m ziar măepmdmt/ / j ( http://www. dntcj. ro/adevarul
ANUL X NR. 2830 ISSN 1220-3203
JOI,2 MARTIE 2000
16 PAGINI 2.000 LEI
Iul Ion IliescuILIE C A L IA N
N su în ţe leg m o tiva ţia sc riso rii deschise pe care Ion IHescu a transmis-o lui Emil Constantinescu,
împreună cu textul - anonim - al unui plan, pretins a f i moşit la Cotroceni - pentru înlăturarea preşedintelui PDSR din cursa pentru alegerile prezidenţiale. Un lucru este cert - nu pentru că m i se pare mie, ci pentru că aşa e perceput de simpatizanţi ai PDSR - anume, că a fost o mare gafa.
In ce mă priveşte, pot p riv i lucrurile cu detaşarea de care membrii şi simpatizanţii PDSR nu sînt capabili. Aşa că o să spun lucrurilor pe nume: Ion Iliescu a făcut o gafă pentru care îi va trebui timp ca să fie uitată.
Sâ analizăm la rece situaţia. 1. Dacă acel “ document” anonim ar f i fost fabricat la PDSR, de către specialişti ai PDSR în intoxicarea opiniei publice, cu siguranţă pisica moartă ar f i fost aruncată în ograda presei. Sâ ne am in tim : afacerea “ Ţigareta I I ” , avîndu-1 ca prim solist pe Truţulescu, omul de casă de la Cotroceni, a pornit tot de Ia o anonimă, trimisă presei; “ serviciul” nonnal ar f i procedat la fel. 2. Dacă acel “ document” a fost fabricat la Cotroceni în scopul intoxicării - rezultatul este magistral: PDSR a muşcat momeala. 3. Dacă acel “ document” este fabricat la Cotroceni ca instrument de lucru şi a “ transpirat” este nonnal ca preşedintele Emil Constantinescu să fie speriat. 4. Dacă acel “ document” nu a fost fabricat nici la PDSR* n ic i la Cotroceni, lucrurile se complică.
Prima variantă cade, pentru că e prea naivă. A doua este plauzibilă, mai ales că unele dintre “ puncte” au şi fost puse în aplicare. A treia variantă este foarte periculoasă pentru Em il Constantinescu, în truc ît, î i pune în discuţie pe şefii Inform aţiilor şi Ministerului de Interne, p lasâ ţi în posturi de către E m il Constantinescu, omul care se plîngea că este terorizat de “ foşti” . în fine, ar f i posibil ca această intoxicare să f i fost pusă la cale de alte forţe politice. Dacă pitic ii
continuare în pagina a 16-a
G i n i ş i ist F i n i i
Salariaţii D irecţie i Generale a Finanţelor Publice şi Controlului
. Financiar de Stat Cluj au intrat, ieri, în conflict cu propriul lider. După şedinţa de marţi, din Capitală, a C o ns iliu lu i Naţional al U n iun ii Sindicatelor din Finanţe - Vămi, lid e ru l D av id Şomiea a cerut, printr-un fax, reluarea activităţii în cadrul Trezoreriei, restul direcţiilor avînd indicaţia să' rămînă în grevă generală. în urma bilanţului pe plan naţional a reieşit că doar în 15 judeţe s-a intrat în grevă generală. La Cluj forma de protest a fost una radicală, fiind oprită activitatea Trezoreriei, spre deosebire de alte direcţii care au lăsat liberă activitatea Trezoreriei.
A ngajaţii de la Trezorerie au refuzat să reia lucrul, motivînd că o
eventuală cedare ar însemna ratarea şansei de a-şi obţine revendicările. La în tîln irea de ie ri, d in curtea D.G.F.P.C.F.S. C lu j, f in a n ţiş t ii şi-au manifestat nemuîţumirea faţă de schimbarea prim ei variante a S ta tu tu lu i- fu n c ţio n a ru lu i d in
ţină contabilitatea la alte firm e, motiv pentru care finanţiştii consideră,că au fost „manipulaţi şi m in ţiţi” .
Liderul finanţiştiîor dujeni, David Şomiea, ne-a declarat că greva va con tinua pînă la pub licarea
- S tatutului în M o n ito ru l O fic ia l, opinînd că Trezoreria trebuie sâ iasă din grevă mai devreme. „E u vreau să apăr interesele colegilor, să nu-i
' implic în acţiuni care i-ar prejudicia m ate ria l, m ai cu seamă că responsabilitatea pentru declanşarea grevei o poartă s ind ica te le . Populaţia nu maî poate fi lăsată fară bani din cauza protestului nostru“ , a conchis Somlea. Acesta a mai
Finanţe. în noua formă, mult rîvnitul act stabileşte grila de salarizare în funcţie de postul ocupat şi vechimea afirmat că intenţionează ca, dupăîn muncă, ceea ce înseamnă o terminarea conflictului, să se retragăcreştere de numai 60 la sută, şi nu din calitatea de lider sindical, ceeade 100 la sută cum s-a cerut.’ Cea ce vine în în tîm p inarea cereriimai mare insatisfacţie o reprezintă, însă, faptul că noul statut se apropie foarte mult de cel al funcţionarului public, act normativ care a pus pe ja r tagma finanţiştiîor. Durerea mare este că ultima variantă de statut interzice salariaţilor din Finanţe să
propriilor cotizanţi.Astăzi, noul statut v a -fi luat în
discuţia Guvernului şi, după toate -probabilităţile, va f i votat. In aceste condiţii, activitatea vă f i reluată pe deplin doar mîine.
L.PURDEA
(In afiş cu portretul lui Comeliu Zelea Codreanu şi cu un
mesaj împotriva unei universităţi
maghiare la Cluj a fost lipit pe poarta
sediului UDMR ClujC on d u cerea UDMR Cluj a
se s iz a t , ieri, Poliţia ş i SRI, în legătură cu apariţia pe poarta sed iu lu i organ izaţiei a unui a f iş c u p o r tre tu l lid eru lu i le g io n a r , C o r n e liu Z e le a C o d r e a n u , p e c a r e e ra inscripţionat “Nu universităţii m a g h ia re la C lu j-N a p o ca ”. A n g a ja ţ ii UDM R Cluj au d e s c o p e i t a f iş u l , m iercu ri dim ineaţă , c în d au ven it la sed iu l organ izaţiei.
V ic e p r e ş e d in t e le UDMR C lu j, B ita y L e v e n te , c o n sid eră c ă a fişu l e s te una d in tr e m a n if e s t ă r i le c a r e ' m a r c h e a z ă d e b u tu lcam paniei e lecto ra le . Bitay a sp u s că m esaju l afişului e s te “t e n d e n ţ io s ” ş i a s e s i z a t P o liţ ia C lu j -N a p o c a ş i S e r v ic iu l R o m â n d e Inform aţii, p en tru a sta b ili c in e ,p ste v in o v a t de lipirea a c estu ia . A fişu l purta antetul Clubului N aţiona list C reştin . P r e ş e d in t e le F u n d a ţ ie i S a r m is e g e tu z a , m em b ră a Clubului N aţiona list Creştin, Jonuţ Ţ en e, a refuzat s ă facă o r ice com en tariu .
A stfel d e a f işe cu s lo g a n e leg io n a re a u m ai fo s t lipite ş i în n o le m b r ip 1 9 9 8 p e p o a r ta f i l i a l e i c lu j e n e a UDM R, î n s ă P o liţ ia nu a d e sc o p e r it p e r so a n e le care au fo s t im p lica te .
Şomerii şi disponibilizaţii,victime aie grevei din Finanţe
în judeţuFCluj, greva generală a Ordonanţei 98/1999. D in cauzafinanţiştiîor a dus la un blocaj în blocării activităţii Trezoreriei pe olanţ, ceea ce a cauzat mari neajunsuri perioadă atît de îndelungată, Agenţiala zeci de m ii de clujeni. Datorită Judeţeană pentru O cupare-^şistopării a c tiv ită ţii în trezore rii, Formare Profesională C lu j nu abugetarii c lu jen i au rămas fără reuşit să colecteze ob liga ţiile lasalarii, ’ cumpărătorii de certificate fon du l de şomaj. în op in ia
directoru lu i’ AJOFP Cluj, Adrian Tiniş, vor apărea întîrzieri la plata ajutorului de şomaj şi a p lă ţilo r compensatorii pe luna februarie. Necesarul pentru judeţul Cluj este de 35 miliarde de lei, din care 20 miliarde pentru plăţi compensatorii şi 15 miliarde de le i pentru şomaj.
Directorul economic al agenţiei,' Gheorghe Dunca, ne-a declarat că, pînă în prezent, agenţii economici au virat la fond doar 12 miliarde de le i, d in cel 30 m ilia rde de le i estimate ca venituri lunare. „N o i îi susţinem pe colegii de la Finanţe în
fără bani, iar ceea ce este mai grav, d is p o n ib iliz a ţii fără p lă ţi compensatorii. D in cauza declanşării grevei pe 23 februarie, Agenţia N a ţiona lă pentru Ocupare şi Formare Profesională nu a virat îa Cluj întreaga sumă necesară pentru plata salariilor compensatorii pe luna ianuarie. în aceste condiţii au mai rămas neonorate plăţi în valoare de 9 miliarde de lei, din totalul de 20 m iliarde de le i. Cea mai gravă problemă este că au rămas fără nici o sursă de ven it cca 1.150 de persoane disponibilizate pe baza
acţiunea lor, dar aceştia trebuiau să se rezume la blocarea p lăţilor către Bugetul de stat, şi nu către celelalte fonduri. Cu toate că nu noi sîntem vinovaţi de întîrzierea plăţilor către şomeri şi disponibilizări, oamenii îşi cer drepturile la agenţie. în aceste condiţii, nu avem ce sâ facem, şi .o să-i trim item la Finanţe", a mai precizat directorul Dunca.
Luminiţa PURDEA
Rezolvarea problemelor economice ale României nu ţine exclusiv de intrarea in
NATO sau în Uniunea Europeană (II)fTn •ftljJlt />w ÎTM fnflÎTMiVi
- Ce m odalităţi c o n cre te propuneţi dv, românii din exil, p en tru ''re în n o irea c la s e i politice actuale?
- Una dintre m odalităţile concrete pe care le propune exilu l românesc pentru reînnoirea clasei politice actuale este aceea a participării la alegeri prin vot uninominal. în acest sens, românii din exil. au
hotărît să propună ţării şi să aducă la cunoştinţa guvernelor occidentale intenţia lor de a se în toarce în ţară pentru a candida, ca independenţi, pe lis te uninom inale, pentru Parlam entul şi Preşedinţia României. în acest sens, s-a convenit ca pentru candidatura la Preşedinţia României să fie desem nat un membru al
comunităţii româneşti din SUA.- La Camera Deputaţilor s e
lucrează la elaborarea unui proiect de lege care ar putea permite reprezentanţilor românilor din afara graniţelor să candideze pentru Pa’riament sa u , ch ia r , în a le g e r ile prezidenţiale. Ce ar putea oferi aceştia electoratului?
Caius CRIŞANcontinuare în pagina a 4-a
SPP nu deţine informaţii despre eventualeatentate la viaţa Iui Ion Iliescu
—
Nicolae Maior este noul
prim-vicepresedinte al UFD Cluj
Noua strucutură a conducerii UFD Cluj a fos t com ple ta tă cu alegerea p rim - vicepreşedintelui şi a vicepreşedinţilor, în cadrul primei şedinţe a Comitetului Director Judeţean. ■. ,
. în conformitate cu propunerea venită de la preşed inte le p a rtid u lu i, V aru jan Vosganian, a fost numit pe postul de prim- vicepreşedinte Nicolae Maier, proaspăt venit de la PNL. Organizaţia judeţeană mai are în structura de conducere patru vicepreşedinţi: V ic to r Cojocaru, Ionel Ureche, Laszlo Kovacs şi Alexandru Boer.
Responsabilul cu campania electorală, la nivel de judeţ, a fost desemnat Alexandru Boer, iar la nivel de municipiu prof. Mircea Muthu. - ‘
A. M.
IPI Cluj are din nou
inspector adjunct
Dupâ ce aproape trei luni de zile postul de inspector adjunct al inspectorului şef din cadrul Inspectoratului Poliţie i Judeţene C luj a rămas vacant, ieri a fo st n u m it în această fu n c ţie lo co ten en t c o lo n e lu l Ioan Hendrea Rus. Pînă în prezent, Rus a deţinut funcţia de şef al S e rv ic iu lu i de Combatere a C rim ina lită ţii Organizate şi a Corupţiei, iar odată cu numirea sa în fu n c ţia de inspecto r adjunct al inspectoru lu i şef, acesta se va ocupa de Brigada de Ordine Publică şi probleme de circulaţie rutieră. Postul de inspector ad junct al inspectorului şef d in LPJ C luj a rămas vacant d in luna noiembrie a anului trecut, cînd colonelul Augustin Chira a fost demis din această funcţie pe m otiv de incompetenţă profesională.
Cosmin PURIS
Şantaj între spărgătorii de maşini
S tr ă m u t a re a p r o c e s u lu i p e n a l a fo s t a m în a tă
- Curtea Suprem ă de Justiţie a amînat ieri pronunţarea asupra cererii de strămutare a procesului penal în care primarul e s te învinuit pentru in fracţiun ea d e abuz în serviciu contra in tereselor persoanelor în formă calificată. Cu toate că, în urmă cu o lună, primarul a cerut instan ţei suprem e străm utarea procesu lu i, la şed in ţa de ieri, a mai cerut o păsuire d e o lună pentru angajarea unui apărător. Următorul term en de judecare ă cererii d e străm utare a fo s t fixat pe data d e 5 aprilie a .c . LP.
S f- sfin !it M c - T e o d o t: Sf. Mc. Isichie şi Neston Calendarul greco-catolic: S . Teo do t, ep. m. ,(+321)'. /r~ ' z
@ ***
- — . . . - •« i i U t i a a k
PREFECTURA.CONSILIULJU D EŢ EA N : 19-64-16
•P R IM A R IA CL U J-NAPOC A: 19-60-30 •P R IM Ă R IA DEJ: 21-17-90• PRIM ĂRIA TURDA: 31-31 -60• PRIM ĂRIA CÎM PIA TU RZII: 36-80-01 •P R IM Ă R IA HUEDIN : 25-15-48 •P R IM Ă R IA GHERLA: 24-19-26 •P O L IT IA CLUJ-NAPOCA:
955 şi 43-27-27•P O L IT IA FEROVIARĂ
CLUJ-NAPOCA: 13-19-76 •P O L IT IA DEJ: 21-21-21• PO LITIA TURDA: 31-21-2]• PO LITIA CÎM PIA TU RZII: 36-82-22
POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 PO LIŢ IA GHERLA: 24-14-14 POM PIERII: 981
•P R O T E C Ţ H CIV ILĂ : 982• GAR D A FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 şi 19-16-70. in t. 158•D IR E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C II 51
PROTECŢIEI SO CIA LE: 979 •S A L V A R E A : 961 •S A L V A R E A CFR: 19-85-91 •IN T E R N A Ţ IO N A L : 971 •IN T E R U R B A N : 991
INFORM AŢII: 931• DERANJAM ENTE: 921 • O R A EXACTĂ: 958• R A . TERM OFICARE: 19-87-48
SC M ONTENAY S A: 4 1- 5 1-71• R A . APĂ CAN AL: 19-63-02 • S .C . "S A L P R E S r S .A .: 19-55-22 • S C PRIVAL: 17-43-86 •D IS T R IB U Ţ IA G A ZELOR
NATURALE: - IN TERV EN ŢII G A ZE928; 433424
•JA N D A R M I: 956 GARA Cluj-Napoca: 952
• AG EN ŢIA CFR: - in ternaţional 13-40-09; - in t e m - 43-20-01;T urda - 31-17-62; D ej - 21-20-22 ALIANŢA ANT1SUICID: 19-16-17
C U R S E IN T E R N A T IO N A L E d in A u lo ţ ţa ra I I :
• Cluj-N apoca - B udapesta, cu p lecare d in C luj-N apoca in zilele d i lu n i . m arţi, jo i şi vineri la o ra 7.00 si înapoierea d irtB udapcsta în zilele dc m ani, miercuri, vineri şi sîmhAid Ia ora 11.00.
• C luj-N apoca - B udapcşta. cu p lecare in zilele dejo i ora 22.00 şi inapi>iere din Budapesta in zilele d c u n c t i ora 16.00.I N F O R M A Ţ I I :Autogara 1:14-24-26 Autogara II: 43-52-78
iFA R M A C IPFarmacii cu serricia permanent. Farmacia
’ CORAFARM”, str. Ion Mcstct nr. 4. telefon 42-6540; str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Farmacia "CYNARA". str. Calea Floreşti nr.75, td.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serricia prelungii: Farmacia
"1NTERPHARM". st Pranăverii nr. 5, telefon 42- 71-95 orar 8-22. Farmacia "CI.EMATISFAR.M", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-21
Garda ie noapte:Famracia nr. 1 str. GK Doja 37, telefon 1948-54. orar 20-8.
lin u l: Cluj 9Bologna 1030-1205 Bologna-FOrJ 1255-16.40
P r e t b ile t: 2 3 5 $ dus-în to rs
TELEFON: 13-01-16.
POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"
• 1 - 3 martie •M edicină generală . Dr. M.
•Suciu - 2 (12-14), dr. I.. Boilă. - 2, 3 (10-12), dr R. Cotârlă - 1 (10-12), dr. V. Tătaru - 3 (10- 12), dr. F. Oros - 2,3 (14-16); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbă- 1, 3 (10-12) Interne. Dr. Cs. Szakacs - 1 (14-16), dr. N. Pop- 2 (14-16), Dr. M. Bozdog - 2 (15-17); G inecologie. Dr. C. Fodor - 2 (10-12); Chirurgie. Dr. I. Szobo - 1 (12-14); Pediatrie. Dr. M. Fritea -1 (11- 12), Dr. L. Toma - 2 (10-12); Reumatologie.- Dr. C. Zotta - 3 (14-16); Neurologie. Dr. D. Bozdog - 2 (15-17).
Pentru chirurgie estetică şi reparatorie, uro logie, clin ica u ro lo g ic ă ş i ra d io lo g ie ,planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.
Planificarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12- 14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.
REPUBLICA - In tre v ia ţă ş i m o arte . SUA- prem ieră (10,30 ; 15,30; 18; 2 0 ,3 0 ); vineri, s îm bătă , cJuminică - spectacole d e noapte cu tarif red us d e la ora 23 * VICTORIA - B la d e , SUA - prem ieră (12; 14,30; 17; 19,30) * ARTA
- E urim a ge s - F ig h t c lu b , SUA (1 1 ; 14; 17; 20); vineri, sîm bătă, dum inică- spectacole de noapte cu tarif re d u s d e la ora 22,30 * FAVORIT - Evad ata , SU A (1 3 ; 15; 17; 1 9 ) * MÂRÂŞTI - D u p ă fap tă ş i r ă s p la tă , SUA (1 3 ; 15; 17; 1 9).
TURDA: Fo x - Al 6 -lea s im ţ, SUA (1 3 ; 15; 17; 19) - 6 nom inalizări la O s c a r 2000.
D E J: Arta - A n n a ş i re g e le , SUA" (1 3 ; 16; 19); vineri, sîm bătă, dum inică- spectacole de noapte cu tarif re d u s d e la ora 22
GHERLA: P acea - J a f în tim pu l p o to p u lu i, SUA (15; 1 7 ); Puterea iubirii, SU A (1 9 ).
(strada Clinicilor 2): Orar: zilnic:8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8 13,30,Notă: în sesiuni de examene program prelungit: z iln ic 8-21 sîmbătă 8-20, duminica 8-14.
■ B ib lio teca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.1), ORAR: luni-vineri: 9-19,45 SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri9-20. F IL IA LE -Zorilor. Gheorgheni - ORAR: luni miercuri, jo i: 14-19,45; marţi vineri; 9-15; - Mănăştur, Mărăşti ORAR: luni-vineri: 9.0(M9.45 SALA DE LECTURĂ (Str. M Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-20; sîmbătă:' 9-14. SECŢIA . DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.1, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni- vineri: 9,00-16,00. -
■ Biblioteca Academiei (strada Kogâlniceanu'12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.
■ Biblioteca Germană (strad^ Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri -10-16.
■ Biblioteca Americană ” J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - jo i: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9- 14. Oferim consultanţă pentru studii în USA;
■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, jo i, vineri:9 - 14. .
■ Biblioţeca “ H e lta i” (strada Clinicilor 18). Orari zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -1 3 .-
■ B ib lio teca C lubu lu i Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; jo i 19-20.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German ” Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “ Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.
■ B iblioteca Soros C lu j (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi jo i: 10-19,30, sîmbătă; 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină ” BibIos” (str. Clinicilor nr.28). Orar; luni 13- 17; marţi, m iercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia c it ito r ilo r literatură creştină în diferite limbi).
(̂ telespectator •)
F - ' V. I 7 ’00 1- - J naţional; 9,C . TV | laşi; 10,00 Je
Joi, 2 martieMatinal 00 TVR
Jenny (sl- b o m a h EA r); 10,30 Impas în doi (r); 11 ,00 'TVR Cluj-Napoca;12.05 Tezaur folcloric... (r); 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,16 Ciber-Fan; 14,30 Destinul unei naţiuni; 15,00' Convieţuiri; 16,00 Pentru dvs., Doamnă!; 17,00 La telefon, muzica populară!; 17,30 Casa mea; 18,00 Corect!; 18,05 Doi băieţi, o fată... (s); 18,30 Jenny (s); 19,00 Avanpremieră Ştiri;19.05 Amintiri din secolul XX;19.10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Sport; Meteo; 20,30 Fotbal Cupa UEFA; 22,30 Reflecţii rutiere; 22,45 Jurnalul de noapte; 23,05 Punct ochit; 0,05 Rock la miezul nopţii.m — . 7,00 Santaf U f i â Barbara (s); 7,45
Seria Alfred Hitchcock (r); 8,35 Care pe care! (r); 9,15 Veni, video, viei! (r); 9,30 Osia lumii (r); 10,00 Prinde 2-ul... cu mărţişoare (r); 11,30 Concert: Hanson (r);12.15 Ferma (r); 13,00 Globul dragonulu i; 13,30 Tribuna partidelor parlamentare; 14,00 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Familia Simpson (d.a.);15.15 Care pe care!; 16,00 Trupa DP 2; 17,30 Santa Barbara (s); 18,15 Se întîmplă acum; 18,45 Telejurnal; 19,15 Ştiri bancare şi bursiere; 19,20 Anto log ia jocu lu i; 19,25 Cinematograful de artă: în voia sorţii la New York (SUA 1994);21.10 Turnul d e control; 21,55 Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock prezintă: Ai să mă bagi în mormînt (SUA ’62);23.00 Ştiri; 23,10 Un secol de cinema; 0,10 Nocturna. Haydn; 0,05 TVM Mesager.
7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Tînăr şi nelin iştit (s/r);
11,00'" Diagnostic:; Crimă! (s); 11,45 Dădaca (s/r); 12,15 Film: Swann - Ultimul poem (Anglia 1996); 14,00 Chestiunea zilei (r); 16,10 Tînăr şi neliniştit;17.00 Ştirile Pro TV; 17,30 Doam ne-ajută! (s); 18,25 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei; 20,00 Film: Inimă de mamă (SUA 1997); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Diagnostic: Crimă (s/r); 1,00 Swann (f/r); 2,30 Ştirile Pro TV; 3,00 Doamne-, ajută! (S/r); 3,45 Film: Cu riscul de-a pierde (r); 5,00 Babylon 5 (s). '
7,00 Observator; a n f a i p 8,00 Dimineaţa
devrem ee;- 10,00 Ştiri; 10,10 Pe cont propriu (s);11.00 Film: Mai presus de toate (SUA 1992); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Raven (s); 14,00 Decepţii (s); 15,00 Răsfăţata (s);17.00 Ştiri; 17,25 Capcanele destinului (s); 19,00 Observator; 20,Q0 Forţele de muncă (s);21.00 Al 7-lea papirus (s, ep.1); 22,00 Observator; 22,30 Brigada mobilă; 23,00 Marius Tucă Show; 1,00 Pe cont.
\ * R Î n M Show 8 '00Dimineaţa cu Prima; 12,00 Celebri şi bogaţi (s/r); 13,00 Politica de mîine (r);15.00 Apel de urgenţă (r); 15,30 De colo-colo (r); 16,00 Viaţa în direct; 17,00 Celebri şi bogaţi (r); 18,00 Focus; 18,55 Clip Art;19.00 Karaoke Show; 20,00 Film: Prinţesă de provincie (SUA 1995); 21,30: Exploziv;22.00 Clip Art; 22,05 Focus Plus; 22,30 Revista presei; 22,35 Politica de mîine; 0,30 Film artistic; 2,00 Focus Plus (r).
Dragoste şi putere (s/r); 7,15 Acasă la bunica (r); 7,30 Căsuţa poveştilor (r); .7,45 Copilul adus de mare (s/r); 8,30 Pentru iubirea ta (s/r); 9,15 înger sălbatic (s/r); 10,00 Femeia vieţii mele (s/r); 10,50 Sînge din sîngele meu (r); 11,40 Nimic personal (s/r); 12,20Cinemateca de acasă: Turk 1821 (r); 14,00 Antonella (s);14.45 lubire sfîntă (s); 15,30 Dragoste şi putere (s); 16,00 Copilul adus de mare (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,10 Acasă la români; 17,15 Acasă la bunica; 17,30 Pentru iubirea ta;18.30 Ştirile de Acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s);20.00 înger sălbatic (s); 21,00 Femeia Vieţii mele (s); 22,00 Cinemateca de acasă: Noi,» femeile (Italia -1953); 23,45 Dragoste şi putere (s/r); 0,10 Surorile (s); 1,00 Profesiunea mea; Cultura - cu Nicolae Manolescu (r); 2,15 Ştirile de Acasă.TELB 7 7,00 Ştiri; 7,10
/ / ' Bună dimineaţa, Z / a o c România; 9,00
Secţia de poliţie (s/r); 10,00 Ştiri; 10(15 Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,30 Film documentar; 12,00 Reporter Tele 7 (r); 12,30 24 din 24 (r); 13,00 Drumuri printre amintiri (r); 13,30 Derrick (s/r);.15.00 Ştiri; 15,10 Teleshopping;15.45 Post Meridian; 18,00 Film documentar; 18,55 Pariu. Trio;19.00 Secţia de poliţie (s); 20,00 Telejurnal; 20,30’ Economic ABC; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,40 Pariu Trio - Loto; 22,00 Linia întîi; 23,00 Derrick (s); 0,00 Ş tiri; 0,30 Concert; 2,10 Telejurnal; 2,35 Economic ABC (r); 3,00 Secţia de poliţie (s/r);4.00 Linia întîi (r); 5,00 Concert;
6,00 Clipuri muzicale. Ei®a>ANoyA 15,00 Videoclipuri; ciNj+jAPccA 15,30 Post Meridian;17.30 Reporter Tele 7; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii - realizator Rada Muraru; 19,00 Econorfiic ABC; 19,30 Muzică populară - realizator M.Sime;20.00 Documentar; 21.00 Film serial: Secţia de poliţie.
R e d a c ţ ia nu î ş i a s u m ă r e s p o n s a b i l i t a t e a ' p e n t r u s c h im b ă r i le in te rv e n ite în p r o g r a m e le p o s t u r i lo r d e telev iziun e: .
O N C O P R A X:CABlNET MEDjCALONCOLOGlC
CLUJ-NAPOCA, str.PROF CIORTBA nr.Q (cartier Grigorescu) CONSULTAT!!:P r o f . d r . L U C IA N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; Ma, J: 1639-18M D r- V A L E N T IN P O P E S C U
- (U ro lo g ie ). .L, Mi: 18 - 20; Ma, J: 18:w-20
V: 16-20 PROGRAMARE:
tel/fax (064) 18.76.04 ; în timpul orelor de funcţionare
a cabinetului
t : POLICLINICA ' INTERSERVISAN
str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni ’ STOMATOLOGIE
INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUROLOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLOG IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R TO P ED IE ♦ O.R.L. ♦ OFTALM OLOGIE ♦ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină
Tratamente. LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunoiogie - Parazifologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Anljgen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru
sterilitatea feminină şi masculină) •
ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 - 2 1
M edic dc gardă: orcic 2 1 - 7
Rezervare, consu lta ţii , la te l. 41.41.63. j
CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIECalea Moţilor nr. 106, ap. 5
Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar
R e v ista p re se i lo c a le » 08:20, 17:00 CD Spo rt (Mihai Petruşcă), 09:20 Ce m ai crede lum ea; 10:40 "in săn ăta tea dum n eavoastră" (Cristina Stihi); 11:00-13:00 M E SA J FM; 14:00 - 18:00 CALEIDOSCOP CD, 15:20 Ce m ai crede lum ea (r); .16,40 "Chem area muntelui; 19:00 - 21:00 "M odem Buzz" (Horalh Nicoară), 21:30-23:00 “Punctochit” - talk-show p e tem e so c ia le (Mirela Baciu).
J o i , 2 m artieR a d i o S o n i C ştiri: 8,10, 12,14,17,20..f m 6s .9 m h * 6 -1 0 "Cafeaua de serviciu"
(meteo, maxima zilei, informaţii utile, horoscop, recomandări T V , agenda culturală, revista
presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare" (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, Concursuri). 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic". 15-17 M cSonic (dedicaţii m uzicale, prem ii M cD onald 's). 17-19 "Retrospectiva săptămînii". 19-20 "Clopote tubulare’ (Marius A d u ). 20-21 "Greatesţ Hits". 21 -23 "Călătorii pe portativ" (Marius Braşoveanu)., 23-2 "Muzica şi muzichia" (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.
* Concurs, Liniuţa de dialog (8.30), Buletih rutier (8.55);, 9.00 Ştiri, 9.00-14.00 PATRULA DE SERVICIU: 9.30
's‘+vstLV+“v Revista presei; 10.15 Punct de vedere; 10.30 & 12.30 Concursuri; 11.30 Divertis Radio Blitz, 12.45 Sport pe mapamond; 13.20 Sfatul Bătrînilor - B B C Educaţional Program; 14-14.30 BBC; 14.30-18.00 CALEIDOSCOP TRANSILVAN: 14.30 Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30-16.00 Votaţi Radio Transilvania; 16.15 Planeta cinema; 16.30-17.00 Dedicaţii muzicale, 17.30 Divertis Radio Blitz; 18-18.30 B B C , 19.00 ConcUrs; Ştiri 15.00, 16.00, '19.00; 20.00 Sinergia; 21.00-1:00 FAPTUL SERII: 21.00-23 .00 Taxi music (dedicaţii muzicale); 23.45 Planeta cinema; 00.45 Lumea lui Alice; 1.00-6.00 UNDE MAGICE.
Jo i , 2 m artie-radia 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8 :00-11:00 Zona 8109MTACT (meteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea
’ locală, recomandări T V ; 10:20 trafic, anunţuri utilitare, _ agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV ; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Bilet de concert - realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 Rock Block 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit-legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1.00-5:00 Discontact.
J o i , 2 m artieiunăcffmineaţa.UormaŞ, - ’actualităp şi muzică in zorii zilei, cu Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea
[( RADIO CLUJ ^ 6,lJJfactua
Doinr
în I/mba maghiară. 10,00 Radlocircult. Emisiunea Departamentului SfudiourilorTeritoriale, prezintă de la Cluj Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 A patra putere. Prezintă Metania Drâgan. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale. 13,50 Buletin de ştiri.. 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00-18,30 Radiofax. Prezintă Anca Bâltan. 18,30 Crochiuri muzicale prezintă Cristian Zoicaş. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Pe scena istoriei-fapte, documente, comentarii. Redactor: Gheorghe Bodeâ; 20,00 Ştiri. 20,05 Poveste religioasă pentm copii. 20,10 Din grădina cu flori multe - program folcloric. Prezintă Codruţa AronVTrtic. 21,Q0Ştfr/;21,50Şf/n.21,58/nc/w</ereaprogramu/uf.
RENAŞTEREAJ o i , 2 m artie
6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri,, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10.30 Iniţiere în muzica religioasă; 11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Eveniment - agenda culturală; 12.30 Fanteziile Eutherpei; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 18.30 Fanteziile Eutherpei; 19.30 Tinăra generaţie faţă în faţă cu neîncrederea si speranţa; 20.00 Fanteziile Eutherper, 20.30 Păhărelul cu nectar -emisiune pentru copii; 21,00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dialoguri de seară.- Dezbateri culturale; 23.00 In direct cu ascultătorii; 24.00-6.00 Liniştea nopţii.
i 2 3 ?
Prof. Dr. Ioan HUŢANUCluj-Napoca, str. Observatorului
Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARDDr. ANGELA CĂLUGĂRU
S tr. P rahovei nr. 11 n(Ungă biserica Bob)
L , M i, V -17 -20 ' S - 8-12.Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de
LlBORITORUIi DE SlViTATE MIMtli CIX'J stă la dispoziţia dvs. de iuni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numămt 188864.
k • • * * ~ ^
r \ lC l ar putea fi . re c la m a d u m n eavoastră J \ o / ; i v f m u ) l ) u u
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile
ROMPRES şi MEDIAFAX.
r i. 5v*«., - a >»t s:aswa».«
SUA TREBUIE SĂ SPRIJIN E ÎN MAI MARE MĂSURĂ AFRICAIn deschiderea reuniunii naţio
nale privind problemele A fric ii de la W ashington, preşedintele Clinton a cerut, la 17 februarie, Congresului să adopte cît mai rapid posibil proiectele de legi aflate în dezbatere privind extinderea accesului pe pieţele SUA al textile lor şi altor bunuri provenite din Africa. Preşedintele SUA a afirmat, de asemenea, că SUA trebuie să sprijine în măsură mai mare controlul maladiilor, reduce-, rea da to riilo r şi reglementarea con flic te lo r de pe continentul- african. „Trebuie să ne implicăm în A fr ic a ” a spus dl C linton, notînd că, într-o eră a globalizării, toate ţările sînt „mai vulnerabile una faţă de problemele celorlalte” . Deşi delegaţii l-au salutat călduros pe B ill Clinton - primul preşedinte al SUA care a vizitat Africa -, s-au auzit numeroase voci critice faţă de implicarea ljmitată a SUA în misiunile de menţinere a păcii d in A fr ic a , faţă de ez ită rile com pan iilo r farmaceutice din
, SUA'de â introduce în ţările africane variante ieftine ale medica-: mentelor pe care. le produc, ca şi faţă de nivelul asistenţei economice acordate de SUA A fric ii.
îna in te de deschiderea conferinţei, în cadrul unei mese rotunde , dna E llen Johnson Sirleaf, fost ministru de Finanţe al L ib e r ie i, a c r it ic a t dur Administraţia. Clinton pentru că, în tim p ce şi-a asumat un rol important în salvarea provinciei Kosovo, în cazul războiului c iv il bruta l d in Sierra Leone nu a întreprins nimic. Cu acelaşi prilej, profesorul A ii Mazrui, important
("The Washington Post")
specialist în problemele A fric ii, a apreciat că SUA şi Europa ar trebui nu doar să reducă datoriile acestui continent, c i şi să plătească reparaţii pentru daunele produse de colonialism şi sclavie.
La reuniunea de la Washington, secretarul general al Organizaţiei U n ită ţii A fricane, tanzanianul Salim A.Salim, a remarcat, înainte de discursul d lu i C lin ton , că Africa „nu are în SUA un lobby suficient de puternic” . Potrivit lui, „o Africă puternică este un lucru pozitiv nu numai pentru Africa însăşi, ci şi pentru partenerii ei” . Cea mai mare parte a dezbaterilor din cadrul „conferinţei s-au axat , însă asupra problemelor A fric ii, şi .nu asupra atuurilor sale. Africa- este marcată de pro life ra rea SIDA, care, potriv it experţilor, va reduce speranţa de viaţă de pe continent cu circa 20 de ani. Venitul per capita al africanilor abia depăşeşte 500 dolari pe an.O cincime din cele 54 de ţări ale A fric ii sînt fie în prag de război, fie deja angajate într-unul.
Preşedintele C linton a cerut Congresului să încheie lucrul la Legea p r iv in d creşterea şi pos ib ilită ţile A fr ic i i şi să i-o trim ită spre promulgare pînă în luna martie. Preşedintele a propus acest proiect acum aproape doi ani pentru a facilita accesul pe,
• pieţele SUA al textilelor şi altor articole din ţări africane care au lansat reforme economice.
B ill Clinton a susţinut totodată o nouă reducere a d a to r iilo r continentului, afirmînd câ „singur
com erţu l. nu poate învinge sărăcia” . în iunie 1999, grupul celor 8 p rin c ip a le state industrializate au hotărît reducerea cu 90 miliarde de dolari a datoriei ţărilor sărace, majoritatea acestora fiind siţuate în Africa. Congresul a aprobat doar o treime din cele 370 m ilioane ceru te -de B i l l Clinton pentru a ajuta ţările cu da to riile cele m ai m ari să-şi micşoreze povara, republicanii considerînd că ţările africane nu au făcut suficiente reforme pentru a justifica o reducere mai mare.- Deocamdată, au fost acceptate
reduceri'doar în cazul Ugandei şi M au ritan ie i, dar, p o tr iv it Departamentului de Stat, ele ar putea f i urmate în curînd de alte ţă ri, în tre care M ozam bic, Senegal, Tanzania şi Benin.
Preşedintele S U Â a mai solicitat Congresului să aprobe alocarea a circa 40 milioane de dolari pentm un program de şase luni al ONU de monitorizare a armistiţiului din Congo, intervenit
. după luptele dintre şase ţări şi mai multe grupuri armate private. Cei 500 de monitori ar urma să fie s p r i j in iţ i de 5.037 trupe de menţinere a păcii. Reprezentantul republican de C a lifo rn ia , Ed Royce, preşedinteleSubcomitetului pentru Africa şi susţinător al p lan u lu i de monitorizare al ONU, a numit acordul de pace d in Congo „ultima posibilitate a regiunii de ieşire de pe autostrada spre iad” . Unii membri ai Congresului au exprimat temeri şi îndoie li cu
priv ire la costul şi şansele de reuşită ale planului.
O chestiune extrem de disputată pe to t parcursu ldezbaterilor, indiferent de temă, d e ja reglementarea conflictelor la c o n tro lu l m a la d iilo r şidezvoltarea economică, a fost măsura în care Africa îşi poate soluţiona singură problemele şi pînă la ce n ivel trebuie să fie a jutată de com unitateain te rna ţiona lă . Susan R ice, secretar de stat adjunct pentru problemele A fric ji, a afirmat în cursul mesei rotunde din seara precedentă deschiderii conferinţei că n ic i o fo rţă a com unită ţii internaţionale „nu ar desfăşura trupe de menţinere a păcii în fiecare oraş din Congo” . „Pacea va rezista sau se va nărui în fun c ţie de vo in ţa p ă r ţi lo r implicate” , a spus ea.
La 17 februarie, preşedintele Clinton le-a cerut ţărilor africane
. să facă partea de efort care le revine. Amintind că Administraţia sa a acordat stimulente fiscale com p an iilo r pa rticu la re care dezvoltă vaccine contra SIDA şi m alarie i, prea scumpe pentru m ajoritatea b e n e fic ia rilo r, dl Clinton a cerut africanilor să lase
, deoparte sensibilităţile culturale şi religioase şi să ia mai m ulte măsuri pentru oprirea răspîndirii SIDA. „N u putem să soluţionăm totul cu in jecţii” , a spus el. „Este nevoie de o schim bare de comportament, de atitudine” . B ill C lin ton a c ita t de asemenea statisticile, potriv it cărora în viitor SIDA va ucide mai mulţi oameni în A frica decît conflictele armate.
l u b s e a s e s c e r j m e r j T Oasu o c b ib z I n e c M s iiB m
O dată la cinci ani, Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (CTBT) este reevaluat de statele semnatare. Acest tratat prevede o serie de restricţii impuse asupra programelor nucleare, cît şi inspecţii. E l se referă nu numai la naţiunile „nucleare” ci şi la încă 180 de ţări, incluzînd Iranul, Irakul, L ibia şi Coreea de Nord. Dacă acest tratat va f i desfiinţat, inspecţiile internaţionale ale programelor nucleare vor lua sfirşit şi se va deschide o cutie a Pandorei spre proliferarea nucleară în statele ce reprezintă o serioasă ameninţare teroristă pentm alţii.
în a p r ilie este m om entul reeva luării T ra ta tu lu i la ONU şi ;trebuie spus că lucrurile nu stau bine în privinţa (articolneproliferării nucleare. De fapt lumea se confruntă cu o criză nucleară şi, din nefericire, politica SUA poartă o mare parte’ din responsabilitate în crearea acestei situaţii de criză. La ultima şedinţă de evaluare a Tratatului, în 1995, un mare gmp de naţiuni ce nu posedă arme nucleare, dar cu resurse financiare şi tehnologice ce permit dezvoltarea unor astfel de arme - sînt incluse aici Egipt, Brazilia şi Argentina - s-au pus de acord ca • Tratatul să fie extins, cu prevederea că cele cinci puteri nucleare să facă paşii necesari pentm dezamorsarea problemei nucleare şi au „ cerut adoptarea unui tratat mai amplu de interzicere a testelor nucleare în 1996.
Se ştie că nici una dintre promisiuni nu a fost respectată, iar India şi Pakistanul s-au folosit de acest motiv pentm a intra alături de Israel în clubul ţărilor ce nu acceptă restricţiile Tratatului de Neproliferare Nucleară. La acest lucru se adaugă şi alte lucruri neliniştitoare:
• Pentru prima oară nu se fac summituri în vederea unor viitoare reduceri ale arsenalelor nucleare. Acordul START I I încheiat de preşedinţii Bush şi Elţîn nu a fost luat în considerare pentm a f i ratificat de Parlamentul rus. • în loc de a se îndepărta de politica
arsenalului nuclear, atît SUA, cît şi ţările NATO au dat de înţeles altor naţiuni că armele nucleare sînt baza politic ii lor de securitate, deşi au accentuat că nu vor promova principiul referitor la dreptul de a folosi primul arma nucleară. Rusia a reacţionat la această politică a NATO şi a SUA respingînd acest principiu, pe care î l acceptase în prealabil. Deoarece Rusia este lipsită de fonduri şi nu poate să-şi menţină* forţele convenţionale, este cu mult mai probabil să se bazeze pe arsenalul nuclear. • Statele Unite, ţările NATO şi a lţii încă păstrează arsenale de arme nucleare tactice, inclusiv în Europa. • în ciuda eforturilor
de J im m y Carter, fost preşedinte al SUA)("The Washington Post")
depuse, rachetele nucleare americane şi ruseşti sînt încă menţinute în stare de luptă, fiipd oricînd posibil să fie lansate din pricina unei crize de moment sau prin accident. • După ani de negocieri intense, respingerea recentă a Tratatului de Interzicere a Testelor Nucleare pe scară largă de către Senatul SUA este o lovitură serioasă dată strădaniilor de control glohal al armelor nucleare şi încrederii în conducerea SUA. • Se remarcă o lipsă de întărire a acordurilor internaţionale excesiv de slabe împotriva transferului de materiale de fisiune. • V iito m l sistem lim itat de apărare anti-rachetă de t ip ,Războiul stelelor” pe care SUA vor să-l introducă, a făcut ca Rusia,, China şi alte ţări să declare că adoptarea acestui sistem va duce la abrogarea Tratatului; antiba listic d in 1972. Acest lucru poate distruge eşafodajul acordurilor internaţionale ce există între marile puteri. • Nu există nici o încercare făcută în mod public de a pune Israelul în acord cu prevederile Tratatului de neproliferare sau cu alte acorduri restrictive. Concomitent, nu ne dăm seama' ce impuls puternic de a intra în comunitatea „nucleară”
este această stare de fapt pentm Iran, Siria, Irak şi Egipt. « Agenţia SUA de Control şi de Dezarmare (A C D A ) a fost desfiinţată recent, fiind îndepărtată o entitate de multe ori slabă, dar oare investiga problemele legate de arme.
Cred că publicul larg ar f i foarte îngrijorat dacă aceste fapte ar f i ştiute, dar nici unul dintre lucrurile menţionate nu s-a aflat pe programul de dezbateri al preşedinţiei. Un număr de naţiuni nenucleare responsabile - B ra z ilia , E g ip t, Ir landa , M ex ic , Noua Zeelandă, A frica de Sud şi Suedia - şi-au exprimat deziluzia în faţa lipsei de progres în
prob lem a dezarm ării. • • Sistemul neproliferării s-ar
putea să nu supravieţuiască dacă marile puteri nu vor da o dovadă convingătoare de respectare promisiunilor
asumate.'. în aprilie este imperativ să se reconfirme Tratatul de Neproliferare a armelor Nucleare şi, prin urmare, să fie respectat de lideri ce vor f i îm bo ld iţi de pub licu l in form at să acţioneze înţelept şi curajos. Acest tratat a fos t o cheie im portan tă în s tăv ilirea neproliferării armelor nucleare şi anularea lu i va forţa şi naţiunile iubitoare de pace să-şi dezvolte o forţă nucleară.
Toate statele nucleare trebuie să-şi reînnoiască e fo rtu rile pentm a obţine o reducere la scară mondială a armelor nucleare şi chiar o eliminare completă a lor. Nu este nevoie de alte negocieri pentru lid e r i i n a ţiun ilo r nucleare pentru a-şi respecta obligaţiile ce le revin din tratatele existente
' referitoare la securitatea nucleară, aici fiind incluse şi tratatele referitoare la interzicerea
; testelor nucleare şi a rachetelor balistice şi să scoată armele nucleare d in p o z iţ ia de „tragere” . Aşa cum politica SUA e de vină pentm multe din problemele create, influenţa ei poate ajuta la rezolvarea dilemei nucleare cu care se confruntă lumea.
STRATEGIA RUSIEI ÎN
DEZACORD CU CHINAŞI
IRANUL("Stratfor")
Occidentalizarea Rusiei a dat greş, iar Moscova nu va mai juca după regulile Vestului. Statul rus a ales să joace cartea. unei po litic i ostile extinderii alianţei occidentale. în u ltim ii ani Rusia-a căutat să
. încheie alianţe cu China şi cu Iranu l pentru a contrabalansa puterea hegemonică a Statelor Unite. Acum ea încearcă să restabilească relaţiile sale cu Coreea de Nord şi cu Vietnamul. Deşi Rusia a optat pentm o strategie de confruntare, China şi Iranul încă încearcă să-şi menţină sau să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Occidentul. ; . j
P o lit ic vorb ind, Ira k u l, Coreea de N ord şi Vietnamul pot f i foarte utile Rusiei. Toate aceste state pot f i folosite ca pîrgh ii de presiune asupra Vestului în regiuni de importanţă globală: Golfu l Persic, apoi triungh iu l China-Coreea-Japonia şi de-a lungul rutelor navale din s u d is tu l Asiei. Rusia consideră că aceste state pot f i fo los ite d ire c t/ împotriva SUA, dar ele se află.în sfera-de influenţă a altor puteri, pe care Rusia le doreşte de partea ei în alianţa anti-occidentală.
De exemplu, dacă Iranul nu poate reprezenta o provocare serioasă la adresa am b iţiilo r ruseşti în Caucaz, cu totul diferită, este situaţia din G olfu l Persic. Pe data de 7 februarie, lidem l ultranaţionalist V lad im irJ irinovski a făcut public faptul câ Saddam Hussein permite navelor m ilitare ruseşti să acosteze în bazele militare irakiene din G o lfu l Persic. în acest caz, orice tentativă de a introduce forţe m ilitare în
; G o lf va f i aspm criticată de către Iran. O astfel de mişcare ar face din Iran şi Rusia doi competitori strategici, şi nu do i parteneri, ameninţînd astfel alianţa. La" aceasta se adaugă faptul câ Iranul este nelin iştit de reafirmarea Rusiei ca putere în Caucaz şi în Asia Centrală.
Dezvoltarea unei relaţii mai strînse între Rusia şi Coreea de Nord se poate îm potm oli în faţa unui obstacol destul de serios: China. Aceasta din urmă consideră câ nord-coreenii sînt în sfera ei de influenţă. Deşi China va continua să tolereze am biţiile de mare putere ale Rusiei, orice încercări serioase ale acesteia
; din urmă de a aduce Coreea de Nord în propria sferă de influenţă vor întîmpina o rezistenţă hotărîtâ din partea chinezilor. China trebuie să ţină Coreea de
. N ord sub un con tro l s tr ic t pentru a con tinua schimburile comerciale anuale cu Coreea de Sud şi Japonia, schimburi evaluate'la 85 de miliarde de dolari anual. De asemenea, Be ijingu l ştie foarte bine că programul de rachete nord-coreean este bazat pe planuri şi tehnică rusească.
Cazul Vietnamului este m ult mai complicat şi este potenţial exploziv. Poziţia Chinei faţă de V ietnam este s im ila ră p o z iţ ie i R usie i fa ţă de Georgia. Vietnamul, ca şi Georgia, a căutat o contrapondere pentm vecinul de. la nord. D in această pricină, în trecut, legăturile po litice şi m ilitare ale Vietnamului au fost îndreptate spre Rusia. La fe l cum Rusia era supărată câ Turcia acordă asistenţă-Georgiei,. China este iritată de încercarea m şilor de a-şi mări influenţa în Indochina. Orice prezenţă m ilitară a Rusiei în Vietnam va complica strategia Chinei faţăide această, ţară, precum o prezenţă m ilitară rusească în Golfu l Persic ar complica strategia S U A faţă de Irak.
. O pera ţiun ile firm e i ruseşti L U K O IL în partea vietnameză a insulelor Spratly - o zonă revendicată de China - nu vor face decît să crească tensiunile. .
Pe lîngă încălcarea intereselor regionale ale Iranului şi Chinei, Rusia se confruntă cu o piedică mai mare : în calea intenţiilor sale; China este dependentă de Occident în materie de investiţii, tehnologie şi pieţe, i E adevărat că nu există n ic i o poveste de dragoste între Beijing şi Washington, dar chinezii nu sîrit dispuşi să le permită m şilor folosirea Coreei de Nord pentm a strica relaţiile chino-occidentale. m în timp ce China trebuie să-şi definească strategia pe termen lung în privinţa re la ţiilo r cu Occidentul, Iranul face paşi mari către „o îmbunătăţire sinceră” a re laţiilor sale cu Vestul. încercările Rusiei de a sprijin i Irakul aduc aminte de ororile războiului de opt ani dintre Irak şi Iran, dar ameninţă şi delicata relaţie a Teheranului cu Bruxelles-ul, cu Ankâra şi W ash ing tonu l. T eheranu l, în c iuda re to r ic ii conservatorilor, nu doreşte un con flic t cu Occidentul. Rusia priveşte în urmă, China este nedecisă, iar Iranul merge incredibil de repede înainte.
A i c i ar putea fiţ ; re c la m a d u m n e a v o a s tră
1931 - S-a născut liderul sovietic Mihail Gorbaciov.
Preşedintele PDSR, Ion Iliescu, a declarat, ieri, deţine de trei săptămîni. Planul de eliminare a
sa din cursa electorală, dar că nu l-a făcut public pina acum pentru că, în mod obişnuit, primeşte multe astfel de materiale, “chiar semnate ’de fundamentalişti” care îl ameninţă si că “nu le ia în seam a. ‘ • ’
Iliescu a afirmat că decizia de a prezenta docum entu l o p in ie i pub lice a luat-o după dec lanşarea “cam is te rică " a a tacurilo r
i o n I l i e s c u f a c e p r e c i z ă r i i n
l e g ă t u r ă c u p l a n u l t f e e l im in a r e
a s a d i n c u r s a e l e c t o r a l ă
preşedintelui Constantinescu, precizînd că nimeni din conducerea PDSR nu a ştiut de document pînă marţi.
Nu mă tem . Am stat eu sub gloanţe în decembrie 1989, am trecut prin momente de mare tensiune în 1990-1991", a adăugat Iliescu, subliniind că această “manevră de campanie” nu-i aparţine. Preşedintele PDSR Ion Iliescu i-a
- cerut marţi, printr-o scrisoare, preşedintelui Emil Constantinescu să-şi exprime poziţia faţă de un material denumit “Planul de stopare a candidaturii lui Ion Iliescu la funcţia de preşedinte al României”, în care se prevede chiar posibilitatea suprimării sale fizice. Liderul PDSR susţine, în scrisoare, câ a primit materialul “dintr-o sursă care a dorit sâ-şi păstreze anonimatul” şi care “pretinde că este un material elaborat la Palatul Cotroceni".
Filiala judeţeană Cluj a ApR a făcut ie ri, în cadrul unei con fe rin ţe de presă, cîteva precizări referitoare la articolele apărute “ în presa loca lă şi centrală, cauzate de intervenţiile d - lu i M ih a i Berea, v icepreşed in te le A p R ” . în declaraţia filia le i judeţene a partidului se subliniază că “ din păcate, dl preşedinte Octavian B uzo ianu nu a avut n ic i o comunicare cu dl Berea pînă în ziua de 29 februarie 2000. Ceea ce înseamnă că in fo rm a ţiile d-lu i Berea sînt neoficiale şi culese pe canale care nu au nici o legătură cu structura ApR Cluj la ora actuală. Nu există nici un element concret care să dovedească existenţa unor divergenţe în organizaţia ApR Cluj după cum au lăsat să se înţeleagă afirmaţiile din ziarul
"A devă ru l de C lu j" din 29 februarie 2000 (desigur, cu excepţia ieşirilor d-lui Octavian C ris tea în presă, «autosuspendarea» • din, funcţia de vicepreşedinte al O rgan iza ţie i m un ic ipa le şi revocarea sa din funcţia de m em bru al C o m ite tu lu i municipal votată de Comitetul m u n ic ip a l la 24 februarie 2000)” . - ; '- Totodată, ApR Cluj respinge “ în mod categoric afirm aţiile privind existenţa unor structuri mafiote în cadrul organizaţiei A pR C lu j” . în comunicat se precizează că c lu je n ii nu asociază numele d-lui Octavian B uzo ianu cu asemenea structuri: “ Regretăm profund că dl M ilja i Berea greşeşte luînd drept bune informaţii care nu se bazează pe o sursă corectă.
Opinii de acest fel vor dispărea pentru că rămînem adepţii unui dialog, pentni că va avea loc un dialog,-pentru că şi apele tulburi se limpezesc după ce trece furtuna” .
în plus, în ceea ce priveşte “ marginalizarea foştilor PDAR- iş ti” ; ApR Cluj consideră că “ ideea avansată de dl Berea este inacceptabilă: toţi cei care au dorit să participe la construcţia A pR C lu j au fost şi sînt
.bineveniţi; toate ofertele de cooperare au fost onorate; nici o persoană nu a fost refuzată sau neimplicată” . în fina lu l comunicatului se precizează câ “ nu există nici un fel de scandal în ApR Cluj, ci doar declaraţii ale unor oameni dezinformaţi sau rău informaţi” . •
Titus CRĂCIUN
Propunerile fîpR referitoare la Strategia de dezvoltare economica au
fost acceptate la întîlnirea cu prim-ministrul
Vicepreşedintele ApR Adrian Bălănescu a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, că, la întîlnirea cu premierul Mugur Isărescu, propunerea ApR privind înfiinţarea unui organism, la nivelul Guvernului, format din specialişti români, care să lucreze permanent, indiferent de schimbările politice, precunh şi cea referitoare la validarea de către Parlament a Strategiei de dezvoltare economică a României, după prezentarea ei la Bruxelles, au fosţ acceptate. Bălănescu a apreciat că, întîlnirea de marţi, dintre premier şi partidele parlamentare, a fost “constructivă”, mai ales că a întrunit consensul celor prezenţi în ceea ce priveşte problema integrării europene a României.
Prim-ministrul Mugur Isărescu s-a întîlnit, marţi, la Palatul Victoria, cu liderii partidelor politice parlamentare, pentru a evalua stadiul elaborării S trategiei econom ice pe termen mediu a ■României, precum şi programul acţiunilor pentru perioada urrhătoare. Premierul Mugur Isărescu a afirmat că Strategia, reprezintă pilonul integrării României în Uniunea Europeană şi al dezvoltării economice în următorii ani.
Preşedintele PUNR Valeriu Tabără a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, câ CDR şi PDSR s-au angajat in tr-o “joacă ex trem de pe ricu lo a să ” , generată de ultim ele declaraţii ale lu i Ion Iliescu, conform cărora actuala putere ar urmări o soluţie extremă, lichidarea f iz ic ă a acestu ia , care să-i
V a le r iu T a b ă ră
c o n s id e r ă c ă Io n
I l i e s c u ş i E m i l
C o n s ta n t in e s c u s - a u
a n g a ja t i n l r - o jo a c ă
e x t r e m d e p e r ic u lo a s ă
blocheze o eventuală cîştigare a alegerilor.
“ Dacă in fo rm a ţiile pe care dom nul Iliescu susţine câ le d e ţine sîn t rea le , a tunc i serviciile secrete trebuie să se sesizeze şi sâ facă public un ra p o rt ^pe m arg inea acestui subiect , a apreciat Tabără. P otriv it liderulu i PUNR, dacă aceste speculaţii “ se adeveresc” , preşedintele Constantinescu ar trebui sâ-şi dea demisia.
“ în caz contrar, este clar câ Ilie s c u vrea sâ abordeze cam pania e lec to ra lă în tr -o m an ie ră fo a rte pe ricu loasă pentru ţară” , a conchis Tabără.
exprimaţidevRartidul
Decizia privind comunicatul PD va fi luată de Biroul Permanent Central al PNL
Comunicatul Consiliului Politic al PD, prin care partidul îşi exprimă regretul pentru unele declaraţii personale ale membrilor acestei formaţiuni care au adus atingere imaginii publice a PNL,
_ar putea duce la deblocarea crizei politice, dar numai Biroul Permanent Central al PNL va putea decide dacă această declaraţie de presă se conformează solicitării liberalilor de prezentare a scuzelor publice, a declarat, ieri, preşedintele PN L , Mircea Ionescu-Quintus.
El s-a arătat “ optim ist” faţă. de posibilitatea ca Biroul Permanent Central a l PNL sâ decidă, în şedinţa de miercuri seara, că declaraţia Consiliului Politic al PD întruneşte cerinţele PNL.
Quintus a mâi spus că, deşi în comunicat nu există cuvîntul “ scuze” , după cum ceruse PNL, totuşi “ cîteodată regretele sînt mai mult decît scuzele” . ,
PUNR iese la atac împotriva Iui Marga
PUNR î l atacă du r pe ministrul Andrei Marga şi cere demiterea acestuia, precum şi tragerea la răspundere a şefului MEN pentru „dezinformarea şi manipularea corpului didactic" din învăţămînt
în tr-u n com un ica t rem is redacţiei, preşedintele PUNR V a le riu Tabără a firm ă că intervenţia m inistrului Marga la discutarea' m o ţiu n ii„ În v â tă m în tu l“ a con firm a t
„lipsa de respect a acestuia" faţă de sindicaliştii din Învăţămînt. în o p in ia lid e ru lu i PUNR, Marga se comportă „oportunist şi duplicitar” şi „iresponsabil şi imoral” . '
PUNR consideră deosebit "de grav faptul că Marga a fost de acord cu d is p o n ib iliz ă r ile anunţate în învăţămînt, fară a se consulta în p rea lab il cu sindicatele.
A.M.
Febra alegerilor a început să-i cuprindă pe reprezentanţii tuturor partidelor. Cei de la putere , dau în clocot, îngrijoraţi de pierderea electoratului, ca urmare a modului dezastruos în care au gestionat destinele ţării, aducînd populaţia în pragul deznădejdei. Ceilalţi îşi încearcă norocul pentru a-şi lărgi aria electoratului prin racolarea unor segmente ale.societăţii civile. Reprezentanţii coaliţiei uită că au cucerit puterea prin minciună
Uniunea “Vatra “Românească” s-a manifestat deschisă colaborării cu toate partidele- pe linia apărării, dezvoltării şi consolidării demnităţii naţionale, demonstrînd că este O organizaţie a tuturor românilor demni şi responsabili.
Acesta este crezul care ne-a animat pînă în prezent şi care îl vom urma şi în viitor. Faptul că am încheiat un protocol de colaborare şi parteneriat politic cu P.D.S.R.-ul nu înseamnă că
şi şantaj, fiind astăzi compromişi în faţa întregii am abdicat de la acest principiu. Acest protocolţări şi a Europei. Ei au adus poporul într-o criză se bazează pe consensul ce s-a constatat în.neriiaiîntîlnită. Foametea, mizeria, şomajul se această etapă între cele două organizaţii, unaadîncesc pe seama corupţiei care a crea t- politică şi una civica, privind protejarea şimiliardari de carton. Pe măsură ce se apropie afirmarea in teresulu i naţional, a identităţiialegerile, unii lideri de partide îşi aduc aminte de spirituale,.pe baza respectării identităţii fiecăreisocietatea civilă, de un iunile cultu ra l- patriotice pe care, pînă acum, nu le-au luat în seamă, marginalizîndu-le de cîte ori au avut ocazia. Acum încearcă să le revendice. Printre o r g a n i z a ţ i i l e
Uniunea “Vatra Românească” respinge
revendicările neîntemeiate - ale unor partide
revendicate se numără şi Uniunea “Vatra Românească”, organizaţie care şi-a sărbătorit recent zece ani de la înfiinţare. în tot acest interval de timp nu a fost ajutată nici de stat şi nici de vreun partid, funcţionînd numai ca urmare a angajamentului voluntar depus de membrii şi simpatizanţii ei. Este adevărat că.unii lideri de partide au fost membrii sau chiar fondatori ai acestei organizaţii. Dar, după ce şi-au atins scopul de a accede în diferite funcţii în partide sau Parlament, nu i-a mai interesat ce se întîmpjă cu organizaţia care i-a propulsat, uitînd să-şi plătească chiar şi cotizaţia. Deşi Uniunea “Vatra eşecului.Românească” a trecut printr-o perioadă grea, ■ COMITETUL DIRECTOR ALnimeni nu a sprijinit-o material. Recent liderii unor UNIUNII NAŢIONALE "VATRApartide, în criză de electorat, datorită propriilor ROMANEASCĂ"greşeli şi-au adus aminte subit de Uniunea “Vatra \ vicepreşedinte, ing. Ioan Traian Romanească de la care revendică şi pretind . BALOTAsprijinul. în toţi aceşti zece ani de cînd există,
o r g a n i z a ţ i i semnatare. ,, •
Uniunea “Vatra R o m â n e a s c ă ” consideră că în această etapă singura fo r ţă : politică capabilă de a scoate ţara din colapsul
— ^— y econom ic . - şisocial care a generat acute inechităţi şi abuzuri, ameninţînd însăşi .existenţa de sine stătătoare a statului naţional unitar român este Partidul Democraţiei Sociale din România, forţă capabilă de a reda cetăţenilor speranţa spre mai bine. Ea nu respinge colaborarea şi cu alte forţe politice progresiste care sînt interesate în apărarea demnităţii naţionale, dar numai în consens Cu prevederile protocolului pe care l-am încheiat cu P.D.S.R. Orice tendinţă de acaparare a U.V.R: de-către anumite partide, de a o subordona, bazate pe diverse considerente, este sortită^
Rezolvarea problemelor economice ale României na ţine exclusiv de intrarea In NfîTO sau In Uniunea Europeană (II)
urmare din pagina 1
- România este singura ţară care nu a reglementat situaţia românilor aflaţi în afara graniţelor ei, care vor să se repatrieze. Relaţiile Guvernului de la Bucureşti cu exilul românesc practic nu există. Peste graniţele ţării trăiesc la ora actuală peste 4 milioane de români, care doresc ca România să-şi găsească drumul său firesc în istorie şi să asigure prosperitatea cetăţenilor ei. Candidatura românilor valoroşi din exil poate contribui la schimbarea mentalităţilor actuale, la restaurarea şi regenerarea sistemului de valori naţionale, la schimbarea cursului nefast al istoriei prezente a ţării noastre. Trăind într-o altă lume, personalităţile exilului ştiu cu precizie ce trebuie să se facă şi, mai ales, cum trebuie să se fa c i pentru ca România să iasă din marasmul în care se zbate de 10 ani şi să evite catastrofele care o pîndesc în viitor şi către care o îm ping, în mod sis tem atic , nefastele ş i periculoasele, evoluţii din ultimii ani.
Venind dintr-o lume normală, cu repere bazate pe valori adevărate, stabile şi perene, în care om ul este, cu adevărat, valoarea supremă,- personalităţile din exil pot deosebi, poate, într-o
mai mare măsură decît românii din ţară, binele de rău, buna credinţă de reaua credinţă, valoarea adevărată de valoarea contrafăcută, probitatea de impostură. Ei nu pot fi manipulaţi, păcăliţi sau
.corupţi.- Ca specia list în po litic i econom ice, cum
aţi aprecia situaţia României?- După 10 ani de dificultăţi, aşteptări şi speranţe
năruite, România se află în prezent într-o situaţie mai dificilă decît oricînd în istoria sa. Cu clasa politică coruptă şi incapabilă să facă ceva în privinţa destinului neamului nostru, cu teritorii şi populaţie românească aflate sub ocupaţie străină, despre care clasa politică se face că nu .ştie şi pentru care nu a făcu t, nu face şi nu intenţionează să facă nimic, cu o economie distrusă mai ceva decît în urma celui de-al doilea război, aflată total la Cheremul marilor escroci niciodată pedepsiţi, cu un stat dezorganizat şi în accentuată disoluţie, cu o populaţie înfometată şi disperată, demoralizată şi înfricoşată de ziua de mîine, lipsită total de apărare în faţa unui stat agresiv, abandonată fără nici o apărare-în faţa numeroaselor vicisitudini ale zilelor în care trăim.
- De ce credeţi că nu putem ieşi d in acest marasm?
- Cea mai mare nenorocire a societăţii româneşti contemporane constă în aceea că statul din România continuă să fie principalul adversar, duşmanul tăcut şi impersonal al cetăţeanului, de carş cetăţeanul trebuie să aibă întotdeauna teamă şi pe care trebuie să fie nevoit să-l păcălească, în contrapartidă, mereu. Fără a
1 fi în stare să promoveze şi să realizeze cu minimă demnitate, cel puţin parţial şi la nivel minimal, interesele naţionale fundamentale (sociale, economice, demografice, teritoriale), incapabil să conducă societatea românească, dacă nu către o prosperitate ridicată, măcar pe drumul asigurării unor condiţii de viaţă decente şi normale, lipsit to ta l de in teres în exercitarea ce lor mai elem entare şi, în acelaşi tim p, ob ligatorii prerogative vizînd interesul cetăţeanului, fără să facă şi să fie în stare să poată face ceva în direcţia armonizării funcţionării societăţii şi, cu atît mai puţin, în domeniul eficienţei economico- sociâle, încurajînd, prin lipsă de reacţie, injustiţia şi abuzurile de toate felurile şi manifestînd un dispreţ funciar faţă de propriii cetăţeni, statul actual diri România constituie un permanent factor de ameninţare şi chiar agresiune la adresa cetăţeanului român, o maşină infernală de irosit
resurse umane, materiale şi financiare, uri malaxor de strivit iniţiative, conştiinţe şi valori umane, în care nici un cetăţean normal şi conştient nu poate avea nici cea mai mică încredere. Prin numeroasele şi gravele anomalii care îi caracterizează funcţionalitatea, greu de conceput la nivelul unui stat din lumea civilizată, statul din România contribuie în m od sistematic şi, de această dată cu mare eficienţă, la degradarea continuă a imaginii şi demnităţii naţiei române pe plan internaţional, la grava periclitare
la intereselor de perspectivă ale României. în prezent, pe plan internaţional, România este considerată o ţară de hoţi, de oameni care nu vor şi nu sînt în stare să muncească, în care nu există competenţele necesare pentru a se putea duce de una singură. Lucrurile sînt cu atît mai grave cu cît ele nu sînt nici pe departe adevărate.
.România arătînd, de atîtea ori în istorie; că înseamnă ceva şi că îşi merită locul printre ţările civilizate; a arătat însă atunci cînd fost lăsată să arate. Românii ar trebui să conştientizeze, atîţa timp cît nu este prea tîrziu, că actuala configuraţie a statului nu poate şi nu are cum să ofere soluţii pentru viitorul ţării, în interesul acesteia şi al cetăţenilor lui. Statul român trebuie sâ fie reformat din temelie, să regenereze pe principii morale sănătoase, girat fiind de cele mai luminate şi de bună credinţe minţi ale neamului.
(V a u rm a)
Aici ar putea fi r e c la m a d u m n eavoastră
1 7 16 - A apărut prima lucrare a lui Dimitrie.
Cantemir, “Descriptio Moldaviae”.
Din vremuri îndepărtate, satele-zonelor carpatine ca şi ale celor mediteraneene sărbătoreau “ dezlegarea an u lu i” ,, “ capul prim ăverii” , adică anul nou, la 1 MARTIE, considerată drept cea mai mare sărbătoare d in p rim a lună a p r im ă v e r ii, marcînd începerea lanţului de rituri şi ceremonialuri agro-pastorale, adică tot atîtea praguri şi răspîntii simbolice ale “drumului pîinii", de la încolţire, creştere şi rodire, pînă la recoltarea cerealelor. Acest “drum" era dependent de echinocţii şi solstiţii, precum şi de fazele lunare. De aceea după calendarul iulian, 1 Martie cădea aproape de echinocţiul de primăvară, iar obiceiul mărţişorului tradiţional era'legat de
: lună nouă, de Crai Nou cum i se mai spunea în satele româneşti de dincolo de Carpaţi.
Calendarul creştin marchează în această zi, şi sărbătorirea muceniţei Eudochia, (numele ei însemnînd în lb.,greacă - “binevoitoarea")., în obiceiurile şi legendele noastre, Dochia celebrată de 1 Martie nu are însă nici o legătură cu sărbătoarea creştină. .
Se spune în legendele carpatice că Dochia
â i
-'ii . J 'pJ -
.5... - „'i--,,,.A*,.., -A.-,. •
f r # -
» v * '1
"Mărţişorul brîului”. Costum tradiţional din Pădurea Hunedoarei, colecţia M. Bocşe.
era o soacră rea, care şi-a trimis în februarie. pe ger, nora, la rîu ca să albească o lînă neagră. Această dorinţă fiind împlinită cu ajutorul lui Dumnezeu, bâtrîna o supune la o nouă încercare, cerîndu-i să culeagă fragi de sub zăpadă. Dumnezeu porunci zăpezii să se dea deoparte, pentru a se putea culege fragile coapte. Crezînd că a venit vara, soacra şi-a luat nouă cojoace şi a urcat cu turma la munte. încălzindu-se la urcuşul pe munte şi-a lăpădat, unul cîte unul, cojoacele. Dumnezeu a dat atunci ger şi ninsoare, iar baba a îngheţat cu turmă cu tot. Din trupul ei se zice că izvorăşte rîul Cema. Cele nouă zile ale decadei lui martie sînt “zilele babelor”, capricioase,. schimbătoare. .
Dochia şi legendele sale ne introduc în atmosfera satului românesc cu economie pastorală. Conflictul soacră-noră din poveştile româneşti reprezintă de fapt cele două feţe ale lui lanus “bifrons” din mitologia română, una privind spre trecut, iar alta spre viitor. Opoziţia vechi-nou, iamă-primăvară, cu triumful naturii şi al reînvierii reprezintă,; desigur, optimismul, încrederea, nădejdea, care călăuzesc de veacuri acest neam. Cele nouă cojoace ale Dochiei legendare sînt zilele geroase ale sfîrşitului de iarnă, în încleştarea dintre anotimpuri, urmată de triumful soarelui, al căldurii şi al speranţei.'
Zilele Babelor, încheiate în 9 martie reprezintă moartea acesteia, deci hotarul dintre întuneric şi lumină, dintre rău şi bine, dintre frig şi căldură, dintre iarnă şi primăvară. Dochia este o reprezentare lunară, echinocţială, la pragul morţii şi al renaşterii anului, iar vîrstele omului sînt asemuite în concepţia populară cu înverzirea naturii, cu înflorirea şi rodirea.
După această zi - spuneau înţelepţii satelor' -- puteau pomi plugurile, începînd aratul. La coamele plugului, la coamele boilor, la porţile grajdului, la ferestre şi la uşile caselor se legau ciucuri de lînă, albi şi negri sau albi-şi roşii, reprezentînd bipolaritatea celor două principii (viaţă şi pămînt, cer şi foc etc.), susţinute de sfoara răsucită, adică de “funia anului” (cum spun credinţele tradiţionale), în care se împletesc zilele, faptele, necazurile,
b iru in ţă" (batiste ţesute, în care se puneau plante cu învestitură magică - busuioc, usturoi, boabe de grîu din cunună secerişului) plugarii porneau să brăzdeze din nou şi din nou - “drumul sfînt al pîinii”.
Mamele legau la pumnul pruncilor ciucuri roşii de lînă sau din mătase şi . tot astfel e ra u : împodobite la guler ■ cămăşile bătrînilor, * .•
-j I ’- T id If- : - |--
tW A { i ' , X i i . . . f
M ii a Is m m a s l i l i i . . i
S . k < ;aşa cum a mai dăinuit obiceiul în zonele montane din vestul ţării. ;- Nu este oare această invocare a protecţiei magice prin culoarea vieţii, a sîngelui, atît a pruncilor, cît şi a vîrstnicilor - un simbol al transmiterii şi continuităţii generaţiilor?
lată de ce, dăruirea mărţişorului la 1 martie, atît de mult îndătinată în spaţiul carpato-balcanic (păstrîndu-se viu şi în Bulgaria, prin sentimentalul “marteniţa”) este nu numai un semn al dragostei şi al prieteniei, după semnificaţia vechilor Floralii romane, ci un simbol al regenerării, al invocării, al sănătăţii, vieţii, succesului de-a lungul întregului an.
în tradiţia satelor noastre, şnurul dăruit fetelor, pruncilor, femeilor avea rostul de a-i face "mai frumoşi şi mai sănătoşi, ferindu-i de ceaţa ploilor şi umbra norilor".
Mărţişorul tradiţional avea şi rosturi premonitive: se punea pe rugul din hotar sau din livadă,
, , .................“Mărţişorul vieţii”. Copii din Moişeni-Oaş 1977-, colecţia M. Bocşe.
observîndu-se a doua zi “dacă a prins rouă sau nu, prevestind astfel norocul'. "Şnurul se punea pe pomi, pentru a le stimula rodirea”. Mărţişorul se agăţa pe măcieş şi pe alun (arbuşti cu semnificaţie magică în credinţele- populare), ca floarea lui şi rodul să influenţeze viaţa omului.
Uneori mărţişorul avea şi amuletă, o scoică invocatoare de fertilitate, sau cu finalitate apotropaică, ori bănuţi de aur sau de argint, simbolizînd soarele, lumina, fertilitatea, ori mici figurine antropomorfe, ca să semnifice puterea Creaţiunii, ori flori - ca simbol al frumuseţii şi al virtuţilor etc. Şirul de simboluri aduse mereu în actualitate de mărţişor este inepuizabil, aşa cum gestul dăruirii lui a devenit din cutumă şi obicei, modă şi stil, astăzi.
Dr. Maria BOCŞE
M ărţişoru l - o salutare poetică adresată p rim ă ve riiIeri s-a deschis, la Muzeul Etnografic al
Transilvaniei din Cluj-Napoca, EXPOZIŢIA DE MĂRŢIŞOARE din colecţia doamnei dr. Ingeborg Marta Bogdan. Ca primă expoziţie de acest gen la noi, inedită şi cu atît mai interesantă şi binevenită, raza de primăvară pe care colecţionara
. o dăruieşte clujenilor reprezintă o tentativă reuşită de restituire către publicul larg a unor creaţii artizanale ale căror origini trebuie căutate în trad iţia românească. Despre sem nificaţia mărţişorului şi obiceiul atestat în toate zonele locuite de români şi aromâni, d-na Simona Munteanu, director adjunct al Muzeului care găzduieşte expoziţia, ne-a spus între altele: “ Multe s în t crezurile p riv ind sem nifica ţiile m ărţişorului care în dimineaţa zilei de 1 Martie era dat copiilor (băieţi sau feţe, fără deosebire), o monedă metalică, uneori de argint sau aur, era legată la mînă, la piept sau la gît. în zilele noastre, cop ii, băieţi, fete, pă rin ţi, bunici, p rie te n i... p rim esc însem nu l p rim ăverii... Semnele ş i simbolurile oferite acum folosesc din plin imaginaţia creatorului. Vei găsi tot
ceea ce doreşti pentru-minte, afectivitatea sau simpla obligaţie de politeţe. Fără îndoială că în tre po lite ţe şi afectivitate sau dragoste, semnele şi simbolurile mărţişorului vorbesc... Este şi un semn de înnoire a tim pului”.
“ Cine poartă mărţişoare / Nu mai e p îrlit de soare” - zice o poezie populară din Constanţa, reluată şi în zona Aradului; sau o.alta, de pe valea Prutului: “ Leliţa cu mărţişor / Fuge la badea într-un zbor / Şi-i dă gură de trei ori I Şi se-ntoarce-apoi în zori” ... în cartea sa intitulată Sărbătorile la români (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1994), S.F. Marian menţionează faptul că “în cele mai multe părţi din Bucovina şi mai cu seamă în Moldovă, Muntenia şi Dobrogea este datină ca părinţii să lege la 1 martie copiilor cîte o monedă de argint ori de aur, lâ gît sau la mînă. Moneda aceasta, care e de regulă atîmată de o cordeluţă roşie ori de un găitan compus dirl două fire răsucite de mătasă roşie şi albă sau dintr-un fir de amici roşu şi unul de bumbac alb sau din mai multe fire de argint şi de aur, se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ... Punerea sau
legarea mărţişorului se întîmplă de regulă la 1 martie, dis-de-dimineaţă, pînă nu răsare soarele”. Referitor la acelaşi obicei, N. Gane precizează: “Mărţişorul era un dar ce-şi trimeteau românii unul altuia în ziua de 1 martie. El consta dintr-un bănuţ de aur spînzurat de un găitan de mătasă împletit din fire albe şi roşii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gît pînă cînd întîlnea cea dintîi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna îmbelşugarea, firele albe şi roşii însemnau faţă albă ca crinul şi rumenă ca roza; iar ofrandâ făcută reginei flo rilo r (trandafirul) era o salutare poetică adresată primăverii".
• Colecţia de- mărţişoare a d-nei dr. Ingeborg Marta Bogdan cuprinde la această oră peste3.000 de exemplare: inimi, potcoave, ancore, frunze de trifoi, homari, mămăruţe, ciuperci şi fluturi, dar şi coşuleţe cu flori, figurine din basme, insecte, cîini, pisici şi alte animale, păsări, fructe, frunze, medalioane etc. etc. Fiecare dintre seriile în care colecţionara a identificat şi ordonat exponatele poartă uri nume, fie că acesta e al
unei fete sau al unei plante, pentru ca inimioarelor să le asocieze denumiri de pietre preţioase sau semipreţioase; mai există serii de potcoave, ancore, frunze de trifo i etc. Cele mai multe mărţişoare datează din perioada anilor 1960 - 1990, dar colecţia conţine şi mărţişoare mai vechi, lucrate toate cu grijă şi cu gust. Vâ invităm să vizitaţi expoziţia, care va rămîne deschisă pînă în 15 martie a.c.
Michaela BOCUF o t o : I. P E T C U
l i a U
A C T U A L I
assSî îţ ESFÎAClUALllAimC o n c e r t e l e F i l a r m o n i c i i “T r a n s i l v a n i a ”
Mîine, 3 m artie a.c., la ora 19, în Sala mare a Casei Universitarilor, Orchestra simfonică a Filarmonicii "Transilvânia” va concerta sub bagheta dirijorului italian Piero Gâllo; solist Alexandru Gavrilovici (Elveţia).în programul concertului: M. Glinka - Uvertura' la opera “Ruslan şi Ludmila”, D. Sostacovici - concertul nr. 2 pentru vioară, P.l. Ceaikovski - Simfonia a 5-a în mi minor, op. 64.
Recital de pian Ia patra mîini. Cea de a 35-a stagiune de recitaluri şi concerte a Academiei de Muzică “Gh Dima” programează mîine,3 martie, la ora 18.30, în Studioul de concerte, recitalul de pian la patru mîini susţinut de Manuela i şi Dragoş Mihăilescu din Timişoara. Programul serii va cuprinde: W. A. Mozart - Sonata în Si bemol major KV 358, W.A. Mozart - Fantezia în fa minor XV 608, F. Mendelssohn-Bartholdy - Duet op. 92, J. Brahms - Variaţiuni pe o temă de R. Schumann op. 23 în Mi bemol major, G. Faure - Suita “Dolly” op. 56.
Expoziţia - I s t o r ia p i e t r e i d e p o d o a b ăMîine, la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-
Napoca va avea loc, la ora 13, vernisajul expoziţiei întitulate Istoria p ie tre i de podoabă. Organizată în colaborare cu Asociaţia Mineralogilor, Paleontologilor şi Gemologilor Amatori din România
şi cu Catedra de Mineralogie a Universităţii “Babeş-Bolyai”, expoziţia reuneşte piese provenind din patrimoniul unor muzee din ţară, care deţin astfel de colecţii: Muzeul de Mineralogie al Universităţii “Babeş-Bolyai", Muzeul Naţional de Artă-Cluj, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul de Istorie Turda, completate cu exponate ale colecţionarilor particulari: Mircea Tivadar, prof. dr. Virgil Giurcă, Arpad Kolumban, Alexandru Benea, Alexandra Gelu, Bijuteria "Gold Art Manufacturers” şi S.C. Geominart. Pietrele nobile fascinează de mii de ani. Simbol al puterii, al bogăţiei, dar mai ales al unui gust rafinat, pietrele de podoabă rămîn pentru majoritatea oamenilor nişte necunoscute. De aceea, expoziţia vine în întîmpinarea curiozităţii tuturor, prezentînd obiecte din antichitate şi pînă în timpurile modeme, precum şi formele naturale ale acestor nestemate.
Cetăţeni d8 onoareîntr-o recentă şedinţă extraordinară a Consiliului local al
municipiului Cluj-Napoca ş-a aprobat conferirea titlului de Cetăţean de onoare d-nei pro f. dr. doc. Elena Popovic iu, cunoscut matematician şi cadru didactic al Facultăţii de Matematică a Universităţii “Babeş-Bolyai” şi cercetător în cadrul Institutului de Calcul al Academiei Române, precum şi acad. Nicolae S. Boşcaiu, unul dintre cei mai renumiţi biologi români, recunoscut pe plan naţional şi internaţional.
E x p o z i ţ i e d e a r t ă f o t o g r a f ic ăTînărul artist fotograf Arany Levente invită publicul la vernisajul
expoziţiei sale de fotografie cu tema Penitenciaru l S ighetu '
Marmaţiei, care va avea loc sîmbătă, 4 m artie a.c., la ora 16.37- (scrie în invitaţie), la sediul Centrului Cultural German din Cluj- Napoca, str. Universităţii nr. 7/9.' Expoziţia este organizată cu sprijinul Centrului Cultural German din municipiul nostru.
Pictorul deţinut Alexandru Gheorghiu expune în... Elveţia' Pictorul deţinut din Penitenciarul Gherla, cunoscutul Alexandru
Gheorghiu, a “evadat” din nou în lumea artelor. De astă dată lucrările lui executate între zidurile închisorii gherlene au ajuns în Ţara Cantoanelor. Este prima lui expoziţie personală organizată peste hotare (în ciuda faptului că în ultimii ani a mai fost invitat în Austria, Franţa, şi Ungaria!). Cu ocazia “ Z ile lor cu ltu rii româneşti ş i a ortodoxism ulu i” , ce au loc la Berna, Gheorghiu expune 51 de picturi, majoritatea peisaje. Sînt cele mâi noi creaţii ale artistului amator diritre gratii, tot mai mult apreciat în lumea artelor. Expoziţia lui personală de la Berna face parte din şirul unor manifestări cultural-artistice ce ţin afişul vieţii culturale a m arelui oraş elveţian în perioada 11 m artie - 30 aprilie. în această perioadă, în oraşul Berna se organizează concerte şi festivaluri folclorice, spectacole de varietăţi, seri literare şi expoziţii de arte plastice. Din Gherla mai participă şi grupul folcloric “Valea Someşului” al Clubului tineretului din localitate. Manifestările au loc sub înaltul patronaj al Ambasadei României din Elveţia.
SZ.Cs.
Aici ar putea fireclama dumneavoastră
1993 - Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru aderarea Rorfiâniei
la Convenţia Europeană privind adopţia copiilor, convenţie încheiată la Strasbourg,
la data de 27 aprilie 1967.
(Primăvara 2000 aduce bani dascălilor:Salariul unui profesor universitar poate ajunge la peste II milioane de lei
D
In urma aprobării bugetului României pe anul în curs, cel mai norocos a fost M in isterul E ducaţie i N a ţiona le (M E N ). Sub presiunea grevei cadrelor didactice preuniversitare şi a depunerii dem is ie i de către d l Andrei Marga, guvernanţii au acceptat acordarea a 4 la sută d in P IB pen tru învă ţăm în t. D in tr-un tota l de 725.000 de m iliarde de lei, M E N va prim i 29.300 de m iliarde de Iei. La
această sumă se adaugă 2.217 lu n ii m artie , p rin creştereamiliarde de lei, proveniţi d in salariilor cadrelor didactice, înveniturile proprii ale şcolilor, mai multe etape. „Pentru cei’dinlic e e lo r şi u n iv e rs ită ţ ilo r . învă ţăm în tu l p reun ive rs ita rPrezent la - C lu j-N apoca , salariile vor creşte cu 60 la sută,m inistrul Educaţiei Naţionale, urmînd ca la 1 octombrie săAndrei Marga, a precizat câ este aibă loc a doua majorare, Ia 80pentru p rim a dată c înd în la sută. în cazul universitarilor,bugetul alocat pentru învăţămînt s-a părăsit Legea 154 şi s-anu in tră ş i aceste v e n itu r i intrat în sistem de salarizare „peproprii. in terval". Astfe l, salariile de.
Efectele acestei m od ifică ri debut (pentru preparatori) se vorbugetare vor apărea la sfîrşitul încadra între 1,6 şi 3,4 milioane
de lei. în cazul profesorilor se va ajunge pînă la 11,4 milioane de lei, în funcţie de veniturile u n iv e rs ită ţ ilo r" , a precizat d l Marga.
Raluca POP
Greva cadrelor din învăţămîntul i p re u n iv e rs ita r a avu t ’ e fecte puternice în zile le care au trecut. ' Principala m odificare o constituie
Uniunea Europeană dă o notă bună UBB-uluiA zi va fi prezent la-Cluj-Napoca dl Van
der Stoel, înaltul Comisar pentru M inorităţicreşterea salariilor profesorilor, prin | “ T î n r n v m ă r i r e dm cadrul OSCE. V iz ita acestuia este legatam ărirea v a lo r i i de re fe r in ţă sectorială de Ia 600.000 de Iei ia I 1.200.000 de Iei. Pentru personalul | T E S A s o lu ţ iile sîn t d ife r ite în | funcţie de institu ţiile de învăţămînt. i La universităţi va avea Ioc o trecere ' pe sistemul de finanţare globală, I fieca re u n iv e rs ita te f i in d ) responsabilă de salariul pe care-1 i
de scrisoarea trim isă Universităţii “ Babeş- Bolyai” în urmă cu o lună, prin care se arată dispus să sprijine sistemul multicultural din cadrul acesteia. Reprezentantul OSCE va avea în t î ln i r i cu cancelarul U B B , cu p ro re c to r ii U n iv e rs ită ţ ii, care sînt şi conducătorii l in ii lo r de studiu în lim bile
deja de prima fază a evaluării în problema aderării României la Uniunea Europeană. Conform declaraţiilor d-lui Marga, evaluarea
,UE s-a bazat pe reformele din învăţămînt din perioada 1998-1999. Un alt punct favorabil l-a constitu it m odificarea sistemului de admitere în universităţi, sistem ce urmăreşte alinierea la standardele internaţionale. De asemenea, au fost apreciate programele din învăţăm întu l preun ivers ita r care prevăd
ELEVII X V SIAI AU RECAPITULARE FIXALĂ__________oferă angajaţilor. D l Andrei Marga a declarat câ în în vă ţă m în tu l preuniversitar salariile personalului ne d idac tic trebu ie core la te cu salariile personalului s im ila r din celelalte institu ţii. Cu toate acestea va avea loc o creştere a sumelor acordate angajaţilor, prin mărirea coeficienţilor pentru fiecare dintre aceştia.
română, maghiară şi germană. De asemenea, _ acordarea celei de a doua şanse pentru copiii dl Stoel se va întîln i cu rectorul Universităţii şi tinerii care din diferite motive nu au avut clujene, d l Andrei Marga. O altă motivaţie o posibilitatea să-şi continue studiile, constituie faptul că în învăţămînt s-a trecut R. POP
Casa Kalională de Isfirări de Sănătate nn poate primi doliu mai mari de zece la sntă pentru banii din trezorerii
Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate (CNASS) poate primi dobîndă de cel mult zece la sută pentm fondurile curente şi 15 la sută pentru fondul de rezervă, pentm acesta din urmă fiind necesară semnarea unei convenţii cu trezoreriile, a declarat, ieri, Alexandru Ciocîlteu, preşedintele CNASS. Ciocîlteu susţine că fondurile CNASS devin tot mai mici, în condiţiile îri care TVA la medicamente a crescut de la 11 la 19 la sută, iar medicii continuă să prescrie produse tot
moment, context în care funcţionarea sa ar fi pusă sub semnul întrebării. “Mă gîndesc tot mai serios dacă mai pot rămîne la conducerea CNASS,,în condiţiile în care nu am pîrghiile necesare m enţinerii institu ţie i la cotele prevăzut^ iar fondurile colectate sînt irosite din cauza im posib ilită ţii demarării unor controale riguroase asupra utilizării banilor", a mai spus Ciocîlteu. Conducerea Casei doreşte ca Guvernul să ia în discuţiei şi modificarea de la zece la sută Ia dobîrida- • 1 A * * 1 Iv llll Iv UIV/I I wvl IUI IUU vU pi w OVI Iv pi UuUwv ivi WWI vu uu ^wwv au VMfcU «v» w v ii imw
In ceea ce p riveş te s o lu ţ iile i maj s c ^ p e , fără să existe posibilitatea curentă a unei bănci, a dobînzii sumelor pen t m r p i ' i t n p r a r f » ! ! n r # * 1 n r r \ i# * r r1 î t tp ' _s x_m ____x_______ i_________ i___i __ : i - - u j . i u . upentru recuperarea orelor pierdute
în perioada grevei generale, au fost lansate mai m ulte variante. „A u | existat presiuni din partea părinţilor, da r şi a e le v ilo r pen tru a nu . m o d ific a s tru c tu ra a n u lu i de I învăţămînt. Problema este că în | multe şcoli orarul a decurs normal, | chiar dacă unele s-au declarat în . grevă. în alte institu ţii o parte din ' profesori au susţinut ore, iar a lţii | nu“ , a afirm at dl Marga. Pentru | rezolvarea situaţiei, s-a stabilit ca i în perioada de recapitulare finală, care durează două-trei săptămîni, şă I aibă loc recuperarea materiei. în | acest fel .structura anului şcolar va rămîne neschimbată. .
Raluca POP I
verificării şi tragerii la răspundere a doctorilor. _ care le deţine la Trezoreria Naţională, precumUn exemplu în acest sens este chiar Casa de Sănătate Bucureşti, care ar avea de plată pentru medicamente 60 de miliarde de lei, a mai spus Ciocîlteu. Fără un buget adecvat şi un control riguros asupra utilizării fondurilor, Casa Naţională poate da faliment în orice
şi împuternicirea CNASS şi a Caselor judeţene să gestioneze fondurile bugetare alocate unităţilor sanitare, dar Ministerul Finanţelor nu acceptă majorarea dobînzilor şi nici transferul banilor asiguraţilor în bănci, sub motiv că acele instituţii poţ da faliment., . .
0 | d a f a | c u | c r ^
învăţămîntul a trecut laM
raţionalizareCreşterea salariilor cadrelor din învăţămînt nu rămîne fară efect
pentra cei din şcoli. Ea va determina o raţionalizare a numărului de angajaţi ai şcolilor, liceelor şi universităţilor. Andrei Marga a explicat că termenul de raţionalizare nu se referă efectiv la disponibilizarea personalului, ci la scoaterea lor din buget. „Plata acestor angajaţi se va putea face, acolo unde este cazul, din veniturile proprii ale unităţilor de învăţămînt. Universităţile vor f i mai avantajate, însă în cadrai învăţămîntului preuniversitar ministerul se va implica mai mult", a afirmat ministrul Marga.
Principalii vizaţi sînt cei din administraţie, însă şi la nivelul unităţilor şcolare vor apărea reduceri. Astfel, inspectoratele şcolare sînt autorizate să reorganizeze form aţiun ile de studiu din învăţămîntul preuniversitar în condiţiile respectării efectivelor maxime de elevi prevăzute în Legea învăţămîntului. De asemenea, acolo unde este cazul, unităţile şcolare vor renunţa la unul dintre posturile de directori adjuncţi; Începînd cu 1 martie, orele de dirigenţie pentra clasele de seral şi fără frecvenţă sînt eliminate., O altă modificare se referă la comasarea şcolilor care sînt situate la distanţe apropiate, prin scăderea numărului personalului administrativ şi a conducerii acestor instituţii.
N ic i M inisterul Educaţiei nu a fost scutit de reorganizare. D l Marga a precizat că din cei 294 de angajaţi, 14 au fost., „raţionalizaţi".
Raluca P.
420 de posturi din învăţămîntul preuniversitar clujean vor fi
desfiinţateLa nivelul judeţului Cluj, în
con form ita te cu O rd inu l ministrului Educaţiei nr. 3.269 din 27 februarie 2000, numărul de posturi şi cadre didactice va f i diminuat cu 420.
Potrivit Marianei Dragomir, Inspector general şcolar, această reducere nu va afecta personalul didactic titular şi calificat. A tît conducerea IJŞ C lu j, c ît şi liderii SLIPC au refuzat să facă precizări cu privire la aceste d is p o n ib iliz ă r i pînă după- în tîln ire a reprezentanţilor sindicatului şi ai Inspectoratului, programată a avea loc luni, 6 martie. ~
Potrivit Ordinului semnat de A ndrei Marga, judeţu l C luj ocupă al treilea loc pe ţară în
ceea ce priveşte numărul de posturi reduse, pe primele două locuri situîndu-se m unicip iu l Bucureşti şi jude ţu l Iaşi, cu 2.000, respectiv 488 de locuri.
Raţionalizarea cheltuielilor de 'personal presupune scoaterea din finanţarea bugetară a 23 de m ii de posturi d in cadrul M in is te ru lu i, a a g e n ţiilo r subordonate, a Inspectoratelor Şcolare şi din cadrul unităţilor de învăţămînt preuniversitar. P rim ele d is p o n ib iliz ă r i au afectat 14 specialişti din cadrai ministerului. :
A lte 1.460 de posturi vor f i reduse de la nivelul centrelor şi a agenţiilor subordonate MEN.
Călin POP
Semafor la... SoraTrecerea p ie tona lă de pe B -d u l 21 Decem brie
1 9 8 9 , d in d re p tu l m a g a z in u lu i S o ra , este sem aforizată. în fiin ţa re a acestei treceri p ietonale a fo s t h o tă r î tâ de C o m is ia m u n ic ip ia lă de s is tem atizare a c irc u la ţie i în scopul p ro te jă r ii trecă to rilo r, destu l de num eroşi, care traversează p r in lo c u l respectiv.
iS B S I I S SPronunţare amînată cu trei luni
V i n e , V i n e . . . p r i m ă v a r a .!,;• în timp- ce la Bucureşti bîntuie taifunurile (540 bucăţi), gard-viu (500 mp), întreţinerea politice, la Dej, în mini-parlamentul numit bazelor de agrement etc.Consiliu local, adie briza electorală Chiar dacă Pe lîngă inspectorii de specialitate din cadrai ordinea de zi, din cadrai şedinţei de consiliu Serviciului tehnic şi urbanism, desemnaţi cu din 24 februarie, a fost ceva mai modestă, supravegherea executării lucrărilor de către dezbătîndu-se “ Proiectul de hotărîre privind muncitorii de la Salubritate şi cei de la Spaţii aprobarea program ulu i de gospodărire a . verzi, unul din obiectivele programului î l municipiului Dej pe anul 2000” , consilierii cons titu ie şi antrenarea a s o c ia ţiilo r de. au fost1 mai atenţi ca altă dată la astuparea proprietari, unităţilor economice şi şcolilor îngropilor democraţiei, amenajării izvoarelor şi plantarea florilor. Inclusiv, a trandafirilor!
Proiectul prezentat de ing. Zîna Cîmpean prevede un program punctual de întreţinere a arterelor de circulaţie (45.000 mp plombări), reparaţii de dramuri (cu balast, betoane, cu pavaj), reparaţii de trotuare, borduri etc. valoarea lucrărilor ce vor f i efectuate f iin d estimată Ia 9.130 miliarde lei.
în ce priveşte lucrările de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi, se preconizează plantarea de f lo r i (120.000 bucăţi în mai şi 50.000 bucăţi în octombrie), curăţarea şi vâruirea arborilor, plantări de arbori decorativi
realizarea scopului propus, curăţenia oraşului şi menţinerea acestei curăţenii fiind în fond o problemă a tuturor cetăţenilor.
Ca o măsură stimulativă, se prevede chiar premierea şcolilor şi asociaţiilor care vor face dovada hărniciei şi spiritului gospodăresc în sectoarele ce le sînt repartizate.
Un capitol aparte, în cadrul acestui program, îi revine Protecţiei M e d iu lu i care are ca obiectiv păstrarea cadrului legal din punctul de vedere al protejării mediului, conform Legii 137/1995. ‘ ^
Magdalena VAIDA
acuzîndu-1 pe acesta de abuz în serviciu, deoarece decizia de a-1 suspenda din fu tîc ţie , consideră p rim aru l, a foSt ilegală, pentru că ar f i fost încălcat Co'dul Muncii şi Legea administraţiei publice locale.
Funar susţine că prefectul l-ar f i putut suspenda doar în c o n d iţiile îri care acţiunea penală • era deja pe ro lu l instanţelor sau dacă pe numele
• Magistraţii Curţii Supreme de lu i ar f i fost emis un mandat deJustiţie (CSJ) au analizat, ieri, arestare preventivă,cererea de strămutare formulată în plus, el a spus că, 1a datade primarul Clujului, Gheorghe cînd a fost emisă decizia deFunar, în procesul penal intentat suspendare din funcţie, şe aflafo s tu lu i p re fec t 'V asile în concediu medical şi susţineSălcudean, urm înd să ia o ; că, în această situaţie, a fostdecizie peste trei lun i.- încălcat şi Codul Muncii.
Gheorghe Funar şi-a motivat P refectu l SălcudeaTi l-a cererea ca procesu l să fie suspendat din funcţie pe Funarstrămutat de la Cluj-Napoca la la cererea procurorului general
, o altă instanţă, pentra ca aceasta al Parchetului Curţii de Apelsă judece “ în tr-o manieră Cluj, care a dispus trimiterea înechitabilă” , iar hotărîrea care va judecată a primarului în dosarulf i luată “ să fie imparţială” . “ A lim e n ta ra ” , - pentru
Primarul municipiului Cluj- infracţiunea de abuz în serviciuNapoca a depus o plîngere contra intereselor persoanei, înîm p o tr iv a lu i Sălcudean, formă calificată. . -
; U lterior, Secţia Contencios administrativ a Curţii de Apel C lu j a dispus suspendarea temporară a executării ordinului prin care primarul Gheorghe Funar. a fost suspendat din funcţie.
î r i 24 februarie, V as ile Sălcudean a fost .eliberat din funcţia de prefect al judeţului C lu j, dupâ ce PNŢCD î i retrăsese sprijinul politic. /-
La termenul de ieri de la CSJ au l ip s it a tît Funar şi reprezentantu l, său, c ît şi rep rezentan ţii P re fe c tu rii, instanţa pronunţînd termenul în lipsa părţilor.
s i P■
I I I w T f s g A
CLU J-N APO C A: lun i-v ine ri 8-16; sîmbătă 9-14:
tel/fax 19-73-1SUBR EDACŢIA TU R D A: lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31
SUBR EDACŢIA DEJ: lun i-v ine ri 8-16; tel/fax 21-60-75 I ' 1 1 1 1-60-75. V , l + J
Firm ă de construcţii cu capital integral străin angajează:
CONTABILC e r in ţe :
- experienţă în dom en iu l financiar-contab il m in im 2 ani;
- bune cunoştinţe* operare PC;- d ispon ib ilita te pentru program pre lung it; £
V ă o fe r im : • |- posib ilita tea de a lucra în tr-o echipă tînără;- salarii şi c o n d iţii de muncă deosebite.
Cei interesaţi s în t rugaţi să depună un C .V . la sediul f irm e i noastre, pînă la data de .8 martie.
A d re sa : P-ta F ratern ită ţii nr. 4.In fo rm a ţ i i la te l. 418.722; 418.733, Fax 418.717.
",. ' u » .«S , > ‘ 'i S p f
» «*■X * J - \ \
‘ V ^ V . T
as®
C O M P A N I E M U L T I N A Ţ I O N A L Acare activează în dom eniul biroticii
ANGAJEAZĂpentru filiala din Cluj
R E P R E Z E N T A N T V î N Z Ă R I
Postul presupune contacte cu clienţii, vînzarea directă a produselor noastre, negocierea de contracte, precum şi o intensă activitate în munca de teren. .
Candidatul ideal va trebui să posede o experienţă relevantă în vînzări, capacitate de lucru prelungit, abilităţi de comunicare şi negociere, orientare spre profit.
Noi vă oferim perspectiva unei cariere într-un mediu competitiv, cu posibilităţi reale de promovare, pachet de retribuire atractiv (salariu + comision), iar după o scurtă perioadă de probă, o maşină de servici utilizabilă si în interes personal.
Dacă sînteti interesat de a vă alătura unui colectiv dinamic care vă oferă multiple perspective de carieră, trimiteţi un “Curriculum Vitae” detaliat împreună cu o fotografie recentă.
Scrisorile dumneavoastră trebuie să sosească pînă la data de 15.03.2000, la adresa:
M IN O L T A R O M Â N IA SRL, F iliala CIuj-Napoca, 5P-ţa C ipariu 15 B l. I I I A, Mezanin g
Tel./Fax: 064-199.322 1
^ t *L , - x °
% .
i s■«-
AAM INTERNATIONAL ROMANIA S.A. jI
I
I
I
I
I(3400402)^
angajeaza lăcătuşi şi sudori în argon.
Cei interesaţi se pot prezenta la sediul fabricii în Floreşti, str. Tăutului 19 (lîngă poligonul de
■ tragere), zilnic între orele 15-16. ̂ Pentru inform aţii suplim entare
I la telefon: 265.006.
i t -
6
. o .' -
6
o. a
o ■
oO
o
u
p
pO -
l - c a r d c a r t e l a a c c e s I n t e r n e t
Disponibilă acum la cele mai importante
magazine de tehnică de calcul ..j. din oraş şi - / la chioşcurile de ziareV
; ' ’ ! i 1 •' ■ - i U # ' .. Informaţii la.telefon: w ”420486r 420006;
1IH J H IU' .1 11! 1. U ' UI
j ă m
L id e r m o n d ia l în sfera p ro d u s e lo r la c ta te proaspete
ANG AJEAZĂ AG ENT DE VÎNZĂRI ÎN CLUJ-NAPOCA:
R E S PO N S A B IL ITĂ Ţ I:• va raporta direct şefului de sector; :• va crea şi menţine bune relaţii comerciale cu clienţii în scopul comercializării într-o nuanţă atractivă a gamei noastre de produse; .• va livra produsele la punctele de vînzare/ ' ' ■
C ER IN ŢE:minim studii medii; vîrsta maximă 32 ani;posibilitate şi disponibilitate de a lucra program prelungit;carnet de conducere categoriile B şi C;experienţă în vînzări şi distribuţie. -
Persoanele interesate sînt rugate să trimită Curriculum Vităe pînă la data lim ită de 8.03.2000 la adresa: DANONE PDPA R O M ANIA SRL, Str. Nicolae Canea nr. 96, sector 2, 72512 Bucureşti Fax 01-2402240. . '
B R IE T AI N D U S T R I A L C O M
m« e le c t r o z i sudurS ■M 1 1 1? [ r E 'X l Alba Iulia
» s t in g ă to a re
Piteşti« a r t . d i n cauciu c -
Ă I ^ I dtl »7-T«l i Mediaşa r t . p r o te c ţ ie p ie le
Tg. Mureş51 u r i e l .
Z * ROMCAB• c o n d u c to r i, cab
sibiuB y H « s ă p u n u r i, d e te rg e n ţ i
ar*4 f i n c a -m s »; Drăgăşajic iz m e ,ş o r
' • ^ Asigurăm ^ . * transportul pentru comei mai mari de 1.000.000
CIuj-Napoca, Str. Meseriilor nr. 27 tel./fax: 064-437601,437434,437762
• electrozi superbazici:- 2 ,5 0 x 3 0 0 ............. 18.430 lei/kg- 3 ,2 5 x 4 5 0 ............ 16.013 lei/kg- 4,00 x 4 5 0 ........... 15.578 lei/kg- 5,00 x 4 5 0 ............. 15.357 iei/kg
Sârme pline şi tubiilare pentru ' -] Tfudare în mediu de gaz protectori
V ă m a i o f e r i m p e s t e 1 5 . 0 0 0 d e p r o d u s e d e u z i n d u s t r i a l ,
l a c e l e m a i m i c i p r e ţ u r i !
m m ,Reprezentanta in judeţul Cluj
o m R o n M itaCase de macat fiscale Fax & Copiere
Reprezentant vânzărivirsta25 - 40ani
SECRETARA•virsta22-30ani
Economist/Contabil•vîrsta maxim 35 ani
stagiu militar satisfăcut -operare calculator contabilitate minim 5 amg-îa Timotel Glpaiiu n r/j 5/45 ei/FCK 064-,190787|]988ffi2*
rar
■ m .RECONDIŢIONARI
CARTUŞE PENTRU IMPRIMANTE
LASERJET Şl INKJET
(3400398)
mm.
3400 CIuj-Napoca, P-ţa Unirii 5/11
ŢeL/Fax: 064-43.04.23.
D e c l a r ă m n u l ă ş t a m p i l a n r . 4 p i e r d u t ă a
S .C . E L E C T R O C E R A M I C A S . A . T U R D A ,
s t r . Ş t e f a n c e l M a r e n r . 1 9 j u d e ţ u l C l u j .Descrierea ştam pilei: A re diametrul de 30 mm si menţiunile:
SOCIETATEA CO M ER C IALĂ ELECTRO CERAM ICA S.A. TURD A jud . CLUJ şi cifra 4 ca număr de ştampilă.
A m prenta ştampilei:
(3386560)
âîT DDOOtîM ffi OtKCtoM
( î t h W
TRIBUNALUL CLUIV i n d e l a l i c i t a ţ i e p u b l i c ă , p r i n l i c h i d a t o r ,
u r m ă t o a r e l e :I . lin ie p re lucra re cafea;
' 2. m ob ilie r; •'3. echipamente specifice din dotarea C azino-urilo r;4. b iro tică-ca lcu latoare, aparate telefon, fax;5. cen tra lă te rm ică automată;
. 6, in s ta la ţii specifice şi m obilier Bingo;7. insta la ţie c lim atizare ;8. apara tu ră audio-video şi de pază;9. maşină m u ltifunc ţiona lă M M P F T 100 pentru p re lucra re m a te ria l lemnos;10. covoare, perdele, aspiratoare;I I . f irm e luminoase, f irm ă relief;12. diverse.Lic ita ţia va avea loc în data de 17.03.2000, ora 12 în C lu j-
Napoca, s tr. O bserva toru lu i, Bl. OS1. în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare zi de vineri, la aceeaşi adresă şi oră, pînă la adjudecare.
In fo rm a ţii sup lim entare la tel. 092-322.994.— (3386566)
JUDECĂTORIA Turda “p r i n e x e c u t o r u l j u d e c ă t o r e s c , v i n d e l a l i c i t a ţ i e
p u b l i c ă f a b r i c ă d e b r î n z e t u r i , b r u t ă r i e , c a r m a n g e r i e ,
m a g a z i e , s i t u a t e în c o m . F r a t a j u d . C l u j , p r o p r i e t a t e a
S . C . M I H A R A M I S S . R . L . C l u j - N a p o c a .
L ic ita ţia va avea loc în ziua de 9 m artie 2000, ora 10,00, la sediul Judecătorie i T u rd a , B irou l Executori Judecătoreşti, şi se va repeta în fiecare z i de jo i, ora 10.
In fo rm a fii sup lim entare la tel. 19.26.21, in t. 408.
Direcţia de Sănătate Publică a Jud. Cluja n u n ţă d e s f ă ş u r a r e a u n u i co n c u rs d e o fe r te de p r e ţ p e n tru
s ta b i l ir e a u n u i d ir ig in te d e ş a n t ie r d e in s ta la ţ i i (cu p r e s ta r e d e s e r v ic iu ) l a o b ie c t iv e le d e in v e s t i ţ i i « M o d e r n i z a r e a S p it a lu lu i C lin ic d e C o p ii C e n tru l d e B o l i D ig e st iv e C lu j- N a p o c a » s tr . C r i ş a n n r . 5 ş i « C e n tra la T e rm ic ă , C o rp d e L e g ă tu r ă ş i Ş a r p a n t ă l a S p i t a lu l d e în tr e p r in d e r i C lu ja n a » , s t r : T ă b ă c a r i lo r .
O ferte le se vor depune la secretariatul D irecţiei de Sănătate Publică a jud . C lu j din str. C lin ic ilo r nr. 3-5, pînă la 13 martie 2000 orele 15,00.
Taxa de p a rtic ip a re la concurs este de 200.000 le i, sumă care se restituie după desfăşurarea concursului’ şi încheierea contractulu i. ^
C a ie tu l de sa rc in i se poate cumpăra contra sumei de § 30.000 Ici. . 8O rice a lte in fo rm a ţii se po t obţine la telefon 198.182. "
Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Cluj, cu sediul în C lu j-N apoca, str. George Coşbuc nr. 2, organizează în data de 16.03.2000, ora 9.00, concurs pentru ocuparea postului de asistent social principal la cabinetul Expertiză Medicală Dej.
Durata contractu lu i este pe perioadă nede te rm ina tă .Recrutarea se va face din exterior.Cerinţe:
- S tu d ii po s tlice a le de sp e c ia lita te (as is tenţă socială), cunoştinţe de operare pe calculator
- Vechim e- Capacitate de a lucra în cond iţii specifice (ab ilită ţi
de comunicare, ore suplimentare)' Responsabilităţi şi sarcini:
- scoaterea ' ş i p rogram area do sa re lo r pen tru expe'rtizare
- p re lu a re a şi v e r if ic a re a a c te lo r m e d ica le , programarea bo lnav ilo r
- predarea c o n c lu z iilo r exp e rtize i la bo ln a v i, predarea dec iz iilo r medicale şi a dosarelor pentru transfer
- ţinerea evidenţei cazurilor expertizate, a cazurilor scoase p rin lim ită de vîrstă, sistaţi, decedaţi, transferaţi, respinşi etc.
’ - înregistrarea pe lung irii concediilor medicale peste90 de zile, întocm irea documentaţiei pentru prelungirea c.m. peste 180 de zile
- în tocm irea bo rde rou rilo r cu neprezenta ţii la revizuire, m od ifică ri de grad de invalid ita te etc.
Condiţii oferite:»- sa la riu l.s tab ilit conf. Leg ii nr. 154/1998- program de lucru 8h/zi- concediul de odihnă p o triv it H G nr. 250/1992
B ib liog ra fie şi Tematică - anexe afişate alăturiAlte informafii se pot obţine Ia sediul instituţiei,
SC PHARMAFARM SA importator şi distribuitor de produse farmaceutice
C lu j-N a p o c a , s tr .M a iak o v sk i n r .2 , te l. 134 1 5 2 ,1 3 4 1 6 4 ; fax : 435284.
angajează
1. COORDONATOR VÂNZĂRI-cod CVS e so lic ită :• s tu d ii su p e rio a re• c a rn e t d e c o n d u c e re •• e x p e r ie n ţă în tr-u n p o st s im ila r (a v an ta j e x p e r ie n ţă în v în zări pe sp ita le
’ şi fa rm ac ii, d e p o z ite fa rm ac eu tice ) - •• c u n o ş tin ţe m in im e d e o p e ra re c a lc u la to r (M S O ffice )• d isp o n ib ili ta te p en tru d ep la sâ rr 'ş i p ro g ra m p re lu n g it• . d in am ic , b u n o rg an iza to r, sp ir it p r a c t i c .
2. COORDONATOR REŢEA DE FARMACII PROPRII-cod CF ,S e c e r e : ■• s tu d ii su p e rio a re (avan ta j a b s o lv e n ţi F ac .M ed ic in ă -F a rm ac ie )• c a rn e t d e c o n d u c e re . * , ’• c u n o ş tin ţe o p e ra re ca lcu la to r• d isp o n ib i l i ta te p e n tru d ep la să ri şi p ro g ra m p re lu n g it• d in a m ic , b u n o rg an iza to r , sp ir it p ra c tic
<oS e o fe ră : £- . sa la r iu a tra c tiv şi m o tiv an t- m a ş in ă d e se rv ic iu- te le fo n m o b il \
C U R R IC U L U M V IT A E se dep u n la se d iu l so c ie tă ţii p în ă la d a ta d e 15 m artie .a .c . m e n ţio n în d u -s e c o d u l. * „
Consiliul dc A dm inistraţie din S.C. "C L U JA N A S.A . C L U J -N A P O C A , c o n v o a c ă A d u n a r e a G e n e r a lă E xtraordinară care va avea loc la sediul societăţii d in C lu j-N a p o c a , P ia ţa 1 M a i n r . 4 -5 , C lă d ir e a A dm inistrativă, în ziua dc 16 m artie 2000 ora 14,00 cu urm ătoarea :
O R D I N E D E Z I : . ’ ,1. Luarea unei decizii asupra m odalităţii de acoperire
a cheltuielilor de adm inistrare şi conservare ocazionate după data de 17.08.1999 (data închiderii O peraţionale T otale Definitive a S.C. "CLU JAN A" S .A .), aceeaşi decizie urmînd a se referi şi la perioada 17.02.2000 şi pînă în momentul privatizării.
2. Analiza cererilor de intenţie privind înch irierea u n o r sp a ţii dc p r o d u c ţie a f la te în p r o p r ie ta te aS.C . "CLUJANA" S.A ., pînă Ia data de 30.06.2000.
3. Diverse..în caz că nu se în tru n eşte cvorum ul n ecesar al
acţionarilor, cea de-a doua A dunare G enerală va avea Ioc în data de 17.03.2000 Ia aceiaşi sediu şi aceeaşi oră.
. . . „ - ' ' (3400396) [
r T "V".— " "" - - - - - - 1| O d a t ă c u s o s i r e a p r im ă v e r i i , a d u s ă p r in t r e n o i d e |
| s u f l e t u l m e r e u t î n ă r a l f e m e i i , || C o o p e r a t iv a d e C re d it B a n c a P o p u l a r ă " M in e r v a " j
| u r e a z ă u n s i n c e r " L a m u lţ i a n i " a c e l o r a c a r e r e p re z in tă j
p e n t r u n o i id e e a d e m a m ă ş i o f e r ă f e m e i l o r c a r e
I c o n s t i tu ie d e p o z ite p e .u n te r m e n d e 3 lu n i , n u m a i în
î p e r i o a d a 1 - 8 m a r tie , o d o b î n d ă d e 6 9 % p e a n . J
J (C .C .B .P . "M inerva" A g. C luj, ■B -dul 21 D ecem brie 1989, nr. 152.) (3386563)
S o c i e t a t e a 'C o m e r c i a l ă " P R 0 D V IN A L C 0 " S A C lu ja n u n ţ ă s c o a t e r e a l a c o n c u r s a p o s t u l u i d e :
ŞEF B IR O U M A R K E T IN G' C E R IN Ţ E : |
- - studii superioare de specialitate; 8- vechime în dom eniu de m in im 3 ani. ”
Cererile însoţite de CV se vor depune la Biroul resurse umane de la sediul societăţii, Cluj-Napoca, str. Traian nr. 36, pînă la data de 13.03.2000.’
Concursul se va ţine în data de 15.03.2000.In fo rm a ţii la telefon 134.787 in t. 25 sau 094-558.910.
DIRENSPORTURFCL
V - A N U N Ţ A C O N C U R S -
p e n t r u o c u p a r e a p o s t u r i l o r v a c a n t e :
- Inspector de specialitate grad II - medic veterinar;- Consilier juridic grad III - (0,5 normă);- referent grad I - studii superioare economice (0,5
normă).înscrierile se fac pînă la data de 17 martie 2000 la
sediul unităţii din Cluj-Napoca, str. Câmpeni nr. 3, telefon 064-433.214, de unde se primesc şi relaţii suplimeptare. . ■’ (aM0393!>
S.C. FARES SA ORASTIE, P R O D U C Ă T O R C U T R A D I Ţ I E D E 7 0 D E A N I Î N D O M E N I U L
P R E L U C R Ă R I I P L A N T E L O R M E D I C I N A L E Ş I U L E I U R I L O R E S E N Ţ I A L E
-/ - 'ANGAJEAZĂ . gFARMACIST 1■ .-<2
CONDIŢII: ■ ' OFERIM:ABSOLVENT LICENŢIAT , ~ -CONTRACT DE MUNCĂ PE 3 ANI
, - FĂRĂ OBLIGAŢII POST-UNIVERSITARE -SALARIU DE 200 USD/LUNĂRelaţii Ia tel. 054-247.990
sau la sediul firmei din ORĂŞTIE, str. Plantelor nr. 50.
, C y . ; î ' J i i i c * |
■ d e C l u j J
D r . P E T R E 5 I C R E Ş M
C O N S U L T A Ţ II si T R A T A M E N T E DE M E D IC IN Â G E N E R A L Ă
• coxartroze, artroza genunchiului, dureri pe coloana vertebrală (spondiloze, scolioze, cifoze), um ăr dureros, dureri în articulaţia cotului, sciatică, pinteni calcaneeni, dureri şi arsuri în talpa piciorului, poliartritâ, nevralgii
• u lcer varicos, hem oroizi.C a b in e t:str. I.P. V oiteşti nr. 2-4, Bl. F, Sc. II, Ap. 31(în Piaţa Mihai V iteazu, staţia autobuzelor31 ,3 6 ) si Ia domiciliul pacientului.
O R A R :Luni-M iercuri-Vineri9-13 £M arţi-Joi 9-11 şi §Sîm bătă 10-12 ’
T e le fo n : 134.167, 094-660.771
r
- A - i v v ' >
AD EVĂRU Ld e C l u j
[ s c R EH A U SRL]| Str. N. Titulescu 8/22 j | - Cluj-Napoca || în c h ir ia z ă h a lă 1 .2 0 0 m 2, ă | u t i lă m in im 6m , p la t f o r m ă
I b e t o n a t ă 1 .0 0 0 m 2, b i r o u r i I 12 0 0 - 2 5 .0 m 2, a c c e s T IR ,\
in te rn a ţ io n a l . iT e le fo n : 418.194; § .
1 094-563.126. _ | j
Com pania de îm buteliat VviU Bihor S.A.
’ angajează Ajutor Şofer pentru Cluj
Responsabilităţi: Cerinţe:- distribuţie şi vîrizare produse . - pennis de conducere categoria Cpentru clienţi - preferabil vîrstă maximă 30 ani- menţinerea relaţiei cu clienţii ■ stagiul militar satisfăcut- implementarea pe piaţă a standardelor - experienţa în vînzări Companiei ar fi un avantaj „
P e r s o a n e le in te r e s a te s î n t r u g a t e s ă d e p u n ă p î n ă l a d a t a d e
0 9 . 0 3 . 2 0 0 0 u n C u r r i c u l u m V i t a e î n s o ţ i t d e o c e r e r e , l a
u r m ă t o a r e a a d r e s ă :
C O M P A N I A D E Î M B U T E L I A T C O C A - C O L A B I H O R S .A .
lo c . S A C A D A T N r . 4 4 9 , C o d 3 7 1 1 , J u d e ţ u l B I H O R
B i r o u l P e r s o n a l , T e l / F a x 0 5 9 .4 2 6 .7 6 7 .(3400407)
jite le fo n
Pentru a vă asigura - I R l U l B i i lîn continuare un abonament la ziarul f l P E f M H I I I
v ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a de Cluj z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 . ___________ '
CLUJ-NAPO CA: lun i-v ine ri 8-16; sîmbătă 9-14;
tel/fax 19-73-04SUBR EDACŢIA TU R D A: lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23
. SUBR EDACŢIA DEJ: lun i-v ine ri 8-16; tel/fax 21-60-75. l ’ u b
a g e n ţia im o b ilia ra
PRO FIRMAstr. Voltaire nr. 21
Tel.: 194.968196.479 439.007
• V în d urgent apartament 3 camere, decomandat, str. Iezer cu balcon închis, parchet, telefon, pret 260 milioane negociabil. Tel.194.968, 196.479. (A.g.i).• Vînd apartament 3 camere, etaj 2(4), finisat, cart. Gheorgheni (zona Vamă) preţ 260 milioane n e goc iab il. Tel.194.968,196.479. (A.g.i). • .• Dau în chirie case m in. 3 camere, nemobilate, finisate în A . Mureşanu, Gheorgheni, Cl. T u rz ii ( la început), Z o rilo r, idea le pt. sediu de firm ă (b irou ri). Preturi negociabile. Tel.194.968, 196.479. (A.g.i).
< * Dau în ch irie spaţiu pt. depozitare (hale) supraf. 80 mp - 500 mp, c o n d iţii bune, canalizare , curent, tr ifa z ic , încălzire centrală în Cluj sau zone bune. Preturi negociabile. Tel.194.968, 196.479. (A.g.i).• V înd urgent apartament 2 camere confort I în Mănăştur, str. Brateş, cu balcon închis, faianţă, gresie, uşă schimbată, garaj dublu cu groapă, telefon la 185 milioane lei. Tel.194.968,196.479. (A.g.i). ' '• V înd urgent apartament 2 camere con fort I, pe strada Iz la z u lu i, etaj in te rm ed iar, decomandat, faianţă, gresie, lambriuri, la 175 milioane lei. Tel.194.968, 196.479. (A.g.i).• Dau în chirie casă 8 camere pentru sediu firmă, supraf. 200 mp, finisată, încălzire centrală, zonă sem icentra lă, preţ ne go c iab il în valută. Tel.194.968, 196.479. (A.g.i).• Cumpăr urgent apartament 3 camere decomandat Mănăştur, P lop ilor, Grigorescu, Zorilor. Ofer 22.000 DM. Tel.194.968,--196.479. (A.g.i).• Cumpăr urgent garsonieră conf.
T în Z o r ilo r , Gheorgheni, Mănăstur. Ofer 115 m ii. cu plata pe loc. Tel.194.968, 196.479. (A.gii).• V înd apartament 3 camere c o n fo r t ’ I , str. S co rţa rilo r ne fin isa t, 2 băi, la un preţ avantajos 230 m ii. negociabil. Tel.194.968, 196.479. (A.g.i).
• Vînd apartament 4 camere, Zorilor, confort 1, decomandat, modificări interioare, etajul 2 din 4, 2 balcoane, 2 băi finisate cu garnituri Olivia, proaspăt zugrăvite, cu telefon, zonă foarte liniştită, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd garsonieră confort 1, Zorilor, etaj intermediar, semifinisată, cu telefon, balcon. Tel; 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie spaţiu 100 mp, la casă în Mănăştur, superfinisat, smgur în curte, telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i) ' ■• Cumpăr casă cu grădină peste 200 mp, posibilitate de extindere, zonă liniştită. Tel. 430.423. (Ag.i)• Cumpăr teren 500-700 mp, Zorilor, Gheorgheni, Bună Ziua. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie apartament 3 camere, în Grigorescu, mobilat, aragaz, frigider, aspirator, televizor, inclusiv veselă, 100 USD. Tel.430.423. (Ag.i)• Gaut de închiriat 3, 4 camere, sup'ercentral, finisat, m obila t complet. Tel. 430.423. (Ag.i)• Caut de închiriat urgent hală între 500-1.000 mp, cu încălzire, acces tir, în CIuj-Napoca. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd teren în Someşeni, 2.000 mp, se vinde şi parcelat, 36 m front la stradă, toate facilităţile. Tel.430.423. (Ag.i)• Societate de intermedieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv. Tel. 430.423. (Ag.i) /
• V înd urgent apartament 2 camere, conf. 1,: Mănăştur, str. V id ra ru , ' f in is a t, parchet stratificat, gresie, faianţă italiană, instalaţii, sanitare italiene, preţ 175 milioane neg., tel. 193048, 193049. (A g .i).• Dau în chirie pentru sediu firmă casă 2 camere, bucătărie, baie , 55 mp. situat ultracentral, str. Memorandumului, telefon internaţional, acces auto în curte, loc de parcare, preţ 5 usd/mp, tel. 193048, 193049. (A.g.i).• Vînd casă modestă ctî teren situat în zona Gheorgheni, 700 mp., front mare la stradă, pret 600 milioane negociabil, tel.193048, 193049. (A.g.i).• Vînd urgent 2 case de 2 , respectiv 3 camere situate în zona centrală str. Traian, teren aferent 500 mp, case locuibile, se pretează şi la construcţii sedii firme sau bancare, preţ 85.000 usd neg., tel.193048, 193049. (A.g.i). •• V înd apartament 4 camere conf. 1 Gheorgheni, str. Azuga, etaj 3 d in 4 ; balcon închis, parchet, te le fon , p re ţ 330 m ilioane neg., te l.193048,193049. (A g .i).• Dau în chirie casă singur în curte, situată în zonă ultracentrală, str. jtepublicii (la început), 3 camere, bucătărie, baie, telefon internaţional, preţ 300 USD/lună , tei. 193048, 193049, 430259.. (A.g.i).• Cumpăr urgent apartament 2 camere Gheorgheni, etaj in term ediar, p re fe r camere decomandate, o fe r cu plata imediată 20.000 D M , tel. 193049,193048. (A.g.i). ■' r ■ •• Cumpăr urgent apartament 2, 3 camere pentru sediu firmă, parter cu geamuri la stradă şi vad pietonal, o fer pret bufi, tel. 193048, 193049. (A.g.i). ■
• Vînd urgent garsoniera conf. 1, Zorilor, str. Pasteur, etaj 1 din 4, balcon închis, telefon, ocupabilă imediat, preţ 135 m ilioane negociabil, tel. 193048, 193049. (A.g.i). ■• Dau în chirie pentru locuinţă apartament 2 camere,-Calea Dorobanţilor, finisat şi mobilat frumos, pret 125 usd/lună, tel. 193048, 193049. (A.g.i). -
(3386549)
AGENŢIE EDIL IMOBILIARA
Str. Iu liu M an iu nr. 17 E-mail; edil_ro(tf)usa.net
• Vînd apartament 3 camere c f 1 Mărăşti cu 2 băi, 2 balcoane nefinisat str. Tulcea preţ 180 milioane negociabil tel. 196857, 092-689398. (A.g.i).
• V înd apartament 3 camere c f 1 Gheorgheni str. Răşinari cu parchet, faianţă, gresie, telefon, balcon închis preţ 220 milioane ne go c iab il te l.196857, 094- 684461, 092-689398. (A.g.i).• V înd apartament 2 camere decomandate în Grigorescu’ cu parchet, faianţă, gresie, telefon, balcon închis etajul 2 în bloc de 4 eta je, p re ţ 205 m ilioane negoc iab il, te l. 196857, 092- 890417. (A .g.i).'• V înd apartament 3 camere decomandate 70 mp în Grigorescu str. Donath etaj 2 în bloc de 4 etaje cu mochetă, 2 băi cu faianţă şi gresie, telefon ocupab il im e d ia t preţ 340 milioane negociabil tel. 196857, 0 9 2 -6 8 9 3 9 7 ,0 9 2 -6 8 9 3 9 8 . (A.g.i):• Vînd apartament 3 camere c f 1 decomandate în Mănăştur str. Iezer, G rigore Alexandrescu, Peana cu parchet, 2 băi, 2 balcoane, telefon etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 235 milioane negoc iab il te l .196857, 092- 689398,094-684460. (A.g.i).• Vînd apartament 2 camere c f 1 M ărăşti cen tra l zona Cehoslovacie i cu parchet, faianţă, gresie, mobilat la 180 milioane negociabil tel. 196857, 092-689398. (A.g.i).• V înd apartament 2 camere decomandate în Gheorgheni str Pietroasa, Pascaly, Godeanu M uncitorilor cu parchet, faianţă, gresie etajul 2,3 în bloc de 4 eta je p re ţ 238 m ilioane negoc iab il teh 196857, 092- 689398. (A.g.i). ,• Vînd apartament 1 camera str. M uncitorilor cu parchet, faianţă, gresie etajul 1 din 4 etaje preţ 160 m ilioa ne negociab il şi garsonieră cf. I Detunata etajul3-140 milioane tel.196857, 092- 689398. (A.g.i).• Vînd apartament 3 camere cf.1 în Zorilor zona IE IA cu balcon închis, telefon preţ 220 milioane negoc iab il te l.196857, 092- 689398. (A g .i) .
^ Vînd apartament 2 camere c f 1 zona centra lă str. Horea cu parchet, faianţă, gresie, piaţa A ba to r p re t 205 m ilioane tel.196857, 092-890417. (A.g.i).• Vînd garsonieră c f 1 Mănăştur • str. Porţile de Fier, Negoiu etajul 3 în bloe de 4 etaje cu telefon preţ 125 milioane tel.196857, 092-890417. (A.g.i)..
; •'. V în d casă 5 camere, Gheorgheni, suprafaţa construită 140 mp, 2 intrări, teren aferent 500 mp,, singur-în curte, preţ: 85000 D M • neg. T e le fo n : .196262, 431302: (A g .i). •
• Dau în chirie central, B-dul 21 Decembrie, spaţiu pentru birou, 22 mp, grup social, recent finisat, pret:200 DM . Telefon: 196262, 431302. (A g .i) . 7, .• Vînd ap. 2 camere, Plopilor, etaj2, nefinisat; telefon, preţ: 220 m ii. neg. T e le fon : 196262, 431302. (A g .i) .• Dau în chirie spaţiu pentru depozit , 700 - 1400 mp, acces auto, parcare. Preţ: 2 USD/mp, neg. Telefon: 196262, 431302. (A.g.i).• V înd urgent ap. 2 camere Grigorescu, str. Donath,' finisat, etaj 1, telefon, garaj, preţ: 24000 D M , neg. T e le fon: 196262, 431302. (A.g.i): -• V în d casă 4 camere, semicentral, singur în curte, p o s ib ilita te extindere, teren aferent 400 mp, acces auto, pentru locuinţă sau sediu firmă, preţ: 75000 D M , fac ilită ţi de plată.Telefon: 196262, 431302. (A.g.i). •• Vînd ap. 4 camere, str.Pata, conf. m ărit, semifinisat, preţ: 50000 D M , neg. Tel: 196262, 431302. (A .g.i).
A N I V E R S A R I , M U L Ţ U M I R I
* D rag i p ă rin ţi Boancă V a ie r ş i A n a d in com . B a c iu , n r . 8, cu ocaz ia îm p lin ir i i frum oasei v îrs te de 90 re s p e c tiv 81 a n i, p re cum şi a 65 a n i de căsătorie, vă urâm sănătate şi b u c u rie a lă tu r i de cei dragi. încerca ţi să rămîne(i cît m ai m u lt a lă tu ri de cei d rag i. C o p iii cu fa m iliile . (752040)
V Î N Z Ă R I C U M P Ă R Ă R I
• V în d teren pentru construcţie, str. Rosetti, 500 mp, plan, poziţie bună. Tel. 092-50-03-69. (751855)
E-mail: [email protected]• V în d apart. 2 camere, G he orghen i,’ con f. 1, str. Băişoara, etaj in term ediar, parchet, nefinisat, preţ: 165 m ii neg. Telefon: 196262,431302. (A.g.i).
• V înd urgent casă 3 camere, A.Mureşanu, teren 500 mp, preţ: 470 m ii. neg, ocupabilă imediat. T e le fo n : 196262, 431302. (A.g.i).
• V înd apart. 3 camere, zona Castelari, etaj2/4, semifinisat, te le fon , p re t:260 m ii. neg. T e le fo n : 196262, 431302. (A.g.i).
• V în d a p a rta m e n t e camere, etaj 2, parchet, 2 bă i, 2 ba lcoane , zonă lin iş tită , str. Rovine n r. 5. Preţ 250 m ilioane Iei. Tel. 094-18-66 -09 ; 42-45-81. (751997)
• A tenţie firm e ! Căutaţi să c u m p ă ra ţi un sp a ţiu p e n tru : d e p o z it en-gros, m a te ria le de c o n s tru c ţii, d is t r ib u ţ ie com e rc ia lă , service auto, avem noi-casă 5 cam ere, 2 in t r ă r i , uşi b lin d a te , c u r te 580 m p, pa rcă ri camioane, posib ilă e x tr in d e re a ; te le fo nin te rn a ţ io n a l, p re ţnegociabil, T V A deductibil, str. Câm pina n r. 3. Tel. 092- 50-79-74. (752061)
• V în d apartam ent v i lă Cipariu, 3 camere, 2 băi, curte, p ivn iţă , centrală proprie, 550 m ilio a n e . T e l. 18-76-77. (815713)
• V înd garsonieră confort 1,
du lap cu 3 uş i, dorm eză o
persoană. T e l. 16-58-14.
(751919)
• V înd cameră, bucătărie,
curte, gradină, ocupabilă. Preţ
negociabil. Tel. 094-29-62-37.
(751949)
• V înd câse. Str.' Arieşului, 5
camere, 2 bucătării, dependinţe,
120 mp, grădină 300 mp, 85000
D M şi una pe str. Paris, 4 camere, dependinţe, 2 garaje,
• Anga jez caseriţe sala jo c u r i, M ă ră ş ti. Tel. 40-92- 71 în tre orele 9-14. (751938)
* Angajez ospătare, zona M ărăşti. Tel. 40-92-71 în tre orele 9-14.. (751939)
• A ngajez caseriţe sala jo c u r i, M ăn ăş tu r. Tel. 40- 92-71 în t r e o re le 9 -14. (751940)
• S lăb iţi în k ilogram e şi cm cu o d ie tă n a tu r is tă sigură. P u te ţi slăbi cîştigînd b a n i. T e L 01 -648^43-83 ; 095-01-55-12. (751980)
• In conformitate cu Legea nr. • SC T E Â M Resources 137/1995, Haiduc Ana M aria Romania SRL, cu sediul în anunţă-începerea demersurilor Oradea, Str. Berze i , nr. 4, pentru obţinerea acordului de angajează in g in e ri Software mediu pentru obiectivul “ Casă (programatori), cunoscători de familială situat în Cluj-Napoca lb. Engleză şi Italiană. C.V. prin str. F ru n z iş u lu i n r. 44; fax sau la sediul firm ei pînă în Eventualele sesizări şi sugestii data de 4 m artie. Tel. 059/ numai pentru factorii de mediu 414.769-,şi 059/470.079; Fax' se vor depune la sediul A PM 059/479.840. (3400380)Cluj,-Calea Dorobanţilor nr. 99. . Achiziţionez en-gros sticle(886043) o,5 file t guşate. 094-579-497.
D E C E S EC O M E M O R Ă R I
• P o s ib i l ita te a u n e i c a r ie re î n t r - o co m p a n ie in te rna ţiona lă . C u rs u r i de pregă tire g ra tu ite . C îş tigu ri pe măsura m uncii. Tel. 01- 64 8 -43 -83 ; 095-01 -55 -12 . (7 5 1 9 8 1 ) '‘
Proiect nou pentru C lu j IC îş figxu p lim en ta r în regim de co lab o ra re cu companie m u ltina ţiona lă . Tel. 092-82- 13-19. (752044)
• Un p ro g ra m s im p lu , com od şi d e lic io s p e n tru con tro lu l g re u tă ţii. Tel. 092- 82-13-19. (752045)
• Primăria A iton .scoate la concurs po s tu l de secretar. Concursul va avea loc la 16 martie 2000, ora 10. Dosarele se depun la primărie. (886081)
• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC F le x ib il SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de
(579497),
■ • SC Industrie T ricota je Europa SRL caută în vederea angajării persoană cunoscătoare a lim bii engleze fiind calificată în meseria de mecanic tricotor. R e la ţii la te l. 094-822.452. (751970)
• SC BEL A M I Invest SA Alba Iulia, societate în lichidaremediu pentru obiectivul: birou
şi magazie pentru păstrat scule jud ic ia ră 'v inde p rin lic ită tie s itu a t, in C lu j-N ap oca str. blică la sediul său din Alba S eptim iu A lb in u nr. 73.Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM
Iu lia Calea M o ţ ilo r nr. 3 apartament nr. 4 în tregu l patrimoniu compus din: fabrica de produse lactate, şi sucuri,
Q ^ e a Dorobanţilor nr. 99. maternitate po rc ine ; terenuri(752033)
• C u adîncă du re re anunţăm trecerea în nefiinţă a unchiulu i drag, FĂRCAŞ GHEORGHE, în vîrstă de 87 ani. Înm orm întarea va avea loc în 2 m artie 2000. o ra 15, de la Capei C im itiru lu i Central. Nepoţii M aria şi Traian cu familiile, (752030)
• La trecerea în eternitate a z ia ristu lu i IO N M A R IA N d in Feleac sînt a lă tu ri de fam ilia îndoliată şi transmit sincere condoleanţe. Ioan N Ureche, fost vecin şi prieten (HŢ
-intravilane, apartamente, utilaje
• Angajez caseriţe sală ;o c u ri, zona M ă ră ş ti. Tel. 40-92-71. (752053)
> Absolvenţi învă ţăm în t s u p e r io r . C o la b o ra re companie am ericană. C îştig s u p lim e n ta r s u b s ta n ţ ia l 300-500 USD/lună. C îştigaţi cît m erita ţi! Te l. 092-23-81- 83. (886105)
In conformitate cu Legea nr. pentru tipografie, diverse utilaje 137/1995, Mureşan Ioan anunţă specjf ice activităţii de colectare începerea demersurilor pentru si prelucrare'lapte, mobilier.de obţinerea autorizaţiei de mediu birou. Licitatia va avea loc în pentm obiectivul “ Garaj situat ziua de I3 .o3.2000 ora 12. în Cluj-Napoca str. C. Brâncuşi p entru eventuale le bunuri nr. 196. Eventualele sesizări şi nevîndute) noi lic ita tii vor avea sugestii numai pentru factorii de ,oc în data dg 2? martie 2000 mediu se vor depune la sediul apoi din d (M în două săptămîni APM Cluj, Calea Dorobanţilor h fiecare zj de ]uni ]a ora 12
nr. 99. (886100) De asemenea v inde prinSubsemnatul Pop Dumitru negociere în .fiecare z i de luni
cu dom ic iliu l în Cluj-Napoca, materiale şi obiecte de inventar Calea Floreşti nr. 81, bl. V5, ap. Specj f jce activităţii de colectare69, jud. Cluj, cheamă în judecată pe rep reze n tan ţii le g a li ăi fundaţiunii Rusu Nicolaie şi soţia născută Man Cornelia, în dosar
şi prelucrare lapte precum şi piese de schimb pentru tractoare import China. Lista bunurilor supuse vînzării se găseşte Ja
• Puteţi sâ căpătaţi experienţă în afaceri internaţionale in cadrul unei companii de succes. Tel. 092-52-98-88. (751983)
• Lansarea afacerii. Firmă am ericană, _ s o lic ită m colaboratori. Tel. 094-35-56-75; 092-27-03-69. (751988)
C. 5754/1999 aflat pe ro l la sed}u j u n ită t ii si la grefa Judecătoria Turda, cu termen la T ribuna lu lu i X lba. In form aţii 23.03.2000. Facem precizarea că supi imentare ţa te le fon 094- fundaţiunea are sed iu l 588 g94) d.ra Fărcas Marce,anecunoscut. (752065)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 C iurar Lazăr anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu
(3400401)
P I E R D E R I
• Afacere deosebită, pentru pentru o b ie c t iv u l" lo c u in ţă intelectuali dinam ici, indiferent familială şi anexe gospodăreşti de vîrstă. Tel. 19-17-80; 093-28- situate comuna M iha i Viteazu 18-63. (751989) str. C iga F .N . E ven tua le le
• începeţi acum o afacere de sesizări şi sugestii numai pentru 100-300 U S D , în t im p u l factorii de mediu vor f i depusedumneavoastră liber. Tel. 093- 35-24-03. (751993) -
• Afacere inteligentă pentru oameni abili. C îştiguri motivate.Tel. 092-47-00-06. (751994)
• Primăria comunei Suatu scoate la lic itaţie spaţiul brutăriei pentru ob ie c tivu l construirea
- d in satul Aruncuta. L icitaţia va cu anexe gospodăreştiavea loc în data de 16.03.2000 comuna M ihai Viteazu, str.
la sed iu l A P M C lu j, Calea Dorobanţilor nr. 99. (54332)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Cirebea Sabin anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu
• P ierdut cîine, Ciobănesc german (cîine lup), în data de 25.02.2000. Vă rugăm să sunaţi Ia tel. 41-45-48; 094- 63-25-44 ; 094-62-72-95. O fe r im g ă s ito ru lu i recompensă. (751948)
• P ie rd u t în da ta de 22.02.2000,2 b u le tin e de id e n tita te şl a lte acte im p o rta n te . G ă s ito ru lu i recompensă. Tel. 13-23-11. (752037) •
• Cu in im ile întrista te a n u n ţă m trecerea în veşnicie a celei care a fost C ÎR N U F LO A R E , mamă soacră şi bunică înm orm întarea Va avea Ioc jo i, 2 martie, Ia ora 15, Ia Capela Nouă a C im itiru lu i M ă n ă ş tu r . F am ilia îndurerată. (886085)
• Copleşiţi de durere ne lu ă m răm as bun de Ia p r ie te n u l n o s tru devotat d is t in s u l p re o t O V ID IU P E T R E A , Ia trecerea în e te rn ita te . S incere condolenaţe fa m ilie i greu încercate. Fam ilia G iurg iu Ioan. (886080)
• S în tem a lă tu r i de d o m n u l L iv iu O len ic în d u re re a p r ic in u ită de p ierderea ta tă lu i. Sincere condo lean ţe fa m ilie i C o le c tiv u l M e ta liz ă r i, Ins titu tu l de Chim ie” RaIuca R ipan” . (752028)
•- Un u lt im om agiu iu b i tu lu i n o s tru fra te , preotul O V ID IU . Din partea su ro rilo r Valerica, Lucreţia şi Rodica. Nu te vom uita niciodată. (752029)
• Cu adîncă durere în s u fle t ne de sp ă rţim de unchiul nostru drag, preotul O V ID IU P E T R E A Dumnezeu să-i odihnească s u fle tu l Iu i bun . N epo ţii Septim iu, T ibe riu şi Ovidiu Toader. (752031)
• S în tem a lă tu r i de doamna Lu c re ţia Deac în marea durere pric inu ită de trecerea la cele veşnice a f r a te lu i iu b it , p re o t O V ID IU . Simona şi fam ilia Oltean. (752032)
la sediul Primăriei din Suatu la ora 10. (886077)
• Companie americană în extindere, oportunitate de afaceri
‘ internaţionale, căutăm persoane comunicative, cu personalitate, c îş tig 100-500 U S D /lună. Sîmbătă 4 m ărie 2000, d e sc h id e re la C lu j, posttim e fu llt im e .. T e l. 092-95-34-00. (752056)*
• Pierdut contract de vînzare -cum părare nr. 46801/
• Şcoala Rodna angajează cu c o n tra c t de -m u n c ă in s tru c to r i şi mecanici auto. R e la ţ i i la te l. 41 -67 -73 .
(8 8 6 0 8 3 )
Ciga nr. 659/A . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu vor f i depuse1 p e 2 0 4 3 ) la sediu l A P M C lu j, Calea Dorobanţilor nr. 99. (54334)
• In conformitate cu Legea nr.137/1995, Vâtcă I l ie anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru ob iec tivu l construirea unei case cu anexe gospodăreşti declar nul. (752059) în comuna M iha i Viteazu, str. • Pierdut legitimaţie de student
Izvoru nr. 565. E ventuale le pe numele Surdu Cristina. O sesizări şi sugestii numai pentra declar nulă. (752063) factorii de mediu vor f i depuse • Pierdut carte de identitate seria la sed iu l A P M C lu j, Calea A nr. 008838. O declar nulă.
Dorobanţilor nr. 99. (54335) (54336)
14.04.1994 eliberat de Urbana C lu j-N apoca. î l dec la r nul.
• Lo incz A ndre i Adrian , pierdut carte de identitate Dacia, seria C IV A-0212526. O declar nulă. (752048)
• Pierdut carnet de student pe numele Stănescu Radu Ştefan. II
• S întem cu in im a şi s u f le tu l a lă tu r i de naşii n o ş t r i i , M a r ia n şi G ab i M u re şa n , b ra v i p ă r in ţ i p e n tru în g e ru l de cop il, A N D R E I, trecu t prem atur în lum ea ce lo r d re p ţi şi s fin ţi. Sincere condoleanţe d in p a rte a fa m ilie i Muntean. (752034)
• Colectivul U. M . 01495 C in c u este a lă tu r i de dom nul general de corp de arm ată D orin Gheorghiu,-la marea durere pric inu ită de tre ce re a în e te rn ita te a m am e i sale. S incere condo leanţe fa m ilie i îndoliate. (886086)
• Personalul U. M. 01607 Cluj-Napoca este a lături de fam ilia domnului general de corp de armată Gheorghiu, în marea durere pricinu ită de pierderea mamei dragi, Sincere condoleanţe fam iliei în d o lia te . Dumnezeu s-o od ihnească în pace (886087)
• S întem a lă tu r i de fa m ilia p ro f. Costache Gheorghe în marea durere p r ic in u ită de trecerea în eternitate a mamei dragi. Dumnezeu să o odihnească în pace! C o leg ii d in Rectoratul UBB. (886088)
• S întem a lă tu r i de colegul nostru şef lu c ră r i ing. Peter Bogdanovits în marea durere pric inu ită de p ie rd e re a mamei d ra g i. S incere condoleanţe. Colectivul catedrei C. C. F. Facultatea' de Construcţii. (886090)
• S întem a lă tu r i de fam ilia Mureşan, în marea durere p r in care trece în aceste clipe, cînd dragul lo r AN D R EI a plecat din lumea noastră.. Profunda noastră com pasiune şi s incere condo leanţe . A soc ia ţia “ Familia regăsită” . (886091)
• Un u lt im om agiu distinsului nostru văr, preot O V ID IU P E TR EDumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe fam ilie i îndoliate. Fam ilia Ivan. (752042)
• S în tem a lă tu r i de fa m il ia în d u re ra tă a generalului de divizie Dorin G h e o rg h iu in greaua încercare p r in care trece, p rin pierderea mamei dragi. F a m ilia in g . G heorghe Dima. (886095)
• S în tem a lă tu r i de p r ie te n ii şi vecin ii no ş tri fam ilia Boţocan, în aceste momente grele pricinuite de pierderea tatălui, socrului şi b u n ic u lu i lo r IO A N M A R IA N .- S incere condoleanţe. Dumnezeu să- 1 od ihnească. F a m ilia C oru ţiu Valentin. (886097)
• Cu in im a zdrobită de d u re re anun ţămfulgerătoarea dispariţie din v ia ţă a so ţu lu i şi ta tă lu i, POP A U G U S T IN . Înm orm întarea va avea Ioc în lo c a lita te a U g ru ţ iu , v ineri, 3 m artie 2000, ora 12. N u te vom u ita n ic io d a tă . F a m ilia îndurerată. (886098)
• îm p ă rtă ş im m area du re re a colegei noastre S ilv ia Pop, p r ic in u ită de m oa rte a ta tă lu i d ra g . S incere condo leanţe . Dumnezeu să-l odihnească
în pace. Colegii de la B irou l Contabilita te, Spitalul CFR,
C lu j. (752046)
• Sîntem a lă turi de colega
noastră, profesoara Chinde
V e ro n ic a , î n ' du re re a p r ic in u ită de trecerea în
e te rn ita te a iu b ite i sale mame. S incerele noastre condoleanţe. Colegii de Ia Şcoala nr. 29, Cluj-Napoca.
(752050)
• S întem a lă tu r i de fam ilia Mureşan în marea d u re re p r ic in u ită de
p ie rd e re a f iu lu i d ra g
A N D R E I. S incerecondo leanţe. C r is t in a şi
Voicu Nistor. (752055)
• S întem a lă tu r i de
co leg u l no s tru B aca li
A lexandru în marea durere
p r ic in u ită de p ie rd e re a ginerelui şi nepotului drag.
T ra n sm ite m sincere condo leanţe - fa m il ie i
îndoliate. Colectivul Corulu i F i l a r m o n i c i i “ Transilvania” . (752057)
• Sîntem a lături de colega noastră Rodica Jucan, la p ie rd e re a m am ei d ra g i. S incere condo leanţe d in
p a rte a co lege lo r I ţa şi Em ilia. (886106)
• Sîntem a lă turi de Viuca
şi Sandu Moldovan în aceste c lipe grele p r ic in u ite de m oa rte a m am ei d ra g i.
F a m ilia C iceo E m il. (752062)
• Colegii de la Şcoala “ S im ion B ă rn u ţ iu ” s în t
a lă tu r i de do m nu l p ro f. Barbu N icolaie în greaua pierdere suferită de moartea
mamei sale. (752064)
• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd mama şi bun ica n o a s tră C O S T A N
LU C R E Ţ IA s-a dus să se od ihnească la b u n u l Dum nezeu. S lu jb a de po m e n ire va avea loc sîmbătă, 4 martie, ora 12 la B is e ric a S ch im barea la
Faţă, s tr. E ro ilo r rir. 26.
Fam iliile M ora ru şi Costan mulţumesc tu turo r-ce lo r ce
le-au fost alături. (886050)
• F a m ilia în d u re ra tă
am in teşte că as tă z i se îm p lin e ş te 1 an -de Ia tre ce re a în veşn ic ie a
soţului, tatălui, buniculu i şi fra te lu i Ţ IB R E A CORNEL. Parastasul de pom enire şi
p e n tru p ă r in ţ i i Ţ IB R E A A L E X A N D R U şi
R O Z A L IA , va avea loc dum inică, 5 m artie 2000 la
biserica ortodoxă de pe str. M a x im G o rk i. F a m ilia .
(886078)
■ Se împlineşte un an de cînd a trecut în eternitate
cel care a fost tată, socru şi
bunic, Ţ IB R E A CORNEL.
Dumnezeusă-I odihnească în
pace. F iu l Relu cu soţia şi
copiii. (752054)________ __
A l C l ar putea fi. ! re c la m a d u m n eav o astră
Petre Gigiu acuză Biliorul şi Tg. IVBureşul de colaboraţionism
m m
“ A m ic a lu l” “ U ” C lu j - Gloria Bistriţa a avut parte / de sp ion i. A dve rsaru l clujenilor de sîmbătă, ASA Tg. Mureş, l-a împuternicit pe “ secundul” Vodă să tragă cu o ch iu l şi să noteze p lu s u r ile şi m in usu rile “ Ş epc ilo r-roş ii” . Prezenţa unu i spion în tr ibu ne le Stadionului “ Ion Moina” şi primirea unui telefon dinspre V îlcea l-au determinat pe tehnicianul clujenilor, Petre G ig iu , să declanşeze un adevărat război psihologic pe relaţia Cluj - Tg. Mureş - Oradea. în opinia lu i Gigiu, “ m ilita rii” mureşeni vor juca pe o primă substanţială venită de la FC Bihor. “ Noi sîntem' la -9 în clasam entul adevă ru lu i. ; B ih o re n ii mizează pe o înfrîngere a noastră pe propriul teren, iar în etapa viitoare cei vopsiţi acum în “ a lb -roşu” se deplasează la Tg. Mureş.
Pentru mine unul strategia de înfundare a lu i “ U ” este clară” . Cît despre enigmaticul telefon dinspre Vîlcea, Gigiu spune doar atît: “ Un prieten bun din Vîlcea m-a informat câ Bihorul este hotărit prin orice mijloace să se salveze de Ia retrogradare” . Prietenul lu i Gigiu provine din conducerea lu i FCM Vîlcea, echipă care la rîndul ei a intrat în febra războiului psihologic. “ Spionul” m ureşenilor nu şi-a încheiat misiunea înainte de a-1 aborda pe fostul maseur al clujenilor, Eugen Jaşcău, recent d isp o n ib iliza t de Gigiu. Vodă i-a propus lu i Jaşcău să nu ia în considerare propunerea lu i Maja de a prelua magazia Stadionului “ Ion Moina” şi să se gîndeas- că câ aceeaşi îndeletnicire pe care a avut-o la Cluj poate să o continue şi la Tg. Mureş.
Venirea lu i G igiu a pus în mişcare mai toate forurile locale. Primăria şi Consiliul local a promis întreg sprijinul pentru îndep lin irea ob iec tivu lu i. Cam acelaşi lucru, cu o singură excepţie, se poate spune şi despre presa locală mult mai ataşată de echipă cel puţin în perioada pregătirilor. Iar dacă ar f i să-l credem în totalitate pe G ig iu , sîmbătă, p rim aru l Gheorghe Funar va asista la joc, pentru că în fond pe teren nu se luptă doar “ U” şi ASA Tg. Mureş, ci şi două primării conduse de două forţe politice ce se au ca şoarecele si pisica.
Ccidin SAMOILĂ
R e d a c ţ i a
!r J9 JM.2 7 . * ̂ *
C B a a g t i p i o i t s L e a i g u eMarti s a disputat o parte din partidele programate în etapa a 3-a din faza
secundă a celei mai importante competiţii europene intercluburi.şi-au com prom is în mare adjudecat disputa pe merit, chiar măsură sansele de calificare, ei dacă numai la limită. Unicul golGRUPA
• Real M a d r id - Bayern Miinchen 2-4. Derby-ul grupei le-a opus, pe celebrul “ Santiago Bemabeu’ (aproape plirt la ora disputării meciului - 80.000 de “ socios” ), pe Real Madrid şi Bayem, două dintre favoritele competiţiei, care au cîştigat împreună nu mai puţin de 10 trofee (C .C .E .). D um in ica trecută, c lu bu l bavarez a sărbătorit centenarul, -iar marţi şi-a Scut un cadou pe măsură, o v ic to rie şocantă în faţa campioanei Europei din 1998. Elevii matematicianului Otmar H itz fe ld au punctat p rin Mehmet Scholl (21), Steffen Effenberg (24), Thorsten Fink (39) şi Paolo Sergio (66).
. Echipa antrenată de V ictor del Busque a punctat mai mult la capitolul impresie artistică şi mai puţin pe tabelă. Golurile de onoare au venit din partea celor doi atacanţi “ pur sînge” , Râul Gonzales, respectiv Morientes. Cu această ocazie, tehnicianul german şi-a luat revanşa în faţa lu i Busque după înfrîngerea suferită acum 3 decenii cînd cei doi evoluau ca jucători la FC Basel, respectiv Real Madrid.
Practic, nici cei mai pesimişti suporteri ai R ea lu lu i nu antic ipau dezastrul după succesul repurtat sîmbâtâ. trecută, în campionat, în faţa marii rivale FC Barcelona.
• Dinamo Kiev -Rosenborg Trondheim 2-1. Dinamo Kiev a izbutit să-şi treacă în palmares prima victorie în actuala ediţie
. a Champions -League. U cra inen ii au punctat p rin Haschievic şi Rebrov, golul de onoare al vikingilor fiind marcat de ciocolatiul John Carew. în urma acestui eşec norvegienii
urmînd să întîlnească peste o săptămînă, pe S tad ionu l “ Reskendal” , ta lpa -lu i V ictor del Busque. în urma acestor rezultate, clasamentul grupei se prezintă: 1. Bayem Miinchen 7p; 2. Real M ad rid 6p; 3. Dinamo Kiev 3p; 4. Rosenborg Trondheim 1 punct.
GRUPfi• Lazio Roma - Feyenoord
Rotterdam 1-2. Incontestabil, surpriza acestei faze s-a consumat marţi seara pe “ Stadio O limpico” din Cetatea Eternă, unde vedetele “ b ianco- celeştilor” s-au împiedicat de ju c ă to r ii an trena ţi de Leo Beenhacker. Juan Sebastian V eron a deschis scoru l în minutul 36, însă Sven Gorran E riksson s-a m u lţu m it să menţină rezultatul înlocuindu-1 pe Mihajlovic, Veron şi Simone înzaghi. Noua form ulă a dat greş, Tomasson, atacantul de m ese rie . a l oaspe ţilor sancţionînd defensiva visătoare a lazialilor. Mai întîi în minutul 77 şi apoi în m inutul 83, la ambele reuşite “ contribuind” argentinianul Nestor Sensini, însărcinat cu supravegherea olandezului.
• O lym p iqu e M a rse ille - Chelsea L o n d ra 1-0. După duşul rece aplicat de Feyenoord pe “ K u ip ” în p rim a etapă, Marseille nu stă pe roze nici în campionat unde ocupă locul 13 după 27 de etape. M u lt aşteptatu l re v ir im e n t s-a petrecut, cu ocazia d if ic ile i con fru n tă ri d in Champions League în compania echipei “ contelui” V ia lli. Jucînd după o altă partitură, o lim pic ii şi-au
"a\z_Degringolada tenismenilor
români continuăCompatriotul nostru Adrian Voinea a părăsit
prem atur competiţia de la Copenhaga (Danemarca) fiind eliminat de slovacul lan Kroslak (3-6, 2-6). Slovacul va juca în turul doi în compania rusului Marat Safln, favoritul principal al turneului, care a dispus în aceeaşi fază de canadianul Sebastian Lareau (6-4, 7-6). Nici Andrei Pavel nu s-a dovedit mai breaz, acesta părăsind turneul de la Delray Beach (SUA, dotat cu premii în valoare de 325.000 de dolari) tocmai după primul tur, fiind învins de anonimul Paul Goldstein din SUA (3-6, 4-6). La această competiţie participă şi australianul Patrick Rafter, favoritul principal. Jucătorul de la antipozi va juca azi în compania argentinianului Heman Gumy.
Cristian FOCSANU
Marţi seară s-au disputat două partide din cadrul ‘‘optimilor’’ de Finală ale Cupei UEFA la fotbal:• Slavia Praga - Udinese Calcio 1-0
(0-0). Unicul gol al disputei a fost reuşit de fundaşul italian Zanchi, care şi-a m arca t în proprie poartă, presat fiind de atacantul ceh Dosek. Victoria echipei lui Frantisek Zibro este meritată, mai ales că. arbitrul confruntării, suedezul Karl Nilsson, le-a refuzat gazdelor două penalty-uri clare. Slavia le-a administrat italienilor prima înfrîngere din actuala ediţie a Cupei UEFA, după ce trupa antrenată de Luigi De Cannio a învins pe Aalborg şi Bayer Leverkusen în deplasare (de fiecare dată cu acelaşi scor, 2-1) şi a terminat 1-1 cu Leghia Varşqvia. Udinese va avea o misiune dificilă peste o săptămînă pe. Stadionul “Friuli".
• AC Parma - Werder Bremen 1-0.Golul v ic torie i a fos t reuşit de argentinianul Hernan Crespo, după o centrare “marca” Ariei Ortega, în minutul 5 al disputei. După marcarea golului, Crespo l-a îmbrăţişat pe antrenorul Malessani. La meci’au asistat pe “Ennio Tardini” doar 15.000 de tifosi. Peste o săptămînă, “emilianii” vor avea o misiune foarte d ific ilă . Vom asista oare lă eliminarea prematură a deţinătoarei trofeului? Azi se dispută şi restul de şase partide: J u v e n tu s - C elta .V igo pe Stadionul “Delle Aipi”, AS Roma - Leeds United pe Stadionul "Olimpico”, AS Monaco - Mallorca pe Stadionul “Louis al ll-lea”, Atletico Madrid - SC Lens pe Stadionul “Vicente Calderon”, Arsenal - D eportivo La Coruna pe Stadionul “Highburry Park” şi B orussia Dortmund - Galatasaray pe Stadionul “Westfallen” (meci transmis de TVR, ora 20,30).
C. FOCSANU
al m e c iu lu i (o b iju te r ie fo tba listică) a fost reuşit de Robert P ires, care a im ita t perfect reuşita lu i “ E l Pibe D ’ O ro” de la M u n d ia lu l mexican din 1986.» La go lu l cam pionu lu i m ondial, goal- kepeer-ul olandez Ed de Goey a rămas spectator.. Aseară s-a d ispu ta t şi cea de â doua con fruntare anglo-frahceză: B ordeaux - M anchester pe “ Parc Lescure” .
în urma acestor rezultate, clasamentul grupei se prezintă: 1. Feyenoord Rotterdam 6p; 2. Chelsea Lond ra 4p; La z io Roma 4p; 4. O lym p ique Marseille 3 puncte.
Cristian FOCSANU
SMementoŞ2 martie
• în 1986, selecţionata de fo tb a l-,a R o m â n ie i a s u s ţin u t două jo c u r i amicale, în deplasare, cu reprezentativa Egiptu lu i. După ce p rim u l jo c s-a terminat nedecis (2-2), în cea de a doua în tîln ire , disputată în această zi a anului 1986, “ trico lo rii” au o b ţin u t v ic to r ia cu 1-0 (1-0), p rin golu l marcat de G abor, în m in. 38. Iată “ unsprezecele” alin iat de tehnicienii români: Lung - Rednic, Zare, Iorgulescu, U n g u re a n u - M a te u ţ (m in . 82: M o v ilă ) ,Andone, G ică Hagi, M işa K le in - Coraş (m in. 87: Petcu), G abor, (min. 65: Dam aschin I).
LASZL6 Fr.
Wik|!H..!4L, W l̂... A ■
Bayern MiinchenD u m in ică , 27 fe b r u a r ie ,
c u n o s c u tu l c lu b d e fo tbal. BAYERN M0NCHEN a împlinit v îrstă d e 100 de ani d e la înfiinţare. O vîrstă a senectuţii dar ş i a g lo r ie i a d u n a tă într-un s e c o l d e e x is te n ţă . D eosebit d e sem nificative sîn t c îteva date a le trecutului ş i p r e z e n tu lu i a c e s tu i c lu b centenar cu renum e nu doar în Germania, ci şi în Europa ş i în tr e a g a lu m e . C lu b u l numără în prezent 84.500 de membri, 1.790 fan-cluburi cu p este 100.000 membri; cifra de afaceri în 1999 a fo st de 249,7 m ilioane DM, profitul pe anul trecut fiind de 24 milioane DM. D e 15 ori in c e n te n a r u l e x is t e n ţ e i s a le BAYERN MONCHEN a cucerit titlul de c a m p io a n ă a G erm a n ie i (prima dată în 1932, ultim a oară în 1999). fn palm aresul ech ipei figurează 9 Cupe ale Germ aniei, 3 Sgp ercupe a le Germaniei ş l 2 Cupe ale Ligii G erm a n e , 3 C upe a le Cam pionilor Europeni (1974, 1975 şi 1976), o Cupa Cupelor (1967), o Cupa UEFA (1996) ş i o C upa In te r c o n tin e n ta lă (1976). La a c es t im presionant p alm a res treb u ie a d ă u g a te num ele unor celebri jucători ai ech ipei, num e în scr ise cu litere de aur în istoria clubului c en ten a r : portaru l e c h ip e i naţionale a G erm aniei ş i al ech ipei Bayern, celebrul S epp Maier cu 476 prezenţe , alţi “patrusutişti” la fel de celebri fiind tunarul Gerd Miiller 427, Georg Schw artzeribeck 416, K lau s A u g en th a ler 4 0 4 p rezen ţe , “K aiseru l” Franz Beckenbauer cu 396 prezente,
“tr e is u t iş t l” p recu m B ern d Dum berger, Franz Roth, Karl Heinz R um m enlgge ş i Lothar M atthaus (cel care d e curînd a în r e g is t r a t un a d e v ă r a t r e c o r d m o n d ia l cu 1 4 4 prezenţe în ech ip a naţională a G erm aniei). Tn a cea stă listă a p r e z e n ţ e lo r c e le b r e d e a d ă u g a t c e le 365 de goluri m a rca te d e Gerd M iiller, e l fiind s e c o n d a t de Karl H einz R u m m en lgge cu 162, R oland W olfhart 119, Dleter H o en ess 102, Uli H o e n e s s 86, Lothar M atthaus 85, Paul Breltner 83 goluri m a rca te ş i în şiru irea p o a te con tin u a cu alţi tunari celebri.
Un c a d ou d e o s e b i t ş i - a oferit e ch ip a centenară marţi se a r a p e s ta d io n u l s p a n io l “S a n t ia g o B e m a b e u ” în partida Real Madrid - B ayem M iinchen în cadrul Grupei C a L ig ii C a m p io n ilo r , prin victoria cu 4-2 în faţa formaţiei m adrilene (de 7 ori v ictorioasă în C.C.E., Bayern num ai d e 3). Ultima dată Real ş i B ayern s-au întîlnit în 1976 şl a fo st atunci 1-1. De atunci în co a ce nici o e c h ip ă germ an ă n-a a v u t c î ş t i g d e c a u z ă p e “S an tiago B ernabeu”.
S p re m a rea m ulţum ire a “K a is e r u lu i” F ran zB e c k e n b a u e r (p r e z e n t în ech ip a lui Bayern cu prilejul a celu i 1-1) d e data a c e a s ta ech ip a s a a c îştiga t fără drept d e r e p lic ă în fa ţa lui R eal Madrid. Un frum os cadou ai e c h ip e i d e azi a lui Franz B eckenbauer, o confirm are a valorii sa le p e plan european şi m ondial.
Romeo V.C ÎRTAN
Someş Dej pierde in tie-break!
Rezultatele complete ale etapei a 17-a, m iercuri, 1 m artie: “ U” Bacău - “ U ” C ra io va 3-0, R IF IL - M id ia Năvodari 3-0, Steaua - Petrom Ploieşti0-3, “ U ” T im işoara - D inam o 1-3, Danubius Tulcea - “ U” BRD Baia M are 3-0, Someş Dej - Elcond 2-3.
CLASAMENT17 15 2 49:19 32 17 12 5
1. Petrom2. R IF IL3. Elcond 174. Dinamo 17
■5. “ U” Craiova 17.6. M id ia - 177. Steaua 178. “ U ” Bacău 179. “ U ” BRD 17
Etapa a X V III-a , sîmbătă, 4 martie:“ U” Craiova - Someş Dej, Elcond - Danubius Tulcea, “ U ” BRD - “ U ” Timişoara, Dinamo - Steaua, Petrom - RIFIL, M idia - “ U ’’ Bacău.
• Someş Dej - Elcond 2-3 (-19, 20, 21, -20 , -12) şi de jen ii, Lazăr,
• Mărginean, M oldovan,' Pricop, Man, Giurgiu, Podar, se îndepărtează de locul6. Tot mai departe de echipă dacă ne gîndim că dejenii, în următoarele etape, vor juca trei meciuri “ afară” şi doar două pe teren propriu.
Demostene SOFRON
«S U B *PANOU
Magdalena Jerebie şi-a instalat “ grădiniţa” în teren
Campionatul Naţional feminin, care îşi joacă ultimul tur cu etape programate miercuri-sîmbătă, a ajuns la a 30-a “secvenţă”, în cadrul căreia elevele lui Magda Jerebie au întîlnit ieri seara lanterna roşie a clasamentului, rrtodesta formaţie craioveană Universitatea. A fost, să-i zicem aşa, un antrenament oficial, în compania unui adversar care are puţine lucruri comune cu sportul cu mingea la coş, în care clujencele au evoluat cu toate cele 12 fete trecute pe foaia oficială. Partida, care deja se înţelege că n-a avut istoric» a debutat în 5 minute oarecum echilibrate (min. 5: 13-9), după care Corina Istrătescu (aflată într-un progres vizibil de la un meci la altul) şi lldi Vass înscriu de la 6,25 m, ajutate din alte zone de Bianca Vescan şi Laura Bocoş, ducînd scorul în min. 11 la un neverosimil 36-9! A fost momentul în care în echipa clujeană au intrat rezervele, cele 9 minute rămase din prima repriză prilejuind apariţia a 7 fetiţe dornice de afirmare. Dar cum proporţia dintre dorinţă şi emoţie a fost cam aceeaşi, greşelile, de ambele părţi, au abundat, improvizaţia caracterizînd cele petrecute pe teren. Totuşi, cu concursul adversarelor, care nimereau
cu greu coşul, chiar dacă drumul spre el era mai mereu liber, diferenţa de pe tabela de marcaj n-a scăzut substanţial pînă la pauză: 50-26.
Repriza secundă s-a confundat cu prima, clujencele fiind prezente cu titularele doar în primele minute, după care rulajul rezervelor a continuat, Magdalena Jerebie intervenind cu schimbarea acestora cu titularele doar cînd craiovencele, oarecum mai. active, prin trio-ul Panduru, Sziics, Neagu, reduceau din’handicap. Interesantă formula de echipă cu care învingătoarele au jucat finalul partidei: Neamţu (promiţătoare, dar excesiv îndrăgostită de minge), Secară, Nemeth, Dudaş şi Pop, e adevărat, fără eficienţă pe tabela de marcaj, dimpotrivă oaspetele mai reuşind să dreagă busuiocul în ultimele minute. Scorul de 77-56 (50- 26) a fost realizat de: Vescan 14, Istrătescu 14 (2), Vass 11 (1), Kulcsar 8, Irimieş 7, Nemeth 6, Bocoş 5, Chiş 4, Neamţu 3, Pop 3, Secară 2 (a mai jucat Dudaş) pentru “U”, respectiv Panduru 17 (3), Neagu 16, Sziics 14 (3) Grădinara 6, Berinde 2, Zamfir 1.-Arbitri: R. Vaida (Oradea) - F. Drăgan (Braşov). (M.I.R.)
i: A ic i ar putea fi S‘! r e c la m a d u m n e a v o a s t r ă i :C C ) L L O L U TI I
P r iv a t iz a r e a n -a s o lu ţ io n a t to a te p r o b le m e le f o s t u lu i M a p o fa rm
1995 - Preşedintele Comisiei Europene, Jacques Santer, alafirmat că problemele de-securitate sînt
cele mai mari obstacole pe care ţările europene foste comuniste trebuie să le depăşească pentm a deveni
- membre ale Uniunii Europene (UE).
— ■ ^3
N e î n ţ e l e g e r i l e d in t r e f o s t u l d e p o z it f a r m a c e u t i c * iS a p o fa r m , a c tu a lm e n te P h a rm a F a rm ş i C o n siliu l lo c a l C lu j c u p r iv ir e l a p r o b le m a sp a ţiilo r n a ţio n a liz a te a u lu a t c~ ! e f? T r i b u n a l u l u i î n c ă d in v a r a a n u l u i 1 9 9 9 .
Ţ ă r ă g ă n e a l a d in J u s t i ţ i e ş i s i s t e m u l b i r o c r a t ic a u îm p ie d ic a t d e s f ă ş u r a r e a p ro c e su lu i, p r e lu g in d u - l p în ă în n o u l a n . A b ia lu n a a c e a s ta va a v e a lo c p r im a în fă ţişa re ă c e lo r d o u ă p ă r ţ i în f a ţ a instanţei.
După ce a fost privatizat îri fe b ru a rie ’ 99, în urm a n e g o c ie r ilo r d in tre Societea Pharmatec şi Fondul Proprietăţii de Stat, f irm a m ureşeană cumpârînd pachetul m ajoritar de acţiuni, adică 50,3 la sută, fastul
-depozit Napofarm, distribu itor principal de medicamente al Phaimatecului pe judeţele Sălaj, B is tr iţa şi C lu j, a d e ve n it societate pe acţiuni cu capital integral privat. Cea mai mare problemă, care dă bătăi de cap d in ’ 90 încoace, este cea a spaţiilor naţionalizate, care nici pînă în prezent nu beneficiază de o lege cu reglementări clare pentru acestea.
In această situaţie se află şi depozitul PfarmaFarm care, deşi a reuşit să-şi intabuleze zece spaţii din investiţii proprii, mai are în cus to d ia sa încă unsprezece spaţii naţionalizate, asupra cărora conducerea firm ei are doar drept de administrare. Nem ulţum ită de felu l în care statul „face legea" şi de faptul că nu d e ţin e d re p tu l de proprietate asupra „p ro p r iilo r s p a ţ ii" , conducerea
PfarmaFarmului a acţionat în ju s t iţ ie C o n s il iu l loca l, re ve nd ic îndu -ş i ceea ce consideră că Ii se cuvine. „Noi am in te n ta t acest proces C o n s iliu lu i lo ca l pentru a revendica dreptul de proprietate pentm cele unsprezece spaţii. In iţia l procesul a început pentm şapte spa ţii. C h e ltu ie lile de judecată sînt foarte ridicate, dar contăm pe faptul că dacă le cîştigăm pe acestea beneficiem de un precedent p e n tru , celelalte", ne-a declarat Valentin Toncea, direrctom l general al PharmaFarmului.
tranşă de disponibilizare a avut loc imediat după privatizare, iar aceasta este a doua şi ultima. Sîntem nevoiţi să procedăm aşa pentru că noi am preluat de la fostul oficiu o grilă încărcată de personal, care nu corespunde funcţionării eficiente a unei societăţi, p riva te . Forţa de riiuncă este prea numeroasă şi nu justifică banii de salarii", a mai p rec iza t V . Toncea. D ispon ib iliză rile Vor începe luna aceasta şi se Vor f i finalizate în luna maî.
Blocajulfinanciar e s tem tre tm u td #C JA SsiSpi Judeţean
O altă problemă cu care se confruntă în prezent societatea este că se a flă în p lin ă restmcturare în sensul că un număr de aproxim ativ 30 de persoane (asistenţi farmacişti şi muncitori necalificaţi) vor fi disponibilizate prin ordonanţă: „Deşi învîrtim o cifră de afaceri de aproximativ 24 de miliarde de lei pe 1999, disponibilizările sînt făcu te pentru a creşte rentabilitatea în firmă. Prima
Conducerea depozitului este în acelaşi timp nemulţumită şi, de faptul că reforma din sănătate nu este accelerată, mai ales în condiţiile unei economii aflate în recesiune. „La nivel naţional, nu se iau măsuri pentm a ieşi din criză. -
La noi cheltuielile .ţin pasul cu veniturile şi atunci desigur că omul de rînd nu-şi permite să cumpere medicamente decît atunci cînd î i ajunge cuţitul la os.
Cu toate acestea, mai sîntem indirect obstmcţionaţi şi de cei care nu-şi plătesc datoriile la timp. încă de anul trecut, Casa Judeţeană a A s ig u ră rilo r de Sănătate şi Spitalul Judeţean au la noi o restanţă de 6 miliarde de le i. Toate acestea ne afectează însă economic foarte tare“ , a opinat V. Toncea.
Corina POPESCU
Preşedintele CEC, Camenco P e trov ic i, a -tr im is , ie ri, B iroulu i Permanent al Camerei Deputaţilor, o scrisoare în care respinge afirmaţiile Comisiei de buget privind existenţa unor “ neajunsuri în activitatea CEC” , considerîndu-le “neconforme cu realitatea” . ' .
In scrisoarea se arată că CEC este o bancă profitabilă, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile în vigoare, cu
Preşedintele CEC respinge afirmaţiile deputaţilor
statutul de organizare şi funcţionare, cu normele de prudenţialitate bancara şi cu reglementările J3NR.
. Astfel, profitu l brut al CEC în anul 2000 a fost de 1337,7 miliarde de lei, din care 882 de miliarde, s-au alocat pentru provizioane aferente unor plasamente făcute în anii 1993-1996 la Banca Dacia Felix, Credit Bank, Columna şi care, în 1995-1996, au devenit neperformante, se menţionează în scrisoarea lu i Camenco Petrovici, . , .
Conducerea CEC arată că, din 15 noiembrie' 1999, o echipă a Curţii de Conturi şi, din ianuarie 2000, un colectiv al BNR verifică sucursalele CEC. ,Ca urmare, CEC propune să tr im ită Parlamentului, după încheierea exerciţiului financiar pe anul 2000 şi a controalelor respective, un raport detaliat.*
Senatorii din Comisia economică se vor
documenta în Ungaria, Preşedintele Comisiei economice din Senat, senatorul PNL
Vicenţiu Găvănescu, a declarat, ieri, că'o delegaţie a comisiei intenţionează să efectueze o vizită în Ungaria, pentm a vedea rezultatele aplicării unei legi a parcurilor industriale, înainte de a finaliza raportul unui proiect de lege referitor Ta această temă, in iţia t şi adoptat la Camera Deputaţilor. ;
Găvănescu a spus că membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege al parcurilor industriale, adoptat de Camera Deputaţilor, I-au găsit foarte bine întocmit, astfel îneît nu î i vor aduce nici un amendament. - •
E l a apreciat că proiectul de lege, care prevede înfiinţarea unor zone în apropierea marilor oraşe, unde agenţii economici vor beneficia de facilităţi fiscale şi vamale şi chirii mici, vor stimula investiţiile mari din străinătate.
Găvănescu a mai spus că aceste zone vor f i înfiinţate din ordinul prim ăriilor şi vor beneficia de energie electrică, apă şi canalizare, pentru a facilita activitatea firmelor care îşi deslâşoară activitatea acolo.’E l a adăugat că în toate fostele state comuniste aceste zone industriale se dezyoltă foarte bine, iar vizita delegaţiei de senatori - în Ungaria, la invitaţia Camerei de Comerţ şi Industrie din ţara vecină, va fi foarte utilă.
Salariul medio nel pe economie
afosl în ianuarie de
1.725.994 de leiSalariul mediu net pe
economie a fost în luna ianuarie 2000 de 1.725.994 de lei, în. scădere cu 13,3% faţă de nivelul lunii decembrie 1999, informează Comisia Naţională pentru Statistică. .
îrt luna decembrie 1999, salariu l mediu net pe economie a fost de 1.990.080 de lei, mai mare cu 13,6% faţă de noiembrie.
De asemenea, salariu l mediu-brut pe economie a înregistrat, în ianuarie 2000, o scădere de 11,6%, cifrindu-se la 2.263.212 lei, comparativ cu 2.559.796 lei, în decembrie 1999.
M ajoritatea ram urilo r industriale au acordat, luna trecuţă, salarii nete m ult diminuate faţă de- cele acordate în decembrie (perioadă în care se acordă, de obicei, o serie de prime). Excepţie fac angajaţii din sectorul * .producţiei, transportului şi distribuţiei de energie electrică, termică, gaze şi apă caldă, care au prim it salarii nete mai mari cu 14,8%, cei din industria tutunului, ale căror salarii au crescut cu .8,3%, cei din ac tiv ită ţile de asanare şi îndepărtare a gunoaielor, salubritate, ale căror salarii au crescut cu .4%, precum şi angajaţii din industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou, al căror salariu net a fost cu 1,9% mai mare. ,
Asemenea m ulto r alte domenii de activitate, şi cel al ţinerii contabilită ţii agenţilor economici d in România este reglementat prin numeroase acte normative, cele mai multe dintre ele destul de confuze şi, în unele cazuri, chiar contradictorii. U ltim a reglementare în domeniu este Legea 186/decembrie 1999, act prin care ş-a încercat armonizarea legislaţiei în domeniu, corectarea unor contradicţii prezente în normele elaborate anterior, precum şi completarea corespunzătoare a acestora.
“ Dacă p înă acum p ro fe s ia con tab ilă jn România, a cărei apariţie datează din anul 1994, a fost neglija tă sau organizată defectuos sub aspectul incom patib ilită ţilor şi al conflictelor de interese, recenta Lege 186/1999 o desăvîrşeşte ca profesie contabilă liberală. Odată cii apariţia acestei legi, România a intrat în rîndul ţărilor civilizate din Europa şi din lume, în sensul că
. profesia contabilă se va exercita ca o profesie contabilă liberală, asemenea altor profesii liberale, cum sînt cele practicate de avocaţi,'notari publici e tc.” , susţine p ro f. un iv . dr. Petru Pântea, preşedintele Sucursalei C lu j a Corpului Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). ____________________ '
(fama lege aduce noutăţi )în condiţiile actuale ale ţârii noastre, profesia
contabilă trebuie înţeleasă, ca mod de formare şi exercitare, în două sensuri - ca profesie contabilă în sens larg şi ca profesie contabilă în sens restrîns.
Profesia con tab ilă în sens la rg poate f i exercitată de către persoanele fiz ice care au studii economice m edii sau superioare corespunzătoare şi care îndeplinesc condiţiile cerute de postul ocupat, adică cele solicitate de către angajator. Totodată, aceasta m ai'poate f i practicată şi de către persoane care, deşi nu au studii de p ro fil,
s-au calificat la. locul de muncă sau prin diverse cursuri sau forme de pregătire profesională de scurtă durată. ■
în ceea ce priveşte exercitarea profesiei contabile în sens restrîns (cea care se referă la persoanele fizice care dobîndesc calitatea de contabil autorizat sau expert contabil), Legea 186/1999 aduce o serie de noutăţi. Dintre acestea, cele mai importante prevăd faptul că exercitarea oricărei a tribuţii specifice ca lită ţii de expert contabil şi contabil autorizat de către persoane neautorizate sau care se află într-o situaţie de incom patibilitate constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit Legii penale; activitatea de cenzor nu mai poate fi exercitată decît de experţi c o n ta b ili şi con tab ili a u to riza ţi cu stud ii superioare, precum şi de economişti cu studii superioare care au minimum 5 ani vechime în domeniu;1 experţii contabili şi contabilii autorizaţi care exercită atribuţii specifice fără a avea viza anuală vo r f i sancţionaţi d iscip linar potriv it Regu lam entu lu i, C EC CAR. Insă cea mai importantă noutate şi care a stîm it numeroase controverse e cea care prevede fap tu l că ac tiv ită ţile specifice experţilo r con tab ili şi
■ contabililor autorizaţi nu mai pot f i realizate de persoane care sînt salariate în afara CECCAR, sau care desfăşoară activităti comerciale.
(Activii şi inactivii DProf. Petru Pantea menţionează faptul că o
persoană care este angajată cu Carte de Muncă îa o anumită societate poate ţine contabilitatea fără restricţii, chiar dacă'nu are calitatea de contabil autorizat sau de expert contabil. Ţinerea contabilităţii, însă, la alte unităţi decît cea unde persoana în cauză este angajată cu contract de muncă nu se poate face decît de către experţi contabili sau contabili autorizaţi care nu sînt ■ salariaţi la vreo altă unitate şi care îşi desfăşoară-
activitatea printr-o societate de contabilitate sau expertiză sau ca persoană fiz ică cu reţinerea impozitului la sursă,-ori plata acestuia la organele fiscale. Astfe l, în momentul de faţă, actualii experţi contabili şi contabili autorizaţi se pot împărţi în două categorii. Prima, cea a experţilor contabili şi contabili autorizaţi inactivi, care se află într-o stare de incompatibilitate prevăzută de lege (desfăşoară o activitate salariată în afara CECCAR sau activitate comercială, cu excepţia activ ită ţilo r didactice, literare, publicistice în domeniu şi cea de parlamentar, consilier local sau judeţean) şi care nu pot desfăşura lucrări specifice calităţii lor, riu figurează în Tabloul CECCAR, nu plătesc cotizaţii, dar îşi menţin* calitatea dobîndită. Şi a doua, cea a. experţilor contabili şi contabili autorizaţi activi, care pot practica, în mod real, profesia contabilă litrerală, ei figurînd în tabloul CECCAR şi beneficiind de viza anuală a Sucursalei Cluj pentm exercitarea profesiei.
Afectivul Sucursalei Cluj a CECCAR s-a redus drastic
Deşi la finele anului 1999 efectivul Sucursalei C lu j a C o rp u lu i E x p e rţilo r C o n tab ili şi C ontabililor A utorizaţi din România număra 1.340 de membri persoane fizice (inclusiv cele 380 de persoane care au dobîndit calitatea de contabil autorizat sau expert contabil în urma examenelor de la sfîrşitul anului trecut), odată cu intrarea în vigoare a Legii 186/1999, numărul celor care mai pot practica profesia s-a redus la 173:106 experţi contabili, 26 contabili autorizaţi cu studii medii şi 41 cu studii superioare, alături de 12 societăţi de expertiză în curs de autorizare.
Preşedintele Sucursalei C luj a CECCAR ne-a declarat: „T o ţi contabilii autorizaţi şi experţii contabili care, în urma aplicării Legii 186/1999,
şi-a pierdut dreptul de a-şi exercita profesia, vor trebui să analizeze foarte bine pentru ce vor opta în continuare. Căci pentm a deveni activi, ei vor_. trebui să renunţe la locul de muncă pe care î l au în prezent. Iar în cele mai multe cazuri dacă fac o astfel de alegere, vor avea de cîştigat. Şi aceasta deoarece aproximativ 10.000 de firme din judeţul C luj (cele care nu au un compartiment de contabilitate sau un contabil, angajat) vor f i nevoite să apeleze Ta persoanele înscrise în Tabloul CECCAR.”
£ub ameninţarea Legii penalei majoritatea angajatorilor vor intra In legalitate
Este deja cunoscut faptul că membrii CECCAR au fost concuraţi foarte serios de diverse persoane (multe necalificate corespunzător) care, cu acceptul angajatorilor, ţineau contabilitatea la numeroase firm e. D in acest m otiv, p o triv it declaraţiilor prof. Pântea, anul trecut numai aproximativ 15 la sută dintre membrii CECCAR Cluj şi-au găsit de lucru îri domeniu. „Deoarece Legea 186/1999 prevede sancţiuni foarte severe pentm firmele la care contabilitatea nu este ţinută de persoane autorizate, acestea vor f i nevoite să apeleze numai la cei înscrişi în Tabloul CECCAR. Din acest considerent, apreciez că’ toţi membrii activi (al căror număr anticipez că va creşte pînă în vara acestui an la circa 250) vor avea numeroşi clienţi.-Totodată, se va reduce şi evaziunea fiscală în acest domeniu” .
M ai. menţionăm şi faptul că toate aceste probleme, precum şi multe altele vor f i luate în ■ d iscu ţie la Adunarea Generală a tu tu ro r . Sucursalelor locale ale CECCAR, ce se va. desfăşura la finele lunii martie, la Sibiu. •
Alin TUDOR
URSADEf VALORI
Cafrgora |f2SsociefeH)
A L R A L R O S L A T I N A 2 5 0 0 0 1 1 6 5 0 0 0 ■4.1 1 7 » » 1 7 » » 1 6 5 0 » 1 6 7 , 0 9 4 3 7 ,4 1 1 6 , 2 5 1 , 1 6 4 , 0 »
A R C A R C T I C G A i E S T i * 1 0 D O | 1 1 7 0 - 1 3 .0 1 3 3 0 1 3 4 0 1 1 7 0 1 ,2 8 2 2 5 ,6 7 4 3 2 . 9 2 5 , 2 »
A S P R A F I N A R I A A S T R A R O M A N A k o » 1 0 0 0 6 8 0 . 0 . 0 ' 6 » 6 3 0 6 8 0 6 8 0 8 » 5 4 4 , 0 »
A T B A N T I B I O T I C E I A S ! 1 0 0 3 9 4 0 - 1 .1 9 5 0 9 7 0 9 4 0 9 5 B 7 , 0 2 0 ' 6 , 7 2 6 , 8 »
A 2 0 A Z O M U R E S T G . M U R c S 1 0 9 C 7 4 0 - 1 .3 7 » 7 5 0 7 4 0 7 4 9 5 ,6 3 1 • 4 ,2 1 5 , 4 3 0
B T R B A N C - A T U R C O - R O M A N A e u c t H f f l 1 0 0 0 3 1 5 0 1 . 6 3 1 5 0 3 1 5 0 . . 3 1 5 0 3 , 1 5 0 7 . 0 » 2 2 , 0 5 0 , 0 »
D A C A U T O M O B I L E D A C I A P I T E Ş T I 1 0 0 0 . 6 5 0 - 1 .5 6 » 6 5 0 6 5 0 6 5 5 1 9 9 ,4 3 9 1 3 0 . 7 3 1 . 0 2 0
E U E L E C T R Q A P A R A T A J B U C U R E Ş T I 1 0 ® 9 0 0 1 .1 8 9 0 9 1 0 8 » 9 0 4 3 3 0 . 0 4 4 - 2 9 8 , 3 4 5 , 1 2 0
E X C E X C E L E N T S X U P f S T ! 1 0 0 0 6 0 0 . 9 . 1 6 0 0 6 » 6 » 5 9 4 . 1 . 1 » 6 8 8 , 9 »
IN X O T E U N O X T A R G O V I S T E 2 5 0 0 0 1 5 4 » 0 . 0 1 5 1 » 1 & 4 0 0 1 . 1 5 1 » 1 5 ,2 3 0 1 , 1 4 0 1 7 , 3 6 2 , 0 »
M V R C . N . F . R . N A V R O M G A L A Ţ I ' 2 5 0 0 0 6 5 » 7 . 4 6 5 0 0 6 5 » 6 5 » 5 , 8 9 3 1 ,1 2 8 6 , 6 4 7 , 6 »
O I L O I L T E R M I N A L C O N S T A N T A • 1 0 0 0 5 » - 2 .0 5 » 5 1 0 5 » 5 0 4 4 , 6 3 4 : 2 , 3 3 3 , 8 1 5
O L T - O L T C H I M R M . V A L C E A 1 0 0 0 3 7 5 2 . 2 3 7 5 ‘ 3 7 5 3 7 5 3 7 5 9 , 5 » 3 . 5 6 2 , 5 0 0
P C L P O L I C O L O R B U C U R E Ş T I 1 0 0 0 3 C 5 0 0 . 0 3 0 5 0 ■ 3 0 5 0 3 0 5 0 3 .0 5 1 1 , 6 8 8 5 , 1 5 0 , 4 »
R 8 R R U L M E N T U L B R A Ş O V 1 0 0 0 . 1 5 5 - 3 .1 .1 6 0 1 6 0 1 4 9 1 5 5 7 8 , 2 » 1 2 ,0 9 1 ^ 3 0
T B M T U R B C M E C A N I C A B X U R E S T I 2 5 0 0 0 2 1 8 » 0 . 0 0 0 0 • 2 0 , 0 » • 4 0 8 0 0 , 0 0 0
T E R T E R A P I A C L U J N A P O C A • 1 0 0 0 2 2 0 0 ■ 4 .4 2 3 5 0 2 3 5 0 2 1 » 2 . 2 » 6 0 5 , 5 9 3 1 , 3 3 2 , 1 8 0 , 2 5 0
T L V B A N C A T R A N S I L V A N I A c u u n a p o c a 1 0 » 1 9 4 0 0 . 0 1 9 4 0 1 9 5 0 1 9 4 0 1 ,9 4 1 3 1 ,8 0 6 6 1 ,7 4 5 ,9 4 0
T o t a l 1 , 3 4 7 , 9 0 8 8 , 1 8 9 , 2 6 4 , 4 3 5
S o c i e t a t i d e i n v e s t i ţ i i F i n a n c i a r e
S i n b D * r u j n i r * « c e t a t e V W I n c h . V a r D e s e . M a * . M in . P r j n t d . N r . a c t V a L f a b b ( b i )
S I F 1 S . I . F . B A N A T - C R I S A N A A R A D 1 0 » 3 0 9 ■1 ■ 3 0 5 ' 3 1 1 3 0 4 . 3 0 8 2 5 0 , 6 7 1 7 7 ,1 6 7 ,4 5 3
S I F 2 S ' I . F M O L D O V A B A C A U 1 0 » 2 2 8 1 . 6 2 2 0 2 3 0 2 2 0 2 2 7 7 4 2 , 6 4 8 1 6 8 , 5 » , 4 1 9
S I F 3 S . i F . T R A N S I L V A N I A B R A Ş O V 1 0 » 5 8 0 1 .8 5 7 0 5 8 0 5 7 0 5 7 9 0 9 0 , 4 4 6 6 3 1 , 2 3 5 , 2 »
S I F 4 S . l F . M U N T E N I A B X U R E S T I 1 0 » 5 7 0 0 5 7 0 5 » 5 6 0 . 5 7 1 5 0 4 , 4 3 2 - 2 8 8 , 0 8 3 , 2 »
S I F 5 S . I F . O L T E N I A C R A I O V A 1 0 » 3 1 5 0 . 3 3 1 6 3 2 0 3 1 2 .3 1 8 7 1 4 , 9 4 7 . 2 2 7 , 2 0 9 , 7 7 9
T o t a l S i F 3 , 3 0 3 , 1 4 4 1 , 3 9 2 , 1 9 6 , 0 8 1
Categoria» B-i( 101 soaetaS)A M R . A M E P A M E R I C A N p a c t a o h g t z c u o 1 0 » 8 » • 8 .1 8 » 8 » 8 » 6 » 3 , 0 9 2 2 , 4 7 3 , 6 »
A M Y A M Y L O N S I B I U • 1 0 0 0 4 6 5 2 . 2 4 5 5 . 4 7 0 4 5 5 4 6 3 8 , 6 » . 3 . 9 8 2 , 0 »
B R C S E R C E N I B X U R E S T I 1 0 » 8 0 0 0 . 0 ' 8 1 0 - 6 1 0 8 » 8 0 2 5 , 7 1 9 4 , 5 8 4 , 2 »
C E C C A R B O C H I M C L U J N A P O C A 2 5 0 » 7 4 » 0 . 0 7 4 » 7 4 » 7 4 0 0 7 , 3 9 2 4 7 3 3 , 5 3 3 , 3 »
C P L C A R M E T A P L A S T C E V A 2 5 0 » 1 5 0 » - 1 3 .0 1 5 0 » 1 5 0 » 1 5 0 » 1 4 ,9 4 5 2 2 0 - • 3 , 2 8 8 . 0 »
C P R C H I M O P A R B X U R E S T I 2 5 0 0 0 1 2 5 » - 3 .9 • 1 2 5 » 1 2 5 » 1 2 5 0 0 1 2 ,3 1 0 3 9 0 4 , 8 0 1 , 0 »
E P T E L E C T R O P U T E R E C R A I O V A 1 0 » 3 » 1 .7 2 8 2 3 0 5 2 6 2 2 » 1 5 9 , 1 7 0 4 7 ,3 5 4 ,6 4 1
F T N F O R T U N A B X U R E S T . 2 5 0 » 1 2 0 0 0 0 . 0 1 1 9 » 1 2 0 » 1 1 9 » 1 1 ,9 3 9 5 5 3 6 , 6 6 2 , 0 »
(M P I M P A C T B X U R E S T I 1 0 » 2 9 0 0 3 . 6 ' 2 8 » 2 9 » 2 8 » 2 , 8 0 8 1 , 3 0 0 ' 3 , 6 5 0 , 0 0 0
IM S I M S A T B X U R E S T I 1 0 » 3 0 0 0 0 . 0 3 M 0 3 0 » 3 0 » 3 , 0 » • ' 8 1 2 2 . 4 3 6 , 0 ®
I N T I N T E R N A T I O N A L S J N A I A 1 0 » 6 2 0 0 - 0 . 0 6 0 » 6 2 » 5 C 0 u 6 , 1 4 2 2 1 ,9 7 3 1 3 4 , 9 5 8 , 4 »
M C N M E C A N I C A C E A H L A U p ia t r a « am t 2 5 0 0 0 1 2 8 » - 1 .5 1 2 8 » 1 2 8 » 1 2 8 » 1 2 ,6 7 0 1 9 6 2 , 4 3 3 , 4 »
M P R M O P A R I V R A .M N IC U V A L C E A 1600 5 9 0 1 3 .5 5 3 0 5 » 5 7 7 1 9 ,9 5 7 1 1 ,5 1 4 ,0 4 0
N V l N A V O L O . I T E N I T A 1 0 » 6 5 0 1 4 .0 5 7 0 6 5 0 . 5 7 0 6 2 7 1 8 0 ,8 1 7 5 0 ,6 9 4 ,2 4 0
P A N R a N ^ S P Â n O C l u j n ă P X A 2 3 o » 1 6 5 0 0 - 0 .6 1 6 5 » 1 8 5 » 1 8 5 » 1 8 ,4 1 6 2 7 9 5 , 1 3 8 , 0 »
P E I P E T F O L E X P O R T I M P O R T a u e u R u n 1 5 0 0 » 9 0 0 » - 3 .2 92500 9 2 5 » 90000 9 1 ,4 5 8 8 3 7 , 5 9 1 , 0 »
P P L P R O D P L A S T B X U R E S T I 2 5 0 » 2 » » 0 . 0 0 C 0 . 2 9 , 0 » 1 5 8 4 , 5 8 2 , 0 »
S C D S I C O M E O B X U R E S T I 1 0 » 1 9 » - 2 .6 1 9 6 0 1 9 5 0 1 9 » 1 ,9 4 1 1 1 ,8 0 7 2 2 , 9 2 1 , 0 »
S T Z S I N T E Z A O R A D E A 1 0 » 2 1 7 - 5 .7 2 2 5 2 2 5 2 1 7 2 2 1 1 2 ,0 6 1 2 , 6 7 0 , 8 1 0
V A C P R D D V I N A L C O C L U J N A P O C A 1 0 » 1 2 8 0 4 . 1 • 1 2 3 0 1 2 8 0 1 2 3 0 1 , 2 4 8 1 ,8 4 8 2 , 3 0 5 , 8 »
Total categoria a ll«a Total categoria I + II (exclusiv SIF) 1,708,115
T O T A L G E N E R A L 5 , 0 1 1 , 2 6 0
Capiţalizare bursiera (mii lei) ■ Societati comerciala exclusiv SIR (mii. lei) — 1 109 BOBSET ROL — 595.93 puncte BET-C ROL •» 564.86 puncte
7 949 940 SIF (mii iei) '-20.39 puncte (-3.31%)
• -8.OS puncte (-1.41%)
S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l C l u j
SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.TRANZACŢII
VOLUMTO TA L
VALOARETOTA LĂ PREŢ MEDIU
G R N D ■ G R AND E MAR > C J - > -3.57;; 1928 7808400 4050 :MIIN M ICA IN D U S TR IE - C J 0.00 1 357 5355000 15000
; INPR -IN S TITU T P R O IE C T - C J ? vO.OO. 1515, r 4545000 i 3000N A PP N A P O L A C T - C J -1.38 4 1254 2967900 2367S A N E : S A N E X C J ■.-m:; : 0.00 ; SZ;-' V 6450: 2902500 . 450SAM U SA M U S M EX D E J - C J 42.10 3 1648 1896200 1151
; A R G O A R G O S - C J - C J ; i.O.OO >; - 39 858000 22000 ..S O C E S O R E TI S E R V IC E - C J 0.00 1 353 741300 . 2100IRNA ; IRIS C LU J N A P O C A -C J : :18;75 • ,4.850 484500 570 rT U S U TU R IS M A R IE S U L -C J 2.00 1 79 402900 5100
I C A G U CO M A T C L U J r C J , ! : 20.00 • . -1- •- 80 288000 :: 3600 :T U S D TU R D A L A C T S A - C J 3.3 3 .1 871 270010 310
! A G T U a G r o t r a n s p o r t T U R D A - C J 18.18 1 41 266500 6500
NA C H NAPOCHIM - C J 0.00 1 675 175500 260
T C IG T C IC O N T R A C T O R G E N E R A L -C J - > 0.00 1 39 136500 350D
T O P t OSIMBOL SO CIETATE CO M ER CIALĂ NR.
TR ANZACŢIIVOLUMTO TA L
VALO A R ET O TA L Ă PR EŢ MEDIU
•: PREH P R E F A B -C L 24 85293 2121397000' 24872 1,
M ETG M E TE X -D B . ‘ 7 5074 .847459270 167020
1NTA INDEPENDENTA -S B - 1 î 92200 ,■783700000 8500
PACY PALACE S IN A IA -P H 4 261194 782408000 ' 2996
. CVAL- CO M CER EAL VALCEA"- V L ' * 2 188626 471565000 > 2500
TR C P TRICOM - BH 1 47594 237970000 5000
' TR C S T R A N S T E C -G L - '6 - 26210 .214922000 • 8200, '
ARJI A R TEC A JILAVA - BU 8 31647 163826100 5177
M OCT MODEL C O N STAN TA - C T 1 113942 ■ , 79759400 700
ARIS ARIS - MM 2 33001 75902300 2300
> Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti si la Piaţa extrabursieră RASDAtt provin; de la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST S.A., str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel 433.212. •
Cursaripepiaţavalntarăf Claj-Năpoca;fi,03.2000
- Ici -
Capitalizare bursiera (USD) «• 420 298 .166 din caro:Societati comarciale exclusiv SIF (USD) « 361 624 756SIF (USD) — 58 673 410 .DET. USD ** 237.33 puncte N/eriatle «= -0.42 puncto (-3.43%)BET-C USD ■= 250.7 puncte Variaţie — -3.88 puncte (-1.52%)N0TĂ: La categoria a (l-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi -
D a t e s i n t e t i c e "N R . S O C I E T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ I O N A T E : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 5 9N R . T O T A L A C Ţ I U N I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 . 0 2 6 . 7 2 1V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ I I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 . 9 6 0 . 6 7 2 . 0 9 2 L E II N D I C E R A S D A Q . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 9 7 . 2 5 P U N C T EV A R I A Ţ I A Z I L E I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - 2 . 5 1 P U N C T EV A R I A Ţ I A P R O C E N T U A L A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 3 . 3 6 %
DENUMIREAVALUTEI
Sim bolVariaţie
faţă d e ziua p reced en tă (%)
CURSUL In l e i
DOLAR AUSTRALIA AUt) 1.23 i 11480DOLAR CANADA CAD 0.23 t 13039FRANC ELVEŢIA CHF 0.43 i 11406COROANA DANEMARCA . DKK 0,36 i 2462LIRA STERLINA GBP 0.59 L 29915YEN JAPONIA JPY ' 1.04 Ţ 173.56COROANE NORVEGIA NOK 0.48 l . 2266COROANE SUEDIA SEK 0.41 l 2173DOLAR SUA ' USD 0.12 »Ţ 18915DST DST 0.14 Ţ 25332EURO ' ' _ «EUR ' 0.39 ' 18337Cursurile ţărilor participante la EURO <■ \ •• -r-, ,SHILING AUSTRIA - ATS • 0.37 4, 1333FRANC BELGIA ‘ BEF 0̂ 2 l 455MARCA GERMANA " / OEM • 0.38 l ; 9376PESETAS SPANIA ESP 0.39 l 110.21marcafinlandezA FIM 0.39 l 3084FRANC FRANŢA FRF 0.39 4, 2795LIRA IRLANDA IEP' 0.39 4, 23283LIRĂ ITALIA LIT 0.42 4. 9.47GULDEN OLANDA NLG • 0.40 4, . . ̂• 8321ESCUDOSPORTUGHEZ PTE 0.39 4, 91.461 g AUR (preţ tn tel) 0.04 Ţ , 178638
C a sa de sch im b U S D *■ 1 “ 'D E M * -• '
valutar* ‘ C , •v C . . v .
MACROGROUP 18.600 18.900 9.330 9.400
PLATINUM 18.780 18.880 9.800 9.400
18.800 18.870 9.330 9.390
PRIMA 18.780 1B.870 • ; 9.320 9.420
-Banca ' ‘ . . . . - . , ' * . . . - ■
B a n c P o s t 18.800 19.200 9.200 9.500
BRD ♦- 18.800 18.960 9.277 9.451
BCR 18.850 18.950 .9.167 9.498
T ransilvania : 18.780 18.900 9 Z 80 9.430 _
* C u rsuri afişate la ora 14.00. La aceeaşi c a să d e schim b valutar,
cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.
" C u rsuri B N R - lei -
DATA EURO : DEM GBP: USD AURM iercuri, 23.02 18.781 9.603 30.262 18.810 184.692
Vineri, 25.02 18.781 9.603 30.173 18.851 181.761
Luni. 28.02 18.639 9.530 30.127 18.868 180.257
Marţi, 29.02 ’ 18.302 9.358 30.010 18.880 177.701
M iercuri, 1,03 18.409 9.412 30.092 18.892 178.573
- persoane fizice - % - persoane juridice - %Banca la vedere 1 lună 3 luni.; 6 luni 9 luni 12 luni
. DEM 2 : 3,5 32 32 4 4 ..USD» 2 4 • . 4 - A 4,5 42
NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute dileră în funcţie de bancă
ED XU J T
m .
! rum VALOARELĂZI
CREŞTERE ÎN 1999
CREŞTERE DE , LA 1.01.2000 -
NR.INVESTITORI(31.01.2000)
-ACTIV NET (mMJei)
• . (3L012000) :A ctrve J u n io r A ctrve M an ag em en t In te rn a tio n a l S.A. ' 2,089 81% 9,60% 589 0,754A ctive C la s s ic A ctive M an ag em en t In te rn a tio n a l S.A. 20.772 78,9% 9,93% 589 0,717A ctive D inam ic >~ A ctive M anagem en t In te rn a tio n a l S.A. - 52.579 _ 82 ,8% 9,85% 589 2,302A rm onia - - R eal Fin In v e s t S.A. 1 3 4 2 0 0 30,9% 9,19% 9 60 1 2 1 8A l p h a V ; ; - jv.;:;:. A d m in istra to r S A . 258.000 64,7% -4 ,5 % 4 67 257,998
S p o r S.A . 62.900 87,2% 7,71% 1.565 5,843C apital P lu s f \ , C e rtin v e s t S A . 15.163 105,8% 11,11% • 9 .980 • 9 ,790 .F o n d u l p e n tru C p m e r ţ E x terio r S ira S.A . 1 4 8 2 3 0 103,9% . 9 ,78% 1.935 35,443F o rtu n a C la s s ic Capital A s s e t M a n a g e m e n f S A . 630.000 92% 8,62% 22.613 36,036F o rtu n a G old {19.01.2000} ; ^ , C apital A s s e t M a n a g e m e n t S A . 1 2 5 9 .7 0 0 . •- 5,97% 16 2,848F o n d u l d e In v e s ti ţ ie i D ezvo ltare (26.01.1999) S.M.F. 2000 S A . 1568.687 1 0 5 2 % 10,86% 438 9,525F o n d u l d e investiţii G e tso r ; G e tso r A s s e t M a n a g e m e n t S A . 11-355 ; 11,05% 8.751 105,581F o n d u l N a ţiona l d e A c u m u la re (3.02.1999) > S o v In v e s t S A . £ 2 6 2 0 0 134% 12,82% 17.005 120 ,302 .F o n d u l N aţional d e Investiţii S o v In v e s t S A . i 83.470 221,8% 18,23|% 205.778 2.551,750F o n d u l M onetar S ta b ilo . :■ ;>„• v ■ Q u a d ra n t A s s e t M a n a g e m e n t S A . 2 4 3 2 4 0 92,8% 9,31% . 554 24 ,0 7 6T ezaur .■ ■ C e rtin v e s t S A . 136.583 2 7 2 % 8,02% 77 1 2 5 7F o n d u l M utual T ransilvan ia ^ G io b in v es t S A . 69.820 68,9% 9,66% 523 2 6 2 5 4
" R ' l jX . l l t l . J l l l ^ 'W ^ . i lJ I
$j -tVlCl.ar putea f i - | î r e c la m a d u m n e a v o a stră
i • . — <— 1998 - Ministerul Educaţiei Naţionale a aprobat noua structură, pe două semestre, a anului
' şcolar 1998 - 1999.
" ■ 3 S E E T
i n Rom ânia, 7,6 milioane de oameni trăiesc sub I pragul sărăciei. Restul nu o duc nici ei prea bine..; l în lunile de iarnă, principala povară a rom ânulu i
este întreţinerea. Renunţă la o sută de grame de salam, am înă pentru anul viitor cumpărarea unui palton nou şi m erge pe jos, că doar în casă trebuie să fie cald, iar fără apă şi lum ină nu se poate trăi. Şi chiar cu aceste eforturi, îi v ine de m ulte ori să-şi ia lumea în cap şi să se ducă cît o vedea cu ochii de cîte ori administratorul afişează la intrarea-n “ luxoasele blocuri” taxele de întreţinere pe luna trecută...
s l u t i m ?întreţinerea lunară acoperă 8 sau 7
facturi e m is e le fu rn izorii de servicii către asocia ţia de p ro p rie ta ri sau locatari:
Apa se contorizează fie la intrarea principalei conducte de alimentare în bloc, fie la centrala termică. Kapros Iosif, administrator al unui bloc cu zece etaje şi două scări din Mănăştur (adică 80 de apartam ente), mi-a declarat câ la o factură de 12 milioane de lei pentru apa rece, doar 4 milioane de lei o reprezintă apa rece consumată la robinetele din bloc. “ Pînă la 12 milioane de lei mai intră 4,5 milioane de lei apa rece consumată pentru prepararea apei calde, taxa pentru apa pluvială (de ploaie), canalizarea (în ju r de 3 m ilioane pentru suma adusă în d iscu ţie ), plus încă două taxe speciale impuse de Consiliul local” , spune domnul Kapros.
“ în lu n ile ide ia rnă creşte şi consumul de gaz în apartamente care, n o rm a l, se re fle c tă în pre ţu l în tre ţ in e r ii . în ceea ce priveşte compensaţiile oferite pentru energia termică, continuă el, oamenii trebuie să înţeleagă că, chiar dacă o familie beneficiază, sâ zicem, de 335.000 de' le i, dar valoarea încă lz irii este de 250.000 de le i, nu primesc întreaga compensaţie” .
Serviciul de salubritate include şi el o taxă din care Primăria s-a angajat că va construi rampe de gunoi închise, care ne vor feri priv irile de mormanele de gunoi.
C uren tu l e le c tr ic consum at în comun pentru ilum ina tu l d in casa scărilor şi a liftu lu i, unde este cazul, se adaugă şi el la taxele de regie. L iftu l mai presupune şi o taxă de întreţinerea anuală.
în lunile în care se fac reparaţii ce sînt în interesul tuturor locatarilor, zugrăvirea casei scărilor, repararea acoperişului, înlocuirea conductelor
principale de apă, aceste cheltuieli se . regăsesc în totalul întreţinerii.,
N u în u ltim u l rînd, se plăteşte un fond de rulment. La ce este necesar acest fond? “ E l a fost gîndit ca să poată f i “ banii din casă ai asociaţiei” , din care să se plătească fiecare factură în clipa în care ea este remisă de furnizor. Administraţia imobilului ar urma să primească ulterior banii de la fieca re p ro p rie ta r. P ractica demonstrează însă că acest lucru nu este posibil, în condiţiile în care există restanţieri la plata întreţinerii, care de fapt se regăsesc în fondul de rulment depus de fieca re locatar” , mă lămureşte administratorul.
în fina l să nu uitam de salariul femeii de serviciu, cheltuielile legate de aceasta şi n ic i de sa la riu l administratorului.
A m vorbit pînă aici de opt taxe. în unele blocuri din oraşul nostru a fost inventată şi a noua, pentm animale de companie. Personal, nu cred că este nonnal ca deţinătorul unui cîine să plătească pentru el jumătate din taxa pentm o persoană, fiindcă acesta nu consuma cît jumătate de om. Bine, bea puţină apă sau i se mai fierbe un ciolan, consum ce se poate regăsi, j daca vreţi, în fondul de mlment.
Fiindcă tot am amintit de restanţieri, calea lega lă pen tru a acoperi cheltuielile de regie ale acestora este ca în timp de 90 de zile de la data în care trebu ia făcu tă plata, să fie acţionaţi în instanţa care poate decide recuperarea s ilită a datoriei. M a i concret, bunurile şi chiar apartamentul restanţiemlui pot f i vîndute la licitaţie pînă la acoperirea sumei. Aceasta este însă o problemă cu două tăişuri. Pe de o parte, nu este corect ca fam iliile care plătesc la tim p întreţinerea să rămînă fară apă, de exemplu, fiindcă două sau trei fa m ilii nu-şi plătesc cheltuielile. Pe de altă parte, există
fam ilii extrem de sărace, care efectiv nu au de unde să acopere aceste sume şi cărora num ai executoru l judecătoresc le lipseşte. A ic i pot .apărea şi cămătarii, care profitînd de naivitatea şi lipsa de informare a unora, oferă “ credite” , ce uneori nu depăşesc valoarea întreţinerii pe două- trei lun i, cerînd gaj apartamentul. Cunoaştem cu toţii cazuri de persoane ce au rămas pe drumuri după ce au contractat un astfel de credit. Acelaşi administrator mi-a spus că în cazul restanţierilor merge la mica înţelegere reuşind să scoată banii pe rînd. E l a respins tota l ideea că u n ii administratori ar “ umfla” taxele de întreţinere pentru a acoperi restanţele.
O situaţie interesantă a fost cea prezentată de un locuitor al cartierului Gheorgheni. întrebarea sa a fost: cum ' se poate ca pentru două apartamente identice, aflate în blocuri apropiate, cheltuielile să fie sim ţitor diferite? A ic i trebuie specificat că facturile înşirate mai sus se adună şi se împart la numărul de locatari din imobil, rezultînd o taxă de întreţinere pe persoană. Reparaţiile şi încălzirea se
•plătesc p e ' apartament, respectiv în funcţie de suprafaţa acestuia.
Cele două apartamente plătesc, în conc luz ie , aceeaşi taxă pentru încă lz ire , dar lo ca ta r ii consumă diferit.
i i i
mH B
m
f iWî
s iS i .... m M
l l i i l m
i M *' ■ i i
m mm
j g g j i i - 1
IB P HBbWSflfS tll^
lE s lJm S B lŞ Il l H f i f t
— — — * -
C e s p u n eH e g ia d e T e r m o f ic a r e ?
l '*r% w ţr.^ —>•
fa-.
Clujenii se plîng de cheltuieli odată cu venirea iernii, cînd la taxele de în tre ţinere pentru o-persoană se adaugă şi încălzirea, deloc de neglijat ca valoare.
Am stat de vorbă cu domnul Ioan M o ld o va n , director economic al Regiei Autonome de Termoficare Cluj-Napoca, care a explicat cum priveşte instituţia sa această problemă:
Rep: în prim u l rînd care este situaţia p ierderilor d in reţeaua de termoficare?
I.M .: 40 la sută din blocurile din C luj-Napoca au contor de apă la intrarea în bloc, deci în acest caz pierderile nu intră în discuţie. Restul de 60 la sută au contor la ieşirea din centrala termică, cantitatea de energie c itită ' f iin d repartizată pe blocuri, direct proporţional cu suprafaţa de încălzit. Această repartizare se face însă după ce din valoarea respectivă- se scad pierderile. în urma unui studiu de specialitate s-a stabilit că în Cluj pierderile în reţeaua de termoficare sînt de 11,75 la sută. Această diferenţă este suportată în totalitate de Regia de Termoficare.
R ep: C um se face că există diferenţe în ceea ce priveşte pre ţu l în c ă lz ir i i în tre apartam ente de acelaşi fel, situate în b locu ri sau cartiere diferite?
I .M . : Pe lîngă d ife ren ţe le de consum există şi diferenţe, între cen tra le le term ice. Unele sînt favorizate din punctul de vedere al alimentării cu gaz, care pînă la Urmă se re fle c tă în sumele p lă tite de consumator. . '
Rep: Cum vedeţi in iţia tiva unor p ro p r ie ta r i sau asocia ţii de a-şi in s ta la cen tra le te rm ice independente?
I.M .: Eu spun că este o soluţie scumpă şi care nu se jus tifică în majoritatea cazurilor. Există însă o soluţie mult mai ieftină, care constă în individualizarea consumului la nivel de apartamente. Concret, se poate face. contorizarea separată a consumului de apă rece, caldă şi de agent termic în fiecărei apartament."
Rep: V -a ţi gîndit să vă implicaţi în tr-un astfel de proiect? -
I .M .: Ne pregă tim şi noi ca începînd din vara acestui an să facem asţfel de lucrări. în acest sens este nevoie de montarea de.contoare pe toate sursele de apă rece şi caldă din apartament, iar pe calorifere se pot monta robinete termostatate. Aceste investiţii vor duce la raţionalizarea consumului şi la posib ilita tea ca fiecare fam ilie să plătească doar cît consumă. N o i încercăm ca pentru acest proiect să oferim un contor ce urmează a f i montat la intrarea în bloc, pe cheltuiala noastră. Vom asigura şi montarea contoarelor individuale şi
defalcarea fa c tu r ii asocia ţie i de loca ta ri sau p ro p rie ta ri pe apartamente. Aceştia vor trebui însă să cumpere d in ban ii lo r toate componentele ce urmează a f i instalate în apartamente. în momentul de faţă purtăm negocieri cu fu rn izo rii de astfel de contoare pentru găsirea unor soluţii financiare cît mai avantajoase.
Rep: În tîm p ină ţi greutăţi la plata serv ic iiilo r oferite?
I.M .: La nivelul Clujului asociaţiile de locatari nu ne creează probleme. Întîmpinăm unele dificultăţi din partea ag en ţilo r econom iei pe care î i deservim, dar aceştia reprezintă cam 5 la sută d in totalul utilizatorilo r. A vem însă restanţe la încasarea diferenţelor suportate de Consiliu l local. O gigacalorie în Cluj-Napoca valorează 245.000 de lei, iar preţul plătit de populaţie este de 230.000 de Tei. R estu l trebuie acoperit de Consiliul local. ’
Dan MIHAI
înă una alta, soarele e sus pe. cer şi pare câ s-a săturat şi el de iarnă. Vine primăvara, apoi vara şi cheltuielile da' de-or fi mai mici.
Nu ştiu cum au scos-o la capăt pensionarii (şi nu jium ai!? !) şi cei 7,6 milioane de români ce trăiesc sub pragul sărăciei, de unde s-or fi împrumutat, ce au mai vîndut de prin case, unde or fi locuind în prezent sau cîţi au renunţat la calorifere.
Tot ce mai pot să vă spun este că la o întîlnire a parlamentarilor cu cetăţenii, desfăşurată într-un orăşel din judeţul Cluj, o femeie s-a ridicat şi a întrebat: “Ce pot să fac dom nilor parlamentari; că săptămîna viitoare mă dau afară din casă fiindcă nu mi-am plătit întreţinerea de patru luni?”. Nici unul n-a avut în discursul acelei după-amieze un răspuns pentru biata femeie.
Aici ar putea fireclama dumneavoastră,
1990 - A început procesul de la Timişoara, în cadrul căruia 21 de foşti generali şi
ofiţeri din cadrul Securităţii şi Miliţiei au ' ' fost judecaţi pentru infracţiunea de
genocid sau favorizare la genocid.
IM
r>..pă ne a înşelat mai m ulte firme din ţară,
9 femeie cu două identităţi a fost prinsă la Clujîn data de 3 februarie a.c., la
JIJP C lu j s-a în reg is tra t o b l îngere a firm ei Weston Impex K R L , d in care reieşea că, (respectiva firmă vînduse unei p ite firme din Bucureşti - Trebor llmpex SRL - încălţăminte, în valoare de 222.401.480 le i. Pentru plata acestor mărfuri,; firma bucureşteană a emis o filă de cec fară acoperire. Autoarea acestei înşe lăc iun i este Vasilache Daniela. în prima etapă, o f iţe r i d in ; cadru l S erv ic iu lu i de combatere a c r im in a lită ţ ii econom ico- financiare au descoperit că Vasilache era de fapt numele fals al “ afaceristei” , Adevărata , iden tita te a fem e ii era Dumitrache Gabriela, în vîrstă de 42 de ani, de loc din comuna Tulceşti, judeţul Galaţi, dar cu mai multe dom icilii fară forme legale în Bucureşti. Metoda escroacei era utilizarea unui
buletin de identitate fals, cu seria G.A., numărul 148233 pe care a pus fo tog ra fia sa. înarmată cu actul de identitate fals, Daniela a început o serie de înşe lăc iun i, a jutată de
tnai luat a rtico le de îmbrăcăminte în valoare de 62,3 milioane de lei, iar de la două societăţi comerciale din Galaţi - diferite produse petroliere şi tablă, prejudiciul fiind de 936
Silveşan Sebastian şi Silveşan' milioane lei. Pentru toate acesteConstantin, ambii fară ocupaţie, produse, plata s-a făcut în cec-Prima ispravă: în data de 22 uri fară acoperire. Pînă acum,decembrie 1999, Daniela s-a prejudiciul total făcut diferitelordus la un notar public, solicitînd firm e de către Dum itracheîncheierea actelor de cesiune a Gabriela este de 1,4 miliarde lei.p ă rţilo r sociale deţinute de asociaţii, firm ei Trebor, după care_ folosind actele respective a devenit asociat unic al firmei. . Desigur, în fals...
Apoi, în aceeaşi manieră de operare, “ patroana” de la Trebor a mai săvîrşit şi alte înşelăciuni, pe raza judeţului Arad, Satu; Mare şi Galaţi. De la SC Sebar Naturin din Arad a achiziţionat conserve alimentare în valoare de 156.117.000-lei, de la o firmă din Satu-Mare, Daniela a
Şantaj întră spărgătorii de maşiniM.M. şi B.A., ambii minori, împreună cu
C.N. şi T.G., în vara anului trecut au fost autorii mai multor spargeri de maşini, din care au furat radiocasetofoane. Maşinile preferate erau cele luxoase, în special BMW -urile. Hoţii localizau maşinile în timpul zilei, iar noaptea treceau la acţiune. Radiocasetofoanele erau.. apoi vîndute, iar banii împărţiţi între hoţi. Toate bune şi /frumoase pînă într-o zi, cînd lu c ru rile au luat o altă întorsătură, ia r “ protagoniştii” fu rtu rilo r au ajuns în faţa
• instanţei de judecată, acuzîndu-se unii pe alţii.
Se pare că lăcomia lu i T.G. l-a determinat pe acesta să-şi şantajeze “ colegii” . T.G. le-a ceru t c e lo r la lţ i d ife r ite sume de bani, spunîndu-le că dacă nu îi vor da, îi va denunţa la Poliţie, unde, cu ajutorul unui prieten, î i ya “ înfuda” . Pentru că nu a prim it suma de bani dorită, T.G. a trecut la măsuri mai “ drastice” , adică a început să-i bată şi să-i ameninţe pe ceilalţi. La Judecătorie a fost audiată una din părţile vătămate, urmînd ca la o dată ulterioară să fie audiate şi celelalte părţi vătămate, precum şi martorii.
Se pare că c ifra este mai mare, firm e le înşe late, sau persoanele înşelate se pot adresa S erv ic iu lu i de‘ combatere a C r im in a lită ţ ii : econom ico- financiare din cadrul IJP Cluj,, la urm ăto ru l te le fon: 064- 432.870. Dumitrache Gabriela este cercetată, în stare de arest preventiv, pentru fals privind identitatea, fals în înscrisuri sub semnătură privată, falsificarea de monede şi alte va lori şi înşelăciune.
* Pagină realizată de lulia GROZA
Viorica GAZSI Corina GÂMAN
"VREAU SA FIU UN 8ARBAT IDEAL"P e n tr u a - ş i îm b u n ă tă ţ i p e r fo r m a n ţe le s e x u a le , u n t in ă r
ş i - a f ă c u t o p e r a ţ ie d e m ă r ir e a p e n is u lu i .E l s p e r ă c ă c e i 3 - 4 c m m a i m u lt il v o r f a c e m a i viril. O p e r a ţ ia a a v u t lo c a n u l a c e s t a în lu n a ia n u a r ie ;
în tr-o c l in ic ă d in B u d a p e s t a ş i a c o s t a t în j u r d e 4 .0 0 0 D M . C u r a jo s u l e s t e u n s t u d e n t l a Z o o te h n ie , în v îr s t ă
d e 2 3 d e a n i, n ă s c u t în z o d ia S c o rp io n u lu i . D in m o t iv e u ş o r d e în ţ e le s n u a v ru t s ă - ş i d iv u lg e id e n t i t a t e a / p r e fe r in d s ă f o l o s e a s c ă u n n u m e fic tiv : L a jb i D . E l e s t e u n tîn ă r d e o s e b i t d e s im p a t ic ş i s in c e r . D e ş i a r e su fic ie n ţi b a n i, e l p r e fe r ă s ă lo c u i a s c ă în c ă m in . A m s t a t d e v o r b ă c u e i, în c e r c în d s ă - i în ţ e le g e m m o t iv e le .. .
- Ce te-a determ inat să-ţi faci această | operaţie? -
- Totul porneşte de la. dragostea mea I pentru femei. Poate e o prostie, dar nu pot I rezista femeilor frumoase. Sînt în stare săfac totul pentru ca ele să se simtă bine...
I Sînt absolut satisfăcut atunci cînd femeia leu care sînt în pat ajunge la extaz. M-am Iculcat cu peste 50 de femei. Vreo trei sau [patru nu au fost suficient de mulţumite. [M a i mult chiar, una mi-a spus că ar f i mai [eficientă o dimensiune mai mare... deşi 15 [cm nu cred că este tocmai puţin... Ideea J mi-a venit după ce am văzut un reportaj pe | Discovery şi mi-am dat seama că e posibil 1 aşa ceva. Apoi am început să mă interesez unde anume aş putea să-mi pun în practică ideea. Cu ajutorul unor cunoştinţe, am ajuns
|!a o clinică din Budapesta... Deşi mărimea penisului contează unde e numai sex, fără dragoste, mi-am dorit să fiu mai bun din punct de vedere fizic...
- Cum a decurs operaţia?- A durat două ore şi jumătate. Nu am
sim ţit nimic; doar după trei zile ; cînd a trecut efectul anesteziei, am început să s im t.
[dureri în zona bazinului. Apoi m i s-au [administrat antibiotice şi calmante... Nu a I fost o operaţie foarte grea. înainte m-am [asigurat câ nu are consecinţe-negative asupra sănătăţii şi nu mi-a fost teamă de nereuşită. Dealtfel operaţia a reuşit. O să văd rezultatele cînd se' va vindeca în totalitate; momentan sînt încă pansat şi m i
s-a prescris bromură... să nu am probleme.- Cît tim p va trebu i să treacă pînă vei
putea avea un contact sexual?- Cîteva luni... Am emoţii pentru primul
contact, dar sper că totul o să fie bine, pe măsura aşteptărilor. ...
- A i o prietenă?- Am avut pînă înainte de operaţie. E ram .
împreună de şase ani, deşi o iubesc încă,
F ă r ă p r e ju d e c ă ţ i
am fost nevoit să mă despart de ea... din cauza pasiunii mele pentru femei. O înşelam destul de mult. Am încercat să o protejez, să nu-i spun. Nu mă puteam schimba, nu puteam să renunţ la femei. Am fost şi la un psiholog, dar acesta m-a liniştit... nu e ceva patologic, trece. Tot el m-a sfătuit să termin o perioadă cu prietena mea, să profit de libertate...
Consider că femeile nu trebuie minţite niciodată, cu nimic. Pe prietena mea nu o mai puteam face să sufere. Din cauza mea a avut şi o tentativă de sinucidere...
- Nu ţ i s-au pă ru t prea m ulţi 4.000 de DM? De unde ai făcut rost de bani?
- Banii m i i-am procurat singur, prin diferite moduri. La un moment dat am fost -şi gigolo. Era o femeie văduvă, de 38 de ani cu mulţi bani. Avea un BMW,superb, casă de vacanţă... M i-a plătit 400 de DM pentm un sfirşit de săptămînâ, am fost şi la cumpărături şi mi-a cumpărat numai haine
scumpe. N ic i mie nu-mi pare rău să-mi cheltuiesc banii cu femeile; e un mod de a le arăta'că le iubesc. Eu respect toate femeile şi mă simt bine doar atunci cînd le fac să se simtă bine cu mine. O femeie nu mă,poate cuceri doar prin sex. Nu-m i plac femeile frumoase şi proaste: sînt ca un ambalaj frumos,' dar gol pe dinăuntru. Femeile trebuie cucerite în plan spiritual. E important să ştii să le vorbeşti, să le ameţeşti cu cuvinte, să le stîmeşti dorinţa, sâ le arăţi multă dragoste. Viaţa n-are rost fară dragoste. Poţi avea bani mulţi, dar nu folosesc la nimic dacă n-ai cu cine să-i' cheltuieşti, să te simţi bine.
- D in punct de vedere religios ceea ce faci tu se numeşte desfrînare...
- Eu consider că nu e nici un păcat să faci o femeie să se simtă bine, fară să o forţezi. îm i . place femeia în general. Cînd vine primăvara şi apar fustele, n ic i nu pot conduce. Odată am avut un accident din cauză că mi-au rămas ochii la o femeie. Toate sînt frumoase. M ie îm f plac cele pe care le cuceresc mai greu.
- Nu crezi că răneşti femeile?- Nu, pentru că întotdeauna am fost sincer
cu ele. Doar pe fosta mea prietenă am rănit-o. Dar fapţul că nu-mi pot imagina v iitoru l fară ea, sper să se compenseze. Ce să fac dacă ador femeile? Am fost în stare să fac o operaţie de genul respectiv pentru ele, chiar dacă mulţi mă consideră puţin nebun. Asta e! .
catastro fe fe ro v ia re ! S-au în m u lţit fu r tu r ile de fu n ii, cabluri telefonice din cupru şi inductori de la insta laţiile de semnalizare. Săptămînâ trecută, P o liţ ia F e rov ia ră C lu j a id e n tif ic a t şi arestat patru
Atentate la siguranţa circulaţiei feroviareH oţii sînt’ în stare de orice, in frac to ri care au atentat la
C h ia r de producerea unor siguranţa circulaţie i feroviare.Ruja M ircea (42 ani), Ruja
Ioan (22 ani) şi Herţa Ovidiu (30 ani), to ţi d in localitatea Şibot, A lba au -descompletat circuitele de siguranţa circulaţiei în tre S ta ţiile T .F . Ş ib o t- Balomiru de Cîmpie. Â u furat 21 de fun ii din cupru, în valoare de peste 4 milioane de lei.
Un alt hoţ inconştient, lacob Ştefan, de 26 de ani, din Baia Mare a sustras doi inductori de_ la instalaţia de semnalizare, din apropiere de Staţia C.F. Oradea. Valoarea prejudiciulu i este de peste 15 m ilio a n e de le i. “ Colectorii” de cupru urmează să răspundă pena l pentru infracţiunile de distrugere, furt calificat şi semnalizare falsă. Pentru asemenea fapte, în Codul penal se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 10 ani.
Primimla-
Restabilirea adevăruluiMă numesc Călin Căinap şi
sînt' f iu l celui care a fost prof.' univ. dr. Ioan Căinap şi solicit ca următoarele rînduri şă fie pu b lica te de z ia ru l dum neavoastră. Cu cîteva săptămîni în urmă, în ziarul dumneavoastră a apărut un artico l re fe rito r la dispariţia tragică a tatălui meu, în care, în preziua înm o rm în tâ rii, apar neadevăruri ce încearcă să arunce o umbră asupra celui ce a fost un dascăl ce şi-a închinat viaţa luminării m in ţii şi educării a 35 de generaţii de studenţi şi a zeci de doctoranzi, al cărui crez în viaţă a fost cinstea şi munca asiduă. Ioan Căinap nu a fost un om singur, a fost un soţ şi un tată iub ito r, care'a încercat p rin to t ce a făcut alături de soţia sa, să asigure un tra i decent şi o educaţie corespunzătoare copiilor săi'. Nu a locuit niciodată singur, părinţii m ei d o m ic il iin d îm preună, păştrînd permanent legătura cu
mine şi cu fratele meu. Tragicul eveniment nu a fost descoperit de o vecină, ci de mama mea. Tatăl meu nu era pensionar, ci fiin d cadru d idac tic activ al Facultăţii d e Ş tiinţe Economice a U n ive rs ită ţii C reştine “ D. Cantemir” , v ineri avînd chiar examen de doctorat. Singura motivaţie pe care a r putea să o aibă trag icu l său gest f iin d determinat de suferinţa fizică şi psihică determinată de o boală gravă, situaţie ce în n ic i un caz nu poate f i expusă publicului. Sîntem o fam ilie modestă dar onorabilă a acestui oraş, care nu doreşte a ltceva de c ît ca memoria ce lu i ce a fost p ro f. un iv. dr. Ioan Căinap să nu fie întinată de cei ce nu cunosc adevărul despre cele întîmplate şi să se poată reculege în linişte.
N.R. P rec izăm c ă in form aţiile d ifuzate d e n o i a u f o s t p re lu a te în to talitate d e la p u rtă to ru l d e , cuvînt a l I .J .P . C luj.
Călin CĂINAP
O LTENCE F IE R B IN Ţ I051.892662
TT-.'T '. K a **-*•* F - i ■>
C - C ^ v ‘V '1
Fara taxe interurbaneVi *
: , l ( Z J . i U
in d ir e c t * n o n sto p
/ ivsm PA DE LUX^ V-Bl ssr.i&t^Uboo waor.
1.882191
Un om n ă că jitVă propunem un nume: L ingurar
Vasile Grăunţei de Aur. Sincer, nu ne-am permite să facem glume. Cu atît mai mult cu cît, rîndurile de mai jos încorporează o mare tragedie. Cel al cărui nume mai “ ţifraş” se află înscris în buletinul lui de identitate, nu mai este! Nu mai este, pentm că începutul de primăvară l-a îndemnat pe Grăunţei la un gest disperat. Locul fatal: Mănăştur, la intersecţia dintre strada Primăverii cu strada. Parîng.
Aici, într-un şopron lăturalnic omul s-a hotărît să bea “ o fele” de răchie.
Şi-a înecat amarul şi, tacticos, şi-a pus ştreangul de- gît.
Să ne întoarcem la buletin: scrie în dreptul adresei că omul “ a r.fi de găsit” pe strada Buşteni, nr. 10, apartament 20. Poliţia municipiului n-a găsit pe nimeni (aparţinător) la această adresă. Şi mai zice că, Jupă calcule, omul ar avea 44 de' ani. în rest semnalmentele le puteţi deduce din fotografia alăturată. Frumos ar f i ca rudele să se prezinte la Morgă, pentm ca sufletul b ie tu lu i om să-şi
-găsească liniştea şi să fie iertat pentru greşeala pe care. a facut-o.
S s ^ d e P a r i™ ? 1 P° PUlar’ rare funcţi°nează în Libia pe post de Parlament, a anunţat, ieri, dizolvarea maioritătiimmisteretor, mclusiv a celui al Energiei, a anunţat televiziunea ra
Procesul celor treisprezece evrei iranieni acuzaţi de spionaj în favoarea Israelului şi a Statelor Unite va începe în data de
13 aprilie şi se va desfăşura la Tribunalul revoluţionar de la Shiraz, ă anunţat, ieri, purtătorul de cuvînt al Ministerului
Justiţiei.
.-.SsX- L..su— <*«.*«, Jf ^ Vi-« •< j ; far<
1 /
k i ' i W- IXt i/mVS/frrt-i&k&r,,*!.*»
G a fa l u i Io n I l i e s c uurmare din pagina 1
nu intră în discuţie, rămîn PD, ApR, PRM şi UDMR. Fiecare dintre aceste formaţiuni ar avea ceva de cîştigat. Totuşi, două partide ar putea profita serios: ApR, al cărei preşedinte, Teodor Meleşcanu, a urcat în sondaje şi ar putea concura la prezidenţiale, şi PD, al cărui etem şe f Petre Roman ar putea profita de căderea de imagine nu atît a lui Emil Constantinescu - care, oricum, e pierdut -, cît a lui Ion Iliescu.
Indiferent de valabilitatea uneia sau alteia dintre cele patru variante sau, poate,- mai multe, ieşirea la rampă a lui Ion Iliescu a fost o gafă.
Lumea nu terminase comentarea gestului sfidător de Constituţie şi morală al lui Emil Constantinescu, care,- în calitate de “preşedinte al tuturor românilor”, s-a dus la o întrunire de partid. Sâ acceptăm, totuşi, că era vorba de medici şi farmacişti, iar şeful statului, asemenea lui Ceauşescu, le-ar fi dat “indicaţii preţioase” în legătură cu soluţionarea problemelor sănătăţii românilor. Dar, în loc de asta, oricît ar fi fost de penibil, “preşedintele tuturor românilor” s-a dus la o întrunire de partid ca sâ porcâiascâ alte partide, încâlcind grav Constituţia. Mai mult, acelaşi preşedinte a folosit cuvinte jignitoare la adresa presei române, care nu a ezitat să ia poziţie, iar textul preşedintelui era încă în curs de a fi comentat.
Ca şi cum n-ar ajunge o bîtă la un car de oale, a apărut confiscarea tipografiei ziarului “Cotidianul” la puţin timp după moartea lui Ion Raţiu. Există suficiente motive - dincolo de cele juridice - pentru a înţelege câ e vorba de un atac dur, cu scopul de a-1 distruge - la adresa unui ziar care a refuzat să ridice osanale lui Emil Constantinescu, fruntaşilor PNŢCD şi AC.
Ion Iliescu ar fi trebuit să lase “opinia publică” să rumege • în tihnă aceste două evenimente. Faptul că a “ieşit pe piaţă” cu acel “document” - fie într-adevăr “de lucru” la Cotroceni, fie fabricat pentru intoxicare - dovedeşte că la PDSR ceva scîrtîie...
Van der Stoel şl Roman au discutat chestiunea Universităţii multiculturale “ Babeş-Bolyai”
înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Max van der Stoel, a discutat cu şeful Diplomaţiei române, Petre Roman, chestiunea Universităţii multiculturale “Babeş-Bolyai”, “din perspectiva conceptului de multiculturalism”, a declarat, feri, purtătorul de cuvînt al MAE român, Ireny Comaroschi. De asemenea, Roman şi Van der Stoel au discutat despre necesitatea unor proiecte, pentru integrarea rromilor, considerată “o problemă europeană”, a afirmat purtătorul de cuvînt. Un alt subiect de discuţie a fost viitoarea colaborare dintre autorităţile române şi înaltul Comisariat OSCE pentm Minorităţi Naţionale, în perspectiva preluării de către România a preşedinţiei OSCE, în anul 2001. Van der Stoel efectuează în perioada 1-3 martie o vizită în România. Demnitarul OSCE, care va fi primit şi de preşedintele Emil Constantinescu, se va deplasa şi la CIuj-Napoca, pentm a se întîlni cu
conducerea Universităţii "Babeş - Bolyai". Max van der Stoel va prezenta un set- de recomandări în sprijinul proiectului ”Open Minds: Multiculturalism at the «Babeş-Bolyai» University”, proiect destinat să stimuleze dimensiunea multiculturală a Universităţii clujene. în luna ianuarie ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, declara că. soluţia agreată ”în ultimele luni în privinţa Universităţii multiculturale, în urma discuţiilor cu comisarul OSCE pentru minorităţi, Max van der Stoel şi cu reprezentanţii comunităţii maghiare”, este ”de a consolida Universitatea "Babeş-Bolyai" şi de a dezvolta studii complete în limbile română, maghiară şi germană”.
înfiinţarea unei instituţii de învăţămînt superior cu predare în limba maghiară este una dintre revendicările UDMR care au produs numeroase dezbateri în coaliţia majoritară.
Emil Constantinescu i-a conferit “Steaua României “ Iui Max van der Stoel
P reşed intele EmilConstantinescu i-a conferit, ieri, Ordinul N aţional “Steaua Rom âniei” în grad de Mare Ofiţer, lui Max van der Stoel, în a ltu l reprezentant OSCE
.pentru minorităţi naţionale, înalta distincţie a fost acordată
“în semn de apreciere pentru sprijinul important şi constant pe care l-a acordat eforturilor României de integrare în structurile europene”. Şeful statului a arătat în discursul său că Max van der Stoel este “o personalitate pe care poporul
roman a ajuns să o cunoască şi să o aprecieze” în ultimii ani, menţionînd Că prin activitatea reprezentantului OSCE, Europa a reuşit să cunoască mai bine
■ poporul român şi eforturile sale pentru respectarea drepturilor minorităţilor naţionale.
Un băiat de patru ani din judeţul Cluj a fost salvat după ce a tost strivit sub un morman de buşteni
Medicii C lin ic ii de Chirurgie Infantilă din CIuj-Napoca au salvat un băieţel în vîrstă de patru ani dintr-un sat de lîngă. Dej care, m arţi seară, a fost s t r iv i t sub un m orm an de buş ten i. M arius Borzaşi se juca, împreună cu surorile lui, în curtea casei din comuna Căşei, lîngă buşten ii pentru foc. Surorile băiatului au spus că ace s ta a u rca t pe
mormanul de buşteni după o lopăţică de plastic, iar lemnele au căzut pe el. Copilul a fost tra n s p o rta t de urgenţă la S p ita lu l m un icipa l din Dej, însă m ed ic ii l-ap trim is la Clinică de Chirurgie Infantilă d in C Iuj-Napoca, cu d iagnosticu l de traumatism to raco -abdom ina l deschis, ruptură pulmonară şi contuzii, ale organelor interne. Şeful
5Clinicii de Chirurgie Infantilă, Iban Huţanu, a declarat că medicii au evacuat sîngele şi aerul din cavitatea pleurală, permiţîndu-i, astfel, băiatului să respire, iar în prezent este în afara o rică ru i p e rico l. Huţanu a mai spus că, în ultimul timp, se înregistrează to t m ai m ulte cazu ri de traum a tism e la c o p ii nesupravegheaţi de părinţi.
Preşedintele Portugaliei va efectua o vizită de stat la Bucureşti
Preşedintele Portugaliei, Jorge Sampaio, şi soţia sa, Mafia Jose Rita Sampaio, vor efectua, începînd de vineri, o vizită de stat de trei zile în România, la invitaţia şefului statului român, Emil Constantinescu, au declarat, ieri, oficiali din cadrul Preşedinţiei. Şeful statului portughez şi soţia sa vor sosi la Bucureşti vineri seara, urmînd ca primirea oficială să aibă loc sîmbătă dimineaţa,
la Palatul Cotroceni. Jorge Sampaio va avea convorbiri cu omologul său român, după care cei doi şefi de stat vOr face declaraţii de presă. De asemenea, Jorge Sampaio va avea un dejun de lucru cu premierul Mugur Isărescu, urmînd ca, în cursul serii, să participe la un dineu de stat oferit în onoarea sa de preşedintele Emil Constantinescu.
P arche tu l C u rţii S up rem e de J u s tiţ ie
iş i va p re c iza as tă z i pu nc tu l de vedere
în legă tu ră cu aşa -z isu l p lan de s topare
a c a n d id a tu rii lu i Ion Ilie s c u la fu n c ţia
de p reşed in te a l R om ân ie iParchetul Curţii Supreme de Justiţie îşi va
preciza astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, punctul de vedere în priv in ţa documentului intitulat "Planul de stopare a candidaturii lui ion Iliescu la funcţia de preşedinte al României” , care a fost trimis de preşedintele PDSR luj Emil Constantinescu, a declarat Mircea Zărie, adjunctul procurorului general al României. El a precizat că pînă ieri la prinz la Parchetul Curţii Supreme nu fusese înregistrată nici o plîngere referitoare la acest caz.
Un grup de tineri ţărănişti a pichetat sediul PDSR, declarind că vor să-l protejeze pe Ion Iliescu
Dan losif şi un grup de 15 membri ai Organizaţiei de Tineret a PNŢCD au avut, ieri după-amiază, o altercaţie, în timp ce tinerii ţărănişti pichetau sediul central al PDSR, pentnj a oferi “protecţie" lui Ion Iliescu, care tocmai a denunţat, cu o zi în urmă, existenţa unui aşa-zis plan de eliminare a sa din cursa pentru a legerile prezidenţiale.
Ţ ărăn iş tii purtau Caschete de protecţie, seringi din cartoane pe care scria “vaccin letal” şi genţi diplomat pe care scria “virus pentru infarctul miocardic şi substanţă letală cu efect întîrziat”. Unul dintre demonstranţi
avea un borcan de cartofi pe post de grenade defensive, un a ltu l era
' îmbrăcat în jandarm şi purta un pistol de jucărie şi un altul ţinea în mîini o cutie cu. eticheta “bombă cu gaz şi TNT” . Un tînăr ţă răn is t avea pe caschetă o emblemă pe care scria “generalul Store”.
Altercaţia cu Dan losif a început în momentul în care a acesta a încercat să intre cu maşina în curtea PDSR, fiind jepat de grupul de ţărănişti care se plimbau în cerc în faţa porţii. După un schimb violent de cuvinte, Dan losif i-a spus lui Bogdan Piţigoi că nu intenţionează să-l bată şi a făcut
o demonstraţie, luîndu-l de gît şi bruscîndu-l.. Bogdan Piţigoi a precizat că tinerii
ţărănişti au făcut acest pichet pentru â. sublinia ridicolul afirmaţiilor lui Ion Iliescu. El a afirmat că au venit să-l protejeze pe Ion Iliescu “de viruşii care îl îm piedică să candideze la preşedinţia ţării”. “Vrem să-i asigurăm imunitatea şi vrem ca el să fie sănătos pentru a pierde alegerile”, a afirmat Bogdan Piţigoi.
El a declarat că tinerii din PNŢCD vor face astfel de acţiuni ori de cîte ori liderul PDSR se va declara sau se va simţi ameninţat.
SPP nu deţine informaţii
despre eventuale
atentate la viaţa lui Ion
IliescuSPP nu de ţine
informaţii privind iniţierea sau de ru la rea u n o r acţiuni prin care să se atenteze la v ia ţa , in te g rita te a f iz ic ă sau sănătatea preşed in te lu i PDSR, Ion Ilie scu , a precizat pu rtă to ru l de cuvînt ai Servic iu lu i de Protecţie şi Pază, maiorul Constantin Dobre. “ Pînă . în prezent SPP nu deţine date şi informaţii proprii sau fu rn iza te de către s tru c tu r ile co m u n ită ţii in fo rm a tiv e na ţion a le p r iv in d in iţ ie re a sau derularea unor a c ţiu n i prin care să se atenteze la viaţa, integritatea fizică sau sănătatea dom nului Ion Iliescu” , a declarat maiorul Dobre.
SPP a aflat din presă despre posibila existenţă a unor a m e n in ţă ri la adresa lu i.Ion Iliescu şi “ p rin s tru c tu raspecializată în treprinde dem ersu ri p e n tru clarificarea s itua ţie i, în cooperare cu a lte instituţii ce au atribuţii în dom en iu l s ig u ra n ţe i naţionale - SRI, SIE, M l” , a declarat purtătorul de cuvînt al SPP .
“ E fic ie n ţa m ă s u r ilo r pentru protecţia domnului Ion Ilie s c u , pen tru p reven irea o r ic ă ro r încercări de atentat ar fi m u lt s p o r ită dacă am avea la d is p o z iţ ie documentul care conţine am enin ţările la adresa d e m n ita ru lu i” , a m ai p rec iza t m a io ru lConstantin Dobre.
Cianuri pe Dunăre? Nu
preaConcentraţia de cianuri în
apele Dunării, pe toate sectoarele aflate, sub observaţia experţilor, de mediu, s-a situat, ieri dimineaţă, sub limita admisă de legislaţia europeană în domeniu şi, în unele zone, cu puţin peste maxima românească, a inform at Ministerul român al Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Astfel, în secţiunea Ceatal - Ismail, în zona de despărţire a Dunării în braţul Chilia şi braţul Tulcea, concentraţia de cianuri a fost ieri, la ora 5.00, de 0,006 mg/l, în secţiunea Tulcea, la ora 6.00, a fost de 0,011 mg/ I, iar în secţiunea Sulina, la intrarea Dunării în Marea Neagră, concentraţia a fost, la ora 4.00, de 0,019 mg/l. Valoarea admisă de către standardul naţional pentru apele de suprafaţă la indicatorul cianuri este de 0,01 mg/l, fiind inferioară celei admise de către Uniunea Europeană, care este de 0,05 mg/l.
Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria CIuj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 22 .0 3 .1 9 9 1 cod
(fiscal R 5 0 4 4 6 9 ' ■
IL IE C Ă L IA N (re d a c to r şe f);V A L E R CHIO REANU (redactor şef adjunct); C R ISTIA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l.19.16.81; fax : 19.28.28;E-mail: [email protected] - redacţia
R ED A C ŢIA : CIuj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 1 9 .7 4 .9 0 -MICHAELABOCU; EVENIMENT: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; SOCIAL, ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 - MARIA SÂNGEORZAN; SPORT: TEL: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ;PUBLICITATE: TEL./FAX: 19.73.04 - RÂUL SESTRA Ş;
E -m ail: r e c la m a _ a d e v c j@ m a il.d n tc j .ro - p u b lic ita te D|FUZARE m ic a PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA „ - ■ ■ • T o l / f a v PETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19 .73 .07 -LIV IAPO PS e c re ta r de redac ţie : le i/ra x ._ ■-S u b r e d a c ţ i a t u r d a : t e l / f a x : 31.43.23H orea PETRUŞ 19.74.18 s u b r e d a c ţ i a d e j : t e l . / f a x : 21.60.75
![la in. a n]dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71200/1/BCUCLUJ_FP_PIV2… · manipularea opiniei publice. Un scop ar putea fi să-mbete cu apă rece CDR, lacîndu-i pe liderii săi](https://static.documente.net/doc/80x56/6060c0ffcfa313200e13a67a/la-in-a-n-manipularea-opiniei-publice-un-scop-ar-putea-fi-sf-mbete-cu-apf-rece.jpg)
