GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

NumÃRUL 54, NOIEMBRIE 2010APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 5 - 6

- pag. 8

- pag. 2

ACTIVITATEA

PARLAMENTARILOR

- pag. 4

- pag. 7

ORTODOXIA Pe ValeaHârtibaciului

- pag. 4

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 7

Miercuri 17 nov, orchestra ansamblului profesionist„Cindrelul – Junii Sibiului“, condusã de Gabriel Popescu, adat din nou semnalul de deschidere la cea de a XVI-a ediþie aFestivalului Naþional – concurs „Cânt ºi joc pe Hârtibaci“interpretând cunoscuta melodie, „Hora ai mai mare“ dinFofeldea , consacratã de multa vreme ca imn al prestigiosuluifestival agniþean.

Timp de douã zile agniþenii s-au bucurat de spectacolefolclorice de mare valoare artisticã.

Vezi pag 3

În sala mare de ºedinþe din primãria oraºului Agnita,25 de persoane au fost sãrbãtorite pentru frumoasa vârstãde peste 80 de ani. Celor mai vârstnici cetãþeni ai oraºuluile-au cântat ºi le-au spus poezii cei mai tineri, adicãprichindeii de la Grãdiniþa nr 3 (de la blocuri).

Ideea organizãrii acestei frumoase acþiuni aparþineliderilor de grupuri de la Casa Seniorilor care au hotãrât,ca în fiecare trimestru sã fie sãrbãtorite persoanele careau avut ziua de naºtere în perioada respectivã. Acum aufost sãrbãtoriþi cei care s-au nãscut pânã în 1930, în lunileoctombrie, noiembrie ºi decembrie.

De identificarea persoanelor ºi de organizare s-auocupat Doru Efta, senior coordonator ºi liderele de grupuriMarcela Cioca ºi Elena Dordea. Au gãsit sprijin la primarulMarius Radu Curcean, Ancuþa Cãlugãr ºefa serviciuluiSPAS, Gerard Crãcãnel asistent geriatric ºi consilieri aioraºului Agnita.

Persoanelor sãrbãtorite le-au adus bucurie în sufletprichindeii din grupa pregãtitoare, cu educatoarele IrinaToth ºi Carmen Naicu, ºi cei din grupa mare cueducatoarele Ildico Vetro ºi Andreea Nicula.

CÂNT ~I JOC PE H}RTIBACIFESTIVAL DE PRESTIGIU PENTRU AGNI|ENI

AGNITA

S{RB{TOARE PENTRU V}RSTNICI

Dupã spectacol sãrbãtoriþii au avut parte de o masãfestivã, sponsorizatã de oameni de afaceri întreprinzãtoridin oraºul Agnita.

Urmãtoarea sãrbãtoare va avea loc în primul trimestrudin anul 2011, cu persoanele nãscute în aceastã perioadã.

I. Bârsan

A B{TUT SUTA

Ioan Cisteian s-a nãscut în 25 octombrie 1910, înlocalitatea Bucerdea Grânoasã din jud. Alba

A trãit sub patru regi; Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea ºi Mihai I, un secretar general Gheorghiu Dej ºi patrupreºedinþi; Ceauºescu, Iliescu, Constantinescu ºi Bãsescu.A executat ordinul mareºalului Antonescu, a trecut Prutulºi a scãpat din încercuirea de la Stalingrad. A plãtit cote lastat pânã n-a mai putut ºi ºi-a dat pãmântu ºi vitele lacolectiv. Ca þãran colectivist, pentru a avea dreptul sã

cumpere pâine, trebuia sã facã contract cu statul ºi sã deadin gospodãria proprie, lapte, carne ºi ouã

A crescut ºase copii, pe care i-a dat la ºcoli, sã-i scapede colectiv.

- Tatã, dacã nu mai ai bani, ce facem?- Pânã mai am douã gãini în curte, vã plãtesc ºcoala,

sã învãþaþi.Întrebat, cum a rãzbit prin toate greutãþile, a rãspuns

simplu: „Prin credinþã în Dumnezeu”.Politicienii actuali nu-i plac „pentru cã se ceartã prea

mult”.La 86 de ani a rãmas vãduv ºi a venit din Bucerdea

Grânoasã în Bârghiº, la fiul din mijloc, unde-ºi ducebãtrâneþile liniºtit, alãturi de cuscrul mai tânãr ComanBorfinã de 89 de ani.

Copii lui, pentru cã n-au putut toþi sã-i fie alãturi în 25octombrie, l-au sãrbãtorit în 6 noiembrie. I-au adus daruriºi l-au felicitat, fiica cea mai mare Maria în vârstã de 75 deani, fiul Ioan de 73 de ani, Gheorghe de 70 de ani, Ironimde 66 de ani ºi „mezina” Marta de 64 de ani. Au venit lasãrbãtoarea familiei ginerii, nurorile, nepoþii ºi strãnepoþii.

Din partea Primãriei l-au felicitat ºi i-au oferit daruriprimarul Gheorghe Mândreanu ºi viceprimarul GheorghePopirad.

Preotul Nicolae Piroº i-a dãruit o icoanã ºi i-abinecuvântat frumoasa vârstã dãruitã de Dumnezeu.

Este singura persoanã de pe Valea Hârtibaciului carea împlinit frumoasa vãrstã, ºi ne alãturãm familiei urându-i sãnãtate în anii ce vin ºi tot atâta dragoste din parteaurmaºilor. I Bârsan

Picturã de Lucia Nica

POVESTEA GAL-ULUI

FESTIVALUL „CÂNT ~I JOCPE HÂRTIBACI“

RAMPA PENTRU TINERITALENTA|I

DE~EURILE TREBUIE

SELECTATE

Pulcromonte - Dealu FrumosDealu „Mi`to”

DIN JURNALUL LUI ILARION COCISIU

ÎNTOARCEREA SOÞULUIÎNSTRÃINAT

24 DECEMBRIEDin volumul „Mitologie româneascã”

de Marcel Olinescu

Zâne pentru tineret

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2010

ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR

1. Proiectul de lege de modificare ºicompletare a Legii 61/93 privind alocaþia destat pentru copii

· Pe ordinea de zi a Comisiei de Muncã ºiProtecþie Socialã a Camerei Deputaþilor, dindata de 09.11.2010, a avut loc, conform ordineide zi, dezbaterea Proiectului de lege demodificarea ºi completarea Legii 61/1993,privind alocaþia de stat pentru copii;

· Proiectul de lege iniþiat ºi înregistratde deputatul Ioan Cindrea, împreunã cu alþi55 de deputaþi, la Parlamentul României, înluna octombrie 2009;

· Acest proiect de lege prevedeacordarea alocaþiei de stat pentru copii,diferenþiat, în funcþie de venitul mediu pemembru de familie, astfel:

a) pentru copii care provin din familii cuvenit mediu pe membru de familie mai micdecât salariul minim brut pe þarã, cuantumulalocaþiei de stat pentru copii va fi egal cu 10%,din salariul mediu brut pe economie, adicã170 lei;

b) pentru copii care provin din familiilecu un venit mediu pe membru de familiecuprins între salariul minim brut pe þarã ºisalariul mediu brut pe economie utilizat lafundamentarea bugetului asigurãrilor socialede stat, cuantumul alocaþiei de stat pentrucopii va fi egal cu 3%, din salariul mediu brutpe economie, utilizat la fundamentareabugetului asigurãrilor sociale de stat, adicã,51 lei;

c) pentru copii care provin din familiilecu un venit mediu pe membru de familie maimare decât salariul mediu brut pe economie

Domnului, CÃTÃLIN PREDOIU

Ministrul Justiþiei ºi Libertãþii CetãþeneºtiInterpelare

privind stoparea desfiinþãrii JudecãtorieiAgnita ºi Parchetului de pe lângãJudecãtoria Agnita, Judeþul Sibiu

Domnule ministru, proiectul derestructurare a Justiþiei în Judeþul Sibiu,prevede desfiinþarea Judecãtoriei Agnita ºi aParchetului de pe lângã Judecãtoria Agnita,care sunt vitale în derularea eficientã a actuluide justiþie în judeþ. Aceste informaþii auapãrut în Gazeta Hârtibaciului nr. 53/octombrie 2010, care solicitã parlamentarilordin Judeþul Sibiu, sã intervinã pentru a nudesfiinþa Judecãtoria Agnita ºi Parchetul depe lângã Judecãtoria Agnita, Judeþul Sibiu.

Menþionãm cã, Oraºul Agnita este uncentru urban cu un total de 27.608 locuitoriºi cuprinde majoritatea filialelor instituþiilornecesare zonei: finanþe publice, poliþie,judecãtorie, parchet, instituþii bancare, oficiude cadastru, notariat, I.T.M., A.J.O.F.M, etc.

Domnule ministru, þinând cont deimportanþa acestui obiectiv pentru OraºulAgnita ºi locuitorii din cele 11 localitãþi dinzona Vãii Hârtibaciului, considerãm cã esteinadmisibil ca Judecãtoria Agnita ºi Parchetulde pe lângã Judecãtoria Agnita din JudeþulSibiu, sã fie desfiinþate având în vederedistanþele apreciabile pânã la o altã instanþãde judecatã, de 80 km la Mediaº, 80 km laSibiu ºi 80 km la Avrig.

Considerãm cã obiectivul din Programulde guvernare de descentralizare a activitãþiiºi interesul cetãþenilor din zona Agnitaimpune menþinerea Judecãtoriei Agnita ºi aParchetului de pe lângã Judecãtoria Agnita.

Vã rugãm sã ne rãspundeþi în scris înprivinþa celor solicitate mai sus.

Cu stimã,Deputat, Ioan Cindrea

11. 11. 2010

Domnului,EMIL BOC

Prim ministru al Guvernului RomânieiInterpelare

privind stoparea desfiinþãrii JudecãtorieiAgnita ºi Parchetului de pe lângãJudecãtoria Agnita, Judeþul Sibiu

Domnule Prim-ministru, proiectul derestructurare a Justiþiei în Judeþul Sibiu,prevede desfiinþarea Judecãtoriei Agnita ºi aParchetului de pe lângã Judecãtoria Agnita,care sunt vitale în derularea eficientã a actuluide justiþie în judeþ. Aceste informaþii auapãrut în Gazeta Hârtibaciului nr. 53/octombrie 2010, care solicitã parlamentarilordin Judeþul Sibiu, sã intervinã pentru a nudesfiinþa Judecãtoria Agnita ºi Parchetul depe lângã Judecãtoria Agnita, Judeþul Sibiu.

Menþionãm cã, Oraºul Agnita este uncentru urban cu un total de 27.608 locuitoriºi cuprinde majoritatea filialelor instituþiilornecesare zonei: finanþe publice, poliþie,judecãtorie, parchet, instituþii bancare, oficiude cadastru, notariat, I.T.M., A.J.O.F.M, etc.

Domnule Prim-ministru, þinând cont deimportanþa acestui obiectiv pentru OraºulAgnita ºi locuitorii din cele 11 localitãþi dinzona Vãii Hârtibaciului, considerãm cã esteinadmisibil ca Judecãtoria Agnita ºi Parchetulde pe lângã Judecãtoria Agnita din JudeþulSibiu, sã fie desfiinþate, având în vederedistanþele apreciabile pânã la o altã instanþãde judecatã, de 80 km la Mediaº, 80 km laSibiu ºi 80 km la Avrig.

Considerãm cã obiectivul din Programulde guvernare de descentralizare a activitãþiiºi interesul cetãþenilor din zona Agnita,impune menþinerea Judecãtoriei Agnita ºi aParchetului de pe lângã Judecãtoria Agnita.

Vã rugãm sã ne rãspundeþi în scris înprivinþa celor solicitate mai sus.

Cu stimã,Deputat, Ioan Cindrea

11. 11. 2010

Povestea Grupului de Acþiune LocalMicroregiunea Hârtibaciu se aseamãnã cupovestea unui atlet care dupã ce ia startul într-o cursã de 100 m, aflã cã este o cursã de 1000m, ba mai are ºi obstacole ºi cã regulamentulîntrecerii nici n-a fost stabilit ºi de fapt, nici nus-a dat startul.

Trecuse mai bine de un an de cândprimarul Radu Curceanu a avut ideea ºi m-arugat sã facem Asociaþia Valea Hârtibaciului,prin care primãriile din zonã sã acþionezeîmpreunã, pentru salvarea patrimoniuluicultural ºi pentru gãsirea de soluþii dedezvoltare a zonei.

În calitate de secretar al asociaþiei, în 2iunie 2006 am participat la un simpozion, defapt un fel de instruire organizatã la ConsiliulJudeþean Sibiu, unde am aflat cã pot fi atrasefonduri europene de dezvoltare ruralã pe axaIV LEADER. Condiþia principalã era, realizareaunui GAL (Grup de Acþiune Local), care sãcuprindã o anumitã zonã, omogenã din maimulte puncte de vedere; geografic, economic,social etc. Grupul trebuia sã fie constituit pebaza unui parteneriat public – privat, din caresã facã parte administraþii locale, societãþicomerciale, asociaþii, ONG –uri, instituþii ºipersoane fizice. Grupul trebuia sã aibã unanimator, o persoanã care sã se ocupe deproblemele GAL-ului ºi sã-l reprezinte laMinisterul Agriculturii

Ideea mi s-a pãrut foarte oportunã, nunumai din perspectiva cã pot fi atrase fondurieuropene în zonã, dar mai ales cã pentruaceasta trebuie acþionat împreunã, cã pot fiidentificate atât problemele cu care seconfruntã Valea Hârtibaciului, cât ºi soluþiile,pentru care trebuiau implicaþi oameni cuiniþiativã, dispuºi sã facã mai mult decâtrezolvarea propriilor probleme.

Problema era, cã în prima fazã urmau sãfie selectate numai 42 de GAL-uri ºi dosarelede constituire trebuiau depuse pânã în 15 iunie.

Timpul acordat era foarte scurt darbeneficiind de Asociaþia Valea Hârtibaciului ,am acþionat rapid, numai pentru identificareacelorlalþi posibili parteneri ºi în data de 9 iunieprima hartã a zonei GAL MicroregiuneHârtibaciu, descrierea zonei, ºi lista semnatãºi ºtampilatã cu primii parteneri, erau cuprinseîntr-un dosar , urmând sã fie prezentate laMinisterul Agriculturii de primul animatorValentin Tudorache.

Graba noastrã a fost zadarnicã.De la Ministerul Agriculturii au început

sã vinã alte precizãri, data depunerii dosarelora fost amânatã, animatorii trebuiau sã fieacreditaþi dupã ce urmau niºte cursuri..

Am reluat activitatea,am fãcut parteneriatcu fiecare Primãrie din zonã ºi am identificatalþi parteneri. În data de 17 octombrie 2006 s-a þinut prima ºedinþã a Grupului de Acþiuneinformal Microregiunea Hârtibaciu la care auparticipat 48 de persoane, din care 37 ausemnat ºi ºtampilat actul de parteneriat. Dincei 37 de membrii 14 erau administraþii locale

Dupã constituire am început elaborareaprimului proiect de strategie. La aceastãacþiune un rol determinant l-a avut JoachimCotaru (Iohan pentru amici), cetãþean germanstabilit în Hosman ºi implicat total pentrudezvoltarea zonei. Relaþiile bune ale lui Iohancu Fundaþia Germanã de Mediu (DBU) au fostextrem de utile. DBU s-a implicatnecondiþionat în activitatea GALMicroregiunea Hâribaciu, a oferit opermanentã consultanþã ºi a finanþat activitãþi,inclusiv o vizitã a membrilor activi în Germania,pentru contacte cu GAL-uri germane.

La sugestia unor reprezentanþi ai DirecþieiAgricole Sibiu s-a hotãrât transformarea GAL-ului informal în asociaþie cu personalitatejuridicã, pentru a obþine finanþare de laMinisterul Agriculturii.. Am trecut laelaborarea ºi aprobarea Actului Costitutiv ºiapoi a Statutului asociaþiei, iar în 3 oct 2007Judecãtoria Agnita a eliberat actul de înfiinþareal Asociaþiei „GAL Microregiunea Hârtibaciu”.

Dupã ce a devenit asociaþie, GALMicroregiunea Hârtibaciu a primit noi cereride adeziune, astfel cã la sfârºitul anului 2009avea 73 de membrii din care 21 parteneripublici 40 privaþi, 9 persoane fizice, 2 grupuride iniþiativã ºi un grup de voluntari

CONFERIN|{ DE PRES{utilizat la fundamentarea bugetuluiasigurãrilor sociale de stat, cuantumulalocaþiei de stat va fi egal cu 1%, din salariulmediu brut pe economie utilizat lafundamentarea bugetului asigurãrilor socialede stat, adicã, 17 lei.

· Cuantumul actual a alocaþiei de statpentru copii este de 42 lei;

· Efortul financiar suplimentar este de0,9 miliarde lei ºi a fost identificatã sursa definanþare pentru aplicarea proiectului de lege;

· Prin iniþiativa legislativã propusã seasigurã solidaritate ºi echitate socialãpentru copii din România ºi se asigurã astfelmijloacele financiare necesare susþineriicopiilor care provin din familiile cu veniturimici;

· Aceastã iniþiativã face parte dinprogramul Departamentului de ProtecþieSocialã;

· Iniþiativa a fost aprobatã de Comisiade Muncã ºi Protecþie Socialã a CamereiDeputaþilor;

· Sperãm ca ºi parlamentarii din coaliþiade guvernare sã susþinã aceastã iniþiativãlegislativã.

2.Interpelare cãtre Primul ministrual României Emil Boc ºi MinistrulJustiþiei, Cãtãlin Predoiu, pentru a nudesfiinþa Judecãtoria Agnita ºi Parchetulde pe lângã Judecãtoria Agnita(ConformArticolului apãrut în Gazeta HârtibaciuluiNr. 53/octombrie 2010).

Deputat,Ioan Cindrea

În 4 dec 2007, la Brãdeni, Iohan aprezentat primul proiect de strategie alasociaþiei „GAL Microregiunea Hârtibaciu”,în prezenþa majoritãþii membrilor , areprezentanþilor Direcþiei Agricole ºi a uneiechipe de la DBU în frunte cu D-l Van Dekrupe,cel mai înfocat susþinãtor al asociaþiei.

Atunci, la Brãdeni, am avut primadecepþie, am conºtientizat pentru prima datã,faptul cã la Ministerul Agriculturii domnescformalismul ºi birocraþia. O reprezentantã aDirecþiei Agricole Sibiu ne-a întrebat cunonºalanþã: „De ce v-aþi grãbit? Dosarele ºistrategia vor fi depuse doar în 2009, ghidul vafi modificat ºi numãrul GAL-urilor selectateva fi mai mare”

Intr-un cuvânt, ceea ce am fãcut pânãatunci era inutil.

Dar pentru cã tot eram o asociaþie, pentrucã niºte oameni erau implicaþi ºi aveau ideipentru activitãþi am hotãrât sã desfãºurãmacþiuni în continuare, pentru a menþine vieideea de teritoriu GAL ºi parteneriat.

Cu sprijinul Primãriei din Marpod ºi a unorvoluntari s-a organizat Concursul cãruþelor, afost elaborat ºi tipãrit un Calendar al VãiiHârtibaciului, s-au realizat hãrþi ºi indicatoareturistice, s-a implicat în stoparea iniþiativei unuiitalian de a face la Alþâna un incinerator dedeºeuri periculoase, sursã de poluare pentruzonã, în colaborare cu alþi parteneri seorganizeazã Brunch-uri în diverse localitãþi, aorganizat grupul de iniþiativã PH+, pentruelaborarea unui proiect de management al SPAPodiºul Hârtibaciului ºi SCI Târnava Mare,membrii activi au participat la numeroaseseminarii menite sã gãseascã soluþii pentrudezvoltare ruralã, a susþinut un proiect deeducaþie a tinerilor privind democraþia, etc.

Multe seminarii au fost organizate deasociaþia „Ille et Vilaine – Sibiu” care, cu sprijinfinanciar francez a organizat schimburi deexperienþã în Franþa ºi Polonia.

Guvernul român nu a manifestat nici uninteres pentru activitatea acestor GAL-uri, nua finanþat nici un fel de instruire pânã în lunaaugust 2009, când a relansat ideea de LEADERºi a elaborat informaþii pentru constituireaGrupurilor de Acþiune Localã, fãrã sã se þinãcont de activitatea grupurilor deja constituite.Conform noilor idei, lucrurile au trebuit luatede la început.

Am început un nou periplu, rapid, pe latoþi partenerii sã semneze 2 feluri de anexede parteneriat pentru a depune proiectul„Elaborarea planului de dezvoltare localã –GAL Microregiunea Hârtibaciu”.

Aºa a început marea bramburealã.Membrii cei mai activi nu aveau voie sã se

implice în acest proiect , pentru a evitaconflictul de interese, persoanele fizice dinGAL nu mai erau luate în considerare ºi petot timpul elaborãrii proiectului indicaþiilecontradictorii n-au lipsit.

Instruirea animatorilor, fãcutã în 2007, n-a mai fost valabilã ºi s-au fãcut alte instruiri,pe cât de costisitore pe atât de formale, de lacare partcipanþii n-au învãþat prea multe darau obþinut un certificat de animatori.

Elaborarea proiectului a pus la greaîncercare nervii echipei care a trebuit sã reiade mai multe ori la mânã documentele realizatepentru a le reface conform unor precizãri careschimbau indicaþiile anterioare. Din aceastãcauzã s-a irosit mult efort, s-a consumat multãenergie ºi mulþi nervi. În ultimã instanþã, ladosar au trebuit depuse copii dupã hotãrârilejudecãtoreºti de numire a primarilor, deºiaceºtia au fost nominalizaþi prin MonitorulOficial, ºi copii dupã Cerificatul de ÎnregistrareFiscalã, de parcã primãriile pot funcþiona fãrãsã-l aibã ºi al cãrui numãr era vizibil pe ºtampilaprimãriei. Dar, se pare cã birocraþia n-arelimite.

În 12 nov a avut loc ultima Adunaregeneralã a partenerilor GAL MicroregiuneaHârtibaciu, în care s-a aprobat proiectul ºistrategia iar în 15 nov dosarul a fost depus laPNADR Sibiuu.

Urmeazã sã aflãm dacã dupã 4 ani deactivitate „Gal Microregiunea Hârtibaciu” vafi selectat.

Bârsan Ilarion

CABINET PARLAMENTAR

DEPUTAT: IOAN CINDREA

Sibiu, str. Brukenthal nr. 4; Tel. 0369/405 430, tel./fax 0269/21.39.68

e-mail: ioancindrea@yahoo.com

POVESTEA GAL-ULUI

GAZETA HÂRTIBACIULUI2010 3

Pe ritmurile imnului au fost primiþi cuaplauze îndrãgiþii soliºti Alina Bâcã ºi RobertTârnaveanu prezentatori ai spectacolului,care au salutat spectatorii ºi juriul format dinmari profesioniºti ai folclorului românesc:Eugenia Florea, Silvia Macrea, MarianaAnghel, Marcel Pãrau, Florin Pãrau, VioletaIanculescu ºi Doina Isfanoni

Cei 13 concurenþi, unii debutanþi pescena unui festival concurs, alþii cu mai multeprezenþe si premii câºtigate la asemeneaspectacole, au reprezentat zoneetnofolclorice bine definite, din majoritateaþinuturilor. Spectatorii au ascultat doine ºicântece de joc ºi au admirat costume dinSomeº, Dobrogea, Bistriþa, Mãrginime, SatuMare (zona Codrului), Banat, ValeaHârtibaciului, Teleorman, Târnave, Sãlaj,Mureº ºi Bucovina.

FESTIVALUL „CÂNT ~I JOC PE HÂRTIBACI“RAMPA PENTRU TINERI TALENTA|I

Ansamblul de dansuri de la ClubulElevilor, pregãtit de prof. Doina Pãrau, sedovedeºte, pe timp ce trece, tot mai bun ºiaplauzele primite, pentru jocurile prezentatela festival, au fost binemeritate.

Spectacolul a continuat cu tablouricoregrafice ºi suite de jocuri de pe ValeaHârtibaciului, realizate de ansamblul,,Cununa” în coregrafia învãþãtorului IoanSarbu, într-o prezentare ascendentã, cu deseaplauze la scena deschisã. Frumoasa prestaþiea jucãtorilor a fost completatã de soliºtii vocaliConstantin Vasilescu, Elisa Stoica, Diana Lup,Petronela Sandu, Ionuþ Precup ºi IoanaBogdan. N-a lipsit nici îndrãgitul rapsodhârtibãcean ªtefan Vaida, prezent de fiecaredatã cu alte cântece valoroase culese din zonã.

Spectacolul agniþenilor a fost binesusþinut de formaþia muzicalã condusã de

Dupã ce concurenþii ºi-au trãit din plinemoþiile din faþa microfonului, juriul s-a retraspentru a hotãrî care au fost, în aceastã seara,cei mai buni dintre cei buni. Spectatorii aurãmas sã aplaude ºi alþi debutanþi pe scenafestivalului, într-un spectacol susþinut dedansatori ºi soliºti agniþeni.

Dupã debutul grupului de fluieraºipregãtiþi de Ioan Sârbu, prichindeii dinansamblul ,,Hârtibaciu” au umplut scena ºiîn aplauzele spectatorilor, pãrinþi ºi bunici,ºi-au demonstrat calitãþile de buni ºi mândriijucãtori.

Nicolae Vâºtea.A doua zi a festivalului a început cu

emoþia premierilor. Cei 13 concurenþi au fostinvitaþi în scenã de directorul Casei de CulturãIoan Dragoman care a înmânat fiecãruia odiplomã ºi un premiu de participare.Preºedinta juriului, renumita realizatoare deemisiuni folclorice Eugenia Florea, a vorbitapoi despre dificultatea juriului de a realizaun clasament, datoritã calitãþilorconcurenþilor, al nivelului ridicat de pregãtireal acestora, al calitãþilor vocale ºi prezenþeiscenice.

Dar cum în orice concurs trebuie sã se

Alt debut a fost al grupului vocal de laªcoala Generalã din Bruiu, dirijat de prof.Bogdan Oros care demonstreazã cã ºi acolo,unde evenimentele culturale au intrat înuitare existã resurse pentru a fi revitalizate.

A fost aplaudat apoi ansamblul Scolii G.D.Teutsch care a prezentat un moment artisticdeosebit, cu un fragment din spectacolulrealizat în turneul din Viena din lunaseptembrie, când i-au impresionat pe austriecicu dansurile româneºti ºi germane de peValea Hârtibaciului. Solista ansamblului, elevaElisa Curcean, însoþitã de chitarã a încântatpublicul cu un cântec german.

facã ºi un clasament, la aceastã ediþie, trofeulfestivalului a plecat în Banat, fiind câºtigatde talentatul interpret Florin Boita, prezentpentru a doua oarã pe scena festivalului dinAgnita. Bucovina nu s-a dezminþit nici acum,primind premiul I, cucerit de EmanuelaMândrilã din Gura Humorului. Premiul II s-adus tot în nord dar în Satu Mare, fiindu-iacordat solistei Georgiana Marina. Micuþã lastat dar mare la cântat, Oana Carmen Bozgadin Teleorman a primit premiul III. GeorgianaAdriana Sofica din Dobrogea si Radu Lazãrdin Cluj au primit menþiuni iar sibiencele

Aleana Vecerzan din Coveº ºi Codruþa Rodeandin Tiliºca au fost premiate de C.J.C.P.C.T.Sibiu ºi Alexandra Bãcilã din Alba, deFundaþia Thalia.

Fiecare premiant ºi-a primit trofeul de lacâte un membru al juriului, cãrora, directorulIoan Dragoman le-a mulþumit pentrucompetenþã ºi implicare dãruindu-le câte oamintire de la aceastã ediþie a festivalului

Dupã ce premianþii au mai încântat încãodatã publicul cu câte o melodie, a urmat

Dumbravã, Ilie Medrea, Adi Neamþu ºi FlorinPãrãu, au fost invitaþi ºi câºtigãtorii ediþiilorprecedente, Rãzvan Nãstãsescu ºi CioranBogdan. A devenit o certitudine faptul cãpremianþii festivalului agniþean devin numecunoscute în folclorul romanesc.

În armoniile cântecului “Asta-i hora aimai mare”, cortina s-a închis peste încã oediþie reuºitã a acestui festival concurs, rampãde lansare pentru tineri talentaþi, iubitori decântece ºi porturi populare vechi ºi frumoase

marele spectacol susþinut de ansamblulprofesionist “Cindrelul Junii –Sibiu”, care într-o coregrafie de excepþie realizatã de renumitaSilvia Macrea ºi-au încheiat spectacolul cuîndrãgita “Suita hartibaceana”.

Între suite de dansuri, spectatorii i-auaplaudat pe îndrãgiþii interpreþi ai ansabluluisibian Alina Bâcã, Robert Târnãveanu, NeluAlbu, Viorica Telcean, Daniel Rusalim ºiMarcel Pãrãu.

Alãturi de renumiþii interpreþi, MarianaAnghel, Izabela Tomiþa, Carmen Popovici

ªi aceastã ediþie a Festivalului Naþional“Cânt ºi joc pe Hârtibaci” a fost susþinutã deConsiliul Judeþean Sibiu ºi organizatã cusprijinul Centrului Judeþean pentruConservarea ºi Promovarea CulturiiTradiþionale Sibiu, al Consiliului Local ºiPrimãria oraºului Agnita ºi al Casei de Culturã“Ilarion Cociºiu”. De organizareaspectacolului, cazarea concurenþilor ºiinvitaþilor, s-a ocupat directorul Casei deCultura ing. Ioan Dragoman.

I. Bârsan

GAZETA HÂRTIBACIULUI4

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

�

� �

2010

�

Începând cu data de 16 iulie, accesul lagroapa de gunoi a oraºului Agnita a foststopat, aceasta urmând sã fie închisã.

Toate deºeurile colectate dupã aceastãdatã de S.C „ECO Valea Hârtibaciului” SAsunt duse la Staþia de sortare, unde suntselectate pe trei categorii; deºeuri reciclabile,deºeuri pentru compost ºi deºeuri care setransportã la groapa de gunoi de la Cristian.

SC ECO Valea Hârtibaciului a încheiat

un contract cu societãþi de reciclare, cãrora le

vinde deºeuri ºi încaseazã: pentru plastice 1,1

lei/kg, pentru hârtie 0,25 lei/kg, pentru metale

feroase 0,40 lei/ kg, pentru aluminiu 1,2 lei/

kg ºi pentru deºeuri electrice 0,4 lei/kg.

Conform OUG 196/2005, privind Fondulpentru mediu, societatea trebuie sã recicleze15% din cantitatea totalã de deºeuri colectate.În caz contrar va fi obligatã sã plãteascã laFondul pentru mediu câte 100 lei/tonã, platafãcându-se pentru diferenþa dintre cantitateatotalã de deºeuri predate spre reciclare ºicantitatea pe care trebuia s-o predea.

Pentru depozitarea deºeurilor la Cristian

DE~EURILE TREBUIE SELECTATEcosturile sunt destul de mari, distanþa dus-întors fiind de 145 km ºi taxa de depozitarede 11 euro/tonã.

Þinând cont de aceste costuri, S.C. EcoValea Hârtibaciului” SA, face apel la cetãþeniipe care-i deserveºte, din Agnita, Brãdeni,Bruiu ºi Merghindeal, sã facã o selectareprealabilã a deºeurilor predate.

Sub sloganul „NU AMESTECALUCRURILE!! COLECTEAZÃ SELECTIV”le cere beneficiarilor sã sorteze deºeurilepredate, le oferã ambalaje pentru sortare ºiîi informeazã cu programul de ridicare adeºeurilor selectate.

Cetãþenii trebuie sã conºtientizeze faptulcã cheltuielile suplimentare vor fi recuperatede la ei.

Toþi cetãþenii români care au fost în þãrilecivilizate au admirat curãþenia ºi lipsadeºeurilor pe strãzi. Dacã vrem sã fie ca acolo,trebuie sã se comporte ca ei. Dacã nu facacest lucru au cheltuieli suplimentareasociate cu disconfortul mizeriei din jur.

I. Bârsan

Centrul de Studii de ArhitecturãVernacularã din Dealu Frumos, comunaMerghindeal, al Universitãþii de ArhitecturãUrbanism „Ion Mincu” Bucureºti (UAUIM),prin conf. dr. arh. ºef de catedrã SergiuNistor, a coordonat proiectul „Patrimoniuvernacular rural ºi identitate localã” – unproiect pilot, care a fost finanþat din fondurileAdministraþiei Fondului Cultural Naþional(AFCN). Acum acest proiect s-a finalizat, iarîn “vechea ºcoalã sãseascã” din Dealu Frumoss-a vernisat o frumoasã expoziþie, rod alparteneriatului cu Muzeul Judeþean deEtnografie Braºov (reprezentat prin director,Ligia Fulga)

Proiectul a avut ca principal obiectivelaborarea ºi testarea (pentru prima datã înRomânia) a unei metode de identificare ºicatalogare integratã a valorilor patrimoniuluivernacular rural (mobil ºi imobil). Dezbaterilede la Braºov, Bucureºti, Rupea ºi Dealu-Frumos au angrenat specialiºti din instituþiilesubordonate direct Ministerului Culturii ºiPatrimoniului Cultural Naþional, dar ºi dinjudeþul Sibiu, la lucrãri participând consilieriiDirecþiei de Culturã (DJCCPCN Sibiu).

Principalele teme de dezbateri au fost:- Evidenþa patrimoniului rural:

compatibilizare, corespondenþã, integrare sau

Pulcromonte - Dealu Frumos – Dealu „Mi`to”Proiectul „Patrimoniu vernacular ºi identitatea localã” la finalviitorului acestuia, în funcþie de schimbãrileeconomice ºi sociale globale. Patrimoniulrural în pericol, evidenþierea ºi identificare.

- Identitatea localã în colectivitãþilefostelor sate sãseºti din SE Transilvaniei:între pierderea unei tradiþii ºi formarea uneianoi pe fundamentele celei sãseºti. Rolulcolecþiilor (muzee sãteºti) ºi al centrelor deinterpretare.

Partenerii au convenit, de la bun început,cã dat fiind dimensiunea proiectului (duratã,buget) scopul sãu trebuie sã se limiteze lastabilirea doar a unor direcþii metodologiceîn domeniul corespondenþei dintre sistemelede evidenþã ºi inventariere a speciilorpatrimoniale (patrimoniu mobil, patrimoniuimobil, completat cu patrimoniu imaterial),exemplificate pe un caz care beneficiazã deo documentare existentã, dar stocatã disparat(Dealu Frumos, com. Merghindeal, jud.Sibiu).

„Între conservare ºimanagementul schimbãrilor.

Punerea în valoare apatrimoniului vernacular rural

Conf. dr. arh. Sergiu NISTOR, preºedinteal ICOMOS România a lansat mai multe temede reflexie ºi dezbatere, toate putând fiînscrise într-un sistem tridimensional dereferinþã:

- patrimoniul arhitectural vernacularrural ca specie particularã a patrimoniuluiconstruit, cu precãdere prin prismamodalitãþilor specifice de protejare ºi punereîn valoare.

Plecând de la constatarea din Declaraþiade la Remetea dupã care: “patrimoniulvernacular din întreaga lume se confruntã cudiferite provocãri, ameninþãri ºi riscuri

Convieþuirea acestor 4 forme de agregarea valorilor vernacularului, ºi prezenþa lor vie(ºi implicit mobilã) în cadrul contemporan alcomunitãþilor locale face ca problemele deconservare sã fie dominate de o dilemã: cepoate fi conservat, ce trebuie conservat ºi cetrebuie lãsat liber mai departe unui procescontinuu de adaptare la cerinþele funcþionaleale societãþii.

sistem specific de inventariere pentrupatrimoniul mobil, imobil sau imaterial(factori interesaþi ºi problemele evidenþei,digitalizarea patrimoniului)

- Forma de conservare a patrimoniuluiarhitectural vernacular rural în raport cuviziunea optimistã ºi cea pesimistã asupra

cauzate de mediul social, economic ºi politic,ce duc câtre o conservare în respectul deplinal autenticitãþii din ce in ce mai greu derealizat”, se pune întrebarea fundamentalã:ce protejãm, ºi cum, pentru a fi fidelimesajului ºi semnificaþiilor valorilor care facspecificul patrimoniului vernacular rural.

Documentul emis de reuniuneaComitetului ªtiinþific Internaþional pentruArhitecturã Vernacularã din 2009 de laRemetea evidenþiazã cã “patrimoniul nostruvernacular se aflã în pericol, acum mai multca oricând, dar nu datoritã slãbiciunilor sale,ci datoritã unor procese dincolo deposibilitãþile sale de a controla sau exista. (...)Nici o categorie patrimonialã alta decâtarhitectura vernacularã nu ilustreazã mai binelegãtura cauzã-efect dintre politicilecomunitãþilor locale ori regionale în cepriveºte dezvoltarea umanã ºi protecþiapatrimoniului. (...) Patrimoniul construitvernacular aratã clar cã toate culturile ºisocietãþile îºi au rãdãcinile în formele lorspecifice de expresii tangibile ºi intangibilecare formeazã patrimoniul lor, iar acestea artrebui respectate”.

Conservare sau management alschimbãrilor

A proteja patrimoniul construitvernacular se poate defini prin 4 acþiuni:

- surprinderea mesajelor tradiþiei,- relevarea procesului istoric de inovare,- captarea semnificaþiilor (a dimensiunii

imateriale a patrimoniului),- reflectarea valorilor identitare locale în

patrimoniul cultural mobil.

În cadrul reuniunii de la Malta aComitetului Consultativ al ICOMOS,preºedintele Gustavo Araoz considerã cã neaflãm în faþa unei provocãri care pune din nouproblema: unde se gãsesc valorilepatrimoniale pe care dorim sã le prezervãm?

“Având în vedere natura constantschimbãtoare a valorilor, cum putem vorbidespre Afirmaþii de valori sau chiar despre oAfirmare a Valorii Universale Excepþionaleîn contextul Convenþiei PatrimoniuluiMondial? Adevãrul este cã valorile nu pot finici protejate ºi nici prezervate. Valorile purºi simplu rãsar ºi existã în eterul conºtiinþeipublice comune. Orice încercare de a leinstituþionaliza sau a le îngheþa permanentar fi echivalentul ºtiinþei sociale sau chiar alpropagandei ideologice. Dar aceasta nu estepentru a spune cã valorile nu sunt importante.Înþelegerea valorilor va fi întotdeauna încentrul protecþiei patrimoniului, dar ceea ceeste esenþial pentru conservare este de aînþelege clar unde se gãsesc aceste valori,adicã unde este suportul valorii ºi semnificaþiasa, adicã containerul ºi conþinutul. De fapt,comunitatea conservatorilor patrimoniului nua protejat sau prezervat niciodatã cu adevãratvalorile. Þinta a fost întotdeauna protejareaºi prezervarea conteinerului material în careerau presupus a rezida valorile.” Nusurprinzãtor, provocarea lansatã de G. Araoza provocat o reacþie pe mãsurã: în Principiileinternaþionale ale conservãrii monumentelor,publicatã de Comitetul Naþional German alICOMOS, Michael Petzet, fost preºedinte al

- patrimoniul arhitectural vernacularversus celelalte specii ale patrimoniuluicultural (patrimoniul mobil ºi imaterial, cuprecãdere);

- patrimoniul vernacular rural ºidocumentarea sa integratã (privitã ca formãde evidenþiere a valorilor culturale materialeºi imateriale)

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

�

�

�

�

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iiI, nr. 31, NOIEMBRIE 2010

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului„Apare cu binecuvântarea IPS pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Semnificaþia ºi importanþa zileinaþionale a României noastre au fostmarcate anticipat ºi la Agnita în datade 30 noiembrie. Întrucât aceastãzi este închinatã sãrbãtoririiSfântului Andrei, Apostolulromânilor, în catedrala „SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºi Elena” dinAgnita, începând cu ora 10, cei treipreoþi ai oraºului, la care s-aualãturat preoþii din Ruja ºi Coveº,au sãvârºit Sfânta Liturghie, încadrul cãreia s-a citit ºi o rugãciunede mulþumire pentru toatebinefacerile pe care Dumnezeu le-atrimis asupra poporului român de-alungul istoriei, mai ales unirea dinanul 1918.

Sãrbãtoarea a continuat la Casade culturã, unde a avut loc unspectacol de cântece ºi poeziipatriotice româneºti, prin care toþicei care au participat ºi-auredeºteptat simþul bucuriei ºidemnitãþii de a fi român.

Protopopiatul Ortodox Român Agnita, în colaborare cu Primãria OraºuluiAgnita ºi Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu”, anunþã desfãºurarea celei de-apatra ediþii a Concertului de Colinzi tradiþionale susþinut de cete de colindãtoridin parohiile din Protopopiatul Agnita.

Concertul va avea loc duminicã, 12 decembrie, ora 16, la casa de culturã.Vã aºteptãm cu drag!

Redacþia

1 DECEMBRIE – ZIUANA|IONAL{ A ROMÂNIEI

Ca un preambul a ceea ce urmasã fie exprimat poetic ºi artistic,domnul Ioan Varga, profesor deistorie la ªcoala „G. D. Teutsch” dinAgnita, ne-a oferit o prezentare aderulãrii evenimentelor care au dusla ºi au fãcut posibilã Marea Unire atuturor românilor ºi a ecourilor ºiconsecinþelor pe care le-a avut acestmare eveniment istoric.

Elevi ai ºcolilor din Agnita, de lacei mai mici pânã la liceeni, ne-auarãtat încã o datã, prin poezie,cântec ºi dans, cã poporul român areo identitate proprie, are valoriseculare care sunt încã vii ºi actualeºi demne de evidenþiat ºi promovat.

Mesajul pe care l-am pututrecepta din toate aceste momentefestive este unul cât se poate desimplu: nu trebuie sã ne fie ruºineniciodatã ºi în nici un fel cã suntemromâni, trebuie doar sã neredescoperim identitatea ºidemnitatea de a fi români.

Redacþia

Parohia Ortodoxã Noiºtat a organizatîn zilele de 23 ºi 24 octombrie 2010 oexcursie la câteva mânãstiri din Moldova,obiectivul principal fiind mânãstireaSihãstria. Cu ocazia acestui pelerinaj s-au mai vizitat ºi mânãstirea Pângãraþi,mânãstirea Bistriþa, mânãstirea Neamþ,mânãstirea Secu, mânãstirea Vãratec ºimânãstirea Agapia. Au participatnumeroºi credincioºi din Noiºtat, dar dinsatele apropiate: Retiº, Iacobeni, Bãrcut,Netuº, Movile ºi Brãdeni. Cazarea ºi masaparticipanþilor la acest pelerinaj s-au fãcutla mânãstirea Sihãstria. Duminicã 24octombrie grupul de pelerini hârtibãceni

Veste bun[

a participat la Sfânta Liturghie lamânãstirea Sihãstria, între preoþii slujitoriaflându-se ºi Preacucernicul pãrintePopescu Ion, organizatorul acesteifrumoase excursii. Pe lângã mânãstirilevizitate, credincioºii noºtri s-au bucuratºi de priveliºtile oferite de CheileBicazului ºi Lacul Roºu. Mulþumimbunului Dumnezeu pentru cã ne-acãlãuzit paºii ºi ne-a purtat de grijã înaceastã excursie ºi nãdãjduim ca ºi peviitor sã mai putem organiza astfel depopasuri duhovniceºti.

Pr. Ion Popescu

(Noiºtat)

Comuna Marpod este aºezatã în sud-estul teritoriului administrativ al judeþuluiSibiu, la o depãrtare de 32 km dereºedinþa judeþului, municipiul Sibiu, ºila 27 km de cel mai apropiat oraº –Agnita. Primul indiciu al prezenþei umaneîn spaþiul de astãzi al comunei Marpod îlreprezintã un topor de bronz descoperitîn cadrul teritoriului aºezãrii. Astãzitoporul se aflã expus la Muzeul de Istorieal Complexului Muzeal NaþionalBruckental. Se pare cã ºi numelecomunei Marpod provine de la un numede persoanã, perpetuat pânã în secolulal XVII-lea, când ultima familie cu acestnume se stinge. Originea numelui enesigurã: goticã sau agatârºã.

Teritoriul comunei Marpod a fostcolonizat cu saºi în secolul XIII, la fel catoatã Valea Hârtibaciului. Prima atestaredocumentara a comunei Marpod dateazã

PELERINAJ LA MÂN{STIRILEDIN MOLDOVA

din anul 1349 când este amintit greavul– vilicus Nicolaus din Marpod care,împreunã cu omonimul sãu din Alþâna,au reprezentat scaunul Nocrichului laadunarea generalã a celor 7 scaune,adunare þinutã la Sibiu. Documentul e înlimba latinã. Astãzi se gãseºte în ArhivaNaþionalã a judeþului Sibiu.

Din pãcate, puþine date despreorganizarea religioasã a românilorortodocºi din Marpod, au ajuns la noi.Acest lucru se datoreazã ºi procesului deemigrare a românilor din Marpod însecolele XVI, XVII, XVIII, numãrulromânilor scãzând îngrijorãtor în aceastãperioadã. În aceastã perioadã viaþareligioasa a românilor din Marpod a fostlegatã de cea a fraþilor lor din Ilimbav.Aici este atestatã o bisericã din lemn, dincare nu ne-au mai rãmas urme.

Preoþii de aici se ocupau ºi de românii

PAROHIA MARPOD – SCURT ISTORIC

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului6 2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului

Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei

sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

din Marpod. O datã cu începutul secolului XIXnumãrul românilor din Marpod începe sãcreascã ºi comunitatea ortodoxã se dezvoltã.În aceste condiþii apare la Marpod ºi primaBisericã ortodoxã, deocamdatã o micãbisericuþã din lemn. Locaºul de cult ecumpãrat din satul Olteþ de lângã Fãgãraº.Bisericuþa este ridicatã între anii 1811-1815.Lucrãrile sunt supravegheate de învãþãtorulToma Iosil, primul învãþãtor pentru româniidin Marpod. Slujba religioasã a fost asiguratãde preoþii din Ilimbav. În timpul sãptãmâniiînvãþãtorul împreunã cu credincioºii fãceauVecernia în micul locaº . Despre ea se spunecã era aºa de micã încât de Paºti ºi de Crãciunlumea stãtea la ferestre, neîncãpând înbisericã. Biserica actualã din Marpod a fostziditã între anii 1830-1836, lângã biserica dinlemn. Fiind o comunitate micã (circa 40 defamilii), românii din Marpod s-au ataºat dinpunct de vedere bisericesc de preoþii dinIlimbav, sat românesc. Astfel, preoþii dinIlimbav devin conducãtori spirituali ºi pentruromânii din Marpod. Între anii 1829-1849preotul Ioan Sinai se ocupã ºi de parohiaortodoxã Marpod. Acest preot a fost unneobosit apãrãtor ºi luptãtor pentrudrepturile românilor sãrãciþi de conducereapoliticã existentã. Astfel sub impulsul acestuipreot ºi al familiei Bologa din Marpod,românii încep construcþia unei bisericiortodoxe din piatrã ºi cãrãmidã. Lucrãrilepropriu-zise încep în anul 1830. Fondurilenecesare au fost adunate în parte de lalocuitorii satului, din donaþii, precum ºi dincolecte strânse de la credincioºi din sateleromâneºti vecine: Ilimbav, Sãsãuºi, º. a.Meºterii care au lucrat la ridicarea ei au fostromâni din Ilimbav. Din pãcate nu li s-a pãstratnumele. Locuitorii satului au participat activprin forþa de muncã necesarã la ridicareaacoperiºului, la sãparea fundaþiei ºi laamenajarea terenului. Cãrãmida necesarã afost fãcutã de românii din sat. Din pãcateaceasta nu era de foarte bunã calitate pentrucã românii din Marpod nu beneficiau de unloc propice fabricãrii cãrãmizilor, cele maibune locuri în acest scop fiind ocupate de saºi.Calitatea proastã a cãrãmizii avea sã creezenumeroase probleme urmaºilor. Dar în acelmoment aceasta a fost singura opþiune viabilã.Piatra folositã la fundaþie a fost adusã desãteni din Sãsãuºi. Astfel, cu ajutorul luiDumnezeu, lucrãrile se finalizeazã în anul1836. Biserica a fost construitã conformtradiþiei ortodoxe, pe locul cel mai înalt depe Strada Românilor, ea fiind cea mai înaltãrealizare a comunitãþii, un urcuº material, darmai ales spiritual. Primul preot care a slujitîn ea a fost Ioan Sinai. Actuala bisericã dinMarpod a suferit numeroase modificãri ºiîmbunãtãþiri. Acestea au avut sprijinite deniºte oameni cu frica lui Dumnezeu, care auîntors o parte din darul lor lui Dumnezeu.Ajutoarele pe care le-a primit parohia dinMarpod pot fi încadrate în 3 categorii:ajutoare venite direct de la oameni, atât dinparohie cât ºi din afara ei ; fondurile provenitedin fundaþii înfiinþate cu scopul de aînfrumuseþa ºi ajuta Sfânta Bisericã; fonduridonate de instituþii. Foarte mulþi oameni auajutat parohia ortodoxã din Marpod.Cronologic, primul dintre ei poate fi socotitToma Iosif cel care a copiat multe cãrþi decult necesare serviciului divin. Tot el e celcare a mobilizat sãtenii ºi au ridicat primabisericã din sat, în anul 1811. Procesulinaugurat de el a fost continuat de consilierulIacob Bologa ºi preotul Ioan Sinai. În arhivaparohialã ºi în memoria multor oameni învârstã din sat numele consilierului IacobBologa e deseori legat de bisericã. Astfel lamijlocul secolului XIX biserica din Marpodbeneficiazã de multe cãrþi de cult, icoane,

odãjdii. Tot Iacob Bologa înzestreazã bisericacu pãmântul de lângã cimitir, pãmânt pe carese va ridica viitoarea ºcoalã ºi casã parohialã.Numele binefãcãtorilor parohiei (cunoscuþicu numele) începe sã creascã odatã cu a douajumãtate a secolului XIX, atunci când înMarpod slujeºte permanent un preot. Primiimeºteri au fost din Ilimbav, meºteri care aulucrat între anii 1830-1836 la construireabisericii. Numeroºi meºteri saºi au contribuitºi ei la modernizarea sfântului lãcaº. Astfel,în anul 1890 Johann Schneider reface turnulbisericii. În 1911 Georg Schneider ºi JohannKartman din Nocrich zugrãvesc ºi reparãbiserica din Marpod, iar în 1929 Andreas Löwface o nouã reparaþie capitalã la bisericã,pentru care primeºte 3500 lei. În anul 1940are loc o nouã reparaþie care îl are ca ºicoordonator pe meºterul Meyer Kesler. Oimportantã reparaþie ºi lucrare de consolidares-a fãcut între anii 1977-1980, dupã ce Bisericaa fost puternic afectatã de alunecãrile de terendin anul 1969, precum ºi de cutremurul dinanul 1977. Sopa Toma din Ilimbav a pictaticonostasul în anul 1960. Ultima reparaþie s-a fãcut în anul 2004. Reparaþia a fost fãcutãde meºterul Bãila Vasile din fonduri donateîn special de sãteni.

Construcþia bisericii este simplã, înforma de navã cu naos în formãdreptunghiularã ºi altar cu pereþii lateralidrepþi ºi tavan plat din scânduri ºi trestietencuit. Catapeteasma este din zid cudeschizãturi. Materialul folosit la construcþiaei este piatra (la fundaþie) ºi cãrãmida, iar caliant s-a folosit pãmânt galben. Turnul estecu douã etaje în formã de prismãdreptunghiularã cu acoperiº ascuþit în 8 ape,acoperit cu þigle solzi. Iconostasul este dinlemn pictat de pictorul Sopa Toma din Ilimbavîn anul 1969. Uºile împãrãteºti sunt din lemnpoleite ºi pictate iar uºile diaconeºti sunt totdin lemn pictate tot de Sopa Toma. La începutbiserica a fost pictatã, dar în urma deselorrenovãri pictura s-a pierdut. Astãzi pereþiibisericii sunt împodobiþi cu icoane, înmajoritate donate. Biserica are douãcandelabre donate de Laurenþiu Andrei o datãcu electrificarea bisericii în anul 1970.

Conform arhivei parohiei ortodoxeMarpod primul preot care se ocupã periodicde romanii din Marpod este preotul “Niculaedin Nocrich”. Despre el se zice: cã oamenii

aduceau pe popa Nicolae din Nocrich vara

totdeauna sub paza celor 6 bãrbaþi înarmaþi

cu pari de frica unor saºi. Preotul este atestatla sfârºitul secolului XVIII ºi începutulsecolului XIX. În duminici ºi sãrbãtori româniise strângeau pânã în 1811 în casa lui Coldea,naºul lui Ioan Achim, unde dascãlul Toma Iosifsãvârºea Utrenia ºi citea în loc de predicã câteo minune a Precestei din cartea scrisã de el.Tot lui i se datoreazã ºi apariþia primei bisericidin Marpod. Dupã preotul Niculae, de româniidin Marpod s-a ocupat preotul Mircea Sinaidin Ilimbav. Alþi preoþi care au mai administrataceastã parohie au fost: Ioan Cândea (1812-1817), Simion Tocoae (1817-1821), I. Chirtop(1821-1826), Ioan Tocoae (1826-1829). Întreanii 1829-1848 parohia a fost administratã depreotul Ioan Sinai. Dupã el a urmat între anii1860-1861 Aron Chirtop, apoi a slujit IonPopoviciu (1861-1862). În 26 octombrie 1862este numit ca preot în Marpod Iacob Bologa,nepot de frate al consilierului Iacob Bologa.Acesta este primul preot nãscut în sat. În ziuade 14 octombrie 1895 este numit ca preotpentru Marpod Florian Bologa, fiul preotuluiIacob Bologa. Acesta avea 21 de ani. Subpãstorirea lui lungã (1895-1945) s-au înfiinþatnumeroase fonduri ºi societãþi pentruînfrumuseþarea bisericii, precum ºi un fondpentru edificarea unei noi biserici. Dupãpãstorirea preotului Florian Bologa in parohiaMarpod sunt amintiþi urmãtorii preoþi:

Nichifor Toader, Octavian Stoian, PompeiuTrifu, Cornel Haþegan, Buruianã Gheorghe,Bada Valer, Stãnilã Valer, Ioan Fulea, NiculaePãcurar, Aurel Chirilã, Constantin Pintesu.

PAROHIA MARPOD – SCURT ISTORIC(continuare în pagina 5)

Duminecã, în 12 Noemvrie a.c. (1933)în sala teatrului comunal din Agnita, a avutloc cu un deosebit fast, constituireaasociaþiunii „Frãþia ortodoxã românã” Cerculprotopopesc Agnita. Au participat câteva sutede credincioºi, atât intelectuali cât ºi þãranidin toate satele aparþinãtoare tractului. Dupãchemarea Duhului Sfânt ºedinþa a fostdeschisã de Dl. Protopop Emil Pãcalã care arostit o cuvântare, la adresa participanþilor,scoþând apoi în evidenþã rolul ºi importanþaasociaþiunii. În numele Comitetului deiniþiativã a propus iar adunarea a încuviinþatconstituirea biroului de prezidare a ºedinþeidin dd primpretor Valer Langa preºedinte ºiEugen Fleºariu, secretar. Dl. Preºedinte aþinut apoi o frumoasã cuvântare arãtând cumcredinþa ni-a apãrat ºi ni-a pãstrat pe noi capopor, fãcând un cãlduros apel pentruînjghebarea unui front unic al mirenilor întruapãrarea bisericii. Au luat apoi cuvântul înordinea urmãtoare: Venerabilul preot dinIlimbav, Alexandru vorbind în numelepreoþimei din tract, Dl. Romul Curta, advocatdin Agnita, ºi deputat sinodal care a arãtat cãnumai datoritã preoþimei ºi bisericii s’apãstrat fiinþa neamului nostru, Dna Contapreoteasã din com. Cincu a rostit câtevacuvinte inimoase, în numele ReuneuniiFemeilor române din Cincu, evidenþiind rolulpe care l-a avut femeia, în trecutul neamului,pentru pãstrarea credinþei, urând noii

PENTRU APARAREA CREDIN|EIM{REA|A ADUNARE

RELIGIOAS{ DIN AGNITAasociaþiuni, prosperitate.

Dl. Ioan Oros plugar din comuna Bârghiºvorbind în numele plugarilor din plasa Agnita,Dl Ioan Geamãn vorbind în numele plugarilordin jurul Cincului fiind viu ascultat ºi aplaudatde întregul public, Dl învãþãtor RaduGeorgescu în numele învãþãtorilor ºi în sfârºitDl. I. Stângu.

Se alege apoi din sânul adunãrii ocomisiune pentru alegerea organelor deconducere ale cercului.

Sunt aleºi cu unanimitate de glasuri:Preºedinte al asociaþiei F.O.R. cercu

Agnita: Dr Teodor Diaconescu, ºef Judecãtor,Vicepreºedinþi: Dr. Rom Curta ºi OlimpiuSavu Ad.

Secretar: Ilie Radu, cand. ProfesorCasier: I. Marcu, funcþionar de bancã.Comitetul de censori: Eroftei Holerga,

Ioan Geamãn ºi Iosif Gligor.Dl. dr.Teodor Diaconescu ia cuvântul

mulþumind pentru alegerea D-sale în frunteaacestei asociaþiuni de elitã, expunândprogramul de activitate pe care înþelege sã-lîmbrãþiºeze în viitor; face apel la toþi ceiprezenþi de a-i da concursul spre a face astfelca asociaþiunea sã producã cele mai buneroade; îi îndeamnã apoi pentru intensificareamai departe a propagandei pentru ca nici uncredincios creºtin ortodox din Agnita sã nurãmânã în afara acestei asociaþiuni....

La orele 6 adunarea a luat sfârºit.

La 19 iulie 1977 a fost numit preot pentruparohia Marpod ºi filia Þichindeal preotulRusu Moise, care pãstoreºte aceastã parohieºi astãzi.

Pr. Moise Rusu

EI S-AU N{SCUT @N DECEMBRIE

GAZETA HÂRTIBACIULUI2010 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza neactualizãrii listelor.

24 DECEMBRIE

Fata mare pune toate lingurile cu care amâncat la masã, aºa nespãlate, sub perina pecare doarme ºi îºi va visa ursitul.

Fata, dupã ce s-a lãut, îºi pune sãpunul ºipieptãnul sub pernã, tot ca sã-ºi viseze ursitul

Fetele, una dupã alta, iau câte o sãmânþãde cânepã ºi, dupã ce o înfig într-un ac, o întindla flacãra lumânãrii. Dacã sãmânþa pocneºte,atunci fata se mãritã în scurt timp, iar de nupocneºte, va trebui sã mai aºtepte.

Dacã se hotãrãºte cãsãtoria unor tineriîn aceastã zi, perechea aceea va fi foartefericitã.

De la Ajun ºi pânã la Iordan se mãturãcasa de la prag spre rãsãrit, spre icoane, casã vie peþitorii la casa cu fete mari.

Tot aºa, în acest timp, nu se toarce,pentru acelaºi motiv. În ajun, când fata mareface colaci, ia seama ca sã nu greºeascã, sãiasã frumoºi din cuptor, cãci de vor fi frumoºiºi viitorul bãrbat va fi frumos; dupã ce i-a copt,taie o bucatã dintr-un colac ºi o dã câinelui ºiîncotro va porni câinele cu colacul în gurã,dintr-acea parte îi va veni alesul.

În ajunul Crãciunului, de cum s-a-nserat,fata mare se duce afarã, ia un braþ de lemnetãiate mãrunt sau de aºchii ºi le pune submasã. Dupã ce au stat cu toþii la masã ºi aumâncat, le numãrã ºi de vor fi cu soþ, atuncichiar anul acela se va mãrita.

În sara de Crãciun, fata nu se culcã, iarla miezul nopþii aºterne o faþã de masã albãpe masã , ºi dupã ce pleacã toþi ai casei labisericã (pentru cã la þarã se începe slujbadupã ora 2 noaptea) iese în curte, înconjoarãcasa de trei ori ºi se uitã pe fereastrã în casãºi de va vedea faþa unui om, acela va fi scrisulei.

Din volumul „Mitologie româneascã”

de Marcel Olinescu

Continuãm publicarea de fragmente, din

jurnalul etnomuzicologului Ilarion Cociºiu,

preluate din volumul scriitorului Gherasim

Rusu Togan.

Marþi dimin. Ora 5, 16.X.1948Din cauzã cã am astãzi ore de la 8 pânã

la 10 ºi directorul ameninþã cu raport laminister pe cei care întârzie, m-am trezit pela 4 ºi n-am mai putut adormi. M-am chinuitsã adorm, dar în pat , par bolnav, îmi hârâiepieptul ºi îmi cântã în gât cu fiecare respiraþiecu un sunet piþigãiat, tuºesc ºi arunc flegmã,încât prefer sã m-aºez sã scriu.

Asearã am fost la Boris Godunov, cu cares-a deschis opera. Lume multã ºi elegantã, înspecial evrei. Erau prezenþi ºefii de azi aimuzicii româneºti: Mendelssohn, gras ºiimprtinent, stând cu mâinile în buzunarulpantalonilor ºi descoperind un dos rotund luiGroza care râdea în grupul a doi domni ºi douãtinere ; Radu ºi Dinicu Negreanu (Schvartz)împreunã cu soþia, spre care într-un târziu s-a îndreptat Groza cu cunoscuta-i jovialitateca sã-i strângã mâna ºi sã-i adreseze un cuvânt; Matei Socor cu soþia ºi încã un evreu pecare nu-l cunosc. Sergiu Nadler, ca o paliþã,îºi purta ochelarii peste capetele celor dinmicul hol. Anatol Vieru stãtea la uºã, cãruia is-a mai adãugat o persoanã...întreþinându-secu vineþiul Vescan, cel care diriguieºteUniunea... Era ºi doamna Mura unguroaicaevreicã, preocupatã de pedagogia noastrãmuzicalã ºi doamna Deleanu (pe numeleadevãrat n-o ºtiu), care e directorul absolutal muzicii ºi alþi mulþi pasionaþi ai muzicii...Montarea Boris Godunov, costumele, corul,orchestra, totul bine pus la punct.

Nu ºtiu de ce m-a impresionat asearã atâtde puternic Boris Godunov!

Este atâta sinceritate în opera aceasta alui Musorgski, încât nu se poate sã nu ficucerit de ea. Cu toatã batjocorirea rugãciunii,ieºitã obraznicã de pe buzele celor mulþi, cutoatã rãstãlmãcirea voitã a unor situaþii,umanu biruie, muzica ºi conþinutul textului,tãlmãcesc pentru totdeauna o situaþie care afost în cel mai veridic mod...

ªi nu se poate sã nu fii impresionat defelul în care artistul popular ºi cânteculbisericesc, esenþa inovatoare, care curge printoatã opera lui, întâlnindu-se cântecul,cântecul muzicilor, tragic ºi violent, încântarea coralã a bisericii, mai nouã, darpãstrând fondul vechimii ºi cu armonii,diferite de cele ale occidentului, ori cucântarea stranei, ce întruchipeazã vigoarearitmului ºi frumuseþea liniei melodice.

...................................................................................................................................Ei contestã religia creºtinã, de aici ºi

muzica bisericeascã, ce a furnizat feluriteteme. Ei nu cunosc poporul ºi nu-l iubesc, ºin-au trãit cu el. Ei fac o meserie din artã ºidacã se apropie de arta poporului, au cãzutpe ceva gras, încât ºi-au rezolvat propriileprobleme. Dar faptul cã pentru ei totul e purãmeserie, n-ar fi nimic. ªi nici dacã, pe lângãasta, ar face negustorie cu arta. Îi ºtiu ºi înacest rol de vânzãtori de muzicã popularã,comoara poporului român...!

Dar ei fac ºi mai mult: Din culmeanepriceperii, aruncã cu aroganþa celor ce secred chemaþi, poruncã sã le urmeze linia încreaþie, singura adevãratã, iar publicul ediriguit în înþelegerea valorilor muzicale, totde cãtre ei impuse.

ªi nimeni n-are curajul sã-i trimitã lavânzarea de ºireturi, pe aceºti negustori demuzicã. Nimeni, nimeni nu-i judecã serios,sã le arate neputinþa, cãci oricât de muzicienis-ar crede, rãmân ceea ce sunt... De ce nu nelasã sã ne vedem de drumul nostru? Cesuperbã înþelegere a realitãþii (sic) a avutJdanov. El s-a ridicat cum se cuvine, contraformaliºtilor ºi înstrãinaþilor de popor. ªi câtde pe dos e interpretat azi la noi!

Cei ce s-au ridicat prin comuniºti au fugitla Arhiva de folclor, negustori de muzicã,

Hreenco Grigore 06 nov 98 de ani AgnitaBãilã Romul 21 nov 90 de ani RãvãºelDragomir Tiberiu 01 dec 81 de ani RetiºGanga Maria 01 dec 81 de ani AlþânaÞerbea Paraschiva 03 dec 90 de ani CoveºPasãre Nicolae 03 dec 86 de ani RujaFliter Maria 04 dec 85 de ani BradeniStoica Ruxandra 04 dec 81 de ani RetiºPrescurea Elvira 05 dec 88 de ani MerghindealBarbu Emilia 05 dec 82 de ani RetiºBucholtzer Emilia 07 dec 88 de ani MerghindealIgnat Silvia 10 dec 83 de ani IlimbavMarinescu Victoria 10 dec 82 de ani IlimbavIonaº Paraschiva 11 dec 91 de ani MihãileniSân Octavian 12 dec 86 de ani MerghindealBârsan Livia 12 dec 84 de ani RetiºPleºca Amalia 13 dec 80 de ani ªalcãuGruncã Ana 14 dec 90 de ani FofeldeaIordache Maria 16 dec 81 de ani BrãdeniTatu Maria 17 dec 83 de ani AlþânaDobre Valeria 17 dec 82 de ani RetiºChiru Maria 19 dec 89 de ani Dealu FrumosMarin Ileana 21 dec 81 de ani MarpodMircea Ioan 23 dec 81 de ani ªomartinDeneºan Emilia 23 dec 82 de ani ÞelineMoldovan Cornel 24 dec 83 de ani MihaileniPleºca Aurel 26 dec 80 de ani ªalcãuTecoanþã Ioan 28 dec 82 de ani AlþânaOros Ioan 30 dec 89 de ani Dealu FrumosVulea Elena 31 dec 91 de ani Merghindeal

Salcâme cu umbra-n drum,Te-aº tãia, da nu mã-ndur,Cã tu m-ai umbrit destul.M-am umbrit la umbra taPatru ani cu mândra mea.M-am umbrit ºi zi, ºi noapte,Patru ani ºi jumãtate,Da acum nu sã mai poate.ª-am zâs verde matostat,Ionel, când a plecat,Apã-n veadrã n-o lãsat.ª-o lãsat o picãturã,ª-o luat-o mândra-n gurã;ª-o aruncat-o-n grãdinã,ª-o rãsãrit o zambilã.Zambilã de la Moldova,Te-aº iubi, da nu ºtiu vorba.Zambilã de pe cetate,Te-aº iubi, calea-i departe.Zambilã cu spic bãtut,Vineri maica m-o fãcut;Sâmbãta m-o botezat,Duminica m-o-nsurat,Luni cu mândra m-am plimbat,Marþa ordinu’ mi-a picat,Joi în porþie m-a bãgat.Lãsai vorbã la nevastãNouã ani sã vãduveascã.Nouã ani ºi nouã luniªi vreo ºase sãptãmâni.Nouã ani o vãduvit,Nouã luni o suferit,Sãptãmânile n-o pututª-o plecat dupã mãrit.Socru-so, când auza,Sapa-n mânã º-o luaªi la vie sã ducea,Da acolo ce vedea?Sus în vârfu’ dealuluiZãri coama calului,ªi moþu’ chipiului,ªi ciucurii biciului.El de moº s-apropia,Bunã ziua cã-i dãdea;- Bunã ziua, moºule!- Mulþumesc, voinicule!- Ce sapi, moºule, via,Ori nu ai pe nimenea?- Am avut pe norã-mea

TATIANA BENCHEA

Sunt înger ori sunt demon?Lumina care rupe-ntunecimea?Ori umbra ce sufocã bucuria?

Sunt intersecþie de energii,punct de-ntâlnire între cer ºi ape

chimie sacrã între cald ºi frigal liniºtii eterne

sunt dialogul violenþei cu calmul înþelept.

Sunt dorul de trecutºi zborul cãtre înalt al munþilor

prin broderia norilor uºoarãsunt calmul zilei

dar ºi muzica asurzitoare a lunii.

Azi sunt...ªi asta-i viaþa mea

DIN JURNALUL LUI ILARION COCISIUacolo unde, vânzãtor de cântece populare, aupus tot pe unul de-al lor ºi-au crezut cã de-aiciînainte, af lându-se în posesia celui maiminunat tezaur, ºi-au rezolvat toateproblemele... Da, ºi-au rezolvat propriile lorprobleme, dar nu ºi pe ale muzicii noastre, ºimai ales nu pe ale publicului nostru muzical,pe care ei îl fugãresc pe cât pot din salã, ºicând îl cheamã, þin sã fie vãzuþi în ce chip auînvãþat sã se maimuþãreascã.

Sunt mulþi însã care-i admirã, care-isusþin, crezând cã aceºtia prind energia,sufletul poporului...!

Doamne ajutã neamului nostru sã seridice ºi sã-ºi îndrepte paºii pe calea cea bunã,sã-ºi poatã crea în toate ramurile culturii valoriproprii, prin care sã te preamãreascã pe tineºi geniul neamului ce ne-a dãruit.

Numai astfel ºi în domeniul culturii vomputea fi din nou ceea ce am fost sau am doritsã fim: primii care contribuie sincer la mãrireapatrimoniului cultural al omenirii!

ªi azi e nuntã la ea.- Lasã, moºule, viaªi hai sã vedem nunta;Cã vie om mai sãpa,Da nuntã n-om mai vedea.Moºu’ via o lãsaªi la nuntã cã pleca.Nuntaºii, când îl vedeau,Fuga la ei veneauªi pe bãiat întrebau;- De unde eºti, bãieþaº?Din ce sat, din ce oraº?- Sunt din satu’ Calafat,Bag calu-n grajd ne-ntrebatªi beau vin neînchinat.Aduceþi mireasa-ncoace,Ca sã mi-l închine ea.Mireasa la el veneaªi vinu’ îl închina;Câtã nuntaºi sã-ntorceaªi din gurã le grãia:- Beþi, nuntaºi ºi ospãtaþi,Cã de-aici nimic nu luaþi!Pe cine am dorit,Azi în nuntã mi-o venit.

Dan Ion, 76 de ani,

Retiº, 2 II 1981

ÎNTOARCEREA SOÞULUI ÎNSTRÃINAT

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

8

� �

�

2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Începând cu acest an, sala desport a oraºului Agnita va fi gazdaunei competiþii foarte îndrãgitã, maiales de tinerii fotbaliºti, unminicampionat de fotbal în salã.Competiþia este organizatã deClubul Sportiv Agnita, cu sprijinulPrimãriei, ºi este rezervatã tinerilorcu vârsta între 15 – 18 ani.

În 16 nov. a avut loc primaîntrecere pentru câºtigarea acestuitrofeu, la care au participatechipele: Interstar Sibiu, CSSMediaº, Amicii Copºa Micã ºi CSAgnita.

Iubitorii de fotbal, prezenþi însalã au avut ce vedea; talentfotbalistic, dorinþã de câºtig,sportivitate.

Lupta a fost strânsã, echipeleavând valori relativ egale. Agniþenii,beneficiind ºi de o galerie inimoasã,s-au mobilizat mai bine ºi au câºtigatprimul trofeu al acestei prime ediþii.

Dupã patru ore de fotbalintensiv clasamentul se prezintã

Vineri, 19 noiembrie 2010 la Centrul de Documentare ºi Informare alColegiului Tehnic “August Treboniu Laurian” din Agnita a avut locdeschiderea oficialã a asociaþiei „Zâne pentru tineret”

CUPA ORA~ULUI AGNITA LA MINIFOTBALZâne pentru tineretO nou[ oportunitate de petrecere a timpului

liber pentru tinerii agni\eni `i nu numai

Prezentarea oficialã a asociaþieila Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian”, Agnita

organizaþiei internaþionale, susþinecã “având în vedere schimbãriledramatice din oraºele, satele ºipeisajele noastre culturale, care nupot fi comparate cu transformãriletreptate din secolele trecute, ºidatoritã uniformitãþii producþieimoderne în masã dictatã aproapeexclusiv de considerenteleeconomice este depãºitraþionamentul comun cãschimbarea a existat întotdeauna ºicã procesul cvasi natural dedemolare ºi reconstruire a generatmereu o captivantã dezvoltareurbanã.”

În acest context în caresocietatea civilã din sudulTransilvaniei asistã cum treptat semodificã arhitectura tradiþionalãmoºtenirea unei civilizaþii rurale sepune o întrebare:

Care este identitatea satelornoastre?

Avem, cu adevãratcaracteristici identitare comune?

Ce deosebiri sunt între satelenoastre ºi cele din vestul Europei,dacã existã?

Tranziþia societãþii rurale nu aînceput în 1989, ci mult înainteodatã cu colectivizarea forþatã a

Pulcromonte - Dealu Frumos – Dealu „Mi`to”Proiectul „Patrimoniu vernacular ºi identitatea localã” la final

satului românesc, un proces care ainiþiat transformãri radicale încivilizaþia ruralã româneascã.

Sociologii au înþeles, vreme dedecenii, sã iniþieze o reabilitaresocialã, economicã ºi culturalãpentru spaþiul rural, ca alternativãla vechea civilizaþie a satului. Dacãexperienþa societãþii “multilateraldezvoltate” o cunoaºtem, înviziunea europeanã satului îi revintrei funcþii principale: a) funcþiaeconomicã (ce garanteazãsatisfacerea de nevoi alimentare,venituri corespunzãtoarecomparabile cu profesiile liberale ºiprotecþia mediului), b) funcþiaecologicã (ce trebuie sã contribuiela conservarea resurselor naturale(inclusiv peisajul ºi biodiversitatea)ºi c) funcþia socio-culturalã (caretrebuie sã asigure ºi sã lãrgeascãviaþa asociativã localã).

Aici trebuie sã realizãm cã înRomânia – spre deosebire de alteþãri europene – mai putemdescoperi – o pluralitate deidentitãþi rurale, odiversitate de identitãþi, cetransced fenomenulglobalizãrii. Principalelecomponente ce asigurãdiversitatea identitarã pot fisintetizate prin sfereleidentitãþii: ocupaþionalã,culturalã ºi localã (socialã).Teoriile schimbãrilorsocioculturale pot fi mai uºorînþelese dând ca exempluschimburile dintre societateaeuropeanã ºi cea americanã:

- atunci când europenii au dusindienilor cai, aceºtia i-au preluatuºor ºi utilizat adecvat datoritãvalorilor promovate de triburile devânãtori;

- când europenii au început sãaclimatizeze vacile, indienii le-aufolosit ca animale de joc,antrenament ºi distracþievânãtoreascã, ucigându-le pe toate.

Integrarea României în UE a

generat un proces complex în careriscul evident este renunþarea lavalorile tradiþionale, identitare, ºitransformarea societãþii ruraleromâneºti într-o societate deconsum europeanã. Proces în careromânul este simplu spectator,lipsit de mijloacele specifice deautoapãrare.

La scara istoriei asistãm acumla tranziþia bruscã a satuluiPulcromonte (denumirea latinã asatului Dealu Frumos) cu o istoriede peste ºapte secole (atestatedocumentar) la o nouã toponimie asatelor care se prefigureazã încetulcu încetul. Aceasta în condiþiile încare nu existã la nivel regional saunaþional o politicã coerentã deconservare ºi restaurare apatrimoniului cultural material dinsudul Transilvaniei.

Asociaþia EcomuzeulRegional Sibiu

Marius Halmaghi

P.S. În orãºelul Rupea, situatla limita podiºului Hârtibaciului cuSubcarpaþii Transilvaniei puteþivizita un muzeu etnografic modern,reabilitat integral, prin efortulMuzeului Judeþean de IstorieBraºov. Pânã la reabilitarea ºiconservarea colecþiilor Muzeului deIstorie al Vãii Hârtibaciului Agnitavã invitãm sã vizitaþi expoziþia de laDealu Frumos, prima expoziþieprofesionistã executatã, dupã 1990,în spaþiul rural din judeþul Sibiu.

(continuare din pagina 4)

astfel:Locul I - C.S. AgnitaLocul II- Interstar SibiuLocul III – Amicii Copºa Micã

Locul IV – C.S.S. Mediaº.Sperãm ca aceastã competiþie,

foarte îndrãgitã de tinerii fotbaliºtisã devinã una tradiþionalã.

societate, proiecþii de filme, cercuritematice (de colinde, de limbãstrãinã etc.), excursii, training-uri,ºcoli de varã ºi alte activitãþi pe caretinerii la vor propune.

Vreþi sã faceþi parte din„Zâne pentru tineret”?

Categoric. Pentru cã þineþi lavoi ºi vreþi sã faceþi ceva pentru voi,pentru oraºul vostru, pentru þaranoastrã sau pur ºi simplu pentru cãvreþi sã cunoaºteþi oameni noi, sãvã distraþi, sã experimentaþi.

Mai multe detalii despreasociaþie ºi posibilitatea deînscriere gãsiþi pe blog-ul:zanepentrutineret.wordpress.comsau prin e-mail la adresa:zanepentrutineret@yahoo.com.

Alexandra Kovacs, preºedintã„Zâne pentru tineret”

Ce este Zâne pentrutineret?

Asociaþia pentru tineri a cãruiscop este acela de a reprezentainteresele comune ale tinerilor dinoraºul Agnita ºi din România ºi dea stimula implicarea lor în diferiteproiecte pe teme de dezvoltarepersonalã.

Asociaþia se adreseazã tinerilorcu vârste între 14 ºi 35 de ani ºi arenevoie de sprijinul, energia ºicreativitatea lor pentru realizaactivitãþi din domeniile: social,cultural, artistic, educaþional,comunicativ, ecologic, intercultural,caritabil.

Cum a luat naºtereasociaþia?

Datoritã colaborãrii deosebitedintre coordonatorii români ai unuischimb de tineri care a avut loc întreAgnita ºi Oosterbeek (Olanda) în2009 ºi 2010.

Ne-am gândit cã este nevoie deun mediu cât de cât organizat încare noi, tinerii din oraº, dar nunumai, sã ne petrecem timpul liberîntr-un mod constructiv ºi folositorpentru noi, sã cunoaºtem ºi sãlegãm prietenii cu oameni de vârstanoastrã, sã ne punem ideile înpracticã ºi sã ne distrãm în acelaºitimp.

AcþiuniPrima acþiune a asociaþiei a

constat în petrecerea de deschiderea acesteia care a avut loc sâmbãtã,20 noiembrie. A fost o searã dekaraoke foarte reuºitã ºi pe placultinerilor. Membri asociaþiei dorescsã organizeze pe viitor jocuri de

Rândul de jos: Iulian Tatu, Raul Andrei, Bogdan Oliu, Alexandru Bertea,Alexandru Rotariu.Rândul de sus: Bugdan Rusu, Mihai Albu, Alexander Veza, Rãzvan Pleºa,Bogdan Alexandru, Alexandru Schiau.