Geografia Economica a Romaniei

5/17/2018 Geografia Economica a Romaniei

1/30

InduS/ria de extrac~ie i preluc,a,e a meta/e'o, 309

Bihor, Mati~a - judetul Prahova), din sisturile de grafit (Baia deFier - Judetul Gorj), preeum i din gabrourile eu titaniu i vana-diu (Ciungeni - Cazanesti, judetul Hunedoara).

Wolframul, unul dintre eele mai dure metale, este reeuperat Wolframdin minereurile complexe de la Baia Sprie si Cavnic: unele iviriapar in Muntii Bihorului si in Muntii Banatului.

Din structura minereurilor complexe de la Baita se extrage 8ismutbismutul, respectiv bismutina.Arseniu apare in natura, indeosebi sub forma cornbinatiilor. ArseniuCunoscute sunt zacarnintele de la Baia Sprie, Cavnie,Toroioaga, Burloaia (judetul Mararnures), Sacararnb (judetulHunedoara), Ziatna (judetul Alba), Moldova Noua (judetulCaras-Severin) etc.Seleniu ~i stibiu apar In cadrul unor sulfuri complexe in can- Seleniu:;ii stibiutitati mici doar in zona rniniera Baia Mare.

In repartitia geografica a industriei metalurgiei neferoase dinRomania au avut loc lnsemnate rnutatii in a doua [umatate asecolului nostru, in sensul extinderii sale teritoriale i aparitieide noi zone i centre de sxtractie i de prelucrare a aeestora.

Extinderea aeestei ramuri industriale a generat numeroaseprobleme legate de intensifiearea gradului de poluare a mediu-lui lnconjurator. Sunt cunoscute situatiile din zonele Baia Mare,Zlatna, Copsa Mica.


2/30

CAPITOLUL XVIGEOGRAFIA INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MA~tN'

16.1. Faza unui potentia' insuficient valorificatIndustria constructoare de rnasini se dezvolta relativ tarziu in

Romania ..La inceputul secolului al XIX-lea apar 0 serie de miciintreprinderi, ateliere cu actlvitatl prioritare de sustinere a Inde-letniciri lor agricole, a industriei extractive ~i a diferitelor practicidin domeniul industrtei usoare ~i alimentare. Se afirma dinaceasta perloada constructiile legate de santierele navale, deactivitatile portuare in general.

Dintre prirnele fabrici construite in tara noastra se pot rnenti-ona eele de unelte agricole de la Arad (1825), Rusca Montana(1834), cea de pluguri, sernanatori i treieratori de la lasi (1841)si cele cu profil asernanator de la Cluj (1840) ~i Oradea (1844).Mai tarziu se dezvolta santierele navale de la Galati (care aprodus 17 nave in anii 1839 - 1840) ~i Drobeta-Turnu Severin(1856). In a doua jurnatate a secolului al XIX-lea apar Tntreprin-deri relativ mari ca "Lemaintre" (1864), Uzinele "Wolf" (iB??)etc.

Productia nationala specifica unei faze me1?te~tlgare~ti erafaramitata intr-un mare nurnar de ateliere, multe mestesuqa-resti, dintre care 62 pentru reparatii mecanice, 28 lacatuserieusoara, 30 profilate pe productia de articole de menaj, 50 deturnatorf de piese din tonta, multe pentru tinichigerie ~i alte ar-ticole de uz casnic. In unele intreprinderi mal mari, cu un nurnarrelativ ridicat de muncitori (peste 500), ca "Malaxa" din Re!?ita,Uzina "Lemaitre", "Voina", "Vulcan", "Wolf", "Standard - Te-lefoane" din Bucuresti, "Astra" din Arad, "Astra" si IAR. Brasov,Toplet, incepuse fabricarea de locomotive cu aburi, vagoane,avioane, unelte si agregate simple, utilaje pentru morarit etc.

Repartizarea geografica viza 0 concentrare excesiva a in-dustriei constructiilor de masinl la Bucuresti (unde tunctionauaproape jurnatate din intreprinderi), la Brasov, Resita, Tirni-soara, Ploiesti, Arad, Sibiu. Intregi zone geografice precumMoldova, Dobrogea, Oltenia, Mararnures, Crisana - cu exceptiaunor ateliere de reparat material rulant (Nicolina - lasi, Pascani.Drobeta- Turnu Severin) sau a unor santiere de reparatii navale- nu dispuneau de niei 0 intreprindere mai lmoortanta.

Criteriile generale economice !ii politico-sociale de ampla-sare a obiectivelor acestei ramuri se refera indeosebi la apropi-erea de baza de materii prime si de consumatori, tncercanc de

icep uturi relativ tarzi I

Aaspandire geogra-fica i{legala


3/30

Geografia industriei constrl.lctoare de m8$ini 311

asemenea sa dea expresie potentialului teritoriului, resurselorde munca i nscesitatilor de dezvoltare ale judetelor, municipii-lor : ; ; 1 oraselor.

Industria prelucrarii metalelor se dezvolta indeosebi dupaeel de-al doilea razboi mondial, atingand In zilele noastre 0structura destul de complexa,In ansamblu (desi In perioada de dupa 1989 se succed mo- Grupare dupa profildificar! radicale) putem grupa acsasta industrie in urmatoarelesubramuri:

- rnasmi, utilaje i instalatii tehnologice pentru ramurile in-dustriei;

- rnasini-unelte, seule, dispozitive : ; ; i stante;- electronica, electrotehnica, optica .imecanica tina;- tractoare i rnasini agricole;- mijloace de transport;- constructii metalice i bunuri de consum metalice;- reparatii,

16.2. Repere semnificative in cadrul principalelor subramuri16.2.1. Maini, utilaje, agregate, instalatll tehnologice Iii piese de schimbAceasta subramura cuprinde: industria de utilaj energetiC,

industria de utila] minier, industria de utilaj petrolier, industria deutilaj tehnologic, utilaje pentru industria metalurgica, utilajepentru industria materialelor de constructii, utilaje pentru ex-ploatarea .i prelucrarea lemnului, utilaje sl piese de schimbpentru industria usoara, utilaje tehnologice pentru industria ali-rnentara,Industria de utilaj energetic este sectorul care realizeaza Utilaj energeticturbine cu abur pentru echiparea termocentralelor electrice siturbine hidraulice pentru echiparea hidrocentralelor. Este repre-zentata in principal prin uzinele construetoare de rnasini greledin Bucurestl (profllata pe turboagregate, echipamentetermoenergetice etc.) i din Resita (hidroagregate).

Industria de utilaj minier a test localizata, in principal, in fun- Utilaj minierctie de repartizarea geografica a intreprinderilor destinatare,respectiv fa: Baia Mare, Patrosani, Brad - Criscior, Motru,Tarqu Jiu, Rovinari - Balteni, Brasov, Bucurssti.

Industria de utila] petrolier este reprezentata in special de Utilaj petroliereentrul Ploiesti, urmat de Tarqoviste, Carnpina, Baicoi,Bucuresti.

Acest grup de unitati produc instalatil complete pentru fora-rea titeiului i gazetor naturale, sape cu role, instalatii tehnolo-


4/30

312 Romania - Geografis Umana i Economica

gice pentru raflnarii etc. Industria de utila] petrolier rornanescproduce 0 qarna larga de instalatii complexe de foraj care auatins adancirni mari (10000 rn), intreprinderile unora dintrecentrele industriale au contribuit la realizarea, in colaborare cu"Sidex" Galati, a primelor instalatii rornanesti pentru forajulsubmarin, amplasate in prezent pe platforma continentalsrornaneasca a Marii Negre.

Industria de utilaj tehnologic pentru chimie i petrochimie(inclusiv productia de piese de schimb) s-a dezvollat cu priori-tate in centre ale industriei chimice si petrochimice ca Bucu-resti, Ploiesti, Tarqoviste, Turnu Magurele, Ramnicu Valcea,Onesti, Navodari, Bacau, last, Buzau s.a.

Utilaje pentru industria metalurgica se realizeaza la Bucu-resti, Reita, Braila, Iasi s.a,

Productia de utilaje pentru industria materialelor de con-structii este localizata in centre industriale cum sunt: Bucuresti,Cluj-Napoca, Tirnisoara, Ptoiesti, lai etc.

Productia de utilaje pentru exploatarea i prelucrarea lem-nului i pentru industria celulozei i a hartiei este concentrataIn: Bucuresti, Cluj-Napoca, Miercurea-Ciuc, Sibiu, Suceava,lai, Piatra Neamt: majoritatea acestor uzine fiind amplasate inzone in care prelucrarea lemnului este mai dezvoltata,

Productia de utilaje i piese de schimb pentru ramurile in-dustriei usoare se realizeaza in centre ale industriei usoare:Bucuresf (ace de tricotat i accesorii metalice), Cluj-NapocaTargu Mures, Ploiesti, Satu Mare, Oradea, Botosani. Galati etc.La Cugir se realizeaza masini de cusut de tip industrial l?ide uzcasnic.

Productia de utilaje tehnologice pentru industria alimentarasa reallzeaza In centre precum Galati (unelte de pescuit), Sibiu,Bucuresti, Bacau (utilaje pentru industria de paniticatie) etc.

Utilaj tennoloqlc pen-tru chimie I petro-chimie

Utilaje pentru indus-tria metalurgicaUti laje pentru indus-tria materialelor deconstructiiUti laje pentru exploa-tarea i prelucrarealemnulul

Utllaje i piese deschimb pentru indus-tria usoara

Utilaje tehnologicepentru industria ali-rnentara

16.2.2. Industria de ma~ini~unelte, scule, dispozitive ~i stanteEste subramura care astoura tehnica necesara pentru echi-

parea uzinelor constructoare de maslni, reprezentata printr-oserie de unitati specializate cum sunt: tntreprindeti de strunguri(Bucuresti, Roman), fabrici de mesini-unette (Bucuresti, Brasov,Tarqu Jiu, Roman), intreprinderi de srmetiui, suruburi i alteorgane de asamb/are (Cluj-Napoca, Brasov, Botosani, Medias).

StrunguriM3ini-unelteArmaturi i organe deasamblare


5/30

OeograJia industriei constructoere dema!jini 313

w> II: '" ,~-0 'NU - I - 00.0 .2 '":~ '" ~ I>o: ~ .S ! .JI.~01-- c 0:; az " 0 t > -(/)Z w " "C>Z(i), c ' 2. ~ ~ '" t t3 l; 1" w! Ood; w :~~....I o~I wO:2 " , ' ": : r : ' ~


6/30

314 Romania - Geografie Umana !ii Economica

16.2.3. Industria electronlca, electrotehnica, optica ~i mecanica tinaReprezentata in trecut prin cateva intreprinderi dintre care

cea mal Insernnata era fabrica "Standard-telefoane", astazi cu-prinde mai multe subramuri.

Industria electronica !,?ia tehnicii de calcul este localizata inprincipal la Bucuresti (cinescoape, piese radio :;;;isemiconduc-toare, elemente de automatizare, calculatoare electronice), lasi(aparate de radio, casetofoane, magnetofoane, instalatii de te-leviziune industriala), Cluj Napoca (electronica industriala, apa-ratura electronics rnedicala), Tirnisoara (componente pentrucalculatoare electronice).

Industria de masini, utilaje oiaparataje electrotehnice pro-duce generatoare !?i motoare electrice, aparataje electrice, pilesi baterii galvanice, becuri, cabluri !?i conductori electrici esteprezenta in centre precum Bucuresti (generatoare electrice,motoare electrice, centrale telefonice automate, telefoane,mijloace de automatizare pentru calla ferate ;;i telecornunicatii,cabluri ;;i conductori electrici lzolati, tuburi fluorescente),Craiova (generatoare elect rice, motoare electrice), Res ita(generatoare electrice), Tirnisoara (transformatori electrici,aparataje electrice, pile si baterii galvanice, surse de luminaspeciale), Botosani (izolatori din sticla), Sf. ~ Gheorghe(aparataje electrice de bord pentru tractoare) etc.

Industria de optica ;; i rnecanica fina este prezenta la Sinaia(pompe de injectie !?i injectoare pentru motoare Diesel), Brasov(micrometre, sublere, voltmetre, ampermetre, contoare pentrugaze, apometre s.a.), Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Tirnisoara,Bacau, Drobeta-Turnu Severin, Arad.

Industria de produse electrice de uz casnic (aparate deradio, televizoare, rnasini electrice de spalat rufe, frigidere,aspiratoare, ma:;;;inide calcat) are ca prineipale centre: Bucu-resti, lasi, Tirnisoara, Tarqu Mures, Cugir, Curtea de Arge;;.

Industria electronlca~i a tehnicii de calcul

Industria de masinl,utilaje i aparatajeelectrotehnice

Industria de optica ~imecanica fina

Industria de produseelectrice de uz casnic

16.2.4. Industria de tractoare, utilaje :i mastnl agricoleProductia de tractoare, utilaje ;;i masini agricole se reali-

zeaza la intreprinderile din Bucuresti (combine pentru recoltatcereale), Brasov (tractoare), Craiova (utilaje !?i piese deschimb), Miercurea Ciuc, Botosani etc. care pe langa piese deschimb produc ~i pluguri, sernanatori, cultivatoare selectoare,incubatoare, mstalatii de uscat furaje verzi etc.


7/30

Geografia industriei oonstructosre de ma!?ini

16.2.5. Industria mijloacelor de transport

315

Pentru transporturile feroviare a fost orqanizata productia delocomotive Diesel hidraulice, Diesel electrice la Bucuresti.

Intreprinderea de vagoane Arad produce vagoane decalatori, vagoane de marfa specializate (frigorifice, pentrutransportul minereurilor :? i agregatelor de cariera i balastieracu autodescarcare) i vagoane pentru metroul bucurestean,Subansambluri, piese de schimb pentru locomotive i vagoanese prcduc la intreprinderea de osii i boghiuri de la Bats.

La productla de locomotive ~i vagoane coopereaza, cu dife-rite piese i subansambluri, 0 serie de unitati din Re~ita (rno-toare Diesel), Sibiu (elemente de suspensie), Brasov, Cluj-Na-poca, Tirnisoara s.a.

Constructia de autocamioane se reahzeaza la "Roman"Brasov, specializarea acestora tacandu-se in colaborare cu"Romprim" Bucuresti (autogunoiere, autospeciale LEA),"Automecanica" Medias.

Constructia de autobuze, microbuze i troleibuze se reali-zeaza la "Rocar" Bucuresti in colaborare cu alte firme strains.

Productia de autoturisme este realizata la "Aro" Carnpulunq- unde sa produc autoturisme de teren, "Automobile" Pitesti -Colibasi pentru autoturisme de eras "Dacia-Renault" i "Rodae"Craiova care in prezent lucreaza in colaborare cu firma sud-coreeana "Daewoo" (unitatea a fast realizata initial cu firmafranceza "Citroen", producand pana in anul 1994 autoturismede mic litra] "Oltcit" !?i"Oltena").

Industria constructiilor navale este reprezentata prinsantiarele navale, ca de exemplu cele de la Constanta(realizeaza mineraliere de 55 000 tdw, 65 000 tdw, 165 000 tdw!?i tancuri petroliere de 150 000 tdw), Mangalia (mineraliere de55 000 tdw.), Galati (mineralierele de 12 500 - 55 000 si 65 000tdw), Braila (cargouri de 7 SOD tdw, impingatoare, remorchere).Drobeta-Turnu Severin, Tulcea.

Industria aeronautica rornaneasca cu vechi traditii atat laBucuresti, cal mai alesla uzina IAR Brasov, a produs inca dinperioada dintre eele doua razboaie mondiale peste 30 tipuri deavioane.

Dupa eel de-al doilea razbo: mondial, pana in anul 1975, in-dustria aeronautica romans a produs numai avioane utili tare(sanitare i pentru aqricultura) si avioane de scoala i antrena-ment rnultltunctionata, productia fiind concentrata la Bucuresti -Baneasa, Brasov i Reghin (planoare).I n prezent industria aeronautica este amplasata la Bucuresti,

Mijloace feroviare- locomotive- vagoane

Mijloace de transportrutier- autecarmoane

- autobuze,microbuze, troleibuze- autoturisme

Constructii navale

Industria aeronautics


8/30

316 Romimia - Geografie Umana i Economica

Brasov, Craiova i Bacau i realizeaza diferite tipuri de pla-noare de inalta pertorrnanta, motoplanoare, avioane usoars descoala sau utilitare, elicoptere i aeronave.

16_3. Alte ramuri ale industriei constructoare de maslniIndustria constructiilor metalice s-a dezvoltat i diversificat censnuetn metalice

corespunzator atat cerintelor sectorului de constructii, cat si aunor ramuri ale industriei sau a cerintelor populatiei,

Productia bunurilor metalice de uz qospodaresc cuprinde: Bunuri metalice de uzfrigidere produse la Gaie!?ti, vase emailate fabricate la Medias, gospodarescSiqhisoara i Focsani, sobe si masini de gatit $i lncalzit cucombustibil gazos, lichid $i solid produse la Satu Mare, TarquMures s.a.


9/30

CAPITOLUL XVIIGEOGRAFIA INDUSTRIEI CHIMICE

17.1. 8aza de materii prime excedentareRomania a dispus si dispune de 0 varietate de resurse ne-

cesare dezvoltarii industriei chimice.Industria chlmica valorifica insa insuficient resursele de

materii prime existente, in special sarea ! ? i gazele naturale. I nanul 1938 industria chirnica detinea numai 2,7% din productiagJobala. industriala a tarii, adica de aproape 12 ori mai putin de-cat industria alirnentara.

In acea perioada, importante erau fabricile de acid sulfuricde la Baja Mare, Brasov, Valea Calugareasca, Maraeti (careproducea cle: de oase i carbune activ pentru industria zaha-rului), fabrica "Nitrogen" Tarnaveni, intreprinderea "Nitramonia"Fagara (profilata pe productia de acid azotic, amoniac ~i pro-duse derivate din amoniac), uzina de soda caustics arnoniacalade la Ocna Mure~, uzina de soda caustica electrolitica de laTurda, distilarnle de lemn de la Margina ~i Hesita. In anul 1938,circa 70% din producna globala industr iala a ramurii se con-centra in: Bucuresti (34,4%) ~i in judetele Brasov (15,5%), Pra-hova (11,6%) i MUTe~ (8,5%). Alte cinci [udete Timis, Alba,Cluj, Hunedoara i Bihor detineau cea. 20% din productiaqlobala industriala a chimlel, iar restul judetelor aveau 0 pon-dere de numai 9,7% in productia industriei chimice (judeteleMoldovei 3,5%, Olteniei 0,3%, Dobrogei 0,1%).

Dupa cet de-al doilea razbo: mondial s-a trecut la concentra-rea excesiva a productte: in combinate chimice ~i petrochimiee,consumatoare exagerate ale materiei prime.

17.1.1. Industria produselor sodice i clorosodiceAceasta este dezvoltata ca urmare a posibllitatilor de valori-

ficare chirnica a rezervelor inepuizabile de sare. Cuprinde, pelanga uzinele existente in trecut din Transilvania - Ocna Mures,Turda, Tarnavenl - intreprinderi mai recente precum Govora ~iBorzesti, cu aprovizionare prin conducte de la salinele dinapropiere, respectiv Ocnele Mari i Tarqu Ocna.

Productia de soda calcinata (415 mii tone in 1999) s-aobtinut in uzinele de la Govora, BOrZ8!?ti,Ocna Mure!?, Turda,Tarnaveru etc.

MaterH prime bogatai diverse

intrebuin15r i cu tradl-tie

Grupari regionale

Soda calcinata


10/30

318 Romania Geografie Umana iEconomica

,ou : _ o : w - . .~ w ~ o o w .s~ -eC ) Z . , , ; u 1 E i (lo 2wr n o :5 Q ",,; ~ 1 : ~ ;;,w o : O : : : I r n J: '" c~Z .- "C ) o ~ o g _ u . . . . .j "" -e .,,,~ In " - a . . . . I U J ~ o 2 w e : . " ~:E '8 ~ " ;;; ~ eeU J W O Q . . . . . I O : ~


11/30

Geografia industriei chimice 319

17.1.2. Industria ingra~amintelor chirnice i a acidului sulfuricDeoarece agricultura este 0 mare consumatoare de Ingr3-

sarninte chimice, majoritatea eombinatelor chimice sunt ampla-sate in zonele agricole de baza ale tarii, fie profilate pe ingra-sarninte eomplexe, fie pe cele azotoase sau chiar pe ingra!?a-minte fosfatice. In amplasarea combinatelor chimice profilate peingra;;aminte fosfatice s-a avut in vedere apropierea acestorade sursele de aprovizionare cu pir ite ;;i acid sulfuric.

Combinate de ingraaminte chimice si/sau acid sulfuric suntla Turnu Magurele, Navodari, Fagara;; etc. Inreqistrand in anul1999 0 produclie de 763 mii tone lngraaminte chimice ;;i 234mii tone acid sulfuric.

17 _1.3. Industria petrochlmicaIndustria petrochirnica s-a dezvoltat in cadrul acelorasiplatforme industriale cu rafinariile de titei sau In centre care

otera conditii avantajoase pentru transportul materiilor prime.I n raspandirea geografica a industriei petroehimiee seevidentiaza doua zone ;;i mai multe grupari care cuprindintreprinderi cauciuc sintetic, mase plastice i rasini sintetice,fire J fibre sintetice:

- Zona Moldovei (Onesti-Savinesti) constituita din centrele:Onesti (rafinarie), Borzesf (rafinarie), Bacau (cauciuc sintetic,mase plastice i raini sintetice), Roman (fire ~i fibre sintetice),Piatra Nearnt (mase plastice i raini sintetice), Savinesti (fire ~ifibre sintetice);

- Zona Munteana (Bucuresti-Ploiesti-Carnpina) formats dincentrele: Bucuresti (ratinarie, cauciuc sintetic), Teleajen(rafinarie, cauciuc sintetic), Jilava (cauciuc sintetic), PopestiLeordeni, Brazi (rafinarie), Ptoiesti (rafinarie), Carnpina(ralinarie);

- grupari: Brasov, Sibiu, Piteti, Craiova.Pe langa materia prima Iumizata de catre combinatele

petrochimice la realizarea productiei de eauciuc sinteticconcureaza i fabricile de negru de fum de la coosa Mica iPitesti (obiective industriale cu eel mai in all grad de poluare).o contributie importanta 0 adue fabrici le de articole tehnieedin cauciuc cu produse cum sunt: benzi transportoare, furtunuri,covoare pentru autovehicule etc.lntre anii 1995-1999 se constata 0 scadere accentuata aproductiei de cauciuc sintetlc de la 41 mii tone la 16 mii tone,precum ;;i a celei de fire i fibre sintetice de la 81 mii tone la 28m ii tone.

Relatia agrlcultura -industrie

CentreProductie

Repartitie

Zona Moldovei(Oneti-Savineoti)

Zona Munteana(Bucure;;tiPloie;;ti-Campina)

grupari


12/30

32 0 Romania - Geografie Umana $; Economica

I-

- . . . .;;. \I

eoN

.,'"


13/30

GcogrqfiE/ industriei chimice 321

Industria de piqmsnti, coloranti organici i sintetici este con- pigmen~i, colorantlcentrata in centre precum Bucuresti, Codlea, Tirnisoara, erqanlcl sl sinteticiOradea s.a. care mai produclacuri i vapsele. Acestea dinurrna se obtin 9i la Ploiesti, Bacau, Hamnicu Valcea, Tar-govite, Giurgiu, Bucuresti,17.1.4. Industria tarmaceutlca i cosmetlca si alte ramuri ate industriei chimiceIndustria tarrnaceutica este prezenta in principal in

intreprinderi amplasate in centre universitare care dispun defacultati de medic ine i farmacie, institute de cercetare in acestdomeniu.

Astfel, in Bucuresti se atl8 0 intreprindere de medicamente,cu profil complex care produce materii prime medicamentoasede sioteza, Acesteia i se adauqa altele ("Sinterom" i "Biofarm")care produc medicamente in special prin extractii vegetale sianimale.

La Cluj-Napoca se ana 0 intreprindere care produce sintezechimicefine, precum si antibiotice.

La la;;i a test construita cea mai mare intreprindere de anti-biotice din tara. Medicamente de uz uman se mai produc laBrasov (unguente), Piatra Nearnt i Tarqu Mure.

L~ Calatat s-a construit 0 intreprindere de biosinteze de uzveterinar, la amplasarea careia s-au avut in vedere cantitatilemari de apa necesare, oterite de Dunare. Tot in judetul Dolj, laPlenita s-a dezvoltat 0 intreprindere axata pe prelucrarea plan-telor medicinale.

Industria de produse cosmetice era rsprezentata in trecutprin rnici laboratoare particulare. In prezent sunt cunoscutefabricile de produse cosmetice din Bucuresti ("Mi raj") , Cluj-Napoca ("Farmec") i Brasov ("Nivea").

La asigurarea productiei de sapun de toaleta participa, pelanga unitatile amintite, ~i 0 serie de alte fabrici din Bucuresti,Tirnlsoara gi Galati. Industria deterqentilor s-a dezvoltat laTirnisoara, Plolssti, Galati; proouctia de deterqenti (100% SA)lnreqistrata in 1999 a fost de 7 mii tone, menbnandu-se relativconstants din 1994.

Tananti de extractie i tananti sintetici, necesari industrieipielariei, blanariei i tncaltamlntei, S8 produc la Pitesti,

Acidul acetic se produce, In principal, la distilariile de lemnde la Margina (jud. Tirnis].Carbonatul de sodiu se produce la Sinaia i Ocna MuresCleiul de oase, de piele i gelatina se produce la Maraeti,

Industria tarmaceutica

Cluj-Napoca

Industria cosmeuca

Alta ramuri


14/30

322 Romania - Geografie Umana ~i Economicti

Bucuresti si Ploiestl, acestea avand largi utilizari In industrialemnului $i in industria alirnentara.

Pielea artiliciala se produce, In principal, la Bucuresti $i Ti-rnisoara.


15/30

CAPITOLUL xv::!ECONOMIA FOR ESTIERA $1GEOGRAFIA INDUSTRIP :"'


16/30

32 4 Romania - Geogr:afie Umana $1 Economica

respeetiv de cherestea, parchet, placaj, turnir, placi aglomerate,~~placi fibrolemnoase, placi innobilate sau melaminate, precum ~ifabrici de binale, rnobila ~i alte prod use finite din lernn.

18.2..Prelucrarea lemnului

- . . .~

Industria de prelucrare a lemnului s-a dezvoltat eu preca-dere in ariile fondului forestier.

Industria mobilei realizeaza 0 gama larga de sortimente,vatontlcand la eel mal tnalt grad materialul lemnos, I n afaracombinatelor de prelucrare complexa a lemnului (Bucuresti,Bacau, Reghin, Pitssti, Suceava, Sighetu Marmatiei, Drobeta-Turnu Severin), unde se. fal?rica,~i,mo~il~"alte unitati mari segasesc la Cluj, Satu Mare, Constanta, Brasov etc.

Industria cherestelei este subramura cea mai irnportanta,ocupand locul al doilea in cadrul industriei d~ prelucrare a lem-nutui, Cele mai multe Iabrict de caeresteade rasinoase sunt 10-calizate in Carpatii Orientali ,~i Subcarpatii Moldovei la GuraHumorului, Vatra Dornei, Viseu de Sus, Prundu Bargaului,Borsa, Piatra Neamt, Gheorgheni, Covasna, Nehoiu (pe vateaBUZ8Ului) s.a, In celelalte ram uri carpatice astfel de unltati au 0densitate mai mica, cunoscute Hind cele de la Brezoi dinCarpatii Meridionali ~iHuedin din Carpatii OccidentalL

Prelucrarea lemnului de foioase, pentru obtinerea chereste-lei se etectusaza in centrele: Falticenl, Onesti, Guqesti (judetulVrancea) s.a,

Productia de cherestea a scazut de la 1767 mii m3 in 1996la 1449 mii m3 In 1999 (din care cherestea de rasinoase 868mii m3, cherestea de fag 440 mii m3 l ? i cherestea de stejar 36mii rn'')

Industria de placaje. furnire. placi aglomerate 5i fibrelem-noase ofera sortimente necesare productlei de rnobila, lemnarisinterioara pentru locuinte etc, ~i valorlilca complet masalernnoasa (chiar ~i subproduse cum sunt rurnequsul, lemne dedimensiuni rnici).

Placajele ;; i furnirele au intrat in tabricatie inca tnainte deprimul razboi mondial la Balta Sarata (!tmga Caransebes), jardupe aceala Deta (judetul Tunis), Guqesti (judatu] Vrancea)etc. In prezent, aceste produse (placaje si furniruri), alatur] deplaci aglomerate ~i fibrolemnoase S9 realizeaza In cadrul com-binatelor de prelucrare complexa a lemnului.

Industria binalelor 5i parchetelor este reprezentata de cen-trele: Bucuresti, Suceava, Caransebes, Piteti, Blaj, PiatraNearnt, Constanta.

Industria mobile!

Industria cherestelei

Productla decnerestea

Industria de placaje,furnire, placl aglome-rate ~ifibre lemnoase

Industria binalelor ~jparchetelor


17/30

Econpmia fOrl}sti(!fai Geografia industrte! Jemtwlui 325

,0:;(oLL-q:Wa : : : : : !Clm00I Ll.J!: lE' ~ ' I~ Q 1:E UJ a:2 1 e : ti i..... 0::>Zc..:;;z0.-(1)"Il;0: ). . .

\

sc: : N0~ ~;::

'"'"

' ".,N).;". .


18/30

326 Romfmia - Geografie Umana !if Economica

> < c o : :5U::I -IU::Z:w::l c* ci'~ e ! "I;


19/30

Economia forestiera :;; Geografia ;ndustriei lemnulu; 327

Aile produse din lemn Inqlobeaza productia de ambalaje Alta produse din lamn(butoaie, lazi), realizata intr-o serie de unitati de la Bucuresti,Oradea, Orastie, Talrnaciu (judetu' Sibiu) sau in centre dinzonele viticole.Instrumente muzicale si articole de sport se produc laReghin i Bucuresti, rechizite scolars la Timisoara i Sibiu,creioane la Sibiu, chibrituri la Bucuresti, Braila :;;iTirnisoara.


20/30

CAPITOLUL XIXGEOGAAFIA INDUSTRIEI CELULOZEI $1 HARTIEI

19.1. Pornind de la "morile de hattie"Documentar, primele "rnori de hartie" din Romania au fast

atestate in Transilvania la Brasov (1546) !?iTalrnaciu (1575), inMoldova in anul 1583, iar In Tara Homaneasca la Calirnanesti(1646) !?ila Harnnicu Valcea (1673).

Industria rnecanica producatoare de hartie la fiinta in a doua Traditiijumatats a secolului al XIX-lea prin trecerea de la utilizarea de-seurilor de panza (carps) la utilizarea lemnului. Primele fabricide hartie au aparut la Zarnesti (1875), Letea (1884) !?iBusteni(1893).

In anul 1938 existau deja 16 unitati in aceasta rarnura, celemai multe fiind amplasate in zona montana, unde alaturi decele de la Zarnestl, Busteni $i Letea (cele mai mari) mai Iuncti-onau $i altele de mica capacitate la Vama (judetul Suceava),Ghimbav, Piatra Nearnt, Orlat, Petresti, Prundu Bargaului, Cluj-Napoca.in trecut, materia prima predcmlnanta era lemnul de rasi- Baza de materii primenoase (molidul !?i bradul) din care se produceau celuloza,semiceluloza, hartia de scris si tiparit, cartoane, contectii deanumite tipuri (pungi, sad, rechizite scolare etc.). Productia deceluloza antebelica acoperea necesarul intern perrnitand $1ex-portul in S.U.A., Spania, Bulgaria, Ital ia, Turcia, Egipt etc.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial se produc mutatii im-portante sub aspectul dotarii tehnice, at capacitati de productie,materiei prime, at gamei de produse ootinute $i al repartltlel te-rl toriale. Astrel, se refac !?ise modemizeaza instalatiile distrusesau avariate, se largesc sortimentele (la 52), se diversifica bazade materii prime (Iemn - 91,6%, stut -2,4%, paie - 6%), seurmarsste 0 repartitis teritoriala echiliorata a centrelor industri-ale prin amplasarea unor noi unitati In regiuni deficitare inaceasta rarnura (in Oltenia, sudul Munteniei si Dobrogea).

Principalele categorii de csluloza sunt: celuloza papetara(pentru hartie $i cartoane) !?iceluloza chirnica (pentru obtinereafirelor ~i fibre lor artificiale, lacurilor etc.).

19.2. Industria hiirtiei i celulozeiIndustria hartiai toloseste ca materie prima celuloza $i

semiceluloza rnaculativa, deseuri de hartie ~i cartoane. Se pro-


21/30

Geografia inoustne! ceiutoze! $1harfiei 329


22/30

330 Romania- Geografie Umana $; Economica

due diverse categorii de hattie, eartoane ~i mucavale dar slcontectu din aceste materiale.

Amplasarea unitatilor industriei celulozei , i hartiei este con-ditionata de 0 serie de factori, intre care cei mai importanti suntmateria prima ~i resursele de apa.

Pe teritoriul Hornaniei se evidentiaza urrnatoarete zone ale Repartitia geograficaindustriei celulozei ~i nartiel:- zona Brasov-Zamssti cu centre la Brasov, Ghimbav,Zarnesti, Busteni:

- zona Bacau cu centre la Bacau, Letea, Piatra Neamt;- zona Nord Transilvano-Sornesana cu centre la Prundu

Bargaului, Dej, Bistrita, Cluj-Napoca.Alte centre ale acestei industrii sunt amplasate In special in

nord-estul. estul i sudul tarii (Suceava, Braila, Constanta,Bucuresti),

Productia de celuloza inreqistrata in 1999 este de 144 miltone, ceva mai mult fata de 1998 (129 mii tone); productia dehartie a fluctuat in jurul valorii de 300 mii tone intre 1994 i1999 (276 mii tone).


23/30

CAPITOLUL XXMATERIALE DE CONSTRUCT" IINDUSTRIA DE PRELUCRARE A

MATERfALELOR DE CONSTRUCT"20. 1. Materiale de constructil

Pentru industria de prelucrare a materialelor de constructs, Resurse naturale .Romania dispune de 0 bogata baza de rnaterf prime, rezultatadin marea varietate a structurii geologice. Un loc important IIdetin rocile de origine eruptiva cum sunt: granitul, diabazele,gabroul, bazaltul i andezitul.

Granitul, roca dura,este folosit indeosebi la pavaje. Cele Eruptivemai insemnate exploatari sunt: in nordul Dobrogei (In structurilehercinice) la Macin, lacobdeal (cea mai mare cariera din tara),in Mun\ii Zarandului la Zam, Savarsin,

Diabazele ;;i gabbroul sunt roci cu valoare ornarnentala cese exploateaza din Muntii Zarandului.Bazaltul, de culoare neaqra-cenusie, rezistent, uti lizat la pa-

vaje sau prelucrat prin topire (tevi de bazalt) este exploatat laHacos (judetut Brasov), Toplita (Muntii Calirnani, judetulHarghita), Branistea (Muntii Metaliferi, judstul Hunedoara),Lucaret, Sanovita (Dealurile Lipovei, [udetul Tlrnis).

Andezitul, folosit tot pentru pavaje, se exploateaza din Mun-tii Oas-Gutai (Ia nord de Baia Mare), din Mun\ii Calirnani-Harghita (Bixad, Malnas), pe cursul superior al Crisului Alb(Halrnaclu).

Tufurile vuleaniee, folosite la producerea unor sortimente deeiment sau ca materiile de zidarie, sunt larg raspandite in in-teriorul Carpatilor (Slanic, Govora etc.) ~i in PodisulTransilvaniei (Apahida, Sercaia, Dej s.a.),

Rocile de origine sedirnentara sunt variate ea aspect, mod Sedimentarede lntrebuintare etc. Unele sunt mai dure (ealcarele, gresiile),altere mai moi (arqilele, marnele, gipsul) sau sunt formate dinfragmente necimentate (nisipuri, pietrisun). Mai des folositesunt calcarele, gresiile, argilele, pietrisurile :?inisipurile.

Calcarul este 0 roca compacta cu utilizari multiple, fie direct,fie mai ales ca materie prima de baza in fabricarea cimentului ~ivarului. Calcarele se exploateaza in Dobrogea (Mahmudia,Topalu, Basarabi), in Carpatii Oriantali (Bicaz), in sud-estulPodisului Transilvaniei (Hoghiz), in Carpatii Meridionali(Sarse~ti -judetui Gorj) , in Muntii Apuseni (Turda, Sandulesti ).

Olarga raspandire geografica 0 au arg.ilele, cunoscutefiindzacamintels de la Jimbolia, Carpinis (judetul Timi~), Caracal,


24/30

332 Romania - Geografie Umana i Economicii

o c : : (z, O C : : (:Eoa:

I

_ ,


25/30

Materiale de constructii i industria de prelucrere a meterietetor de constructii 333

Tarqu Jiu, Branesf (judetul IIfov) , Simileasca (judetul 8UZc3U),Piatra Nearnt, Roman, Mure~, Campia Turzii, Turda, Oradea,Zalau,

Din grupa mineralelor argiloase fine face parte caolinul ~i Mine-rale argiloaseeste intrebumtat la fabricarea portelanului, ceramicii ~i taiantei,Se exploatsaza din Depresiunea Transilvaniei (zona Cluj-Napoca - Aqhires), din Muntil Apuseni pe Crisul Alb si din8anat.

in apropiere de localitatea Parva (judetul Bistrita-Nasaud) seafla un zacarnant de caolin, reprezentat prin riolite partialcaolizate, utilizat indeosebi pentru productia de articole sani-tare. In Dobrogea sunt prezente zacarninte de argila caolinoasala Medgidia - Gherghina, Macin, Cuza Veda, Satu Nou etc.

Valoare deceebita au argilele refractare utilizate in productia Argile refractarecararnizilor refractare. Resurse importante sunt prezente inTara Barsei, la Schela (iudetul Gorj) , Anina Ponor (judetulCaras-Severin), In rnuntii Apuseni i Banaturui ($uncuiu~,Astileu, Zece Hotare, Hosia, Anina), In Ollenia la Sambotin-Vi-ezuri (judetul Gorj).o irnportanta rssursa metalitera a constituie bentonitele larq Benton.itefolosite in industria materialelor de constructii (fabricarea ci-men~ului portland ~i a celui alb), rezerve importante hind la Tu-fari (judetul Mehedinti), Razoare (iudetul Maramure~), Hosea,Valea Piscului, Valea Obarsiei i Valea Carpenilor(Depresiunea Oasulut).

Sunt, de asemenea, cunoscute zacarnmtsle de la Tornesti,Prejani, 8rebu (judetul Prahova), Talrnaciu (judetul Sibiu), Vii-soara-Capusu Mic (judetul Cluj), Miorcani (judetul Botosani) si 0serie de centre din Dobrogea.

Diatomitele, sursa nemetalilera de mare insemnatate pentrueconomie si indeosebi in industria materialelor de constructii,se gasescla Minisu de Sus, Patarlaqele, Adamciisi, Hateg etc.

Cele mai apreciate zacarnmte de nisip cuartos, materie Nisip cuartosprima indispensabila mai ales in industria sticlei, sunt cele de laMiorcani (judetul Botosani) urmate de nisipurile de la Vatenu deMunte i Crivineni-Patarlaqete (judetul Buzau),

Gresiile se utuizeaza in constructii pentru pavaje ~i se ex- Gresiiploateaza indeosebi din flisul Carpatilor Orientali la Pojorata iPaltinoasa (iudetul Suceava), Tarcau (judetul Nearnt), Siriu (ju-.detul Buzau) ~i in Depresiunea Brasov la Teliu (judetul Brasov).Creta se exploateaza la Basarabi (jude\ul Constanta).

Dintre rocile de constructii S8 mai exploateaza in mari can-titati, marne cu 0 larga raspandire in Subcarpati, Podisul


26/30

334 Romania - Geografie Umana ~j Economica

Transilvaniei, Podisul Dobrogei etc. Acestea au lntrebuintari inprimul rand in industria cimentului, a cararnizilor etc.; exploatarimai importante sunt la Chiirig (Valea Bicazului), aproape deBarsesti (judetul Garj) s.a.

Travertinul, roca sedirnentara (tuf vulcanic resedimentat), Travertineste utilizat in constructf monumentale, la placarea cladirilor, astatillor de metrou etc. Se exploateaza la Borsec (judetul Har-ghita) cu nuante mai roseate !?i la Banpotoc (jude\ul Hune-doara) cu nuante gri. Este solicitat la export datorita colorituluiatraqator,Pietrisul si nisipul se folosesc in industria prefabricatelor din Pietri i nisipbeton, precum !?i in constructiile cele mai diferite. ExploatareaS8 face In balastiere, iar cele mai mari fiind la: Doaga iRacaciuni pe Siret, la lonesti pe Aige, Stoenesti i Slatina peOlt, Cicir i Ghiorc in Carnpia de Vest, Benesat pe Somes,Gura Ariesului (In Depresiunea Transilvaniei) i multe altele. Pecalea terata se face legatura dintre centrele de exploatare !?imarile santiere de constructii.

Dintre rocile metamorfice, freevent utilizate in constructii,sunt marmora i ea!carele polierome (rezultate din transforma-rea rocilor sedimentare sau magmatice coborate la adancirni cutemperaturi i presiuni mari).Marmura, roca mult apreciata, este tolosita pentru diferite Marmuraomarnentatii, constructli de monumente etc. Dupa caracteristi-cile calcarelor dupa care provine i gradul de metamorfism,exista mai multe varietati de rnarmura (rosie, roz, alba etc.).

In Muntii Poiana Rusca se gasesc cele mai insemnate carl-ere de rnarmura la Huschita, de culoare alb sau roz, iar la Alun(judetul Hunedoara) !iii Caprioara (judetul Arad) se exploateazacele de culoare alba si galbuie. In Muntii Codru-Moma, calcarepolicrome i marrnura se afla la Moneasa si Vascau. Cariere demarmora mai sunt: in Carpatii Orientali (Cormaia, Lazarea), inDepresiunea Fagaraului (Porumbacu), In vestul MuntilorDognecea (Bocsa), in defileul Oltului (Raul Vadului). Marmuraeste un artieol solicitat la export, datorita lnsusirilor sale.$isturile cristaline constituie 0 roca frecventa in zonele $isturi cristalinemuntoase carpatice. Se exploateaza, indeosebi, eele cu unmetamorfism ridicat in Muntii Zarandului, tn Muntil Plopisului,

Inceputurile aeestei ramuri industriale dateaza de rnultavreme pe teritoriul tarii noastre. A avut 0 evolutie foarte lenta,iar rnulta vreme sortimentele au fost putin diversifieate. Aceastararnura detlnea in 1938 0 pondere extrem de scazuta In pro-ductia glnbala industriata - 1,2%. 0 evolutie i 0 diversifieareaccentuata a cunoscut dupa cel de-al doilea razboi mondial.


27/30

Materiale de constructii $; industria de prelucrare a meterletetor de constructii 335

20.2. Industria materialelor deconstructtiBaza de materii prime este bogata ~i diverslticata, de aceea

cuprinde mai rnulte subramuri.Industria liantilor se axeaza materii prime cum suntcalcarele, gipsul, marnele ~i argilele in vederea obtineriiproductiei de ciment, ipsos i var.Cimentul rezulta din arderea ~i apoi macinarea amestecului Cimentde ealeare marnoase, marne calcaroase, argile ~i tufuri vulca-nice. Are cea mai mare irnportanta in constructii, Primele fabriciau aparut in zona Brasovului, apoi la Comarnic, Cernavoda,Braila, Gura Vali, devenind de traoitie fabricile de la Bicaz,Tasca, Hoghiz. In prezent recunoscute sun! fabrieile de la Cam-pulung, Turda, Fieni.

in anul 1999, Romania a produs 6252 mii t eiment, mult maiputin fata de 1985, cano productia a fost de 11200 mii t. Pro-ductia lnreqistrata in anul 1998 in tarile vecine din spatiul cen-tralsi sud-est european era: Ungaria-3,0 mil.t, Ucraina-5,6 mil.t.

Pe baza cimentului, fabricile de prefabricate din beton armat(Bucuresti, Brasov, Turda, Galati, lai) produc in special stalpipentru retelele eleetrice i telefonice. Productia inreqistrata in1999 a fost de 166 mii m3, mull mai mica tara de1996 - 395 miim~ ,

Azbocimentul se obtinedin azbest, ciment i nisip i este AzboclmentIntrebuintat pentru fabricarea de placi ondulate sau tuburi ne-cesare constructiilor i aductiunil apei. Cea mai veche urutateeste arnplasata la Oradea. Necesita,ile crescande de consumau impus reutilizarea, modernizarea acestei fabrici,dar ~i crea-rea de noi unitati la Bicaz, Barsesti, Medgidia.

Varul se obtinea prin arderea calcarului in cuptoare tara- Varnesti, amplasate in apropierea masivelor ealearoase i a com-bustibililor (Iemn, carbuni). Cunoscute erau vararii le din nordulMoldovei (Iacobeni, Pojorata, Carnpulunq Moldovenesc), pre-cum i in aile pal1i ale tarii (zona Carnpulunq, PcdisulMehedinti, Pooisul Sornesan etc.). I n prezent productia mare devar este data de intreprinderi specializate, asa cum sunt celede la: Barsesti, Turda, Medgidia, Comarnic, Camputunq,Chistaq. Productia inregistrata in 1999 a fost de 1623 mii tone.

Ipsosul rezulta din rnacinarea i deshidratarea gipsului i se lpscstabrica la Turda, Comarnic, Fieni. Este intretnnntat in orna-rnentatii i prefabricate usoare de zidarie, pentru productia unorlianf speciali (ipsos hidraulic, ipsos-zqura, ipsos-rurnequs),precum si in aqricultura deoarece are proprietati de acidulare a


28/30

336 Romania - Geografie Umana iEconomica


29/30

Materiale de construcW si industria de pretucrsre a meterietetor de cotlstrvptii 33 7

solului.Productia ceramicii pentru constructli - caramizi, ~igle, fa-

iante - S8 obtine aproape in toate zonele tarii, respectiv In Mol-dova (Iai, Roman, Piatra Nearnt, Bacau .a.) i Muntenia, incentrul ~i vestul Romaniei (Brasov, Carnpia Turzii, Satu Mare,Cluj-Napoca s.a.).Caramizile refractare, rezistente la temperaturi ridicate, sunt Caraillizi refractareutilizate la captusirea cuptoarelor furnaielor, otetariilor i seproduc la Alba Julia (Sarrtirnbru), Deva, Turda etc.; productia ascazut de la 246 mii t in 1996 la 122 rnii tone in 1999.

Industria sticlei, subramura cu traditii (lndeosebi inTransilvania, unde existau anumite unitati inca din secolul alXVII-lea), realizeaza 0 gamalarga de prod use (geamuri, obi-ecte din sticla, sticla optica i de laborator). Materiei prime debaza - nisipul cuartos - i se mai adauqa soda catcinata, si licatulde sodiu, baritina siteldspati.

Geamuri (de diferite sortimente) S8 produc la Intreprinderile Geamuride la Media, Tarnaveni, Boldesti-Scaieni, Buzau, Bucuresti,

Articole de sticlarie S8 produc la Media;;, Turda, Dorohoietc.; produclia a scazut foarte mult de la 216 mii tone in 1996 la95 mii tone In 1999.


30/30

CAPITOLUL XXITRANSPORTURILE

21.1 De la "via munita" la magistralele contemporaneCaile de comunlcatil s-au organizat pe teritoriul Hornaniei

inca din antichitate. Aeestea au constituit sudura intre regiunilegeografice carpatice, dunarens i pontiee, asiqurand in modcontinuu schimburile de produse, unitatea populatiei autohtone.Reteaua drumurilor daeiee a fost completata de romani culucrari de arta, cu constructia de poduri transdunarene cumerau cele de la Drobeta-Turnu Severin i Sucidava (Celei), pre-cum si drumurile pavate cu lespezi "via munita" sau cu pietris"via glarcata", care au avut un mare rol i pentru Imperiul ro-man.

Odata cu aparitia coloniilor greceti de la Marea Neagraeste cunoscuta cate transcontinentala .Moesia" care uneaTomisul cu Singidunum (Belgrad), situat pe "via egnatia" (maluldrept al Dunarii).

Apele interioare - Muresul, Sornesul - erau navigabile; setransporta sarea cu plutele.

Dunarsa era 0 artera naviqabila tolosita In scop strategic sicamercial "0 flotila rnili tara suia i cobora fluviul, orasele i cas-trele se tineau Iant la mal; limba latina venind de la apus peValea Savei :;;i Dunare se intinsese pana la tarrnut pontului,unde pana atunci se vorbise mai mult qreceste" (S. Mehedinti,1943).I n evul mediu reteaua de drumuri a reactivat traseele vechi Evul mediui a deschis noi artere in lungul vailor carpatice peste pasurilede Inaltime, in campii, traversand raurile prin vaduri. S-a acor-dat atentie drumurilor comerciale, nationale sau de tranzit, "Drumurile mari""drumuri mari". Unele dintre aces tea au luat numele raurilorprincipale (ex. drumul Siretului, drumul Oltului, drumul Praho-vei) sau ale oraselor mai importante (drumul Brasovului, drumulBlstritei ~i Sucevei, drumul Craiovei).

Unele drumuri au fost denumite dupa produsul principal carese transporta: drumul sarii (de la Ocnele Mari la Turnu, de laSlanic la Giurgiu, de la Tarqu Ocna spre centrul Moldovei),drumul pacurei (de la Moinesti spre Bacau, lasi, de la Baicoispre Campia Romana, de la Ocna $ugatag spre Carnpia deVest), drumul pestelui pe Mostistea, drumul untului, drumul cerii~i mierii. Perioada modern aDrumurile naturale au fost treptat modernizate Inca dinprima [urnatate a secolului al XIX-lea (1832), cand s-a trecut la

Perloada antlca

Date post:	19-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	radu-milea
View:	472 times
Download:	2 times

Geografia Economica a Romaniei

Documents