Frauda in asigurari Un fenomen exacerbat pe fondul crizei financiare
Florentina ALMAJANU Director General Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania - UNSAR
11 iunie 2015
Sumar
Frauda in asigurari
Definitie
Aspecte specifice
Tipologii
Frauda in asigurari in Romania
Efecte
Exemple
Principalele directii de actiune
Concluzii
Definitie
Frauda in asigurari a fost introdusa ca infractiune distincta si este definita in Codul Penal incepand cu 1 iulie 2013
“Art. 245 : Înşelăciunea privind asigurările (1) Distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare, ascunderea sau instrainarea unui bun asigurat impotriva distrugerii, degradarii, uzurii, pierderii sau furtului, in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurata, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Fapta persoanei care, in scopul prevazut in alin. (1), simuleaza, isi cauzeaza sau agraveaza leziuni sau vatamari corporale produse de un risc asigurat se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.”
Aspecte specifice
Frauda in asigurari:
- problema de actualitate si foarte raspandita - influenteaza in mod direct nivelul primelor platite de asiguratii
onesti si profitabilitatea companiilor de asigurari - influentata de conditiile socio-economice, legislatia si
organizarea domeniului asigurarilor
~ In Marea Britanie, frauda “ii costa” pe asiguratii onesti circa 60 de lire sterline pe an
~ La nivel mondial, frauda este estimata la circa 200 mld. USD.
Tipologii
Frauda directa:
activitatea prin care se urmareste obtinerea ilegala a unor drepturi necuvenite in baza politei de asigurare prin falsificarea faptelor reale. Aceasta poate apare inainte sau dupa ce contractul de asigurare a fost incheiat.
Frauda indirecta:
activitatea criminala directionata catre detinatorii de asigurari (asiguratii) corecti care este ulterior despagubita prin polita de asigurare. Actiunile nu au insa obiectivul de a prejudicia companiile de asigurari. (ex: Furtul de masini/din locuinte)
Tipologii
In functie de partile implicate, frauda poate fi:
Individuala: facuta de un singur asigurat sau de o terta
persoana;
Organizata: facuta de catre un grup de persoane (de ex:
asigurati, doctori, profesionisti etc.);
Organizatii criminale: facuta de catre organizatii sau
grupuri de crima organizata;
Interna: facuta de agenti de asigurare, inspectori de
asigurare, experti, inspectori de daune, vanzatori (de fapt, orice angajat sau colaborator poate avea ocazia de a inlesni frauda).
Frauda in asigurari in Romania In piata internationala de asigurari frauda este acceptata la
cca. 5% din daunele platite (intra in costul politei); in Romania
ponderea fraudei este estimata la aproximativ 10%.
Asigurarile CASCO au fost motorul de crestere a fraudei in
asigurari auto (CASCO leasing) incepand cu perioada 2008 – 2009.
Cea mai mare frecventa a fraudelor este pe liniile CASCO si RCA. Cele mai costisitoare cazuri sunt consemnate pe tipurile de asigurari de proprietati, comerciale sau industriale. Pe fondul crizei, a crescut incidenta simularilor de accidente auto si a ciocnirilor intentionate.
Efecte
Cresterea puternica a daunalitatii si a pierderilor asiguratorilor
Romania: cel mai neprofitabil segment de asigurari generale din Europa Centrala si de Est
• rezultatele tehnice negative inregistrate din activitatea de asigurari RCA si CASCO, influentate si de frauda, au amplificat dezechilibrele financiare ale asiguratorilor
• cresterea daunalitatii alaturi de amplificarea fenomenului de frauda conduce la cresterea primelor de asigurare
In Romania, in 2014: rata combinata a daunei a fost de 122% pe RCA si de 116% pe CASCO (rata combinata la nivel de piata pe asigurari non-life a fost de 106,5%)
Exemple de frauda Incasarea de catre mandatari/angajati a primelor de asigurare de la
clienti, fara emiterea chitantelor si nedepunerea sumelor in contul asiguratorilor;
Incasarea primelor de la clienti in baza unor documente fara regim special (diferite tipizate care sunt destinate unui alt scop decat incasarea primelor), fara emiterea ulterioara a politei si retinerea primelor de asigurare;
Falsificarea de catre agent a cererii pentru rascumpararea politei de asigurare de viata si solicitarea transferului sumei respective pe o alta polita, fara acordul clientului;
Vanzarea asigurarilor de viata prin inducerea clientilor in eroare in ceea ce priveste conditiile de asigurare;
Exemple de frauda Emiterea unor polite fictive (medicale) cu scopul obtinerii chitantelor
necesare incasarii primelor aferente altor polite (de asigurare de viata) si retinerea acestora de catre agent;
Transferul politelor de asigurare de viata din portofoliul unui agent in portofoliul altui agent in scopul obtinerii unor beneficii banesti (bonusuri);
Antedatarea politelor de asigurare de catre agent in vederea solicitarii unor despagubiri pentru evenimente deja produse la data subscrierii politelor;
Inducerea in eroare a companiei de asigurari cu privire la producerea evenimentului asigurat cu scopul obtinerii unor despagubiri necuvenite;
Dezvoltarea de catre agent a unui joc de tip piramidal in cadrul caruia se promiteau obtinearea unor randamente mari pe perioade foarte scurte de timp;
Exemplul 1
O companie de asigurari din “Top 10” a descoperit intr-un
interval de 3 luni, 43 de fraude:
1 pe Carte Verde, 12 pe CASCO si 30 pe RCA. Suma salvata s-a ridicat la putin peste 100.000 de euro
Tip polita Valoare (lei) Nr. polite
Carte verde 4.000 1
Casco 129.700 12
RCA 339.000 30
Total 472.700 43
Exemplul 2
Intr-un interval de 3 luni un asigurator aflat printre primii 10 asiguratori auto a respins dosare de dauna in valoare de
500.000 de lei.
Daunele au fost respinse in urma unor expertize privind avarierea intentionata a unor masini asigurate la sume mai mari decat cele practicate in prezent pe piata “second hand”.
Pentru o parte din aceste dosare de daune respinse, compania detine acte de la Politie, care a constatat ca autovehiculul vinovat nu a fost implicat in accident.
Exemplul 3 La nivelul unei sucursale a unui asigurator, pe forma de
asigurare de accidente persoane s-a inregistrat o rata a daunei de 250% comparativ cu rata daunei de 15% pe
total companie. Au fost declasate investigatii suplimentare privind modalitatea de instrumentare a daunelor pe aceasta clasa de asigurari. Concluziile acestor investigatii au fost:
Intr-o perioada de cinci ani, in sucursala respectiva au fost platite despagubiri totale in valoare de 220.000 EUR din care jumatate pentru solicitari de despagubire depuse de catre angajati sau rude ale acestora;
In majoritatea cazurilor, despagubirile au fost platite pentru riscul de invaliditate.
Exemplul 3
Gradul de invaliditate permanenta a fost stabilit de catre medicul legist in mod abuziv, pentru orice accident suferit (ex: arsuri usoare, leziuni, entorse, stari cefalee, muscaturi de caine etc) si doar pe baza unui examen sumar al asiguratului;
Dosarele de dauna erau incomplete, lipsind documentele care sa ateste traumatismele suferite, tratamentele urmate, radiografile etc;
Asiguratorul a inaintat ulterior acest caz organelor de cercetare penala.
Exemplul 4
Ca urmare a investigatiilor desfasurate de catre departamentele de specialitate din cadrul companiei de asigurari Y s-a
descoperit existenta unui joc piramidal dezvoltat de catre
un agent de asigurare.
Agentul promitea obtinerea unor randamente fictive de 103%/an, 40%/luna, 7%/saptamana, 7%/zi in acest fel atragand un numar de 123 persoane;
Pentru a da o nota de autenticitate acestor promisiuni, folosea diferite formulare cu antet (care nu aveau regim special) in care completa randamentele promise;
Exemplul 4
In momentul in care clientii efectuau plati catre agent, acestia stabileau de comun acord termene clare de scadenta, respectiv data la care isi puteau ridica atat sumele investite cat si rentabilitatile promise. In schimbul sumelor primite, agentul emitea chitanta in care completa suma incasata la care adauga randamentele pe care ar fi trebuit sa le plateasca in termenul convenit cu clientul (ex. daca un client ii platea suma de 60.000 EUR pentru o rentabilitate de 103% pe luna, agentul emitea chitanta cu suma de 121.800 EUR). Sumele astfel incasate nu erau depuse la asigurator;
Exemplul 4
La scadenta convenita, agentul efectua plata in numerar a sumei promise solicitand clientului chitantele emise anterior si le anula. Randamentele fictive platite proveneau din incasarile noilor persoane incluse in sistemul piramidal.
Dupa finalizarea investigatiilor facute de catre companie, s-a formulat o plangere penala impotriva agentului.
Exemplul 5 Ca urmare a unui control gestionar efectuat la sediul unui broker
au fost identificate 363 de polite de asigurari generale emise, dar nedepuse la sediul asiguratorului Z. In urma investigatiilor desfasurate s-a
stabilit ca brokerul incasase sub forma de prime 130.000 EUR, dar nu transferase suma catre asigurator. Ca urmare a acestor constatari, asiguratorul a informat autoritatea de supraveghere care a dispus efectuarea unui control la sediul brokerului. Dupa finalizarea controlului, autoritatea a dispus suspendarea activitatii acestuia.
DAR, asiguratorul a efectuat plata tuturor daunelor inregistrate pentru politele emise de broker in numele sau, chiar daca acesta nu a primit contravaloarea primelor de asigurare.
Generali 20 Nov
Euroins 26 Oct
Uniqa 22 Sep Asirom- 07 Nov
Groupama 07 Nov
Exemple de solicitare despagubire
Exemple de solicitare despagubire
Colaborarea cu autoritatile statului (sesizarile penale,
investigatii comune, cadru legislativ
specific)
Colaborarea cu alte institutii financiare precum banci sau companii de leasig
O potentiala colaborare cu Biroul de Credit pentru a contura un mai bun
profil al clientilor comuni
Dialogul permanent intrerdepartamental si
trainingurile antifrauda: daune,
subscriere si vanzari
Utilizarea de detectivi particulari
Principalele directii de actiune
Este foarte important ca asiguratorii sa introduca proceduri
si procedee precum:
Lupta impotriva fraudei este o sarcina pentru fiecare
angajat al companiilor de asigurari. Pentru a tine fenomenul fraudei sub control si pentru a-l
diminua, trebuie sa existe departamente specializate, recomandabil sa fie angajati specialisti pentru a rezolva
eficient cazurile.
Principala prioritate a departamentului
antifrauda este aceea de a investiga
cazurile in care exista suspiciuni.
Departamentul antifrauda trebuie sa fie sustinut de
catre experti externi (ex: specialisti
criminalisti, ingineri, avocati specializati
in frauda din asigurari).
Concluzii
Concluzii
Frauda creste costurile daunelor.
Cresterea costurilor cu daunele duce la cresterea primelor
de asigurare.
Cresterea primelor duce la
pierderea competitivitatii (cotei de piata) asiguratorului.
In final, cel care are de suferit este
clientul pentru ca este obligat sa
plateasca prime de asigurari mai mari pentru a compensa
pierderile.
