFIT TOTAL CHELTUIELI REZULTATUL EXERCITIULUI

suma13893000 -270000 1675640 7400000 676360 1133000 2194224529942 800000 2180 13000 815180 25618 70000 345000 440618 516945 26302685 965155

venituriProductia vanduta Productia stocata Productia imobilizata Subventii de exploatare Alte venituri din exploatare Venituri din provizionare

Suma26624600 180000 5400 15000 14560 0

VENITURI DE EXPLOATARE Venituri din dobanzi Venituri din provizioane VENITURI FINANCIARE Venituri exceptionale Venituri din cesiunea elementelor din activ Venituri din provizioane VENITURI EXCEPTIONALE TOTAL VENITURI

26839560 17261 2500 19761 38519 340000 30000 408519 27267840

Sa se calculeze: rezultatul exploatarii ,financiar si exceptional,intocmiti tabelul SIG si determinati CAF prin cele 2 metode studiate. Rezultatul exploatarii= 26839560-24529942=2309618 Rezultatul financiar=19761-815180=-795419 Rezultatul exploatarii=408519-440618=-32099TABELUL SIG

productia vanduta (cifra de afaceri + productia stocata +productia imobilizata = Productia exercitiului -consumul materii prime -variataia stocurilor -lucrari si servicii executate de terti consum cheltuieli terti24

26624600 180000 5400 26810000 13893000 -270000 1675640 15298640

1= VALOAREA ADAUGATA (VA) 11511360 +subventii de exploatare 15000 -impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 -cheltuieli cu personalul 7400000 2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) 3450000 + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri 14560 -amortizari si provizioane calculate 1133000 - alte cheltuieli 21942000 3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere)2309618 +venituri financiare 19761 -cheltuieli financiare 815180 4=REZULTATUL CURENT (RC) 1514199 -chelt. financiare 440618 +venituri exceptionale 408519 -impozit pe profit 516945 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 965155

CAF=3450000+14560-21942+17261-802180+38519-25618-516945=2153655 CAF=965166+1133000+13000+70000-340000+345000-2500-30000=2153655 PRAGUL DE RENTABILITATE Analiza pe baza soldulrilor intermediare de gestiune nu este singura posibilitate de apreciere a performantelor intreprinderi. Exista de asemenea un model de analiza fundamentat pe structura cheltuielilor ( variabile si fixe) in raport cu cifra de afaceri. Intreprinderile sunt fie intreprinderi careproduc un singur produs =intrep. Monoproductive=,fie intreprinderi care produc mai multe produse=intrep. Multiproduse=Chelt.totala CA Chelt.variabile Chelt.fixe Productia Punctul critic

Indiferent de natura intreprinderii pragul de rentabilitate (punctul mort sau critic) reprezinta nivelul de activitate (CA) care absoarbe in totalitate cheltuielile de exploatare ( chelt.=venituri) a unei perioade iar profitul este nul. Deci pragul de rentabilitate evidentieaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze intreprinderea pentru a nu lucra in pierdere, depasind acest nivel intrep. incepe sa lucreze in profit. Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa relatiile de calcul: a) pentru intreprinderile monoproductive pragul de rentabilitate este egal Prent= F P-V F= cheltuiala fixa totala V= cheltuiala variabile unitara25

P= pret unitar Problema Sa se calculeze Prent a unei intreprinderi monoproductive cunoscandu-se urmatoarele informatii F= 54 000000 P=6000 V=2400 Prent= 54000000 =15000 6000-2400 aceea productie in bucati care trebuie sa se realizeze pentru a obtine un profit nul . in consecinta intreprinderea trebuie sa produca 15000 buc b) In cazul intreprinderilor multiproductive formula de calcul al pragului de rentabilitate este: Prent = F sau Prent = F 1- CV CMV% CA F= chelt. fixe CV= chelt.variabile totale CA= cifra de afaceri CMV= marja cheltuielior variabile% 1-CV/CA= marja chelt. variabile Problema O intreprindere la sfarsitul anului prezinta urmatoarele informatii: CA=10000 CV=75000 F=10000 Sa se calculeze CA pe care trebuie sa o realizeze o intreprindere pentru a nu lucra in pierdere si a nu avea castig ( profit nul) Prent= 10000 = 10000 = 10000= 40000 1-75000 1-0,75 0,25 10000 Prent = 10000 = 40000 25% In situatia in care se previzioneaza un profit in ambele cazuri (a,b) profitul previzionat profitul previzionat se adauga la cheltuiala fixa. a) daca chelt fixa in cazul a si a profitului pe care vrem sa-l obtinem este de 10000000 atunci Prent= F+10.000.000 adica Prent= 54000000+10000000 = 64000000 = 17.777,77 P-V 3600 3600 Pentru a obtine un profit de 10000000 trebuie sa se produca 17.777,77 buc. b) sa se calculeze CA in situatia in care profitul previzionat este de 10000 Prent= 10000+10000 = 20000 = 80000 0,25 0,25 In procesul decizional prezinta interes deosebit pragul de rentabilitate in zile. Avand semnifacatia datei calendaristice la care pragul de rentabilitate este atins. Prent zi= CA la pragul de rentabilitate x 360 zile = 80000 x 360 =288 zile CA realizata 10000026

Obtine profitul de 10000 um in 288 zile Problema O societate comerciala a realizat o cifra de afaceri 2000 lei inregistrand CV=1600 lei si CF= 100 lei. Se cere; (a) care va fi CA pentru care profitul este nul (b) rezultatul la o crestere a cifrei de afaceri cu 10% (c) care va fi CA necesara pentru a obtine un rezultat de 350000 lei (d) care va fi CA pentru a mentine rezultatul initial in conditiile cresterii chet. Fixe cu 50000 lei. Explicatii Valori % a b c D CA 2000 500 2200 2250 CV 1600 0,8 400 1760 1800 1800 MCV 400 0,2 100 440 450 450 CF 100 100 100 100 150 Rezultatul net 350 340 DIAGNOSTICUL FINANCIAR PRIN SISTEMUL DE RATE IS EVALUAREA RISCULUI DE FALIMENT

SISTEMUL DE RATE Cunoasterea gradului de independenta economica si financiara, detectarea la momentul oportun a diferitelor cauze care genereaza schimbari nedorite in activitatea intreprinderii presupun diagnosticarea financiara printr-un sistem de rate de eficienta. Ratele se stabilesc sub forma unor rapoarte semnificative intre doua elemente comparabile, si in general, legate intre elr printr-o relatie cauza-efect. Forma de exprimare a ratelor este variata, principalele modalitati fiind exprimarea printr-un coeficient ( un numar), printr-un procent sau printr-un numar de zile ( durata). Matematic, exista posibilitatea formarii unui numar mare de rate ca efect al diferitelor combinatii intre posturile din bilant sau informatiilor continute in situatii de sinteza. Selectia ratelor trebuie facuta in functie de pozitia pe care se plaseaza analistul, cat si de problemele ce urmeaza sa fie rezolvate. In fond, metoda ratelor este o tehnica de analiza folosita, atat de analistii financiari din intreprindere, cat si de organele bancare si cele de studii financiare. Astfel analistul va trebui sa procedeze cu multa atentie la alegerea si interpretarea ratelor care compun bateria apta de a aprecia gestiunea unei intreprinderi si starea de sanatate financiara a acesteia. De aceea, utilizarea ratelor in analiza financiara presupune selectia acelor rate semnificative, independente si omogene. Valorile raportate trebuie sa fie comparabile intre ele sub aspectul continutului si al prezentarii monetare, stiut fiind faptul ca succesul analizei prin rate este asigurat in conditiile in care ratele calculate pe mai multe exercitii succesive sunt comparabile. Principalele obiective in cadrul analizei pe baza ratelor constau in studierea succesiva a cel putin trei dimensiuni financiare ale intreprinderii: rentabilitatea, lichiditatea, structura financiara. Ratele posibil de determinat fiind numeroase, iar gruparea lor omogena si riguroasa fiind greu de realizat, se vor prezenta cele mai semnificative rate circumscrise celor trei dimensiuni financiare si grupate pe urmatoarele coordonate: Rate de rentabilitate Rate de structura a capitalurilor Rate privind rotatia capitalurilor Pentru efectuarea diagnosticului financiar se face apel la datele contabile din bilant si din contul de profit si pierdere,cat si la informatiile continute in bilantul financiar si bilantul functional. RATELE DE RENTBILITATE27

Ratele de rentabilitate evidententiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderilor, permitind compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. In general, ratele de rentabilitate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute ( diferite marje de acumulare) si eforturile depuse pentru obtinerea lor ( activ total, capital investit, capital economic etc). Ratele de rentabilitate masoara rezultatele obtinute in raport cu activitatea intreprinderii (rentabilitate comerciala) si a mijloacelor economice ( rentabilitatea economica) sau financiare(rentabilitate financiara) asa cum reiese din figura. Diferite niveluri ale rezultatelor Marja comerciala Rezultatul exploatarii Valoarea adaugata Rezultatul net Excedentul brut de exploatare Rezultatul distribuit Degajate de. Activitate Mijloace Economice Financiare Cifra de afaceri (fara TVA) Imobilizari brute Capital social Valoarea adaugata Imobilizari nete Capitaluri proprii NFRE Resurse durabile Capital economic Pasiv total Capital investit Activ total Rezultatele degajate de activitatea intreprinderii si de mijloacele economice sau financiare. Din cele prezentate, rezulta ca rentabilitatea intreprinderii va fi analizata prin cele trei categorii de rate: Rate de rentabilitate comerciala Rate de rentabilitate economica Rate de rentabilitate financiara A. Ratele de rentabilitate comerciala Ratele marjelor beneficiare sau ratele de rentabilitate comerciala aprecieaza randamentul diferitelor stadii ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatului, fiind determinate ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata. Exista urmatoarele categorii de rate: Rata marjei comerciale, utilizata in deosebi de intreprinderile cu activitate comerciala. Rata marjei comerciale = marja comercial Vanzari marfuri Aceasta rata pune in evidenta strategia coomerciala a intreprinderii analizate. Astfel, o marja comerciala redusa (insuficienta) implica cheltuieli generale riguroase si deci recurgerea la forme de distribuire a marfurilor care permit reducerea costurilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor de transport, stocaj, etc. din contra, marja comerciala ridicata (importanta) reclama cheltuieli generale sporite si deci servicii mai bune catre clienti. De asemenea , rata marjei comerciale, aprecieaza influenta constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare. Astfel, cresterea ratei insotita de o diminuare a vanzarilor (CA) semnifica faptul ca intreprinderea incearca sa-si mentina marjele promavand o politica de preturi inalte. Dimpotriva, o rata a marjei comerciale in scadere insotita de o crestere puternica a vanzarilor evidentieaza faptul ca intreprinderea prefera reducerea preturilor de vanzare in scopul cuceririi unui nou segment. In fine, cazul in care cresterea ratei marjei comerciale este insotita de o crestere a cifrei de afaceri releva o situatie favorabila pentru intreprindere, respectiv punerea in vanzare de produse cu performante superioare sau ocuparea pe piata a unei pozitii concvurentiale forte.28

Rata marjei brute de exploatare, sau rata EBE,masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale. Rata EBE =excedent brut de exploatare Cifra de afaceri Aceasta rata indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit. Valoarea ridicata a ratei EBE reflecta posibilitatea financiara a reinoirii rapida a echipamntelor intreprinderii. O ameliorare a ratei EBE exprima o crestere a productivitatii , in masura in care rata nu este simpla consecinta a cresterii ratei marjei comerciale, iar scaderea ei, in raport cu o rata a marjei comerciale stabila, dovedeste o impovarare la costurile exploatarii. Rata marjei nete exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de a realiza concurenta. Rata marjei nete = rezultatul net al exercitiului Cifra de afaceri Aceasta rata prezinta facilitati de calcul, deoarece nu presupune o pregatire prealabila a datelor, fiind recomandata in analizele financiare vizand perioade scurte dar si intreprinderi mici. Aceasta recomandare este justificata de faptul rezultatul net nu exprima in exclusivitate un rezultat al activitatii de exploatare ci el poate fi generat de rezultatul unor operatii de dezinvestire sau al unor plasamente financiare. De aceea, pentru perioade mai lungi si in special in marile intreprinderi, evaluarea activitatii de exploatare este bine facuta cu ajutorul ratei privind rentabilitatea exploatarii. Rata marjei nete de exploatare sau rata privind rentabilitatea exploatarii pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ si comercial. Rata marjei nete de exploatare = rezultatl exploatarii Cifra de afaceri Rezultatul exploatarii prezinta avantajul de a fi influentat de amortismente si provizioane, devenind un rezultat net al exploatarii. Rata marjei brute de autofinantare masoara surplusul de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai. Rara marjei brute de autofinantare = capacitatea de autofinantare Cifra de afaceri Rata marjei asupra valorii adaugate masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare ( consumuri si cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogatie creata ( daca se exprima procentual) Rata marjei asupra valorii adaugate = excedent brut de exploatare Valoarea adaugata

B. Ratele de rentabilitate economica Rata rentabilitatii economice are o acceptiune mai larga, vizand, in esenta, eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii. Ea se exprima prin raportul: Re = rezultatul economic Activ total (sau o parte din activ total )

Rezultatul economic, excluzand elementele financiare si exceptionale, favorizeaza comparatiile intreprinderilor apartinand aceluias sector de activitate. In exprimarea rentabilitatii economice, la numaratorul fractiei se po9ate utiliza fie rezultatul exploatarii, fie excedentul brut de exploatare, iar la numitor activul total sau o parte a cestuia. Activul total sau capitalul angajat, cuprinde capitalul economic, imobilizarile in afara exploatarii si financiare, nevoia de fond de29

rulment in afara exploatarii si disponibilitati banesti , in timp ce capitalul investit, parte a activului economic, cuprinde doar capitalul economic si imobilizarile in afara exploatarii. Capitalul economic alocat exploatarii nu tine cont decat de imobilizarile utilizate de intreprindere pentru activitatea sa de exploatare si de cresterea nevoii de rulment pentru exploatare.Re= rezultatul economic = rezultatul economic Imobilizari beute+NFRglobal+disponibilitati activ economic

Daca rezultatul economic explrima rezultatul exploatarii inaintea cheltuielilor cu dobanzile si impozitul pe profit, relatia de calcul va fi:Rae = rezultatul exploatarii inaintea deducerii chelt.cu dobanzi si imp. pe profit Capitalul angajat

In care: rezultatul exploatarii inaintea deducerii cheltuielilor cu dobanzile si a impozitului pe profit = rezultatul curent inaintea impozitarii+dobanzile si cheltuielile asimilate Rata rentabilitatii economice astfel calculata, devine o rata a rentabilitatii activului economic (Rae). Daca rezultatul economic este excedentul brut de exploatare, atunci raportul exprima rentabilitatea activului economic brut (Raeb) Raeb= Excedent brut de exploatare Activ economic brut (Capital Angajat) In teoria financiara din tarile occidentale, problema alegerii numitorului, intre activ total sau capital economic, este foarte dezbatuta de autori, in generaL, optande-se pentru exprimarea rentabilitatii economice in functie de capitalul economic. In functie de marjele de acumulare utilizate, rentabilitatea capitalurilor economice angajate in exploatare poate fi exprimata sub doua forme: Re1= Excedent brut de exploatare Capital economic Re2=Rezultatul expoatarii Capital economic Capitalul economic poate fi brut, sau net dupa cum imobilizarile include sau nu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea acestora. De asemenea rezultatul generat de acest capital poate fi un rezultat brut sau net de exploatare. Pe baza rezultatului brut si net al exploatarii precum si capitalul economic brut sau net se determina doua rate de rentabilitate economica: rentabilitatea economica bruta si rentabilitatea economica neta conform relatiei: Re bruta = E.B.E Capital economic brut Re neta = Rezultatul exploatarii Capitalul economic net Rentabilitatea economica bruta, nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea este folosita frecvent in analize externe deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu, intre intreprinderi apartinand aceluias sector sau sectoare diferite de activitate, indiferent de marimea lor sau forma de proprietate. Rata rentabilitatii economice brute masoara aptitudinea capitalului economic de a asigura reinoirea si remunerarea sa, reinoire care ar trebui sa se realizeze intr-o periada cat mai scurta. In economiile occidentale se considera corespunzatoare o rentabilitate economica mai mare decat 25% ceea ce inseamna ca in maxim 4 ani intreprinderea isi poate reinnoi capitalurile angajate prin excedentul sau brut de exploatare. In conditiile economiei romanesti care inregistreaza durate medii de rotatie ale activelor economice mult mai mari de 4 ani, pragul minim al rentabilitatii economice va fi mult mai mic decat cel din economiile occidentale. Rentabilitatea economica trebuie sa depaseasca in mod necesar rata inflatiei pentru ca intreprinderea sa-si poata recupera integral eforturile depuse pentru desfasurarea activitatii mentinandu-si astfel activul sau economic. In conditii de inflatie rentabilitatea economica in termeni reali determinata dupa formula lui Fisher, reprezinta un procent mult mai mic comparativ cu rentabilitatea nominala. Pornind de la relatia:30

(1+Rn)= (1+Rr)(1+Ri) obtinem Rn=R1+Rr(1+Ri) De unde Rr= Rn-Ri 1+Ri pentru o inflatie controlata si normala ce nu depaseste 10% termenul (RrxRi) din dezvoltarea relatiei Rn inregistreaza valori foarte mici astfel incat poate fi neglijat, iar relatia Rr devine: Rn=Ri+Rr de unde Rr+Rn-Ri Astfel pentru o intreprindere occidentala o rata nominala a rentabilitatii economice de 25% in conditiile unei inflatii de 5% reprezinta in termeni reali un procent de numai 20% Rr=25%-5%=20% Aceasi rentabilitate economica reala poate fi realizata de intreprinderile romanesti in conditiile unei inflatii ce inregistreaza valori semnificative de 250% cu o rentabilitate nominala mult mai mare, respectiv Rn=320% Rr=3.2-2.5=0.2*100=20% 1+2.5 in termeni reali rata rentabilitatii economice are doua dimensiuni si anume: una pentru remunerarea capitalurilor investite cel putin la nivelul ratei minime de randament din economia nationala (rata medie a dobanzii), iar cealalta pentru remunerarea riscului economic si financiar pe care si l-au asumat posesorii capitalurilor puse la dispozitia intreprinderii. Daca rata rentabilitatii economice este mai mare decat rata medie a dobanzii la capitalurile imprumutate, actionarii vor beneficia de efectul de parghie financiara al indatorerii intreprinderii. Factorii determinanti ai rentabilitatii economice sunt pusi in evidenta prin descompunerea acesteia in doua rate explicative conform relatiei: Ebe = EBE* Cifra de afaceri Capitalul economic cifra de afaceri Capital economic Sau Re= rentabilitatea comerciala x productivitatea mijloacelor economice Nivelul marjei brute evidentieaza rezultatul activitatii de exploatare, inclusiv finalizarea ei prin conditiile de comercializare oglindite in cifra de afaceri, in timp ce rotatia capitalului economic, prin cifra de afaceri exprima gradul de intensitate al utilizarii resurselor financiare ale intreprinderii. Se observa ca rata rentabilitatii economice poate fi ameliorata fie prin cresterea marjei brute de acumulare, respectiv prin cresterea vanzarilor si reducerea cheltuielilor platibile, fie prin cresterea rotatirei capitalului economic prin cifra de afaceti, obiectiv realizabil in conditiile diminuarii investitiilor economice, prin potimizarea nivelului stocurilor, creditul-clienti, selectivitatea stricta a investitiilor fie prin ambele cai. Rata rentabilitatii economice exprima in fapt o anumita combinatie intre cei doi factori de influenta: unul cantitativ exprimand marja bruta de acumulare realizata asupra vanzarilor si deci politica de preturi practicata si altul calitativ exprimand gradul de intensitate a utilizarii capitalului economc, deci viteza de rotatie prin cifra de afaceri. De asemenea se po9ate observa ca aceeasi rentabilitate economica poate fi generata de doua strategii comerciale opuse: O politica de preturi inalte, deci cu o marja bruta ridicata, dar cu o rotatie lenta a capitalului economic si un volum al desfacerilor redus(in tarile occidentale aceasta strategie este caracteristica investitiilor din centrul orasului) O politica de preturi scazute deci o marja mai slaba dar cu o rotatie accelerata a capitalului economic si un volum al desfacerilor important. Exempul 1.31

Fie doua intreprinderi cu cifra de afaceri, rezultat economic si activ total, prezentate in tabel. Deacompuneti rentabilitatea economica in cele doua componente. Explicatii Intreprinderea A Intreprinderea B -cifra de afaceri (mii lei) 1000 1000 -rezultatul inaintea 100 50 deducerii chelt. cu dobanzile si impozitul pe 500 250 profit (mii lei) -activ economic (mii lei) Rata marjei brute (mii lei) 10% 5% Coeficient de rotatie al 2 rotatii 4 rotatii capitalului economic Rentabilitatea activului 20% 20% economic Se constata ca intreprinderea B, dispunand de un activ economic si un rezultat de numai 50% fata de intreprinderea A, realizeaza aceasi rentabilitate economica datorita vitezei de rotatie accelerata. Dar rentabilitatea economica poate fi pusa in corelatie directa si cu rentabilitatea factorului munca oferita de rata marjei adupra valorii adaugate cu productivitatea activelor fixe si cu structura investitiei. EBE = EBE x Capital ec. valoare adaugata valoarea adaugata imobilizari x imobilizari capital economic

Drept urmare rata rentabilitati economice poate fi majotata fie prin cresterea marjei asipra valorii adaugate fie prin cresterea productivitatii activelor fixe sau prin cresterea gradului de imobilizari al capitalului economic fie actionand simultan asupra celor trei factori.

B.Ratele de rentabilitate financiara Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea ntreprinderilor de a dagaja profit net prin capitalurile proprii angajate n activitatea sa. Rentabilitatea financiara reflecta scopul final , al acionarilor unei ntreprinderi, exprimat prin rata de remunerare a investiiei de capital facuta de acetia n procurarea aciunilor ei, sau a reinvestirii totale/pariale a profiturilor ce le revin de drept. De aceea, la numitorul raportului vor figura capitalurile proprii, sau media acestora n masura n care n cursul exerciiului au avut loc modificari sensibile ale capitalului propriu prin aporturi noi n numerar. La numarator figureaza, de obicei, rezultatul net (profitui net) sau rezultatul curent nainte de impozitare, care prezinta, n raport de profitui net, avantajul de a fi mai apropiat de realitatea financiara ntrucat elimina incidenta activitaii excepionale. In funcie de indicatorii utilizai la numaratorul raportului, rentabilitatea financiara a unei societai pe aciuni poate fi exprimata astfel: 1 Rentabilitatea financiara neta= rez.net al exercitiului/capitalurile proprii 2 Rentabilitatea financiara= Rezultatul curent inainte de profit inainte de impozit/capitaluri proprii Desi foarte utilizata n analiza financiara, aceasta rata trebuie sa tina cont de metodologia determinarii profitului net, respectiv de regimul de calcul al amortizarilor i provizioanelor, al cheltuielilor deductibile i nedeductibile avute n vedere la determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit

32

Rentabilitatea financiara remunereaza acionarii, fie prin acordare de dividende, fie sub forma afectarii (majorarii) rezervelor care, in fapt, reprezinta o cretere a averii proprietarilor, prin ncorporarea lor n capital, i deci o cretere a valorii intrinsece a aciunii. Acionarii majoritari facand adesea un plasament pe termen lung, nu solicita o rentabilitate imediata pe aciune i deci un dividend important, fiind preocupati, n special, de un rezultat satisfacator chiar daca acesta este conservat de ntreprindere, ntrucat va genera o cretere a valorii aciunilor. De aceea, ei sunt interesai de cunoasterea rentabilitatii capitalurilor proprii, rentabilitate determinata prin raportul: Profit net al exerciiului/Capitaluri proprii. Pentru aceasta categorie de acionari, aprecierea rentabilitatii nete pe aciune, sau a profitului pe aciune, ca expresie directa a profitabilitaii ntreprinderii, poate fi realizata cu ajutorul raportului:

Profitul pe actiune= profitul net al exercitiului Numarul de actiuni emise Aceasta rata, determinata pentru fiecare societate pe aciuni, nu ofera posibilitatea comparaiilor ntre acestea, datorita dificultatilor de interpretare ale diferenelor observate de la o societate la alta. Astfel, doua firme de aceeai talie cu capitaluri proprii si profit net de aceeasi marime, deci cu rentabilitai ale capitalurilor proprii egale, pot avea profituri pe aciune diferite n funcie de numarul aciunilor emise. Acionarul minoritar este de obicei preocupat de o rentabilitate pe termen scurt i deci, de un dividend imediat. Aprecierea dividendului pe actiune se face prin raportul: Divident pe actiune= Dividende Nr. de actiuni emise Ultimele doua rate exprima un venit sub forma profitului sau dividendului pe aciune. Acest venit poate fi, de asemenea, apreciat n funcie de capitalurile investite. In situaia n care capitalurile investite includ alaturi de capitalurile proprii i mprumuturi pe termen lung i mediu, se poate calcula i rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente:Rentabilitatea financiara=Profitul net al exerciiului+Dobanzi aferente imprumuturilor a capitalurilor permanente Capitaluri proprii + Imprumuturi pe termen lung i mediu

Rentabilitatea astfel exprimata remunereaza capitalurile proprii prin acordarea dividendelor, avand i o dimensiune pentru remunerarea mprumuturilor prin plata dobanzilor. Rentabilitatea financiara este deci influenata de sursa de provenienta a capitalurilor investite fiind de aceea sensibila la structura financiara a ntreprinderii, respectiv la situaia ndatorarii acesteia. In general, cand nu se precizeaza capitalurile n raport cu care se calculeaza rentabilitatea financiara, este vorba de rentabilitatea capitalurilor proprii. Pentru societatile cotate la bursa, din economiile occidentale, rentabilitatea financiara este apreciata cu ajutorul unor rate determinate pe baza unor marimi contabile i bursiere. Inlocuind noiunea de capitaluri proprii cu aceea de valoare bursiera, se pot formula urmatoarele doua rate: rata capitalizarii profiturilor i randamentul dividendelor. a) Imaginea bursiera a unei societai este reflectata prin rata capitalizarii profiturilor exprimata n doua feluri.Rata capitalizarii profiturilor = profitul net pe actiune sau profitul net al exercitiului Cursul bursier al actiunii capitalizarea bursiera

Capitalizarea bursiera este calculate la sfarsitul exerciiului contabil conform relaiei: Capitalizarea bursiera= Ultimul curs bursier la ncheierea exerciiului x Numarul de actiuni Importana acestei rate, pentru analistii bursieri, este limitata, sub aspectul diagnosticului financiar, deoarece cursul unei aciuni depinde de numerosi factori (suma distribuita, ponderea acesteia n totalul rezultatului net, etc.), i nu exclusiv de sanatatea financiara a tntreprinderii.33

Astfel, doua ntreprinderi aparinand aceluiasi sector, i realizand acelasi profit global pot nregistra rate de capitalizare diferite. Sub acest aspect rata capitalizarii profiturilor are mai putin caracterul unei rate de rentabilitate, devenind n principal o masura a imaginii bursiere a ntreprinderilor cotate. Inversul acesteia reprezinta coeficientul de capitalizare bursiera (PER = price earning ratio). PER= Cursul buisier al actunii sau PER = Capitalizarea bursiera Profitul net pe aciune Profitui net al exercitiului PER aratand de cate ori investitorii sunt dispusi sa plateasca profitul firmei, este numit i "multiplu cursprofit". In general, valorile coeficientului sunt cuprinse ntre 8 i 12. Apreciind perspectivelele beneficiare ale ntreprinderilor cotate, un coeficient mai mic decat 8 corespunde unor valori slabe (slab cotate) n timp ce un PER mai mare decat 12 semnifica valori n crestere. Daca multiplul curs-profit este ridicat, piaa financiara formuleaza anticipaii favorabile asupra rezultatelor viitoare ale ntreprinderii i este deci dispusa sa achite imediat un pre mare n raport cu nivelul profiturilor actuale. Variaia coeficientului de capitalizare bursiera reda o buna evaluare asupra riscurilor ntreprinderii determinate de ndatorare, de riscul economic al ramurii din care face parte ntreprinderea analizata i de variabilitatea profiturilor viitoare. b) Randamentul efectiv al dividendelor primite de actionari poate fi exprimat cu ajutorul rapoartelor:Rata randamentului dividendelor = Dividend pe actiun e sau Cursul bursier al aciunii Dividende totale Capitalizarea bursiera

Aceasta rata intereseaza n special acionarii minoritari, depinzand la fel de de situaia financiara a ntreprinderii, asemenea ratei de capitalizare a profitului. Pentru acionarul minoritar care asteapta un rezultat sub forma dividendelor i a plusvalorii de capital, rentabilitatea financiara poate fi exprimata i prin raportul: Rentabilitatea financiara = Dividend + (Pt-Po) Po n care: Po = preul de cumparare al aciunii (pre de origine); Pt = cursul aciunii la momentul t. Daca Pt > Po acionarul beneficiaza de o plusvaloare de capital egala cu diferena Pt-Po. n fapt, la numitor se gasete capitalul investit de acionar, iar la numarator remunerarea acestui capital. Ca i rentabilitatea economica, rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi descompusa pe componente astfel:Prcfitul net = Profit net x cifra de afaceri Capitaluri proprii cifra de afaceri capitaluri proprii sau Profit net =Profitnet x cifrade afaceri x Pasivtotal Capitaluri proprii cifra de afaceri Activtotal Capitaluri proprii

adica, Rentabilitatea financiara = Rentabilitatea economica x Rata globala de ndatorare. Drept urmare, rentabilitatea financiara avand originea in rentabilitatea economica, va fi determinate de aproximativ aceiai factori, respectiv: rata marjei nete de acumulare (factor cantitativ) care masoara profitabilitatea tntreprinderii, fiind indicator de politica industrial rotaia activului total prin cifra de afaceri (factor calitativ), indicator de politica comerciala; rata globala de indatorare (factor calitativ), reprezentand structura financiara i deci politica de finanare. Diferena ntre rentabilitatea economica i cea financiara se datoreaza politicii de finantare promovata de intreprindere. Astfel, la rentabilitai economice egale, rentabilitatea financiara va fi diferita, dupa cum intreprinderea se finaneaza prin fonduri proprii sau mprumutate. Aceasta diferente provine din dublul joc al cheltuielilor financiare i al impozitului pe profit. Pentru a evidenia aceste aspecte vom recurge la o alta descompunere a rentabilitaii financiare: Rezultatul net = Rezultatul exploatarii x Rezultatul net x Pasiv total Capitaluri propri activ total Rezultatul exploatarii Capitaluri propri34

deci, Rentabilitatea financiara = Rentabilitatea economica x Impactul ndatorarii Ultimii doi termeni grupai sub denumirea "impactul ndatorarii" reflecta influenza cheltuielilor financiare (nete) i respectiv coeficientulde idatorare (rata ndatorarii globale). Se observa, i n aceasta descompunere, dependenta rentabilitaii financiare de rentabilitatea economica i de ndatorare. Pornind de la influena ndatorarii ntreprinderii asupra rentabilitaii capitalurilor, proprii, se poate stabili un criteriu de optimizare a structurii capitalurilor, n vederea minimizarii costului de procurare al acestora, a creterii rentabilitaii financiare, cu evidenierea efectului ndatorarii. Acest efect multiplicator al ndatorarii constituie "efectul de levier", denumire ce provine de la faptul ca mprumuturile reprezinta o parghie financiara care influeneaza nivelul rentabilitaii capitalurilor proprii. Meninand descompunerea precedenta i integrand influena fiscalitaii asupra rezultatului vom obine forma cea mai frecventa de prezentare a rentabilitaii financiare funcie de rentabilitatea economica i de impactul ndatorarii.

35

Bilant Capitaluri proprii Rf Datorii Re Rd

Activ economic

Re - rentabilitate economica Rt - rentabilitate financiara Rd - rata medie de dobinda AE - activul economic CP - capitaluri proprii DAT - datorii totale RE - rezultatul exploatarii (neafectat de dobanzi) i - cota de impozit pe profit Pentru simplificare, se admite ipoteza potrivit careia , profitul net (PN) este determinat de rezultatul exploatarii, corectat cu dobanzile (Dob) la capitalurile mprumutate i cu impozitul pe profit: PN = (RE-Dob)(1-i) Din relaia de calcul a rentabilitaii economice, se obine rezultatul brut al exploatarii (RE) ca remunerare a ntregului activ economic Re= RE , de unde RE=Re xAE AE, Cum nsa activul economic este finantat integral din capitalurile proprii i cele mprumutate, RE se poate scrie: RE = Re (CP+DAT) Dobanda (Dob), ca remunerare a capitalurilor mprumutate la un nivel dat al ratei de dobanda, rezulta din relaia: Dob = DAT x Rd Rata rentabilitatii financiare, in aceste condifii devine:Rf=PN = (RE-Do) (1-I ) = RexAE-DATxRd (1-I)= Re(CP+DAT)-DATxRd (1-I) PC CP CP CP

de unde: RF=Re+(Re+Rd)DAT (1-I)CP

=> Rf = Re+ Efectul de levier al ndatorarii Efectul de levier al ndatorarii=(Re- Rd)DAT/CP In aceasta relate fundamentala, termenul (Re- Rd) este numit "levier", iar termenul DAT/CP "braul levierului" (anumiti autori atribuie adesea denumirea de levier, acestui coeficient de ndatorare, dar aceste nuane nu prezinta o importanta deosebita).36

Efectul generat de ndatorare antreneaza modificarea nivelului rentabilitatii capitalurilor proprii, n sensul cresterii sau scaderii sale, dupa cum rentabilitatea economica este superioara sau inferioara costului mediu al datoriilor. Acest efect va fi mai amplificat prin bratul levierului, cu cat ponderea ndatorarii n sursele de finanare va fi mai ridicata. Daca levierul (Re-Rd) este pozitiv, rentabilitatea financiara va fi cu atat mai mare cu cat ndatorarea va fi mai importanta (fiecare procent de cretere a ndatorarii va determina o cretere a rentabilitatii financiare egala cu diferenta dintre Re i Rd). ntreprinderea are n acest caz interesul sa se mprumute la maxim, pentru a beneficia de "efectul de levier" Daca levierul (Re-Rd) este negativ, creterea ndatorarii ntreprinderii are efect nefavorabil asupra rentabilitatii financiare, astfel ncat, cu fiecare procent de crestere a ndatorarii, rentabilitatea financiara se va diminua cu diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata medie a dobanzii. Indatorarea are, n acest caz, "efect de maciuca", determinand scaderea rentabilitatii capitalurilor proprii. In aceasta situate, ntreprinderea va trebui sa "munceasca pentru bancherii sai". Relatia fundamentala, prezentata anterior, evidentiaza i efectul fiscalitatii asupra rentabilitatii financiare. Astfel, daca ntreprinderea este profitabila, fiscalitatea (impozitul pe profit) atenueaza efectul de levier. Dimpotriva, daca ntreprinderea este deficitara, fiscalitatea nu influenteaza rentabilitatea financiara i formula devine (cu t=0): Rf = R e +(R e -Rd) DATCP

iar ndatorarea are o influena negativa asupra rentabilitatii capitalurilor proprii. Acest efect nefavorabil apare ntrucat rata dobanzii i menine, n principiu, nivelul contractual prestabiliat, n timp ce rata rentabilitatii economice nregistreaza niveluri scazute. n caz de dificultate, ntreprinderea ndatorata este expusa pierderilor severe, ca urmare a cheltuielilor financiare de plata. Se constata, n acest caz, ca riscul financiar este cu atat mai mare cu cat ntreprinderea este mai ndatorata. lnfluena structurii financiare a intreprinderii asupra rentabilitaii financiare este ilustrata prin exemplui 2 (s-a facut abstracie de impozitul pe profit pentru facilitarea calculelor); Exempful 2: Determinarea rentabilitatii financiare n absenta impozituiui pe profit mil lei Intreprindere Intreprinderea B aAActiv total Rezultatul naintea deducerii cheltuielilor cu dobanzile Rentabilitatea ec. Re=Rez. naintea deducerii chelt. cu dobanzile/Activ total Capitaluri proprii: CP Datorii: D Cheltuieli cu dobanzile: dxD (d=15%) Rezultatul dupa deducerea cheltuielilor cu dobanzile Rent, financiara R|=Rez. dupa chelt. cu dob./ Capitaluri proprii 1000 200 20% 1000 . 200 20% 1000 200 20% 500 500 . 75 125 25%

RfB = Re+(Re-d)D/CP = 20+(20-15)500/500 = 25%

Intreprinderea B apeland la mprumuturi n proporie de 50 %, pentru nevoile de finantare, a avut o rentabilitate financiara crescuta (25%), n raport cu ntreprinderea A (20%) care nu a recurs decat la capitaluri proprii. In lipsa datoriilor Re = Rf. Exemplui 3.37

Fie o activitate productiva necesitand un capital economic de 100 mil lei. Pentru procurarea resurselor financiare necesare, mai multe tipuri de structuri de finanare pot fi avute n vedere: Mecanismul efectului de levier mil lei Explicaii ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4Capitaluri proprii: CP Datorii: D Rata ndatorarii: D/CP 100 0 0 80 20 1/4 25% 60 40 2/3 66.6% 25 75 3 300%

Presupunem: d = 12%; t = 50% (cota de impozit pe profit s-a presupus 50% pentru a facilita calc.) Re = 16% in primul caz Re = 12% in al doilea caz Re = 10% n al treilea caz Vom retine n analiza rentabilitaii doar activitatea de producie a ntreprinderii, neglijand eventualele venituri financiare i venituri in afara exploatarii. A) Rentabilitatea economics (Re) este superioara ratei dobanzii (d). Re =16%; d=12% Re = Rezultatul naintea deducerii chelt. cu dobanzi i impozite/Capital angajat Mii lei Re>dCapitaluri proprii: CP Datorii: D D/CP 100 0 0 80 20 1/4 16 20*12% = 24 (162,4)*50%=6,8 16-2,4-6,8=6,8 60 40 2/3 25 75 3

Rez. expl. inaintea ch.cu dob. i imp. 16 Chelt. cu dobanzile (d xD) 0 Impozit pe profit 16*50% = 8 Rez. dupa deducerea impozit. si dob.: RM 16-8 = 8 Rentabiiitatea financial: R, = Rnet/CP

16 16 40*12%=4,8 75*12%=9 (16-4,8)*50%=5,6 (16-9)*50%=3,5

16-4,8-5,6=5,6

16-9-3,5=3,5

8/100*100=8%

6,8/80*100=8,5% 5,6/60*100=9,33% 3,5/25*100=14%

Se observa ca, n absenta ndatorarii, R f = R e calculata dupa deducerea impozitului pe profit. Daca, Re>d => Rf se mbunataete, pe masura ce indatorarea creste. Efectul de levier are rol pozitiv. B) Rentabilitatea economica (Re) este egala cu rata dobanzii (d). Re = 12%; d=12%

38

mil leiCapitaluri proprii: CP Datorii: D D/CP Rez. expl. naintea deducerii ch.cu dob. i imp (12%*100=12) Chelt. cu dobanzile (d xD) Impozit pe profit Rez. dupa deducerea impozit. ?i dob.: Rnet Rentabiiitatea financiara: R, = Pnet/CP 100 0 0 12 80 20 1/4 12 60 40 2/3 12 25 75 3 12

0 (20*12%)=2,4 (12*50%)= (12-2,4)*50%=4,8 6 (12-6)=6 (12-2,4-4,8)=4,8

(40*12%)=4,8 (75*12%)=9 (12-4,8)*50%=3,6 (12-9)*50%=1,5 (12-4,8-3,6)=3,6 (12-9-1,5)=1,5

6/100*100= 4,8/80*100=6%

3,6/60*100=6%

1,5/25*100=6%

6% Daca Re = d => efectul de levier dispare i Rt = Re dupa impozitare (Re = 12*50%=6%), indiferent care va fi gradul de ndatorare. Ex: R, = [12+(12-12)20/80](1-0.5) = 6% C) Rentabilitatea economics (Re) este inferioara ratei dobanzii (d). Re =10%d=12% Re d =12; D/CP = 40/60 = 2/3 mil lei Datorii 40 Capitaluri proprii 60 Resurse totale 100 16 4,8 5,6

Rez. expl. naintea ded. cu dob. i chelt. 6,4(16%*40) 9,6(16%*60) Cheltuieli cu 12%*40 = 4,8 imp. dobanzile Impozit pe profit (6,4-4,8)*50%=0,8 (9,6*50%)=4,8

39

Rez. dupa ded. chelt. dob: imp. i (Rnei) R,= Rne/CP

(6,4-4,8-0,8)=0,8

(9,6-4,8)=4,8

(16-4,8-5,6)=5,6

0,8/60*100=1,33% 4,8/60*100=8% 5,6/60*100=9,33%

Descompunerea rezultatului in funcfie de datorii i capitalurile proprii indica faptul ca datoriile adauga 1,33% la rentabilitatea financiara a capitalurilor proprii de 8%, facand sa creasca rentabilitatea capitalului investit la 9,33%.

40

B) Efectul de levier negativ (efectul de maciuca). Se reia ipoteza in care Re =10% < d =12% D/CP = 40/60 =2/3 mil lei Datorii 40 Capital uri proprii Resurse 60 totale 100

Rez. expl. tnaintea (12%*4) = 4,8 (46 10 4,8 (10ded. chelt. cu dob. ?i 4,8)*50%=-0,4 (6*50%)=3 (6-3)=3 4,8)*50%= imp. Cheltuieli cu (4-4,8+0,4)=-0,4 2,6 dobanzile Impozit pe (10-4,8profit Rez. dupa 2,6)=2,6 ded. Rnet/CP chelt. -0,4/60*100=-0,66% R, = imp. i 3/60*100=5% 2,6/60*100 dob: (Rnei) =4,33% Rentabilitatea financiara a capitalului investit (total) n exploatare de 4,33% se datoreaza Rf a capitalurilor proprii de 5%, diminuata de Rf a imprumuturilor cu 0,66%, ca urmare a efectului de levier nefavorabil (Re