UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU AFACERI

INTERNAȚIONALE

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ID

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Conf.univ.dr LEONARD ABRUDAN

ABSOLVENT:

HORGA IULIA

ORADEA,

2014

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU AFACERI

INTERNAȚIONALE

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ID

FINAŢAREA DEZVOLTĂRII

REGIONALE PRIN

PROGRAME EUROPENE.

STUDIU DE CAZ SC VICTEMA

SRL

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Conf.univ.dr LEONARD ARBRUDAN

ABSOLVENT:

HORGA IULIA

ORADEA,

2014

Cuprins

Introducere..................................................................................................................................2

Capitolul I. POLITICA REGIONALĂ A UE

1.1.1. Considerații generale…………………………………………………………………...4

1.1.2. Politica regională și disparitățile regionale în UE………………………………….…..5

Capitolul II. POLITICA REGIONALA ŞI FINANTAREA EUROPEANA IN ROMANIA

2.1.1. Instrumentele structurale în România…………………………………………….........8

2.1.2. Regiunea de dezvoltare NORD-VEST și Programul Opeațional Regional POR…….10

Capitolul III. Studiu de caz - Fondul European de Dezvoltare Regională, Axa prioritară 4

"Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul de intervenţie 4.3

"Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor".

3.1.1. Studiu de Caz Fondul European de Dezvoltare Regională, AXA PRIORITARĂ 2:

Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii - PRIORITATE DE

INVESTIŢII 2 a axei prioritare 2: 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților

avansate de producție și dezvoltarea serviciilor - „Creșterea competitivității SC

VICTEMA SRL prin modernizarea activității societății SC VICTEMA SRL"……...15

Concluzii……………………………………………………………………………………...32

Bibliografie…………………………………………………………………………………...33

Anexe

Inroducere

Politica de dezvoltare regională acţionează asupra unor domenii de o mare importanță

pentru dezvoltare, cum ar fi sectorul IMM-urilor și creșterea ecnomică, protecţia mediului,

transporturile, agricultura, dezvoltarea urbană, egalitatea de gen, ocuparea şi formarea

profesională, educaţia, facand astfel sa fie una din politicile cele mai complexe și importante

ale Uniunii Europene.

În plus, aceasta fiindu-i interdependentă politica de extindere a Uniunii Europene, prin

intermediul creări fondurilor speciale de pre-aderare PHARE, ISPA (instrument al politicilor

structurale, regăsit în Fondul de coeziune) şi SAPARD (program special pentru agricultură),

programe la care, țările în curs de aderare care au avut acces (inclusiv România a beneficiat de

acest program) şi prin care era sprijinită tranziţia acestora la structurile de organizare și

standardele ale Uniunii Europene. Caracterul complex al politicii de dezvoltare regională este

subliniat şi de modul în care acesta înglobează trei dintre obiectivele prioritare ale UE:

dezvoltarea durabilă, coeziunea socială și economică și extinderea aplicării principiului

subsidiarităţii. Importanța coeziunii economice și sociale este reprezentată prin crearea unui

fond omonim – Fondul de Coeziune, fond ce spriină procesul de convergență și atingerea

unor niveluri medii de dezvoltare ale Uniunii, pentru patru State Membre – Grecia,

Portugalia, Irlanda și Spania.

Politca de dezvolatare regionala urmareste dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a

statelor membre, în scopul atingeri unui nivel economic ridicat care să aşigure standarde de

viaţă din ce în ce mai înalte tuturor cetăţenilor.

Pornind de la o descriere amplă a politicii de de dezvoltare regională practicată de UE

și mergând pâna la modalitățile de implementare a acestora în regiunea de dezvoltare Nord-

Vest, lucrarea de față dorește să evidențieze măsurile de finanțare pentru dezvoltarea IMM-

urilor și, implicit a mediului de afaceri.

Obiectivul meu a fost ca pe parcursul celor trei capitole să prezint măsurile de

finanțare la nivelul UE, cât şi la nivelul țarii noastre, şi importanța alocării unor fonduri, cu

caracter nerambursabil, pentru susținerea competivității înreprinderilor şi pentru ȋmbunătățirea

și creșterea mediului economic.

Ȋn vederea susținerii necesității şi oportunității accesării unor fonduri nerambursabile

prin programul FEDR la nivel local, am prezentat ȋn cadrul Capitolului III un studiu de caz

privind finanțarea dezvoltării IMM-urilor (SC VICTEMA SRL) pentru creșterea

competitivității mediului economic și de afaceri. Încadrându-se în axa 2, respectiv

îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, vizează valorificarea

potențialului antreprenorial al economiilor regionale, acțiune care va contribui la obiectivul

specific de crearea de locuri de muncă și creștere a competitivității economiilor regionale.

CAPITOLUL I

POLITICA REGIONALĂ A UE

1.1. Considerații generale

Politica de dezvoltare regională reprezintă „ansamblul de măsuri pe care autorităţile

guvernamentale centrale, le iau în favoarea dezvoltării socio-economice a regiunilor

defavorizate”1. Aceastra poate avea însă forme şi sensuri diferite determinate de raportul

dintre nivelul general de dezvoltare al unei țări și interesele majore imediate ale acesteia.

Unitatea de bază pentru politica regională este regiunea de dezvoltare – unitate etalon

cu o mărime medie de 13.000 km pătraţi şi o populaţie de aproximativ 2 milioane locuitori.

Regiunea de dezvoltare nu are neaparat caracter administrativ, dar a fost creată obligatoriu la

nivelul tuturor Statelor Membre UE prin Nomenclatorul Unităţilor Teritorial Statistice

(NUTS) pentru a permite comparabilitatea, armonizarea statisticilor regionale ale ţărilor

membre, efectuarea de analize pe plan regional în cadrul Uniunii Europene, elaborarea şi

aplicarea politicii regionale. Regiunea de dezvoltare corespunde nivelul intermediar –

NUTS2.

Politica regională a UE are la bază ideea de coeziune economică, socială şi teritorială.

În accepţiunea actuală a UE, coeziunea economică, socială şi teritorială este o expresie a

solidarităţii între Statele Membre şi regiunile Uniunii Europene, scopul fiind dezvoltarea

echilibrată a UE, prin reducerea disparităţilor între regiuni şi promovarea oportunităţilor egale

pentru toţi.

Principiile unei politici de dezvoltare regională sunt stabilite, la nivel European, încă

din 1957, odată cu semnarea Tratatului de la Roma de către Franța, Germania de

Vest, Olanda, Italia, Belgia și Luxemburg. Cele 6 țări semnatareau pus bazele Comunităţii

Economice Europene (CEE). În chiar preambulul tratatului se fac referinţe explicite la nevoia

de consolidare a unităţii economice a Statelor Membre şi de a reduce disparităţile dintre

Statele Membre

Încă de la crearea sa, CEE a urmărit dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a statelor

membre, în scopul atingeri unui nivel economic ridicat care să aşigure standarde de viaţă din

ce în ce mai înalte tuturor cetăţenilor. În accepţiunea fondatorilor CEE, atingerea unui nivel

1 Definiție Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – sursă http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala

egal de dezvoltare economică având ca rezultat egalizarea condiţiilor de viaţă din statele

membre era, alături de alţi factori, un element cheie al stabilităţii relaţiilor de bună înţelegere

dintre state, menit să aşigure reducerea şi eliminarea pericolului apariţiei tensiunilor şi al

degenerării acestora în conflicte. Acest obiectiv a fost realizat în etape succesive, în cadrul

unui proces gradual de construire a unui sistem comun, care a mers de la unitate vamală la

integrare economică şi socială în şi care continuă azi cu integrarea monetară, scopul final fiind

realizarea integrării politice. Odată cu progresul comunităţii pe calea integrării, problema unei

dezvoltări economice armonioase şi echilibrate şi atingerii unui nivel de viaţă ridicat a început

sa fie transferată tot mai mult de Ia nivelul ţărilor la nivelul regiunilor. Aceasta pentru că într-

un corp comun cum a ajuns să fie Uniunea Europeana, din punct de vedere al dezvoltării

economice, rolul entităţilor mici componente ale întregului a devenit mai relevant.

1.2. Politica regională și disparitățile regionale în UE

Încă de la creearea sa, în 1957 (Tratatul de la Roma), Comunitatea Economică

Europeană a urmărit dezvoltarea echilibrată a statelor memebre, în vederea atingerii unui

nivel economic ridicat, capabil să asigure un standard de viață din ce în ce mai ridicat. În

principiu a căutat să reducă disparitățile între regiunile europene, statele membre cât și în

interiorul lor.

După intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht (1991) şi crearea pieţei unice,

problema dezvoltării continue și în mod egal a tuturor regiunilor Uniunii Europene a început

să se pună cu şi mai multă ardoare. În cadrul Tratatului Uniunii Europene2, la articolul 130 A

se defineşte semnificaţia coeziunii economice şi sociale: „În scopul promovării unei

dezvoltări armonioase a ansamblului Comunităţii, aceasta îşi elaborează şi desfăşoară

acţiunile care tind către întărirea coeziunii ei economice şi sociale. În particular, Comunitatea

vizează reducerea decalajului dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a

înapoierii regiunilor cele mai puţin dezvoltate, sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale”.

Fiind o comunitate de state , regiuni şi popoare, de o mare diversitate geografică,

lingvistică şi cultural, nu toate statele membere şi mai ales nu toate regiunile componente sunt

la fel de bine pregătite pentru a face faţă concurenţei crescute în noul mediu creat, regiunile

mai puţin dezvoltate neputând beneficia în mod corespunzător de noile condiţii create o dată

cu noua uniune.

Regiunile mai puţin dezvoltate au în general următoarele caracteristici:

2 Tratatul Uniunii Europene a fost adoptat la Maastricht în decembrie 1991, semnat în februarie 1992 și a intrat în vigoare de la 1 noiembrie 1993.

infrastructură inadecvată sau depăşită, cu preponderență în domeniul căilor de

comunicaţie şi al infrastructurii pentru protejarea mediului,

structuri industriale neperformante sau uzate moral, folosind metode şi tehnologii

învechite, sau producând bunuri depășite comparative cu piața actuală,

un sector agricol tradițional, dominat de structuri arhaice,

Incapacitatea de a include tinerii în rândul forței de muncă.

Problema disparităților economice era tratată de către guvernele statelor respective,

în interiorul teritorilor, lucru ce urma a se schimba o dată cu crearea pieței unice. În scopul

sprișinirii eforturilor naționale în vederea rezolvării problemei disparităților, Comunitatea

europeană a pus la dispziția acestora o serie de fonduri și a emis o serie de reguli și directive

pentru a nu permite ca acestea să împiedice libera concurență și piața liberă. O dată ce

bunurile, serviciile, persoanle și capitalul au putut circula liber, regiunile defavorizate s-au

confruntat cu alte obstacole ce nu au putut fi depășite, fără sprijin. Problema disparităţilor

regionale a devenit astfel o problemă a Comunităţii, necesitând soluţii la nivel comunitar, prin

care toate regiunile rămase în urmă, sau grupurile sociale dezavantajate să fie ajutate.

Precocuparea UE în ansamblu, de a micșora nivelul disparităţile şi de a întări

coeziunea economică şi socială are un foarte mare suport economic: dezvoltarea acestor

regiuni defavorizate ar conduce la creșterea comerţului şi la crearea de noi pieţe, atât pentru

bunuri industriale, cât şi pentru bunuri de larg consum, iar localizarea mai echilibrată a

industrie, forţei de muncă şi infrastructurii ar reduce consecinţele negative ale suprapopulării,

consecințe cu care sunt confruntate zonele mai dezvoltate, astfel, în profil territorial, s-ar

observa o dezvoltare mai echilibrată.

Fig.1. Harta țărilor membre UE în funcție de PIB/capita - 2012

Sursă: http://www.targetmap.com/viewer.aspx?reportId=20302

După cum se observă în Fig 1., pe baza nivelului PIB-ului pe cap de locuitor,

decalajul între statele member este foarte mare, iar extinderea spre est a uniunii a făcut ca

acest decalaj să crească considerabil. Tocmai datorită acestor decalaje, unul din obiectivele

cheie ale Uniunii este reducerea disparităților regionale. În acest scop, un procent de 44%3 din

bugetul UE este consacrat măsurilor de stimulare a competitivității regionale.

Principalele instrumente pentru reducerea disparităţilor şi întărirea coeziunii

economice şi sociale sunt Fondurile structurale şi Fondul de coeziune. Acestora le este

destinat o mare parte a bugetului comunitar. În afara acestora, UE a mai creat instrumente de

mai mică anvergură, destinate susţinerii de proiecte în domenii considerate prioritare precum

educaţia, mediul, cercetarea, dezvoltarea comunitară şi mai poate de asemenea acorda

împrumuturi în condiţii avantajoase prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.

Fonduri Structurale. Sunt fonduri constituite din contribuţiile financiare ale ţărilor

membre, proporţional cu nivelul de dezvoltare al acestora, și redistribuite conform unui cadru

reglementator şi procedural foarte complex, către acele state sau regiuni ale UE, care sunt

rămase în urmă, ca nivel de dezvoltare economico-socială.

În ziua de azi, sunt cuprinse 4 tipuri de fonduri, fiecare cu istoria şi rolul său bine

determinate, dar toate alcătuind în prezent un ansamblu coerent şi integrat.

1. Fondul Social European (FSE) creat în 1960 a avut ca obiectiv adaptarea populației

europene la cerințele pieței – pregătire profesională, reconversie profesională,

integrarea tinerilor pe piața muncii.

2. Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă-secţiunea de orientare (FEOGA)

creată în 1962 în vederea stimulării ajustărilor structural din agricultură.

3. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) creat în 1975 în scopul reducerii

dezechilibrelor regionale. Crearea acestui fond a marcat apariția unei noi politici

regionale commune.

4. Instrumentul financiar de orientare în domeniul pescuitului (IFOP) creat în 1993

pentru a sprijini restructurarea sectorului pescuitului.

Fondul de Coeziune. Creat recent, în 1993, promovează coeziunea prin finanțarea

proiectelor în domeniul infrastructurii și protecția mediului. Inițial, beneficiarele acestui fond

au fost Spania, Grecia, Irlanda, Portugalia, state a caror PIB/capita era sub media de 90% a

3 http://ec.europa.eu/news/regions/090512_ro.htm

UE. Sprijinul comunitar poate acoperi până la 80 – 85% din totalul cheltuielilor publice sau

echivalentul acestora, realizate de statul membru

Daca în 1993 doar patru țări au beneficiat de finanțări prin intermediul Fondului de

Coeziune, în perioada 2007 – 2013 vor beneficia și Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă,

Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia

şi Slovenia4

Capitolul II

POLITICA REGIONALA ŞI FINANTAREA EUROPEANA IN

ROMANIA

2.1. Instrumentele structurale în România

Pe baza raportului întocmit de către Comisi Europeană pentru România, în cadrul

Strategiei Europene 2020, economia romaneasca a crescut cu 0,7% în 2012, iar Comisia

prognozează o redresare mică pentru 2013, cu o creștere de aproximativ 1,6%, creștere dată în

primul rând de cererea internă și investiții.

Piața forței de muncă a revenit oarecum în 2012, dar în continuare sunt semnalate

probleme, în special în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, rata șomajului în rândul

acestora fiind foarte ridicată. Rata șomajului a scăzut de la 7,4% în 2011 la 7% în 2012, dar

șomajul în rândul tinerilor este de așteptat să rămână ridicat, deși în prezent este la

aproximativ 23%.

Cu o medie a PIB-ului pe cap de locuitor a 46% din media UE, decalajul de

dezvoltare al țării evident. Cele mai mari provocări fiind integrarea tinerilor în piața muncii,

cu scopul îmbunătățirii competitivității. O sursă importantă de investiții publice pentru a

sprijini România în abordarea acestor provocări o pot constitui fondurile UE.

Comisia a emis 8 recomandări specifice (CSR) pentru România pentru ao ajuta să își

îmbunătățească performanțele economice. Acestea sunt în domeniile: implementarea cu

4 http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/cohesion/index_ro.cfm

precauție a progeamelor, finanțe publice și taxe, sistemul de sănătate; piața muncii; educație si

formare profesională, eficiența administrației publice, industriile de legătură.

Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel

naţional și, în special regional, a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterii

economice inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Pentru a elimina disparitățile economice și sociale între regiuniile din interiorul său,

cu scopul de a realiza coeziunea economică și socială, Uniunea Europeană folosește o serie

de Instrumente Structurale - Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC)

Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin

Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, acestea stabilesc

reguliile de funcționare pentru FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regională, FSE -

Fondul Social European şi FC - Fondul de Coeziune.

Domeniile de intervenţie ale Instrumentelor structurale pentru 2014-2020 aplicabile

în România sunt următoarele:

- FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala - acest fond a fost creat pentru

sprijinirea investițiilor destinate creării de noi locuri de muncă, în special în sectorul IMM-

urilor, dezvoltarea potențialului local.

- FSE - Fondul Social European – în statele membre, sunt sprijinite urmîtoarele

domenii:

- adaptarea angajațiilor și a angajatorilor; conversie și reconversie profesională;

- îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă și persoanelor în căutarea unui nou loc de

muncă, șomeri și pensionari, persoanelor de sex feminin, emigranţilor etc;

- integrarea socială a persoanelor defavorizate social şi eradicarea discriminării pe piaţa

muncii;

- reformarea sistemului de învățământ în vederea adaptării acestuia la cerințele pieței.

Totodată presupune și implicarea mediului de afaceri în sistemul educațional.

- FC - Fondul de coeziune – cu ajutorul rețelelor de transport trans-european se

dorește o promovare durabilă. Prioritățiile Strategiei 2020 pentru acest fond se focusează pe

Infrastructura de transport și mediu.

- Acțiuni complementare - Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

și Fondul European pentru Pescuit

- Programe operaţionale sectoriale şi regionale –

- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice – se urmărește

extinderea capacităților de producție, modernizarea societăților. Pentru atingerea acestor

obiective se vor acorda finanțări întreprinderilor mici și mijlocii, autorităților locale ș.a.

- Programul Operaţional Sectorial Transport - administraţiile infrastructurii naţionale de

transport pot obţine finanţare pentru modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu

aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului înconjurător, modernizarea şi

dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile.

– POSM - Programul Operaţional Sectorial Mediu – Beneficiarii acestor finanțări pot fi

autorități publice, ONF-uri, ș.a. Prin acestea se acordă finanţare pentru proiecte în următoarele

sectoare: apa/apa uzata, managementul deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric,

termoficare, protecţia naturii, protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere.

- Programul Operaţional Regional - Proiectele finanţate prin POR urmăresc, între altele,

creșterrea nivelului calității vieții și a esteticii orașelor, precum şi cresterea impactului lor în

regiune, îmbunătătțirea serviciilor sociale. Proiecetele finanțate pot fi derulate de

administrațiile locale, ONG-uri, companii private.

- POSDRU - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Prin acest

program sunt finanțate proiectele de promovare și dezoltare a abilităților manageriale,

organizarea de seminarii, etc. Pentru acete fonduri sunt eligibile .i universitățile, școliile,

camerele de comerț.

2.1. Regiunea de dezvoltare NORD-VEST și Programul Opeațional Regional POR

Regiunea de dezvltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creată în baza legii

151/1998 (modificată prin legea 315/2004) prin asocierea voluntară a administratiilor publice

locale. În momentul de față, regiunea nu este o unitate administrativ-teritorială si nu dispune

de personalitate juridică.

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) este una din cele 8 regiuni

de dezvoltare din România și include 6 județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-

Mare, Sălaj. Suprafața regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din suprafața țării,

cu o populație totală de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unități administrativ-

teritoriale: 6 județe, 42 de orașe din care 15 municipii și 398 comune și 1.823 de sate.

Regiunea dispune de o poziție geografică strategică, având granițe cu Ungaria și Ucraina cât

și cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest și Nord-Est din România.

Regiunea este una dintre cele mai pitorești din România, incepând de la Munții Apuseni care

au un farmec aparte pâna la patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele etnografice unice

în această parte a Europei. În regiunea Transilvania de Nord alaturi de romani traiesc peste

jumatate (52,8%) din numarul total al locuitorilor de etnie maghiară din România, ceea ce a

dus la crearea unei identități culturale unice.5

Fig. 2 – Harta regiunilor de dezvoltare ale României

Sursa: http://www.oirposdru-vest.ro/

La nivel de regiune, cum de altfel și la nivelul fiecărui județ din regiune, se remarcă

faptul că ponderea principală o dețin terenurile agricole (între 49,4% in Maramures și 71,9%

în Satu Mare), urmate de păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, ceea ce demonstrează

potențialul agrar regional. Datorită condițiilor naturale variate ale regiunii, există posibilitatea

dezvoltării unei agriculturi complexe ce ar putea constitui a treia ramură ca pondere în PIB. În

anul 2004 Regiunea Nord-Vest a realizat o cota importantă (13,4%) din productia agricolă a

României județele cele mai dezvoltate fiind Bihor și Cluj.

În Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) deși există anumite probleme ale

dezvoltării rurale, există condiții optime pentru dezvoltarea sectorului de creștere a

animalelor, buna parte din suprafața agricolă (49,25%) fiind acoperită cu pașuni,de asemenea,

existând și întreprinderi mari în sectorul industriei alimentare.

Rețeaua de canalizare cuprinde 35 de municipii și orașe și este extinsă la 106 localități

din regiune. Lungimea totală simpla a conductelor de canalizare este de 2208 km. La sfarsitul

anului 2002 între localitățile care dispuneau de rețele de canalizare se regăsesc toate orașele

5 Sursă: Agenția de Dezvoltare Nord-Vest

din regiune, în număr de 35 și 71 de localități rurale, din păcate în mediul rural existând încă

probleme serioase referitoare la asigurarea calității vieții.

Programul Operaţional Regional este documentul strategic care implementează

elemente ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională din cadrul Planului Naţional de

Dezvoltare (PND). Alături de celelalte programe operaţionale (e.g. Programul Operaţional

Sectorial Infrastructura de Transport, Programul Operaţional Sectorial Creşterea

competitivităţii economice etc.) contribuie la realizarea obiectivului Strategiei Naţionale de

Dezvoltare Regională şi al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, respectiv la diminuarea

disparităţilor de dezvoltare socială și economică dintre România şi media dezvoltării statelor

membre ale UE. Programul se adresează celor 8 Regiuni de dezvoltare ale României, stabilite

cu respectarea Regulamentului CE nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de

clasificare statistică a unităţilor teritoriale.

În abordarea dezvoltării regionale, Programului Operațional Regional ține cont și de

importanța stabilității macroeconomice. Ea este completată de politicile sectoriale orizontale,

menite să asigure un mediu favorabil mediului de afaceri, creării de noi locuri de muncă, cu

accent pe integrarea persoanelor dezavantajate social, și creșterii nivelului de bunăstare al

populațsiei.creșteri.

În acest sens, POR ia în considerare contextul economic al țării, context caracterizat de

factorii următori:6

Impactul asupra econmiei românești a crizei economice și financiară resimțite la nivel

mondial;

Gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept consecinţă

atractivitate scăzută. O atractivitate scăzută ducănd și la un nivel al investițiilor scăzut;

Importantele disparităţi socio-economice (atât la nivel regional, cît și urban/rural), în

ultimii ani având un nivel ascendent;

O productivitate a muncii scăzută într-un număr îngrijorător de mare de regiuni;

Investițiile Străine Directe sunt în scădere, acestea fiind concentrate în Regiunea

București – regiune catalogată ca fiind ea mai dezvoltată din țară.

Nivelul de ocupare al forței de muncă este sub media europeană;

Nivel redus al salariilor și al veniturilor populației, fapt ce determină o limitare a

accesului populației la serviciile de educație, sănătate, implicit crescând dependența

6 Document consultativ al Programului Operațional Regional2014 - 2020

populației de servicii de ajutor social – acest lucru reprezintă o povară pentru bugetul

de stat;

Pondere ridicată a populației angrenată în agricultura tradițională, o mare parte a

acesteia fiind dependentă de agricultura de subzistentă;

Creștere lentă a economie, ce nu susține creșterea nivelului de trai la nivelul mediei

europene;

Ponderea redusă a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) în PIB, în

proporție de doar 0,47%, comparativ cu media europeană de 2%;

Nivel scăzut de educaţie terţiară a populaţiei, comparativ cu media europeană;

Neconcordanță între mediul academic şi cel de afaceri, datorată schimbului tehnologic

scăzut între cele două;

Infrastructura de afaceri distribuită inegal pe teritoriul ţării, cu grad de ocupare scăzut,

neatractivă ca locație și servicii oferite;

Gradul scăzut de dezvoltare a infrastructurii de transport, educaionale și sănătate,

precum și condițiilor precare de locuire, fac ca zonele rurale și orașele mici și mijlocii

neatractive pentru investiții;

Rata foarte ridicată a abandonului școlar tipuriu;

Datorită infrastructurii deficitară de transport și turism, potenialul turistic, deli foarte

ridicat, este nevalorificat;

Atât în mediul urban, cât și în cel rural, pondere clădirilor cu risc seismic ridicat este

ridicată.

Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune ca obiectiv general creșterea

competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și

regionale. Acest lucru se încearcă a se realiza prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a

condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a

regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de

inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Acest obiectiv se corelează cu obiectivul

european privind creşterea competitivităţii Regiunilor şi promovarea echităţii sociale.

Promovarea unei participări echilibrate a tuturor regiunilor la procesul de dezvoltare

socio-economică, totodată cu valorificarea potenţialului local/regional constituie în continuare

componente esențiale ale dezvoltării regionale în România.

Este important ca diferitele probleme specifice fiecărei regiuni să fie abordate în mod

diferenţiat, lucru ce ar trebui sa se reflecte și în procesul de luare a deciziilor la nivel naţional.

Obiectivul general al POR va fi realizat prin obiectivele specifice formulate:7

“Crearea şi dezvoltarea entităţilor de inovare şi transfer tehnologic în vederea creşterii

capacităţii acestora de a realiza servicii tehnologice specifice pentru a stimula

iniţiativele inovative, susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor inovative

Sprijinirea dezvoltării firmelor în vederea creșterii competitivității economiilor

regionale și creării de locuri de muncă

Îmbunătățirea eficienței energetice în clădirile publice

Creșterea rolului economic și social al orașelor

Valorificarea economică durabilă a potențialului turistic cultural și natural al regiunilor

Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea

retelei TEN-T

Dezvoltarea accesibilităţii şi calităţii serviciilor sociale şi medicale acordate şi

stimularea trecerii de serviciile instituţionalizate la serviciile acordate în cadrul

comunităţii

Reducerea concentrării spaţiale a sărăciei, prin asigurarea unor condiţii proprii de

locuit pentru comunităţile defavorizate, precum şi prin asigurarea acestora cu servicii

de bază - medicale, educaţionale, sociale în vederea creşterii gradului de ocupare şi

incluziune socială a acestora

Îmbunătățirea condițiilor infrastructurii educaționale pentru asigurarea premiselor

materiale necesare unui proces educațional la nivel european

Dezvoltarea gradului de acoperire geografică și incluziune a înregistrării proprietăților

în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară”8

În scopul asigurării unei dezvoltări economice și sociale dinamice și sustenabile,

aceste obiective specifice vor fi puse în practică prin măsuri promovate de autoritățile

administrative locale, regionale și centrale, în parteneriat cu diverse entități (private sau

publice).

Programul Operațional Regional își propune să stimuleze toate inițiativele de

dezvoltare compatibile cu obiectivele specifice, în vederea integrării și dezvoltării

economiilor regionale.

7 Document consultativ al Programului Operațional Regional 2014 - 2020 8 Obiectivele specific Programului Operaționak Regional 2014-2020 așa cum se regăsesc în “Docmentul consultative al POR 2014-2020”

Capitolul III.

Studiu de caz - Fondul European de Dezvoltare Regională, Axa prioritară 4

"Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul de

intervenţie 4.3 "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor".

În această parte propun un proiect aplicabil la Fondul European de Dezvoltare

Regionlă, prin Programul Operațional Regional, Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea

competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, proiect realizat pentru firma SC VICTEMA

SRL, având titlul de „Creșterea competitivității SC VICTEMA SRL prin modernizarea

activității societății SC VICTEMA SRL".

3.1. Scurt istoric al solicitantului

Denumirea întreprinderii: SC VICTEMA SRL

Adresa: Str. Bumbacului nr. 18/A, bloc PB 18, Ap. 2 Cod poştal: 410591

Telefon: 0259469027 Fax: 0259469027

E-mail: victema@termopane-victema.ro

Data înregistrării întreprinderii: 26.09.2002

Nr. de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului: J5/938/2002

Codul de identificare fiscală: 14903912

Forma juridică: societate comercială cu răspundere limitată

Capitalul social: 68200 lei deţinut de

- persoane fizice: 100 %

- IMM: 0 %

- societăţi comerciale mari: 0 %.9

Societate comercială VICTEMA, societate cu răspundere limitată are capital privat

integral românesc. SC VICTEMA SRL a fost înfiintata în anul 2002, specializaăa în productia

si montajul de tâmplarie PVC si Aluminiu având ca obiect principal de activitate codul CAEN

2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții.

SC VICTEMA SRL este o companie stabilă realizând o activitate operațională ce

degajă profit și o cifră de afaceri în creștere.

Misiunea societății VICTEMA este de a forma “o companie solidă, bazată pe relații

sănătoase interne și externe companiei care să ducă la mulțumirea deplină a celor care

participă la fabricarea produsului finit și care au ca misiune satisfacerea cerintelor

beneficiarului.”

În prezent VICTEMA desfășoară o activitate care presupune realizarea unor produse și

servicii din care amintim:

Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții

Productia si montajul de pereti cortina din Aluminiu;

Productia de geam termopan;

Confectii metalice.

Societatea VICTEMA are un parteneriat strategic, bine dezvoltat cu furnizorii de

materii prime și oferă o gamă variată de profile și geam termopan, din punct de vedere estetic.

Principiul calității stă la baza produselor și serviciilor oferite de această companie.

Societatea SC VICTEMA SRL este certificată:

SR EN ISO 9001:2008 - certificarea sistemului de management al calității;

SR EN ISO 14001:2005 - certificarea sistemului de management de mediu;

Număr mediu salariaţi (conform ultimelor situaţii financiare încheiate): 10

Cifra de afaceri (conform ultimelor situaţii financiare încheiate): 1.585.887 lei

Valoare active totale (conform ultimelor situaţii financiare încheiate): 700.491 lei10

3.2. Descrierea proiectului propus pentru finanțare prin POR 2014 – 2020 – Axa

prioritară 2

9 Sursă: Registrul Comerțului 10 Informațiile au fost prelevate din Bilanțul Contabil al firmei

Proiectul de investiții “Creșterea competitivității SC VICTEMA SRL prin

modernizarea activității societății” va fi implementat de VICTEMA în anul 2015.

Prezentul proiect de investiții presupune achiziția a 4 echipamente tehnologice:

ferăstrău cu două capete, mașină de frezat montanți, ferastrău cu batiu pentru debitat baghete

PVC și compresor. Aceste echipamente sunt esențiale pentru activitatea SC VICTEMA SRL

și vor contribui la dezvoltarea sustenabilă a companiei, vor conduce la fabricarea unor

produse calitative și vor genera o activitate profitabilă.

Achiziția acestor echipamente stimulează dezvoltarea societății având un efect pozitiv

asupra activității VICTEMA. Totodată, această dezvoltarea a societății presupune și crearea a

5 noi locuri de muncă. Acest lucru fiind posibil datorită reșterii capacității de prodcție

susținută de achiziția utilajelor sus menționate.

Valoarea solicitată este de 198664.56 lei în timp ce valoarea cheltuielilor eligibile este

de 220738.41lei.

De menționat este că activele ce vor fi achiziționate vor fi noi. Achiziția utilajelor și

echipamentelor noi este esențială pentru o funcțională eficientă și la capacitate maximă a

activității de producție

Nr. Echipament Caracteristici fizice şi tehnice

1

1.

Ferăstrău cu

două capete

Acest utilaj este utilizat pentru debitarea profilelor

din material plastic

Capul din stânga este fix iar cel din dreapta este cu

deplasare manuală

Capetele se pot înclina de la 45 grade la 90 de grade

Diametrul discurilor este de 420 mm

Se pot debita conform diagramei de tăiere: la 90

grade, secțiuni de 100 x 220 mm, la 45 grade

secțiuni de 100 x 1500 mm

Puterea motoarelor trifazice: 2 x 2,2 kW

Avansul longitudinal, pneumatic al discurilor

Prindere oriontală și verticală

Lungime de tăiere: maximum 4.000 mm (exterior),

minimum 245 mm (interior)

Suporturi pentru profile: manual și fix

Dispozitiv pneumatic de lubrifiere discuri

În preț sunt incluse și discurile de 420 mm diametru

Dimensiuni de gabarit (L x l x h): 5.200 x 1.200 x

1.500 mm

Greutate: 900 Kg

Display digital pentru lungimi, cu 30 factori de

corecție montat pe capul mobil din dreapta

Exhaustor de 2,2 kW, complet cu furtun, adaptor,

clipsuri și mufa de aspirare

Roler conveyor mobil de 3 metri lungime, pentru

alimentarea cu profile a utilajului.

2

2.

Mașina de

frezat montanți

frezarea profilelor T pe o adancime de 55 mm;

prindere profilelor este pneumatica verticala;

unghi de frezare reglabil de la 45" - 90" ;

tensiune de lucru 380 V; putere 1,1 kW;

turația setului de fleze: 2.800 rpm:

diametrul maxim al setului de freze: 150 mm;

greutate 78 kg;

3

3.

Ferastrău cu

batiu pentru debitat

baghete PVC

Debitarea simultana a doua baghete PVC

Avansul manual al motoarelor:

Prinderea pneumatică a baghetelor;

Mașina are 2 rnotoare trifazice (2 x 0,75 kW) si 4

discuri (2 x 200 mm; 2 x 103 mm)

Sisteme de măsurare de 1,5m si 3,0m. Suport pentru

sistemele de măsurare;

Greutate 175 Kg.

4

4. Compresor

Debit de aer – 4,2 mc/min

Presiune lucru – 7 bari

Putere motor – 29,2 kW

Masa – 735 Kg

Capacitate rezervor – 80 litri

Coneiuni furtune aer – 2 x G3/4

3.3. Necesitatea achiziţionării activelor pentru desfăşurarea activităţii pentru care se

solicită finanţare

Nr.

Crt.

Echipament Caracteristici fizice şi tehnice

1. Ferăstrău cu două

capete

Acest echipament respectă standardele industriei şi

precizia muncii va fi mai ridicată.

Aceste echipament este esențial pentru

modernizarea și eficientizarea activității

întreprinderii

Acest echipament va conduce creșterea

productivității

Acest utilaj este utilizat pentru debitarea profilelor,

este mai complex și are o precizie mai mare.

Capetele se pot înclina de la 45 grade la 90 de

grade, acesta fiind un avantaj al acestui ferăstrău.

Diametrul discurilor este de 420 mm

Se pot debita conform diagramei de tăiere: la 90

grade, secțiuni de 100 x 220 mm, la 45 grade

secțiuni de 100 x 1500 mm

Datorită lungimii de tăiere (maximum 4.000 mm -

exterior, minimum 245 mm – interior), acest

ferestrău cu două capete are avantajul de a putea

debita la o plajă relativ mare de distanță.

Acest echipament este unul esențial pentru

implementarea planului de investiții și implicit

pentru dezvoltarea companiei.

2. Mașina de frezat

montanți

Acesta va înlocui utilajul vechi, spre deosebire de

care, este conform standardelor industriei, astfel şi

precizia muncii va fi mai ridicată

Are avantajul că frezarea profilelor T este pe o

adancime de 55 mm;

prindere profilelor este verticala și pneumatica;

3. Ferastrău cu batiu

pentru debitat baghete

PVC

Acest ferestrău pentru debitat baghetelor PVC

este necesar deoarece poate debita simultan

două baghete PVC. Acesta va fi un avantaj

concurențial al VICTEMA deoarece va crește

eficiența producției.

Prinderea pneumatică a baghetelor PVC are un

mare avantaj asupra unui ferestrău fără prindere

pneumatică;

Acest echipament este necesar pentru desfășurarea

activității eficiente a activității VICTEMA.

Acest echipament respectă standardele industriei şi

precizia muncii va fi mai ridicată.

Acest utilaj este utilizat pentru debitarea profilelor,

este mai complex și are o precizie mai mare.

4. Compresor Aerul comprimat necesar funcţionării utilajelor din

procesul tehnologic va fi produs de un compresor.

Consumul redus de combustibil este datorat

compresiei mai bune a aerului.

Sistemul ANTIFROST este important pentru

evitarea efectului de înghețare al sculelor

pneumatice.

Acest echipament este smplu de operat, permite

realizarea unei accesibilități bune la componente și

la afișaje de funcționare.

Radiatorul este dimensionat astfel încât să se evite

riscul de supraîncălzire.

Acest compresor are o importantă componentă

ecologică, de protecția mediului și are sisteme de

încălzire, uscare și tratarea aerului comprimat în

condiții ecologice, cu aplicații speciale pentru

industria fabricării articolelor din material plastic

pentru construcții.

3.4 Prezentarea fluxului tehnologic, cu poziţionarea activelor ce fac obiectul proiectului

a) Fazele procesului tehnologic pentru fabricarea de tâmplărie PVC sunt următoarele:

- debitarea profilelor din PVC şi armăturii zincate;

- introducerea armăturii şi fixarea acesteia;

- executarea locaşelor pentru mânere, zaruri;

- asamblarea profilelor debitate prin sudare ;

- frezarea la colţuri şi debavurarea;

- fixarea elementelor de feronerie şi punerea ornamentelor,

- debitarea şi montarea baghetelor,

- verificarea şi controlul tehnic şi de calitate al tâmplăriei obţinute.

b) Descrierea efectivă a Procesului Tehnologic

Pproducția este realizată la punctul de lucru din Oradea, strada Războieni nr. 85. În

incinta halei de producție, societatea realizează tâmplăre din PVC multicameral și tâmplărie

din Aluminiu cu și fără barieră termică.

Nr. crt Fluxul tehnologic Echipament achiziționat prin

proiect

1. Aprovizionarea

Semifabricatul (profilele PVC) se aduce în

containere metalice sau înfoliate în folie,

containerele şi respectiv folia bună se returnează

furnizorului de profile. Profilele au o lungime de

6 metri.

Aprovizionarea cu feronerie, armături se face de

către furnizori şi de către personalul angajat al

SC VICTEMA SRL.

2. Depozitarea materiilor prime

Containerele cu profile sunt în general depozitate

afară pe platforma betonată din incinta societăţii.

O parte din profile se depozitează în hala de

producţie (în special în perioada de iarnă), pentru

a avea o temperatură minimă de 15-18O C

necesară procesului de debitare. La temperaturi

scăzute există riscul ca materialul PVC să devină

casant, iar cînd se execută operaţia de debitare

acesta să se fisureze.

3. Debitarea profilelor PVC

Prima operaţie care se execută este debitarea la

lungimea necesară a profilelor din PVC.

Debitarea profilelor se realizează cu un ferăstrău

electric la un capăt, care are o putere de 1430 W.

Ferăstrău cu două

capete

Ferastrău cu batiu

pentru debitat baghete

PVC

Aceste două echipamente

respectă standardele industriei,

astfel şi precizia muncii va fi

mai ridicată. Totodată, aceste

echipamente sunt esențiale

pentru modernizarea activității

întreprinderii și pentru

eficientizarea și creșterea

productivității.

4. Debitarea armăturii

În paralel cu debitarea profilelor se debitează

armătura metalică, armătură care se introduce

doar în profilele din PVC. Debitare a armăturii

se face cu un ferăstrău circular de 2000 W.

5. Introducerea armăturii şi fixarea acesteia

După debitare urmează introducerea armăturii în

interiorul profilelor din PVC şi fixarea acesteia

cu şuruburi autoforante (din 300 mm în 300

mm). Această operaţie se face cu ajutorul

maşinilor electrice portabile care au o putere de

350-450 W.

6. Executarea locaşelor pentru mânere, zaruri

Următoarea fază este frezarea locaşurilor pentru

mânere şi zar. Ea se execută cu ajutorul unui

pantograf care are o putere de 600 W.

7. Asamblarea profilelor debitate prin sudare

După executarea acestor operaţii urmează

procesul de asamblare – lipire prin sudare a

elementelor pentru PVC. Operaţia de

lipire/sudare se execută pe maşina de sudat/lipit,

lipire care se face la 250O C. Puterea instalată a

maşinii de lipit este de 2000 W.

8. Frezarea la colţuri şi debavurarea

Semifabricatele rezultate de la lipire se frezează

la colţuri şi se debavurează (se înlătură surplusul

de material rezultat din procesul de sudare).

Operaţia de frezare – debavurare se execută pe

maşina de frezat-debavurat, care are o putere

instalată de 1,5 KW. Procedeul de frezare a

montanţilor se realizează cu un utilaj ce nu este

standardizat. va fi înlocuită cu Acesta

Maşina de frezat montanţi – va

înlocui utilajul vechi, spre

deosebire de care, este

conform standardelor

industriei, astfel şi precizia

muncii va fi mai ridicată.

9. Fixarea elementelor de feronerie şi punerea

ornamentelor

Fixarea semifabricatelor pe utilaje se face

pneumatic. Aerul comprimat necesar

funcţionării utilajelor din procesul tehnologic

este produs de un compresor.

Feroneria se montează pe produsul finit cu

ajutorul maşinilor electrice portabile, fixare

realizată cu holşuruburi de diferite tipuri şi

dimensiuni.

Compresor

Acest compresor va înlocui

vechiul compresor astfel că va

avea un debit de aer mult mai

mare, de 4,2 mc/min.

10. Debitarea şi montarea baghetelor

Ultima operatie este debitarea baghetelor si

fixarea acestora pe tâmplăria pvc rezultată

(ferestre, uşi, vitrine etc.), operatie care se

realizează in momentul de fata cu ajutorul unui

ferastrau electric. Acesta din urma va fi inlocuit

cu masina speciala de debitat baghete.

11. Verificarea şi controlul tehnic şi de calitate al

tâmplăriei obţinute

Toate materialele (profile, armături, feronerie,

etc.) folosite la producerea de tâmplărie PVC

sunt însoţite de declaraţii de conformitate din

care să rezulte că nu sunt toxice sau poluante.

12. Depozitare produselor finite

Produsele rezultate – ferestre, uşi, vitrine etc.-

sunt depozitate pe platforma betonată din incinta

societăţii până la momentul livrării acestora

beneficiarilor finali.

13. Transportul produselor finite

Transportul tâmplăriei produse se face cu

ajutorul maşinilor de transport din dotare.

În urma implementării planului de investiții propus spre finanțare vor fi obținute

produse din material plastic pentru construcții cum sunt produsele de tâmplărie PVC pentru

construcții:

Ferestre din PVC fixe

Ferestre din PVC rabatabile

Uși din PVC

Uși din PVC glisante

Plase pentru țânțari din PVC

Produsele ce vor fi realizate cu echipamentele achiziționate prin proiect sunt în

conformitate cu codul CAEN pentru care se depune cererea de finanțare care este și codul

CAEN principal al VICTEMA, respectiv codul CAEN 2223 - Fabricarea articolelor din

material plastic pentru construcții.

Produsele obținute în urma achiziționării echipamentelor prin intermediul acestui

proiect au două avantaje esențiale:

Eficiența energetică

Estetica clădirii.

3.5. Piaţa de desfacere

Piața de desfacere pentru produsele din material plastic pentru construcții ce vor fi

obținute cu ajutorul echipamentelor achiziționate prin implementarea acestui proiect poate fi

segmentată în câteva categorii principale de clienți:

1. Persoane juridice

a) Societăți comerciale care doresc fabricarea unor produse din material plastic

pentru construcții (tâmplărie PVC) pentru hale sau pentru spații de depozitare.

b) Societăți comerciale care doresc fabricarea unor produse din material plastic

pentru construcții (tâmplărie PVC) pentru vitrinele magazinelor.

c) Societăți comerciale care doresc fabricarea unor produse din material plastic

pentru construcții (tâmplărie PVC) pentru realizarea unor chioșcuri de mici

dimensiuni.

d) Societăți comerciale care doresc fabricarea unor produse din material plastic

pentru construcții (tâmplărie PVC) necesare pentru dezvoltarea unui sediu sau

punct de lucru modern.

e) Instituții publice care doresc modernizarea aspectului clădirii și creșterea

eficienței energetice prin schimbarea tâmplărie PVC.

f) Organizații non-guvernamentale.

2. Persoane fizice – localizare în mediul rural și urban

Potențialii clienții sunt atât din mediul urban cât și din mediul rural. Există foarte

multe unități de învățământ, instituții publice care nu au schimbat tâmplăria PVC. Totodată,

există o serie de apartamente și case care necesită schimbarea tâmplăriei vechi și ineficiente

din punct de vedere energetic care conduce la creșterea costurilor cu încălzirea.

3.6. Obiectivele strategiei de marketing

Obiectivele strategiei de marketing vizează:

asigurarea calitatii serviciilor si produselor oferite în piață la nivel european;

asigurarea satisfacţiei clienţilor;

consolidarea portofoliului de clienţi și implicit a poziției în piață, prin menţinerea şi

dezvoltarea relaţiilor cu clienţii, prin programe de loializare a acestora;

identificarea unor noi tipuri de produse și servicii specifice pe care firma le poate oferi

în condiţii atractive pentru client.

In ceea ce priveste politica de marketing, aceasta are la bază următoarele principii:

satisfacerea exigențelor beneficiarilor atât din punct de vedere calitativ cât și din punct

de vedere al respectării termenelor de livrare a produselor;

respectarea contractelor incheiate;

reducerea costurilor non calității;

imbunătățirea continuă a lucrărilor executate prin intermediul creșterii nivelului de

dotare tehnică și perfecționării personalului;

profesionalism in relația cu clientul.

Politica de prețuri practicată de SC VICTEMA SRL a firmei cuprinde acordarea unor

reduceri de preț pentru clienți fideli sau clienți care cumpără un volum mare. Totodată, aceste

prețuri sunt extrem de competitive pe piața bihoreană dar și pe piața din Regiunea de Vest,

Transilvania sau în întreaga țară.

Distribuția produselor este asigurată de SC VICTEMA SRL este o importantă

facilitate oferită pentru clienți și totodată un avantaj competitiv.

3.7. Concurenţa

În România sunt 641 firme care sunt in aceasta categorie 2223 - Fabricarea articolelor

din material plastic pentru constructiia. Acest domeniu de activitate este destul de bine

acoperit, VICTEMA fiind un jucător important la la nivelul Municipiului Oradea și nivelul

județului Bihor.

Printre principalii concurenți ai SC VICTEMA SRL amintim Madrugada SRL,

Seharia Group SRL, Tehnoplast SRL, TopPlast SRL.

3.8. Metode de vânzare

Strategia de vanzari a firmei va fi orientată în principal pe identitatea clientului și pe

posibilitățile sale financiare. Clienții acordă importanță unor caracteristici precum calitatea,

prețul acceptabil, livrarea la termen și un serviciu sau produs și o relatie cu clientul de înalt

profesionalism (cunoscându-se faptul că pretențiile în acest sens au crescut mult in ultimul

timp).

Conform politicii generale a firmei in domeniul preturilor, acestea vor fi flexibile, usor

adaptabile la cerintele pietei, insa plafonul acestora se va situa usor sub nivelul celor

practicate pe piata de resort. Preturile relativ scazute vor fi tinute sub control prin adaosul

practicat, dar mai ales prin costuri de productie scazute datorate performantelor tehnice ale

noilor echipamente de productie achizitionate, ce minimizeaza consumul de materiale,

energie, timp, forta de munca si pierderile tehnologice prin reglajele si service-ul la

componentele mijloacelor de productie achizitionate.

Previziunea vanzarilor ia in considerare urmatoarele ipoteze rezonabile:

- Nu vor avea loc schimbari majore in structura de cost sau de pret

- O rata medie de crestere anuala cuprinsa intre 10%-15% in functie si de evolutia

industriei specifice in urmatorii ani

Avantajul competitiv ce va fi dobandit se bazeaza in primul rand pe eficientizarea

financiara a costurilor unor operatiuni in care se va diminua componenta de manopera umana.

Raporturile dintre cerere-oferta-pret vor fi stabilite prin mecanismul concurential. SC

VICTEMA SRL va furniza produse şi servicii ale caror costuri pot concentra un numar mare

de beneficiari de tipuri diferite. Se vor evita greseli de tipul orientarii excesive a preturilor

dupa costuri sau nerevizuirii preturilor la intervale care sa permita valorificarea schimbarilor

survenite pe piata precum si a investitiilor proprii.

In ceea ce priveste modalitatile de vanzare si plata, firma va aplica politici flexibile de lucru

cu clientii sai prin negocieri, acordarea unor tarife diferentiate si a unor facilitati de plata.

3.9. Gradul de creştere a capacităţii de fabricare a produselor

SC VICTEMA SRL va reuşi să-şi dezvolte capacitatea de fabricare a articolelor din

material plastic pentru construcții. Prin intermediul acestui proiect cifra de afaceri a societăţii

la 3 ani de la implementarea proiectului va cunoaşte o creştere importantă conform proieţiilor

financiare prezentate în prezentul plan de investiții.

După cum se observă şi la paragrafele care analizeată produsele ce vor fi fabricate şi

piaţa de desfacere, societatea va câștiga o cotă pe piaţă şi va reuşi să dezvolte o activitate

eficientă şi profitabilă care va justifica achiziţia echipamentelor tehnologice prin intermediul

proiectului de investiţii.

3.10. Argumente pentru oportunitatea dezvoltării activităţii pentru care se solicită

finanţare

Dezvoltarea activităţii societății după implementarea proiectului pentru care se solicită

finanţare este oportună având în vedere următoarele argumente:

Activitatea pe care o va desfășura SC VICTEMA SRL va fi profitabilă şi va genera o

cifră de afaceri crescătoare.

Dezvoltarea activității necesită crearea a 5 noi locuri de muncă. Dezvoltarea activității

prin intermediul proiectului asigură creșterea productivității muncii.

Produsele oferite de VICTEMA au o piaţă de desfacere certă existând un număr mare

de potenţiali clienţi deoarece sunt o serie de persoane fizice dar și juridice (companii și

instituții publice) care încă nu au schimbat tâmplăria veche din lemn cu o tâmplărie

modernă din plastic. Așadar, există o reală oportunitate pe piață.

Produsele de tâmplărie din plastic și alte elemente din plastic necesare construcțiilor

conduc la o eficiență energetică sporită existând o cerere mare pentru astfel de

produse.

Achiziţionarea acestor echipamente moderne va conduce la fabricarea unor produse la

un nivel calitativ superior și va fi un pilon pentru dezvoltarea sustenabilă a

VICTEMA.

3.11. Graficul de realizare a investiţiei, cu eşalonarea fondurilor solicitate;

Nr.

Crt.

Denumire

activitate

Valoare

proiect

Valoare

ajutor

neramburs

abil

Anu

l

2015

Anul 2015

1

2

3

4

5

6

7

0

Semanrea

acordului de

finanţare

220738.41 198664.56

1

Achiziţie de

echipamente

tehnologice

220738.41 198664.56

1.1 Organizare

procedură de

achiziţie

echipamente

tehnologic

1.2. Livrare,

punere în

funcţiune şi

recepţie

echipamente

tehnologic

1. 2 Depunerea

cererii de

rambursare

220738.41 198664.56

Tipul de

cheltuială pentru

care se solicită

finanţare

Valoarea cheltuielilor eligibile

-lei-

Valoarea fonduriloe solicitate -lei-

An

2015

An

2016 Total

An

2015

An

2016 Total

0 1 2 3=2+1 4=1*90% 5=2*90% 6=4+5

a) Cheltuieli cu

realizarea de

construcţii noi

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

b) Cheltuieli cu

achiziţia de

construcţii

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

c) Cheltuieli cu

echipamente

tehnologice –

maşini, utilaje şi

instalaţii de lucru

220738.41 0.00 220738.41 198664.56 0.00 198664.56

d) Cheltuieli cu

aparate şi instalaţii

de măsurare,

control şi reglare

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

e) Cheltuieli cu

mijloace de

transport

neînmatriculabile,

pentru susţinerea

activităţii

întreprinderii

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

f) Cheltuieli cu

echipamente IT 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TOTAL 220738,41 0 220738,41 198664,56 0 198664,56

CONCLUZII

Pe parcursul acestei lucrări am prezentat politica regională atât la nivelul UE cât şi la

nivelul României. Dacă ȋn primul capitol am abordat politica per ansamblul ei şi care stă la

baza acestor măsuri, ȋn următorul capitol am prezentat instrumentele de finanțare pentru care

țara noastră este eligibilă conform Strategiei 2020, pentru ca ȋn cele din urmă ȋn ultimul

capitol să exemplific, pe baza unui studiu de ca, un proiect aplicabil pentru Programul

Operațional Regional.

Disparitățile regionale cu care se confruntă Uniunea Europeană, disparități devenite

mai pregnante dupa extinderea spre est, au făcut ca unul din principalele obiective ale

Uniunii să fie tocmai reducerea acestor decalaje. În acest scop, un procent de 44% din bugetul

UE este consacrat măsurilor de stimulare a competitivității regionale

În cadrul Programului Operațional Regional, prin axa prioritară 2, se încearcă

stimularea mediului economic, prin acordarea de fonduri societăților menite a crește

competitivitatea acestora pri investiții de modernizare a echipamentelor de producție.

Ȋn cadrul studiului de caz am prezentat necesitatea accesării de fonduri europene pentru

o întreprindere mică din județul Bihor. Necesitatea este dată de lipsa unor echipamente

performante în realizarea producției, echipamente ce ar duce la o creștere considerabilă a

productivității, implicit și la o nevoie mai mare de personal, reducând astfel numărul

șomerilor din județ.

Ca şi concluzie finală, pentru ca economia unui stat să prospere, este necesar a avea un

mediu de afaceri puternic și competitiv.

BIBLIOGRAFIE

[1] Bugetul Uniunii Europene si Fondurilor Comunitare, Claudia Diana Sabau Popa, Ed.

Economica, Bucuresti, 2010

[2] Constantin, Daniela-Luminiţa : Elemente fundamentale de Economie Regionala, Editura

ASE, 2004

[3] Legea 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania

[4] Pascariu, G., Perspectivele dezvoltării regionale în România, Arhitext Design, 4 şi 5

/1998 şi Forum Euro Atlantic, 1-2, 1998 (3-14)

[5] Dodescu, Anca; Giurgiu, Adriana, Economie europeană,

[6] Site-ul Comisiei Europene: http://www.europa.eu.int/comm; Propunerile de regulamente

pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune 2007-2013:

[7]

http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/newregl0

713_en.htm

[8] Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, disponibil la adresa:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/pnd/pnd_2007.htm

[9] Cererea de finanțare Programul Operațional Regional – disponibil la

http://www.portal.structuralfunds.ro/PO/Cererea_de_finantare_POR.pdf

[10] Document consultativ al Programului Operațional Regional 2014-2020 – disponibil la

adresa http://www.regio-

adrcentru.ro/Document_Files/PORDocumenteStrategice/00001443/cb4ei_Programul%20Ope

rational%20Regional%202014-2020%20-%20versiunea%20martie_2014.pdf

[11] Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest http://www.nord-vest.ro/

[12] http://eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.html

[13] http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

[14] http://www.europainfo.ro/

[ [16] http://www.adrcentru.md/

[17] http://www.europe.eu/

[19] http://www.insse.ro/

ANEXE