1

NIȚĂ NICULINA VASILIU MOISE FLORENTINA

Responsabil proiect Coordonator

”C.D.I. - LABORATOR DE EDUCAȚIE NONFORMALĂ CE NE

FORMEAZĂ PENTRU VIAȚĂ”

EDITURA ALFA A C.C.D. NEAMȚ

PIATRA NEAMȚ 2015

2

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NIŢĂ, NICULINA

C.D.I. - laborator de educaţie nonformală ce ne formează pentru viaţă / Niţă Niculina, Vasiliu-Moise Florentina. - Piatra-Neamţ : Alfa,

2015 Bibliogr.

ISBN 978-606-667-068-5 I. Vasiliu-Moise, Florentina

371

Coordonator prof. psiholog VASILIU MOISE FLORENTINA – Director al

C.C.D. Neamț

COLECTIVUL DE AUTORI:

Responsabil proiect - Niță Niculina –profesor metodist C.C.D. Neamț și echipele C.C.D. –urilor și C.D.I. –urilor partenere în proiectul ”C.D.I. - LABORATOR DE EDUCAȚIE NONFORMALĂ CE NE FORMEAZĂ PENTRU VIAȚĂ” din județele:Botoșani, Iași, Mureș, Suceava și Vaslui: Echipa județului Neamț Roșu Mioara - profesor metodist C.C.D. Neamț Irina Roxana Elena - profesor metodist C.C.D. Neamț Gabriela Livia Curpănaru - profesor metodist C.C.D. Neamț Macovei Ana – bibliotecar C.C.D. Neamț

Echipa de la C.D.I. a Liceului Teoretic ”Vasile Alecsandri” Săbăoani

Profesor Liliana Gligor director

Profesor Ioana Ciobanu director adjunct

Profesor Fabian Șipoteanu director adjunct

3

Ștefania Cecilia Cobzaru- Profesor pentru învățământ primar

Brândușa Elena Popa- Profesor de Limba și literatura română

Nicoleta Ciobanu- Psiholog

Cristina Andronache -Biliotecar

Echipa de la Școala Borlești Bibliotecar : Handaric Gabriela Colaboratori:Prof.Simionescu Maria , Înv.Imbru Aurica Iniţiatoarea grupului păstrător de folclor ,,Cufărul Borleştiului” Handaric Burghelea Maria Daniela Prof. Corina Ghiorghiță, Responsabil C.D.I., Școala Gimnazială

Gherăești, Neamț

Echipa județuluiBotoșani Prof. Silvia Carmen Diaconu- Director C.C.D. Botoșani Coordonator-Prof. Isabella Cantemir, documentarist, CDI, CCD Botoşani; Director, prof. Cornelia Vatavu Prof. Liuţe Gheorghiţa, documentarist, CDI Tudora; Prof. Roşcăneanu Iulian; Prof. Agheorghiesei Gabriela; Prof. Sămian Mihai; documentarist Grosu Viorica- CDI Nicolae Bălcescu-Flămânzi Profesori: Fegher Augustina,Bălăşanu Liliana, Apope Carmen, Chelariu Cristina , Radu Irina , Iftime Simona Echipa județului Iași Prof. Iordache Silviu-Director C.C.D.“Spiru Haret” Iași Prof. Laura Mihaela Andrei–profesor documentarist Corina Maria Gheorghiu- profesorLiceu Tehnologic Dumeşti

Alina Ştefania Ruxandariu - profesor Liceul Tehnologic „Ionel

Teodoreanu” Victoria

Elena Olariu- Liceul teoretic “Lascăr Rosetti” Răducăneni, bibliotecar

4

Mihaela Bunduc-Colegiul National „Mihai Eminescu”, profesor

documentarist

Echipa județuluiMureș Prof. Mariela Mariana Corneanu- Director C.C.D.Mureş Prof.Dulău Alexandra – profesor metodist Prof. Kosa Rozalia – profesor metodist Manoilă Anca – bibliotecar CCD Mureș Prof.Coțiu Gheorghe – director Școala ”Gh.Șincai” Rîciu Bucur Mariana – bibliotecar Școala ”Gh.Șincai” Rîciu Echipa județuluiSuceava Prof. ConstantinMărgineanu Director C.C.D. Suceava Mattyllena Boicu - Profesor Documentarist Prof. Irina SUMAN, Colegiul Tehnic “Mihai Băcescu” Fălticeni Prof. Viorica IONIŢE, Colegiul Tehnic “Mihai Băcescu” Fălticeni Prof. Valentina NAZAROV, Colegiul Tehnic “Mihai Băcescu” Fălticeni Echipa județuluiVaslui

Prof. Cristinel Popa, directorul C.C.D. Vaslui Coordonator Silvia Rotaru- profesor metodist Gica URSANU-profesor metodist Mariana MUNTENAȘU-profesor metodist Monica MUSTĂȚEA-profesor metodist Daniela ADAM-profesor metodist Culina GUȚU-profesor metodist Ilona Mihaela CÎMPANU-administrator financiar Dana Zugravu-secretară Robert Cristian COTRUȚĂ-informatician Liviu MUNTEANU-bibliotecar Învățător Dorin Pânzariu, CDI Lipovăț Cărăușu Renata de la CDI Băcești și Ioan Elena de la CDI Grivița

5

CUPRINS

1.CUVÂNT ÎNAINTE de univ. dr. Alois GHERGUȚ- Universitatea

„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe

ale Educaţiei.......................................................................................................7-8

2. ARGUMENT...............................................................................................9-12

3. ”EXPOZIȚIA VIE” ………………………………………….………………….13

4. ”STORYTELLING” (ARTA POVESTIRII) .....................................14-15

5. ”BIBLIOTECA VIE” REALIZATĂ ………………………….………..16-17

6. ”ANIMAȚIE SOCIO-EDUCATIVĂ ÎN CONTEXTUL

DREPTURILOR OMULUI” ……………………………………………….18-19

7.”PHOTOVOICE”…………………………………………………………..……..20

8. PREZENTAREA C.C.D. –urilor: Botoșani (21-28), Mureș (29-

36), Iași (37- 48), Vaslui (49-64), Suceava (65-69), Neamț (70-

88)

9. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………..89-90

PRODUSELE PROIECTULUI sunt pe C.D.-ul anexat acestui ghid

6

”C.D.I. - LABORATOR DE EDUCAȚIE NONFORMALĂ CE NE

FORMEAZĂ PENTRU VIAȚĂ”

”Acesta e omul, domnilor. Rezistă la multe, dar câteodată îl doboară golul din jur.”( Octavian Paler)

Credem că: Dascălul reprezintă pasiune şi dăruire, naturaleţe, modestie,diplomaţie, intuiţie şi capacitatea de transfer a trăirilor.

Dăruim : Iubirea pedagogică, credinţa în valorile sociale şi culturale,conştiinţa responsabilităţii faţă de copil.

Integrăm: Multitudinea de activităţi organizate în CDI şi în parteneriat cu alte instituţii şi organizaţii care contribuie la instruirea, educarea şi formarea adultului de mâine, cadrele didactice asumându-şi responsabilitatea viitorului comunităţii sociale.

Acest Ghid este un produs final colectiv pentru demultiplicarea exemplelor de bune practice ale activităților derulate în cadrul Proiectului educativ cu același titlu propus de C.C.D. Neamț și în parteneriat cu Casele Corpului Didactic din județele: BOTOȘANI, BRĂILA, IAȘI, MUREȘ, SUCEAVA și VASLUI. În acest proiect educativ sunt implicați 350 elevi și 28 cadre didactice (directori de C.C.D. și de școli, profesori documentariști, profesori metodiști,bibliotecari ). Beneficiarii direcți sunt: 350 elevi, 28 cadre didactice, iar indirecți, peste 700 persoane:colectivele de elevi, profesori și profesori metodiști, directori de școli și de C.C.D.-uri din cele 7 județe partenere. Proiectul educativ se regăsește în C.A.E.R. 322/989/1442 și în Catalogul C.J.A.E. al Județului Neamț.

7

CUVÂNT ÎNAINTE

La invitația Casei Corpului Didactic din Piatra-Neamț am fost invitat

să scriu aceste rânduri, fapt ce m-a ajutat să rememorez numeroase situații și episoade din școală, pline de nostalgii și plăcute amintiri. Am retrăit cu emoție o serie de evenimente și experiențe din școală când, sub îndrumarea unor dascăli cu har, am descoperit în diverse activități școlare nonformale, alături de alți colegi de generație, frumusețea unor locuri și spații pline de istorie și poezie, valoarea unor lucruri ascunse în podul bunicilor (devenite ulterior piese de muzeu sau obiecte cu profunde semnificații biografice), înclinația noastră pentru muzică, teatru, fotografie și alte asemenea plăceri nevinovate ale copilăriei și adolescenței. Chiar dacă au trecut ceva ani de atunci m-am bucurat sa aflu că și elevii de astăzi au rămas la fel de interesați și atrași de acele altfel de provocări ale școli, nu neapărat trecute în orarul zilnic, dar căutate de elevi și motivante pentru ei prin efectele și rezultatele finale sau prin impactul și ecoul emoțional pe care-l au în timp.

La finalul proiectului intitulat „C.D.I. - Laborator de educație nonformală ce ne formează pentru viață”, desfășurat în parteneriat cu mai multe unități școlare din țară, trebuie să remarc o serie de rezultate concretizate în materiale și suporturi imagistice care vor constitui surse valoroase de documentare și informare atât pentru serii sau generații noi de elevi din școlile respective și nu numai, cât și pentru cadrele didactice interesate să replice aceste experiențe și să întregească volumul și diversitatea surselor amintite anterior. Subiectiv vorbind, nu pot trece cu vederea, spre exemplu, Școala gimnazială din Lipovăț unde am participat la o interesantă inspecție de grad didactic I, Liceul „Vasile Alecsandri” din Săbăoani al cărui elev am fost, Liceul din Raducăneni unde își desfășoară activitatea inimoasa doamna bibliotecară Elena Olariu etc. Toate aceste experiențe trăite de elevi și de personalul didactic construiesc relații durabile, apropie elevii de școală, descoperă calități, aptitudini, talente în rândul elevilor, cultivă spiritul și promovează valorile autentice. Iată suficiente motive să credem că

8

efortul pentru publicarea și promovarea unui ghid care să disemineze idei, rezultate, experiențe și produse ale elevilor, în concordanță cu modelul de școală unde elevul nu doar învață să cunoască, ci să se și cunoască pe sine, trebuie încurajat și apreciat.

Adesea îmi place să spun că de la distanță orice vârf de munte pare accesibil; după ce începe urcușul cei mai mulți consideră că este suficient să-l admire. Cred că rolul școlii de azi este să motiveze elevul să dorească să vadă și panorama din vârful muntelui, dar mai ales să susțină încrederea că ar putea ajunge și el sus pe vârf. În acest sens educația nonformală poate fi una dintre traseele accesibile oricărui tip de elev, cu condiția ca marcajul să fie clar, vizibil și atractiv; educatorii și dascălii cu vocație știu la ce mă refer!

Prof. univ. dr. Alois GHERGUȚ Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

9

ARGUMENT

În contextul educațional actual în care învățarea se realizează preponderent prinmetode formale, creșterea motivației elevilor poate fi realizată prin activități nonformale șiinformale. Centrele de documentare și informare – C.D.I. reprezintă un cadru ideal în carecompetențele cheie ale elevilor (lingvistice, matematice, științifice – tehnologice, de exprimareculturală, antreprenoriale, civice, interpersonale, interculturale si sociale) pot fi dezvoltate prinastfel de activități în cadrul proiectelor educaționale. Acest Ghid este o continuare ce-și propune demultiplicarea exemplelor de bune practici desfășurate în cadrul proiectului educativ Proiectul contribuie la creșterea motivației elevilor prin participare la activități extracurriculare, desfășurate prin metode nonformale și informale și s-a derulat în intervalul ianuarie - iunie 2015 vizând dezvoltarea competențelor cheie ale elevilor prin metode de educație nonformală și îmbunătațirea calității procesului instructiv-educativ din școlile implicate cu sprijinul a 28 profesori și bibliotecari CCD ce lucrează în CDI și incluși în proiect. Prin intermediul acestui proiect, CDI -urile devin adevărate laboratoare de educație nonformală și informală, în care se fac cele mai reușite experimente, iar ghidul ce este scos ca un produs final vine în sprijinul C.D.I. -urilor din toată țara.Intrucât activitățile care se pot desfasura în C.D.I.-uri sunt diversificate (activități de inițiere în cercetarea documentară, proiecte în colaborare cu cadrele didactice, activități pedagogice, activități în colaborare privind orientarea școlarăși vocațională, de recuperare a elevilor cu dificultăți de învățare, animații prin lectură, animații legate de mass -media, de presă, animații audio-video,activități cu caracter cultural și civic), dar acestea sunt de multe ori insuficient exploatate și mediatizate, ne propunem să valorizăm activitățile care se desfășoară în aceste centre prin intermediul proiectului, promovând metode de învățare nonformală și informală. Membrii grupului țintă din proiect, atât ca beneficiari direcți cât și ca

beneficiari indirecți au fost selectați din rândul profesorilor

10

documentariști, profesorilor metodiști, bibliotecarilor și elevilor din

fiecare județ în parte.

CENTRUL de DOCUMENTARE și INFORMARE – C.D.I.a luat ființă în baza ordinelor de ministru prin care: s-au stabilit reperele proiectului bilateral româno-francez (OM nr.5135/22.12.1999), se aprobă extinderea colaborării dintre MEC și Serviciul de cooperare și Acțiune Culturală din cadrul Ambasadei Franței la București (OM nr. 3248/1.03.2002 și OM nr. 3707/2.04.2003) respectiv OM nr. 3328/8.03.2002 prin care s-au autorizat C.C.D. - urile să înființeze C.D.I. - uri în cadrul proiectului ”Educație pentru informație în mediul rural defavorizat”. Cadrele didactice selectate, în marea lor majoritate, au mai beneficiat de o formare specifică în cadrul proiectului ”Educație pentru informație în mediul rural defavorizat”precum și din activitățile de instruire specifice periodice. Ei reprezintă o ”resursă caldă” prea puțin valorificată, ori prin acest proiect experiența lor va fi transferată, prin acțiuni de formare directe ”face to face” pe care le vor susține în C.D.I.-urile din școlile selectate la nivelul fiecărui județ pentru profesori și elevi. Se vor pregăti, organiza și desfășura activități concrete de educație nonformală conform repartizării pe cele 5 acțiuni pe județe. S-au realizat, folosit și pus la dispoziția proiectului- ca produse pentru ghid și pentru expoziție, instrumente de lucru, filme, albume cu imagini din timpul activităților, materiale scrise ce conțin metode de lucru, propuneri de îmbogățirea a suportului ce poate fi utilizat în ”CDI-laborator de educație nonformală,ce ne formează pentru viață” . Elevii au fost selectați funcție de frecvența și pasiunea cu care au participat la activitățile din CDI motivați fiind că devin ”resursă caldă tânără” pentru restul colectivelor de elevi ca beneficiari indirecți dar și ca vectori demultiplicatori de civism european, de comunicator și animator socio-educativ. Cu membrii grupului țintă au fost aduși în același loc oameni care au experiență în ceea ce privește o metodă de învățare în context nonformal și care are potențial de a fi folosită în proiecte și activități de tineret, pentru a-i pune în contact cu alți oameni

11

care lucrează în diverse organizații pe educație și apărarea și promovarea drepturilor omului, elevii sunt marii beneficiari ai unei astfel de metode și cei ce ”mâine” vor promova astfel de modele în viața reală. EDUCAȚIA NONFORMALĂ – O ALTFEL DE EDUCAȚIE Educația nonformală a început sa fie în vogă și la noi în țară. Acest concept a apărut pentru prima dată prin anii ’60 și venea ca o completare pentru educația formală, adică aceea predată în institutele de învățământ. Educația nonformală este definită drept “orice activitate educațională, intenționată si sistematică, desfășurată de obicei în afara scolii tradiționale, al cărei conținut este adaptat nevoilor individului si situațiilor speciale, în scopul maximalizării învățării si cunoașterii si al minimalizării problemelor cu care se confruntă aceasta în sistemul formal (stresul notării în catalog, disciplina impusă, efectuarea temelor etc.) (J. Kleis, 1973) CARACTERISTICILE EDUCAȚIEI NONFORMALE 1. O trăsătură caracteristică educației nonformale este faptul că aceasta asigură legătura dintre instruirea formală si cea informală. 2. O altă caracteristică importantă se referă la faptul că educația nonformală se desfășoară într-un cadru organizat, în afara sistemului școlar, cuprinzând activități extra clasă/extradidactice (cercuri pe discipline, interdisciplinare sau tematice, ansambluri sportive,artistice, concursuri școlare, olimpiade, competiții etc.) si activități de educație si instruire extrașcolare, activități de animație. 3. Coordonatorii acestei forme de educație îsi joacă, însă, mai discret rolurile, sunt animatori, moderatori. Educatorului nonformal i se solicită mai multă flexibilitate și entuziasm,adaptabilitate și rapiditate în

12

adoptarea variatelor stiluri de conducere a activității, în funcție de nevoile și cerințele educatului. 4. Conținutul și obiectivele urmărite sunt prevăzute în documente special elaborate ce prezintă o mare flexibilitate, diferențiindu-se în funcție de vârstă, sex, categorii socioprofesionale,interesul participanților, aptitudinile și înclinațiile acestora. Sunt cuprinse activități care corespund intereselor, aptitudinilor și dorințelor participanților. 5. O altă trăsătură caracteristică este caracterul opțional al activităților extrașcolare, desfășurate într-o ambianță relaxată, calmă și plăcută, dispunând de mijloace menite să atragă publicul de diferite vârste. Este o formă facultativă de antrenament intelectual care menține interesul participanților printr-o metodologie atractivă. 6. Evaluarea activităților desfășurate în cadrul educației nonformale este “facultativă, neformalizată, cu accente psihologice, prioritar stimulative, fără note sau calificative oficiale.”(Sorin Cristea, 2002).

13

EXPOZIȚIA VIE (LIVING EXHIBITION)

Expoziția vie (living exhibition) este o metodă activă care promovează dialogul între un grup preocupat de o problemă specifică și membrii unei comunități, prin manifestări creative în spațiul public (străzi, parcuri, piețe publice, mall-uri). Inițiatorii expoziției vii aleg suportul (ex. corpul uman, articole de îmbrăcăminte personalizate, etc), tehnica și modul de exprimare (ex. desen, pictură, caricatură, fotografie. etc) potrivite pentru a transmite publicului un mesaj concret, coerent, susținut vizual printr-o prezentare creativă și interactivă. În expoziția vie, spațiul public devine o ”galerie” deschisă, unde “exponatele” (inițiatorii acțiunii) prind viață, interacționând cu “vizitatorii” (membrii comunității) cu scopul de a transmite un mesaj de interes pentru comunitate. Membrii comunității pot deveni ei înșiși “exponate” în “galerie”, atâta timp cât nu deviază de la mesajul inițial al manifestării. Expoziția vie este o metodă dinamică ce poate fi folosită atunci când intenționăm: • să angajăm comunitatea ca parte activă în dezvoltarea și/sau dezbaterea mesajului/problemei; • să conștientizăm comunitatea cu privire la o problemă care o vizează în mod direct; • să informăm comunitatea cu privire la diverse teme regăsite pe agenda publică a cetățenilor; • să încurajăm atitudini pozitive în comunitate și/sau schimbări de comportamente; • să susținem un proces de advocacy; • să promovăm și/sau să conservăm elemente (inter)culturale; Expoziția vie este construită astfel încât să fie informativă, educativă, dar mai ales să ofere o experiență interactivă de învățare tuturor celor implicați în proces.

14

STORYTELLING SAU ARTA POVESTIRII

“The shortest distance between two people is a story” (Terrence Gargiulo)

A fost odată…

Metoda Storytelling sau Arta povestirii este o metodă ce are ca

punct central povestea, un traseu narativ în care personajul central

urmează un șir de etape prestabilite. Povestea nu poate să existe însă,

fără povestitor și public. Dialogul dintre aceste trei elemente face ca

aceastăa metodă să poată fi folosită atât îin scop formativ/educațional

cât și terapeutic.

Principiul de la care pornim este că oricine poate spune o poveste.

Există povesti proprii, există cele consacrate, și, cu siguranță există

povești nescrise ce pot fi create chiar în momentul utilizării metodei. Ele

implică emoții, valori, experiențe individuale și de grup, probleme și, cu

siguranță, multiple soluăii. Povestea nu este doar a povestitorului. Ea

există pentru a fi trasmisă, transformată, recreată. Fiecare persoană

implicată în proces parcurge, la fel ca și eroul însuși, un traseu inițiatic,

unul de învățare.

Procesul implică 3 etape: pregătirea publicului pentru poveste

(introducerea în temă), povestea în sine (incluzând elemente legate de

voce, tonalitate, obiecte utilizate) și ieșirea din poveste (creatie,

15

reflectie, punere in scena).Este o metodă participativă ce implică

publicul în toate cele trei etape.

Când, unde și de ce?

Familiaritatea cu ideea de poveste face ca metoda să aibă

aplicabilitate la un public variat din punct de vedere al vârstei și al

contextului social, cultural și economic.

Se poate utiliza atât în lucrul cu copiii cât și cu adulții, cu grupuri

defavorizate, ca mijloc terapeutic, dar și ca mijloc de formare sau

dezvoltare a unei culturii organizaționale.

Cu toții ascultăm povești în copilărie. Povestea construiește un mediu

în care ascultătorii se simt în siguranță, pot reflecta asupra

experientelor proprii și iniția dialog cu ei înșiși sau cu ceilalți, fără ca

acest lucru să presupună de la început ieșirea din zona de confort. Totul

seîintâmplă treptat, implicarea depinde de deschiderea fiecărui

participant. Metoda poate facilita accesul ascultătorilor înr-un spațiu

necunoscut fie el fizic sau psihic. Poate relata povestea unei urbe, a unei

instituții (școală, muzeu, bibliotecă etc).Traseul inițiatic al eroului- poate

avea rolul de a introduce ascultătorii într-un context nou, implicandu-se

într-un proces transformativ și empatic.

Motive pentru a alege să utilizăm povestea în lucrul cu publicul țintă

sunt nenumărate. Cei implicați în proces își dezvoltă abilități de

ascultare activă și capacitatea de concentrare, puterea de observație,

capacitatea de acceptare și receptivitatea la situații noi și, în același

timp, reflectarea asupra propriilor experiențe și rezolvarea de

probleme.

16

BIBLIOTECA VIE

Biblioteca vie funcționează ca o bibliotecă obișnuită - cititorii vin

și împrumută cărți pentru o perioadă limitată de timp. După ce au “citit” cărțile, le returnează în bibliotecă. Există însă un aspect important. Cărțile din biblioteca vie sunt oameni reprezentând grupuri care se confruntă sau se pot confrunta cu prejudecăți sau stereotipuri (de gen, vârsta, etnie, rasă, religie etc.). Biblioteca Vie își propune să promoveze respectul pentru drepturile omului și demnitatea umană, să atragă atenția asupra diversității în toate formele ei, să stimuleze dialogul între oameni. Cui se adresează? Înainte de începerea procesului de organizare al unei Biblioteci Vii, orice organizator, împreună cu echipa de proiecte, trebuie să fie conştient de motivaţia pentru care doreşte să realizeze o Bibliotecă Vie şi de obiectivele urmărite în urma desfăşurării acesteia. Recomandăm organizarea unei Biblioteci Vii organizaţiilor care, prin statutul şi misiunea lor promovează drepturile omului, non-discriminarea, egalitatea de şanse şi diversitatea. Scopul Bibliotecii Vii este predefinit, este acela de a promova respectul pentru drepturile omului şi demnitatea umană prin provocarea dialogului pe tematica prejudecăţilor şi stereotipurilor. Este de reţinut că fiecare membru al echipei să înţeleagă pe deplin scopul metodei şi beneficiile acesteia asupra comunităţii din care face parte. Pe lângă înţelegerea şi conştientizarea scopului metodei, este necesară:

Conştientizarea prejudecăţilor, a stereotipurilor şi a efectelor negative care le pot avea acestea asupra indivizilor, dar şi asupra societăţii în general Creşterea vizibilităţii pe care metoda ar putea să o ofere asupra drepturilor omului în societate Crearea unei reacţii imediate asupra unei situaţii de încălcare a drepturilor omului care au avut loc recent într-o comunitate

17

Stimularea parteneriatelor între organizaţiile care lucrează în sfera diversităţii în cadrul unei comunităţi Stimularea dialogului între diverşi parteneri din sfera societăţii civile lanivel local

Odată ce întreaga echipă de implementare a metodei în comunitate este conştientă de scopul şi beneficiile metodei, se poate merge cu încredere mai departe, în partea administrativă a organizării bibliotecii.

18

ANIMAȚIE SOCIO-EDUCATIVĂ

Etimologie

Termenul “a anima” provine din cuvântul latinesc “animus” care se

traduce prin “îinsufleți”, “a da viață”, “respirație/suflu”; un alt sens al

cuvântului “animus” ar putea defini animația în context educativ ca fiind

un principiu de reflecție, mai exact “a ajuta să reflecteze”, “a controla

sentimentele”. In esență, a anima nu e doar un simplu gest particular de

”a da viață grupului”, ci reprezintă și o calitate specifică a unei acțiuni.

Definiție

Animația socio-educativă consistă în promovarea și coordonarea

capacităților expresive, relaționale, de întrajutorare și inovație socială,

educative și culturale, de comunicare interculturală atât ale

persoanelor/indivizilor cât și a grupurilor.

Elementul caracteristic animației socio-educative îl reprezinăa activitățile

organizate în diferite contexte, altfel spus în toate acele locuri unde este

posibilă favorizarea întâlnirii între persoane sau între grupuri și

dezvoltarea capacităților de implicare și participare activă la viața

publică, dar și favorizarea proceselor de dezvoltare personală și

autocunoaștere, integrare socială și culturală.

Animația socio-educativă reprezintă așadar, o modalitate, un instrument

de relaţionare cu și între participanți, folosindu-se de activităţi de tip

social, cultural, fizic şi sportiv. Evident că pentru a realiza aceasta,

19

animatorul trebuie să cunoască şi să aplice diverse practici şi tehnici de

animaţie în grup, având grijă totodată și de relaţia individuală dintre

participanți.

In vreme ce animatorul social activează în contexte definite ca fiind

dezavantajate (vârstnici, adolescenți în situații de risc, persoane cu

dizabilități, etc.) animatorul socio-cultural proiectează și promovează

activități culturale și recreative pentru a anima grupurile și

comunitățile în general. Datorită caracteristicilor de bază, indiferent că

este vorba despre educația pentru conștientizarea de sine, a celorlalți și

a propriilor resurse/propriului potențial, și pentru că utilizează

experiența direct și o gamă vastă de discipline bazate pe expresia

artistică (muzică, teatru, jocul, ateliere manuale, etc.) animația se

regăsește de fiecare dată ca fiind un instrument valid pentru a susține

/completa sistemul educațional tradițional.

20

PHOTOVOICE

PhotoVoice-ul este o cale de a povesti prin fotografie

„Photo”înseamnă în engleză „fotografie”, iar „voice” înseamnă voce. Prin

PhotoVoice vorbești cu ajutorul fotografiilor pe care le faci chiar tu. Și

pentru a fi sigur că fiecare fotografie este înțeleasă așa cum vrei , lângă

fotografie se pot scrie câteva cuvinte care să povestească ce s-a văzut tu

când s-a făcut poza.

Uneori este greu să povesteşti, să vorbeşti despre ce (sau cine) îţi place

sau să explici ce te supără. Când cuvintele nu îţi sunt la îndemână, poţi

arăta ce crezi tu, prin imagini.

Participarea la un PhotoVoice se poate face atunci când vrei să transmiţi

celorlalţi un mesaj. Vrei să le spui ce îţi place în satul tău sau ce vrei să te

faci când vei fi mare sau orice altceva crezi că este important.

Un PhotoVoice poate dura câteva luni. În acest timp, un grup de oameni

(de pildă de copii) fac fotografii, se întâlnesc în fiecare săptămână şi şi le

arată unii altora povestind despre ce vor să arate cu ele şi învaţă mai

multe despre cum să facă fotografii bune. După ce au adunat multe

fotografii, participanţii la întâlniri le aleg pe cele care cred că „vorbesc”

cel mai bine despre ce vor ei să spună. Lângă fotografii adaugă povestea

care o însoţeşte. Şi apoi transformă fotografiile într-o expoziţie care să

fie văzută de cât mai multă lume.

21

CASA CORPULUI DIDACTIC BOTOȘANI PROIECT EDUCATIV INTERJUDETEAN CAER- POZITIA 322

”EXPOZIȚIA VIE” REALIZATĂ de C.C.D. în C.D.I. – urile din JUDEȚUL

BOTOȘANI

În judeţul Botoşani au fost selectate 4 Centre de Documentare şi Informare: Şcoala Gimnazială „Tiberiu Crudu” Tudora, Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Flămânzi, Liceul Teoretic „Demostene Botez” Truşeşti, Liceul Tehnologic „Ştefan cel Mare” Vorona. PROIECT REGIONAL inclus în CAER 2015: “CDI – laborator de educație nonformală, ce ne formează pentru viață” SUB-PROIECTUL :” Exprimă-te prin implicare” ACȚIUNEA:“Comuna Trușești văzută prin ochii noștri…

ALBUM FOTOGRAFII PHOTOVOICE COMUNA TRUȘEȘTI VĂZUTĂ PRIN OCHII NOȘTRI…

MOTTO:” O parte din parfum se imprimă pe mâna celui ce oferă

trandafirii!” (Anonim)

LICEUL”DEMOSTENE BOTEZ”TRUŞEŞTI-BOTOŞANI Centrul de Documentare si Informare NR. 2360din 26.05.2015

Proiect educational ” Exprimă-te prin implicare”

PHOTOVOICE COMUNA TRUȘEȘTI VĂZUTĂ PRIN OCHII NOȘTRI…

22

OBIECTIVUL GENERAL: PhotoVoice este o metodă de a transmite un mesaj puternic prin prezentarea de „fotografii vii” realizate de membrii acelor grupuri defavorizate, marginalizate care nu au deprinderea de a determina introducerea pe agenda publică a problemelor lor şi nici capacitatea de a se mobiliza pentru urmărirea unui interes comun. Această metodă este însă foarte flexibilă şi poate fi adaptată pentru diverse situaţii (evaluare nevoilor comunităţii, realizarea unei hărţi a problemelor, evaluarea unor programe publice etc.), diverse grupuri şi diverse domenii (mediu, sănătate, educaţie etc.). SCOPUL - Creșterea motivației elevilor prin participarea la activități extracurriculare, desfășurate prin metode nonformale și informale; - Implicarea activă în dezvoltarea comunității locale și în activități de voluntariat, dezvoltarea sentimentului lor de apartenență la comunitatea locală și conștientizarea în rândul elevilor a necesității promovării acestui sentiment; Obiectivele PhotoVoice: să promoveze schimbul de informaţii şi un dialog critic pe teme care vizează viaţa personală sau comunitatea în general prin intermediul discuţiilor de grup; să ajungă la cei care iau deciziile publice (administraţie publică, aleşi, experţi etc.) Face vocile auzite. să aducă schimbări sociale pozitive în comunităţi prin intermediul unor instrumente prin care participanţii să îşi poată susţine şi îmbunătăţi calitatea vieţii; să le permită oamenilor să identifice şi să mediteze asupra punctelor tari ale comunităţii lor şi asupra problemelor lor; ARGUMENT: Mai mult decât o metodă de fotografiere participativă, PhotoVoice are capacitatea de a abilita oameni şi comunităţi. Prin crearea unui spaţiu de discuţie în cadrul comunităţii, se creează un prilej pentru ca

23

oamenii să-şi poată împărtăşi propriile nevoi, dorinţe şi perspective de viitor, să poată să mediteze asupra problemelor pe care le întâmpină şi asupra unor posibile soluţii. Iar apoi primesc instrumentele prin care îşi pot face auzite, văzute şi conştientizate nevoile şi problemele. PhotoVoice încearcă să aducă schimbări sociale pozitive în comunităţi prin intermediul unor instrumente prin care participanţii să îşi poată susţine şi îmbunătăţi calitatea vieţii. Imaginile utilizate, precum şi cuvintele asociate acestora sunt expuse local, naţional şi internaţional prin diverse mijloace: expoziţie de fotografie, trimitere de cărţi poştale,mass-media, expoziţii online. COORDONATORI PROIECT: Cărbunaru Brîndușa – documentarist Prof. Ciubotaru Ana – prof. lb. română Prof. Grădinaru Vranciu Cristina – prof. fizică Prof. Vieru Anca Simona – prof. biologie GRUP ȚINTĂ: -4 profesori și 28de elevi ca beneficiari directi de la Liceului ”D.Botez” Trusesti - 25 beneficiari indirecti din rândul elevilor, cadrelor și comunității; DURATA PROIECTULUI: martie - mai– 2015 DATA DISEMINARII: 29 MAI 2015 RESURSE PROIECT: Resurse umane: cadrele didactice coordonatoare ale proiectului, elevii implicati şi părinţi ai acestora ; Resurse financiare: proprii, autofinanţare; Resurse de spaţiu : CDI Surse de documentare si informare : - cărţi, reviste, ilustraţii,prezentare ppt, internet - audio – video - calculatoare, videoproiector,aparat foto.

24

DISEMINARE: Diseminarea va avea loc in CDI, in prezenta elevilor, profesorilor si a parintilor. Publicarea impresiilor despre proiectîn revista școlii Realizarea unui CD ce va cuprinde poze care au surprins derularea activităţilor propuse în proiect. Expoziție școală Facebook – pagina școlii EVALUARE: Realizarea unei expoziţii de fotografii ; Prezentarea CD-ului părinților şi tuturor celor interesaţi; Acordarea de diplome

Nr. crt

Denumirea şi conţinutul activităţii

Loc de desf/termen

Responsabil Evaluare

1. Prezentarea

continutului

proiectului Impărțirea sarcinilor

CDI Martie

Docum Carbunaru B Prof. Ciubotaru Ana – prof. lb. română Prof. Grădinaru Vranciu Cristina – prof. fizică Prof. Vieru Anca Simona – prof. biologie

2. -“Fantezie şi îndemânare”

CDI Comunita

te Aprilie -

mai

DocumCarbunaru B Prof. Ciubotaru Ana – prof. lb. română Prof. Grădinaru Vranciu Cristina – prof. fizică Prof. Vieru Anca Simona – prof. biologie

Fotografii Impresii

3. Relatia om – natura

CDI mai

DocumCarbunaru B Prof. Ciubotaru Ana –

Expozitie Album foto

25

DIRECTOR- PROF. DANIELA FECIORU CANTEMIR Activităţile s-au derulat conform proiectului. Vezi Anexe pe CD-ul atașat ghidului

”PHOTOVOICE” – de C.C.D. în C.D.I. – urile din JUDEȚUL BOTOȘANI În judeţul Botoşani au fost selectate 4 Centre de Documentare şi Informare: Şcoala Gimnazială „Tiberiu Crudu” Tudora, Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Flămânzi, Liceul Teoretic „Demostene Botez” Truşeşti, Liceul Tehnologic „Ştefan cel Mare” Vorona.

prin fotografie

prof. lb. română Prof. Grădinaru Vranciu Cristina – prof. fizică Prof. Vieru Anca Simona – prof. biologie

Prezentare ppt

4. Natura prin fenomene optice

CDI mai

DocumCarbunaru B Prof. Ciubotaru Ana – prof. lb. română Prof. Grădinaru Vranciu Cristina – prof. fizică Prof. Vieru Anca Simona – prof. Biologie.

Expozitie Album foto Prezentare ppt

26

”Tot ceea ce n-avem de la naștere, ne este dat prin educație” Balanescu Ines Cl a VII -a ”În preajama ei, afli că exiști”Curcan Ioana cl a VII- a

”Păstrăm toată viața pe tălpi geografia satului… Dragomir Ficard Iulia cl.a VII- a B ”Zestrea cucare Dumnezeu ne –a trimis între semeni” Brînzei Anca cl. a VII a a Activităţile s-au derulat conform proiectului. Vezi Anexe

27

În vederea educării pentru respectarea normelor formale şi informale ale vieţii şcolare şi sociale, formării spiritului civic şi a simţului responsabilităţii faţă de valorile naționale, faţă de mediul înconjurător, centrul de documentare şi informare iniţiază sau participă la diferite acţiuni educative, pentru protecţie civilă, viaţa privată, sănătate, securitate personală, protecţia mediului, drepturile omului etc. Prin faptul că reprezintă un loc de iniţiere în activităţi pedagogice originale şi de dezvoltare a autonomiei, a spiritului critic, a simţului responsabilităţii şi a spiritului de iniţiativă, centrul de documentare şi informare constituie un important instrument al reformei sistemului educativ.

Educaţia nonformală şi informală se află într-o relaţie complexă cu şcoala. Pe de o parte, şcoala valorifică primele achiziţii nonformale ale copiilor, pe de altă parte, şcoala trebuie să asigure fundamentele care fac posibile educaţia şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, în varii contexte. În concluzie...

...educaţia nonformală poate fi descrisă, printre altele, ca fiind: holistică, incluzivă, diversă, multiculturală, continuă, formativă, complementară, provocatoare, stimulativă, distractivă, neconvenţională, interactivă, participativă, voluntară, opţională, nondirectivă, sustenabilă, flexibilă, atractivă, aplicabilă, accesibilă, ajustabilă, inovatoare, creativă, dinamică, pozitivă.

EXPOZIŢIA VIE

Este o metodă activă care promovează dialogul între un

grup preocupat de o problemă specifică şi membrii unei comunităţi,

prin manifestări creative în spaţiul public (străzi, parcuri, pieţe

publice, mall-uri). Iniţiatorii expoziţiei vii aleg suportul (ex. corpul

uman, articole de îmbrăcăminte personalizate, etc), tehnica şi modul

de exprimare (ex. desen, pictură, caricatură, fotografie. etc) potrivite

28

pentru a transmite publicului un mesaj concret, coerent, susţinut

vizual printr-o prezentare creativă şi interactivă.

Rezumatul activităţii:

În cadrul proiectului „CDI - laborator de educaţie nonformală, ce

ne formează pentru viaţă” elevii Şcolii “ Tiberiu Crudu” Tudora,

îndrumaţi de: prof. Liuţe Gheorghiţa , prof. Agheorghiesei Gabriela şi

prof. Roşcăneanu Iulian, au organizat o activitate de promovare a

lecturii. Aceştia au ieşit în centrul satului cu pancarde în scopul incitării

la lectură. Mesaje precum: “ Cine are carte are parte”, “ Lectura este arta

care înnobilează”, “ Hai la CDI la centrul de lectură” şi multe altele, au

fost transmise comunităţii prin intermediul “ elevilor statui” şi “

elevilor biciclişti”, simbolizând “ Expoziţia vie”.

29

CASA CORPULUI DIDACTIC MUREȘ

Cuvânt înainte Ne place să citim cărţi şi să vorbim despre ele. Adorăm să ne cuibărim mintea şi sufletul printre paginile tipărite ale volumelor cu satisfacţia că, prin lectură, reuşim să scăpăm de povara existenţei cotidiene. În ziua de azi, când suntem prinşi în vâltoarea unui ocean de informaţii de dimensiuni excepţionale, cărţile se ridică cu mândrie din valurile mediocrităţii pentru a-şi croi drum spre inimile cititorilor. Arta cititului ia locul acelei experienţe privilegiate care ne dumireşte în legătură cu virtuţiile infinite ale lecturii. Putem înţelege lectura ca pe un act al mântuirii existenţiale dacă asemănăm cărţile cu ,,cei mai credincioşi amici ai sufletului, care ne sprijină în singurătate, ne ajută să uităm asprimea oamenilor şi a lucrurilor, ne potolesc patimile şi grijile şi adorm în noi plictiseala”. Înţelepciunea, tristeţea şi bucuria lumii toată, se află în cărţi. Ele te provoacă şi te îndeamnă să gândeşti, să visezi oferind soluţii şi momente de relaxare. De-a lungul timpului cărţile au preluat chiar şi roluldascălilor, oferind fără să ceară ceva în schimb, experienţe de neuitat ,călătorii imaginare, chira vise. Atunci când citim reuşim să depăşim frontiere ,bariere, iar lectura se transformă într-o experienţă inedită. Proiectul ,,CDI-laborator de educaţie nonformală ce ne formează pentru viaţă” ne oferă toate aceste perspective, varietatea de activităţi propuse fiind menite de a oferi momente de vrajă atât persoanelor implicate cât şi participanţilor. ,,Biblioteca vie”,metoda repartizată Casei Corpului Didactic Mureş, s-a bucurat de un succes neaşteptat, având un impact răsunător chiar şi la nivelul comunităţilor locale, gazdele acestor manifestări. Un exerciţiu de admiraţie închinată lecturii, nu poate continua decât prin invocarea admirativă a Centrelor de Documentare şi Informare – lăcaşe de cultură unice şi inedite, unde răsfoirea cărţilor în taină este permanent vegheată de sufletul cald al profesorului documentarist, o activitate nenormată şi neremunerată.

Director CCD MUREŞ, Prof. Mariela Mariana CORNEANU

30

1. Prezentarea echipei de implementare a proiectului:

2. Scurta descriere a metodei aplicate: Biblioteca vie este asemenea unei biblioteci obișnuite, din care cititorii interesați împrumută cărți pentru o perioadă limitată de timp, le citesc și le returnează bibliotecarului, pentru a fi răsfoite de următorii cititori

31

interesați. Sunt două diferențe majore însă: cărțile sunt persoane, iar citirea lor presupune dialogul cititorului cu acestea. Pentru desfăşurarea activităţii au fost selectate mai multe CDI-uri din judeţul Mureş, dar cea mai reuşită activitate a fost găzduită de Centrul de Documentare şi Informare de la Şcoala Gimnazială ,,Gh. Şincai”, Rîciu. Activitatea a fost condusă de distinsa bibliotecară Mariana Bucur, având un număr impresionant de invitaţi din comunitatea locală, personalităţi care pentru câteva ore au devenit cărţi vii în faţa provocărilor formulate de tânăra generaţie, elevii claselor a VII-a şi a VIII-a. Cărţile viiau fost selectate cu o atenţie deosebită, de la profesori, preoţi, medici, poliţişti la educatoare, consilieri şcolari: Proiectul a respectat paşii propuşi de la selecţia bibliotecarilor până la întâlnirea cărţilor vii la manifestarea propriu zisă. Elevii, în prima ipostază, au fost surprinşi de prezenţa acestor cărţi, dar prin mijloacele oferite precum şi prin prestanţa cărţilor vii, activitatea s-a transformat într-o sărbătoare. Ei au înţeles valoarea inegalabilă a cărţilor, iar activitatea a înlesnit dezvoltarea unor competenţe de comunicare. Prin această activitate s-a observat un interes deosebit din partea elevilor pentru cunoaşterea a mai multor detalii privind informaţiile furnizate prin intermediul cărţilor vii, vizibil prin atmosfera degajată şi ochii sclipitori ai micilor cititori. Ca urmare a discuţiilor finale, s-a manifestat o dorinţă de a continua şirul acţiunilor, iar reprezentanţii comunităţilor locale şi-au manifestat disponibilitatea de a extinde o asemenea activitate la nivelul întregilor comunităţi. Diseminarea acestui proiect ar aduce beneficii atât acestor centre de documentare, cât şi utilizatorilor dezvoltând relaţii interumane la nivelul comunităţilor.

32

3. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Selectarea atentă a cărţilor vii Crearea unui climat psiho-emoţional favorabil Vasta experienţă a persoanelor implicate Utilizarea tehnologiei IT Comunicarea inter şi intra personală Deschiderea către nou

Lipsa unor fonduri de finanţare pentru sprijinirea unor asemenea activităţi Pierderea importanţei centrelor de documentare şi informare Lipsa motivaţiei

Oportunităţi Ameninţări

Consolidarea unor asememenea activităţi Formarea unor specialişti în desfăşurarea activităţilor Diversificarea activităţilor prin noi experimente Formarea de noi competenţe transversale

Renunţarea la implementarea unor asemenea proiecte Influenţa negativă a internetului asupra generaţiei de cititori

4. Anexe:

Afiş biblioteca vie:

33

Cărţile vii:

34

Jurnalism școlar ,,Cum să realizezi un ziar în școala ta”( Covaci Narcisa) Realizarea unui ziar al clasei are o influenţă deosebită asupra dezvoltării personalităţii elevilor, le îmbogăţeşte orizontul cultural, le conferă încredere în forţele proprii, le înlesneşte comunicarea cu ceilalaţi. De asemenea, contribuie la consolidarea culturii de grup, dezvoltă spiritul de echipă şi deprinderile de muncă în colectiv, familiarizează elevii cu utilizarea calculatorului pentru tehnoredactare, prelucrare de imagini şi îi poate orienta spre o mai bună înțelegere sau alegere a unei profesii interesante, aceea de jurnalist. Cuprins:

Scriera articolelor Fotojurnalismul Aranjarea în pagină

POMPIERUL ,,Focul, prieten și dușman’’(Suciu Marian) Autorul vorbește despre cum devii salvator. Prezintă experiența sa de pompier în cadrul Ministerului de Interne dar ne vorbește și de viitorea profesie de preot și cântăreț de muzică populară.

Antrenor aerobic

”Fă mișcare ca să fii sănătos!”(Ispas Adela)

Pentru a ne menține sănătoși, atât fizic cât și mintal, este nevoie să facem mișcare. Sport, dans, mișcare pe toate le cuprinde aerobicul. Faci sport pe muzică, îți limpezești mintea, sufletul și trupul în același timp.

35

PSIHOLOG ,,Cum ne gestionăm emoțiile’’(Cozoș Minerva)

Autoarea cărții se referă la munca celor ce se apleacă cu înțelepciune și înțelegere asupra problemelor de suflet ale oamenilor, folosind metode adecvate pentru remediul acestora.

Dezvoltarea psihică a copilului este expresia experienței sociale pe care el o câștigă prin antrenarea proceselor psihice în diferite activități și relații umane complexe.

PROFESOR DE LIMBA ROMÂNĂ ,,Omul de litere’’(Teslovan Simona)

Autoarea cărții este specializată în filologie(Gr.PHILOS =iubitor de;

LOGOS= cuvânt, vorbă), se adresează dornicilor de aș cunoaște limba și

cultura neamului, prin balade și doine. Filologul are o chemare nativă

către studiul cuvintelor și literelor care au puterea de a spune ceea ce

inima omului simte, lucruri pe care ochii nu le pot vedea și știe ceea ce

mintea nu poate vedea.

PREOT ,,Aproape de divinitate’’(Soțan Daniel)

Autorul cărții se referă la nevoia fiecărui om de a-i fi călăuziți pașii în

viață de cele trei virtuți: credința, nădejdea și dragostea.

POLIȚIST ,,În slujba cetățeanului’’ (Andrada Muntean)

Autorul conturează imaginea polițistului ca om al legii, care se ocupă de

liniștea și siguranța cetățenilor.

36

37

CASA CORPULUI DIDACTIC IAȘI

Activităţi desfăşurate în judeţul Iaşi în cadrul proiectului

“CDI –laborator de educaţie nonformală,

ce ne formează pentru viaţă”

În perioada noiembrie 2014 - mai 2015 Casa Corpului Didactic

“Spiru Haret” Iaşi s-a implicat în calitate de coordonator judeţean în

proiectul “CDI –laborator de educaţie nonformală, ce ne formează

pentru viaţă”.

Cele patru centre de documentare şi informare din judeţul Iaşi implicate

în proiect au fost selectate în luna ianuarie, iar în lunile următoare,

responsabilii CDI au fost formaţi cu privire la metoda de educaţie

nonformală stabilită prin proiect, pentru judeţul nostru.

Echipa de lucru a proiectului a fost formată din: coordonator judeţean

prof. Laura Mihaela Andrei de la Casa Corpului Didactic “Spiru Haret”

Iaşi; profesor documentarist Mihaela Bunduc de la Colegiul National

„Mihai Eminescu” , profesor Alina Ştefania Ruxandariu, bibliotecar la

Liceul Tehnologic „Ionel Teodoreanu” Victoria; profesor Corina Maria

Gheorghiu, bibliotecar la Liceu Tehnologic Dumeşti şi bibliotecar Elena

Olariu de la Liceul teoretic “Lascăr Rosetti” Răducăneni.

Membrii echipei de lucru au fost instruiţi de coordonatorul

judeţen, prof. Laura Andrei, cu privire la metoda de predare storytelling

şi la paşii care trebuie urmaţi pentru a o aplica corect. Astfel, în perioada

februarie – martie s-au desfăşurat activităţi de formare în utilizarea

metodei storytellingla Casa Corpului Didactic “Spiru Haret” Iaşi.

Storytelling (arta povestirii) este în fapt împărtăşirea poveştilor şi a

evenimentelor prin intermediul cuvintelor, sunetelor şi a imaginilor. Un

povestitor eficient captează atenţia publicului şi îndeplineşte obiectivul

de a spune povestea. Aceasta poate fi folosită pentru a distra publicul,

38

pentru a transmite anumite informaţii, pentru a da o lecţie importantă

despre viaţă sau pentru a convinge ascultătorii să acţioneze într-un

anumit fel. Tehnicile de storytelling înglobează combinaţii de utilizare a

tonului vocii, sunete animate şi gesturi, împreună cu instrumentele

digitale. Iată câteva strategii pe care participantii la instruire si le-au

insusit, astfel incat sa utilizeze metoda storytelling în activităţile din

centrul de documentare şi informare.

Paşii care trebuie urmaţi sunt următorii:

1. Învăţarea efectivă a tehnicilor storytelling.Predaţi celorlalţi

arta povestirii abia după ce aţi devenit un povestitor

Înscrieţi-vă la un curs de storytelling

Exersaţi povestirea. Îmbunătăţiţi-vă aptitudinile de povestitor

profitând de oportunităţile de a spune poveşti relevante colegilor,

elevilor, prietenilor, rudelor şi venicinilor, oricând aveţi posibilitatea.

2. Observaţi reacţiile celorlalţi la poveştile spue de voi. Atenţia,

râsul, răspunsurile emoţionale şi/sau contactul vizual menţinut sunt

indicatori care vă demonstrează că vă îndepliniţi obiectivele. Încercările

publicului de a schimba subiectul, neastâmpărul sau neatenţia generală

pot indica necesitatea de a ajusta tonul, ritmul, detaliile sau alte

elemente ale tehnicii de a povesti.

3. Îmbunătăţirea apritudinilor de storytelling. Dacă pierdeţi

atenţia ascultătorilor, asiguraţi-vă că povestea voastră este relevantă

pentru public şi că are un început, mijloc şi final clar. Identificaţi motivul

pentru care spuneţi povestea şi dacă aceasta îndeplineşte nevoile

publicului.

Folosiţi-vă de recuzită, sunete şi efecte vizuale. Dacă le predaţi

elevilor voştri, o poveste despre o pisică cu un mieunat straniu le va

capta atenţia mai bine dacă este însoţit de o interpretare a mieunatului.

Pentru a convinge adulţii să se conformeze cu opinia dumneavoastră sau

39

să vândă un produs, utilizarea fotografiilor şi a softurilor de prezentare

pot îmbogăţi povestea şi vă pot ajuta să vă îndepliniţi scopul de a spune

povestea.

4. Decideţi dacă sunteţi pregătiţi să predaţi folosing arta

povestirii. Veţi şti că stăpâniţi arta povestirii atunci când copiii vă vor

cere să le mai spuneţi o dată o poveste sau adulţii vă vor ruga să

împărtăşiţi povestea cu alţii. Alţi indicatori ai faptului că sunteţi un bun

povestitor sunt implicarea susţinută din partea ascultătorilor şi/sau

schimbările pozitive în comportament ca rezultat a utilizării poveştilor.

5. Identificaţi grupul de vârstă al clasei cu care folosiţi metoda.

Elevii pot fi de la copii mici din şcoala în care predaţi până la adulţi care

vă sunt subalterni în firma pe care o conduceţi.

6. Evaluaţi nevoile fiecărui grup de vârstă şi planificaţi-vă

activitatea în concordanţă cu acesta

Daţi explicaţii şi structură în faţa copiilor. Copiii au nevoie de

activităţi structurate, ghidare continuă şi instrucţiuni verbale.

Furnizaţi adulţilor un plan, un rezumat sau materiale pentru

citit. Adolescenţii şi adulţii sunt mai înclinaţi către materialele pe care le

pot citi singuri, cum ar fi explicaţiile tehnicilor de storytelling şi a

temelor disponibile.

7. Predaţi tehnicile de storytelling. Împărtăşiţi cunoştiţele şi

aptitudinile pe care le-aţi dobândit în procesul de învăţare.

Cereţi clasei să se gândească la o poveste interesantă. Furnizaţi

idei potrivite pentru categoria de vârstă şi pentru scopul care trebuie

atins. O lecţie de vorbit în public prin care se doreşte îmbunătăţirea

vieţii sociale a adulţilor va conţine tipuri diferite de poveşti faţă de un

grup de vânzători care încearcă să vândă un produs.

8. Acordaţi feedback elevilor. Observaţi propria implicare în

timp ce ascultaţi poveştile elevilor, cât şi reacţiile colegilor de clasă. Fiţi

40

foarte atenţi la viteza cu care se spune povestea, la ton, detalii, gesturi,

recuzită şi instrumente grafice.

Încurajaţi-vă elevii oferindu-le feedback pozitiv. Vorbitul în

public reprezintă o frică, prin urmare, faceţi comentarii asupra

lucrurilor pe care elevii le-au făcut bine pentru a genera dorinţa de a

continua să-şi îmbunătăţească abilităţile de povestitori.

Furnizaţi-le critici constructive. În loc să le spuneţi că povestea a

fost plictisitoare, atrageţi-le atenţia elevilor la părţile poveştii care ar

putea fi înviorate prin adăugarea unor detalii interesante sau prin

inflexiunile vocii.

Beneficiarii direcţi ai proiectului au fost selectaţi de responsabilii CDI

din cele patru unităţi şcolare implicate. Numărul per unitate de

învăţământ fiind între 15 şi 25 de elevi, iar în privinţa categoriei de

vârstă, responsabilii CDI au avut libertate deplină de alegere.

În CDI-urile din Răducăneni, Victoria şi Dumeşti au fost selectaţi copii

din ciclul preprimar şi primar, iar la Colegiul “Mihai Eminescu” elevi

provenind din ciclul gimnazial.

Activităţile proiectului au fost realizate în perioada aprilie – mai 2015,

iar mai jos pot fi vizualizate câteva imagini din timpul acestora.

Liceu Tehnologic Dumeşti

profesor Corina Maria Gheorghiu

41

42

Liceul Tehnologic „Ionel Teodoreanu” Victoria

profesor Alina Ştefania Ruxandariu

43

44

Liceul teoretic “Lascăr Rosetti” Răducăneni

bibliotecar Elena Olariu

45

Colegiul National „Mihai Eminescu”

profesor documentarist Mihaela Bunduc

RESTUL PRODUSELOR….(PRODUSELE PE C.D.)

46

Metoda storytelling a fost apreciată în special în clasele

preprimare şi primare, deoarece copiii sunt cei care iubesc cel mai mult

poveştile şi îşi crează imagini interesante în minte când ascultă poveşti.

Utilizarea metodei “storytelling” în activităţile desfăşurate, a fost una

dintre cele mai bune metode de predare în CDI, iar profesorii o pot

utiliza în prezentarea oricărei lecţii.

În pregătirea cursului de formare pe metoda storytelling, am găsit în

dicţionarul Oxford următoarea definiţie “Povestea este nararea unor

evenimente reale sau fictive pentru a atrage interesul sau care ilustrează

ceva”. Povestea este, prin urmare, acţiunea de a nara realităţi sau

evenimente fictive.

Dezvoltarea istorică a artei povestirii datează de la începuturile

societăţii. Liderii instituţiilor sociale mici, ai familiei, precum părinţii,

bunicii sau alţi membri ai comunităţii au fost întotdeauna priviţi ca

povestitori competenţi. Poveştile au contribuit la modelarea

caracterului copiilor, deoarece prin ele erau purtătoare de valori sociale.

Însuşirile pe care trebuie să le aibă o poveste bună sunt următoarele:

aceasta ar trebui să conţină o morală, unde comportamentul bun este

răsplătit iar faptele rele sunt pedepsite şi ar trebui să fie scurtă, la obiect

şi necomplicată pentru cunoaşterea cognitivă a copiilor. Participanţii la

curs au fost sfătuiţi să evite poveştile cu prea multe personaje şi mult

dialog, dar să fie suficient de dramatici încât să creeze exaltare şi emoţie.

De asemenea, să evit cu orice preţ poveştile care îi pot speria pe copii şi

să favorizeze un mediu de învăţare.

Însuşirile pe care am încercat să le dezvoltăm la cadrele didactice

participante în proiect au fost cele ale unor buni povestitori; şi anume să

deţină abilităţi gestice, de expresie facială, să se folosească de limbajul

potrivit nivelului cognitiv al auditoriului şi să folosească mijloace

auxiliare potrivite, cum ar fi imaginile, şi audio-vizualul, pentru a motiva

elevii.

47

Mai mult de atât, povestitorii au încercat să nu atragă prin

prezenţa lor mai multă atenţie decât povestea în sine. Alte caracteristici

ale povestitorilor buni sunt: vorbirea fluentă, folosirea unui ton clar şi

expresiia care trebuie schimbată în mod spontan, în funcţie de stările de

spirit din poveste.

Când metoda povestirii este folosită în cadrul lecţiilor, profesorul poate

folosi arta povestirii în introducere şi trebuie să fie foarte scurt. În

predarea lecţiilor sociale şi morale, povestirea este cea mai potrivită în

stadiul în care copilul abordează pentru prima dată o carte. Este nevoie

ca profesorul să fie atent la reacţiile elevilor pentru a lua măsurile

necesare.

Arta povestirii prezintă multe beneficii şi este o metodă eficientă de

educaţie deoarece implică multe medii de comunicare, cum ar fi gestica,

cântecul şi dansul. Modelează caractere şi crează bucurie. Poveştile

lărgesc cunoştinţele copiilor şi credinţele şi activităţile culturale. De

asemenea stabilesc o bună relaţie între elevi şi profesor.

Profesorii implicaţi în proiect şi-au asumat acest rol important de a

povesti. Având în vedere că educaţia preşcolarilor şi a şcolarilor din

ciclul primar se preocupa mai mult de educarea valorilor morale, arta

povestirii devine o metoda de predare foarte importanta. Poveştile

populare tradiţionale au, prin urmare o mare importanţă în sistemul

moder de educaţie.

Arta povestirii prezintă însă şi câteva aspecte negative, deoarece poate

dezavantaja elevii, dacă povestitorul nu deţine abilităţile necesare.

Utilizarea în exces a metodei storytelling tinde să producă ascultători

pasivi care primesc informaţiile fără a pune întrebări pentru a înţelege

anumite chestiuni mai bine. Este, de asemenea, o metodă care nu

implică activ elevii şi îngrădeşte oportunitatea de a învăţa prin

descoperire.

Elevii au fost selectaţi funcţie de frecvenţa şi pasiunea cu care au

participat la activităţile din CDI motivaţi fiind că devin ”resursă caldă

48

tânără” pentru restul colectivelor de elevi ca beneficiari indirecţi dar şi

ca vectori demultiplicatori de civism european, de comunicator şi

animator socio-educativ. Cu membrii grupului ţintă au fost aduşi în

acelaşi loc oameni care au experienţă în ceea ce priveşte metoda de

învăţare storytelling în context nonformal şi care are potenţial de a fi

folosită în proiecte şi activităţi de tineret, pentru a-i pune în contact cu

alţi oameni care lucrează în diverse organizaţii pe educaţie şi apărarea şi

promovarea drepturilor omului. Elevii sunt marii beneficiari ai unei

astfel de metode şi cei ce ”mâine” vor promova astfel de modele în viaţa

reală.

Prin participarea la activităţile proiectului, motivaţia elevilor a crescut,

deoarece metodele non-formale de educaţie sunt foarte apreciate de

aceştia, dar în acelaşi timp dezvoltă competenţe cheie (lingvistice, de

exprimare culturală, civice, interpersonale, interculturale si sociale).

CDI-urile implicate în proiect au devenit din nou adevarate laboratoare

de educaţie nonformală şi informală, în care s-au făcut experimente

foarte reuşite.

(PRODUSELE PE C.D.)

49

CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI

„CDI- laborator de educaţie nonformală,ce ne formează pentru

viaţă"

Animația socio-educativă din perspectiva drepturilor omului

Obiectivele generale de învățare ale animației socio-educative, indiferent de publicul asupra căruia se intervine, sunt cele de socializare, de reglare socială, de culturalizare, având desigur caracter educativ și inovator. Noi am aplicat-o elevilor de liceu integrând și elevi cu dizabilități.

Rezultatele și impactul metodei În primul rând animația socio-educativă are impact asupra autonomiei beneficiarului, acesta învățând să își controleze comportamentul. Elevii reușesc să gândească în avans, învață să colaboreze, să împărtășească opiniile și gândurile, învață să facă față provocărilor din viața de zi cu zi în mod spontan și creativ, învață să dea sens a ceea ce fac, să înțeleagă de ce se exercită o anumită acțiune.Animația permite corectarea într-o manieră lejeră a anumitor carențe, fiind ca și tip de intervenție un fel de asistent cultural care completează lipsurile formării și educării. Readapteazăinadapatabilitățile, integreazăpe cei neintegrați și pe cei marginalizați.Reduce într-o anumită măsură așa-zisele ,,deficiențe” sau ,,handicapuri culturale”. Pornind de la aceste considerente, dorim să vă împărtășim impactul acestei metode asupra elevilor de liceu. De aceea am făcut un filmuleț impresionant pe care vă invităm să-l urmăriți și sigur o să vă placă. Mesajul este pozitiv exprimând o concluzie a proiectului. Pentru realizarea lui au colaborat profesorul metodist Silvia Rotaru de la CCD Vaslui, unul din coordonatorii acestui proiect și responsabilul CDI Zorleni, bibliotecar Luminița Zuran, coordonatorul aplicării cu succes a celor două metode: Photovoice și Animația socio-educativă la Colegiul Tehnic ,,Marcel Guguianu” din Zorleni. Odată cu acest filmuleț vă felicităm pentruinițiativa și reușita proiectului „CDI-Laborator de educaţie nonformală, ce ne formează pentru viaţă"

50

șivă transmitem ca săptămâna zilelor CCD Neamț să o umpleți cu: cele mai nobile fapte, cele mai inedite momente, cele mai frumoase realizări, iar bucuriile și zâmbetele din final să ni le împărtășiți și nouă. În speranța unei colaborări și pe viitor ”Să rămânem buni, încrezători/Să fimdarnici, iubitori,/Să trăim frumos în viață,/Tot cu zîmbetul pe față,/Să-nlăturăm ce este greu/Și să fim optimiști mereu!...” cum afirma un elev nediscriminat, recuperat și integrat. Cu respect și prețuire, colectivul Casei Corpului Didactic Vaslui,

împreună cu Prof. Cristinel Popa- Director al C.C.D. VASLUI.

Colegiul Tehnic “Marcel Guguianu” Zorleni Centrul de Documentare şi Informare “Ion Murgeanu”

Coordonator,Resp. CDI- bibl. Zuran Luminiţa

Echipa de realizare a celor două metode a fost formată din responsabil

CDI, bibliotecar Zuran Luminiţa- Ludmila şi următorii elevi:

1. Amărinei Roxana a IX-a A 2. Drosu Denisa a IX-a A 3. Ispir Ricardo a IX-a A 4. Mocănaşu Alexandra a IX-a A 5. Munteanu Anca a IX-a A 6. Spanache Estera a IX-a A 7. Iorga Ana Maria Paula a IX-a A 8. Aniţei Alin Cristinel a IX-a B 9. Buta Ramona a IX-a B 10. Forai Alexandru A IX-a H 11. Bîgu Cristian a IX-a H 12. Pruteanu Larisa a IX-a H

51

13. Aniţei Marian Bogdan a X-a B 14. Fîşicaru Mihaela a XI-a A 15. Gălăţanu Mihaela a XI-a B Strategiile didactice abordate de cadrele didactice trebuie adaptate

astfel încât să răspundă cerinţelorde explorare, investigare si

creativitate ale elevilor, punându-se astfel accent pe contactul direct cu

problemele vieţii, pe situaţiile practice, concrete. Prin aceste activităţi

extraşcolare atât grupul ţintă cât şi ceilalti elevi din şcoală au avut

oportunitatea de a se informa, documenta, de a-şi dezvolta capacitatea

de comunicare, de a-şi exprima liber gândurile, ideile, sentimentele, într-

un cadru organizat. Astfel, activităţile extracurriculare ne atrag atenţia

atât asupra importanţei incontestabile din punct de vedere intructiv-

educativ, cât şi asupra influenţei pe care o are în construirea şi

modelarea personalităţii elevilor.

Activităţile extracurriculare oferă posibilitatea elevilor să conştientizeze

că oamenii au nevoie unii de alţii, că nu pot trăi decât împreună, iar

acest fapt presupune adoptarea unei atitudini de acceptare, respect,

întelegere, toleranţă. Importanţa formării unei conduite ce se bazează

pe aceste valori este cu atât mai importantă cu cât se observă o creştere

în ultima vreme a intensităţii cu care aceştia sunt ,,asaltaţi’’cu imagini şi

exemple violente, în special prin intermediul mass-mediei.

Activităţile cu caracter nonformal trebuie privite ca adevărate surse de

lecţii de viaţă, al căror rol nu trebuie minimizat, deoarece elevii au de

câştigat din aceste relaţionări prin implicarea activă, lucruri nu atât de

evidente pe termen scurt, dar pe termen lung esenţiale în ceea ce

priveşte dezvoltarea şi maturizarea personalităţii lor. Mai concret, elevii

învaţă mai multe lucruri despre ei înşişi având ocazia să se compare cu

ceilalţi, să experimenteze situaţii noi şi să ia decizii singuri, formându-şi

o imagine mai corectă despre sine, învaţă importanţa confidenţialităţii,

învaţă că aparenţele nu contează şi că diferenţele interetnice, de ordin

52

financiar sau religios nu sunt atât de importante atunci când e vorba de

relaţiile dintre oameni. De asemenea învaţă să comunice fără a-l jigni pe

celălalt, învaţă importanţa faptului de a fi ascultat şi de a-l asculta pe

celălalt, exersându-şi capacitatea de a-şi susţine punctul de vedere într-

un mod asertiv, învaţă cât de important este să ajuţi şi să fii ajutat, fie că

este vorba de o problemă la şcoală sau de o experienţă emotională

negativă, învaţă de la colegii săi cât de important este să aibă pe cineva

aproape şi să fie aproape cuiva atunci când are nevoie de el, învaţă cum

este să fie acceptat şi apreciat aşa cum este fiecare dintre ei. De

asemenea CDI-ul poate fi considerat un participant activ în lupta cu

fenomenul violenţei, canalizăndu-le energia spre descoperirea

abilităţilor şi aptitudinilor creatoare, reprezintă adaosul de fantezie, de

intuiţie, permiţând descoperirea unor comportamente şi valori morale

cu totul neaşteptate, cu efect emoţional pozitiv.

Cadrele didactice care implementează aceste metode nonformale au

numeroase responsabilităţi variind de la cea de instructor la cea de

participant şi consultant, creând situaţiicentrate pe disponibilitatea şi

dorinţa de cooperare, pe interacţiunea socială a elevilor, implicându-i pe

aceştia în activităţi care să le creeze cadrul propice pentru dezvoltarea

aptitudinilor şi deprinderilor de investigare, pentru cultivarea spiritului

aplicativ, care să încurajeze iniţiativa şi creativitatea.

PHOTOVOICE

Pentru promovarea şi realizarea procesului de photovoice îndrumătorul a făcut cunoscută acţiunea diriginţilor de la clasele IX- XI, urmând selecţia grupului ţintă. După această selecţie s-au organizat mai multe întâlniri în care coordonatorul le-a dat toate informaţiile despre ce reprezintă acestă metodă photovoice şi care sunt etapele pe care trebuie să le parcurgă. Iniţial s-a realizat un brainstorming cu grupul ţintă prin care s-a stabilit, alegând din mai multe propuneri şi idei, tema care va fi abordată. Astfel, de comun acord s-a concluzionat că există grupuri de

53

elevi marginalizati din mai multe puncte de vedere şi anume: social (cu probleme financiare),din cauza etniei (frecvent cei de etnie rromă) şi cei cu dizabilităţi, pentru care ar trebui să luăm atitudine spre a schimba percepţia şi comportamentul celor din jurl, cu scopul de a fi integraţi. Activităţile diverse şi atractive la care participă elevii şi care presupune munca în echipă promovează dezvoltarea spiritului deschis, flexibilitatea în schimbarea poziţiei, îi îndrumă să fie cât mai cumpătaţi şi echilibraţi în gesturi, limbaj şi comportament oferindu-le astfel posibilitatea să se simtă importanţi, să se manifeste liber, să-şi descopere talentele, să-şi satisfacă dorinţele şi curiozităţile în mod egal, făra diferenţe. În acest sens am avut exemple de elevi care iniţial au fost reticenţi la îndeplinirea unor sarcini, reticenţi la acţiunile iniţiate de coordonator, în general reticenţi la tot ceea ce se desfăşoară în cadrul şcolar, care nu după mult timp şi-au schimbat atitudinea ostilă devenind unii dintre cei mai buni prieteni ai celorlalţi colegi. De asemenea aş putea apela la exemplele de elevi introvertiţi, etichetaţi sau marginalizaţi din diferite motive, care au devenit receptivi la activităţile desfăşurate în perechi sau pe bază de colaborare într-un grup mai mare, ce au reuşit în timp să se exprime mai uşor în raport cu ceilalţi, adoptând o atitudine încrezătoare şi chiar legând prietenii durabile cu ceilalţi participanţi. A fost esenţial ca participanţii să aibă o motivaţie în tema propusă, pentru că altfel nu ar fi avut idei pentru poze şi nu ar fi fost interesaţi de discuţii, de aceea coordonatorul a sensibilizat elevii prin câteva dezbateri şi jocuri din care au reuşit să înţeleagă cât este de important să fii acceptat, tratat egal şi cât de importantă este diversitatea. Fiecare dintre cei care au făcut parte din grupul ţintă a avut posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere şi să înţeleagă trăirile, sentimentele celor marginalizaţi pentru a reuşi cu ajutorul aparatelor de fotografiatsă imortalizeze imagini pe care le-au considerat relevante pentru tema abordată. La următoarea întâlnire participanţilor li s-a explicat şi exemplificat cum să lucreze cu aparatul de fotografiat şi cum să realizeze efectiv fotografiile. S-a clarificat şi reformulat tema pentru Photovoice, dar de asemenea li s-au prezentat aspecte care ţin de legislaţie şi etica

54

fotografiei. De asemenea li s-a explicat cum se vor derula atelierele de discuţii pe marginea fotografiilor care trebuie însoţite de un text care ating anumiţi indici ai fotografiei: moment, personaje, stare sufletească etc. S-a realizat, de asemenea, o întâlnire pentru selectarea finală a fotografiilor şi alegerea textului. pentru a facilita munca elevilor. Aceştia au fost îndrumaţi în vederea realizării textului prin diferite întrebări: Cine este în fotografie? Ce reprezintă imaginea surprinsă? Locul şi momentul? De ce ai fotografiat acest lucru? Ce sentiment ţi-a trezit această imagine? Ce ai simţit? Ce ai vrea să transmiţi prin această fotografie? Dacă am expune această fotografie în public, ce ai vrea să înţeleagă

privitorul?

În urma desfăşurării acestor activităţi complexe, elevii din grupul ţintă

au selectat dintre fotografiile realizate pe cele pe care le-au considerat

mai sugestive. Mesajul pe care şi l-au dorit a fi transmis prin intermediul

fotografiilor a fost acela că orice copil are dreptul la viaţă socială şi

educaţie, egalitate de şanse, de aceea şi-au dorit să atragă atenţia atât

colegilor cât şi oamenilor maturi să elimine discriminarea din cauza

stereotipurilor și a prejudecăților şi să adopte un comportament de

acceptare, integrare şi incluziune.

55

ANIMAŢIASOCIO-EDUCATIVA IN CONTEXTUL DREPTURILOR OMULUI

Unul dintre scopurile Centrului de Documentare si Informare „Ion Murgeanu” este acela de a implica elevii în activităţi sociale cu caracter ludic, educativ, care să le ofere şanse egale, posibilităţi de dezvoltare a spiritului de cooperare şi de integrare socială, sunt încurajaţi să comunice, să practice un comportament prietenos şi tolerant. În cadrul centrului, permanent se desfăşoară activităţi extracurriculare care să-i implice astfel încât să le ofere posibilitatea elevilor să conştientizeze că oamenii au nevoie unii de alţii, că nu pot trăi decât împreună, iar acest fapt presupune adoptarea unei atitudini de acceptare, respect, întelegere, toleranţă. Importanţa formării unei conduite ce se bazează pe aceste valori este cu atât mai importantă cu cât se observă o creştere în ultima vreme a intensităţii cu care aceştia sunt ,,asaltaţi’’cu imagini şi exemple de intoleranţă şi discriminare. Rolul nostru este de a-i învăţa, de a-i îndruma în ceea ce priveşte procesul instructiv- educativ, dar să nu ignorăm şi rolul nostru de animatori prin care-i învaţăm să se cunoască, să aibă încredere unii în alţii, să comunice deschis între ei, să relaţioneze şi să se accepte, determinându-i să înţeleagă mai profund ceea ce învaţă pentru a dobândi abilităţi pentru viaţă, spre a da un sens vieţii. Importanţă deosebită o are invăţarea respectului faţă de ceilalţi, munca în echipă, învăţarea exprimăii în diverse moduri cu diverse persoane. Pentru participarea activă a elevilor,procesul de animaţie a fost iniţial bazat pe prezentarea generală a drepturilor omului fără de care nu putem trăi ca fiinţe umane şi a ceea ce reprezintă Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În acest context s-a desfăşurat o activitateunde s-au luat în considerare câteva drepturi fundamentale şi anume: - dreptul la viaţă, libertate şi siguranţă; - dreptul la educaţie; - libertatea de opinie si expresie. Pentru a conştientiza ce reprezintă dreptul tuturor la educaţie, respectul şi toleranţa faţă de alte persoane fără influenţa “primei impresii” s-a

56

iniţiat jocul „Etichetele”. Elevilor din grup li s-a lipit o etichetă pe spate cu un cuvânt(persoană de etnie rromă, o persoană cu dizabilităţi, o persoană în vârstă, o persoană săracă etc.) urmând să se poarte între ei în conformitate cu cuvântul pe care îl văd scris pe fiecare. Ulterior li s-a dat timp de gândire, câteva minute pentru a scrie care cred ei că este cuvântul pe care îl poartă, apoi au avut loc discuţii despre cum s-au simţit faţă de modul în care au fost trataţi şi cum ne influenţează faptul că oamenii sunt diferiţi. În acelaşi context s-a desfăşurat jocul „Intrusul ” astfel: participanţii s-au grupat în funcţie de culoarea ochilor. Grupul cu cei mai puţini participanţi a trebuit să iasă afară din cameră. Ceilalţi au format un cerc în care nu trebuia permisă pătrunderea altor participanţi. Cei de afară se întorc, unul câte unul, încercând să pătrundă în interiorul grupului mare. Observatorii trebuie să îşi noteze tacticile folosite atât de cei din grupul mare cât şi de cei care vor să patrundă în interiorul acestuia. Dezbaterea s-a bazat pe următoarele întrebări: Cum te-ai simţit făcând parte din grupul mare? Cum te-ai simţit ca intrus? Care au fost tacticile folosite? Recunoaşteţi acest tip de comportament în viaţa reală? Fiecare dintre cei care au făcut parte din grupul ţintă a avut posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere şi să înţeleagă trăirile, sentimentele celor marginalizaţi. În general, atunci când vorbim despre şcoală gândul ne duce mai degrabă la învăţare, note, profesori, disciplina, dar pentru elevi şcoala mai înseamnă şi relaţii sociale. Această socializare, inevitabilă, poate influenţa rezultatele şcolare, starea emoţională şi abilităţile sociale, de aceea trebuie acordată atenţia cuvenită şi acestui aspect, deoarece poate influenţa dezvoltarea personalităţii elevilor noştri. Elevii participanţi au reuşit să dobândească un comportament asertiv şi de întelegere reciprocă, sporindu-şi respectul faţă de valorile morale şi sociale; au eliminat barierele de comunicare,respectând convingerile personale, au dobândit capacitatăţi de autocunoaştere şi autoevaluare, au acumulat noi experienţeprin folosirea metodelor de implicare activă şi responsabilizarea în luarea unor decizii. Pentru a exemplifica implicarea în procesul de animaţie socio-educativă în contextul drepturilor omului am selectat câteva imagini de la diverse activităţi desfăşurate cu elevii din cadrul liceului.

57

Animaţia socio-educativă, ca metodă alternativă educaţională are o serie de avantaje şi anume: are rol educativ şi de culturalizare venind să completeze formarea şcolară; permite manifestarea spiritului de inovator oferind posibilitatea descoperirii unor noi stiluri şi moduri de viata; creşte gradul de socializare reprezentând un mijloc de integrare si de adaptare, orientând energiile spre sarcini colective; are rol social permiţând corectarea într-o maniera lejera a anumitor carente, readaptand inadapatabilitătileşsi integrându-i pe cei neintegraţi şi marginalizaţi, deoarece copiii învaţă ceea ce trăiesc. Pregătire grup vocal “Din inima de copil, pentru inima naturii!- activitate de

ecologizare finalizată cu un joc în care elevii s-au aşezat în formă de

inimioară pentru ca mesajul ecologic să fie de un mai mare impact.

Activitate in colaborare cu ISU- Realizarea piesei de teatru în limba franceză, cu elevi de la mai multe clase a presupus formarea unei echipe şi o strânsă colaborare.

Meciul anului: Partidă de fotbal între echipa elevilor şi echipa profesorilor…unde toţi au fost doar jucători.

Campanie de informare HIV/ SIDA: „In my shoes” pentru eliminarea

Discriminării. Atelier de creaţie- handmade- ce se poate realiza cu materiale

reciclabile?

58

Ce se poate învăţa participând la o astfel de activitate? (Munca în echipă, dezvoltarea abilităţilor de comunicare, dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii)

Activitate realizată de elevii din liceu împreună cu elevii de la clasa a III-a:

„Atitudine şi comportament în relaţia cu ceilalți- norme de conduită şi reguli de bune maniere.”

Cea mai eficientă formă de învăţare a unui comportament

corect faţă de cei care ne înconjoară este prin joc – Jocul

Etichetele

Jocul Intrusul- activitate desfăşurată sub formă de joc din

care elevii au învaţat,trăind din propria experiență, ce

înseamnă să fii marginalizat.

Activitate caritabilă desfăşurată la grădiniţa din Popeni: „Moş Crăciun

există”. E important să ştii să dăruieşti şi să fii alături de cei din jurul tău.

Unii dintre aceşti copii nu au primit niciodată daruri de Crăciun.

(PRODUSELE PE C.D.)

ACASĂ LA CIOBOTĂRAŞU

-Photovoice-

Au trecut 104de ani de când în satul Lipovăţ, scăldat în balsamul florilor de tei, a văzut lumina speranţei Ştefan Ciobotăraşu.

Parcă-l vedem desculţ prin colbul drumului , cu un băţ

59

mânând vitele la păşune sau căcoţat prin vreun copac din codrii seculari ai satului, scrutând zările destinului. Pe-atunci erau vremuri grele. Foamea strângea ca nişte raci stomacurile oamenilor şi-i făcea să se încaiere. Muzele tăceau, pentru că mai marii lumii îşi pregăteau armele de război. Doar ţâncul de Ştefan privea nedumerit la cumplita ecuaţie a războiului, pe care , oricât încercai s-o rezolvi, necunoscutele nu se demascau nicidecum. Îi erau dragi lui Fane dealurile împădurite, câmpiile cu fâneţe şi ştioalnele de bălăcit, dar el vroia mai mult. Ştia că lumea asta nu-i cât ţine Făgădăul. Undeva , de departe, îl chemau muzele. Şi a plecat să le caute, luând cu el un geamantan, amintirile petrecute la Lipovăţ şi o sumedenie de visuri ascunse în ungherele sulfetului generos . Anii au trecut, iar ţâncul Fane a devenit maestrul Ştefan Ciobotăraşu, artistul poporului… Cortina destinului a căzut în 1970 peste spectacolele marelui actor, peste viaţa lui, lăsând în urmă ecourile aplauzelor şi urmele paşilor pierduţi prin iarba înrourată a verilor petrecute la Lipovăţ. De câţiva ani , prin grija Primăriei Lipovăţ, bustul lui Ştefan Ciobotăraşu străjuieşte satul din faţa Centrului Cultural ce-i poartă numele. Trec zilnic prin faţa statuii şi-i simt răceala. Mă simt vinovat în faţa spiritului lui Ciobotăraşu, vinovat că nu pot să-l însufleţesc. Dar, de fiecare dată când simt fiorii metalici, îi promit maestrului că-n curând va fi mai frumos pentru el. În curând copiii vor şti mai multe despre el şi nu se vor mai limita doar la a se fugări prin jurul statuii. Poate că într-o bună zi ei vor trece sfioşi pe alee şi-şi vor dori din suflet ca parcul să fie plin de statui, care mai de care mai măreţe: un doctor, un avocat, un inginer, un cosmonaut, un profesor, aşa ca NENEA FANE să nu mai fie singur ca un SFINX, pentru că actorului îi place publicul, fie el şi ignorant. El rămâne pentru noi exemplul cel mai elocvent al fiului de ţăran care şi-a depăşit condiţia, spărgând tiparele sociale prin muncă şi forţe proprii.

60

În consens cu argumentele emoţionante referitoare la ilustrul patron spiritual al şcolii noastre şi pentru a fi la înălţimea valorii sale naţionale, am gândit toate activităţile care s-au desfăşurat în cadrul C.D.I , având obiectivul clar de a populariza personalitatea maestrului teatrului şi filmului românesc, de a-l aduce ca etalon pentru învăţăceii din comunitatea noastră. Fie că au fost spectacole ocazionale, fie că a fost Ziua Şcolii sau întâlniri cu părinţii, şi reprezentanţii comunităţii locale, parteneriate educative cu alte şcoli din judeţ şi asociaţii culturale sau cele două ediţii ale concursului judeţean de creaţie literară ,,FLORI DE TEI ÎNMIRESMATE’’, toate activităţile au pus în lumină favorabilă rolul C.D.I., acela de a ne forma pentru viaţă. Pentru conceperea photovoice-ului ,,ACASĂ LA CIOBOTĂRAŞU’’ a fost necesară o muncă susţinută de documentare, selectare a celor mai

sugestive fotografii care să ilustreze, din multitudinea de evenimente petrecute în C.D.I. , pe cele mai relevante care să transmită mesajul clar: elevul poate păşi pe drumul cel bun doar dacă i se oferă un sprijin, un

punct de sosire şi un model imbold pe care să-l urmeze, iar Ştefan Ciobotăraşu, copil sărac devenit stea pe cerul artiştilor, este cel mai

grăitor model pentru urmaşii săi din Lipovăţ.

61

TINERI PENTRU ROMÂNIA -Animaţie socio-educativă-

În faţa unei societăţi care se schimbă, operând modificări de fond şi formă la nivelul tuturor subsistemelor sale, învăţământul românesc trebuie să-şi asume o nouă perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei sale. Este imperios necesar ca şcoala să se afle în dialog autentic şi permanent cu societatea, străduindu-se să

realizeze punţi de legătură între nevoile educaţionale şi perspectivele de dezvoltare economică. În acest context, colaborarea dintre elevi, cadre didactice, părinţi şi asociaţii nonguvernamentale care au ca obiectiv culturalizarea individului, nu este un proces spontan, ci unul minuţios gândit şi elaborat, ce presupune o activitate organizată, susţinută, conştientă, îndreptată spre problemele educative ale tinerii generaţii. În cadrul acestei perspective inedite, parteneriatul educaţional este o prioritate a strategiilor orientate către dezvoltarea educaţiei româneşti în spirit european. În acest sens în perioada iunie – iulie 2011, Şcoala Gimnazială ,,ŞTEFAN CIOBOTĂRAŞU’’ Lipovăţ, prin C.D.I , în colaborare cu Primăria Lipovăţ, Consiliul Judeţean Vaslui, Centrul Cultural ,,ŞTEFAN CIOBOTĂRAŞU’’ Lipovăţ şi Asociaţia belgiană ,,SOLIDARITATE HORIA – QUEVY’’ a derulat proiectul de parteneriat /voluntariat ,,TINERI PENTRU ROMANIA’’, având ca obiectiv principal desfăşurarea de activităţi de animaţie socio-educativă în care au fost implicaţi peste 100 de elevi ai scolii noastre, 10 cadre didactice şi 25 de adolexscenţi şi tineri belgieni, numiţi scuti, foarte bine antrenaţi în activităţi de animaţie cu elevii din clasele I-VIII. Pe lângă acestea , tinerii belgieni, prin exemplul personal

62

şi prin jocurile aplicate, au determinat comunitatea noastră să demareze o amplă acţiune ecologică, fără precedent în istoria comunei, fiind ecologizate peste 2 hectare de pădure. Parteneriatul a fost un pod de legătură, menit a evidenţia asemănări şi deosebiri între două medii de viaţă diferite, urmărind însă obiective şi interese asemănătoare, legate de universul copilăriei de pretutindeni. Prin implicarea elevilor în activităţi de animaţie cultural-educative şi de ecologizare, am urmărit să le dezvoltăm abilităţile de comunicare şi muncă în echipă, să-i ajutăm să înţeleagă că, diferenţele dintre viaţa din ţările europene şi cea din România pot fi valorificate şi transformate în veritabile schimburi de experienţă pozitive. Satul şi oraşul sunt la fel de frumoase oriunde pe acest pământ, iar ,,a fi copil” este acelaşi lucru, indiferent de mediul din care provii. Parteneriatul ne-a oferit şansa de a implica elevii, cadrele didactice şi comunitatea locală în activităţi ce stimulează creativitatea, încurajează comunicarea şi schimbul de idei, dar şi faptul că un mediu natural curat este o garanţie în plus pentru un viitor mai sigur. Elevii vor fi purtătorii de cuvânt ai comunităţii şi şcolii unde învaţă, iar rezultatul efortului lor va fi cartea de vizită ce le va înlesni obţinerea în viitor a ,,Paşaportului către Europa”. Obiectivul general Constituirea unui grup care să promoveze valorile comune europene la nivelul partenerilor implicaţi: elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai instituţiilor guvernamantale şi nonguvernamentale. Obiective specifice: Să se realizeze o intercunoaştere a elevilor prin întâlniri, activităţi directe şi prin intermediul produselor activităţilor desfăşurate în parteneriat cu Asociaţia SOLIDARITATE HORIA- QUEVY’’ Să se găsească modalităţi variate de exprimare a gândurilor şi sentimentelor privitoare la anumite teme de interes comun (creaţii literare, plastice, abilitate manuale, drumeţii, acţiuni de ecologizare, animaţie, spectacole ); Să se desfăşoare activităţi educative în parteneriat ;

63

Să fie atraşi elevii în organizarea efectivă a activităţilor extracurriculare. Rezultate aşteptate: Legături de prietenie şi colaborare între elevi , cadrele didactice şi membrii Asociaţiei belgiene; Formarea de deprinderi de comportare civilizată, bazată pe cooperare, stimă, toleranţă şi respect reciproc; Albume foto, portofolii cu activităţile realizate, o broşură a prieteniei, realizată în colaborare de cele două instituţii. Membrii asociaţiei, animatorii, au desfăşurat o multitudine de jocuri de animaţie , în diferite locaţii. În curtea şcolii au organizat Ştafeta prieteniei, Atinge-mă doar cu o floare, Şi eu am suflet, Forţă şi îndemânare, Pune ambalajul la coş. Pe uliţele satului au organizat animaţii precum: Comoara piraţilor, Ajută un bătrân, Poţi şi tu. În sălile de clasă şi la Centrul Cultural au fost organizate ateliere de creaţie Origami, Qulling. Pe scena amplasată în faţa Primăriei Lipovăţ a fost organizat un spectacol maraton în care tinerii belgieni şi elevii şcolii noastre şi-au etalat măiestria artistică. O după-amiază a fost dedicată recoltării de flori de tei din pădurea satului, un fel de şezătoare în care toţi au făcut mişcare şi au socializat printr-un limbaj comun: muzica. La fel de palpitant a fost şi jocul Salvează fata de împărat, de fapt un concurs de orientare turistică după o hartă.Participanţii având sarcina de a se orienta în teren pentru descoperirea unor indicii care duceau la fata răpită de zmeu şi ascunsă în pădure. Una dintre cele mai palpitante experienţe a fost cea de la stâna tradiţională a satului unde elevii şi animatorii au avut ocazia să vadă pe viu cum se obţin produse lactate tradiţionale , dar şi să guste din aceste bucate minunate pregătite de cioban pe malul înverzit al Bârladului. În calitate de coordonator de proiect pot spune că toate obiectivele au fost atinse şi că activităţile de animaţie desfăşurate au schimbat multe în comportamentul elevilor şi al adulţilor din sat care au rămas plăcut impresionaţi de jocurile efectuate pe uliţe şi cât de curate pot fi şanţurile atunci când cineva îţi dă un exemplu că locul gunoaielor este în altă parte. Tinerii belgieni au avut prilejul să cunoască o parte din cultura noastră

64

tradiţională şi au rămas impresionaţi de originalitate şi ingeniozitate. Au fost organizate excursii la Iaşi, Mănăstirea Moreni şi Podul Înalt. Dacă ar pune cineva întrebarea: ,,Cum s-au înţeles elevii cu animatorii?’’ aş răspunde că s-au înţeles de minune în limba franceză şi când profesorul translator nu era cu ei. La finalul proiectului, în ultima seară la despărţirea din jurul focului de tabără cu toţii au avut un limbaj comun ,,lacrimile’’. Cu toţii au mărturisit că a fost o vacanţă de neuitat şi o experienţă unică.

(Produsele pe CD-ul atașat ghidului)

ROMÂNIA BELGIA

Şcoala Gimnazială ,,ŞTEFAN CIOBOTĂRAŞU’’ Lipovăţ

Responsabil C.D.I. înv. Pînzariu Dorin

65

CASA CORPULUI DIDACTIC SUCEAVA

PROCES-VERBAL,

Încheiat astăzi, 29.05.2015, cu ocazia derulării activităţii PhotoVoice, activitate desfăşurată în centrul de documentare şi informare (CDI) şi pe teren. Moderatorii activităţii au fost: prof. documentarist Mattyllena BOICU; Activitatea a fost propusă de prof. documentarist Mattyllena Boicu şi a urmărit: stimularea creativităţii artistice a elevilor şi a cadrelor didactice; dezvoltarea capacităţii de informare şi de lucru în echipă; încurajarea şi stimularea interesului elevilor pentru identificarea valorilor şi a unor probleme din comunitate; Tematica discutată a fost: PhotoVoice Numărul de participanţi: Elevi: 28 Profesori: 4 În realizarea activităţii s-au folosit următoarele materiale: aparat de fotografiat, calculator, internet . Obiectivele, desfăşurătorul şi rezultatele sunt regăsite în Raportul de activitate al moderatorilor, în anexele şi fişele activităţii.

Participanţi:

prof. Mattyllena Boicu, prof. Irina SUMAN, prof. Viorica IONIŢE, prof. Valentina NAZAROV

Întocmit, prof. documentarist, Mattyllena Boicu

66

RAPORT DE ACTIVITATE

Numele coordonatorului activităţii: prof. documentarist Mattyllena Boicu Proiect: CDI - Laborator de educaţie nonformală Coordonator: prof. documentarist Mattyllena Boicu Data: 15.05.2015 – 30.05.2015 Titlul activităţii derulate: PhotoVoice Agenda activităţii: Întâlnirea cu echipa de proiect Întîlnirea cu elevii Activitate pe teren (fotografii realizate de elevi) Centralizare date Discuţii de grup (întâlnire cu participanţii: elevi şi echipa de proiect) Probleme ridicate: nu au fost semnalate probleme. Rezultate: a fost dezvoltat un climat afectiv pozitiv în grup; elevii au identificat reguli şi norme de comportament în diferite situaţii; elevii şi-au dezvoltat şi utilizat competenţe de muncă în echipă, de cooperare; a crescut stima de sine a fotografilor; a fost dezvoltată capacitatea de a identifica şi a reacţiona la unele probleme ale comunităţii. Observaţii: În urma participării la activitate, elevii au luat hotărârea de a continua activitatea şi în anul şcolar viitor.

Întocmit,Prof. Documentarist

Mattyllena Boicu

67

Elevi de la Colegiul Tehnic “Mihai Băcescu” Fălticeni care au participat la PhotoVoice

Alexandra SCRIPCĂ, clasa a V-a Nicoleta OANEA, clasa a V-a Iustina BOLD, clasa a V-a Alexandru NUNVAILER, clasa a V-a Eusebiu ANIŢA, clasa a V-a Diana Florinela DAVID, clasa a V-a Andrei CAERIU, clasa a VI-a Cornelia Elena MURARIU, clasa a X-a D Bianca ONEA, clasa a X-a D Marina OCHIU, clasa a X-a D Mădălina SOLCANU, clasa a X-a D Ana PASCARIU, clasa a X-a D Mădălina TĂNĂSOAIA, clasa a X-a D Georgiana IACOBOAIA, clasa a X-a D Ana BLĂNARI, clasa a XI-a E Diana-Elena VĂCĂRIŢA, clasa a X-a E Sebastian AXINTE, clasa a X-a E Ştefan SIMERIA, clasa a X-a E Ana Maria APETROAEI, clasa a XI-a A Bogdan CUCOLAŞ, clasa a XI-a A Larisa BADII, clasa a XI-a B Denisa ROŞU, clasa a XI-a B Petronela VIERU, clasa a XI-a B Marina HUŢANU, clasa a XI-a C Carmen Iuliana DORCU, clasa XI-a C Alexandra VASILACHE, clasa a XI-a D Geanina OPRIA, clasa a XI-a G Oana DUMITRACHE, clasa a XI-a G Coordonatori elevi: prof. Mattyllena Boicu, prof. Irina SUMAN prof. Viorica IONIŢE prof. Valentina NAZAROV

68

Din gândurile fotografilor … Am ales aceste fotografii deoarece dorim sĂ transmitem un mesaj tuturor copiilor Și cetățenilor fiecărui oraș: -Nu aruncați deșeurile la întâmplare! -Nu rupeți florile! -Nu tăiați copacii,ei sunt o importantă sursă de oxigen! -Nu poluați apa ! -Reciclați gunoaiele ! PĂASTRAȚI CURĂȚENIA! (Scripcă Alexandra și Oanea Nicoleta,12 ani,eleveîn clasa a V-a la Colegiul Tehnic ,,Mihai Băcescu'' -Falticeni.) Acestea se pot remedia: -Grafitti-ul făcut aiurea pe pereții clădiriilor ne strică imaginea,iar turiștii care vin la noi o să-și faca o părere nedreaptă despre orașul nostru. -Domnul care stă la mila trecătorilor pentru fratele lui poate fi ajutat de către o companie specială de caritate,nu să stea în fiecare zi , la aceeași oră , în accelași loc să aștepte ca trecătorii săîi dea bani. Echipa de fotografiere: Anita Eusebiu, clasa a V-a = fotograf de specialitate,editor profesionist în PhotoShop Alex Nunvailer, clasa a V-a = fotograf de specialitate. ”Mie nu mi se pare corect ceea ce se întamplă. Toți oamenii au suflet și nu ar trebui să locuiască pe străzi. Mai ales ca unii oameni își mai bat și joc de ei. Măcar, de nu îi putem primi în casă să le dăm ceva de mâncare. Toți ne cer câte ceva dar noi suntem răi. Aș vrea să opresc lucrul ăsta. Daca ar fi mai mulți care ar fi de acord cu mine cred că am opri acest lucru. Ajutați-i să trăiascăîntr-un cămin mai bun,să trăiasca și ei lângă IUBIRE si CALDURA și lângă grija unei FAMILII. ” (Iustina BOLD, clasa a V-a)

69

Fotografia 1: M-a impresionat conexiunea pe care o poate face un om cu necuvântătoarele. Fotografia 2: Prin această poză am scos în evidenţă faptul că această floare poate fi impunătoare, depinzând de poziţia în care este fotografiată. Fotografia 3: Bucăţica de natură oglindită în apă mi-a captat atenţia. Fotografia 4: Razele soarelui ce se strecurau prin nor, m-a dus cu gândul la o lume magică. Fotografia 5: Inelul din filmul “Stăpânul inelelor “ există şi în lumea noastră, ceea ce m-a impresionat. Fotografia 6: Calea copacilor nesârşită mă face să uit de stresul secolului 21. Fotografia 7: Ce se poate afla după acel zid? Suspansul m-a intrigat şi m-a pus pe gânduri. Fotografia 8: Inelul ce le va conduce pe toate se întoarce! Fotografia 9: Drumul însoţit de copacii ce-şi astepată sfârşitul înfrumuseţează apusul soarelui. Fotografia 10: Cerul pictat de soarele adormit este însoţit de ramurile impunătoare a copacului. Fotografia 11: Cerul sângeriu se crapă în ramurile lăsate ale copacului. Fotografia 12: Soarele îşi împrăştie razele, încercând să străpungă căsuţa acompaniată de copacul cu ramuri impunătoare.

PRODUSELE PROIECTULUI sunt pe C.D.-ul anexat acestui ghid

70

CASA CORPULUI DIDACTIC NEAMȚ

Casa Corpului Didactic Neamț a demarat scrierea unui proiect a cărui nevoie s-a identificat din analizele de nevoi realizate în școlile și CDI-urile din județul nostrum, pentru a cărui implementare a invitat la un parteneriat educațional încă alte șase C.C.D. –uri din țară, respective din județele: Botoșani,Brăila, Iași, Mureș, Suceava și Vaslui. Cu mare bucurie am primit răspunsul lor favorabil și am continuat cu semnarea și parafarea protocoalelor de colaborare prin care am stabilit împreună: metodele de aplicat, descrierea modului de lucru, selecția CDI-urilor în care se aplică proiectul precum și modalitatea de valorificare a rezultatelor și produselor proiectului.

În baza adresei nr. Nr.2647/4.11.2014 trimisă la ISJ Neamț am

înaintat proiectul pentru includerea lui în Calendarul Activităților

Educative Naționale al M.E.N., lucru similar făcându-l și partenerii noștri

pentru recunoașterea activităților din cadrul proiectului la nivel

județean, regional și național.

REZUMATUL PROIECTULUI: a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate. În acest proiect educativ au fost implicați 350 elevi și 28 cadre didactice (profesori documentariști, profesori metodiști, directori de C.C.D. și de școli) b. Beneficiarii direcţi şi indirecţi.Beneficiarii direcți 350 elevi, 28 cadre didactice, iar indirecți peste 700 persoane :colectivele de elevi, profesori și profesori metodiști, directori de școli și de C.C.D.-uri din cele 7 județe partenere. c. Activităţi propuse, în ordinea în care s-au desfăşurat:

A 1.Semnarea contractelor de parteneriat între C.C.D. Neamț și județele partenere;

A 2. Selectarea membrilor grupului țintă;

71

A 3. Pregătirea activității nonformale repartizată fiecărui C.C.D. partener, care, la rându-i își stabilește școlile cu CDI incluse în proiectul educativ;

A 4. Desfășurarea efectivă a celor 5 mari acțiuni după cum urmează: 1. Expoziția vie - în C.D.I.-urile din județele Neamț și Botoșani 2. Biblioteca Vie – în C.D.I.-urile din județele Mureș și Suceava 3. Storytelling(Arta povestirii) - vector al unui mesaj!- – în C.D.I.-urile din județele Iași și Brăila 4. Animație socio-educativă în contextul drepturilor omului – în C.D.I.-urile din județele Neamț și Vaslui 5.Photovoice – în C.D.I.-urile din toate județele partenere. A 5. Definitivarea produselor create pentru expoziția finală.

d. Descrierea activităţii principale. Proiectul a contribuit la creșterea motivației elevilor prin participare la activități extracurriculare, desfășurate prin metode nonformale și informale și s-a derulat în intervalul ianuarie - iunie 2015 vizând dezvoltarea competențelor cheie ale elevilor prin metode de educație nonformală și îmbunătațirea calității procesului instructiv-educativ din școlile implicate cu sprijinul a 28 profesori ce lucrează în CDI și incluși în proiect . e. Impactul educativ estimat asupra grupului țintă. Prin intermediul acestui proiect, CDI -urile devin adevărate laboratoare de educație nonformală și informală, în care se fac cele mai reușite experimente, iar ghidul scos ca un produs final va veni în sprijinul CDI-urilor din toată țara. Intrucât activitățile care se pot desfășura în CDI-uri sunt diversificate (activitati de inițiere în cercetarea documentară, proiecte în colaborare cu cadrele didactice, activități pedagogice, activități în colaborare privind orientarea școlarășsi vocațională, de recuperare a elevilor cu dificultăți de învățare, animații lectură, animații legate de mass -media, de presă, animatii audio-video,activități cu caracter cultural și civic), dar acestea sunt de multe ori insuficient exploatate și mediatizate, ne-am propus să valorizăm activitățile care se desfășoară în aceste centre prin intermediul proiectului, promovând metode de învățare nonformală și informală. Astfel, CDI -urile, prin intermediul acestui proiect, au devenit adevarate laboratoare de educație nonformală și informală, în care se fac cele mai

72

reușite experimente. Responsabil proiect- profesor metodist Niță Niculina

DERULAREA PROIECTULUI : aprilie – iunie 2015

ȘȘII LLAA ȚȚAARRĂĂ SSEE ÎÎNNVVAAȚȚĂĂ CCAARRTTEE -- CCCCDD NNEEAAMMȚȚ --

LLIICCEEUULL TTEEOORREETTIICC ””VVAASSIILLEE AALLEECCSSAANNDDRRII”” SSĂĂBBĂĂOOAANNII

73

BENEFICIARI DIRECȚI – 55 de elevi din clasele a II-a A și a X-a A; filmul

de prezentare a liceului a fost realizat de 5 elevi de la clasele a XII-a A și

B

BENEFICIARI INDIRECȚI – toți elevii Liceului Teoretic ”Vasile

Alecsandri” Săbăoani

OBIECTIVELE PROIECTULUI :

→ elevii să identifice punctele forte ale comunității lor școlare (prin

intermediul imaginilor surprinse de ei ) și să mediteze asupra acestora,

asupra problemelor lor, precum și a soluțiilor;

→ elevii să facă schimb de idei și informații printr-un dialog critic, de

grup, ce vizează aspecte ale comunității școlare – teme de discriminare

cum ar fi situația de elev din mediul rural, împărtășirea propriilor nevoi,

dorințe, perspective;

→ să fie auzită și vocea elevilor care studiază în mediul rural.

METODA NONFORMALĂ ALEASĂ : photovoice.

ETAPA I – PREGĂTIREA

Cu cine lucrăm ?

Proiectul a început prin implicarea entuziastă a trei grupuri de elevi :

clasa a II-a A, care a adus proiectului elemente ludice, și spontaneitate,

clasa a X-a A, care a adus în proiect tema de dezbatere, resursele

materiale – fotografii, aparate foto, ședințe foto, dorința de implicare și

elevii claselor a XII-a, care au realizat într-o variantă originală filmulețul

de prezentare.

74

De ce ?

Credem că motto-ul activității ar putea fi :

”Limpede nu vezi decât cu inima.

Miezul lucrurilor nu poate fi văzut cu ochii. ”

Antoine de Saint Exupery, ”Micul Prinț”

ETAPA a II-a – DERULAREA SESIUNILOR DE FOTOGRAFIE

ȘI A SESIUNILOR DE DISCUȚII

75

Această etapă a fost cea mai amplă, diversă, formativă, provocatoare,

stimulativă, voluntară, nondirectivă, flexibilă, atractivă, aplicabilă,

accesibilă, inovatoare, creativă, dinamică, pozitivă.

Cele două grupuri care la începutul proiectului nu aveau decât un singur

punct comun, acela că erau elevi în aceeași unitate școlară, au devenit un

grup mare, omogen, focusat pe atragerea atenției asupra unei probleme

stringente pentru ei.

Participanții s-au întâlnit și au realizat selecția finală a fotografiilor :

76

Elevii de clasa a II-a se prezintă……(PRODUSELE PE C.D.)

Și elevii din clasa a X-a s-au prezentat……..……(PRODUSELE PE C.D.)

Momentul a fost un prilej pentru ca fiecare să se descopere, iar dialogul

dintre generații să fie direct și sincer.

Selecția fotografiilor

A urmat etapa în care elevii de clasa a II-a au dat o denumire fiecărei

fotografii.

Elevii din clasa a X-a au organizat o expoziție cu lucrările.

77

ETAPA a III-a – PREZENTAREA (expoziției de fotografii și a filmului)

Elevii din școală admiră cu mare curiozitate expoziția

(Produsele pe CD-ul atașat ghidului)

ŞCOALA GIMNAZIALĂ BORLEŞTI

COSTUMUL POPULAR – OBIECT DE VESTIMENTAŢIE DE-A LUNGUL

TIMPULUI

„Cine nu iubeşte folclorul este sărac pentru că nu-l cunoaşte.” Provin dintr-o familie care mi-a insuflat dragostea pentru folclor. Astfel ,atât bunica maternă cât şi cea paternă şi-au dus viaţa în respect pentru tot ce-a însemnat tradiţii şi obiceiuri moştenite din străbuni . Au ştiut să ţese la stative , să coase , să făurească cu migală minunate costume pentru zilele de lucru sau pentru cele de sărbătoare .În imaginile prezentate sunt şi obiecte de vestimentaţie ce au aparţinut

78

bunicilor şi străbunicilor mei , cu o vechime considerabilă ,păstrate cu grijă în lăzile lor de zestre . Astfel cheptarul care a aparţinut bunicului meu are o vechime de aproximativ 90 de ani . El este descris de cea care l-a păstrat peste ani , învăţătoarea pensionară , Imbru Aurica : ,,Sunt în faţa unui tablou care îmi trezeşte multe amintiri… Minunatele ,,cheptare” (bundiţe) imortalizate în el îmi amintesc despre oameni de demult , care au trăit în credinţă , respectând legile cerului şi urmând învăţăturile străbunilor.Unul dintre ele a aparţinut tatălui meu. Îl privesc cu respect şi cu drag , căci îmi aminteşte de omul pe care nu l-am cunoscut niciodată , fiind mult prea mică să pot reţine chipul cuiva , atunci când a plecat spre cele veşnice. Este un cheptar înfundat , făcut din piei de miel , încheiat cu bunghi pe umăr şi într-o parte cu două buzunare din piele aplicate. Atât pe faţă cât şi pe spate este împodobit cu motive florale cusute cu lână toarsă cu multă măiestrie. Acestea sunt conturate cu râuri de cruciuliţe negre şi cu găitan (linii groase). Crenguţele cu frunze sunt prezente ca simbol al pomului vieţii . Ele poartă boboci cu forme diferite de la cel închis până la floarea în formă de panseluţă sau mai mică , vioreaua. Evoluţia florii reprezintă parcă etapele vieţii omului . Privesc la această minune de înflorări cusute într-un joc coloristic făurit de imaginaţia de basm a ţăranilor noştri , şi înţeleg de ce tata îl purta doar în zilele de sărbătoare. L-am păstrat cu sfinţenie ca pe o amintire dragă şi-l voi lăsa generaţiilor ce vor urma ca pe o dovadă a minunatelor tradiţii ale poporului nostru .”

79

Utilizarea folclorului a fost pentru mine un crez care m-a călăuzit în activitatea de bibliotecar . Am primit cu bucurie vestea înfiinţării grupului păstrător de folclor ,,Cufărul Borleştiului” de către o fostă elevă a şcolii noastre , şi am sprijinit ideea promovării tradiţiilor în rândul tinerilor.Iniţiatoarea acestei activităţi , doamna Handaric Burghelea Maria Daniela spunea despre necesitatea reînvierii folclorului şi despre promovarea lui următoarele: ,,O fotografie prăfuită de demult fascinează şi vrea să-i afli povestea. O poveste ce pare ascunsă şi parcă nu vrea să-ţi dezvăluie secretele timpului. Stă încuiată şi ca să o descui trebuie mai întâi să inţelegi de unde vii. Este povestea unei comunităţi. A acelei comunităţi din care vii, darde care, cu timpul, te-ai depărtat. Revenirea este anevoioasă. Porţile se redeschid greu. Rugina timpului şi uitarea au înţepenit bălămălile lor. Ochii satului te privesc de după leţurile gardurilor ponosite cu priviri neîncrezătoare şi îndoielnice. Timpul le-a cuprins sufletele în hăţurile îndoielii. Rostul comunităţii s-a pierdut şi el. Paşii şi treptele au fost sărite şi nu poţi înţelege cum a fost. Dar din acea fotografie parcă îţi vorbeşte ceva. Fără să vrei, căutând, o regăseşti. Nu o înţelegi încă, dar începi să o simţi. Este bogată, povestea stă scrisă în

80

firele de aţă. Ca să o înţelegi, trebuie să te întorci şi să-i urmezi calea. Şi ca să-i urmezi calea trebuie să înţelegi rostul tău, de unde vii şi cine eşti. Poveştile sunt multe şi trebuie reascultate. Este povestea regăsirii noastre ca şi comunitate. Ne readucem aminte de unii, de alţii, învăţăm să ne cunoaştem din nou vecinii. Ne povestim vieţile aducându-ne aminte de uliţele satului şi de parfumurile lui în prag de sărbători, după ploile de vară când mirosul colbului domolit de ploaie stăpâneşte satul. Ne aducem aminte că aici avem şi noi o istorie, pe care bunicii şi străbunicii au trăit-o, iar noi o reînvăţăm. O istorie care face şi ea parte dintr-o misterioasă cultură, cea de Cucuteni. Aşa cum strămoşii şi-au imaginat glia lor, ne place să credem că tot aşa şi-au imaginat bunicile noastre semnul de pe aceasta Ie. E o poveste pe care vrem să o descoperim, o poveste ce face parte dintr-o cultură şi ne adună şi protejează prin acest semn. Ne place să credem că este semnul nostru, un semn al unei comunităţi, unde individualismul nu există, dar formată din personalităţi distincte care ,împreună ,creionează şi formează o unitate dând fiecărui individ o apartenenţă. Aşa că, undeva pe drumurile de munte pe unde a umblat şi Hogaş, din Câmpul lui Dragoş ,descălecător al Moldovei, ne-am pornit în căutarea unei Ii. Cunoşteam în suflet doar îndemnul de a coase din nou visele şi dorinţele pe care le-a cusut bunica pe o Ie. Se spune că Ia are vise, zâmbete şi lacrimi cusute în firele florilor sau semnelor ei. Prin aceasta regăsire, a acestei Ii, vrem să ne readucem aminte rostul şi să-l descoperim, să ne aducem aminte cine suntem, ca să ne putem scrie cu acul şi noi povestea.” Desfăşurându-mi activitatea în cadrul unei şcoli am organizat o expoziţie cu costume populare şi obiecte de uz casnic ( lampă pe gaz ,putini , fier de călcat cu cărbuni,vârtelniţă , sucală , suveică ,căleap ,furcă pentru tors ,oale de lut pentru gătit,ulcioare pentru apă) din zona noastră ,prin care elevii de diferite vârste să cunoască şi să îndrăgească tradiţiile şi obiceiurile poporului nostru. Prin expunerea fotografiilor am prezentat copiilor diferite costume populare purtate de bătrânii satului sau de tineri .Astfel vechiul şi noul se confruntă şi se întregesc perpetuu , cât va fi pe lume OM.

81

Bibliotecar Handaric Gabriela,Şcoala Gimnazială Borleşti

La întâlnirea dintre generaţii între o clasă terminală de liceu din oraş şi o grupă de grădiniţă a şcolii noastre , liceenii au fost profund impresionaţi de şezătoarea folclorică prezentată de cei mici care purtau frumoase costume populare.

82

Domnul profesor pensionar , Poeţelea Mihai ,le-a povestit despre şezătorile organizate pe vremuri. Li s-a explicat că şezătoarea este considerată ca făcând parte din ciclul vieţii - la fel ca nunta şi înmormântarea – fiind un ceremonial feminin , un preludiu sau un postludiu al nunţii .

Cu altă ocazie domnişoara profesoară Simionescu Maria le-a spus povestea unei ii: ,,În trecut, pentru femei nu se punea problema să-şi aleagă munca decât doar ca să-şi arate, dacă era cazul, îndemânarea, măiestria în arta culinară, la cusut sau ţesut, să-şi arate iuţeala la munca câmpului sau înţelepciunea în creşterea copiilor şi ţinerea rosturilor gospodăriei. Munceau pentru că aşa apucaseră din moşi – strămoşi, cu pricepere mai multă sau mai puţină.

Munca femeilor avea o anumită ritmicitate. Iarna, sau la trecerea dintre anotimpuri, se punea de ţesut şi de obicei, vremea posturilor mari ale anului (de Crăciun, de Paşte) era timpul ţesutului, al torsului şi al cusutului. Gospodina trudea adesea până în zori, la opaiţ sau la lumânare că doar nu era să o găsească Sfintele Sărbători cu stativele în casă sau cu cămaşa neterminată! Când trebuia să fie terminată cămaşa de mire sau de mireasă, din cauza lipsei de timp, se făcea o mică clacă: o femeie cosea la o mânecă, alta la poale. Cosând cămăşile, fetele sau nevestele îşi imaginau cum vor arăta îmbrăcate cu ele, cum vor fi

83

admirate sau invidiate la hora satului. Cele mai ambiţioase nu arătau la nimeni din afara familiei ceea ce coseau pentru ca modelul să nu fie copiat şi de alte femei, iar apariţia lor să fie o surpriză.

Femeia care a cusut această cămaşă având ca model spicul de grâu, specific comunităţii borleştene, dorea să o îmbrace la biserică. A îmbrăcat-o un timp, dar a venit comunismul, moda s-a schimbat, la biserică fetele şi femeile îmbrăcau rochii de “nailon”, de mătase artificială, căci regimul îşi demonstra şi în acest mod “victoria”. Cămaşa a fost purtată apoi la parada oamenilor muncii de la oraşe şi sate ce se organiza de 23 August şi de fata ei la serbările de sfârşit de an şcolar.

Astăzi, stăpâna cămăşii nu mai vede să coasă, mâna îi tremură încercând să vâre firul de aţa în ac , mâinile ei mai pot doar prinde cu duioşie iarba de pe pământul pe care l-a iubit atât de mult.”

84

Nu mică mi-a fost mirarea când foşti elevi ai şcolii noastre , plecaţi peste ocean ,mi-au spus că promovează cu mândrie tradiţiile populare româneşti în cadrul unui festival românesc.

Folclorul în general este şi rămâne un fapt istoric permanent . El aparţine istoriei de două ori , o dată ca mărturie a unor timpuri trecute , a doua oară ,ca realitate spirituală vie , cu începuturi greu de precizat . Am încercat să intru tiptil în tainele fără de margini dar pline de minunăţii ale folclorului, neuitând să iau copiii în această uimitoare călătorie .Sper ca aceasta să fie o „poartă” prin care vom trece în lungul drum al cunoaşterii folclorului . Deschizând-o , vom avea în faţa ochilor costume populare de ieri şi de azi , obiceiuri ce ne fac să fim mândri că suntem români . Bibliotecar : Handaric Gabriela Colaboratori:Prof.Simionescu Maria , Înv.Imbru Aurica Iniţiatoarea grupului păstrător de folclor ,,Cufărul Borleştiului”, Handaric Burghelea Maria Daniela.

(Produsele pe CD-ul atașat ghidului)

85

ȘCOALA GIMNAZIALA GHERAEȘTI, NEAMȚ

”Centrul de documentare și informare, o poartă către noi

orizonturi ale cunoașterii ”

Odată cu dezvoltarea personalității omului într-o societate mereu

în expansiune, mereu în căutare de câmpuri noi de interes și acțiune, a

crescut și nevoia sa de cunoaștere și, deci, de informare. În acest context

au apărut Centrele de Documentare și Informare, care, anexate școlilor,

au reprezentat mijlocul prin care s-a ,,astâmpărat” măcar puțin,

aceastănevoie de cunoaștere.

Înca de la vârste mici, copiii vin în Centrul de Documentare și Informare

din plăcerea de a răsfoi o carte, o enciclopedie, din nevoia de a se

informa pentru eleborarea unui proiect, a unei teme, din curiozitatea de

a descoperi lucruri noi despre un mediu mai mult sau mai puțin

apropiat.

Și la Școala Gimnazială din comuna Gherăești, județul Neamț, elevii vin

în C.D.I. știind că găsesc întotdeauna pe cineva gata să le deschidă calea

spre noi orizonturi de cunoaștere. Cadrele didactice de la toate

nivelurile – preșcolar, primar, gimnazial – inițiază activități cu elevii,

parteneriate între catedrele școlii sau chiar cu alte școli, parteneriate ce

au caobiectiv principal informarea, documentarea, stimularea

interesului elevilor pentru lectură. ,,Lumea poveştilor’’, ,,Pe urmele

marelui povestitor Ion Creangă’’, ,,O vizită în nuvelele şi schiţele lui

I. L. Caragiale’’, ,,Eminescu – om şi geniu” sunt doar câteva dintre

activitățile de stimulare a interesului pentru lectură desfăşurate cu

elevii din școala noastră. Unele dintre aceste activități s-au finalizat prin

punerea în scenă a unor fragmente din textele citite sau prin realizarea

86

de expoziții cu desene ce reprezintă imagini sau scene din textele citite.

Impulsionați de premiile și diplomele oferite, elevii au participat activ și

cu mare plăcere la aceste activități-concurs.

Activităţile interdisciplinare şi interculturale, cum arfi ,,Ziua europeană

a limbilor străine’’, ,,Ziua educaţiei’’, ,,Ziua alimentaţiei’’,

,,Haloween-ul în lume’’, ,,Zilele francofoniei’’ au prilejuit

documentarea si participarea activa a elevilor la realizarea unor

portofolii, a unor power-point-uri tematice. De asemenea, proiecte

interdisciplinare, parteneriate între catedre, cum ar fi ,,16 octombrie -

Ziua alimentaţiei’’, ,,Medii de viaţă şi relaţii de hrănire’’ şi ,,Minte

sănătoasă în corp sănătos’’,sunt doar câteva dintre proiectele

desfășurate în C.D.I,. în cadrul cărora elevii şi-au însuşitcunoştinţe

despreregulile unei alimentaţii sănătoase, despre igienă şi exerciţiul

fizic, iar,,Eroi ai neamului’’, un proiect desfăşurat cu elevii claselor a IV-

a, a avut drept obiectiv stimularea interesului pentru cunoaşterea

originii poporului român şi a istoriei sale.

Tot în ceea ce privește activitățile interdisciplinare și interculturale

amintim, în mod special, de proiectul ,,Cartea – izvorde educaţie,

cultură şi înţelepciune” , realizat de şcoala noastră în colaborare cu

fundaţia ,,Mereu aproape” , proiect în urma căruia şcoala noastră a

obţinut un fond de carte de aproximativ 1000 de volume. De altfel,

pentru acest proiect care s-a finalizat prin simpozionul judeţean cu

acelaşi nume, elevii şcolii noastre au desfăşurat în C.D.I. activităţi de

informare şi documentare, de lectură, de punere în scenă a unor texte

citite şi alese de ei, activităţi de tip ,,şezătoare” (recitări de poezii,

interpretări de cântece populare, de dialoguri sau monologuri celebre)

și, nu în ultimul rând, de realizare a unor expoziții cu desene și imagini

din textele citite.

Pentru exemplificarea modului în care lucreazăelevii școlii noastre în

cadrul Centrului de Documentare și Informare am ales proiectul ,,Moi

aussi, je connais la France!”, un proiect de parteneriat cu C.C.D.

87

Neamţ, realizat în cadrul ediţiei a XV -a a "Festivalului Naţional al

Şanselor Tale". Activitatea a presupus informarea şi documentarea de

către elevi în ceea ce priveşte Franţa: relief şi aşezare, floră şi faună,

istoria ei şi implicarea în evenimente istorice mondiale, cultură şi artă,

scriitori şi poeţi francezi, muzicieni şi artişti plastici reprezentativi,

savanţi, invenții şi inventatori, tradiţii populare, sărbători importante şi

obiceiuri culinare etc. Obiectivele proiectului au fost însuşirea de către

elevi de cunoştinţe referitoare la Franţa (prin lectură, documentare şi

studiu, folosind materialele şi fondul de carte din C.D.I.), dezvoltarea

spiritului de lucru în echipă, de colaborare, dezvoltarea creativităţii și

dezvoltarea spiritului competitiv. S-a dorit, de altfel, ca elevii să fie și

organizatori și creatori, așa că, cu o săptămână înainte de susținerea în

sine a activității, cu sprijinul profesorilor colaboratori, au fost selectați

câte 2 – 3 elevi din fiecare clasă de gimnaziu. Elevii de clasa a VIII-a au

fost invitaţi să-şi aleagă colaboratori şi să-şi formeze echipa alături de

care vor lucra pe parcursul acestei activităţi. De asemenea, fiecare

echipă a trebuit să-şi aleagă o temă, pentru care să se informeze şi să o

reprezinte în cadrul activităţii. S-au creat, astfel, cinci echipe: ,,Geografia

Franţei’’, ,,Istoria Franței’’, ,,Cultura şi arta Franței’’, ,,Savanţi şi

inventatori francezi’’, ,,Sărbători şi obiceiuri culinare’’. Astfel, timp de o

săptămână, elevii s-au informat şi documentat în C.D.I., au realizat

fotografii, portofolii şi afişe care să reprezinte tema aleasă.

În ziua desfăşurării concursului şi a prezentării afişelor, elevii au

surprins în primul rând prin vestimentaţie (prin faptul că purtau câte

ceva reprezentativ pentru domeniul ales: o eşarfă, o beretă, o cocardă,

un mic ecuson cu un simbol al Franței) dar şi prin faptul că au prezentat

o expoziție culinară cu produse tradiționale franțuzești: fursecuri

,,macarons”, prăjituri ,,madeleines” și clătite ,,crépes au chocolat” . La

toate acestea se adaugă și faptul că au fost puternic impresionați și

bucuroși, ei, înșiși, de cunoştinţele însuşite, de câte lucruri deosebite au

aflat despre Franța și despre locuitorii ei. La final, s-au acordat diplome

88

pentru cei mai documentaţi şi creativi ,,cetăţeni europeni” și, astfel,

toată strădania lor a fost încununată de succes.

În loc de final, trebuie menționat că momentul în care un copil

pășește într-un Centru de Documentare și Informare reprezintă

începutul unei călătorii de cunoaștere, o călătorie lungă şi plină de

evenimente. Astfel, viaţa de elev poate deveni o interesantă şi palpitantă

aventură dacă noi, cadrele didactice, ne vom strădui să o facem să fie

aşa.Un profesor care reuşeşte să-l convingă pe elevcă e important să

citești și să înveţi,un profesor plin de entuziasm care va iniția activități

deosebite va ajunge la inima şi mintea elevului său şi îi va trezi interesul

şi curiozitatea, îi va capta atenţia şi îl va motiva să acorde atenţia

necesară şcolii, îi vadezvolta dragostea şi interesul pentru carte și

învățătură.

Prof. Corina Ghiorghiță,

Responsabil C.D.I. din Școala Gimnazială Gherăești, Neamț

89

SCRISOARE DE MULȚUMIRE

În atenţia: Dnei/Dlui. Director al Casei Corpului Didactic

Stimată/-e Doamnă/ Domnule Director! Vă transmitem prezenta scrisoare de mulţumire ca semn de apreciere şi respect pentru felul în care aţi tratat parteneriatul nostru în cadrul proiectului regional ”C.D.I. - Laborator de educație nonformală, ce ne formează pentru viață” la care, C.C.D. Neamț a invitat ca parteneri: C.C.D. Botoșani, C.C.D. Iași, C.C.D. Mureș, C.C.D. Suceava și C.C.D. Vaslui. Ați realizat o eficientă implementare a activităților proiectului și ați aplicat metodele de educație nonformală ce v-au revenit. În numele echipei de la C.C.D. Neamț, pe care am onoarea s-o conduc - propunătoarea proiectului și a parteneriatului nostru, vă adresez sincerele noastre mulţumiri pentru participarea la acest proiect împreună cu echipa antrenată de Dvs. în acest proiect . În speranţa unei colaborări viitoare la fel de avantajoasă, vă mulţumim şi vă dorim mult succes în tot ceea ce faceţi!

Cu deosebită considerație,

Prof. Vasiliu Moise Florentina - Director al C.C.D. Neamț

Coordonator proiect C.C.D. Neamț - prof.metodist Niță Niculina

90

BIBLIOGRAFIE

1. Educaţia nonformală şi informală : realităţi şi perspective în şcoala românească - / Octavia Costea (coord.), Matei Cerkez, Ligia Sarivan, ...- Bucureşti: Editura Didacticăşi Pedagogică, 2009 ;.Strategia UNECE pentru Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă, www.edu.ro/index.php/articles/9089, Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Economic şi Social, Comisia Economica Pentru Europa, Comitetul de Politică a Mediului,Vilnius, 17-18 martie 2005; 2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare în învăţământul obligatoriu , ISE, vol I şi II, (coord.M. Cerkez şi L. Căpiţă), 2004. 3. Liviu Măgurianu şi Adela Serea, Suport de curs Formare de formatori pentru coordonatorii Centrelor de Tineret. Program de educaţie de la egal la egal pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii şi reintegrarea copiilor victime ale traficului în scopul exploatării prin muncă sau sexuale, Asociaţia Alternative Sociale Iaşi, 2005 4. SCREAM, ILO-IPEC, 2003 5. Includerea socială a tinerilor – Ghidul lucrătorului de tineret, European Youth Exchange, Moldova, 2004 6. Metode creative folosite în activităţile de tineret, Fundaţia Life 7. TOT-Intercultural Learning Manual, Fundaţia Life 8. Games & Activities – compilation, Fundaţia Life 9. Pachetul Educational al Animatorului de Tineret (CD multimedia), Fundatia Life 10. Domnica Petrovai, Bogdana Bursuc, Raluca Tătaru, Maria Nistor, Cum să ne dezvoltăm un stil de viaţă sănătos, Centrul Parteneriat Pentru Egalitate, Bucureşti, 2004 11. Ghidul educatorului, Centrul de Resurse Juridice, Open Society Institute, Direcţia Generală a Penitenciarelor, Bucureşti, 2003 12. Mihaela Săsărman (coordonator),Manualul Comunităţii Terapeutice, Bucureşti 2003 Alte resurse: 13. http://www.nonformalii.ro/metode 14. http://etineretcostinesti.wordpress.com 15. http://www.Answers.com

91

16. http://www.mmuncii.ro 17. www.youthpeer.org 18. 13. www.fhi.org 19. 14. www.life.org 20. 15. www.gender.ro