Fiziologia Glandelor Endocrine

7/21/2019 Fiziologia Glandelor Endocrine

http://slidepdf.com/reader/full/fiziologia-glandelor-endocrine-56d834758abfa 1/104

FIZIOLOGIAFIZIOLOGIAGLANDELORGLANDELORENDOCRINEENDOCRINE

Sistemul hormonal se ocupă de controlul funcţiilor metaboliceale organismului, reglând intensitatea reacţiilor chimice dincelule, transportul substanţelor prin membranele celulare sau

alte aspecte ale metabolismului celular cum sunt creşterea şisecreţia.



In conceptia clasica hormonii sunt produsi ai unor glande lipsite de canaleexcretoare care au acces pe cale umorala (sange, limfa) asupra unortesuturi aflate la distanta de locul de producere si induc efecte specifice

asupra acestor structuri.

Conform acestei teorii hormonii se diferentiaza net de mediatorii chimici, activi lanivelul sinapselor neuro-umorale, reglarea umorala fiind conceputa separat decea nervoasa.

In afara glandelor mari, bine individualiate din punct de vedere anatomo!functional se cunosc sisteme endocrine difue, raspandite in diferite organesi tesuturi. "cesti hormoni pot actiona local asupra unor celule tinta vecinecu celula secretoare (secretie paracrina).

Unii hormoni pot functiona ca neuro-mediatori sau neuromodulatori

eliberati in sinapsele din SNC sau periferic, in timp ce unii medioatori pot fisecretati in mediul intern ca hormoni.

Neuro-endocrinologia-stiinta experimentala si clinica dovedeste legaturastransa dintre mecanismele de reglare nervoase si umorale.

www.Re ieLive.ro Fiziolo ia Glandelor Endocrine ome

http://www.regielive.ro/

http://www.regielive.ro/



!nii dintre hormoni sunt numi"i hormoni locali iar alţii generali .

E#emple de hormoni locali sunt acetilcolina, secretina, colecistochinina.

$e de alt% parte, hormonii sistemici sunt secreta"i de c%tre glande endocrinelocalizate &n diferite regiuni din organism. C'"iva dintre hormonii generali e#ercit%efecte asupra tuturor sau aproape a tuturor celulelor din organism, a(a cum sunt hormonul de creştere şi hormonii tiroidieni . )l"i hormoni sistemici ac"ioneaz% &n primul r'nd asupra unor "esuturi specifice, dee#emplu, corticotropina care stimuleaz% corte#ul adrenal sau hormoniiovarieni ce ac"ioneaz% pe endometrul uterin.

*esuturile afectate specific pe aceast% cale se numesc ţesuturi ţintă.

ormonii si receptorii lor din organele tinta pot fi identificati, i!olati, do!ati prin "#$% pentru sinte!a se foloseste ingineria genetica.



#ecanismul de acţiune al oric%rui hormon este determinat de structura lui .

ormonii principalelor glande endocrine sunt clasifica"i dup% structura lor &n+

&. 'licoproteine- ormonul foliculo-stimulator ()S , Gonadotropina corionic%uman% C'*, ireostimulina +S , ormonul luteinizant *%

. roteine/peptide- ormonul adrenocorticotrop "$%&), "ngiotensina, $alcitonina,'ritropoietina, ormonii sistemului endocrin difuz ($U0, Insulina,lucagonul, ormonul de cre(tere (S%&), /asopresina $0 , ormonulparatiroidian + , rolactina, *elaxina, Somatostatina+

1. $mine! oradrenalina, "drenalina, -opamina, &prmonii tiroidieni+

2. Steroi! i- )dlosteron, Cortisol, Estradiol, $rogesteron, estosteron, /itamina 0.



Sediul sinteei hormonilor peptidici este reticulul plasmatic rugos.

1e sintetizeaz% ini"ial un pre-hormon, un precursur a c%rei molecul% mai mare esteprocesat% enzimatic p'n% la stadiul de pro-hormon2 &n aparatul Golgi, hormonul este &mpachetat &n granule, stocat &n granule şi ve!icule secretorii p'n% ce va fi eli3eratdin celulele secretoare prin fenomene de difuziune sau e#ocitoz%.

ormonii derivaţi din aminoaci!i sunt sintetiza"i &n citoplasmă. Catecolaminelesunt stocate &n vezicule, care su3 influen"a calciului ionic vor eli3era hormonul prin

e#ocitoz% &n spa"iul intersti"ial (i apoi &n s'nge.Hormonii tiroidieni dispun de o form% special% de stocare, tiroida fiind glana endocrin%cu cele mai mari stocuri e#tracelulare de hormoni.

ormonii steroi!i sunt sintetiza"i &n reticulul endoplasmatic neted , sinteza lorplec'nd de la precursori comuni, a c%ror prelucrare meta3olic% depinde de

echipamentul enzimatic specific tipului de celul% secretoare2 unii precursori pot fieli3era"i ca atare &n calitate de hormoni cu efecte specifice, &n timp ce alte celule potprelucra meta3olic mai departe precursorii respectivi, sintetiz'nd noi hormoni cuac"iuni proprii, diferite par"ial sau total de ac"iunile precursorului ini"ial. 4n corticosuprarenal% de e#emplu, progesteronul pe care corpul gal3en ovarian &lsecret% ca hormon activ este folosit ca precursor, fiind convertit enzimatic &n diferite

zone ale corticalei &n glococorticoizi, mineralocorticoizi sau androgeni.



romptitudinea raspunsului secretor si durata actiunii variaza de la secunde,ore, zile, luni.51R raspunde prin secretia de C) inca din prima secunda a e#citarii 161adrenal, dar durata de actiune a hormonului este de 7-8 minute, inactivarea fiind

e#trem de rapida.ormonii tiroidieni pot fi stocati luni de zile si odata secretati produc efecte dupaore, zile sau saptamani.

%ransportul catre celula!tinta se face de regula prin sangele circulant, in carehormonul se afla su3 forma li3era sau legat de un transportor mai mult sau mai

putin specific. In general hormonii proteici, polipeptidici circula li3eri, in timp cehormonii tiroidieni sunt legati de molecule proteice.

orma libera este forma activa a hormonului.

Semi!viata unui hormon depinde de proportia dintre forma legata si cealibera. %/ care circula 001 in forma legata are o semi!viata plasmaticalunga, de 2 ile, iar aldosteronul ce se gaseste legat in proportie de 231 de45 minute

$oncentratia hormonului in sange este foarte mica, de ordinul microgramelor,

nanogramelor sau picogramelor9ml sange



#ecanismele de acţiune a hormonilor

"eceptorii hormonali şi activarea lor ormonii se com3in% cu receptorii hormonali de pe suprafa"a mem3ranelor celulare

sau din interiorul celulelor.Com3ina"ia dintre hormon (i receptor declan(eaz% &n celul% o cascad% de reac"ii.

%oţi sau aproape toţi receptorii hormonali sunt proteine mari şi fiecarereceptor este aproape totdeauna foarte specific pentru un anumit hormon.*eceptorii 6n stare nelegată sunt inactivi.

"finitatea receptorului depinde de structura spatiala secundara si tertiara ahormonului cu care interactioneaa stereospecific. "finitatea este dependentasi de homeostaia mediului intern

*aspunsul celulei tinta7

-Concc.hormonului-6r. Receptorilor si afinitatea lor -0urata actiunii hormonului-0urata intervalului dintre contacte succesive recptor-hormon-1tarea meta3olica a celulei tinta



$oncc. minima necesara pentru a produce un anumit efect 3iologic este pragulacelui efect si difera su3stantial pentru unul si acelasi hormon.

Concentratia prag pentru )d de a prode tahicardie este de :; pg9ml, pentru a

creste $s este de <:pg9ml, pentru a produce hiperglicemie este de 7:=pg9ml iarpentru a inhi3a secretia de insulina este de >==pg9ml.



*eceptorii membranari de suprafaţă

)ce(ti receptori se com3in% specific cu un anumit hormon, pe care &l recunoa(tedup% conforma"ia sa spa"ial% specific%2 semnalul mesagerului chimic de ordinul

# (hormonul este transferat de c%tre receptor &n interiorul celulei cu a?utorulmesagerilor de ordinul ## sau ###.

6um%rul receptorilor de suprafa"% @===-7====9celul% este regla3il prin &nsu(inivelul circulant al hormonilor. 4n mod o3i(nuit cre(terea concentra"iei circulantede hormon activ induce reducerea num%rului receptorilor pe suprafa"a celulei

"int%2 acesta este efectul Adown-regulationB.

Efectele cre(terii cronice a concentra"iei hormonului &n s'nge poat fi astfelcontracarate cel pu"in par"ial prin acest mecanism de autoreglare la nivelulreceptorului. 4n unele cazuri, e#cesul hormonal induce cre(terea num%ruluireceptorilor, urmat% de amplificarea cresc'nd% a r%spunsului "int%, acesta fiindefectul de „up-regulation”.



)numite condi"ii meta3olice pot determina varia"ii ale num%rului de receptori2de pild%, o3ezitatea induce sc%derea num%rului de receptori pentru insulin% deaici toleran"a sc%zut% la glucoz% a dia3eticilor o3ezi nedependen"i de insulin%.

!nele droguri pot avea efecte asem%n%toare, de e#emplu sulfonil ureea induceo cre(tere a num%rului receptorilor pentru insulin%.

6um%rul receptorilor poate fi afectat (i prin mecanisme autoimune anticorpianti-receptor.

5a?oritatea hormonilor peptidici (i proteici ac"ioneaz% asupra unor receptorimem3ranari de suprafa"%2 nu pot traversa mem3rana pentru a a?unge incitoplasma2 mesa?ul lor este convertit de catre receptor intr-o suita de semnalechimice declansata de eli3erarea unor sisteme de mesageri secunzi, capa3ilisa modifice meta3olismul celular.



E#ist% dou% sisteme principale de mediatori de ordinul II asocia"i hormonilorproteici+

-sistemul $3c-sistemul ino!itoltrifosfat-diacilglicerol (#1-0$'*.

*eceptorul membranar are &n structura sa trei componente+-un situs de legare a hormonului;-un situs de cuplare a complexului hormon-receptor cu efectorul;

-un efector care generează mesagerul secund prin intermediul căruia serealizează efectele intracelulare ale hormonului.

1istemul de cuplare al comple#ului hormon-receptor cu efectorul estererprezentat de sistemul proteinelor ' numele provine de la capacitatea de afi#a nucleotide ciclice cu guanin%.



roteina are o structur% trimeric%, adic%trei subunităţi proteice-alfa, beta, gamma.1u3unit%"ile 3eta (i gama sunt comune pentrutoate tipurile de proteine G. 4n func"ie de structuralan"ului alfa se disting mai multe tipuri de proteineG, notate s, i, 8.

)ctivarea proteinelor G se face prin legareahormonului cu situsul receptor. 4n urma activ%rii, '0-ul fi#at pe su3unitatea alfa este &nlocuit cu omolecul% guoanozin-trifosfat %.

)ceast% su3stituire determin% desprindereasu3unit%"ii alfa de pe celelalte dou% su3unit%"i,interac"ion'nd cu sistemul efector reprezentat deo enzim% mem3ranar% cu rol &n generareamesagerului secund.

1u3unitatea alfa a proteinei G are activitate G$-azic%, hidroliz'nd G$ &n G0$ &n c'teva secunde(i produc'nd revenirea la forma sa inactiv% alfa-G0$, care se reasociaz% cu su3unitatea 3eta (igamma. 4n consecin"% se resta3ile(te proteina G

&n forma sa de repaus, ce se disociaz% de peefector.E#ist% dou% enzime-efector principale, implicate

&n mecanismul de ac"iune al hormonilor proteici+adenilatcicla!a şi fosfolipa!a C.

$denilatcicla!a este activat% de receptorihormonali cupla"i cu proteinele Gs stimulatoare(i inhi3at% de receptorii hormonali cupla"i cuproteinele Gi inhi3itoare.Ea catalizeaz% transformarea )$-ului &n "#c, care reprezint% mesagerul secund. )cestaactiveaz% o enzim% celular%- protein4ina!a $, care &n forma activat% catalizeaz% fosforilareaunor proteine celulare cu rol de enzim% carerealizeaz% efectele intracelulare ale hormonului.

)5$c este degradat de o enzim% specific% numit%fosfodiesteraza. $rin intermediul )5$c ac"ioneaz% mai mul"i hormoni, cum ar fi

hormonul antidiuretic, hormonii tropi hipofizari, parathormonul,glucagonul, adrenalina prin intermediul 3eta-receptoriloradrenergici.



)osfolipa!a C este activat% dereceptori hormonali cupla"i cu proteinaG. )c"ioneaz% asupra unui fosfolipidmem3ranar-fosfatidil-inozitol-difasfat , pecare &l scindeaz% &n inozitol-trifosfat

!"#$ %i diacilglicerol &'($. I$8 difuzeaz% &n reticulul sarcoplasmaticunde func"ioneaz% ca un eli3erator deCa@D &n citoplasm%. Efecteleintracelulare ale Ca@D sunt mediatedup% o cuplare cu o protein% fi#atoarede Ca@D numit% calmodulin%, carepoate fi#a > ioni de Ca@D. Comple#ulCa@D-calmodulin% interac"ioneaz% cu

diferite enzime pe care le activeaz%,presupun'ndu-se c% ar interveni &nreglarea multora din func"iile celulare. 4nmod cert intervine &n diviziune celular%,mecanismele secretorii, contrac"iamusculaturii netede.0intre hormonii care %(i e#ercit%efectele prin eli3erarea de Ca@D-intracelular amintin o#itocina,

adrenalina, colecistochinina.0iacilglicerolul r%m'ne fi#at pemem3rana celular% (i activeaz%

protein)inaza * . )ceasta fosforileaz%anumite proteine, schim3'ndu-leconfigura"ia (i totodat% propriet%"ilefunc"ionale.

8



1pecificitatea receptorului pentru hormon este foarte ridicata. otusi in anumiteconditii este posi3il ca un receptor sa fi#eze si alte su3stante cu o structuraasemanatoare2 un compus altul decat hormonul, capa3il sa se fi#eze pe receptor,producand aceleasi efecte la nivelul celulei tinta este denumit agonist. 0acafi#area pe receptor nu initiaza efecte la nivelul celulei tinta, ci 3locheaza recptorulatunci su3stanta este un antagonist.



"ctivarea genelor celulare

a doua cale ma?or% prin care unii hormoni ac"ioneaz%, &n mod specialhormonii secreta"i de corte#ul adrenal, ovare (i testicule, const% &n determinareasintezei de proteine &n celulele "int%2 unele dintre aceste proteine sunt enzime,care la r'ndul lor activeaz% alte func"ii celulare.

1ecven"a evenimentelor pentru un hormon steroid ar fi urm%toarea+

-hormonul pătrunde +n citoplasma celulară, unde se leagă cu un receptor proteicspecific;

-hormonul combinat cu proteina receptor difuzează sau este transportat +nnucleu; această combinaţie actiează specific genele pentru a forma 'mesager;

- ' mesager difuzează +n citoplasmă promo/nd translaţia la nielul ribozomilor %i sinteza de noi proteine.



Inactivarea! mecanisme de meta3olizare urmate de e#cretia meta3olitilor sauchiar a formei li3ere, active a hormonilor.Inactivarea enzimatica poate avea sediul chiar la nivel de receptor sau sediitisulare diferite ficat, rinichi etc.



*eglarea secreţiei hormonale

$rincipalul mecanism de control al secre"iei endocrine &l constituie mecanismulde feed-bac4 . )cesta func"ioneaz% pe principiul ci3ernetic al sistemelor cu 3ucl%

de reac"ie.0up% modul &n care func"ioneaz%, se disting mai multe tipuri de 3ucle de feed-3ac+4. eed!bac9!ul hormonal! modificarea nivelului sanguin al unui hormon,modific% secre"ia endocrin% a acelui hormon.0up% lungimea 3uclei reglatoare se disting+

- feed-bac4 scurt ! &n care modificarea nivelului sanguin al unui hormoninfluen"eaz% direct activitatea glandei care secret% acel hormon.- feed-bac4 lung ! &n care modificarea nivelului sanguin al unui hormoninfluen"eaz% activitatea unei alte glande endocrine, care prin secre"ia eiinfluen"eaz% activitatea glandei care a secretat hormonul. 4n acest sens intervine activitatea axului hipotalamo!hipofiar , care prin

intermediul hormonilor tropi hipofizari, controleaz% activitatea ma?orit%"iiglandelor endocrine.:. eed!bac9!ul nehormonal &n care modificarea unor constante 3iologicedependente de nivelul hormonal, controleaz% secre"ia glandelor endocrinerespective. 0e e#emplu, glicemia controleaz% secre"ia de insulin%2 calcemiacontroleaz% secre"ia de parathormon.





;"-" &I<I="

6umit% (i glanda pituitar% are mai pu"in de 7 cm &n diametru (i apro#imativ 7 greutate2 ocup% (aua turceasc% de la 3aza creierului (i este &n leg%tur% cu

hipotalamusul prin ti?a pituitar%.

Controleaza un mare numar de functii fie prin actiune directa a hormonilor pe careii decreta, fie indirect prin hormonii glandulotropi care controleaza activitatea altorglande endocrine.1inteza si eli3erarea hormonilor hipofizari este controlata de 16C, hipotalamus si

sistemul lim3ic.



Fiziologia hipofzei nu poate f inteleasa in aara sistemului de

traductori neuro-endocrini la care este conectat prin legaturinervoase si vasculare asigurate de tija pituitara. Acesti traductorisunt neuroni care convertesc semnalul nervos specifc intr-un raspunshormonal. Principalele structuri hipotalamice cu rol de traductori suntneuronii magnocelulari din nucleii supraoptic si paraventricular caresecreta ADH si oxitocina si nucleii paraventriculari din aria

hipofziotropa a hipotalamusului care secreta hormoni de eliberaresau inhibare reglatori ai lobului anterior hipofzar.

Din punct de vedere fziologic glanda hipofz! este "mp!r#it! "n dou!por#iuni distincte$ hipofza anterioară denumit! %i adenohipofză %ihipofza posterioară , denumit! %i neurohipofză.



ipofi!a anterioară secret% (ase hormoni iar cea posterioar% doi hormoni.ormonii hipofizei anterioare sunt+ormonul de creştere (S%&)+ $drenocorticotropina ("$%&)+hormonul tireo-stimulator (%S&)+rolactina+ormonul foliculo-stimulant (S&)+ormonul luteini!ant (;&).

Glanda hipofiz% anterioar% con"ine cel pu"in cinci tipuri diferite de celulesecretorii. 0e o3icei e#ist% un tip anume de celul% pentru fiecare hormonimportant care se sintetizeaz% &n aceast% gland%.

Cei doi hormoni secreta"i de hipofi!a posterioară sunt+ormonul antidiu retic

5xitocina.



Vasele portaleVasele portale situate insituate inlungul tijeilungul tijei conecteazaconecteazaplexul de capilare provenitplexul de capilare provenitdindin arterele hipofzarearterele hipofzaresuperioaresuperioare cu uncu un alaldoilea plex de capilaredoilea plex de capilare

sinusoide din loulsinusoide din loulanterior al hipofzeianterior al hipofzei &conexiunea permite&conexiunea permiteaccesul neurohormoniloraccesul neurohormonilorhipotalamici la celulelehipotalamici la celuleletinta din hipofzatinta din hipofzaanterioara'. Din capilareleanterioara'. Din capilarelesinusoide enestrate alesinusoide enestrate ale

adenohipofzeiadenohipofzei san!elesan!eleeste drenat de "eneleeste drenat de "enelehipofzare catrehipofzare catresinusurile "enoasesinusurile "enoasedurale#durale#

$ractul ner"os$ractul ner"oshipotala%o&hipofzarhipotala%o&hipofzar

este calea de transporteste calea de transporttranxaxonal a secretiilortranxaxonal a secretiilorneuronilor cu soma inneuronilor cu soma innucleii supraoptici sinucleii supraoptici sipara"entriculari#para"entriculari#



$ontrolul secreţiei glandei hipofie de către hipotalamus

1ecre"ia hipofizar% anterioar% este controlat% de hipotalamus prin intermediulhormonilor de eliberare (releasing (i hormonilor inhibitori, secreta"i dehipotalasmus &nsu(i (i apoi condu(i c%tre hipofiza anterioar% prin vase mici des'nge denumite vasele hipotalamo-hipofizare sistemul port hipotalamo-hipofizar.

4n hipofiza anterioar% ace(ti hormoni eli3eratori (i inhi3itori ac"ioneaz% asupra

celulelor glandulare (i le controleaz% secre"ia.



*olul hormonilor de eliberare şi de inhibare este de a controla

secreţia hormonilor hipofiei anterioare.

$entru fiecare tip de hormon hipofizar anterior e#ist% de o3icei un hormonde eli3erare corespunz%tor2 pentru unii dintre hormonii hipofizei anterioaree#ist% un hormon inhi3itor hipotalamic corespunz%tor.

$entru ma?oritatea hormonilor hipofizari anteriori, hormonii hipotalamici deeli3erare ?oac% rolul cel mai important2 numai pentru prolactin% se pare c%hormonul inhi3itor este cel care e#ercit% controlul ma?or.

Controlul e#ercitat de acesti hormoni se 3azeaza pe 3ucle de feed-3ac, infunctie de nivelul circulant al hormonilor controlati sau in functie de

modificarea unor constante ale homeostaziei.



Cei mai importan"i hormoni hipotalamici de eli3erare (i inhi3itori de sunt+

&. ormonul de eliberare a corticotropinei (C" $;

. ormonul de eliberare a hormonului de creştere ('"*%1. ormonul de eliberare a gonadotropinei (n*&)+2. ormonul inhibitor al prolactinei (#*%6. ormonul inhibitor al secreţiei de S+ ('#*%7. ormonul de eliberare a tireotropinei (+"*%

o"i hormonii hipofizei anterioare, cu e#cep"ia hormonului de cre(tere &(i &ndeplinesc rolurile lor specifice prin stimularea unor glande "int%B, tiroida, corticosuprarenala, ovarele, testiculele, glandele mamare.

&ormonul de creştere nu ac"ioneaz% prin intermediul unei glande "int%,

dar &n schim3 &(i e#ercit% efectul aproape asupra tuturor "esuturilor dinorganism.



"elaţii cu opioidele endogene

pioidele endogene sunt peptide asem%n%toare cu ac"iunea farmacologica amorfinei.Ele interac"ioneaz% cu receptori sensi3ili la morfin% (i devin inactive &n prezen"a3locan"ilor specifici ai acelora(i receptori nalo#onul.

4n 16C sinteza lor pleac% de la molecule precursoare mari, ce sunt procesatediferit &n diverse sedii celulare, pentru a da na(tere unor peptice ce intervin &nsistemul de traductori neuro-endocrini, func"ion'nd ca neuro-mediatori,modulatori sau hormoni.$rincipalele opioide endogene sunt endorfinele şi en4efalinele.

'ndorfinele-provin dintr-un precursor glicoproteic cu G5H87===,

proopiomelanocortina (53C*, a c%rui sintez% a fost demonstrat% &n hipofizaanterioar%, hipotalamus, dar (i in tractul digestiv sau pl%m'n.0in $5C deriv%- $C+, 3S, 8ndorfinele (a, b, g*, ipotropinele.

4n 16C endorfinele induc analgezie, sedare, depresie respiratorie, stimulareaariei hipofiziotrope hipotalamice, produc/nd cre%terea secreţiei de 01H, "2,

'*1H, '&H.



'n9efalinele! au o structur% de pentapeptide, se sintetizeaz% &ndiferite p%r"i ale 16C, nu provin din $5C ci dintr-un precursornumit proen)efalina '.

)c"ioneaz% ca neurotransmiţători sau neuromodulatori induc'ndla nivel spinal analgezie (i la nivelul trunchiului cere3ral stimulareacentrului omei %i inhibarea centrului tusei.

)c"ioneaz% (i asupra unor structuri din sistemul lim3ic, nucleiiamigdalieni, regl/nd echilibrul psiho-afecti 2 &n e#ces pot determinao stare de euforie.



&<*#<II ;"->;<%*<I ( au ca organe tinta alte glandeendocrine)

4. &ormonul adrenocorticotrop ( corticotropina sau "$%&)

Este un polipeptid cu 8; de aminoacizi (i o secven"% peptidic% comun% cu hormonulmelamocitostimulator 51.

1ecre"ia 3azal% de )C este reglat% prin mecanisme de feed-3ac cu 3ucl% lung%,controlate de nivelul circulant al glucocorticoizilor li3eri.

Cre(terea concentra"iei circulante de glucocorticoizi li3eri inhi3% structurilehipotalamice secretoare de CR (i pe de alt% parte chiar celulele adenohipofizarecare secret% hormonul corticotrop.

1ecre"ia 3azal% nu este constant%2 e#ist% varia"ii diurne, cu un v'rf &n primele oreale dimine"ii, datorate &n primul r'nd ritmului nictemeral, ciclic al secre"iei de CR, lar'ndul s%u coordonat% de un pace-maer al 3ioritmurilor, glanda epifiz%.

)C este un hormon de stress. Fa"% de secre"ia 3azal%, prezent% chiar &ncondi"ii lipsite de orice solicitare, secre"ia de stress realizeaz% concentra"ii circulantecrescute ale )C, urmate de concentra"ii corespunz%tor crescute ale cortizolului.



+ulburări ale secreţiei de $C+

Sindromul Cushing este un ansam3lu de manifest%ri clinice datorate

unor microadenoame secretoare de )C2 se caracterizeaz% prinhiperplazia bilaterală a corticosuprarenalelor, niel circulant crescutde '*1H, hiperpigmentarea pielii. 3anifestările clinice principaleconstituie un model de hiperfuncţie corticosuprarenală.



:. &ormonul tireotrop (tireostimulator sau tireostimulina!%S&)

Este un hormon cu structur% glicoproteic%, G5H@===0, alc%tuit din dou%su3unit%"i, alfa (i 3eta. 1ecre"ia sa este controlat% de trioiodotironină (+1*şi tiroxină (+2*, hormonii tiroidieni circulan"i.

Cre(terea concentra"iei plasmatice de 8 (i > inhi3% celelele tireotropeadenohipofizare prin reducerea sensi3ilit%"ii lor la ac"iunea R dar (ineuronii secretori de R din hipotalamus, care sunt mai pu"in dependen"i denivelul plasmatic al hormonilor tiroidieni.

1ecre"ia hipotalamic% de R este pro3a3il &n primul r'nd supus% rigorilortermoregl%rii, pentru c% neuronii hipotalamici &n func"ie de termodetectori (i

sistemul lim3ic, controleaz% eli3erarea de R &n sistemul port.1c%derea temperaturii am3iante este semnalul pentru cre(terea secre"iei deR, urmat% de cre(terea corespunz%toare a secre"iei tiroidiene.



?. onadotropinele!hormonul luteiniant şi foliculostimulator (;& şiS&)1unt glicoproteine alc%tuite din dou% su3unit%"i α (i β, prima fiind identic% cusu3unitatea omolog% din 1 (i din gonadotropina corionic% uman%.

8fectele )S &n interac"iunea cu celulele "int% ale gonadelor sunt+- la nielul oarului stimulează maturarea foliculului oarian %i secreţia de hormoniestrogeni de origine foliculară;-la nielul testiculului stimulează spermatogeneza.

8fectele asupra gonadelor sunt+- la nielul oarului determină oulaţia %i formarea corpului galben secretor deestrogeni %i progesteron;-la nielul testiculului determină stimularea secreţiei de testosteron de c%tre celuleleintersti"iale.

1ecre"ia gonadotrop% este controlat% de nivelul plasmatic al steroizilor se#uali prin3ucle lungi de feed-3ac.Controlul hipotalamic al secre"iei de F1 (i L se realizeaz% printr-un hormon deeli3erare comun pentru am3ele gonadotropine -" , un decapeptid, pe caleasistemului port. 5ecanismele regl%rii difer% &n func"ie de se#2 la femeie variaz% ciclic &n cadrul unui 3ioritm specific pe toat% durata vie"ii adulte.



&<*#<II <!;"->;<%*<I

&.&ormonul de creştere

ormonul se mai nume(te (i somatotrop S%&, este o molecul% proteic% mic%care con"ine 7;7 aminoacizi &ntr-un singur lan" (i are o G5H@@==: 0.

Stimuleaă creşterea tuturor ţesuturilor din organism, care sunt capabilede creştere.

$romoveaz% at't cre(terea m%rimii celulelor c't (i intensificarea mitozelor cucre(terea num%rului de celule.

$e l'ng% efectul de stimulare a cre(terii &n general, 1 &ndepline(te (i altefunc"ii meta3olice specifice+ cre%te rata de sinteză proteică +n toate celulele din corp2 cre%te mobilizarea acizilor gra%i din ţesutul adipos ca %i utilizarea acestora pentru producţia de energie; scade rata de utilizare a glucozei +n +ntregorganismul.

1e poate spune c% 1 cre(te cantitatea de proteine a organismului, utilizeaz%

rezervele de gr%simi (i conserv% glucidele.



'fecte de crestere pe cartila@ si os1 nu are efect direct asupra cre(terii elementelor cartilaginoase (i osoase alescheletului, ci prin intermediul unor factori de crestere! somatomedine.

1 ac"ioneaz% &n mod indirect asupra cartila?ului (i osului, adic% determin%ficatul s% sintetizeze numeroase proteine mici numite somatomedine, cu G5variind &ntre >:==-<:==0.Func"ia lde 3az% a somatomedinelor este s% determine producerea de c%trecondrocite a condroitin sulfatului (i colagenului, am3ele fiind necesare pentrucre(terea cartila?ului (i osului.

Somatomedina-C , ac"ioneaz% asupra osului (i cartila?ului promav'nd cre(terealor.0omatomedina * are structur% asem%n%toare proinsulinei, a fost denumit% (ifactor de creştere insulinic (#')-&, #nsulin-li4e 'ro9th )actor *. 1timulareacre(terii are loc prin intermediul unor receptori mem3ranari cu sensi3ilitatepar"ial% la insulin%, de unde (i efectele hipoglicemiante ale insulinei (idezvoltarea e#agerat% a "esuturilor moi &n unele cazuri de insulinoamepancreatice.rin intermediul somatomeninei, hormonul de creştere stimulea!ămetabolismul cartila:ului epifi!ar şi de!voltarea liniară a oaselor.



*olul S%& 6n creşterea depoitelor proteice

J1 m%re(te direct transportul ma?orit%"ii aminoacizilor prin mem3ranele

celulare c%tre interiorul acestora. )ceasta determin% cre(terea concentra"ieiaminoacizilor &n celule (i se presupune c% cel pu"in &n parte r%spunde decre(terea sintezei proteice. Chiar dac% aminoacizii intracelulari nu suntcrescu"i, 1 produce stimularea sintezei proteice &n rate &nalte. 1e pare c%acest efect apare &n urma ac"iunii directe a hormonului asupra mecanismuluiri3ozomal care este pus s% produc% un num%r mare de molecule proteice.

J1 stimuleaz% procesul de transcrip"ie &n nucleu, produc'nd o cre(tere asintezei de )R6. )cesta la r'ndul s%u promoveaz% sinteza proteic%. 4n plus, apare (i o sc%dere a descompunerii proteinelor intracelulare (i autiliz%rii proteinelor (i aminoacizilor &n vederea producerii de energie.

Se poate concluiona că S%& măreşte aproape toate etapele aportuluide aminoacii 6n celule şi ale sinteei proteice+ 6n acelaşi timp reducecatabolismul proteic.



'fectul S%& 6n creşterea utiliării lipidelor 6n vederea producţiei deenergie

K 1 determin% eli3erarea de c%tre "esutul adipos a acizilor gra(i, ceea ceproduce o cre(tere a concentra"iei acestora &n mediul intern2K intensific% la nivelul "esuturilor conversia acizilor gra(i &n aceti-Co), cuutilizarea ulterioar% a acesteia pentru produc"ia de energie.K &n prezen"a 1, lipidele sunt utilizate preferen"ial &n scop energogenetic, &naintea glucidelor (i proteinelor.



'fectul S%& asupra metabolismului glucidic

1 are urm%toarele efecte asupra meta3olismului celular al glucozei+K sc%derea utiliz%rii glucozei &n scop energetic2K cre(terea depozitelor celulare de glicogen2K diminuarea p%trunderii glucozei &n celule.

0e(i mecanismul sc%derii utiliz%rii glucozei &n scop energetic nu se cunoa(teprecis, totu(i se accept% c% acest efect apare &n urma cre(terii mo3iliz%rii (iutiliz%rii acizilor gra(i &n vederea produc"iei de energie2 acizii gra(i ar forma

astfel cantit%"i mari de acetil-Co), care la r'ndul s%u declan(eaz% mecanismede feed-3ac ce 3locheaz% degradarea glicolitic% a glucozei (i glicogenului.0eoarece glucoza (i glicogenul nu pot fi utilizate &n scop energetic, glucozaintr% &n celule, este rapid polimerizat% &n glicogen (i depozitat%. Celulele suntastfel rapid saturate cu glicogen (i nu mai pot face noi depozite.$e m%sur% ce celulele se satureaz% cu glicogen (i utilizarea glucozei &n scop

energetic scade, va sc%dea (i p%trunderea intracelular% a glucozei. 4n acestecondi"ii de sc%dere a p%trunderii intracelulare a glucozei, concentra"ia sanguin%a glucozei cre(te, uneori cu :=-7== peste valorile normale.

S%& are efect diabetogen! excesul de hormon epuieaă potenţialulsecretor al insulelor ;angerhans, producând diabetul aharat

AmetahipofiarB



*eglarea secreţiei hormonului de creştere

Rata secre"iei 1 se poate intensifica &n interval de c'teva minute &n rela"ie custarea de nutriţie, ;n urma unui stress ca foamea, hipoglicemia, exerciţiulfi!ic, excitaţie sau traumatisme.Concentra"ia normal% a 1 &n plasm% este de 8 ng9ml la adult (i de : ng9ml lacopil. )ceste valori adesea cresc p'n% la := ng9ml dup% sc%derea rezervelor deproteine (i glucide din corp. 4n condi"ii de hipoglicemie, se stimuleaz% secre"ia de 1. 4n condi"ii cronice, depleţia de proteine celulare pare s% fie corelat% cu secre"ia1.1e poate spune c% secre"ia de 1 este controlat% moment cu moment destarea nutri"ional% (i de stress a organismului (i se pare c% factorul cel maiimportant &n controlul secre"iei 1 este nivelul proteinelor celulare, de(imodific%rile glicemiei, pot de asemenea s% determine alterarea rapid% asecre"iei acestuia. 1 opereaz% &ntr-un sistem de control de feed-bac4 + c'nd "esuturile &nceps% sufere de malnutri"ie, &n special &n urma sc%derii aportului proteic suntsecretate cantit%"i mari de 1. La r'ndul lui, 1 stimuleaz% sinteza deproteine noi, dar &n acela(i timp conserv% proteinele de?a prezente &n celule.



REGL)RE) prin feed-3ac negativ cu 3ucla scurta- cresterea secretiei de 1inhi3a celulele somatotrope adenohipofizare si structurile hipotalamicesecretoare de hormoni reglatori- 1-R si stimuleaza celulele secretoare de1-I somatostatina

6ivelul circulant al 1 este varia3il. /arful fiziologic al ritmului nictemeral sesitueaza noaptea. In primele ore de somn profund unde delta. $e variatiidictate de nictemer se suprapun varfuri oscilante, ce dau secretiei de 1h uncaracter pulsatil.

ipoglicemia, cresterea concc. aminoacizilor circulanti, 6), dopamina- factoristimulatori.

Cresterea concc.)GL, cortizolul- inhi3a secretia de 1



%ulburări ale secreţiei hormonului de creştere

Nanismul -apare ca rezultat al deficien"ei 1. 4n general caracterelemorfologice ale corpului se dezvolt% propor"ional, dar rata dezvolt%rii este mai

sc%zut%. !n copil care atinge v'rsta de 7= ani, poate avea o dezvoltarecorespunz%toare v'rstei de >-: ani. 0ou% treimi din cei cu nanism hipofizar nutrec prin pu3ertate (i nu secret% cantit%"i suficiente de hormoni gonadotropipentru a-(i dezvolta func"iile se#uale de adult. La o treime, deficien"a estenumai de 1, a(a c% ei se maturizeaz% se#ual. Intelectul nu are de suferit la3olnavii cu nanism hipofizar.





Gigantismul - este consecin#a aptului c! celulele produc!toare de()H devin extrem de active %i adesea apar tumori cu celule secretoare

de hormon de cre%tere. )oate #esuturile organismului vor cre%te rapidinclusiv oasele %i dac! epifzele oaselor lungi nu au uzionat cudiafzele mai ales dac! acest lucru se "nt*mpl! "n adolescen#!individul cre%te "n "n!l#ime %i poate ajunge gigant de peste +, m.ajoritatea gigan#ilor pot prezenta %i un hipopituitarism dac!tulburarea ini#ial! nu este corectat! deoarece tumora hipofzar!

continu! s! creasc! p*n! c*nd glanda este distrus!. Aceast!insufcien#! hormonal! hipofzar! global! poate conduce la moarte "nperioada de v*rst! a adultului t*n!r. oala poate f oprit! "n evolu#iedac! se ace "ndep!rtarea chirurgical! a tumorii sau iradierea glandei.





Acromegalia-&determinat! de o tumor! a celulelor secretoare de()H ce apare dup! adolescen#! adic! dup! ce epifzele oaselorlungi au uzionat cu diafzele' Persoana nu mai poate creşte în înălţime dar ţesuturile moi potcontinua să crească şi oasele cresc în grosime.Creşterea este mai marcată la nivelul oaselor mici ale mâinilor,

picioarelor şi la oasele craniului, mandibulă, porţiuni din vertebre,a căror creştere nu încetează în adolescenţă.andibula protuzionează înainte, regiunea !rontală a craniului

proemină din cauza dezvoltării e"cesive a crestelor osoasesupraorbitale, nasul creşte de două ori !aţă de dimensiunilenormale. Picioarele se dezvoltă la dimensiuni mai mari iar degetele de la

mâini devin atât de groase încât acestea capătă o mărime dedouă ori decât normalul.

odifcările vertebrale conduc la o de!ormare a spatelui tipcocoaşă. Cele mai multe organe cu ţesuturi moi, mai ales limba,fcatul, rinichii capătă dimensiuni mult crescute #prin hiperplaziecelulară$.

î



andibula protuzionează înainte,regiunea !rontală a craniului

proemină din cauza dezvoltăriie"cesive a crestelor osoasesupraorbitale, nasul creşte de douăori !aţă de dimensiunile normale.





:. rolactina

$rolactina uman% este foarte asem%n%toare structural cu 1, are o semi-

via"% foarte scurt% (i este alc%tuit din 7;; aminoacizi.Celule "int% pentru prolactin% apar"in unei glande e#ocrine, glanda mamar%.$rolactine asem%n%toare celei hipofizare sunt secretate de placent%.Receptorii specifici pentru prolactin% sunt asem%n%tori celor pentru 1.$rolactina stimulea!ă secreţia lactată a glandei mamare, sensi3ilizat% deestrogeni (i progesteron2 su3 ac"iunea sa cantitatea de )R6m (i produc"ia de

casein% (i lactal3umin% a epiteliului e#ocrin mamar cresc. 1ediul principal alac"iunii hormonului nu este nucleul, ci pro3a3il sistemul de microtu3uli dincitoplasm%.$rolactina este un inhibitor al activităţii gonadotrope, fiind capa3il% s% preină oulaţia. )stfel se e#plic% &n parte lipsa ciclului oarian %i amenoreea &n perioada lacta"iei post-partum.6u este cunoscut rolul fiziologic al prolactinei la 3%r3at, unde concentra"iacirculant% a hormonului este prezent%, dar mai redus% dec't la femei.

4n reglarea secre"iei de prolactin% hormonul inhibitor hipotalamic (# arerolul esen"ial.



&opamina, secretat% de neuronii tu3ero-infundi3ulari &n sistemul port hipofizar,asigur% reglarea secre"iei de prolactin% prin 3ucla scurt% de feed-3ac negativ,controlat% de nivelul circulant al prolactinei.

(onadoliberin 'ssociated "eptide ('"$, un peptid format din :M aminoacizi,ce se secret% &mpreun% (nH, este de asemenea implicat &n reglareasecre"iei prolactinei prin hormonii hipotalamici+ ac"ioneaz% ca inhi3itor alsecre"iei de prolactin% (i stimulator al secre"iei de F1 (i L.

4n timpul sarcinii secre"ia de prolactin% cre(te gradual, ating'nd un v'rf lana(tere (i revenind la nivelul circulant de control dup% primele apro#imativ zile post-partum.1uptul determin% cre(terea temporar% a secre"iei de prolactin% prin mecanismrefle# declan(at de receptorii mamelonari, dar acest mecanism func"ioneaz%

doar &n primele 8 luni de al%ptare.

1ecre"ia de prolactin% &n afara sarcinii este stimulată de efortul fizic, stressulchirurgical %i psihologic, hipoglicemie, somn.



iperprolactinemia este o dereglare determinat% de un e#ces deprolactin% circulant%2 este cauzat% de tumori ale celulelor specifice din lo3ul

anterior al hipofizei (i de deregl%ri neuro-endocrine ale 3alan"ei &ntrehormonii hipotalamici inhi3itori (i eli3eratori2 din acest motiv agoni(tiidopaminei 3romocriptinasunt utiliza"i cu 3une rezultate pentru a stopadezvoltarea tumorii (i hipersecre"ia de hormon.

2a femei e#cesul de prolactin% determin% infertilitate şi amenoree lipsa

ciclului menstrual iar la bărbaţi impotenţă şi absenţa libidoului .

$rincipala manifestare specific% hipersecre"iei de prolactin% estegalactoreea secre"ia lactat% constatat% la 3%r3at (i femei &n afarasarcinii.



?. &ormonul melanocito!stimulator (#S& *

Lo3ul intermediar secret% acest hormon al c%rui rol este legat deap%rarea prin mimetism, adic% prin prompte schim3%ri ale culorii pielii &n

acord cu luminozitatea (i culoarea mediului.

)v'nd ca precursor proopiomelanocortina $5C, ca (i )C, 51este alc%tuit din su3unit%"ile α, β, γ . La pe(ti, amfi3ii, reptile 51provoac% dispersia granulelor de pigment melanic &n celulele melanoforedin piele, determin'nd culoarea &ntunecat% a acesteia.

2a omul adult rolul fiziologic este incert 2 &n condi"iile tratamentuluifarmacologic cu 51, melanocitele din pielea uman% r%spund prinsintez% de melanin%, determin'nd culoarea &nchis% a fanerelor (i a pielii.1u3unitatea alfa a 51 con"ine o secven"% de aminoacizi comun% cu )C2 de aceea &n insuficienţa corticosuprarenală primară, &n caresecre"ia de )C este crescut%, pielea cap%t% o culoare cenu%ie denumirea veche a 3olii a fosrt aceea de < diabet bron!at B. */nd insuficienţa corticosuprarenală este secundară insuficienţeiadenohipofizei, hiperpigmentarea nu apare.



landa hipofiă posterioară

6umit% (i neurohipofi!ă este alc%tuit% din celule glial-lie, numite pituicite.Ele nu secret% hormoni, ci ac"ioneaz% ca o structur% de suport pentru un mare

num%r de fi3re nervoase terminale sau de termina"ii 3utonate ce apar"intracturilor nervoase care &(i au originea &n nucleii supraoptic (i paraventricular dinhipotalamusul anterior. )ceste tracturi trec c%tre neurohipofiz% prin ti4a pituitară.ermina"iile nervoase sunt ni(te umfl%turi 3utonate care vin &n contact cusuprafe"ele capilarelor spre care secret% cei doi hormoni hipofizari posteriori.+hormonul antidiuretic ("-&, denumit (i asopresina (i oxitocina. )m'ndoi,

ace(ti hormoni sunt polipeptide mici, fiecare con"in'nd nou% aminoacizi.Ei sunt aproape identici, diferind doar prin doi aminoacizi.

"-& este sintetizat &n primul r'nd &n nucleuul supraoptic , pe c'nd oxitocina estesintetizat% &n primul r'nd &n nucleul paraentricular . 4n condi"ii de repaus, cantit%"i mari at't de )0 c't (i de o#itocin% se

acumuleaz% &n termina"iile nervoase din hipofiza posterioar%. )poi c'ndimpulsurile nervoase sunt transmise &n ?os de-a lungul fi3relor plecate din nucleiisupraoptic (i paraventricular, hormonii sunt imediat eli3era"i din termina"iilenervoase (i a3sor3i"i &n capilarele adiacente.



"olul fi!iologic al hormonului antidiuretic Cantit%"i e#trem de mici de )0 @ ng in?ectate unei persoane pot provocaantidiurez%, adic% sc%derea e#cre"iei de ap% de c%tre rinichi. 4n a3sen"a )0-ului, ductele colectoare (i tu3ii colectori sunt aproape total

impermea3ili la ap%, ceea ce &mpiedic% rea3sor3"ia semnificativ% a apei (ipermite o pierdere e#trem% de ap% &n urin%. 4n prezen"a )0-ului, permea3ilitatea la ap% a acestor ducte cre(te mult,ceea ce permite ca o mare cantitate de ap% din lichidul tu3ular s% fierea3sor3it%, conserv'nd astfel apa din &ntreg organism.eglarea osmotică-C'nd lichidele corpului sunt mult concentrate, nucleulsupraoptic este e#citat, impulsurile sunt transmise c%tre hipofiza posterioar% (i )0-ul este secretat. )cesta merge pe cale sanguin% la rinichi, unde cre(tepermea3ilitatea la ap% a tu3ilor (i a ductelor colectoare. Ca urmare, cea maimare parte din apa din lichidul tu3ular este rea3sor3it%, &n timp ce electroli"iicontinu% s% fie pierdu"i prin urin%. )ceasta are ca efect dilu"ia lichiduluie#tracelular, pe care &l readuce la o compozi"ie osmotic% normal%.!nul dintre cei mai puternici stimuli de cre(tere a secre"iei de )0 este pierderea seeră de olum sanguin. pierdere de s'nge &n ?ur de 7= vaprovoca o cre(tere moderat% a secre"iei de )0 iar o pierdere de s'nge &n ?urde @: va fi urmat% de o cre(tere a secre"iei de )0 de @= p'n% la := de orifa"% de valorile normale.

" i i ifi i



"ctioneaa pe receptori specifici7

4. C4! in musculatura neteda a vaselor si in tesutul hepatic I$8/n interactiunea cu 01 ADH determina contractia musculaturii netede

arteriolare cresterea rezistentei perierice si cresterea PA

'# V'& la nivelul epiteliului tubului colector &APc'Controlul reasortiei apei la ni"elul tuului colector& %entinereaho%eostaziei os%otice si hidrice.2resterea concc. ADH circulant este urmata de scaderea diurezei si

concentrarea produsilor de excretie intr-un minimum de volum. si invers.

*eglarea5smotica- cresterea presiunii osmotice a plasmei stimuleaza secretia de )0.Este un mecanism refle# neuro-endocrin2 receptorii care initiaza acest refle#,osmoreceptorii, sunt traductori sensi3ili la deshidratare celulara prezenti in primul rand

in hipotalamus, dar si in ficat.Corectarea refle#a a presiunii osmotice prin )0 reprezinta un mecanism de corectievolemica . Cresterea presiunii osmotice determina retentie de apa la nivel renal, decicrestere volemica si invers.$resiunea osmotica in spatiul e#tracelular depinde in proportie de ;: de 6aD, deci )0 este cel mai important hormon pentru controlul concentratiei sodiului in mediulintern.



6olemica- scaderea volemiei determina cresterea secretiei de )0, antidiureza,iar prin retentie hidrica refacerea partiala sau totala a volemiei. Receptori- atrii,vene cave, artera pulmonara- volum-receptorii sau velo-receptorii, sensi3ili laintindere. )ferentele de la acesti receptori realizeaza un releu sinaptic ascendent

la nivelul 61 si $/2 hipervolemia inhi3a secretia de )0 iar hipovolemiastimuleaza secretia de )0 .

)N$- hipervolemie-distensie atriala-inhi3a secretia de )0.

$+##- actionand la nivelul organului su3fornial-stimuleaza secretia de )0 si

declanseaza senzatia de sete

0urerea, anxietatea, emotiile- stimuleaza secretia de )0.

$lcoolul etilic- 3locheaza secretia- diureza creste dupa consum de alcool.



.0iabetul insipid este e#presia clinic% a deficitului sau lipsei )0. Cauzele pot figenetice, traumatice, tumorale.1e caracterizeaz% prin diurez% mare, peste 7= l9@> ore, urini diluate, cu densitate

de cel mult 7==M, sete permanent%, deshidratare rapid% &n lipsa unui aportcorespunz%tor.ratamentul se 3azeaz% de administrarea de arginin-vasopresin%, un agonistcare intereac"ioneaz% cu receptorii epiteliului tu3ilor colectori, f%r% efectepresoare dependente de interac"iunea cu receptorii din musculatura neted% avaselor.

Secreţia inadecvată de $0 este un sindrom a c%rui e#presie clinic%demonstreaz% efectele unui e#ces non-regla3il de )0.Este cauzat de o3icei de tumori secretante de )0, mai frecvent carcinoame3ron(ice, sursa e#cesului fiind situat% &n afara sistemului hipotalamo-hipofizar,fiind practic lipsit% de semnalele fiziologice de la osmo-(i volum-receptori.1e manifest% prin eliminare de urini concentrate, hiponatremie, cre(teri moderateale volemiei (i presiunii arteriale (i sc%derea moderat% a diurezei.



<xitocina1tructura sa este asem%n%toare vasopresinei.#itocina stimulea!ă contracţiile uterului gravid &n prea?ma travaliului.Cre(terea o#itocinei circulante ante-partum se face printr-un mecanism defeed-3ac pozitiv &n timpul travaliului cu punct de plecare &n receptorii de lanivelul cervi#ului uterin.8xpul!ia laptelui din glanda mamară datorat% contrac"iei celulelormioepiteliale care &ncon?oar% alveolele este un alt efect al o#itocinei.0eficitul e#perimental de o#itocin% permite travaliul cu oarecare &nt'rziere, darface imposi3il% alimentarea la s'n."olul oxitoxic este exploatat farmacologic ca stimulator ;n ca!ul unuitravaliu prea lent."eglarea secreţiei acestui hormon se face prin aferen"e ce pleac% de lareceptorii colului uterin &n cursul travaliului (i mamelonari &n cursul lacta"iei.

)feren"ele parcurg ascendent m%duva, trunchiul cere3ral (i &n final a?ung lanucleul supraoptic (i paraventricular din hipotalamus stimul'nd secre"ia deo#itocin%.6u este descris% o patologie specific% legat% de e#cesul sau deficitul deo#itocin%.



GLANDA $IROID(

3ste ormat! din doi lobi uni#iprintr-un istm %i uneoriprezint! un al treilea lob lobulpiramidal ata%at istmului.Are o vasculariza#ie bogat! cuun debit circulator4g de #esut

comparabil cu cel din glandasuprarenal! %i glomusul aortic.



5nit!#ile moro-unc#ionale ale glandeisunt oliculiitiroidieni ) orma#iuni

serice delimitate deun strat de celuleepiteliale secretoare6con#in cantit!#ivariabile de coloid.Coloidul reprezint!sediul stoculuiextracelular dehormoni tiroidieni.2elulele tiroidienesecret! coloidulalc!tuit dintireoglobulină *$G' oglicoprotein! cu7899::::D bogat! "n tirozină, aminoacidcare constituie

substratul sintezelor de%& şi %'.

2elulele oliculare au o structur!polarizat! unc#ional6 un pol bazalpentru schimburile "n dublu sens cucapilarele enestrate %i un pol apicalpentru schimburile "n dublu sens cucoloidul olicular.



+or%onii tiroidieni

Tiroxina (T4) i triiodotironina (T!) sunt secreta#i de tiroid!predominant ca ); &<:='6 sunt deriva#i iodina#i ai tirozinei.

"tapele sintezei Captatea iodului din s#nge& o pomp! enzimatic! prezent! "n

membrana celulei oliculare transport! activ iodul din spa#iulextracelular "n interiorul celulei concentr*ndu-l de >: de ori saumai mult a#! de s*nge.

$xidarea iodului ionic. 3nzima responsabil! pentru aceast! etap!este o peroxidaz! care transorm! iodul ionic "n iod atomic "nprezen#a peroxidului de hidrogen ca acceptor de electroni. 3nzimaeste localizat! convenabil la nivelul membranei polului apical "napropierea )7 din aparatul 7olgi.

!% &odinarea tirozinei . Din cele peste 1:: de rezidii detirozin!4molecul! de )7 ;-? sunt rapid iodinate astel "nc*toxidarea %i iodinarea tirozinei &organifcarea iodului' sunt cuplate6reac#iile pot f rezumate astel$

& iodinarea ,n pozi-ia ./ '&T (monoiodtirozina' & iodinarea ,n pozi-ia 0/&T (diodtirozina1

2# Condensarea oxidati"34 D/)@D/)8%' #tiro"ina$ &>,>′,′-tetraiodtironina'

Captatea iodului din s#ngeCaptatea iodului din s#nge&& o pomp!o pomp!



p gp g p pp penzimatic! prezent! "n membrana celuleienzimatic! prezent! "n membrana celuleioliculare transport! activ iodul din spa#iuloliculare transport! activ iodul din spa#iulextracelular "n interiorul celuleiextracelular "n interiorul celuleiconcentr*ndu-l de >: de ori sau mai multconcentr*ndu-l de >: de ori sau mai multa#! de s*nge.a#! de s*nge.

$xidarea iodului ionic$xidarea iodului ionic. 3nzima. 3nzimaresponsabil! pentru aceast! etap! este oresponsabil! pentru aceast! etap! este operoxidaz3peroxidaz3 care transorm! iodul ionic "n care transorm! iodul ionic "niod atomic "n prezen#a peroxidului deiod atomic "n prezen#a peroxidului dehidrogen ca acceptor de electroni. 3nzimahidrogen ca acceptor de electroni. 3nzimaeste localizat! convenabil la niveluleste localizat! convenabil la nivelulmembranei polului apical "n apropierea )7membranei polului apical "n apropierea )7din aparatul 7olgi.din aparatul 7olgi.!% &odinarea tirozinei !% &odinarea tirozinei . Din cele peste 1::. Din cele peste 1::de rezidii de tirozin!4molecul! de )7 ;-?de rezidii de tirozin!4molecul! de )7 ;-?sunt rapid iodinate astel "nc*t oxidarea %isunt rapid iodinate astel "nc*t oxidarea %iiodinarea tirozinei &organifcarea iodului'iodinarea tirozinei &organifcarea iodului'sunt cuplate6 reac#iile pot f rezumate astel$sunt cuplate6 reac#iile pot f rezumate astel$ && iodinarea ,n pozi-ia ./iodinarea ,n pozi-ia ./ '&T'&T(monoiodtirozina(monoiodtirozina''

&& iodinarea ,n pozi-ia 0/iodinarea ,n pozi-ia 0/&T&T(diodtirozina(diodtirozina112# C2# Condensarea oxidati"34ondensarea oxidati"34 DI$5DI$/DI$5DI$/T4 (tiroxina)T4 (tiroxina) *.)0).*.)0).

)0)0

&&tetraiodtironina1tetraiodtironina1 6I$5DI$/6I$5DI$/T! (triiodtironinaT! (triiodtironina11 *.)0).*.)0).

triiodtironina1triiodtironina1

Propiltiouracilul şi compuşii înrudiţi blochează iodinarea torozinei şi



Propiltiouracilul şi compuşii înrudiţi blochează iodinarea torozinei şi!ormarea tironinelor( nivelul circulant al %& şi %' scade şi ca urmaresecreţia de %)* adeno-hipofzară este blocată.

5rme de >>′,′ triiodotironin! numit! tironina inersată sau rT!

#revers tironina' se pot sintetiza "n celula olicular!6 r)> este aproapecomplet lipsit! de activitate hormonal! %i semnifca#ia ei biologic! r!m*neneclar!. Aproximativ ;,= din ); este convertit! tisular "n r)>6 este unmecanism reglator dependent de inactivare.

)ireoglobulina "n care sunt inclu%i hormonii nou sintetiza#i este exocitat! "n coloidul olicular realiz*nd un stoc pe termen lung uneori pentru zilesau luni.

7ecre-ia(ecre#ia "ncepe prin endocitarea coloidului din care sub ac#iunea

proteazelor lizozomale se elibereaz! )> ); D/) /)6 ultimele dou! suntdeiodinate sub ac#iunea unei iodotirozin-dehalogenaze iar iodul estereutilizat.ipsa congenital! a deiodinazei determin! eecte asem!n!toare caren#eide iod "n diet!.$. 8i $2 sunt elierate ,n spa-iul extracelular 8i apoi ,n s9n!ele

din capilarele sinusoide ,ntr&o propor-ie de :;:< ,n =a"oarea $2# >ndecurs de c9te"a zile) o arte din tiroxina circulant3 este



*orme de transport

Principalele proteine transportoare sunt$ $G *thBroxine&indin!!loulin1) $A *thBroxine&indin! prealu%in1 8i alu%inele#

)7 are o afnitate considerabil mai mare pentru ); dec*t pentru )>6este astel explicabil! semivia#a mai lung! a ); &9-B zile' dec*t a )>&o zi'.

*orma actiă a hormonilor este cea liberă+ );-+ ng4dl %i )>-:>ng4dl.

*ormele legate ale ); %i )> find reersibile , au rolul unui rezervorlabil circulant utilizabil "n unc#ie de nevoile tisulare6 ormele legatedetermin! dieren#e "n laten#a %i durata de ac#iune$ laten#! %i durat!de ac#iune lung! pentru ); %i laten#! %i durat! scurt! de ac#iunepentru )>.



&nteraciunea hormonilor cu receptorii

2elule #int! pentru hormonii tiroidieni se aC! practic "n toate #esuturile. )> are acces "n celula-#int! %i reac#ioneaz! cu un receptor specifclocalizat "n nucleu. ); are acela%i mod de interac#iune dar cu o afnitate mai mic! pentrureceptor ceea ce "nseamn! %i un eect fziologic mai slab.

2omplexul hormon-receptor ata%at de AD stimuleaz! transla#ia %i

transcrip#ia AE cu sinteza AEm ce va avea ca rezultat stimulareasintezei unui num!r variat de protein-enzime. /ntensitatea eectuluihormonal depinde de densitatea numeric! %i de afnitatea receptorilordin structurile-#int!.

Au ost semnala#i %i receptori cu localizare extranuclear! la nivelul

mitocondriilor membrana plasmatic! a timocitelor responsabili deunele eecte imediate independente de sintezele proteice. Au rolsecundar comparativ cu receptorii nucleari.



Rolul fziolo!ic al hor%onilor tiroidieni

-% &ntensifcarea metabolismelor+

metabolismul energetic& ); %i mai ales )> intensifcă metabolismulenergetic "n majoritatea #esuturilor &excep#ii ac creierul retinaadenohipofza testiculul uterul ganglionii limatici splina'6hipersecre#ia hormonilor tiroidieni determin! cre%teri marcate uneorip*n! la 1::= ale metabolismului bazal. +ntensifcarea ratei metabolicegenerale se realizeaz! prin utilizarea maximal! a rolului energetic alprincipiilor alimentare %i prin intensifcarea termogenezei- e!ectulcalorigen. 3xist! o ipotez! actual! conorm c!reia )> %i ); stimuleaz!sinteza unor protein-enzime reglatoare ale proceselor de transportactiv consumatoare de +. Activitatea A)P-azei &a@-G@' dependent!este crescut! "n multe #esuturi sub ac#iunea hormonilor tiroidieni.(c!derea raportului A)P4ADP sub ac#iunea enzimei stimuleaz! respira#iacelular!. ecanismul acesta de ac#iune de%i valid nu acoper! "n "ntregime explica#ia eectului calorigen6

- metabolismul !lucidic& hormonii tiroidieni stimulează absorbţia

intestinală a glucozei, transportul intracelular al glucozei, glicoliza,gluconeogeneza, riposta insulinică(



metabolismul protidic& hormonii tiroidieni stimuleazătranslaţiatranscripţia necesară sintezelor proteice &a%a se explic!rolul "n cre%tere dezvoltare dieren#iere'6 stimulează catabolismul

proteic &iar lipsa unui aport alimentar echilibrat energetic poateduce la un bilan# azotat negativ "n organism'6

- metabolismul lipidic& stimularea lipolizei urmat! de creştereaconcentraţiei acizilor graşi liberi în plasmă şi accelerarea proceselorde beta-o"idare6 stimularea sintezei lipidelor în fcat cu scăderea

concentraţiei plasmatice a trigliceridelor, !os!olipidelor şicolesterolului 6 determină creşterea numărului de receptori de tip în fcat, asigurând un mecanism fziologic de protecţie anti-aterosclerotică.



/. .timularea creterii i dierenierii a mamiere toroidectomia experimental! compromite at*t cre%tereac*t %i dieren#ierea. Hormonii tiroidieni sunt indispensabili pentruambele procese dar mecanismele de control sunt dierite. 2re%terea

este controlat! direct %i indirect &sinteza %i secre#ia de ()H se aC! subcontrol tiroidian'6 dieren#ierea este stimulat! "n mare m!sur! prineecte directe "n special remodelarea osoas! %i dezvoltarea cerebral!.A ost semnalat controlul tiroidian al sintezei %i secre#iei de actori decre%tere &7F' care sunt %i actori ai dieren#ierii.

!% "ecte specifce pe aparate i organe- aparatul cardio/ascular/ creşterea !orţei de contracţie a pompeiventriculare # e!ect inotrop şi cronotrop pozitiv, prin mecanisnul de up-regulation e"ercitat de %& şi %' asupra beta-receptorilor adrenergicimiocardici$( vasodilataţie şi scăderea rezistenţei vasculare peri!erice6rezultatul general al ac#iunii )> %i ); ar f creşterea P0 sistolice, a

presiunii pulsului, !ără modifcări în presiunea medie şi creştereadebitului cardiac(/ muchii sceletici & cre%teri fziologice ale secre#iei tiroidiene sunturmate de creşterea tonusului, a !orţei de contracţie şi de

promtitudinea răspunsului re1e" miotatic(



respiraia/ amplitudinea %i recven#a misc!rilor respiratorii cresc caurmare a utiliz!rii crescute a oxigenului urmat! de cre%tericorespunz!toare ale produc#iei de 2+6sistemul neros/ n interac#iune cu receptorii cerebrali hormonii

tiroidieni stimuleaz! imediat dup! na%tere dieren#ierea neuronal!dezvoltarea normal! a sinapselor mielinizarea av*nd un roldeterminant "n calitatea vie#ii mentale6 activitatea psihic! r!m*nedependent! de tiroid! la adult a c!rui vitez! de idea#ie %i reactivitatereCex! se coreleaz! pozitiv cu unc#ia tiroidian!6 rolul stimulator seextinde %i asupra sistemului nervos perieric somatic %i vegetativ.

4% &nterrelaiile cu alte glande endocrine/ntensifc*nd metabolismul "n general cre%terea %i dezvoltarea tiroidaare un eect stimulator asupra altor glane endocrine determin*ndcreşterea secreţiei de insulină, P%*, glucocorticoizi, se"osteroizigonadali. )e implică ast!el în reglarea glicemiei, a creşterii, a !uncţieireproductive.)omatostatina, dopamina, glucocorticoizii inhibă secreţiaadenohipofzară de %)*, deci şi !uncţia tiroidei.

R l -i i h il



Re!larea secre-iei hor%onilortiroidieni



0ipotiroidismul sau insufcien#a tiroidian! poate f congenital! saudob*ndit! dup! na%tere.2opilul n!scut hipotiroidian prezint! un ansamblu de modifc!ricunoscute sub denumirea de cretinism4nanismul dizarmonic &lipsa propor#iei dintre cap membre trunchiabdomem mare limba proeminent! ca rezultat al cre%terii #esuturilormoi "n detrimentul cre%terii scheletice'6defcit mintal extrem6metabolism bazal oarte scăzut #

)> %i ); sunt indispensabili dieren#ierii %i dezvolt!rii normale asistemului nervos "n stadii precoce de dezvoltare.

n via#a adult! orma tipic! de insufcien#! tiroidian! este mixedemul cu urm!toarele maniest!ri$

- creterea cantităii de lichid interstiial &edem' cauzat! deacumularea crescut! de mucopolizaharide bogate "n acid hialuronic&acest dezechilibru metabolic demonstreaz! importan#a fziologic! a )> %i ); pentru men#inerea echilibrului anabolism4catabolism proteic'6



modifcări ale pielii &usc!ciune lipsa de elasticitate pierdereap!rului'6reducerea actiităii mentale *idea#ie oarte lent! capacitateredus! de memorare somnolen#! aspect acial caracteristic-Iaciesbuh!itJ- bradilalie voce "ngro%at!'6lipsa unei rezistene normale la rig6reducerea drastică a ratei metabolismului bazal 6debit cardiac scăzut, hipoolemie6constipaie6

hipercolesterolemie%/gua

Gua &hipertrofa tiroidei@hipersecre#ia de coloid' "nso#e%te recvent



Gua &hipertrofa tiroidei@hipersecre#ia de coloid' "nso#e%te recventinsufcien#a tiroidian!.2auzele apari#iei unei astel de gu%i este caren#a iodat! "n alimenta#ie6caren#a de seleniu &necesar ca grupare prostetic! a ,-deiodinazei'6

antitiroidiene de tip Itiociana#iJ sau Ipropil-tiouracilJ administrateterapeutic sau prezente "n alimente bogate "n astel de actoriIgu%ogeniJ &legume din amilia brasicaceae- varza conopida cecon#in un actor inactiv progoitrina %i un co-actor activator termolabilcare o transorm! "n goitrin! cu ac#iune gu%ogen!6 droguri gu%ogeneutilizate "n patologia non-tiroidian! &carbonatul de litiu'6 reac#ii ale

sistemului imun &inCama#ii tiroidiene %i mecanisme autoimune cuormarea de anticorpi anti-receptori tiroidieni'.

Gua lipsete 1n hipotiroidismul determinat de cauzehipotalamice ( defcit de )EH' sau hipofzare &defcit de )(H' %i 1ninsufciena tiroidiană tranzitorie determinată de excesul de

ioduri care "n concentra#ii circulante de 1:: x nivelul normal inhib!eectele )(H duc*nd de apt la diminuarea glandei. 3ectulantitiroidian dar ne-gu%ogen al iodurilor este olosit "n chirurgia tiroideipentru preg!tirea pre-operatorie.



scintigrama tiroidiana









0ipertiroidismul -hiperunc#ia tiroidian! poate avea mai multecauze cea mai recvent! find boala 2asedo3/Graes #tireoto"icoza'6 boala se datoreaz! unui mecanism autoimun de

producere a unor auto-anticorpi anti-receptor pentru )(H unansamblu de imunoglobuline 7 din care ace parte %i A)( &ongActing )hKroid (timulator' cunoscut de mai mult! vreme %iprezent la ,:-?:= din cazurile de tireotoxicoz!. Ace%ti anticorpi secombin! cu receptorii )(H din tiroid! %i determin! un eectstimulator )(H-liLe de lung! durat!.

ani!estările bolii sunt majoritatea consecin#a exager!rii roluluifziologic al tiroidei$- creterea metabolismului bazal nerozitate, insomnie,tremor muscular fn, reexe miotatice rapide,ideaie ie dar uneori inefcace 5 pierdere 1n greutate 1n ciuda unui apetit nor%al sauexa!eratbilan azotat negati, hipercatabolism proteic5intolerană la căldură5 piele umedă, caldă5

exotalmie &protuzia globilor oculari retrac#ia pleoapei superioare



exotalmie &protuzia globilor oculari retrac#ia pleoapei superioarerecven#! rar! a clipitului expresie de privire fx!'6gua &aici hipertrofa glandei se asociaz! nu numai cu secre#ie crescut!de coloid ci %i cu hipersecre#ie de hormoni tiroidieni pentru c! bucla

reglatoare de eed-bacL unc#ioneaz! iar secre#ia %i nivelul circulant de )(H scad6 celulele oliculare secret! continuu )> %i ); sub ac#iunea A)(%i a celorlalte imunoglobuline antireceptor-)(H'.

singur! maniestare a hipertiroidismului nu este consecin#a direct! aexcesului de hormoni tiroidieni$ exotalmia#





"C0&6&2786 *$.*$/CA6C&C



"C0&6&2786 *$.*$/CA6C&C

2alanta care coreleza catea ariabile (aportul alimentar,ormele circulante, stocurile si excretia) cu o constanta

homeostatica/ nielul circulant al calciului si osatilor%

Aportul alimentar este de aproximativ 1+::mg calciu si ?::-1+:::mg osor4zi.

Calciul i osaii 1n lichidul extracelular i plasmă5 uncia

itaminei (ursele de calciu "n diet! sunt laptele %i produsele lactate ele findsurse majore %i de osa#i de%i ace%tia sunt prezen#i %i "n carne.

Absorbtia calciului Mtransport activ la nivelul marginii in perie aenterocitului find controlat de A)P-aza 2a- dependenta si reglat de vit

D>6 excesul calciului in dieta inhiba absorbtia si invers6 absorbtia poatef inhibata se de compusi care ormeaza saruri insolubile cu 2a@@& acidul ftic acidul oxalic etc'. Fosa#ii se absorb bine cu excep#ia cazului c*nd "n diet! exist! unexces de calciu6 acesta tinde s! ormeze compu%i de osat de calciuaproape insolubili care "n loc s! fe absorbi#i trec mai departe "n

Concentraia calciului 1n plasmă este de aproximativ -9 mg:dl sau



p p g:;,< mmol:l %

>n plas%3 calciul este prezent "n trei orme dierite$

aproxi%ati" 2< din calciu este co%inat cu proteineleplas%atice %i nu este diuzibil prin membrana capilar!6aproxi%ati" :< din calciu este di=uziil prin membrana capilar!dar se aC! combinat cu alte substan#e din lichidul plasmatic sauintersti#ial &citrat %i osat' astel "nc*t nu este ionizat6restul de 0< din calciul plas%atic este di=uziil prin membrana

plasmatic! %i ionizat. Prin urmare plasma %i lichidul intersti#ial au "nmod normal o concentra#ie a calciului ionic de aproximativ 1+ mmol4l.

Calciul ionic este i%portant pentru %a?oritatea =unc-iilorcalciului ,n or!anis%4excitailitatea %e%ranei celulare

cuplarea excitatie/contractie, excitatie/excretiehemostazatransmiterea sinapticasecretia lactataormarea si remodelarea osului



*osorul circulant total este de aproximati -;mg:dl dincare -:! se aa sub orma de osati anorganici, iar restulde compusi organici (AT=, A'=c etc)

*osaii anorganici se aC! "n plasm! "n principal sub dou! orme$HP;+- %i HP;-. mpreun! concentra#ia lor este de aproximativ1> mml4l.

Deoarece este difcil de determinat chimic raportul exact "ntre oorm! %i cealalt! din s*nge "n mod obi%nuit cantitatea total! deosat se exprim! "n termen de miligrame de osor4dl de s*nge.2antitatea medie de osat anorganic reprezentat! de ambii ioniosat este de ;mg4dl.

DI7$RI$IA CALCILI IN ORGANI76



2orpul uman are aproximativ 1Lg de calciu repartizat in treicompartimente$

2ompartimentul osos

2ompartimentul rapid interschimbabil reprezentat de lichidulperiostal osos2ompartimentul Cuidelor extracelulare

/ntre aceste compartimente exista in permanenta schimburi prinintermediul compartimentului +. /ntre acesta si compartimentul

osos schimburile se ac prin procese de ormare si resorbtieosoasa.

Co%parti%entul osos2ontine <<= din calciul organismului6 de asemenea tesutul osos

contine cam

?:= din osatii organismului.Componenta anorganica reprezinta B:= din compozitia osului si ii

asigurarezistenta.2alciul si osatii sunt organizati sub orma de cristale de

hidroxiapatita.

/n organizarea cristalelor osoase mai intra g a G carbonati de

' Co%parti%entul interschi%ail& este reprezentat de calciul



'# Co%parti%entul interschi%ail& este reprezentat de calciulaCat in sistemele canaliculare din jurul osteocitelor care contine Cuidulosos. Eeprezinta calea prin care se ac schimburile intrecompartimente.

Depunerea Ca55 in oase este controlata de acti"itateaosteolastelor) osteoclastelor si osteocitelor#



Osteolastele2elule de origine mesenchimala secreta colagen si proteine &osteonectinaosteopontina osteocalcina' implicate in aza initiala a calcifcarii sistemulosos.utatii ale genelor care codifca sinteza colagenului determina osteogene imperecta &asociata cu rezistenta osoasa scazuta6 boala sclerelor albastDatorita unei osataze alcaline de origine osteoblastica concentratia osa din imediata vecinatate o osteoblastelor creste calcifcarea matricei orga

este initiata.Piroosatul pH-ul acid- inhiba mineralizarea. parte din Fa diuzeaza in sangele din spatiul interstitial osos astel canivelul circulant al enzimei este un indicator al ritmului osteogenezei.steoblastele prezinta receptori pentru P)H calcitonina 0itD>.





Diuziunea luminii la traversarea sclerei ce are structura modifca



7indro%ul 6ar=an este boal! ereditar! care se transmite dup! modelul



7indro%ul 6ar=an este boal! ereditar! care se transmite dup! modelulautozomal dominant %i care aecteaz! "n primul r*nd scheletul ochiul %isistemul cardio-vascular. Aectarea cardio-vascular! este responsabil! demortalitatea asociat! sindromului.

ra#ele sunt lungi %i gambele sunt mari &dolicosteno%elie'. asele lungi suntcu at*t mai lungi cu c*t sunt mai perierice anomaliile sunt maximale la nivelulm*inilor$ degetele sunt oarte lungi &arahnodactilie'.Deorma#ia toracic! const! "n adesea "n pectus excavatum sau carinatum&torace "nundat sau bombat'.2oloana vertebral! poate prezenta aspect de cioscolioz!. Aceste deorma#ii sedezvolt! "n cursul pubert!#ii %i atunci c*nd sunt oarte pronun#ate pot justifca

un tratament chirurgical dup! ce cre%terea este fnalizat!.Hiperlaxitatea ligamentar! poate f responsabil! de o instabilitate aarticula#iilor. Piciorul plat este o complica#ie clasic! %i recvent!.



'# OsteociteleProvin din osteoblaste dupa ce matricea osoasa din jurul lor seimpregneaza cu saruri minerale ramanand inconjurate de o lacuna care se

prelungeste ormand canale de-alungul prelungirilor lor metaoric numiteIosteoblaste ghinionisteJ sechestrate de propria lor opera sau maiprobabil sunt celule programate sa devina mature.Prin numeroasele lor prelungiri participa impreuna cu osteoblastele laormarea unui sistem membranar interconectat oerind o supraata marede schimb cu spatiul extracelular6 densitatea mare a receptorilor

membranari le ac deosebit de susceptibile la reglarea hormonala./n unctie de natura semnalelor reglatoare ele pot unctiona fe ca celuleormatoare de os fe ca celule care determina osteoliza.

.# Osteoclastele2elule multinucleate cu aceeasi origine cu monocitele si macroagele (EH

determina resorbtia si remodelarea fziologica a osului actionand atatasupra azei minerale cat si a celei organice.2u ajutorul unei A)P-aza H@ dependente prezente in membrana lor eleacidifca aria de tesut osos cu care se aCa in contact pana la o valoare depH de ;6 la aceasta valoare hidroxiapatita se solubilizeaza si aza mineralaa osului se dizolva6 de asemenea secreta si proteaze care hidrolizeaza

matricea organica..

steoclastele sunt capabile sa ingere si sa degere prin agocitozaragmente de substanta organica.



ragmente de substanta organica.Defcitul genetic al osteoclastelor numit osteopetrosis , are ca rezultatcresterea densitatii osului cu eecte hematologice datorate expulzariicelulelor hematogene si neurologice datorate ingustarii orifciilor osoase

destinate pasajului nervilor perierici.

Cresterea oaselor se aCa sub controlul endocrin al ()H-ului mediat desomatomedine al H) / si sexosteroizilor gonadali.

Re%odelarea osoasa insoteste procesul de crestere si continua si

dupa ce acesta s-a incheiat. umerosi actori controleaza acest procespe osul intreg sau pe culturi de celule$ actori de crestere fbroblasticainsulin-liLe PD7F /-1 /F-gama.

Re%odelarea osoasa si echilirul =os=o&calcic se aCa sub controlulP)H 2alcitoninei 0itD>.

2emodelarea osoasa inseamna ormarea si resorbtia osoasa care au locin permanenta la nivelul scheletului.(uma acestor procese este in permanenta controlata si din balanta lorse ormeaza un schelet sanatos capabil sa aca ata cerintelor.rice dezechilibru conduce la instalarea diverselor patologii inclusiv aosteo orozei



Eemodelarea sau turnoverul osos au loc prin cuplarea proceselor deresorbtie si ormare in cadrul unor unitati de ormare osoasa numite

unitati multicelulare de baza &2' in cadrul carora au loc secvente fnorchestrate.

a adultii tineri resorbtia si ormarea sunt egale.Postmenopauza si la persoanele in varsta resorbtia intrece ormarea si seactiveaza mai multe unitati decat in mod normal. Aceste 2 isi mentin

integritatea cca ;-? luni in medie dar cu limite intre > luni si + ani.Eesorbtia dureaza 1:-1> zile in timp ce ormarea pana la > luni.

/n orice moment in organism sunt active cca 1-+ milioane de 2 careinlocuiesc intre ?-1:= din tesutul osos al unui adult pe an in vedereamentinerii proprietatilor lui in timp .

>itamina are un puternic e=ect de sti%ulare a asor-ieicalciului din intestin) precu% 8i e=ecte asupra depunerii 8i



calciului din intestin) precu% 8i e=ecte asupra depunerii 8ireasor-iei osoase a acestuia#

0itamina D trebuie mai "nt*i convertit! "n fcat %i rinichi printr-o

succesiune de reac#ii p*n! la produsul fnal activ -,;</dihidroxicolecalcierol #

?ecesarul de itamină la adult este de -<9/!99 8&:zi maicrescut la emeia gravid! sau la copil.

Concentraia plasmatică a itaminei ! este de !,! ng:dl .

)ransportul plasmatic se ace legat de o globulin! numit!transcalcierol *vitamina D- inding Protein'

Din amilia vitaminei D ac parte mai mul#i compu%i deriva#i din steroli..ursa exogena este vitD din alimentatie &ergocalcierolul'6 absorbtiaprin mecanisme specifce vitaminelor liposolubile2el mai important este colecalcierolul numit %i "ita%ina D..2ea mai mare parte din aceast! substan#! se ormeaz! "n piele caurmare a iradierii @/dehidrocolesterolului, de c!tre razeleultraviolete &expunerea corespunz!toare la soare previne defcitulvitaminei D'.

Vit D in!erata si cea sintetizata in piele sunt convertite ,n ;</



Vit D in!erata si cea sintetizata in piele sunt convertite ,n ;</hidroxicolecalcierol 8i are loc ,n fcat#

In celula epiteliala tuului contort proxi%al al ne=ronului se

=ace con"ersia la :)'0&dihidroxicolecalci=erol) "it D. acti"a)su actiunea unei al=a :&hidroxilaze) sti%ulata de $+)prolactina si inhiata de excesul de "it D.#Acti"itatea renala a "ita%inei este controlata de calciul seric)hipercalce%ia deter%ina hidroxilarea in pozitia '2 iar '2)'0&dihidroxicolecalci=erolul este un %etaolit cu acti"itate %ultredusa#

Vit D. interactioneaza cu receptori intracelulari- intestin os



p rinichi6Eeceptori specifci au mai ost identifcati in piele membranalimocitelor si monocitelor in muschiul scheletic cardiac

gl.mamara hipofza paratiroida.

"ecte

% Creste absorbtia intestinala a calciului/mecanismul constind in



% Creste absorbtia intestinala a calciului mecanismul constind infxarea de receptori citosolici si+/ ormarea unei proteine care leaga calciul in intestin (Ca;Bbinding protein) ce transporta Ca;B inspre membrana bazala

laterala5/ stimuleaza ormarea unei AT=/aze Ca;B la nielul marginii in perie/ stimuleaza actiarea osatazei alcaline intracelulare

;% $sul/ in doze mici aorizeaza mineralizarea5 eectul estedatorat cresterii absorbtiei intestinale a calciului si osatilor5 se produce cresterea transerului Ca;B prin membranele celularesub eectul itaminei / in doze mari aorizeaza absorbtia osului in mod similarcu =T0 / &n absenta it% eectul =T0 de absorbtie osoasa estediminuat(mec% de crestere a transerului Ca;B prin membranelecelulare%

!% &nterealatia >it!/=T0efcitul de itamina scade absorbtia intestinala de Ca;B5

hipocalcemia stimuleaza sinteza =T0 care aorizeazamobilizarea calciului din oase si retinerea lui la niel renal cu

2 7ti%uleaza reasortia renala a calciului eect sinergic cu



2. 7ti%uleaza reasortia renala a calciului eect sinergic cuP)H. /n exces 1+, HD> inhiba prin eect eed-bacL negativmecanismul propriei sale activari renale.

0# Interactioneaza cu siste%ul i%un6 a ost semnalata asocierearecventa a defcitului de vitD &rahitismul' cu procese inectioase.

arathor%onul3ste secretat de glandele



paratiroide este un polipeptid cu78<,::D provine dintr-unprecursor pre/pro/hormon &11,aminoacizi' care este procesat "nreticulul endoplasmatic p*n! la unpro-hormon &<: aminoacizi' %i apoi "naparatul 7olgi p*n! la hormonul propriu zis *2 a%inoacizi'.3ste secretat prin exocitoz! %i circul!liber "n plasm!.

ivelul circulant variaz! "ntre 1:-1,pg4ml %i are un timp de "ngum!t!#irede +: minute.etabolizarea lui se ace "n celuleleGuper din fcat rinichi paratiroid!prin proteoliz! rezult*nd un peptid2-terminal inactiv %i un peptid -

terminal biologic activ. Fragmentelepeptidice sunt supuse proteolizeimaui departe sub ac#iuneaproteazelor tisulare p*n! lainactivare."ectele =T0/ului/ se remarc!

asupra osului rinichiului tractuluidi estiv fe rin eecte directe fe

-% .istemul osos $+ crete mobilizarea calciului din oase6 eectul este realizat "n dou!



$+ crete mobilizarea calciului din oase6 eectul este realizat "n dou!aze$

-%*aza rapidă&se instaleaz! la intervale de minute6 se datoreaz! ac#iunii

P)H asupra osteocitelor %i se produce mobilizarea calciului din depoziteleu%or mobilizabile. (tudii histologice arat! c! mobilizarea calciului se ace "n vecin!tatea osteocitelor6 acestea prezint! numeroase prelungiri care vin "n contact cu o mare supraa#! a osului prin sistemul membraneiosteocitice. ntre aceast! membran! %i osul propriu zis se g!se%te o mic!cantitate de Cuid osos6 tot la nivelul membranei exist! %i o pomp! decalciu care realizeaz! transportul dinspre Cuidul osos spre spa#iulextracelular.P)H-ul activeaz! aceast! pomp! avoriz*nd transportul ionului de calciudinspre os spre spa#iul extracelular s!rurile de calciu find absorbite di os6se produce osteoliza osteocitică#

;% *aza tardiă&apare "n zile sau s!pt!m*ni. Prima dat! are loc activareaosteoclastelor deja existente cu cre%terea cantit!#ii de enzime lizozomaleurmeaz! apoi ormarea de noi osteoclaste din celulele progenitoare. Astelcelulele nedieren#iate se transorm! "n osteocite %i osteoclaste cureducerea relativ! a num!rului de osteoblaste. 2ompozi#ia celular! a

osului devine avorabil! resorb#iei osoase "n dauna orm!rii %i calcifc!rii





;% 6a niel renal creşte eliminarea urinară a !os!aţilor #hiper!os!aturie$(creşte reabsorbţia tubulară a calciului în ne!ronul distal

#hipocalciurie$(intensifcă reabsorbţia tubulară a ionilor de g/3 şi *3 ,inhibă reabsorbţia de 43, 5a3 şi a unor aminoacizi.

!%6a nielul tractului digesti/absoarbe activ calciul "n unc#iede con#inutul dietei "n osa#i acid ftic acid oxalic sub controlulvitaminei D

7eglarea sintezei de =T0( " l i i d d b L i i i t d !



(e ace "n general prin mecanisme de eed-bacL %i mecanisme asociate dup!cum urmeaz!$/mecanism de eed/bac negati cu buclă scurtă/ care controleaz!

direct celulele secretoare de P)H cu nivelul calciului ionic6 hipercalcemiainhib! secre#ia de P)H %i invers6 promtitudinea r!spunsului este de ordinulminutelor6/mecanisme asociate/ eed/bac negati exercitat de -,;<dihidroxicolecalcierol asupra celulelor parotidiene$ excesul de 0itamin!D> inhib! ormarea AEm necesar sintezei de pre-proP)H %i invers6

/eed/bac negati exercitat de 'g;B circulant & hipomagnezemiainhib! secre#ia de P)H %i invers6/interrelaii cu receptorii adrenergici & stimularea beta-receptoriloradrenergici determin! cre%terea secre#iei de P)H.

C l it i



Calcitonina3ste secretat! ca polipeptid ormat din >+ aminoacizi cu 78>,::D6provine dintr-un pre-pro-hormon din care rezult! pe l*ng! calcitonin! %i

un peptid izolat din circula#ie cu rol neclarifcat Latacalcina.

(timulul declan%ator al secre#iei de calcitonin! este hipercalce%ia. cre%tere de 1:= a calcemiei este urmat! de cre%terea de c*teva oria nivelului circulant calcitoninei. (ecretat! prin exocitoz! calcitoninacircul! liber!. 3ste metabolizat! prin proteoliz! %i are o semivia#! de

circula#ie de 1: minute.&nteracion#nd cu receptori specifci 1n os i epiteliul tubular alneronului, calcitonina utilizează A'=c ca mesager secund%

sul r!spunde ini#ial la ac#iunea calcitoninei prin reducerea osteolizeiosteocitare deplas*nd spre osteogeneză echilibrul proceselor de

remaniere osoas! proces vizibil "n special "n organismele tinere.5lterior calcitonina determin! stimularea osteoblastelor %i apoi inhib!ormarea de osteoclaste noi din celule progenitoare.2alcitonina inhibă e!ectele resorbtive ale P%* asupra osului.Einichiul nu este un organ #int! esen#ial pentru calcitonin!6 calcitoninadetermin! un eect minor de reducere a reabsorb#iei tubulare a

calciului.

7eglarea secreiei de calcitonină se ace prin bucla scurt! de eed-



g pbacL negativ ce coreleaza nivelul seric al calciului ionic cu celulelesecretoare de calcitonin!.

Dou! mecanisme homeostatice controleaz! calcemia %i sunt controlatede calcemie. 2alcitonina ac#ioneaz! prompt %i pe termen scurt iar P)H are o laten#!mare %i asigur! un mecanism reglator pe termen lung.

/ se atribuie calcitoninei un rol "n edifcarea organismelor tinere "nprotec#ia organismului matern "mpotriva pierderilor de calciu "n timpulsarcinii precum %i rolul de revenire al hipercalcemiei postprandiale&gastrina stimuleaz! secre#ia de calcitonin!'.

Alti hor%oni care inHuenteaza echilirul =os=o&calcic4



"strogenii/ defcitul lor este asociat cu scaderea rezistentei osoasedatorat unei hipounctii osteoblastice si a unui defcit de matrice

organica. 3strogenii stimuleaza si secretia de P)H deoareceadministrarea de estrogeni in doze de substitutie fziologice inperioada menopauzei determina cresterea nivelului circulant al P)Hcalcemiei si 1+,HD>.

Glucocorticoizii & calcemia scade dupa administrarea lor datorita

inhibitiei immediate a productiei si activitatii osteoclastelor. 3ectul delunga durata consta in deprimarea osteogenezei si stimularearesorbtiei osoase.

=rostaglandinele& P73+-un stimulator al resorbtiei osoase

.T0& determina un bilant pozitiv al calciului si osatilor si prin )7F-1stimuleaza sintezele proteice in os.

&nsulina- stimuleaza procesul de crestere si anabolismul proteic in

Date post:	03-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	jody-gay
View:	24 times
Download:	0 times

Fiziologia Glandelor Endocrine

Documents