+ All Categories
Home > Documents > Gapcanele limbii germane - Libris.ro limbii... · 2018. 8. 13. · I. GRUPUL NOMINAL forme de...

Gapcanele limbii germane - Libris.ro limbii... · 2018. 8. 13. · I. GRUPUL NOMINAL forme de...

Date post: 05-Feb-2021
Category:
Upload: others
View: 4 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
7
LAROUSSH Gapcanele limbii germane Traducere gi adaptare din limba francezd de Emanuela Jalbd-goimaru MEIEOR TF1 pususmNc LlUl
Transcript
  • LAROUSSH

    Gapcanelelimbii germane

    Traducere gi adaptare din limba francezdde Emanuela Jalbd-goimaru

    MEIEOR TF1pususmNc LlUl

  • I. GRUPUL NOMINAL

    I. GRUPUL NOMINAL

    SUBSTANTIVUL

    GENURILE SUBSTANTIVULUI

    ?i Stiti cE in limba germani existd trei genuri, masculinul, femininulgi neutrul, cdrora le corespund trei articole hotdrdte: der, die, das.La plural se foloseqte intotdeauna un singur articol: die.

    der Wagen $ die Wagen masina 4 ma;inile;die Dame 4 die Damen doamna 4 doamnele:das Kind 4 die Kinder copilul 4 copiii.

    ?I Un substantiv nu are neapdrat acelasi gen in romdnd qi in germani.Penffu a afla genul, folosili sufixele.

    . Substantivele terminate in -ade, -age, -ei, -heit, _treit, -ie, -in, -schaft, _ungsunt intotdeauna de genul feminin:die Garage garajul.

    . Substantivele terminate in -chen, Jein sunt intotdeauna de genul neutru:das Miidchen/ara.

    . Substantivele terminate in -ting, -or qi -ismus sunt intotdeauna de genulmasculin:der Lehrling ucenicul.

    ?"i In cazul cuvintelor compuse, genur este stabilit de cer de-al doileacuvdnt: das Kinderlmiidch en (t6ndra care are grijri de copii/bona) ragenul neutru de la das M:idchen.

    otr:eo

    I, GRUPUL NOMINAL

    . FOR]\IELE DE PLURALIi Cuvintele compuse iau intotdeauna forma de plural a celui de_aldoilea cuvAnt: de exemplu, die Sportltasche (sacul de sport) ia farmade plural de la die Tasche, care este die Thschen. Die Sporttasche vaavea, aqadar, la plural forma die Sporttaschen.

    A{i remarcat, firi indoiali, cd existi numeroase forme de plural. IatI citevarcguli care vd vor ajuta sd le identificafi:(ixsultali tabelul care urmeazd.

    lirrme de plural masculin

    Otr

    to

    -0n

    *, = (-)

    (.'-)

    ("-)e

    1 '-)er

    -s

    Doar pentru formele slabe de masculin:der Junge bdiatul 4 die Jungender Biir ursul * die EiirenToate substantivele masculine terminate in:-el, -en, -er

    Formd loarte lrecventd :der Ofen cuptorul .) die OfenFormd foarte frecventd:

    der Sack sacul 4 die SiickeDoar inder Mann bdrbatul 4 die MlinnerderWald pddurea 4 die WiilderCuvinte prescurtate gi cuvinte de origine str[in6:der Kuli pixul I die Kulisder Star vedeta * die Stars

  • I. GRUPUL NOMINAL

    forme de plural neutruS = (.-)

    (',-e

    1"-)er

    -s

    -se

    Toate substantivele neutre terminate in -cheru -el, -en, _er, _Iein

    Doar in das KToster mhndstirea e die KliisterSubstantivele neutre se termine intotdeauna in -e, fdr6 infle_xiune (tremd):dasTorpoarta d dieToreForme foarte frecvente:das Buch cartea .) die BiicherCuvinte prescurtate gi cuvinte de origine strdind:da:; Atrto ma;ina 4 die Autosdas Hotel hotelul I die HotelsToate substantivele neutre terminate in -nis:das Zeugnis cenificatul.) die Zrugnisse

    forme de plural feminin -

    -nen

    C'-)

    ("-)e

    -s

    Toate substantivele feminine terminate in -ung -keit, -heit-schaft, -(t)ion -eiToate substantivele feminine terminate in -in:tlieLehrerin profesoara 4 die LehrerinnenDoar in die Nlfiter mama .) die MiitterclieTochterfiica d die TiichterForme destul de frecvente, dar av6nd intotdeauna o inflexiune(tremd) pe l6ngd -e: dieHand,mina d die HiindeCuvinte prescurtate qi cuvinte de origine strdini:die Mtrtti mama d die MutfisFormd foarte rard:doar in die Erlaubnis permisiunea 4 die Erlaubnisse

    otr

    =do

    -se

    I. GRUPUL NOMINAL

    SCRMREA CU MAJUSCULE

    r Nu trebuie si uitali ci substantivele comune se scriu cu majusculi,la l"el ca substantivele proprii.

    ll, rr(. tlclle ich mit htlaria ins Kino.,'l.rtii:i merg la cinema cu Maria.

    ? OECLINAREA

    r gtiti ci gerrnana este o limbd cu declindri.(lc este, mai exact, declinarea?Cum func{ioneazd si la ce ajut5?(lare sunt cuvintele care se declini?

    ( i.rpurile nominale se declind: dupi funclia lor in frazd (subiect, complement(lircL:t, complement indirect, de exemplu) se afld la un anumit caz (nominativ,ru rrzativ, dativ si genitiv), iar dupd numdr la singular sau la plural.

    I feterminantii (articolele, adjectivele posesive etc.) sunt cei care primesc marcarlcclinirrii cu exceplia a doud cazuri in care substantivul primeqte qi ei o paterlirr cleclinare:. l,a genitiv singular, masculin Ei neutru, se adaugd:

    .un -s dupd determinant, dar si dupd substantiv:l)er Schliissel meines Bruders ist verschwunden.Cheiafratelui meu a dispdrut.

    - primesc insi -es dacd cuvAntul este monosilabic sau dacd se termind in-s, -8, -x, -tz, -z:der Ztsg d am Kopf des Zrges trenul g in cupdtul trenului;

    * qi -en dacl este vorba despre o formd slabi de masculin:der Ball des Jungen mingea bdiatului.

    o-kfro

  • I, GRUPUL NOMINAL

    . La dativ plural se adaugl un -n dupi substantiv:Wir haben unseren Urlaub in den Vereinigten Staaten verbracht.Ne-am petrecut vacanlatn Statele Unite.

    Exceplii: dacd substantivul formeazl pluralul cu terminatiile -s, -n sau -en, nuse mai adaugi -n duph substantiv.Dort waren wir in den Nationalparks.Acolo am.fost in parcuile nationale.

    IatX un tabel ce reia formele declindrii determinantilor:

    singular

    masculin feminin

    l. GRUPUL NOt!,llNAL

    ?r Observati ci:'- acuzativul nu se deosebeqte de nominativ decAt in cazul substantivelortlc genul masculin:

    - substantivele de genul feminin qi cele la plural au forme identice, cuexcep{ia dativului;

    - substantivele de genul masculin qi cele neutre au forme asemdndtoarela dativ gi la genitiv.

    CAZURILE

    ?o Vreti sd declinati un cuvant flri sd faceli greqeli? In aceastd situalie,trebuie sd cunoaqtegi cele patru cazuri qi sd 9ti1i cAnd s[ le folosi1i.

    Nominativul

    ('azul nomhativ se foloseqte:. pentru subiect:

    l)er Hundt steht vor dem Haw. Cdinele este infala casei..letzt steht er amTor. Acum, el este infatra portii.

    . dupi urmitoarele verbe de stare:russehen wie a avea aerul cd; bleiben a rdmdne; hei8en a se numi; sein afi;sclreinen apdrea; werden adeveni.Pcter ist mein bester Freund. Peter este prietenul meu cel mai bun.Die CD wird sicher ein Erto$. CD-ul vafi cu siguranld un succes.

    Acuzativul

    Acuzatilul se foloseqte:. pentru complementul direct (CD):

    Wir mtjchten einen neuen Wagen kaufen.Am vrea sd cumpdrdm o mn;ind noud.

    IkuI

    nominativ

    acuzativ

    dativ

    genitiv

    der Windein Wind

    den Windeinen Wind

    dem Windeinem Wind

    des Windeseines Windes

    die Lufteine Luft

    die Lufteine Luft

    der Lufteiner Luft

    der Lufteiner Luft

    das Feuerein Feuer

    das Feuerein Feuer

    dem F'euereinem Feuer

    des Feuerseines Feuers

    nominativ

    acuzativ

    die Stuflne0 Sttirme

    die Stiirmed Stiirme

    den Stiirmen

    0 Stiirmen

    der Stiirmeo Stiirme

    I<

    to

    genitiv

  • I, GRUPUL NOMINAL

    . dupi urmitoarele cinci prepozi(ii: durch prin; tilr pentru; gegerx contra;ohne fdrri; am in jurul'.I{ier ist ein Paket fiir dich. Iatd un pachet pentru tine.

    . ca rdspuns laintrebarea wohin? dup6 o prepozilie mixtd, care poate fi urmatd,in funclie de modul sdu de utilizare, de acuzativ sau de dativ:Wchin geht ihr? - In den Stadtpark.Llnde mergeli? - in parcul central.

    . cu complementele circumstan{iale de timp qi de misurS, in general:Ich bin den ganzen 'lag ini Bett geblieber. Am stat tn pat toatd dua.Das Bab3' ist cinen Monat al{. Bebelus,ul are o lund.Dls Wasser ist eincn Mctcr ticf. Apa are addncimea de un metru.

    . dupl anumite verbe urmate intotdeauna de acuzativ, dintre care cel maifrecvent este fragen (.a tntreba):Die Sr:hi.iler {ragen die Lehrerin, vrann die Austauschpart*er kommen.Elevii o tntreabri pe profesoard cdnd le vin colegii pentru schimb de experienyd.

    Dar qi dupd:abonnieren a se abona la;anliigen u tninti pe'.hrauchen a avea nrvoie de.

    Aten{ie! Corespondentele romineqti ale acestor verbe nu sunt urmateintotdeauna de un complement direct:Ich habe eine neue Zeitung abonniert. M-am abonat Ia un ziar nou.

    . dupd verbele inso{ite de un acuzativ dublu, ca in propozilia romdneasci,,L- am ale s pre ;edinte." :lehren a tnvdla pe cineva ceva:kosten a costa:angehen a interesa/a privi (pe cineva ceva).Der Schtileraustausch mit Deutschland kostet die Eltern 200 Euro.Schimbul gcolar cu Germania i-a costat pe pdrinli 200 de euro.

    I. GRUPUL NOMINAL

    . dupd verbele formate cu prefixul be-, precum beantlvorien a rdspunde la:iiio heantwortet unsere Frage. Ea rdspunde Ia intrebarea noastrd.

    Dativul

    l)ativul se loloseEte:. dupi verbele urmate de un complement indirect (CI) qi de un complement

    direct (CD):l)ic Vbrkluferin gab dem KunrJen das Wechselgeld.Vhnzdtoarea i-a dat restul clientului.It:h lcihe dir das Geid fiir tieine CD. iyi imprumut bani pentru CD.

    . dupi urmitoarele qapte prepozi{ii:.tus din, de la, dinte; hei Ia; mit cu; nach dupd, cdtre, la, spre; seit de cdnd,de, de la; vsnde, de la; zu la (pentru a preciza direc,tia).$/ir fangen nach dem Friihstiick an. incepem dupd micul dejun.

    . ca rdspuns la intrebarea lVo?Wr.r warst du'l - Irn (= in dem) Keiler.Ilnde erai? - in pfunild.

    . dupd anumite verbe urmate intotdeauna de dativ. Cele mai frecvente sunt:.danken a muLyumi; folgen a urma; glatben a crede; gratulieren a felicita;ltelfen a ajuta:ttolgen Sie mir! Urmatri-md!Marie hilft einern Mitschiiler.Maria ajutd un coleg.

    . pentru a exprima apartenenla:ljer Hund hat mir die Schuhe zerbissen.Cdinele mi-a mdncat pantofii.

    O

    kdo

    otr

    o

  • I. GRUPUL NOMINAL

    Genitivul

    Genitivul se foloseqte:. cu un atribut substantival:

    Heute ist der kiirzeste Thg des Jahres.Astdzi este cea mai scurtd zi a anului.

    . pentru a exprima genitivul saxon, adici forma de posesiv in -s care seadaugi la substantivele proprii:Annas Jacke ist neu.Jacheta Anei este noud.-

    . dupd verbele cu ocurenti rard urmate obligatoriu de un genitiv, dintrecare cele mai frecvente sunt:bediirfen a avea nevoie de; gedenken a-;i aduce aminte de; sich bemiichtigena pune mAna pe; sich schiimen a^i fi rusine.Wir gedenken derer, die im Krieg gestorben sind.Evocdm memoria celor care au murit in timpul rdzboiului.

    . dupd anumite prepozifii:statt tn locul; trotztn ciuda; wdhrend tn timpul; wegen din caula.Wegen des schlechten Wetters wurde das Konzert abgesagt.Concertul a fost anulat din cauza vremii urdte.

    FORMELE SLABE DE MASCULIN

    Ij Anrrrnit. substantive masculine au o declinare specilicd qi primescterminalia -n la toate cazurile, mai putin la nominativ. Acestea se numescforme slabe de masculin.

    OEk

    o

    I. GRUPUL NOMINAL

    l)c:clinarea formelor slabe de masculin:

    singular plural

    oE<=Eo

    rrominativrucuzativ

    dttivscnitiv

    der Junge

    den Jungen

    dem Jungen

    des Jungen

    die Jungen

    die Jungenden Jungen

    der Jungen

    lrr'r-Ausweis des Jungen ist weg.lluletinul bdiatului a dispdrut.

    ('um se recunosc formele slabe de masculin?. dupi forma de plural in .n sau -en:

    I )ic Jungen spielen FuBball . Bdieyii joacd forbal.. dupd terminalia -e la nominativ:

    dcr Jr:nge bdiatul. dupd urmitoarele termina(ii de origine striini:

    -ant, -ent, -at, -et, -it, -ist, -log, -naut-, -nom, -soph.tlcr Fassant trecdtorul; der pianist pianistul; der philosoph filozoful.I )ic Partitur des Pianisten liegt unter dem Klavier.Partitura pianistului este sub pian.

    PRONT]MELE PERSONALE

    ti Ca si in romAnd. in germani pronumele personale au rolul de aline locul substantivelor, astfel inc6t se declini la fel.


Recommended