Geografia Mondiala Economica

8/8/2019 Geografia Mondiala Economica

1/23

RESURSELE UMANE ALE TERREI

EVOLUTIA NUMARULUI POPULATIEI TERREI

-La inceputul anului 2006,populatia Terrei a atins 6,6 mil. Locuitori

-Pentru antichitate,populatia Terrei a fost estimata ca variind intre 200-400 mil.-Ulterior,ritmul de crestere a pupulatiei s-a accelerat astfel:-in anul 1980- 1 mld. Locuitori-in anul 1927- 2 mld. Loc.-in anul 1960- 3 mld. Loc.-in anul 1974- 4 mld. Loc-in anul 1987- 5 mld. Loc-in anul 1999- 6 mld. Loc

-Se preconizeaza in continuare o crestere a pupulatiei mondiale de 10 mld.locuitori spremijlocul sec. XXI;In prezent,rata de crestere a populatiei mondiale s-a redus fata de perioadele anterioare: 2,4 intre anii 1965-1970; 1,3 in 2002;1,2 in 2006;Si va continuasa se reduca, ajungand sub 1% in 2020-2025.-Cu toate acestea,in viitor,sporul natural anual va fi totusi ridicat -75 80 mil. Loc./an;-In ultimele secole, sporul natural a crescut de la 3 mld.- la 7 mld.(anul 1850)la 45 mil.(1950) si 80mil in 2002

REPARTITIA GEOGRAFICA A POPULATIEI

Factorii care influenteaza raspandirea populatiei:-Factori fizico-geografici-Factori socio-istorici-Factori tehnologici-Factori demografici

Latitudinal,populatia care traieste in asezari permanente este raspandita intre 80 lat. Nordica si 54 lat. Sudica.Altitudinal peste jumatate din pupulatia globului locuieste in regiuni joase,sub 200minaltime fata de nivelul marii.-Mai mult de un sfert din populatia globului locuieste la altitudini intre 200-1000m.-Restul populatiei globului locuieste la altitudini de peste 1000m.-Exista asezari permanente si la peste 4000:

-Podisul Tibet-M-tii Anzi

-Exista tari ale caror capitale sunt situate la altitudini de peste 2000m:-La Paz (Bolivia)- 4000m

-Quito (Ecuador)-2850m-Bogota (Columbia)-2632m

-Ciudad de Mexico (Mexic)-2240 -Kabul (Afganistan)-2220m

-Adis Abeba (Etiopia)-2890mCele mai populate tari ale lumii cu peste 100 mil.loc. la nivelul anului 2006 sunt:

-China - 1322 mil.loc-India - 1130 mil.loc

1


2/23

-SUA - 301 mil.loc-Indonezia- 235 mil.loc.-Brazilia - 190 mil.loc-Pakistan - 165 mil.loc-Bangladesh- 150 mil.loc-Fed.Rusa - 141 mil.loc-Nigeria - 135 mil.loc-Japonia - 122 mil.loc-Mexic - 115 mil.loc

Tari cu populatia intre 50- 100 mil. Loc.:-Germania - 82,5 mil. Loc-Italia,Marea Britanie,Franta- 60 mil. Loc. fiecare-Ukraina -aprox. 50 mil. Loc-Vietnam,Filipine -85 mil.loc-Turcia,Etiopia -peste 70 mil. Loc.

-Egipt,Iran -aprox. 70 mil.loc-Thailanda,R.D. Congo -aprox. 50 mil.loc

DENSITATEA POPULATIEI

-Indicator al raspandirii populatiei in teritoriu reprezinta valoarea prin care se apreciazaraporturile cantitative intre populatie si teritoriul pe care il ocupa.-La nivelul uscatului planetar,densitatea medie a populatiei este in prezent de cca 45loc/km.

-Densitatea populatiei pe continente( la niv.anului 2006):

-Asia -122 loc/ km. ,fara ex.URSS -115 loc/ km.

-Europa -103 loc/ km. fara ex.URSS -73 loc/ km. impreuna cu aceasta.-Africa -29 loc/ km.-America -22 loc/ km.-Oceania -4 loc/ km.-C.S.I -8,3 loc/ km.

-Densitatea populatiei pe tari:

-Peste 200 loc/ km.(la nivelul anului 2006)-Exceptie unele ministate:

-Monaco -peste 16120 loc/ km.-Singapore -5100 loc/ km.

-ASIA

-Bangladesh -peste 1000 loc/ km.-Coreea de Sud -500 loc/ km.-Japonia -343 loc/ km.-India si Sri Lanka -peste 300 loc/ km.

2


3/23

-Filipine si Vietnam peste 250 loc/ km.

-EUROPA

-Olanda -aprox. 400 loc/ km.-Belgia -cca. 340 loc/ km.-Marea Britanie,Germania,Franta -peste 200 loc/ km.

-AFRICA

-Rwanda -330 loc/ km.-Burundi -260 loc/ km.

-AMERICA

-El Salvador,Haiti - peste 300 loc/ km.

Cele mai reduse densitati (tari cu suprafata intinsa)

-Deserturi sau semideserturi:

- Australia,Libia -3loc/ km.-Algeria,Sudan -14loc/ km.

-Padurile ecuatoriale:

-R.D Congo -25loc/ km.-Brazilia -22loc/ km.-R.P Congo -10loc/ km.

-Pe regiuni geografice -Densitati foarte mari(peste 1000 loc/ km.):

-In zona vailor marilor fluvii(Nil,Gange,Brahmaputra,Indus,Huang He,Mekong,Tigru siEufrat)

-Unele Campii(C.Padului,C.Chinei de Est)-Insule(I.Java din arhipelagul indonezian,I.Honshu din arhipelagul Japonez)

-Regiuni puternic industrializate:

-Reg.Rhur in Germania,S-E Angliei,Reg.Marilor Lacuri si Litoralul atlantic al SUA,S-EBraziliei.

-In jurul unor mari metropole.

MOBILITATEA TERITORIALA A POPULATIEI

-Deplasari ale populatiei dintr-o regiune in alta s-au desfasurat din timpuri stravechi.-In prezent:

-Migratiile au character preponderant individual si nu de grup.

3


4/23

-Se manifesta mai ales intracontinental si mai putin intercontinental.-In cadrul migratiilor internationala forta de munca ieftina si exodul de inteligenta.-In prezent, au loc deplasari de populatie din tarile in dezvoltare spre cele

dezvoltate(dinspre America Latina spre SUA,dinspre Africa si Asia spre Europa,dinspreEuropa de Est spre Europa de Vest)

-Tari cu solduri positive ale migratiei:-America Anglo-Saxona(SUA,Canada)-Australia-Europa de Vest(Finlanda,Olanda,Norvegia,Danemarca,Germania)

Structura populatiei:Structura populatiei pe grupe de varsta:- 0 20 ani populatia tanara- 20 -60 ani populatia adulta- Peste 60 ani populatia batrana

-Tarile in care 0-20 ani care detine aproximativ 35% - populatie tanara-Tarile in care 0-20ani care detine sub 30% -tendinte de imbatranire

demografica

-Regiunile geografice cu pondere ridicata a populatiei tinere:

-Africa,America Latina,Asia de Vest.-Regiunile geografice cu pondere ridicata a pop.varstnice:

-Europa,America Anglo-Saxona,Austria,Noua Zeelanda.

Structura populatiei pe sexe:

-La nivel mondial o usoara predominare a populatiei masculine fata de cea feminine.-In reg.dezvoltate nr.barbatilor este mai redus decat cel al femeilor spre deosebire de reg.mai slab dezvoltate.

Structura populatiei pe medii:

-La nivel mondial,populatia urbana peste 45% din pop.mondiala

URBANIZAREA PE GLOB

-In Europa S-a manifestat puternic in sec. XIX,dupa 1900 avand loc o incetinire.-In America de Nord si Australia A inceput mai tarziu si s-a prelungit mai mult fata deEuropa-In Asia,Africa si America Latina S-a manifestat indeosebi dupa cel de-al II razboi mondialin modalitati si ritmuri diferite.

Forme de concentrare urbana:

4


5/23

-Orasul propriu-zis Cea mai elementara foram de concentrare urbana-Aglomeratia urbana Caracteristica a oraselor mijlocii,mari si f. mari,se constituie ca unansamblu urban ce a aparut in urma dez.relatiilor complexe intre oras si aria sainconjuratoare.-Conurbatia Sistem urban format din doua sau mai multe orase situate la distanteapropiate si avand relatii intense intre ele.-Orasul poate fi definit prin urmatoarele caracteristici:

-Constituie o concentrare de constructii,dotari,infrastructura tehnica,cumuleaza oserie de functii,are o pozitie centrala in producerea si schimbul de valori,atrage un anumiktteritoriu.-Metropola oras cu peste 2 mil.locuitori-Metropola regionala oras cu peste 500 mii locuitori.-Aria metropolitana- include nu numai orasul propriu-zis ci si ariile locuite dininprejurimi,inglobate odata cu dezvoltarea teritoriala a centrului urban principal.-Megalopolis o imensa concentrare urbana cu cativa poli de atractie(nucleemetropolitane)si numeroase centre urbane mai mari sau mai mici,care graviteaza in jurulacestora.

Cele mai mari arii metropolitane:

-Tokyo Yokohama(Japonia) -33,4 mil. Loc-Seoul(Coreea de Sud) -23,2 mil.loc-Ciudad de Mexico -22,1 mil.loc

-New York -21,8 mil.loc-Bombay(India) -21,1 mil.loc-Delphy(India) -21,1 mil.loc-Sao Paolo(Brazilia) -20,4 mil.loc-Los Angeles -17,9 mil.loc

-Shanghai(China) -17,3mil. Loc -Osaka-Kobe-Kyoto(Japonia) -16,6mil.loc

Cele mai representative megalopolisuri:

-America de Nord:

-SUA Boswash(Boston,Newwark,NewYork,Philadelphia,Baltimore,Washington)

-Boswash este cel mai intins megalopolis, 50 mil.suprafata,de pe glob.-SUA Chipittsy megalopolisul din Sudul Marilor

Lacuri(Chicago,Detroit,Cleveland,Buffalo,Pittsburg)-SUA- Sansan megalopolisul Californian(San Francisco,Los Angeles,San Diego)

-Canada-Megalopolisul din N-E Marilor Lacuri(Montreal,Otawa,Toronto,Hailton)

-America de Sud:

-Brazilia(Sao Paolo,Rio De Janeiro,Bello Horizonte)

5


6/23

-Brazilia este cel mai dynamic megalopolis de pe glob

-Africa:

-Rep.Africa de Sud(Johannesburg,Pretoria,Vereeniging)

-Asia:

-Japonia-Tokaido(Tokyo Yokohama,Nagoya,Osaka,Kobe,Kyoto)-Japonia-Tokaido este cel mai populat megalopolis cu 70 mil.loc

-Europa:

-Germania- Rhur-Rhein (Essen,Bochum,Dortmund,Duisburg,Duseldorf)-Olanda- Randstad Holland(Utrech,Amsterdam,Haga,Rotterdam)-Anglia -

Londra,Birmingham,Liverpool,Manchester,Leeds,Bradford,Sheffield,Nottingham,Leicester.

CARBUNII

Carbunii reprezinta una dintre cele mai importante subst. utile remarcandu-se intrecombustibili minerali prin valoarea mare de reserve sigure,vechimea exploatarii siutilizarile variate.Exista numeroase clasificari ale carbunilor in functie de o serie de criterii(vechimeaexploatarii,coeficientul de coxificare si dupa valoarea economica)insa cea mai cunoscuta simai utilizata clasificare este aceea care ia in considerare gradul de carbonizare sicapacitatea calorica.In functie de aceasta clasificare carbunii se impart in:

-Antracit-Huila >Carbuni superiori

-Lignit- Turba >Carbuni inferio-Carbune brun

Rezervele mondiale de carbuni si repartitia lor geografica

-Conform estimarilor internationale de la Munchen din 1980 carbunii reprezinta 90% dinrezervele de combustibil mineral fosil,fata de doar 4%petrolul si 2% gazelle naturale.-In ceea ce priveste repartitia geografica a rezervelor aceasta este inegala:

-95% sunt concentrate in emisfera Nordica-5% sunt concentrate in emisfera sudica

6


7/23

-Trei tari detin peste 80% din rezervele de carbune:-C.S.I,SUA,China

Repartitia geografica a produselor carbonifereProductia de carbune (mil.tone in 2006):

-China -2380 mil.tone-SUA -1054 mil.tone-India -447 mil.tone

-Australia -374 mil.tone-Rusia -309 mil.tone-Africa de Sud -257 mil.tone-Germania -197 mil.tone-Kazahstan -96 mil.tone-Ucraina -81 mil.tone

Europa(inclusive C.S.I.)

-Detine intre o treime si doua treimi din rezervele certe si probabile.-Din totalul productiei 80-85% se folosesc in centralele electrice,15-20% se exporta.-Trei state au productii relevante.-Principalele Bazine carbonifere din partea europeana sunt:

-Bazinul Donek(Donbas) -Ucraina-Bazinul Moskovei -Rusia-Bazinul Peciora(Donbasul Polar) -in N-E partii europene a C.S.I.-Bazinele din M-ii Urali -Rusia(carbuni energetici,exceptie Kizel si

Celabinsk,carbuni cocsificabili)

Principalele bazine carbonifere din partea asiatica

-Bazinul Kuznek(Kuzbas) -Rusia,in bazinul fluviului Obi,pe afluentul Tomi-Baz.Karaganda -Kazahstan,in nordul. lacului Balhas-Baz.Ekibastuz -Kazahstan-Baz.Minusinsk -Rusia,in sudul Siberiei occidentale-Baz.Kansk-Ancisk -Rusia, in Baz.Superior al fluviului Enisei-Baz.Tunguska -Rusia,in partea centrala Siberiana,pe cursul mijlociu

al fluviului Lena.-Baz.Ceremhovo -Rusia,in vestul lacului Baikal-Baz.din Extremul Nord -Pen.Taimr,Indighrka,Kolma

-Baz.din Extremul Orient -Bureia,Sucean din insula Sahalin

-C.S.I-Cele mai mari reserve de turba din lume,in nordul partii europene

7


8/23

Germania(cel mai mare producator de carbuni)

Carbuni inferiori in: -Baz. Saxono-Thuringian,Lauchammer,Aachen,Kln,SaxoniaInferioara,Bavaria)Carbuni superiori: -Baz. Rhur,Saar

Polonia(cel mai mare zacamant huilifer)

Carbuni superiori: -in Silezia Superioara,in Baz. Walbrzych(Silezia Inferioara),in PodisulLublin;Carbuni inferiori: -Voievodatul Poznan,Silezia InferioaraMari reserve de turba in N-E (Mazuria)

Cehia -3 Baze carbonifere

1.-Cel mai mare Baz. Carbonifer in Silezia Ceha(OSTAVA-KARVINA)-Huila2.-A doua baza carbonifera -Boemia si Moravia,cu Baz.Kladno si Plsen Huila

3.-A treia baza carb. Boemia de Nord( Baz. Most si Sokolov)-carbuni inferiori

Marea Britanie-Exploateaza exclusive carbuni superiori

Carbuni superiori: -Baz.carbonifer Scoia(Scotland),TaraGalilor(Wales),Yorkshire,Lancashire,Northumberland.

America de Nord Exploateaza peste 90% carbune superior(huila),iar rezervele sunt 300mld.tone inclusive cele situate pana la 1800 m adancime.

SUA-3 Baze carbonifere:

1.Complexul carbonifer Apalasian ( din nordul Pensilvania pana in sudul Alabama)2.Baz. mijlociu al fluviului Mississippi cu zacaminte in:Ohio,Indiana,Illinois(estul fluv.),Iowa,Missouri,Nebraska,Kansas(vestul fluviului)3.Baz. din Vest in zona M-ii Stancosi in: -Wyoming,Utah,Dakota de Nord

Canada- Provincia Alberta,Britich Columbia ,Saskatchewan.

ASIAcea mai importanta este

China de N-E unde rezervele sunt de 600 mld.tone

China Principalele exploatari:

1. China de N-E (Manciuria) - Baz. Fushun,Benxi.2.China de Nord(Provincia Shenxi si Shanxi) Baz.Tayuan,Datong3.China Centrala - In provincial Honan4.China de Est si de S-E -Inprov.Yunan,Hunan

8


9/23

- India-Principalele exploatari huilifere:

1.In N-E in statele Bihar,Assam,Madhya-Pradesh,Bengalul de Vest2.In zona peninsulara: Hyderabad,Madras

Australia-Zacaminte in Est (de-a lungul Cordilierilor Australieni)-In statele Noua Galie de Sud Baz. Sydney-Huila,Queensland,Australia de Nord

Africa

-Africa de Sud -Reg.Transvaal -Baz.Withbank exclusiv huila

America de Sud -Columbia,Venezuela

PETROL SI IND.PETROLIERA

REZERVELE MONDIALE DE PETROL SI

REPARTITIA LOR GEOGRAFICA

-Conform estimarilor facute de British Petroleum Statistical Review Of World Energy din2007,rezervele de petrol se ridica la 165 mld. tone din care 100 mld.tone se gasesc inOrientul Mijlociu,iar rezervele probabile s-ar cifra la 360 mld.tone,conform acestoraprecieri coreland rezervele cu productia ,petrolul ar ajunge omenirii pentru inca 40 ani.

Rezervele de petrol repartizate pe continente,zone sau tari

-Asia -fara partea asiatica a C.S.I- 64,5%in cadrul continentului remarcandu-seOrientul Apropiat si Mijlociu cu 61,5%.Alte tari importante mai sunt :China,India siIndonezia.

-Europa -inclusiv C.S. I -detine 12% din rezervele mondialecerte iar in cadrul acestuicontinent se remarca C.S.I,Marea Britanie.-America detine 13,6% din rezervele certe mondiale remarcandu-se America deNord,SUA,America de Sud si Centrala.-Oceania inclusiv Australia detine o pondere mica din rezerve de 0,4%-Africa detine 9,7%din rezervele certe de petrol in Nigeria si Libia

Rezervele sigure de petrol la nivelul an.2006 in mld.tone

-Cele mai mari rezerve le detine Arabia Saudita cu 36,3%-Iran -18,9(Teheranl)-Iraq -15,5%(kabul)-Kuweit -14%-Emiratele Arabe Unite -13%-C.S.I -12%-Venezuela -11,5%-Libia -5,4%-Nigeria -4,9%-S.U.A -3,7%

9


10/23

Repartitia geografica a exploatarilor petrolieProductia petroliera la niv.anului 2006 in mil.tone:

-Arabia Saudita -515 mil.tone-Rusia -481 mil.tone-SUA -312 mil.tone-Iran -210 mil.tone-China -184 mil.tone-Mexic -183 mil.tone-Canada -151 mil.tone-Venezuela -145 mil.tone-Emiratele Arabe Unite -138 mil.tone-Norvegia -129 mil.tone

Repartitia geografica in Orientul Mijlociu si Apropiat

-Cea mai importanta este Arabia Saudita-Zacamintele si exploatarile Arabiei Saudite sunt concentrate in vecinatate si pe litoralulGlofului Persic existand 2 perimetre de extractii:1.Pe uscat mari exploatari se fac in campurile petroliere de la Ghawar situate la 50 -100 kmde tarm.Principalele centre de exploatare fiind: Ghawar,Haradh,Abqaiq.2.Cu exploatari terestre si submarine il reprezinta litoralul Golfului Persic intre Dahram insud si Safanyah in nord.-Exportul petrolului extras din cele doua perimetre este deservit de doua mari conductetransarabiene:

-prima are 1730 km si o capacitate de 25 mil.tone pe an si porneste din Akhan si ajunge

la portul libanez Saida.-a doua conducta cu o lungime de 1200 kmsi leaga Ghawar cu Marea Rosie in vederea

transportului de petrol mao departe prin canalul Suez si Marea Mediterana.

Iran

-Cea mai mare parte a zacamintelor din Iran este concentrata in S-V tarii in perimetruldintre M-tii Zagros si Golful Persic si granita cu Iraqul.O vasta retea de conducte leagaexploatarile zonei cu porturile Abadan si Bandar Mashur.

Iraq

-Zacamintele si exploatarile din Iraq sunt concentrate in 2 perimetre.1.Unul este localizat in Nord cu exploatari terestre Kikuk-Mossul-Ain Zalah.2.Iar al doilea perimetru in Sud spre Golful Persic unde exploatarile se fac atat terestru

cat si submarin.-Deasemeanea si Iraqul dispune de o retea importanta de conducte.

10


11/23

Kuweit

-Este un stat cu teritoriu foarte micrespectiv 16000 km.este al patrulea producator dinOrientul Mijlociu si Apropiat acesta a revenit la o productie importanta dupa razboiul dinGolf,perioada in care productia acestui stat scazuse foarte mult datorita distrugerii sondelorpetroliere de catre armata iraqiana in retragere.-Poseda unul dintre cele mai mari si mai produc.zacaminte de petrol din lume respectivzacamantul de la Burgan din sudul tarii langa Golful Persic care se desfasoara pe o lungimede 80km de aici realizandu-se 90% din productia tarii.

Emiratele Arabe Unite

-Zacamintele si exploatarile din cadrul acestui stat sunt concentrate in urmatoarele zone:1.prima zona Eniratul Abu Dabi unde exploatarile terestre se fac la Murban iar celesubmarine in campurile petroliere de la Zecum.2.Emiratul Dubai unde exploatarile principale sunt sunt localizate la FATEH.-Alte tari importante din pct. de vedere al prod. Petroliere sunt:

-Oman

-Catar-Bahreyn

Orientul Apropiat

-La nivelul acestei regiuni se remarca doar o tara Siria care este principala exploatare in N-E tarii,Europa,C.S.I

C.S.I -prima prod.de petrol a lumii,multa vreme,a cunoscut o scadere a prod.dupa1991,dar din nou in crestere in ultimele decenii.

-Este o zona de traditie in exploatarea petroliera zona Bahu care este printreprimele regiuni din lume cu extractie petroliera la scara industriala.

Zacamintele si exploatarile din C.S.I

-Partea europeana,zona Volga-Ural,supreanumit al doilea Bahu si zona 2;zona Bahu 1reprezinta Caucazul-Nord si vecinatatile nordice cu exploatari terestre si submarine pelitoralul Marii Caspice,si partea asiatica reprez.prin zona Siberiana de Vest supranumit al3-lea Bahu cu zacamintele concentrate in bazinul Superior al fluviului Obi.-O alta zona importanta este zacamantul de la Tengiz sunt V.Kazachstan in apropiereaMarii Caspice.-Tarmul Nordic(perimetrul EMBA)si tarmul este respectiv Pen.Mangaslak din zonaM.Caspice exploatari mai mici in Uzbekistan in V.Fergana,extremul Orient cu insula

Sahalin.C.S.I dispune de o retea de conducte cu o lungime de aproximativ 80 mii km,maiimportante sunt cele care pornesc din Volga-Ural spre Moscova si San Petersburg prinGorki spre Europa Centrala si de Vest alimentand tariprecum:Polonia,Cehia,Germania,Slovacia,Ungaria.Multe rafinarii sunt situate in zonele de extractie iar altele sunt situate pe traseulconductelor magistrale si in porturi.

Marea Britanie

11


12/23

-Este al treilea producator european dupa C.S.I si Norvegia exploatarile petroliere auinceput in 1971 si se fac doar submarin in largul Marii Nordului ele se intind din Sud de lalatitudinea orasului New Castle pana in Nord de insulele Shetland insumand o suprafatza de440 mii km.

Norvegia

-Este o tara care produce petrol din acelasi an cu M.Britanie 1971 impartind cu MareaBritanie zacamintele din M.Nordului insa acesteia revindu-I zacaminte mai reduse.-Extractia de petrol din M.Nordului a fost extinsa recent M.Norvegiei si spre N pana laM.Barentz.Extractia de petrol graviteaza in jurul marelui Areal Ekofisk tot aici aflandu-se siplatforma Troll cea mai mare constructie de acest gen din lume.

America de Nord

S.U.A.

Zonele de extractie ale petrolului in SUA:

-Zona Golfului Mexic cuprinzand sudul statului Texas si Louisiana seefectueaza exploatari terestre si submarine cele submarine fiind specifice statului Louisiana.-Zona Middle Continent asigura din productia tarii exploatandu-le in statul

Oklahoma,Kansas si Arkansas.-Zona petroliera din regiunea montana din vestul Statelor Unite cu exploatari

in California,Colorado si New Mexico.-Zona petroliera din Sudul Marilor Lacuri cu exploatari in statele

Ilinois,Indiana si Ohio.-Zona Alaska inca din anul 1960,SUA se situeaza pe locul 2 pe glob dupa Arabia

Saudita la productia submarina de petro,deasemenea detin cea mai vasta retea decinductepetrolierede pe glob,retea cu lungimea totala de 350.000 km.Conductele principale pleaca

din zona Middle Continent catre regiunea Marilor Lacuri catre zona Atlantica si spre GolfulMexic.

Mexic- Se disting 3 zone petroliere in Mexic,2 in peninsula Yukatan Campo de ReformChicontepec si a 3 a zona in campurile petroliere Campeche unde se afla renumitulzacamant Cantareld.

Canada

- 70% din productia canadei ,de petrol,se realizeaza din provinciile Alberta,ColumbiaBritanica,Saschetone.Canada poseda 35 000 km conducte petroliera remarcandu-se 2 sianume :Transmountain Vancouver,Seattle cu o lungime de 1480 km si interprovincial careare peste 3000 km si care se intinde spre est catre Montreal si Toronto.

America de Sud

Venezuela

12


13/23

-La nivelul acestei tari exista 2 zone de exploatare:1.Zona lagunei Maracaibo cu exploatari terestre si submarine,zona ce asigura peste 80%din productia tarii.2.Zona Oriente care cuprinde un zacamant f.intins situat pe cursul mijlociu si inferior alfluviului Orinoco.Brazilia,Argentina,Columbia,Ecuador,Peru,Trinidad-Tobago.

AFRICA

-Participa cu 10% la productia mondiala si tot cam atat fiind si ponderea rezervelor.Peteritoriul continentului african s-au conturat 2 zone petroliere:

-1.In nord cu mari exploatari in Sahara respectiv in tarile:Libia,Algeria,Maroc,Egipt.-2.Zona petroliera din regiunea Golfului Guineei cu prelungire spre Sud incluzand

tarile:Nigeria,Angola si Gabon.

ASIA de EST,S-E si SUD

China

-Privind zacamintele si exploatarile la nivelul chinei sunt concentrate in 3 regiuni respectiv :China de Nord,China N-E,China N-V care importa mult petrol.

Indonezia

-Cea mai importanta tara producatoare de petrol din S-E asiei si cea mai veche de pecontinente.Zone de exploatare :Insulele Sumatera,insula Kalimantan,insula Java.

Malayesia-Ale caror exploatari exclusiv submarine,pe coasta de est a pen.Malaya.

Brunei

-Statul Brunei un stat f.mic cu 10 mil.tone anual productie ce o obtine in cea mai mare partedin exploatarile submarine.

India

-Cu exploatari terestre in statele Bihar Assam,Punjab Gujarat;Exploatari submarine in zonapeninsulara.

Australia

-Atat cu exploatari terestre in zona Moonie in statul Queensland cat si submarine in zonaBass in zona de sud.

13


14/23

MINEREURILE DE FIER SI SIDERURGIARezervele si productia mondiala de minereuri de fier in 2002

Cea mai mare parte a rezervelor se afla in America respectiv 42,7%urmata de Europarespectiv CSI cu 40,8% impreuna detinand peste 80% din totalul mondial.Pe tari cele mai mari rezerve le detin:

1.C.S.I -304 Mld tone2.Canada -125 Mld tone3.S.U.A -105 Mld tone4.Brazilia -60 Mld tone5.Bolivia -40 Mld tone6.Australia -35Mld tone7.China -31Mld tone

8.India -30 Mld tone

Principalele tari prod.minereuri de fier la nivelul anului 2005

1.China -370 mil.tone productie2.Brazilia -300mil.tone productie3.Australia -280mil.tone prod.4.India -140mil.tone prod.5.Rusia -95 mil.tone prod.6.Ucraina -69mil.tone prod.7.S.U.A -55mil.tone prod.

8.Africa de sud-40mil.tone prod.9.Canada -30mil.tone prod.10.Suedia -23 mil.tone prod.

-Din pct. de vedere al tarilor importatoare ce se gasesc pe teritoriul asiatic spreexemplu:China,Japonia,Continentul Asiatic,Tarile Europene,Sua.

Repartitia geografica a productiei de minereuri de fier

Si siderurgia

Europa si C.S.I

-C.S.I se afla pe primul loc pe glob ca rezerve are aproximativ 700 de exploatari din care 65sunt la zi iar minereurile de fier au o concentratie medie de 35% continut in metal.Cele mai importante zacaminte de minereuri de fier sunt in partea europeana Zacamantulde la Krivoi-Rogkerci;Kursk-Belgarod,cu rezerve de aproximativ 20 mld.tone si un continutde peste 50% metal,zacamantul are o pozitie favorabila fiind situat in apropierea bazinuluicarbonifer de la Done zona puternic industrializata alimentand siderurgia.-Zacamantul din insula Kerci cu rezerve de 3 mld.tone.

14


15/23

-Zacamantul Kursk-Belgarod -cel mai mare zacamant cu rezerve de cca.100 mld.tone,acestzacamant se desfasoara pe o lungime de 800km si o latime de 200-250 km.Exploatarilefacandu-se subteran si cariera conflict metal peste 60%.-Zacamantul de la Lipek din sudul Moscovei apoi alte zacamante importante sunt Karelia sipen.Kola.-Reg.M-ii Urali cu rezerve de cca.15 mld.tone se situeaza pe locul II on productiaminereurilor.-Alte zacaminte in C.S.I se afla in partea sudica a C.S.I se afla in sudul Siberiei Centrale cuexploatarile Bazinului Angarei respectiv Pitsk si Angara-Ilim.-Tot in Sud in zona lacului Aral cu zacamantul Ulu-Tal.

Siderurgia C.S.I se concentreaza in 5 zone:

-Europa -47 tari-Asia -45 tari-Africa -53 tari-Australia si Oceania -14 tari-America -35

-Prima zona C.S.I este zona Sudului European cea mai importanta zona a C.S.I si cuprindesudul Ucrainei Rostov pe Don aici in aceasta zona se afla triunghiul Catch Donetz.

-A doua zona e zona Uralului partea sudica si centrala,zona dezvoltata pe baza marilorzacaminte locale de minereuri de fier sicarbunii cocsificabili adusi din Bazinul Kuzne siKaraganda.Cele mai mari centre siderurgice in zona Uralului sunt Magnitogorsk siSverdlovsk.-A treia zona regiunea Moscovei si Sant Petersburg regiune unde este dezvoltataelectrosiderurgia si prosuctia de oteluri speciale pe baza minereurilor de fier din Karelia siPen.Kola,Lipek si Cursk si carbunii cocsificabili din bazinele Peciora si Done.

-A patra zona siderurgia Siberiana zona care se dezvolta rapid pe baza zacamintelor propriide minereuri de fier si carbuni cocsificabili.- A cincea zona Asia Centrala care se dez.pe baza minereurilor de fier din Bazinul Temiz-Tau si carbunii cocsificabili din Caraganda.

Suedia

-Este al doilea prod.european de minereuri de fier care detine rezerve apreciabile iarminereurile sunt de buna calitate,are 2 perimetre importante de extractie:1.- Principalul bazin se afla la nord de Cercul Polar in Laponia cu exploatari la

Kiruna,Kirunavara,Galivare,participa cu 80% la productia de minereu de fier a Suediei.

2.-Bazinul se afla in partea centrala a tarii la cca. 220 km N-V de capitala Stokolm respectivgrupul Bergeslagen-Grangesberg.3.-A 3-a zona se afla spre Marea Baltica respectiv zacamantul de la Danemora.Din pct. de vedere al siderurgiei cea mai puternica concentrare siderurgica se afla in parteacentrala a tarii.

15


16/23

Franta

-Prod.Frantei a scazut in ultima perioada,principalele zacaminte sunt in Lorena,altezacaminte in vestul tarii in Masivul Armonican,in provincia Normandia si Anjou-Bretagne siM-tii Pirinei.Se disting 3 mari regiuni in Franta:

-Lorena-Zona N-V tarii-Zona Masivul Central Francez

Spania

-Prod.Spaniei a scazut,se exploateaza minereuri de fier din structurile complexe ale muntilorContabrici,Cordiliera Beltica,M-tii Iberici.-Principalele centre siderurgice sunt grupate pe litoralul nordicin tara Bascilor si Astoria.

America De Nord Anglosaxona

S.U.A

-Cea mai mare parte a productiei provine din zacamintele din estul SUA cca 2/3 localizatein 2 perimetre importante:

-Zacamantul Lacul Superior(Reg.Marilor Lacuri) care sunt cunoscute pe planmondial sub denumirea Tip Lac Superior.

-Zacamantul din M-tii Apalasi localizat de o parte si de alta a cateneimuntoase.-Exista 4 zone siderurgice,principala este in Lacul Errie si M-tii Apalasi.A doua este in jurulMarilor Lacuri.A treia pe coasta de N-E a oceanului Atlantic.A patra in susul muntilorApalasi.

Canada

-Rezerve si exploatari de minereuri de fier in Peninsula Labrador,Insula NewFoundland(Terra Nova) in provincia Ontario si Columbia Britanica si InsuleleVestice(Queen Charlotte,Vancouver)-Siderurgia canadei este strans legata de SUA,cea mai importanta zona siderurgica fiind petarmul lacului Ontario si Bazinul Fluviului Sf.Laurentiu.

MINEREURILE NEFEROASE LA NIV.ANULUI 2006

-Cel mai mare prod. mondial de Cupru este Chile.-Cel mai mare prod.mondial de Aluminiu este China.-Cel mai mare prod.mond.de Plumb este China.-Cel mai mare prod. mond.de Zinc este China.-Cel mai mare prod.mond.de Staniu este China.

16


17/23

In categoria minereurilor neferoase sunt incluse si metalele pretioase:

-Aur Africa de Sud-Argint -Peru-Platina -Rusia- De metale radioactive-Uraniu-cel mai mare producator este Canada

TURISM SI MARILE ZONE TURISTICE

-Privind nr.turistilor international din pct. de vedere al fluxului de turisti la niv. Anului 2005:

-Pe primul loc FrantaLocul II -SUA-Locul III -Spania

-Locul IV -China-Locul V -Italia

-Din punctele obtinute din turism:

-Locul I -SUA-Locul II -Spania-Locul III -Franta-Locul IV si V -Constant China si Italia

-In functie de potentialul turistic si de baza tehnico-materiala sau baza de servire(unitatilede cazare,servicii) exista diferite forme de turism:

-Turismul Balneo-Maritim-Turismul Montan si pt.practicarea sporturilor de iarna.-Turismul de Cura-Balneara-Turismul de Vanatoare si Pescuit-Turismul Cultural-Turismul Festivalier-Turismul de Afaceri-Turismul de Congrese si Reuniuni

Marile zone turistice ale Terrei

-In functie de o serie de criterii generale, organizatia mondiala a turismului OMT a distins 6regiuni turistice care include aproape intreaga suprafata a planetei:1- Europa2-Americile3-Asia De Sud4-Asia De Est si Pacific5-Africa6-Orientul Mijlociu

17


18/23

-Abordarea turistmului prin prisma geografie economice mondiale a permis identificarea totla nicel planetar dar incluzand de aceasta data intreaga suprafata a planetei a 12 mari zoneturistice.

1.Prima zona turistica se concentreaza circa o treime din circulatia turistica internationalaforma dominanta de turism este sejurul pt.odihna si tratament si cuprinde 4 subzoneturistice:a.Prima subzona este litoralul nordic al Mediteranei europene si al Atlanticului de

est(Spania,Franta,Italia)-Spania

Tarmul mediteranean spanial prezinta o serie de statiuni grupate in 4 mari sectoare delitoral(Costa)care se succed din nord de granita cu Franta pana la sud la StramtoareaGibraltar.Costa Brava-avand ca punct nodal orasul Barcelona.Costa Dorado-intre Barcelona si ValenciaCosta Blanca-care se desfasoara intre Valencia si AlicanteCosta Del Sol-intre Cabo De Gata si Gibraltar sector de litoral ce include orasul istoric

Malaga si o serie de statiuni precum:-Torremolinos-Marbela-Estepona-Fuenginola-Tossa Del Mar

Deasemenea tot Spaniei(in bazinul Mediteranei)Insulele Balneara care prezinta numeroasestatiuni pe fiecare fasie de uscat.

-Insula Menorca cu statiunea Port Mahon-Insula Mallorca cu statiunile celebre Palma de Mallorca

-Ricardo Roca

-Puerto Soller-Insula Ibitza sau (Islablanca)-Insula Formentera-Insula Cabrera -toate astea formeaza Insulele Balneare

In interiorul Spaniei ca si obiective turistice Andaluzia cu centreleSevillia,Granada,Cordoba,Cadiz. In Castilia:Madrid,Toledo,Segovia,Catalonia,Barcelona.

-Franta

Riviera Mediterana Franceza-renumita prin statiunile Balneo-Maritime de pe Coasta deAzur care sunt:

-Cannes-Saint Tropez-Antibes-Menton

Recent acest sector de litoral sa extins mult spre vest intre gurile Ronului si granita cuSpania,exemple in aceasta zona mai recent dezvoltata: - La Grand Motte

-Port Carmague

18


19/23

In interiorul Frantei se pot vizita Parisul si imprejurimile.In vestul tarii Valea Loirei cu o serie de castele celebre constituite incepand cu sec. XV.Exemple de castele:-Tours

-Uss-Chinon-Chenonceaux-Blois-Amboise-Chambord

-Unele metropole regionale: -Lon-Marseille-Strasbourg(sediul consiliului Europei)-Bordeaux-Lille

-Italia

Riviera Italiana(Riviera di Ponente,Riviera di Levante)respectiv litoralul de nord-vestic alItaliei,Tarmul marii Ligurice intre Ventimiglia-La Spezia care include o serie de statiuni

balneo-maritime sau de litoral:Sanremo,Nervi,Portofino,Santa Margherita Ligure.-Coasta marii adriatice ontre Venetia si Rimini cu statiuni precum:

-Venetia-Lido di Venetia-Grado-Rimini-Riccione

-Alte zone:Golful Napoli(Riviera Napoletana)statiuni ca:-Sorrento-Amalfi-Salerno

-insulele Ischia siCapri

-Alt sector de litoral Riviera Palernitana in Sicilia si Riviera Sarda in insula Sardiniei.-Obiective turistice in interior orase muzeu:Roma,Florenta,Milano,Bologna,Verona,Padova.

b.A doua subzona tarile Balcanice-Litoralul Romanesc al Marii Negre-Litoralul Croat si Sloven al marii Adriatice: -Din Croatia Dubrovnik (Perla Croatiei)si

din Slovenia-Statiunea Izola.In interiorul acestor tari atractii naturale in Slovenia :PodisulKorst cu pestera Postojna,iar ca atractii:Zagreb si Ljubljana.

-Litoralul Bulgar al Marii Negre cu o serie de statiuni:Albena,Varna,Burgas,Constantinsi Elena,Nisipurile De Aur,Nesebar in interior Sofia si imprejurimile si Valea Trandafirilor.

-Litoralul albanez al Marii Adriatice:Statiunile Durres,Vlore,Tirana.

-Grecia

19


20/23

Tara turistica prin excelenta se remarca prin Atena si imprejurimile:Capul Sunion,InsuleleEgina si Elexis,orasul Maraton apoi Bisericile si Manastirile de laMeteora,Poloponesul,Insulele Rhodos,Creta,Ciclade,Insulele Ionice(Corfu si Itaca)

-TurciaCa si areale turistice gasim:Litoralul Mediteranean custatiunile:Antalia,Alania,Torsus,Adana.-Litoralul Egeean cu Izmir,Ruinele Troiei,Pergam,Orasul Istambul,Efes.

c.A treia subzona turistica lit oralul N-African al Mediteranei .

Litoralul N-African al Mediteranei

De la Stramtoarea Gibraltar pana la Canalul Suez,insorit circa 8 luni,toate tarile cu iesirela mare:

Maroc

-Se remarca cu orasul Tanger si imprejurimile-Statiunea Al Hoclima ci Nadar,capitala Alger si statiunile balneare Tipassa si CoteTurquoise.

Tunisia

-Arealele Bizert-coasta de cristal,capitala Tunis si imprejurimile si statiunile HamametSusan,Kairouan,Sidi Bou Sid.

Libia

-Capitala Tripoli si cele 3 orase antice:Sabratha,Leptis Magua,Cyrenne.

Egipt

-Ca si areale turistice se remarca Alexandria si imprejurimile,Delta Nilului.-Iar in interior Cairo si monumentele din jurul acestuia precum piramindele de laGizeh,Saqqara,Abusir,Heliopolis,Memphis,Valea Regiloretc

d)Liroralul Atlanticului de Est si Insulele Canare:cu obiective turistice in:

Maroc

-Traseul Safi-Agadir-Tiznit

Portugalia

-Riviera Portugheza orasele:Lisabona si Porto,statiunile:Estoril,Viano De Castelo,FigueiraDe Foz.

20


21/23

Spania

-Litoralul Atlantic Spaniol,singurul punct turistic este (Tara Bascilor) San Sebastian,insuleleCanare situat la 120 km de tarmul Africii cu o serie de statiuni:Costa Del Silencio,LasPalmas,Guatizo.

Franta

-Litoralul Atlantic din S-V Frantei care se mai numeste si Coasta De Argint cu statiunilebalneare:Biaritz,Areaghon,Bayonne,si tot in zona litoralului atlantic Normandia custatiunile:Deauville,Frouville,Monfleur.

Marea Britanie

-Ca si areale turistice Coasta De Est,Coasta De Sud,Coasta Vestica,Coasta Vestica a Scotieicu oarsele:Glazglow si Edinburg,Anglia cu Londra si imprejurimile avand ca axa centralaValea Tamisei.

2.Europa Centrala Nordica

-Concentreaza circa un sfert din circulatia turistica internationala,borne dominante deturism sunt:turismul montan si pentru practicarea sporturilor de iarna,turismul cultural sisejurul pentru odihna si tratament si include 4 subzone turistice:a) tarile alpine :Franta,Italia,Austria,Elvetia,Germania,Slovenia(tari prin care trec Alpii.

Franta(Alpii francezi)

-La poalele M-tii Alpi:Grenoble(capitala turistica) si

orasele:Chambery,Annecy,Briancon.Statiunilemontane:Chamonix,Albertville,Courchevell,Mont Blanc,Avariaz.

Italia(Alpi italieni)

-Cortina Damezzo-Vale Daosta-Domodosola-Breuil-Courmayeur

Elvetia

-Geneva,Basel,Arosa,Zermatt(cu statiunea cu cel mai lung sezon dinEuropa),Montreaux,Jungfrau,Lausanne,Interlaken.

Austria

-Cu statiunile:Insburk,Saalbach,Bad Gastein,Kitzbuhel

21


22/23

Germania

-Garmish-Partenkirchen-Mittenwald-Obersdorf

Slovenia

-Bled-Bohinj-Kranjska Gora

b) A 2-a subzona turistica tarile de la Marea Nordului si Marea Baltica:

-Belgia,Olanda,Germania,Polonia

c)A 3-a subzona turistica:

-Tarile Scandinave,Norvegia,Suedia,Finlanda,Danemarca

d)A 4-a subzona turistica tarile Europei Centrale Estice fara iesire la mare:

-Ungaria,Cehia,Slovacia

3.Zona turistica

America de Nord

-Cateva carac.cocentreaza 15% din circulatia turistica internationala Si se caracterizeazaprin circulatia turistica intracontinentala si cuprinde 3 subzone turistice:Canda,Sua,Mexic.

Canada

-La nivelul Canadei ca si atractii naturale o serie de parcuri nationale:WoodBuffalo,Nahari,Jasper,Banff-Ca si atractii antropice marile orase:Montreal(cel mai marepct.turistic),Quebeq,Toronto,Vancouver,Halifax

-Si statiunea montana Calgary

S.U.A.

-Atractii naturale marile parcuri nationale in cadrul carora se dezvolta un turismextraordinar:

-Yelowstone-Grand Canyon-Yosemite,Messa Verde

22


23/23

-Crater Lake,Sequoia-Everglades-Petrified Forest

Atractii antropice-marile metropole:

-Coasta Atlanticului N-V -Boston,New York,Philadelphia,Baltimore,Washington;-Sudul Marilor Lacuri-Chicago,Detroit,Cleveland,Buffalo,Pittburg.-Coasta Pacificului(vestul SUA)cu marile metropole:San Francisco,Los Angeles,San Diegosi celebra statiune Malibu.

Statiunile montane si pentru practicarea sporturilor de iarna in SUA:

-Azpen,Denver,Salt Lake City,Lake Placid,Paradise,Sun Valley;

Statiunile balneo-maritime din peninsula Florida:

-Miami,Miami Beach,Pal Beach,Key West

Mexic-Vestigii ale civilizatiilor aztece si toltece la:Teotihuacan,in sud civilizatii Mayase:Chichen-Itza,Uxmal-Orase cu monumente din perioada coloniala:Ciudad DeMexico,Guadalajara,Puebla,Veracruz.-Statiunile balneo-maritime de pe coastapacifica:Acapulco,Manzanillo,Mazatlan,Zihuatenejo.-Statiunile de la Golful Mexic:Tampico,Cancun.

Date post:	10-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	chirciuc-alin
View:	239 times
Download:	0 times

Geografia Mondiala Economica

Documents