PU Publicaţie lunară editată de Biblioteca S.A.M. Ceraşu “Cărţile ne arată ceea ce mintea noastră singură nu e în stare a pătrunde.” Panait Istrati Maxima lunii 8 noiembrie - Ziua Internaţională a Zonelor Urbane 1 noiembrie — Ziua Internatţională a Vegetarienilor 1 noiembrie — Ziua Tuturor Sfinţilor 6 noiembrie — Ziua Internaţională de Prevenire a Exploatării Mediului Înconjurător în Timpul Războaielor şi Conflictelor Armate 7 noiembrie — Ziua Mondială a Bărbaţilor 8 noiembrie — Ziua Internaţională a KVN 8 noiembrie — Ziua Internaţională a Zonelor Urbane 10 noiembrie — Ziua Mondială a Ştiintei în numele păcii şi dezvoltării 10 noiembrie — Ziua Mondială a Tineretului 12 noiembrie — Ziua Mondială a Calităţii 12 noiembrie — Ziua Mondială a Uzabilităţii 13 noiembrie — Ziua Internaţională a Educaţiei Copiilor Nevăzători 14 noiembrie — Ziua Mondială a Luptei împotriva Diabetului 15 noiembrie — Ziua Mondială de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier 15 noiembrie — Ziua Mondială a Sistemelor Informaţionale Geografice 16 noiembrie — Ziua Internaţională pentru Toleranţă 17 noiembrie — Ziua Internaţională a Studenţilor 19 noiembrie — Ziua Mondială a Filosofiei 19 noiembrie — Ziua Internaţională fără Fumat 20 noiembrie — Ziua Mondială a Drepturilor Copilului 21 noiembrie — Ziua Mondială a Salutului 21 noiembrie — Ziua Mondială a Televiziunii 25 noiembrie — Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei Împotriva Femeilor Pagina 1 S.A.M. CERASU BIBLIOTECA SCOLARA PUBLICAŢIE LUNARĂ NR. 3 /NOIEMBRIE2009 SĂ DESCOPERIM BIBLIOTECA ŞCOLARĂ! LECTURA - OBLIGAŢIE, PLĂCERE SAU NECESITATE ? ACTIVITĂŢI. CONCURSURI SCRIITORII LUNII NOIEMBRIE ORA DE LITERATURĂ - FABULA OFERTA DE CARTE A BIBLIOTECII S.A.M. CERAŞU ECOEDUCATIA - EVENIMENTE NOIEMBRIE Cele mai populate oraşe de pe glob Plănuiti un Crăciun ecologic NOI, DESPRE NOI Creaţii ale copiilor EVENIMENTE
Transcript
PU
Publicaţie lunară editată de Biblioteca S.A.M. Ceraşu
“Cărţile ne arată ceea ce mintea noastră
singură nu e în stare a pătrunde.”
Panait Istrati
Maxima lunii
8 noiembrie - Ziua Internaţională a Zonelor Urbane 1 noiembrie — Ziua Internatţională a Vegetarienilor 1 noiembrie — Ziua Tuturor Sfinţilor 6 noiembrie — Ziua Internaţională de Prevenire a Exploatării
Mediului Înconjurător în Timpul Războaielor şi Conflictelor Armate
7 noiembrie — Ziua Mondială a Bărbaţilor 8 noiembrie — Ziua Internaţională a KVN 8 noiembrie — Ziua Internaţională a Zonelor Urbane 10 noiembrie — Ziua Mondială a Ştiintei în numele păcii
şi dezvoltării 10 noiembrie — Ziua Mondială a Tineretului 12 noiembrie — Ziua Mondială a Calităţii 12 noiembrie — Ziua Mondială a Uzabilităţii 13 noiembrie — Ziua Internaţională a Educaţiei Copiilor
Nevăzători 14 noiembrie — Ziua Mondială a Luptei împotriva
Diabetului 15 noiembrie — Ziua Mondială de Comemorare a
Victimelor Traficului Rutier 15 noiembrie — Ziua Mondială a Sistemelor
Informaţionale Geografice 16 noiembrie — Ziua Internaţională pentru Toleranţă 17 noiembrie — Ziua Internaţională a Studenţilor 19 noiembrie — Ziua Mondială a Filosofiei 19 noiembrie — Ziua Internaţională fără Fumat 20 noiembrie — Ziua Mondială a Drepturilor Copilului 21 noiembrie — Ziua Mondială a Salutului 21 noiembrie — Ziua Mondială a Televiziunii 25 noiembrie — Ziua Internaţională pentru Eliminarea
Violenţei Împotriva Femeilor
Pagina 1
S.A.M. CERASU BIBLIOTECA SCOLARA
PUBLICAŢIE LUNARĂ NR. 3 /NOIEMBRIE2009
SĂ DESCOPERIM BIBLIOTECA ŞCOLARĂ!
LECTURA - OBLIGAŢIE, PLĂCERE SAU NECESITATE ?
ACTIVITĂŢI. CONCURSURI
SCRIITORII LUNII NOIEMBRIE
ORA DE LITERATURĂ - FABULA
OFERTA DE CARTE A BIBLIOTECII S.A.M. CERAŞU
ECOEDUCATIA - EVENIMENTE NOIEMBRIE Cele mai populate oraşe de pe glob
Plănuiti un Crăciun ecologic
NOI, DESPRE NOI Creaţii ale copiilor
EVENIMENTE
Pagina 2
SA DESCOPERIM BIBLIOTECA SCOLARA!
REGULAMENTUL
DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A BIBLIOTECII ŞCOLII DE ARTE ŞI MESERII CERAŞU - PRAHOVA (partea a II-a) INSTRUCŢIUNI METODOLOGICE
II. BIBLIOTECARUL ŞCOLAR 12. Funcţia de bibliotecar al S.A.M. este exerci-tată de cadru didactice cu indemnizaţie de bibli-otecar. 13. Bibliotecarul are următoarele sarcini: a) organizează activitatea bibliotecii şi asigură funcţionarea acesteia potrivit normelor legale şi în cadrul oraru-
lui stabilit de conducerea unităţii şcolare; b) organizează colecţiile bibliotecii potrivit normelor biblioteconomice; c) se îngrijeşte de completarea judicioasă a colecţiilor de publicaţii, ţinând seama de cerinţele cărora trebuie să
le răspundă biblioteca şcolară; d) foloseşte împrumutul interbibliotecar pentru a procura cititorilor lucrările pe care biblioteca şcolii nu le pose-
dă; e) asigură păstrarea şi securitatea fondurilor de publicaţii, cu respectarea condiţiilor de răspundere gestionară
prevăzute de legislaţia în vigoare; f) verifică periodic fondurile de publicaţii ale bibliotecii şi ia măsuri de recondiţionare şi legare a cărţilor
sau,după caz, propune casarea publicaţiilor, aparatelor şi a echipamentelor perimate din punct de vedere fizic sau ştiinţific;
g) ţine la zi documentele de evidenţă a fondurilor de publicaţii şi a activităţilor de bibliotecă şi asigură instru-mentele de informare necesare orientării rapide în colecţiile bibliotecii;
h) elaborează planul de activităţi, darea de seamă anuală şi situaţiile statistice ale bibliotecii; i) răspunde operativ şi eficient cerinţelor de lectură şi de informare documentară ale cititorilor; pune la dispo-
ziţia acestora în sala de lectură a bibliotecii publicaţiile solicitate; asigură împrumutul publicaţiilor la domiciliu în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament şi urmăreşte restituirea la timp a cărţilor împrumutate;
j) desfăşoară, atât singur, cât şi în colaborare cu cadrele didactice, activitatea de popularizare a colecţiilor bi-bliotecii, punând la dispoziţia cititorilor liste de titluri ale publicaţiilor recent intrate în bibliotecă, bibliografii şi organizând vitrine, standuri, expoziţii şi prezentări de cărţi, precum şi reuniuni, seri literare etc.;
k) întreprinde, în colaborare cu colectivul de sprijin al bibliotecii şi cu întregul personal didactic, acţiuni de iniţie-re a elevilor în tehnicile biblioteconomice, bibliografice şi de studiu;
l) îi deprinde pe elevi cu folosirea cataloagelor, consultarea lucrărilor de referinţă, selectarea publicaţiilor nece-sare pentru lucrări scrise, activităţi în cercurile şcolare, examene, concursuri, olimpiade;
m) îndrumă lectura elevilor, în colaborare cu toate cadrele didactice, potrivit procesului de învăţământ şi ţinând seama de particularităţile psihopedagogice li de vârstă, de pregătirea, aspiraţiile şi interesele individuale ale elevilor;
n) îşi perfecţionează pregătirea profesională prin participarea la cursurile şi întâlnirile de specialitate organizate de forurile tutelare, precum şi prin schimburi de experienţă şi prin studiu individual;
o) foloseşte în toate lucrările legate de tehnica de bibliotecă şi de activitatea cu cititorii, reglementările în vigoa-re, fiind obligat să ia cunoştinţă de acestea şi să le aplice.
BIBLIOTECAR: INSTITUTOR TUDORACHE IONELA
INFORMAŢII DE INTERES GENERAL EXTRASE DIN REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI
FUNCŢIONARE A BIBLIOTECII ŞCOLII DE ARTE ŞI MESERII CERAŞU
Biblioteca S.A.M. Ceraşu deţine în incinta şcolii noi, la etaj, un spaţiu propriu corespunzător pentru buna organizare şi conservare a fondului
documentar, precum şi pentru activitatea cu cititorii. Deoarece nu posedă spaţiu separat pentru sala de lectură, spaţiul alocat include atât depozitul
de carte, cât şi spaţiul de lectură, cu 5 locuri;
În biblioteca şcolară colecţiile de publicaţii se grupează în fondul pentru împrumut în sala de lectură şi fondul pentru împrumut la domiciliu.
Fondul pentru sala de lectură cuprinde lucrările de referinţă (enciclopedii, dicţionare, atlase, ghiduri, hărţi, albume etc. ), cartea veche şi rară, manuscrisele, toate unicatele (lucrările aflate într-un singur exemplar) şi publicaţiile seriale. Acest fond se consultă numai în bibliotecă. Fondul
pentru împrumut la domiciliu cuprinde toate lucrările aflate în cel puţin două exemplare, cu excepţia celor menţionate în alineatul precedent.
Biblioteca împrumută publicaţii şi alte categorii de documente atât în timpul anului şcolar, cât şi în vacanţele şcolare, exceptând perioadele de
inventariere (verificare) şi de concediu legal. Pentru folosirea colecţiilor de publicaţii la domiciliu sau în sala de lectură, cititorii trebuie să fie înscrişi la bibliotecă. Înscrierea se face cu prilejul
solicitării primului împrumut de cărţi, când se completează „fişa cititorului”. Prin semnarea fişei, cititorul se obligă să respecte regulamentul
bibliotecii şi regimul de circulaţie a publicaţiilor şi a celorlalte documente.
Elevii pot împrumuta acasă maximum trei volume deodată, iar cadrele didactice, maximum cinci.
Termenul maxim de împrumut la domiciliu este de 30 de zile, cu drept de prelungire până la 45 de zile.
Fişele cititorilor elevi vor fi cercetate cel puţin de diriginţii claselor (sau de învăţători) şi, periodic, de profesorii de la toate specialităţile, în scopul
unei mai bune îndrumări a lecturii.
O carte pierdută nu poate fi înlocuită decât cu un alt exemplar al aceleiaşi lucrări (autor, ediţie, titlu, valoare). În mod excepţional, cu aprobarea
conducerii şcolii, este permisă înlocuirea unei cărţi pierdute cu o carte de aceeaşi valoare şi cu tematică asemănătoare.
În situaţia în care, după înştiinţarea orală, cărţile nu sunt restituite, li se trimit părinţilor elevilor, precum şi cititorilor adulţi (inclusiv cadrelor
didactice) până la două înştiinţări scrise.
Pentru cărţile nerestituite după a doua somaţie, pierdute sau deteriorate de cititori, se percepe de la aceştia atât contravaloarea reactualizată a
cărţilor, în funcţie de preţurile medii în vigoare, pentru lucrări de acelaşi gen, la data constatării contravenţiei, cât şi o amendă, reprezentând de 1-3 ori preţul mediu actual al acestora, ţinându-se seama de:
- valoarea sau raritate publicaţiilor;
- intenţia vădită de a nu restitui publicaţiile împrumutate; - frecvenţa abaterilor de la respectarea termenelor de restituire a cărţilor.
Programul de activitate al bibliotecii şcolare este de 10 ore săptămânal pentru biblioteca şcolară cu un cadru didactic având indemnizaţie de bibli-
otecar (5 ore destinate exclusiv activităţii cu cititorii şi 5 ore destinate activităţilor specifice bibliotecii).
Volumele de carte dintr-o bibliotecă sunt folosite de multe generaţii de cititori, de aceea este foarte impotant ca fiecare dintre noi să conştientizăm faptul că acestea trebuie folosite şi păstrate cu simţ de răspundere astfel încât şi ceilalţi să beneficieze de oferta integrală a bibliotecii şcolare (cantitativ şi calitativ). O problemă semnificativă cu care se confruntă Biblioteca S.A.M. Ceraşu este generată tocmai nerespectarea de către mulţi elevi a respon-sabilităţilor pe care le implică calitatea de cititor: depăşirea termenului de restituire a cărţilor, pierderea acestora, folosirea lor într-un mod inadecvat etc., acţiunile lor având consecinţe negative în ceea ce priveşte buna desfăşurare a activităţii bibliotecii dar şi a elevilor. Deşi biblioteca noastră deţine un fond de carte ce acoperă aproape toate domeniile CZU, nu de puţine ori cerinţele unor cititori nu au putut fi satisfăcute din cauza “blocării” volumelor de carte. O carte uitată acasă pe un raft, pierdută sau distrusă cu rea intenţie sau din neglijenţă ar putea fi un material esenţial şi indis-pensabil pentru un alt cititor. Respectaţi următoarele reguli:
Restituiţi la timp exemplarele
împrumutate (fiecare cititor are dreptul la prelungirea termenu-lui de împrumut o singură dată în cazul în care are nevoie de materialul respectiv o perioadă mai lungă de timp şi dacă acest drept nu este restricţio-nat de activităţile specifice bibliotecii - inventariere, expoziţie de carte etc)!
Nu deterioraţi volumele de carte împrumutate (rupere, mâzgălire etc.);
acestea sunt bunuri ale şcolii şi, implicit, ale tuturor cititorilor!
Controlaţi cărţile pe care le împrumutaţi, semnalând bibliotecii starea în
care se găsesc, şi restituiţi-le cel puţin în starea de împrumut!
Nu înstrăinaţi publicaţiile împrumutate!
Pagina 3
SA DESCOPERIM BIBLIOTECA SCOLARA!
CONSILIUL DE SPRIJIN AL BIBLIOTECII
TĂGÂRŢĂ LIEA Secretar S.A.M. Ceraşu
ENACHE IULIA Învăţător
OPROESCU CLAUDIA Profesor
PÂTIU PETRE Profesor
LUPU ALINA Părinte
ZAMFIR ADRIANA Elev clasa a V-a
PAVELESCU NICOLAE Elev clasa a VI-a
ENACHE BIANCA Elev clasa a VII-a
DUCA IOANA Elev clasa a VIII-a
Pentru folosirea colecţiilor de publicaţii la
domiciliu sau în sala de lectură, cititorii trebuie
să fie înscrişi la bibliotecă. Înscrierea se face cu
prilejul solicitării primului împrumut de cărţi, când se completează „fişa cititorului”. Prin
semnarea fişei, cititorul se obligă să respecte
regulamentul bibliotecii şi regimul de circulaţie
a publicaţiilor şi a celorlalte documente.
Pentru completarea fişei, cititorul trebuie
să ofere următoarele informaţii: data şi locul
naşterii, CNP, numele şi prenumele părinţilor,
adresa, număr de telefon.
INSCRIEREA LA BIBLIOTE-
PAGINA CU CARACTER PERMANENT
BIBLIOTECA COPIILOR NOŞTRI
“…că nu iaste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului
decât cetitul cărţilor”.
MIRON COSTIN . O bibliotecă începe cu două cărţi şi nu se sfârşeşte niciodată. Ea nu înseamnă unul sau mai multe rafturi pline cu cărţi, achiziţionate la întâmplare, chiar dacă numărul acestora este destul de mare. O bibliotecă personală trebuie să reprezinte gustul, interesele şi concepţia posesorului, atât în privinţa se-lecţionării, cât şi în organizarea propriu-zisă a cărţilor. Ea poate şi trebuie să fie revizuită periodic, adăugită şi înlocuită cu alte cărţi legate de vârsta copilului, de preferinţe, de studiul făcut la clasă. Cartea, cu splendorile cuprinse în ea, poate trece neobservată din cauza altor surse de informaţie :radioul, televiziunea, calculatorul, care au unele avantaje faţă de tăcerea adâncă a cărţii. Dar acest prieten tăcut, care vorbeşte doar când îl întrebi –cartea – este cel mai complet depozit al inteligenţei omeneşti, înmagazi-nând cunoştinţe, sentimente, sensibilitate, personaje, fapte care se păstrează intacte în timp. O carte o citeşti când vrei, cum vrei şi ori de câte ori vrei. Îţi este prietenul pe care îl regăseşti la fel de credincios şi discret, care nu te face să roşeşti de propria ignoranţă.Într-o familie în care sunt prea puţine cărţi, unde lectura este considerată o greutate, rareori ne putem aştepta ca un copil să dovedească pasiune pentru lectură.În familiile în care există persoane care citesc, transformarea fiecărui copil într-un mic cititor se face pe nesimţite. Trezirea interesului şi apoi formarea deprinderii de lectură trebuie să înceapă cu insuflarea respectului pentru carte. Se ştie că nu este uşor să-i înveţi pe cei mici să citească sau să iubească cartea.Copilul trebuie încurajat să facă această acţiune, lăsându-i cărţi la îndemână încă de la o vârstă mică. De aceea trebuie aşezate în camera câteva rafturi cu cărţi pentru copii, chiar dacă nu ştie încă să desluşească literele. E important să i se cumpere cărţi numai pentru el, cu poezii sau cu poveşti. Versurile sunt una dintre cele mai bune modalităţi în a încuraja copilul să citească. Să fie învăţat poezii şi cântece cât mai multe. Un exerciţiu la fel de bun sunt poveştile. Din mica lui bibliotecă trebuie să i se citească în fiecare zi basme, iar poveştile să fie legate de un anumit eveniment din viaţa lui : dacă are un căţel, să i se citească poveşti despre animale, dacă e ziua lui şi primeşte flori, să asculte poveşti despre plante, iar dacă va pleca în vacanţă, să i se citească despre călătorii şi aventuri, despre eroi şi diferite locuri din lume. Nu este bine să i se încarce prea mult memoria. Cărţile alese vor fi simple, cele de colorat accesibile înţelegerii lui. Poveştile trebuie să fie citite şi reci-tite. Trebuie comentat tot ce se citeşte împreună cu copilul, el fiind lăsat să explice ce a înţeles, şi, mai ales, nu trebuie criticat. Să-l lăudăm atunci când a reuşit ceva, iar dacă cartea luată din bibliotecă nu e la locul ei, nu va fi criticat, ci îndemnat să-i dea importanţă ei, cărţii, priete-nului tăcut care-i vorbeşte oricând. Iar dacă îşi va vedea părinţii că obişnuiesc să citească, va face, la rândul său, acelaşi lucru. Fiecare dintre noi se întreabă de unde începe şi unde trebuie să se sfârşească o bibliotecă personală, ce trebuie să conţină şi cui să se adreseze. Alcătuirea unei biblioteci personale ţine de formaţia intelectuală a celui ce o alcătuieşte, de vârsta, de gustul, de profesia, de mi-jloacele materiale şi de spaţiul pe care îl are la dispoziţie. Biblioteca destinată preşcolarilor nu este o bibliotecă propriu-zisă. Pentru copiii mici prima formă de lectură sunt imaginile, repre-zentând figuri de animale, oameni, plante, insecte, flori, locuinţa sa cu obiectele din ea. O formă originală o reprezintă basmele decupate, care, prin plieri şi replieri sau deschideri ale coperţilor, transformă în reliefuri personajele din : « Capra cu trei iezi », « Punguţa cu doi bani ». « Scufiţa Roşie ». « Albă ca Zăpada », etc. Un text foarte scurt permite părinţilor să prezinte copiilor o povestire simplă a faptelor. Cărţile de colorat oferă micilor « cititori » posibilitatea de reface după propria fantezie coloristică sau după modelele însoţitoare, suita de întâmplări. Nu trebuie să uităm că în primele clase cititul în sine este un efort. Nu s-a consolidat deprinderea de lectură, viteza de citit, iar gustul pentru lectură trebuie dezvoltat şi nu forţat. Să-l învăţăm pe copil să iubească cărţile, începând cu grija pentru păstrarea lor. Să nu uităm că oamenii care iubesc cărţile sunt oameni buni, cu sentimente nobile, că poporul român a sintetizat genial legătura dintre carte şi om în dictonul : « Cartea face omul om, şi altoiul pomul, pom . » Şi să nu uităm vorbele minunate ale poetului : « Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, Încet gândită, gingaş cumpănită , Eşti ca o floare, anume înflorită
Pagina 4
LECTURA - OBLIGATIE, PLACERE SAU NECESITATE?
R e c o m a n d a r i l e c t u r a
L I T E R A T U R A R O M A N A
Ion Creangă Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Ursul pâcâlit de vulpe George Coşbuc Povestea gâştelor, Iarna, Zile de toamnă, Vine ploaia Emil Gârleanu Când stăpânul nu-i acasă!, Mărini-mie, Sărăcuţul!, Gândăcelul Călin Gruia Ciuboţelele ogarului Nicolae Labiş Păcălici Mihai Eminescu Somnoroase păsărele Petre Ispirescu Prâslea cel Voinic şi merele de aur Ana Blandiana Într-o zi pe când lucram, Face orici-ne ce vrea Ştefan Octavian Iosif Cântec de primăvară Barbu Ştefănescu Delavrancea Bunicul, Bunica, Neghiniţă, Palatul de cleştar
Ion Creangă Amintiri din copilărie (fragment I), Povestea unui om leneş, Fata babei şi fata moşneagului, Ioan Roată şi Vodă Cuza George Coşbuc Vestitorii primăverii, Concertul primăverii , Iarna pe uliţă, Cântec, Jucăriile celui cuminte, Mureşul şi Oltul, Albina şi păianje-nul Emil Gârleanu Aşa, o poveste, Cât un fir de neghină, Puişorii Mihai Eminescu La mijloc de codru, Revedere, Ce te legeni?, Cu pene-tul ca sideful, Borta vântului Petre Ispirescu Ţapul şi şarpele, Jucata vulpii, Sarea în bucate, Tine-reţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, Fata săracului cea isteaţă, Broasca ţestoasă cea fermecată Ştefan Octavian Iosif Cântec, Gruia Vasile Alecsandri Primăvara, Dimineaţa, Bradul Dimitrie Bolintineanu Preda Buzescu, Muma lui Ştefan cel Mare Ioan Slavici Doi feţi cu stea în frunte Alexandru Vlahuţă Ostrovul Mare. Ruini, În Vrancea, În Ajunul Crăciu-nului George Topârceanu Cântec, Aeroplanul Legende populare Baba Dochia (folclor), Legenda privighetorii, Legen-
“ CITITORUL ANULUI ”
Concursul “Cititorul anului” continuă. La sfârşitul anului şcolar 2009—2010, va fi premiat cititorul care a împrumutat şi citit cele mai multe
volume de carte pe parcursul anului şcolar current.
Premiul “Cititorul anului şcolar 2008—2009” a fost acordat elevei ZAMFIR ADRIANA - VIORICA, clasa a IV-a, care a împrumutat de la biblioteca şcolară , în anul şcolar anterior, 108
vo-lume de carte.
Pagina 5
ACTIVITĂŢILE LUNII NOIEMBRIE
ACTIVITATEA DATA LOCUL
Culorile toamnei - Expoziţie /concurs cu lucrări pe această temă (desene, colaje);
Noiembrie 2009 Holul şcolii
Expoziţie cărţi şi afişe informative - Scriitorii lunii noiembrie Noiembrie 2009 Sala bibliotecii Afişierul bibliotecii
ACTIVITATI. CONCURSURI
În perioada 1—30 noiembrie s-a desfăşurat concursul Culorile toamnei, concurs destinat preşcolarilor şi şcolarilor de la grădiniţele din Ceraşu şi Valea Borului, respective şcolilor din aceleaşi localităţi. Expoziţia se va face în zilele de 2 - 7 decembrie, jurizarea lucrărilor începând din prima zi a expoziţiei. Lucrările vor fi evaluate individual de cadre didactice din şcoală, pe fişe separate, nota finală re-zultând din media notelor parţiale. Toţi elevii şi cadrele didactice vor primi diplome de participare. Câştigătorii premiilor I, II, III vor fi premiaţi (diplome şi premii) la şerbarea de sfârşit de an şcolar. Lista cu elevii participanţi, cu elevii câştigători, precum şi lucrările premiate vor fi publicate în Nr. 4 / decembrie 2009 al revistei bibliotecii S.A.M. Ceraşu şi, de asemenea, vor fi afişate la afişierul bibliotecii şco-lare.
PUBLICAŢIE LUNARĂ EDITATĂ DE BIBLIOTECA S.A.M. CERAŞU
Mihail Sadoveanu 5 noiembrie 1880
Ion Brad 8 noiembrie 1929
Grete Tartler 23 noiembrie 1948
Eugen Ionescu 26 noiembrie 1909
Mihail Drumeş 26 noiembrie 1901
Vasile Voiculescu 27 noiembrie 1884
Nina Cassian 27 noiembrie 1924
Liviu Rebreanu 27 noiembrie 1885
Nicolae Manolescu, 27 noiembrie 1939
Jean Bart 28 noiembrie 1877
Scriitori născuţi în luna noiembrie Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Paşcani - d. 19 octombrie 1961, Bucureşti) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romanci-er, academician şi om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolu-lui XX. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcţii sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o
primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele şi povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum şi o ultimă fază care corespunde realismu-lui socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.
Casa memorială
Mihail Sadoveanu
Ion Brad (n. 8 noiembrie 1929, Pănade, judeţul Târnava-Mare) este un diplomat şi scriitor român, exponent al realismului socialist. Absolvent al Facultăţii de filologie din Cluj (1948-1952). Între 1973-1982 a fost ambasador al Repu-blicii Socialiste România la Atena. Membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 1974. Între 1984-1990 a fost directorul Teatrului Nottara din Bucureşti.
Mihail Drumeş (n. Mihail V. Dumitrescu, 26 noiembrie 1901, Ohrida, Macedonia - d. 7 februarie 1982, Bucureşti) a fost un romanci-er român, foarte popular in perioada interbelică.
Informatii generale
Pagina 6
Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie (13 noiembrie, pe stil vechi) 1909, Slatina - d. 28 martie 1994, Paris; cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze) a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului şi membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obişnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorinţa de a crea o legătură între naşterea lui şi cea a marelui său precursor Ion Luca Caragiale.
Nicolae Manolescu, născut Nicolae Apolzan, (n. 27 noiembrie 1939, Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea) este un membru corespondent al Academiei Româ-ne, critic literar, editorialist, profesor universitar,
eseist, istoric literar şi politician român. Ambasador al Români-ei la UNESCO. Este considerat a fi unul dintre cei mai impor-tanţi critici literari contemporani
“Gândul zboară şi cuvintele merg pe jos. Iată toată drama scriitorului.” (Julien Green)
Grete Tartler (n. 23 noiembrie 1948, Bucureşti) este o scriitoare contemporană, traducătoare, orientalistă, diplomat român cu descendenţă germană. După căsătorie, numele său oficial, de stare civilă, este Margareta Tăbăraşi
Vasile Voiculescu (n. 27 noiembrie 1884, Pâr-scov, Buzău, România - d. 26 aprilie 1963, Bucu-reşti, România), a fost un medic, poet, prozator şi dramaturg român. Poetul român care, după 1948,
a suferit cumplit pentru convingerile sale democratice, fiind băgat la vârsta de 74 de ani în penitenciar, şi interzicându-i-se să publice, ne-a lăsat o operă literară de rafinament artistic.
Casa memorială
Vasile Voiculescu
Nina Cassian, născută Renée Annie Cassian (n. 27 noiembrie 1924, Galaţi), este o poetă, eseistă şi traducătoare româncă. Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste La scara 1/1. În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, începe să scrie treptat şi poezie proletcultistă. "După un ocol de aproxima-tiv opt ani", cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive şi compromisuri, începând din 1956 se întoarce la poezia autentică. Începe să scrie în paralel şi literatură pentru copii, atrasă de posibilităţile estetice ale evadării în fantezie şi candoare, precum şi două volume de "proză subi-ectivă", la persoana întâi. Realizează traduceri remarcabile din Shakespeare, Bertolt Brecht, Christian Morgenstern, Iannis Ritsos şi Paul Celan. Publică peste 50 de cărţi de poezie, eseuri şi proză, şi inventează o nouă limbă poetică, limba spargă. I se decer-nează în 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor din România.
Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târlişua, judeţul Bistriţa-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, judeţul Argeş) a fost un romanci-er, dramaturg şi academician român. La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureştiul (un control radiologic a semnalat, încă din ianuarie, opaci-tate suspectă la plămânul drept). La 7 iulie Rebreanu scria în Jurnal: Perspecti-ve puţine de salvare, dată fiind vârsta mea, chistul din plămânul drept, emfize-
mul vechi şi bronşita cronică. La 1 septembrie 1944 la Valea Mare, a încetat din viaţă la vârsta de 59 de ani. Peste câteva luni a fost deshumat şi reînhumat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.
Casa memorială Liviu Rebreanu
Jean Bart este psedonimul literar al scriitorului Eugeniu P. Botez (n. 28 no.iembrie 1877, Burdu-jeni, judeţul istoric Botoşani - d. 12 mai 1933, Bucu-reşti), împrumutat de la un faimos corsar francez.
ORA DE LITERATURA - FABULA
Pagina 7
Fabula este o scurtă povestire alegorică, de obicei în versuri, în care autorul, personifi-când animalele, plantele şi lucrurile, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalităţi sau greşeli cu scopul de a le îndrepta. Ea are urmatoarea structură: povestirea propriu-zisă si morală. Figura de stil este personificarea. Istoria fabulei Fabula în Antichitate Fabula era deja practicată în Mesopotamia cu 2000 de ani înaintea erei noastre. Tablete provenind din bibliotecile şcolare ale epocii expun pe scurt povestea vulpii lăudăroase, a câinelui nepriceput („Câinele fierarului, neputând să răstoarne nicovala, a vărsat găleata cu apă.“), de musca încrezută („O muscă care s-a aşezat pe spate-le unui elefant, îl întrebă dacă putea s-o ducă în spate sau dacă ar trebui să-şi ia zborul“). Multe din aceste texte arată o evi-dentă afinitate spre proverbe şi au o construcţie antitetică („Nu vorbeşti despre ceea ce găseşti; dar despre ce ai pierdut z ici la toată lumea.“). Totuşi, acestea nu au niciodată o morală explicită. Fabula în Grecia Prima fabulă cunoscută este „Privighetoarea şi eretele“, pe care o povesteşte Hesiod, în jurul secolului VIII î.Hr., în „Munci şi zile“. Este vorba de o biată privighetoare prinsă în ghearele unui erete (sau şoim) care, în plus, îi face morală. Această fabulă are rolul de a ne face să medităm asupra noţiunii de dreptate, cu ajutorul unui raţionament antitetic în care personajul principal exploatează excesiv poziţia de forţă. Fabula va lua amploare mai ales cu ajutorul lui Esop, care a trăit în secolul VI î.Hr. şi care e considerat „părintele fabulei“. În perioada clasicilor, Socrate însuşi ar fi pus în versuri fabule de Esop, cât timp a fost închis înainte de a muri. Ar fi explicat abordarea fabulelor astfel: „Poetul trebuie să ia ca material miturile. [...] De aceea am ales miturile la îndemâna mea, aceste fabule de Esop pe care le ştiam pe de rost, şi pe care le-am luat din întâmplare.“ Demetrios din Falera publică prima antologie de fabule atestată istoric. Această antologie, pierdută, a dat naştere la numeroase versiuni. Una din ele a fost păstrată sub forma unui ansamblu de manuscrise datând probabil din secolul I, şi numită Augustana. La această colecţie se face de fapt referire când se menţionează astăzi „fabulele lui Esop“. Din Grecia, fabula ajunge la Roma. Horaţiu propune o adaptare remarcabilă a „Şobolanului de oraş şi şobolanul de câmp“ (Satire, II, 6), pe care unii critici o consideră superioară versiunii lui Jean de La Fontaine. El va fi urmat de Fedru care va face din fabulă un gen literar poetic. Fabula era la modă în lumea greco-romană. În secolul IV, poetul roman Avianus ne lasă patruzeci de fabule, din care majorita-tea sunt adaptări din Fedru, dar multe nu sunt atestate în nici o altă parte şi sunt foarte bine construite. Fabula în Evul Mediu Fabula va continua să se transmită pe parcursul întregului Ev Mediu prin intermediul autorilor de colecţii ce semănau a pseudo-nime: Romulus, Syntipas, pseudo-Dosithea. Dar calitatea literară este sacrificată în numele moralei. Tematica fabulei se va diversifica în mod considerabil datorită colecţiei Roman de Renart, ce adună povestiri scrise de clerici anonimi din secolul XII. În aceste istorisiri inspirate din Ysengrinus, operă latină a poetului famand Nivard, lupta vulpii împotriva lupului serveşte ca pretext pentru o satiră redutabilă a societăţii feudale şi a inechităţilor sale. Fabula cedează aici locul unei comedii animale unde totul se întrepătrunde. În secolul XII, Marie de France publică o culegere de 63 de fabule. Influenţa indiană Fabula a cunoscut de asemenea un succes remarcabil în India, prin intermediul antologiei Pañchatantra. Redactată iniţial în sanscrită, între 300 î.Hr. şi 570, această antologie de fabule va cunoaşte numeroase modificări. Una din versiunile derivate se numeşte Hitopadesa sau „Îndrumarea utilă“. Găsim aici anima-lele întâlnite în mai toate fabulele: măgarul, leul, maimuţa, şarpele ş.a.m.d, singura diferenţă fiind şacalul ce joacă aici rolul vulpii. Aceasta va influenţa Occidentul în sensul unui progres complex. Mai întâi circu-lând în Persia şi tradusă în arabă cu titlul Kalîla wa Dimna, va fi apoi tradusă în ebraică, apoi în latină, purtând titlul Directorium humanae vitae (1280). Moş Poussines o va traduce la rândul său în 1666 sub titlul de Specimen sapi-entiae Indorum veterum. O versiune persană va fi tradusă în franceză la 1644, purtând titlul de Cărţile luminilor sau Purtarea regilor, alcătuită de înţeleptul Pilpay Indien, tradusă în franceză de David Sahid, din Ispahan, capitala Persiei (numele traducă-torului este de fapt un pseudonim al lui Gilbert Gaulmin). Aceste opere vor sta la baza unor fabule de La Fontaine, şi anume „Vaca de lapte şi căldarea de lapte“ şi „Ţestoasa şi cele două lebede“..... La Fontaine Succesul ieşit din comun al fabulelor lui La Fontaine va inspira multă lume în scrierea acestora: de la seniori la clerici, neuitând magistraţii, preoţii sau vânzătorii, toţi îşi încearcă norocul în scrierea fabulelor. Iezuitul Desbillons, profesor, va scrie 560 de fabule. Un anume Boisard publică o culegere ce cuprinde 1001 fabule. Fabula intră în cartea recordurilor. Chiar şi Napoleon Bonaparte, viitorul împărat, va compune una, primită destul de bine la vremea ei. Toţi aceşti autori au căzut într-o justă uitare. Un singure nume a supravieţuit în mod durabil alături de cel al lui La Fontaine, şi acesta este Jean-Pierre Claris, cavaler de Florian (1755-1794). Culegerea sa numără 100 de fabule. Acestea sunt orientate fie către o morală politică, fie către o morală particulară. Acesta se inspiră uneori din englezul John Gay sau din spaniolul Iriarte. În secolul al XIX-lea, fabula nu va mai fi practicată. Totuşi, în Rusia Ivan Andreievici Krilov are un talent înnăscut în scrierea aces-tui fel de povestire. Schema narativă Fabula clasică are o structură dualistă. Începând cu titlul găsim în ea o opoziţie între două personaje ale căror poziţii subiective sunt dezaxate, unul se situeză pe o poziţie superioară şi îl domină pe cel inferior. Graţie unui eveniment narativ neprevăzut poziţia celor două personaje se va răsturna. Această schemă a fost definită de C. Vandendorpe drept „o dublă inversare” (Să învăţăm să citim fabulele, Montréal, 1989). Această schemă, care se întâlneşte în zeci de fabule blochează situaţia de comprehensiune şi eliberea-ză o morală extrem de clară. Hegel spunea că fabula „este ca o enigmă care va fi întotdeauna acompa-niată de soluţia sa”. (Estetica, II).
AVENTURILE IEPURASULUI TUP de Marian Traian Dragi copii, Daca vouă o să vă fie ceva mai greu să cititi s i n g u r i n e m a i p o m e n i t e l e
aventuri ale iepurasului Tup, atunci rugati-i pe bunicii vostri sa va ajute. O sa vedeti, sunt sigur, cum o sa retraiasca si ei, ca prin minune, varsta pantalonilor scurti. Eu insumi - de asemenea bunic - scriind-o intr-o noapte lunga de iarna - m-am trezit dimineata copil.
MAREA SALVARE Epoca de Gheaţa se apropie de sfarsit, iar Manny, Sid si Diego trebuie sa calatoreasca spre o vale indepartata, ca sa scape de apele care se revarsa. In calea lor, se afla monstri ai
adancurilor, un trib de lenesi pitici, adoratori ai lui Sid, precum si cateva gheizere fierbinţi. Din fericire, grupul primeste ajutor de la noi prieteni. Vor izbuti ei oare sa ajunga la timp in acea vale?
NEMAIPOMENITA PETRECERE CU PRIETENELE de Katharine Holabird Angelina a planuit totul, in amanunt - si-a invitat cele mai bune prietene ("categoric" nu si pe gemenele Labuteroz), a cumparat numai bunatati si a pus la cale
o mul time de distract i i de -ale balerinelor! Singura problema este ca auditiile domnisoarei Lili pentru Alba ca Zapada au loc chiar in dimineata urmatoare. Oare Angelina va petrece cea mai frumoasa noapte cu prietenele si va obtine, totusi, rolul principal?
O SERBARE PENTRU PRINTESA de Katharine Holabird Poti sa-ti inchipui cum e sa fii o printesa de-adevaratelea? Regina T a r i i S o r i c e s t i organizeaza, la palat, cea mai mare petrecere
care s-a pomenit, pentru ziua de nastere a Printesei Sophie - si a fost invitata si Angelina! Dar palatul se dovedeste a nu fi chiar atat de vesel - mancarea nu e buna deloc, Priscilla Labuteroz e rautacioasa, iar Angelinei ii e dor de cea mai buna prietena a sa, Alice. Exista cineva in palat cu care Angelina sa se poata simti bine?
OPEN SEASON - NEMAIPOMENITUL DOMN E.!
Intalniti-l pe Nemaipomenitul Domn E.! Este drept ca pare nitel cam desirat si ca are un singur corn, dar acest cerb este unul dintre cele mai amuzante animale din padure. Insotiti-l pe Nemaipomenitul Domn E. în incredibilele lui aventuri - oriunde merge, le face pe celelalte animale sa-si doreasca sa mai vina pe la ele!
OPEN SEASON - PUTERNICUL GRIZZLY Dupa ce-a provocat haos in lumea civilizata, Boog, ursul grizzly, a fost dus inapoi in padure. Boog si noul sau prieten Elliot se straduiesc sa-si gaseasca drumul de intoarcere catre siguranta si caldura garajului lui
Beth. Cei doi ajung curand sa aiba necazuri cu celelalte animale din padure. Alaturati-va lui Boog si lui Elliot, in calatoria lor, in timp ce se lupta cu castorii furiosi si cu un vanator care- i urmareste cu inflacarare! Vor izbuti Boog si Elliot sa ajunga acasa inainte ca viata din
OFERTA DE CARTE A BIBLIOTECII S.A.M. CERASU
Pagina 8
COLINDA DE CRACIUN de Kate Douglas Wiggin Este o poveste emotionanta, bogat ilustrata, pledand pentru bunatate si generozitate. Actiunea se petrece intr-un orasel din America finalului de secol XX si ne prezinta povestea
familiei Bird si a micutei lor Colinda, o fetita foarte bolnava, dar buna si vesela.
UCENICUL VRACIULUI de Joseph Delaney Ucenicul Vraciului este Thomas Ward, un baiat de 12 ani care isi face ucenicia la un vraci batran si aspru. Ucenicia lui este grea, dar intr-o zi va deveni un exorcist care alunga
strigoii, prinde si inchide duhurile rele si vrajitoarele. Fiind al saptelea fiu al unui al
AKHNATON SI DJINNII CAPTIVI de P.B. Kerr "Kerr, scriitorul de thrillere britanic, ţese o ingenioasa intriga in jurul temei lampii fermecate, in care gemenii John si Philippa, in varsta de 12 ani, descopera ca se trag dintr-o foarte importanta familie de djinni... Firul narativ principal fiind acela de a-i pune pe copii in roluri in care au puteri adevarate de a face magie... adevarata. Povestea castiga noi deschideri cu variaţiuni imprumutate de la izvoarele sale tradiţionale, intr-o viziune diferita, improspatata..." - Booklist "O aventura alerta, in stilul Indiana Jones... Kerr pune accentul pe comic in aceasta prima carte dintr-o serie care merita urmarita." - Publishers Weekly
Biblioteca S.A.M. Ceraşu nu dispune de sală de lectură cu spaţiu propriu,
de aceea, pentru consultarea cărţilor cu regim special, se va folosi spaţiul
amenajat în acest scop în sala de depozitare a cărţilor, având maximum 6
locuri (simultan).
CAPITANUL CASSE-COU de L.Boussenard Cartile semnate de L. Boussenard, majoritatea atractive romane de aventuri si jurnale de calatorie, se bucura si astazi de un larg interes
in randurile tinerilor cititori. Astfel, romanul al carui erou este francezul Jean Grandier, supranumit capitanul Casse-Cou, urmareste aventurile unui grup de tineri implicati in razboiul de independenta al burilor. O carte in care veti intalni fapte pline de eroism, entuziasm tineresc si neprevazut!
Pagina 9
ECOEDUCATIA
08 Noiembrie
Ziua Internaţională a Zonelor Urbane
Urbanizarea nu este un fenomen nou si nici un produs al perioadei recente. Ea a aparut pe o anumita treapta din evolutia societatii si din acel moment nu a mai fost cale de întoarcere din expansiunea sa. Daca acum douazeci si ceva de ani existau doar doua metropole cu peste 10 milioane de locuitori (New York si Tokyo), astazi sunt peste 20 de astfel de aglomerari umane. Actualmente, omenirea asista neputincioasa la extinderea zonelor urbane, în detrimentul spatiilor verzi, al oazelor de liniste si de aer curat. Prin marcarea în Calendarul Ecologic a datei de 8 noiembrie a fiecarui an, ca moment în care se celebreaza Ziua Internationala a Zonelor Urbane, s-au adus în prim-plan problema urbanizarii si efectele ei asupra evolutiei durabile a societatii. Ziua Internationala a Zonelor Urbane se desfasoara începând din 1949, în peste 30 de tari, la initiativa profesorului Carlos Maria della Paolera, de la Universitatea din Buenos Aires, în scopul de a veni în sprijinul publicului interesat de solutii pentru planificarea oraselor, dar fara afectarea mediului înconjurator. Urbanizarea a schimbat fata lumii si a adus modificari în viata si mentalitatea oamenilor. De la o existenta în mijlocul naturii, cu procurarea celor necesare traiului tot din natura, s-a ajuns la stadiul în care cautam si gasim din ce în ce mai greu locuri verzi si nealterate. “Conflictul” dintre urbanizare si ecologie se poate rezolva prin schimbarea mentalitatilor, în sensul de a nu se mai separa ideea de respect fata de mediu pe de o parte si dezvoltarea durabila a societatii pe de alta parte. Pe lânga binefacerile pe care le are populatia de pe urma urbanizarii, de cele mai multe ori vedem doar ponoasele acesteia: aglomerare umana, trafic intens si epuizant, poluare fonica, poluare atmosferica si, de aici stres, oboseala, anxietate etc. Nici in perspectiva situatia nu pare prea optimista, deoarece problema urbanizarii excesive are numeroase puncte tangentiale si cu altele, de tipul expansiunii demografice sau al epuizarii resurselor. Dar sa fim optimisti si sa speram ca omul va gasi cheia pentru reconcilierea cu mediul, începând printr-o urbanizare facuta mai precaut, pe temeiuri mai apropiate tarâmului environmental.
Sursa: www.ecosapiens.ro
Protejarea mediului înconjurător este un obiectiv de interes public major şi constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor ad-ministraţiei publice locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
Cu toţii vrem să trăim într-un mediu curat, dar depinde de fiecare în parte şi de noi toţi împreună dacă suntem hotărâţi să acor-dăm o şansă în plus protecţiei mediului înconjurător
In 1900, cel mai mare oras al lumii era Londra. Acesta nu era insa considerat si un mega-oras. Pentru a primi aceasta distinctie este necesar un numar de minim 10 milioane de locuitori. Londra avea doar 6.5 milioane in acel an. Potrivit publicatiei Forbes fiecare oras aflat in top 10 in perioada respectiva era din Europa sau America, exceptie facand Tokyo. Pe teritoriul sau vietuiau 1.5 milioane de oameni. Astazi, capitala Japoniei este un mega-oras cu 35.2 milioane de oameni. In 2015, Natiunile Unite estimeaza ca va fi tot pe primul loc cu o populatie de peste 35 milioane. Viitorul demografic apartine acum oraselor Mumbai, Shanghai si Dhaka.
1. Tokyo, Japonia
Estimarea populatiei in 2015 - 35.5 milioane Populatia in 2005 - 35.2 milioane Denumirea sa a fost Edo si nu a avut prea multi locuitori pana in
1603, cand Shogun Tokugawa Ieyasu a preluat conducerea orasului. Dupa restaurarea facuta in era Meiji in 1868, orasul a primit numele pe care il poarta si astazi.
2. Mumbai, India
Estimarea populatiei in 2015 - 21.9 milioane Populatia in 2005 - 18.2 milioane Numele anterior a fost Bombay. Locul pe care se intind si astazi granitele sale a fost cedat Portugaliei in 1534 de catre un monarh. Ulterior a fost pasat catre Marea Britanie in 1661. Sub regulile britanice, Bombay s-a transformat intr-o mare metropola, fiind cunoscuta drept capitala comerciala a Indiei.
3. Ciudad de Mexico, Mexic
Estimarea populatiei in 2015 - 21.6 milioane Populatia in 2005 - 19.4 milioane
Capitala Mexicului se intinde pe coasta capitalei Imperiului Aztec, care a fost cucerita de conchistadorul Hernan Cortes in 1521. Cutremurul major care a avut loc in 1985 a afectat Mexicul pe plan politic, cultural si financiar. Deoarece este construit pe teren malos, metropola se scufunda an de an.
4. Sao Paolo, Brazilia
Estimarea populatiei in 2015 - 20.5 milioane Populatia in 2005 - 18.3 milioane Fondat in 1554 de misionarii iezuiti, dezvoltarea sa a avut loc in mare parte incepand cu secolul 19, fiind in mar eparte influentata de marea productie de cafea. In Sao Paolo, descendenti italieni depasesc numarul celor portughezi, iar etnia cosmopolita este alcatuita din multi oameni ai caror strabuni provin din Japonia, Liban sau Africa.
Pagina 10
ECOEDUCATIA
5. New York, Statele Unite Estimarea populatiei in 2015 - 19.9 milioane Populatia in 2005 - 18.7 milioane Aria metropolitana din New York a contribuit la construirea primului mega-oras din lume. Incepand cu anul 1950 populatia sa a depasit 10 milioane de locuitori. Cheia cresterii sale in
secolul 19, a fost Canalul Erie, a carui constructie a fost terminata in 1825. Acesta a permis comertul marfurilor din interiorul Americii catre raul Hudson. Astazi, New York nu mai detine cel mai aglomerat port de marfuri, dar in continuare ramane capitala finantelor pentru America.
6. Delhi, India Estimarea populatiei in 2015 - 18.6 milioane Populatia in 2005 - 15 milioane Delhi a fost capitala cuceritorilor Mughal. Britanicii au preluat conducerea in 1857 si mai tarziu au construit complexul guvernamental New Delhi, care a servit drept capitala a Indiei din momentul independentei.Chiar daca Mumbai are Bollywood si Bangalore, Delhi continua sa iradiaze prin fascinatia vechiului imperiu.
7. Shanghai, China Estimarea populatiei in 2015- 17.2 milioane Populatia in 2005- 14.5 milioane Shanghai a fost deviat de la obscuritate in 1842, cand China a pierdut primul razboi al opiumului. Datorita locatiei sale langa raul Yangtze, Shanghai a prosperat si s-a dezvoltat in cel mai mare si mai cosmopolit oras din China. Este poreclit si "Parisul din est".
8. Calcutta, India Estimarea populatiei in 2015 - 17 milioane Populatia in 2005 - 14.3 milioane Calcutta a fost fondata in 1690 de catre compania British East India si a prosperat ca port, de unde Britania importa opiu pentru China. Adevaratii credinciosi nu s-au descurcat atat de bine cu economia, dar nici nu au cazut in pacatul comunismului precum cei care conduc Shanghaiul.
9. Dhaka, Bangladesh Estimarea populatiei in 2015 - 15.2 milioane Populatia in 2005 - 12.4 milioane Impreuna cu Mumbay, New York, Shanghai, Delhi si Calcutta, Dha-ka a fost asociata ca fiind o parte a Imperiului Britanic. Dhaka a apartinut Imperiului Mughal. As-
tazi, este capitala Bangladeshului.
10. Jakarta, Indonezia Es t imarea popu la t i e i i n 2015 - 16 .8 m i l i oane P o p u l a t i a i n 2 0 0 5 - 1 3 . 2 m i l i o a n e Capitala Indoneziei este un oras portuar apartinand insulei Java care a fost mult timp sub conducerea r e g i l o r hindusi si musulmani . Precum alte
Sursa: www.askmen.ro
Există mai multe grade, mai multe nuanţe în a fi “eco”… la fel şi atunci când vine vorba de tradiţionalul brad. Iată cum se clasifică: “Non-eco” #1: Pomii artificiali care sunt folosiţi doar pentru câţiva ani. Nu numai că se irosesc bani, ci şi resurse. Majoritatea pomilor artificiali sunt fabricaţi din plastic şi importaţi din China, având un dublu efect negativ: plastic şi emisii. “Non-eco” #2:Un brad de Crăciun provenind de la o fermă dintr-o altă regiune care a fost transportat mile pentru a fi disponibil spre vânzare în zona dvs.- mai bine de la una locală. “Nu cu mult mai eco”: Pomii artificiali care sunt folosiţi o perioadă mai îndelungată. Dacă îi conferiţi o viaţă mai îndelungată bradului dvs. artificial, vă situaţi puţin peste medie, dar nu cu mult mai bine. Primul motiv : bradul cu care vă pricopsiţi tot e fabricat din material plastic toxic, iar al doilea motiv: aproape niciun centru de reciclare nu îi acceptă, deci tot la depozitele de deşeuri ajung. “Destul de eco”: Cumpăraţi un brad de Crăciun de la o fermă locală, care urmează un ciclu de reînnoire anuală, adică plantează primăvara, recoltează iarna, având astfel tot timpul pomi noi.Meritaţi un punct dacă identificaţi un brad de Cră-ciun organic provenind de la o fermă locală, nu transportat de la una mai îndepărtată. Meritaţi încă un punct dacă vă reciclaţi bradul după Crăciun. Aceste două acţiuni transformă o atitudine “eco” în “mai eco”. “Eco”: Luaţi un brad de Crăciun de la o pepinieră locală şi după ce trec sărbătorile plantaţi-l în grădina dvs. sau într-una a comunităţii. “Cel mai eco”: Fără brad de Crăciun sau decoraţi un pom de pe proprietatea dvs. sau confecţionaţi-vă singuri unul din hârtie reciclată sau alte obiecte sau alegeţi o alternativă unică precum cea de la Buro North, Eco Christmas tree (imaginile de mai jos).
Sursa: http://www.blisstree.com
Plănuiti un Crăciun ecologic cu un brad pe măsură
PUBLICAŢIE LUNARĂ EDITATĂ DE BIBLIOTECA S.A.M. CERAŞU
D i n c r e a t i i l e c o p i i l o r
Pagina 11
Iarna Din văzduhul plin de fum, Pale albe se coboară, Aşternându-se-mprejur Cu o lină-nfăţişare. În lumina rece-a lunii Fulgi de zahăr încet s-aşază Şi pe ramuri argintii Flori de gheaţă se formează. de Duca Ioana Clasa a VIII-a (25.x.2009)
Marea A trecut un val... S-a răsfrânt un vis Ş-un pescăruş Departe l-a trimis. Se-neacă luna Şi spre cer trimite Razele răsfrânte Ce se-ntorc plângânde. Mă împiedică nisipul Să merg mai departe, Iar o scoică îmi reţine Visele-mi deşarte. Uitându-mă la mare, Cum încet ne-atrage, Gândul mi se duce Până-n larg, departe... Duca Ioana Clasa a VIII-a (28.x.2009)
CLASA A VIII-A, 14 ANI
“Primele lucruri pe care le-aş spune despre mine ar fi: 1. urăsc minciuna; 2. admir onesti-tatea; 3. îmi plac oamenii visători şi optimişti. Cu membrii familiei mele am o relaţie foarte bună. Ei sunt cei care mă sprijină, mă încurajează în tot ceea ce vreau să fac şi mă ajută să trec peste momentele grele. Cele mai dureroase sunt cele în care mă simt dezamăgită şi trădată de prieteni. Urăsc ipocrizia! În afara şcolii îmi place să mă uit la diferite docu-mentare pe diferite teme, să citesc, să mă plimb şi, nu în ultimul rând, să scriu poezii. Din cauza faptului că sunt o fire visătoare, iau realitatea, o trec prin filtrul gândirii şi sentimentelor mele şi o transform în scris. Scopul meu în viaţă este acela de a face un tur al Lumii :-). Sper să am parte de o meserie care să-mi per-mită acest lucru...
