Genuri jurnalistice (cursurgenuri jurnalii)

7/22/2019 Genuri jurnalistice (cursurgenuri jurnalii)

http://slidepdf.com/reader/full/genuri-jurnalistice-cursurgenuri-jurnalii 1/29

Genuri jurnalistice

(curs 2)

Genuri informative

tirea i informa iaȘ ș ț

Informa iaț = ceea ce se cumunică prin intermediul unuia dintre limbajele disponibile.

tireaȘ = o informa ie despreț un eveniment recent, care prezintă interes pentru un grup de oamenisuficient de mare sau care poate afecta via a unui grupț de oameni suficient de larg.

Simpla informa ieț se transform în tireș cnd alături de relatarea factuală va apărea i elaborarea iș ș crearea păr ii narative.ț

Fapt i evenimentș

! “când un om este mu cat de un câine, nu este o tire, pentru că se întâmplă adesea.ș ș Dar dacă unom mu că un câine, este o tire”ș ș . ("o#n $. $ogart% &e' or Sun% *++2)

! ,cnd nu e vorba de evenimente care afectează vie ile oameniloț r% elementul surpriză sau senza ionalul ț contribuie la transformarea evenimentului în tire.ș

-I/0 1 întrebările de bazăȘ

! I&/3 = actorul principal al evenimentului

! /3 = ac iunea4evenimentulț

! 5&63 = momentul cnd se întmplă evenimentul

! 7&6/3 = locul de desfă urareș

! 6/ /3 = motivele% cauzele evenimentului.

! 8 793 = modul în care s:a desfă urat (derulare% cronologie).ș

(;<8 > '#o% '#at% '#en% '#ere% '#?% #o')

Cerin e - tireț ș

! Acurate eaț (verificarea din minimum două surse)>

! Atribuire corectă (folosirea surselor)>

! Echilibru (în cazul conflictelor% trebuie să se ofere spa iu de e@primare tuturor păr ilor implicate 1 ț ț att pro% ct i contra)>ș

! Obiectivitatea (autorul nu are voie să î i AinfiltrezeB propriile opinii i sentimente)>ș ș

! Concizie (materialul informativ ajunge repede la esen a problemei prezentate)>ț

*



! Claritatea iș expresivitatea la nivel de limbaj.

aloarea informativă

! Actualitatea !proximitatea temporală"

! /venimentele care au avut loc cu o zi înainte% care sunt în curs de desfă urare sau vor aveaș loc în următoarea zi.

! 7neori% aniversările sau comemorările.

! /venimentele prezentate sunt întotdeauna mai importante dect cele trecute% dar sunt mai pu in importante dect cele viitoare.ț

! #roximitatea spa ialăț

! u ct un eveniment are loc mai aproape de spa iul în care trăim i ne desfă urăm actvitatea%ț ș ș cu att va avea mai multe anse să fie mediatizat.ș

! $%egea mortului pe &ilometru'(

*C.CCC de victime ale unei catastrofe de pe un alt continent = *.CCC de victime aflate într:oară relativ îndepărtată = *CC de răni i4mor i dintr:un col al propriei ări = *C victime dintr:ț ț ț ț ț

un ora (capitală) = * mort:personalitate.ș

). *mplicarea unei personalită iț

! /ste mai u or să construim ApovesteaB în jurul unui personaj principal% care săș focalizeze aten ia.ț

! D personalitate va deveni subiectul unei tiri% iș ndiferent că subiectul este sau nurelevant 4 util pentru public.

! Conflictul

! onferă întotdeauna o semnificativă doză de informare.

! Drice controversă între două persoane% două partide sau c#iar două ări va atrage interesulț prin simplul fapt că e vorba de o confruntare% evocnd lupta% competi ia.ț

Alte valori informative

! *neditul - tot ce încalcă normele sociale prestabilite.

! *nteresul uman + oameni obi nui i care înfruntă probleme deosebite sau care auș ț reu it să depă ească dificultă i mari.ș ș ț (oameni care au scăpat de un accident grav% careau învins o boală etc.)

! *nforma iile practice utilitare -ț ajută la orientarea în Ajungla urbanăBE (petrecereatimpului liber% medicină naturistă% re ete culinare etc.).ț

! ivertismentul - publicul caută în mass:media o modalitate de destindere i deș petrecere a timpului liber.

2



tirea scurtăȘ

! /ste considerată unitatea elementară a presei>

! /ste cea mai citită% avnd cea mai mică dimensiune>

! Foate să fie precedată de cuvinte:reper (e@. rimă)

! n general% are ;:*C rnduri% concentrate într:un paragraf% întreaga informa ie fiind livrată într:unaț sau două fraze.

! 9ai multe tiri scurte pot fi grupate pe man eta ziarului% în rubrici (ș ș Pe scurt, Breviar, Scurt pe 2 etc.)

! an etaș este constituită dintr:o succesiune de informa ii de aceea i natură% aflate pe aceea iț ș ș coloană (e@. tiri interne sau tiri interna ionale.)ș ș ț

tirea dezvoltatăȘ! Specie intermediară între tirea scurtă i relatare% anc#etă.ș ș

! 0re lungimi i modalită i de prezentare variabile.ș ț

! etranscrie un eveniment i aduce la lumina zilei aspecte HHsubterane care l:au provocatș sau care îl pot e@plica.

! -rebuie să descriem evenimentul, respectiv să îl /n elegemț cauze% conte@t etc.).

0intezaefolmularea4rescrierea într:un singur material a mai multor informa ii care au fostț preluateseparat (de la reporteri% agen ii de presă% comunicate etc.).ț

/tapele unei sinteze

! se colectează toate elementele avute la dispozi ie% (informa iile) iț ț ș se clasifică(cronologic% tematic etc)

! Se confruntă între ele pentru a elimina precizările inutile% informa iile depă ite%ț ș

redundan ele.ț

! Se stabile te planulș % se reunesc toate elementele avute la dispozi ie pentru a forma un totț coerent (cronologii% cifre% liste de personalită i etc.).ț

7S J

1elatarea

J



! Frezentare pe larg a informa iilor factuale despre un eveniment care a avut loc sau despreț consecin ele acestuia.ț

! eia la modul esen ial ț informa ia despre un eveniment% darț nu este un proces verbal sec% careînregistrează i rezumă cronologic toate detaliile% fără a opera selec ii.ș ț

! 2u este o povestire a evenimentului, ci doar esen a i implica iile sale.ț ș ț

3ipuri de evenimente care pot fi tratate prin relatare

! EE2*E23E A242 A3EȚ (conferin e de presă% reuniuni deliberative% ceremonii%ț manifesta ii% evenimente sportive% procese% spectacole).ț

! EE2*E23E 2EA 3E#3A3EȘ (accidente% catastrofe).

0tructura unei relatări simple

#aragraf ini ialț = torea propriu:zisă (cine% ce unde% cnd% de ce% cum)ș

ezvoltarea info cine, ce unde,când

Alte explica iiț de ce, cum

#aragraf de legătură

1elatarea propriu-zisă (dertalii, explica ii, alte infoț )

5ncheiere

0tructura unei relatări complexe !cu mai multe teme"

#aragraf ini ialț (enun area temelor iț ș elementelor conte@tuale)

Kegătură

ezvoltarea 3EE* 6

Kegătură

ezvoltarea 3EE* 7

Kegătură

Alte detalii

L



Final

Conferin a de presăț

! 2umele, titlul, calitatea persoanelor care au luat cuvntul>

! Ce s:a spus>

! Explica iiț sau date complementare la răspunsurile date jurnali tilor.ș

1euniuni deliberative

!parlament, consilii, comisii etc."

! 6ezbateri sau confruntări între parteneri

! ecizii luate (sau suspendate)

! oturi e@primate

! 1eac iileț personalită ilor% modificări anun ateț ț

! #roiecte adoptate.

Ceremonii

! #ersonalită iț prezente% respective absente>

! /valuarea asisten eiț (d.p.v. calitativ i cantitativ)ș

! %uări de cuv8nt

! esfă urareaș propriu:zisă

! *ncidente

anifesta iiț

! otive, ora, loc de desfă urare, duratăș

! #articipan iț (numărul% calitatea în care au participat)

! 0loganuri scandate

;



! /ventuale incidente

! iscursuri rostite

! 4rmări anun ate% consecin e.ț ț

ntlniri sportive

! #rincipalele faze ale jocului

! 1ezultate

! alori, contravalori exprimate

! *ncidente

#rocese

! *nstan espe eț ț

! #ăr ile /n cauzăț

! ătămatp8r8t

! 9udecători, procurori, avoca iț

! *ncidente

! Concluzia, verdictul.

0pectacole

!piese de teatru, concerte"

! 3itlu, autor !regizor, scenarist etc"

! *nterpre iț

! ata, locul de desfă urareș

! 3ema

! Calificarea genului

Evenimente nea teptateș

!accidente, catastrofe"

M



! Circumstan e !loc, oră"ș

! 2atura sau cauza evenimentului

! Autori !dacă e cazul"

! ictime

! artori

! Agresiuni

! :ilanț

! #osibile urmări.

;;; A3E2 *E -Ț Impactul materialelor informative cre te prin asociereaș te@tului cu imagini (fotografii de la

evenimente% portrete% grafice% infografii).

0tructura textului <urnalistic

3itlul

/@istă trei variante de lectură pentru o publica ieEț

! &ivelul I 1 prima i ultima pagină% titlul% titrajul%ilustra iile.ș ț

! &ivelul II 1 articolele de dimensiuni mici> tiri scurte% materiale în casete% bo@:uri%ș desc#ideri ale materialelor% e@plica iiț

! &ivelul III 1 te@tele propriu:zise ale articolelor.

-itrajul este compus dinE

o -itlul rubricii

o Supratitlu

o -itlul articolului

o Subtitlu

o Intertitluri

Func iile titluluiț

Nizuală 1 atrage aten iaț

! Informativă 1 capacitatea de a furniza un mesaj

-itlul este o combina ie între te@t (titlu citit) i imagine (titlu văzut)ț ș

O



n medie% titlul este de cinci ori mai citit dect corpul te@tului. -itlul rezumă articolul% livrnd rapid mesajulesen ial al articolului.ț

0upratitlul

! /ste tipărit de obicei cu un caracter mai slab.

! Dferă elemente circumstan iale care ar prelungi inutil titlulț (de genul unde iș când a avutloc evenimentul.)

! Fermit combinarea unui titlu incitativ cu un supratitlu informativ sau invers.

*ntertitlul

! Dferă un plus de informa ii% o nuan are a informa iei din titlu.ț ț ț

! ela@ează oc#iul% rupe monotonia te@tului.

! / un element grafic care conferă ritm în interiorul articolului.

! ontribuie la relansarea interesului cititorului.

! Spre deosebire de titlu% nu rezumă informa ia care urmează% ci oferă un e antion care săț ș stimuleze aten ia cititorului. / format din *:2 rnduri i conț ș ține cuvinte sugestive e@trasedin articol cu impact mare asupra cititorului ( cuvinte concrete% frapante% sugestive).

3itlul informativ i titlul incitativș

! 3itlul informativ 1 livrează mesajul esen ial% încă din start.ț

! 3itlul incitativ 1 mizează pe curiozitatea cititorului i merg pe jocuri de cuvinte% peș subtilită i.ț

7S L

0tructura textului <urnalistic

%EA4% i CO1#4% 3*1**ș Ș

! /ngl. K/06

! om. I&-D

aracteristicile unui lead

! #rezen a elementelor de identificareț (răspunsul la întrebările ce, cine, unde?)

+



! Autonomia + trebuie să transmită un mesaj prin sine însu i i să nu depindă de restulș ș articolului.

! Claritatea

! Concizia

! Ordonarea logică a ideilor

! Adaptarea con inutului la specificul articolului pe care /l precede.ț

6e evitatE

! nceperea lead:ului cu citate% deoarece identificarea ulterioară a sursei face dificilă atribuirea.

! Polosirea acronimelor complicate (e@ !"##$ a lansat....)

! 7tilizarea numerelor comple@e% dificil de re inut. (e@ț 2%&, '() au fost descoperite...)

3ipologia leadurilor /n presa scrisă! Cronologic !sau narativ"

! 3ip ocș

! 3ip glonț

! $introducere am8nată'

! 1ezumativ

! *storic

! 4moristic

! Filosofic

! eclara ieț

! *nterogativ

%eadul cronologic !narativ"

! /@pune evenimentele în ordinea desfă urării.ș

! /lementul C4 este mai important dect elementul CE ( modul în care a decursevenimentul e mai important)

! Pinalul trebuie să fie suficient de interesant i să merite efortul depus de cititor pentru aș lectura detaliile referitoare la modul în care s:au desfă urat evenimentele.ș

%ead-ul de tip ocș

! 0re ca scop surprinderea cititorului prin asocierea începutului cu deznodămntul evenimentului.

Q





( E C*3*3E 6avid andall% 0urnalistul universal % Folirom% Ia i% *QQ+% p. *M;:*O+)ș

%eaduri care trebuie evitate

! 7tilizarea în mode repetat a cli eelor în situa ii mai mult sau mai pu in potrivite le:a făcut să î iș ț ț ș

piardă consisten a i puterea de sugestie.ț ș

e ti buneve ti releș ș

! li eu utilizat prea des% care de cele mai multe ori e plictisitor.ș

Ex. *1vem o tire ună i una rea3 luna aceasta enzina se ieftine te, dar începând cu ) decemrie,ș ș ș aceasta va costa ' 4 litrul.”

=>lobul de cristal'

! 9aterialul începe cu descrierea unei secven e de vis% care prezice viitorul.ț

! Se poate folosi cnd este vorvba de fenomene paranormal sau de personaje cu calită i de oracol 4 deț

medium.

! &erecomandat% deoarece majoritatea oamenilor nu pot prezice viitorul.

/. “5n urmă cu 6 ani, când "onu Petrean a fost salvat de la înec, nu avea cum să i înc-ipuie căț ș va putea să întoarcă serviciul care ia fost făcut.”

Co marș

! 0ceste intro:uri sunt folosite de obicei pentru materiale care vorbesc de o e@perien ă trecută.ț

! 60 nu orice e@perien ă neplăcută trebuie să fie comparată cu un co mar.ț ș

! /E *Pentru "on, ultimele % zile au fost un co mar.”ș

=0tă pe scaun'

! /ste indicată descrierea decorului în lead% dar dacă cel mai neobi nuitș lucru despre personajeste că stă pe un scaun% atunci materialul e plictisitor.

/@E *7omnul 8asile Pop stă pe un fotoliu, în spatele iroului său.”=0p8nzurarea unei personae'

! 9aterialul începe cu descrierea unei personae la care nu se mai revine deloc pe parcursulmaterialului.

/@. “1n/ela !. este de )9 ani func ionară la $asa 0ude eană de Pensii $lu: ;$0P$<. 5nț ț fiecare zi se întâlne te cu sute deș pensionari.

"eri Parlamentul a votat o le/e prin care to i pensionarii sunt oli/a i să declare orice altăț ț

sursă de venit. =ormularele tip treuie completate i depuse până la data de )9 a fiecăreiș luni la sediul $0P$.”

$aliză'

**



! 0cestea sunt intro:urile care se îng#esuie toată informa ia% ca într:o valiză căreia apoi nu I seț mai poate înc#ide capacul.

/@. “>eci de mii de copii care nu aveau dizailită i fizice sau psi-ice detectaile au fost ț inte/ra i în pro/rame pentru -andicapa i, pro/rame finan ate de niunea @uropeană iț ț ț ș ini iate cu cele mai une inten ii pentru copiii cu disfunc ionalită i specific, dar adeseaț ț ț ț

folosite pentru cei care aveau nevoie doar de acordarea unei mai mari aten ii.”ț

=:uletin meteo'

! ncearcă să descrie decorul 4 atmosfera prin prezentarea vremii.

! 0cest tip de lead trebuie evitat cnd subiectul nu este legat de vreme.

/@. *@ra o seară de toamnă senină i fri/uroas, în care stelele sclipeau.”ș

0tereotip

! 0ceste intro:uri reiau cele mai commune trăsături i caracteristici anumitor grupuri socio:ș

demografice (bătrni% femei etc.)

/@. *Aa vârsta la care cei mai mul i au doar /ri:ă de nepo i, "on 8alea străateț ț lumea în lun/ i lat, înso it doar de o icicletă.”ș ț

istere nerezolvate

! Frovoacă cititorul% dar ,misterulB constă în faptul că articolul este despre totul altceva.

! Intro:urile trebuie să fie legate de subiect i materialul trebuie să răspundă misterului.ș

/@E *8rei să spui că a putea a:un/e la înc-isoare doar pentru atât? 1 stri/at omul laș a/entul lui tefan.Ș

Poli istul se afla la "zț voarele pentru a investi/a o crimă pasională. 5ntâmplarea a făcut să se reîntâlnească cu Spiridon Popică, care se certa cu oamenii le/ii ori de câte ori aveaocazia.”

CO1#4% A13*CO%4%4*

0314C341* E A3E1*A%E! #iramida inversată

! Formula Wall Street Journal

*2



! Clepsidra

! 3ehnica sec iuniiț

*. #iramida inversă

! /ste o structură recomandată pentru tirile scurte care au o încărcătură dramatică mare (accidente%ș războaie% conflicte etc)

! Informa iile sunt oferite în ordinea descrescătoare a importan ei lor ț ț

! Informa iile trebuie ierar#izate în func ie de relevan a lor pentru cititor ț ț ț

! ăspunsurile la întrebările de bază se vor da în prima parte a materialului% urmnd ca acestea să fiesecondate de elementele mai pu in importante.ț

0vantaj 1 această structură oferă toate informa iile de bază încă din primul paragraf.ț

6ezavantaj 1 cititorul poate să se oprească din lectură imediatce a intrat în posesia informa iilor esen iale.ț ț

2. Formula ?all 0treet 9ournal

! Fentru materialele concepute în acest fel% formula de început este unaAsoftB% aten ia focalizndu:se pe oț persoană anume% o scenă sau un eveniment.

! onstruc ia logică merge dinspre particular spre general% iar ideea de bază este că persoana este doar una dinț umeroasele personae afectate din întmplarea e@pusă în cele ce urmează.

J. Clepsidra! 0ceastă formulă începe asemenea unei piramide inversate% oferind informa iile:c#eie la început iț ș

continuă cu e@punerea cronologică a evenimentelor.

L. 3ehnica sec iuniiț

! Se tratează fiecare parte (sec iune) a materialului în blocuri separate de informa ie% ca i cum ar fi unț ț ș capitol separat% modul care îl va încuraja pe cititor să î i continue lectura.ș

! ntre diversele secven e trebuie să e@iste Aun crligB% o legătură care să asigure continuitatea iț ș

omogenitatea te@tului.! 0ceastă structură se recomandă în cazul subiectelor care tratează mai multe teme.

C410 @

FEA341E0

Clasificarea tirilor /n func ie de importan a i impactul lor !etzler, 6B"ș ț ț ș

! Dard nes + evenimente importante% tiri sobre fără elemente de senza ional.ș ț

! 0oft nes - tiri mai intș eresante pentru public% dar mai pu in importante (via a privată a uneiț ț personalită i% incident sau curiozită i).ț ț

! 0traight nes prezintă faptele sec% fără elemente de culoare (interes uman% divertisment).

*J



! 0pot nes se referă la evenimente neprevăzute (accidente% incendii% etc.)

! Feature nes prezintă subiecte care au func ie de divertisment (uneori au ton ironic).ț

Feature- “un /en informativ care poate avea i valoare de divertisment ;< în care autorul transmite cititoruluiș întrun lima: plastic, uneori literaturizat sau neconven ional, ceea ce a trăit sau a aflat prin oserva ieț ț directă sau prin alte mi:loace de documentare în le/ătură cu un anumit suiect” ($rădu :7lmanu% 2CCQ)ț

3răsături

! Dferă libertate de e@primare% dar nu permite subiecte de tipul celor cultivate de reportaj.

! Sunt definite de valori informative precum interesul uman i divertismentul i descriu persoane%ș ș locuri sau idei% mai degrabă dect evenimente.

6iferen e întreț tireș :feature

! tirea este concisă% fără implicarea autorului (stil impersonal)% fără adjective i figuri de stil în e@ces.ș ș

! Peatures au o doză mai mare de subiectivitate i creativitate (imagini plastice% care trezesc în minteaș cititorului o reprezentare a senza iilor trăite de reporter).ț

! Peatures se bazează pe mai multă descriere i citare% scriitura fiind mai informală% subiectivă iș ș e@perimentală.

-ipuri de features (Step#ens T Kanson% *Q+M)

! Profiluri 1 portrete care surprind caracterul% spiritul i stilul subiectului.ș

! 1rticole de coloratură 1 completează un articol de tip #ard:ne's pe aceea i temă.ș

! 1rticole de context 1 furnizează date i informa ii care ajută la în elegerea cadrului în care se petreceș ț ț un eveniment.

! tiriș : feature C pot lua forma unui reportaj de investiga ie% nu depind de timpț

! articole de interes uman 1 vorbesc despre situa ii sau întmplări e@cep ionale din via a oamenilor.ț ț ț

! 1ricole amuzante 1 au rolul de a contrabalansa numărul mare de tiri solemne i dramatice.ș ș

! Sezoniere 1 au ca subiect sărbători% vacan e% anumite date importante.ț

! @xplicative 1 aduc e@plica ii în legătură cu o anume organiza ie% aț ț ctivitate% curent de opinie.

eportaj i featureș

! /@istă autori care nu fac distinc ie între reportaj i feature% considernd căEț ș

*L



! Peature este doar *un reporta: consacrat faptului divers” (Fopescu% 2CC2).

! -ermenii engleze ti pentru clasificarea reportajului în func ie de semnifica ia iș ț ț ș comple@itatea evenimentului sunt *feature, feature neDs, lon/ stor+, feature ideas,

series” (o ca% *QQO)ș

:rădu -4lmanu !7" clarificăț E

! “ceea ce numim noi reporta: se încadrează în cateo/ria mai lar/ă a articolelor de tip featureE

! n reporta: este aproape întotdeauna un feature, dar un feature nu este neapărat un reporta:;...<E

! 1pari ia acestui nou termen în lima română vine să suplinească un /ol în terminolo/ia deț specialitate.”

>enuri nobile !*"

1E#O13A94%

7S M

0pari ieț

! Ini ial% gen al literaturii de frontierăț

! -ransfer dinspre subiectivitatea te@telor (reportajelor) literare către reportajul jurnalistic.

1omanul non-fic ionalț

! Aiteratura de frontieră ;:urnalismfic iune<ț

! Truman Capote – Cu sânge rece (*QMM)% primul roman non:fic ional.ț

! -itlul originalE "n cold lood

! /0KIU0/E documentare la fa a locului i observa ie directă.ț ș ț

! S7$I/-E reconstituirea unei crime care a zguduit 0merica mijlocului sec. E asasinarea% de către doitineri% fără motiv i într:o manieră brutală% a unei familii de fermieri americani din olcomb% -e@as.ș

! -/&I0E -ruman apote a folosit mijloacele reporteruluiE

! 0 discutat cu vecinii i rudele celor dispăru iș ț

! 0 cercetat ar#ivele poli iei i justi iei americanț ș ț

! 0 consultat cronici judiciare.

*;



! 0 petrecut luni de zile alături de cei doi uciga i% timp în care a reu it să stabilească o legăturăș ș suficient de strnsă pentru a ob ine mărturisiri intime i spectaculoase în legătură cu comitereaț ș crimei.

1eporta<ul

! /timologie 1 eng. to report

! 6ef. Aspecie publicistică avnd drept scop informarea asupra unor fapte de actualitate% din realitatea imediată%de interes pentru un public larg% în urma investigării la fa a locului% apelnd adesea la modalită i literare deț ț [email protected]

erin ele de bază ale reportajuluiț

! Să pornească de la un fapt real

! 0utorul trebuie să aibă calitatea de martor la desfă urarea evenimentelor ș

! Să includă o descriere a conte@tului (prezentare a atmosferei% culori% senza ii% zgomote etc.)ț

! Să aibă persona<e reale (condi ia Bbuletinului de identitateț B)

! Să includă fapte cu caracter autentic.

ari reporteri

! Egon Erin Gisch 1 de origine ce#ă% născut la Fraga (*++;). 6ebut în presăE $azul colonelului edle. 6emascarea

publică a colonelului edle ca trădător prin publicarea de către Visc# a unei pseudo:dezmin iri. 0rticolul l:a făcutț

celebru pe Visc#% strnind un val de reac ii în rndul opiniei publice.ț

! /@ecu iaț

! Frimul e alonș

! Dră elul cu JCCC de nebuniș

! F. :runea-Fox + partizan al unui reportaj în care elementul descriptiv se reduce la tu e simple% nefinisate% iș ș

care reflectă realitatea fără a o cosmetiza. Frezintă o lume socială i diversă în maniera directă% fermecătoareș

i simplă a unora dintre descrierile lui Visc#% pe care îlș considera un model.

o :runea Fox

! 0os cu poe iiF 0os cu zidurileFț

Să vie cel cu o mie de o tiș

mie de urec-i, o mie de picioare

mie de tele/rame....

! ecomandăriE : 5n -ale, !ată de lipitori, Aăzărică

! >eo :ogza 1 n. la Floie ti în M feb *QC+. 0 debutat la mpina% la 2C de ani% editnd revistaș rmuz.

o a colaborat cu Bilete de papa/al, revistă editată de -. 0r#ezi*M



o în tinere e a aderat la mi carea avangardistă scriind laț ș nu.

o 7na dintre trăsăturile fundamentale ale stilului său este cultul imaginii.

n perioada colaborării la revista nu, $ogza lansează termenul de reporta< pur.

Geo $ogza% vol. pere

! 5nmnormântări

! )G6 de minute la #izil

Ancheta 1eporta<ul

etoda 0 clarifica o problemă A trăi o situa ie i a relataț ș

Obiectivul0 oferi informa ii cu scompț

compre#ensiv0 oferi imagini% sunete% personaje cu $.I. etc.

0ursele ontradictorii 9ultiple

4nghiul de abordare Karg /venimen ialț

Cuvinte-cheie0 demonta

0 concluziona0 ilustra

7S O

>enuri nobile

*23E1*4%efini ieț

etzler (*QM+)

! A "nterviul este un sc-im informa ionț al ce poate duce la unnivel de în ele/ere la care nici una dintre păr i nu ar avea sin/ură acces.ț ț B

Interviu 24 esteE

Noirol (*QQJ)! A @ste auziv să numim interviu ni te simple vore aruncate întro doară, o declara ie făcută înș ț

pripă de o personalitate sau c-iar o discu ie mai amănun ită cu un specialist. Primele sunt simpleț ț conversa ii ț , celelalte sunt declara ii,ț în ultimul caz fiind vora de o ntâlnire documentar!.B

*O



Etapele realizării interviului

*. 0tabilirea

! 3emeisubiectul discu iei%ț

! #ersoanei pe care o vom intervieva iș

! 0copului pentru care este realizat interviul.

! /veniment : de ce informa ii avem nevoie%ț cine iș de ce are autoritatea să răspundă pentru alămuri problema : care este cea mai potrivită persoană pentru a fi c#estionată.

! n cazul personalită ilor,ț interviul poate fi pe o temă de actualitate sau un portret.

! /valuarea valorii de actualitate a materialuluiE de ce interviul nostru este interesant în acestmoment3

0legem un interlocutor cnd îndepline te una dintre condi iileEș ț

! 6e iț ne o func ie importantăț

! 0 realizat ceva important! /ste acuzat de fapte grave

! unoa te ceva sau pe cineva importantș

! /ste4a fost martor al unui eveniment important

! /ste persoana căreia i s:a întmplat ceva important.

2. ocumentarea asupra persoanei i a subiectului abordatș

*mportan ă(ț

! 0jută jurnalistul să economisească timpul pe parcursul interviului% solicitnd răspunsuri deja date.

! /vită plasarea într:o pozi ie de inferioritate fa ă de un interlocutor% care î i dă u or seama că nuț ț ș ș suntem suficient informa i.ț

! onsultarea unor speciali ti pe diferite domenii vor da greutate argumentelor noastre.ș

Sursele de documentareE documente, persoane iș observa ie directă.ț

! ocumente H căr ile% ziarele% paginile 'eb etc.ț

*+



! Oamenii H rude% cuno tin e% prieteni% du maniș ț ș (adversari politici% sportivi etc.)% al i jurnali ti. =ț ș conturăm un portret al intervievatului (calită i i defecte% pasiuni% situa ii care îl caracterizează%ț ș ț întmplări amuzante etc.)

! Observarea directă a comportamentului persoanei în diferite situa iiț (uneori imposibilă)

). iscu ia pregătitoareț

! 4tilitate(

! Fersonalită ile nu sunt u or abordabile.ț ș

! 0desea e nevoie de o discu ie prealabilă cu purtătorul de cuvnt sau o persoană care săț faciliteze întlnirea în scopul luării interviului.

! 0numite persoane sunt refractare la o abordare directă% fără o discu ie de pregătire sau oț

ArecomandareB a jurnalistului care urmează să îi ia interviul.! -emele care urmează să fie abordate vor fi clarificate.

*mportan aț

! se crează premisele intrării rapide în subiect la începutul interviului propriu:zis%

! se stabilesc mai clar temele care vor fi abordate% evitndu:se situa iile de dezacord care ar ț putea surveni altfel%

! jurnalistul î i revizuie propriile prejudecă i i stereotipuri în raport cu intervievatulș ț ș! solicitarea se poate face oral (discu ie fa ă în fa ă sau telefonică) sauț ț ț /n scris (c#iar e:mail).

! Se descoperă eventualele puncte slabe i bre e în sistemul argumentativ al viitoruluiș ș intervievat%

! are loc familiarizarea cu vocabularul utilizat de către interlocutor (e@. no iuni te-nice,ț documentare incompletă, lima:ul specializat ).

I.*nterviul propriu-zis

! planul prestabilitE întrebările sunt gata redactate% iar reportelul le cite te în ordine% fără a fiș influen at în mod #otărtor de răspunsurile interlocutorului.ț

6ezavantajE jurnalistul poate trece pe lngă răspunsuri interesante% care ar putea fi dezvoltate.

! ,că ărareaB constă în e@tragerea din răspunsurile primite a următoarelor întrebări. Interviulț porne te de la o întrebare% următoarele decurgnd din răspunsuri.ș

! -e#nica folosită de jurnali tii cu e@perien ă sau atunci cnd lipse te documentarea.ș ț ș

! -eoretic% putem să intervievăm în discursul interlocutorului sau să:l contrazicem cndEo 6ocumentarea realizată de ziarist este att de sigură% înct nu e@istă posibilitatea unei

replici contra:argumentative>

*Q



o eporterul a fost martor la evenimentul adus în discu ieț

o "urnalistul are o asemenea celebritate% înct punctul său de vedere este prin defini ieț interesant pentru public.

eguli de concepere a întrebărilor E

! -rebuie să fie clare% precise i să con ină o singură problemăș ț

! Să nu fie prea lungi% deoarece interesul se centrează asupra răspunsurilor

! Să nu comaseze două sau mai multe întrebări în aceea i formulare.ș

! Să nu sugereze răspunsuri

! Să nu cuprindă insinuări

! Să nu permită răspunsuri scurte de gen AdaB sau ,nuB.

! ntrebările considerate importante nu se pun c#iar la începutul interviului% dar nici nu selasă pe finalul acestuia.

3ipuri de /ntrebări

! Frincipale

! 6esc#ise

! nc#ise

! 6irecte! Indirecte

! Subordonate

o larificare

o 0mplificare

o onfruntare

5ntrebări principale

! 7n număr mare de întrebări principale arată e@isten a unui plan precis elaborat%ț

! 0desea dialogul construit în acest fel poate fi o dovadă a imposibilită ii de a realiza o comunicareț coerentă.

! ntrebările desc#ise dau intervievatului posibilitatea de a se e@prima pe larg.

/@. 1 $e reprezintă "nternetul pentru dvs.?

5ntrebările /nchise

! Solicită un răspuns scurt% 60 sau &7% dintr:o serie limitată de variante.

2C



! /le sunt adesea dovada unei atitudini de confruntare% deoarece se cer răspunsuri clare% fărăec#ivoc.

! Polosirea acestora în e@ces dau un caracter simplist discu iei.ț

/@. C 1 i avut vreodată proleme cu le/ea?ț

5ntrebările directe J indirecte

! 5ntrebările directe îl implică în mod e@plicit pe interlocutor.

/@. $um a i cunoscuto pe so ia dvs.?ț ț

! 5ntrebările indirecte se referă la o situa ie în care interlocutorul este implicat direct fără ca interoga iaț ț să i se adreseze e@plicit.

/@. C 1lături de cine ar dori să cânte #adonna?

5ntrebările subordonate

! ntrebările din această categorie de obicei urmează unui răspuns a o întrebare principală. /@isten aț întrebărilor subordonate este semnul unui dialog real% deoarece jurnalistul participă efectiv lacomunicare.

5ntrebările de clarificare

! au ca scop ob inerea unor reformulări sau a unor precizări care să înlesnească recep ionarea mesajuluiț ț de către public.

! 9ai frecvente cnd este vorba de speciali ti care folosesc termeni i concepte nefamiliare publicului.ș ș

5ntrebările de amplificare

! Solicită dezvoltarea unui răspuns anterior% pe care o temă considerată de ziarist ca fiind interesantă.

! Sunt des întlnite% fie pentru că oferă interlocutorului senza ia că ideile sale sunt captivante% fieț pentru că întrebările sunt folosite pentru a pune în eviden ă incapacitatea de a răspundeț corespunzător sau de a evita răspunsul.

5ntrebările de confruntare

! Sugerează un punct de vedere diferit de cel al interlocutorului i impun replica acestuia.ș

! 0par cel mai des în interviurile de televiziune

! 0sigură ritm i agresivitate a interviului% probabilitatea ca interlocutorul să abandoneze discu iaș ț fiind foarte mică% el străduindu:se să dea replici pentru a nu: i altera imaginea.ș

7S +

Genuri nobile (II)

2*



*23E1*4%

0tructuri de interviu

! n func ie de felul în care jurnalistul selectează tipurile de întrebări folosite i alege ordineaț ș acestora% e@istă mai multe (ernicova% *QQO)

*nterviul p8lnie! 0re o construc ie orientată dinspre întrebări cu un grad mai mare de generalitate spre întrebări ceț

îngustează posibilitatea de răspuns a interlocutorului pnă la subiectul principal al dialogului>

*nterviul tip p8lnie /ntoarsă

! /ste opusul interviului anterior descris% întrebările de la începutul interviului fiind cele maispecifice% devenind din ce în ce mai generale spre finalul interviului>

*nterviul-tunel

! 0dună o serie de întrebări pe aceea i temă% care nu invită la specula ii i comentarii% ci doar Aiauș ț ș pulsulB evenimentelor>

*nterviul circular

! evine la punctul care a declan at dialogul% Aînc#izndș B comunicarea>

*nterviul liber

! 7rmăre te comentarii pe marginea întrebărilor desc#ise% scopul reporterului fiind acela de a descrieș

profilul sau a reda opiniile unei personalită i.ț*nterviul prin e-mail

! #iar dacă e:mailul este un mod eficient de a contacta sursele% nu este la fel de eficient ca interviul prin telefon sau fa ă în fa ă. n unele circumstan e% el poate fi singura modalitate de a primiț ț ț informa ii de la surse.ț

o Avanta< + intervievatul are timp să se gndească la răspunsul pe care îl va da% îl scute te peș reporter de a lua noti e i asigură fidelitateaț ș citatelor.

o ezavanta< + este lipsit de spontaneitate i nu permite întrebări secundare.ș

! nu pot fi observate reac iile interlocutorului i detaliile legate de limbajul non:verbal.ț ș

! &u pot fi notate detaliile de atmosferă.

o 1ecomandări + limita i numărul întrebărilor% deoarece sursele răspund mai bine la una sau douăț întrebări dect la o întreagă listă.

! larifica i scopul interviuluiț ( preciza i că ve i folosi mesajul într:un articol. /:mailurileț ț nu sunt pentru publicare.

! Nerifica i numele i func ia interlocutoț ș ț rului% pentru că adresele de e:mail nu includîntotdeauna numele întreg al intervievatului.

22



7S Q

>enuri nobie

*23E1*4%

(continuare)

3ipuri de responden i problemăț

! /mo iona iț ț

! Dstili

! eticen iț

! /vazivi

! are pun în încurcătură reporterul

! 6ezorienta iț

*nterlocutorii emo iona iț ț

! 0desea interlocutorii sunt e@trem de emo iona i% izbucnesc în lacrimi în timpul interviului (de e@.% înț ț cazul accidentelor).

! Se poate reac iona verbal% darț C4 3AC3.

Exemple 1 &u vă jena iț

! e normal să plnge iț

! nu ne grăbim

! poate ar fi mai bine să mă întorc mai trziu...

! putem atinge mna persoanei doar dacă avem o rela ie apropiată cu ea.ț

! 3ăcerea este importantăE poate ajuta oamenii să se adune% să poată continua interviul.

*nterlocutori ostili

! nd identificăm ostilitate% trebuie să încercăm să îi aflăm cauza.

! Sentimente negative fa ă de noi sau institu ia de presă% în urma unor e@perien eț ț ț neplăcute.

2J



! ntrebări nepotrivite% momente alese nepotrivit pentru întrebări sau modul de formulare.

! Se recomandă evitarea interviurilor sub presiune (interviul jurnalistic nu trebuie să fie uninterogatoriu de poli ie)ț

! 0ugestie( lăsăm interlocutorul să se descarce nervos i încercăm să reducem gradul de ostilitateș printr:o orientare atentă.

! 2u răspundem la provocări.

1eticen iț

! 6acă o persoană nu vrea sau nu poate vorbi% trebuie să descoperim de ce.

! Fersoana poate fi în#ibată de prezen a noastră% de situa ie% de loc% de al i oameni% deț ț ț microfoane sau camere de luat vederi.

! 6acă această in#ibi ie ine de presonalitate sau este o problemă de faț ț milie% nu o putemrezolva noi.

! 0olu ie(ț folosirea la începutul interviului a unor întrebări desc#ise i de încălzire.ș

Evazivi

! Damenii adesea ocolesc răspunsuri care pot să dezvăluie sentimente sau prejudecă i% săț adopte atitudini tran ante% să ia decizii sau să dea informa ii care i:ar putea incrimina.ș ț

! ăspunsurile evazive foloescE

! -e#nica umorului

! 9anifestarea ostilită iiț

! ăspunsuri printr:o altă întrebare

! ereri de a reformula întrebare sau a e@plica no iuni.ț

! Dferirea unor răspunsuri lungi la întrebări.

0olu iaț E reformularea întrebării% prin alegerea atentă a cuvintelor sau% dacă e cazul%încercarea de a provoca răspunsuri cu ajutorul unor întrebări direc ionale.ț

ezorienta iț

! Interlocutorii pot fi nedumeri i din cauzaț situa ieiț sau a felului /n care a fostformulată /ntrebarea, fie nu cunosc limba<ul.

! 0olu ie(ț reformularea întreării% pnă cnd suntem convin i că e în eleasă cum trebuie.ș ț

2L



*nterlocutori care pun /n dificultate pe ei /n i i, pe reporter sau pe ambiiș ș

! ebelii sunt dificil de strunit cnd sunt doar cu reporterul% dar este mult mai dificil de colaborat cu eicnd sunt de fa ă i alte persoane.ț ș

! Solu ieE abandonăm subiectul înainte ca situa ia să se agraveze. Futem reveni mai trziu asupraț ț subiectului.

1ăspunsurile problemă i rezolvarea loș r

*nterlocutorii ezită sau nu a dat un răspuns complet

! Futem să a teptăm cteva momente% men innd contactul vizual% folosind mimica sau să luăm oș ț pauză care încurajează interlocutorul să continue.

! Futem folosi Aacceleratori verbaliB de tipulE

! n elegRț

! ontinua i..ț

! i apoi3ș

! Spune i mai departeRț

! Nă rog să continua i..ț

! 6a3

! e s:a întmplat apoi3

! 9deaR

1ăspunsul a fost superficial

! Se pot folosi întrebări scurte% care încep astfelE

! e s:a întmplat după...3

! um a reac ionat la...3ț

! e a i făcut după...3ț

! 6e ce a i...3ț

acă răspunsul e prea vag, putem spune(

! &u sunt sigur că în eleg ce spune i...ț ț

! Ka ce vă referea i cnd spunea i ...3ț ț

! Nă rog să defini i termenul de...ț

! e vre i să spune i prin [email protected]ț ț

1ăspunsul sugerează o atitudineun sentiment

2;



! ontinuăm cu o întrebare de genulE

! 6e ce crede i că s:a întmplat a a3ț ș

! e crede i despre asta3ț

! um a i reac ionat3ț ț

1ăspunsul este irelevant

! e părere ave i despre adoptarea unei legi a prostitu iei3ț ț

! : mul ii cred că e mai bine. $iserica se opune.ț

! : i care este părereaș dvs3

1ăspunsul e lipsit de acurate eț

! Futem folosi o întrebare de verificareE

! Nă referea i la anul *QOM% nu:i a a3ț ș

! /ra în *QO; sau *QOM3

! &u cumva vă gndea i la *QOM% i nu la *QO;3ș ș

5ntrebările-oglindă

! 0u scopul de a verifica informa ii deja furnizate% pr ț in rezumarea unei serii de răspunsurisau sc#imburi verbale% pentru a ne asigura asupra în elegerii corecte asupra celor dejaț afirmate. Polosirea lor evită erorile cauzate de presupunerea că noi în elegem tot ceea ceț interlocutorul a spus.

>enuri de opinie i comentariuș

7S *C

aterialele de opinie i comentariuș

! 0u rolul de a completa i nuan a informa ia sintetizată în tiri% relatări i alte materiale informative.ș ț ț ș ș

! Punc iile predominante suntEț

! Formativă !de a forma i consolida opinii) iș ș

! e expresie (de a e@prima atitudini% opinii% valori).

! .F Scott (jurnalist la !-e Huardian% *Q2*) a subliniat diferen a între materialele de opinie i celeț ș informativeE

$Comentariul e liber, informa iile sunt sacre.'ț

Editorialul

2M



! Column + eng.%

! Kditorial + fr.%

! Golumne + germ.

ef. 0rticol în care se ia pozi ie asupra unui fapt de actualitate i se formulează punctul deț ș vedere al publica iei asupra respectivei probleme.ț

! /ditorialul reprezintă pozi ia comună a întregii ec#ipe redac ionale.ț ț

! /ditorialul are menirea de a juca un rol nobil (apărarea unei idei, adoptarea unei pozi ii întroț prolemă sau dezatere pulică, trezirea con tiin ei cititorilor ș ț ).

! 6e aceea% e recomandabil ca autorul să evoce un singur subiect pe material.

Editorialele pot(

! Să e@plice

! Să convingă

! Să răspundă

! Să avertizeze

! Să comenteze

! Să critice

! Să laude

! Să amuze.

Caracteristici

! /dtitorialul poate utiliza mai multe stiluri de redactare. 7n stil des întlnit este cel colocvial.(apropiat de limba vorbită).

! Foate să fie nesemnat tocmai pentru că reprezintă pozi ia întregii redac ii> totu i în general% esteț ț ș semnat fie cu numele autorului% fie cu numele publica iei.ț

! -itlul editorialului trebuie să fie puternic i semnificativ (de obicei este foarte scurt% are *:Jș cuvinte).

! -itlul eviden iază atitudinea jurnalistului fa ă de un eveniment% o situa ie% o afirma ie publică.ț ț ț ț

! 0utorul este de obicei un lider de opinie.

! /ditorialul permite stabilirea unei legături cu comunitatea căreia i se adresează.

! Kinia adoptată trebuie să fie în concordan ă cuț politica editorială a ziarului.

/lemente ale unui editorial

*. *ntroducerea 1 o afirma ie scurtă sau de conte@t privind subiectul.ț

2. 1eac iaț 1 pozi ia editorialistului.ț

2O

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=l%27editorial%20francais&source=web&cd=8&ved=0CGUQFjAH&url=http%3A%2F%2Fwww.ami-universite-telaviv.com%2Flassociation%2Fedito%2F&ei=dO8OT4yQMqPj4QSwyJH2Aw&usg=AFQjCNEn6afFrMbTVdaQfMEn4hYdEEi5wQ&sig2=fqzXEBmpEa1vhlaSSRE1sg

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=l%27editorial%20francais&source=web&cd=8&ved=0CGUQFjAH&url=http%3A%2F%2Fwww.ami-universite-telaviv.com%2Flassociation%2Fedito%2F&ei=dO8OT4yQMqPj4QSwyJH2Aw&usg=AFQjCNEn6afFrMbTVdaQfMEn4hYdEEi5wQ&sig2=fqzXEBmpEa1vhlaSSRE1sg



J. etalii 1 argumente pentru luarea de pozi ie.ț

L. Concluzia 1 solu ii% alternative% posibile direc ii sau reformularea problemei ini iale.ț ț ț

0tructuri de organizare a unui editorial !după #aul >reenberg"(

! Ciclul neoclasic 1 se oferă o opinie% se argumentează i se reformulează opinia ini ială.ș ț

! #rezentarea problemei iș elaborarea solu iei optime.ț

Comentariul analiza

! nso e te o tire% o sinteză% o anc#etă sau un reportaj.ț ș ș

! /ste un material scurt i sintetic.ș

! -rebuie să aducă idei i perspective noi cu privire la subiect.ș

! /ste de preferat ca acesta să apar inăț 0#EC*A%* 3*%O1 i EL#E1 *%O1 Ș ș Ț

Comentariul

! 0ccentul cade pe interpretarea i explicarea unui evenimentș (politic% social%economic% sportiv)

: /ste încadrat într:un conte@t mai larg% se compară cu situa ii similare% cu evenimente e@terneț

etc.: Se descrie mecanismul respectivului eveniment

: Se analizează cauzele fenomenului discutat.

: Implica iile sale iț ș

: Fosibilele evolu ii de viitor.ț

onstruc ia comentariuluiț

! ealizarea unei scurte treceri în revistă a principalelor evenimente4fapte%

! Stabilirea unui AdiagnosticB

! 6ezvoltarea analizei iș

! Sublinierea semnifica iei elementelor analizate.ț

Critica

! /ste un tip de comentariu în domeniul artistic i cultural.ș

! eprezintă atitudinea fa ă de o manifestare culturală% iar criticul este considerat e@pert în domeniulț respectiv.

2+



! 9aterialul trebuie să evalueze aspecte te#nice% valorice% culturale ale unui produs artistic (film%e@pozi ie etc.) pentru a lămuri publicul despre ct este de interesant i ce calitate are.ț ș

! -rebuie să se concentreze stilului% con inutului i ideilor produsului artistic recenț ș zat.

! 7n bun critic trebuie să cunoască bine mediul aflat în discu ie% pentru a aduce informa iiț ț suplimentare pertinente i inedite.ș

! 0ubiectivitatea nu trebuie să primeze asupra justei evaluări a valorii unui produs.

! D critică lipsită de valoare e considerată aceea în care autorul omite să descrie con inutul opereiț din cauză că dore te să î i e@prime propriile opinii% false intui ii i prezum ii privind inten iileș ș ț ș ț ț autorului.

#rofilul

! Sc#i ează personalitatea cuiva% notndu:i caracteristicileE biografie% activitate% stil de via ă% opinii%ț ț mod de a fi% trăsături fizice.

! Fortretul reprezintă un tip de discurs narativ în care acumularea informa iilor vizează realizareaț unui tablou complet despre via a% calită ile i însu irile unui personaj.ț ț ș ș

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	adrian-chetan
View:	225 times
Download:	0 times

Genuri jurnalistice (cursurgenuri jurnalii)

Documents