1 MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ůI ADMINISTRAğIEI ...

1

MINISTERUL DEZVOLT RII REGIONALE I ADMINISTRA IEI PUBLICE

Institutul de Cercet ri pentru Echipamente i Tehnologii în Construc ii

– ICECON Bucure ti –

GHID DE PROIECTARE I EXECU IE PRIVIND PROTEC IA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

A CONSTRUC IILOR DIN O EL

Comasare/Revizuire GP 111-2004 i GE 053-2004

Indicativ GP 121/1-2013

FAZA 3 - REDACTAREA FINAL

Contract nr: 415/2009

DIRECTOR GENERAL,

Prof. Univ. Dr. Ing. Dr.h.c. Polidor BRATU ………………………………..................................

EF DE PROIECT,

Dr. Ing. Ioan Pepenar.......................................................................................................................

- iulie 2013 -

2

CUPRINS

CUPRINS...........................................................................................................................................

2

1. PREVEDERI GENERALE ........................................................................................................ 4 1. 1. Obiect i domeniu de aplicare ........................................................................................... 4 1.2. Terminologie ...................................................................................................................... 5

2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE .............................................................................

6

3. CONDI II GENERALE DE PROIECTARE I CERIN E DE BAZ PRIVIND ALC TUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUC II DIN O EL PENTRU ASIGURAREA PROTEC IEI ÎMPOTRIVA COROZIUNII ................................................

8

3.1. Principii i criterii privind concep ia i proiectarea, pentru protec ia împotriva coroziunii a construc iilor din o el .....................................................................................

8

3.2. Condi ii de proiectare pentru protec ia împotriva coroziunii ............................................. 9 3.3. Desf urarea procesului de proiectare pentru protec ia împotriva coroziunii ..................

14

4. CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU STRATUL SUPORT I PENTRU SISTEMELE DE PROTEC IE ANTICOROZIV ...................................................

15

4.1 Cerin e specifice.................................................................................................................... 15 4.2. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport ...................................................... 15 4.3. Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protec ie anticoroziv ...................

16

5. SISTEME DE PROTEC IE ANTICOROZIV A CONSTRUC IILOR DIN O EL ........ 19 5.1. Condi ii generale ................................................................................................................. 19 5.2. Alc tuirea general a sistemelor de protec ie anticoroziv ................................................. 20 5.3. Sisteme de protec ie anticoroziv pentru diferite clase de corozivitate ..............................

21

6. EXECUTAREA LUCR RILOR DE PROTEC IE ANTICOROZIV ................................

44

6.1. Condi ii generale.................................................................................................................. 44 6.2. Executarea lucr rilor de protec ie anticoroziv .................................................................... 44 6.2.1. Preg tirea suprafe ei (suportului) ………………………………………………….. 44 6.2.2. Preg tirea produselor de protec ie …………………………………………………. 46

6.2.3. Aplicarea produselor de protec ie …………………………………………………. 47 6.3. Verificarea calit ii lucr rilor de protec ie anticoroziv ........................................................ 48

6.3.1. Generalit i ................................................................................................................... 48 6.3.2. Recep ia produselor de protec ie .................................................................................. 48 6.3.3. strarea i depozitarea produselor de protec ie .......................................................... 49 6.3.4. Asigurarea condi iilor prealabile pentru punerea în oper ........................................... 49 6.3.5. Verific ri înaintea aplic rii acoperirilor protectoare .................................................... 50 6.3.6. Verific ri în timpul aplic rii acoperirilor protectoare .................................................. 50 6.3.7. Verific ri dup aplicarea acoperirilor protectoare …………………………………… 51

7. M SURI PRIVIND PROTEC IA I IGIENA MUNCII......................................................... 52

3

8. M SURI PRIVIND PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR ................................

52

ANEXA 1 - REFERIN E LEGISLATIVE I TEHNICE...........................................................

54

ANEXA 2 - PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PROTEC IA ÎMPOTRIVA COROZIUNII CARE TREBUIE S FIE CUPRINSE ÎN PROIECT ...................

62-63

4

GHID DE PROIECTARE I EXECU IE PRIVIND PROTEC IA ÎMPOTRIVA COROZIUNII A CONSTRUC IILOR DIN O EL

Comasare/Revizuire GP 111-2004 i GE 053-2004

Indicativ: GP 121/1-2013

Înlocuie te GP 111-2004 i GE 053-2004

1. PREVEDERI GENERALE 1. 1. Obiect i domeniu de aplicare 1.1.1. Prezentul ghid are ca obiect detalierea principiilor, criteriilor i condi iilor privind

surile de protec ie împotriva coroziunii pentru construc iile supraterane din o el, noi i existente, precum i condi iile de executare a lucr rilor de protec ie anticoroziv a acestora.

Prevederile specifice din prezentul ghid se aplic , în fazele de proiectare i execu ie, astfel încât r spund cerin elor fundamentale aplicabile construc iilor.

1.1.2. Protec ia împotriva coroziunii a elementelor/construc iilor supraterane din o el se

realizeaz , în etapa de proiectare, în func ie de clasa de corozivitate a mediului preconizat, astfel: a) prin concep ia de ansamblu i de detaliu i prin alegerea materialelor adecvate; b) prin prevederea de m suri constructive i de condi ii pentru modul de executare a lucr rilor; c) prin prevederea unor sisteme de protec ie anticoroziv aplicate pe suprafa a elementelor, sisteme adecvate naturii i clasei de corozivitate a mediului.

1.1.3. Ghidul nu se refer la:

a) construc iile/elementele din o el îngropate în teren; b) construc iile/elementele din o el imersate par ial sau total în solu ii sau lichide agresive; c) construc iile/elementele din o el inoxidabil; d) construc iile/elementele speciale (turnuri, piloni, co uri, silozuri, rezervoare, c i de rulare, conducte etc.).

1.1.4. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protec ie împotriva coroziunii a construc iilor din el, cum sunt: protec ia electrochimic (catodic , anodic ), inhibitori de coroziune .a.

1.1.5. Prevederile prezentului ghid se adreseaz investitorilor, proiectan ilor, executan ilor de

lucr ri, proprietarilor/utilizatorilor de lucr ri de construc ii din o el precum i organismelor de verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul i/sau expertizarea lucr rilor).

Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCET RI PENTRU ECHIPAMENTE I TEHNOLOGII ÎN CONSTRUC II - ICECON

Aprobat de:

MINISTERUL DEZVO LT RII REGIONALE I ADMINISTRA IEI PUBLICE

Cu ordinul nr…...

5

1.2. Terminologie În prezentul ghid sunt utiliza i urm torii termeni de specialitate:

- agent agresiv: factor de mediu ce ac ioneaz distructiv asupra construc iei sau a diverselor sale i componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construc ie;

- acoperire metalic : termen generic pentru unul sau mai multe straturi metalice (zinc, aluminiu etc.), aplicat (e) pe suprafa a elementelor din o el;

- acoperire organic : termen generic pentru unul sau mai multe straturi compatibile între ele, alc tuite din materiale de acoperire organice (grunduri, vopsele, emailuri, lacuri), aplicate pe suprafa a elementelor din o el;

- clas de corozivitate: caracteristic tehnic m surabil a intensit ii ac iunii mediului agresiv asupra materialului de construc ie;

- coroziune: interac iune fizico-chimic între un material / produs (de construc ie) i mediul s u înconjur tor, care conduce la modificarea propriet ilor materialului i adeseori la degradarea unor caracteristici i/sau func ional a acestuia, a mediului înconjur tor sau a sistemului constituit din cei doi factori;

Not : Aceast interac iune este în general de natur electrochimic .

- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea într-un sistem de coroziune dat;

- corozivitatea atmosferei : capacitatea atmosferei de a provoca o coroziune într-un sistem de coroziune dat ;

- degradare datorat coroziunii: efect al coroziunii considerat d un tor pentru utiliz rile materialului de construc ie, mediul sau sistemul pe care ace ti doi factori îl formeaz ;

- durabilitatea protec iei: durata de via estimat a unui sistem de protec ie anticoroziv aplicat pe suprafa a din o el pân la prima lucrare de refacere complet a protec iei;

Not : Durata de via estimat nu constituie o durat de garan ie.

- durata de men inere a umidit ii pe suprafa : interval de timp în care o suprafa metalic este acoperit cu o pelicul adsorbit i/sau un lichid electrolitic, capabil s provoace coroziunea atmosferic ;

- mediu agresiv: mediu care con ine unul sau mai mul i agen i agresivi (corozivi);

- protec ie împotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune astfel încât s diminueze degrad rile datorate coroziunii;

- rezisten a la coroziune: capacitatea unui material de construc ie (o el) de a rezista la coroziune într-un sistem de coroziune dat;

- sistem de coroziune: sistem format din unul sau mai multe metale i diferite elemente ale mediului care pot influen a coroziunea;

Not : Elemente ale mediului pot fi considerate: acoperirile, straturile superficiale etc.

- sistem de protec ie anticoroziv : ansamblu de straturi aplicate pe o suprafa suport, pentru a realiza protec ia acesteia împotriva coroziunii;

6

- tipul atmosferei: no iune care caracterizeaz atmosfera pe baza criteriilor de clasificare corespunz toare, altele decât corozivitatea (rural , urban , industrial , marin ) sau factori op ionali complementari (chimici etc.);

- vitez de coroziune: efect al coroziunii asupra materialului de construc ie (o el) raportat la unitatea de timp. Not : Expresia utilizat pentru viteza de coroziune depinde de sistemul de coroziune considerat i de tipul acesteia. Astfel, viteza de coroziune poate fi exprimat prin cre terea adâncimii coroziunii raportat la unitatea de timp, prin masa de metal transformat în produ i de coroziune raportat la unitatea de suprafa i unitatea de timp etc. Efectul coroziunii poate varia în timp i poate s nu fie acela i în toate punctele suprafe ei care se corodeaz . De aceea, referirile la viteza de coroziune trebuie s fie înso ite de informa ii despre tipul, dependen a de timp i localizarea efectului coroziunii.

2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE

2.1. În concordan cu SR EN ISO 12944-2 i SR EN ISO 9223, mediile agresive care ac ioneaz asupra construc iilor din o el supraterane i a elementelor lor componente se clasific , în ase clase de corozivitate atmosferic :

C1 - foarte slab ; C2 - slab ; C3 - medie; C4 - ridicat ; C5-I - foarte ridicat (industrial ); C5-M - foarte ridicat (marin ).

În tabelul 2.1 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunz toare claselor de corozivitate.

7

Tabelul 2.1

Clas de corozivitate

Exemple de medii tipice (caracter informativ)

Exterior Interior

C1

foarte slab -

Cl diri înc lzite cu atmosfer curat , de exemplu, birouri, magazine, coli, hoteluri

C2

slab Atmosfere cu nivel sc zut de poluare. Mai ales zone rurale.

Cl diri neînc lzite unde poate s apar condens, de exemplu, depozite, s li de sport.

C3

medie

Atmosfere urbane i industriale, poluare moderat cu SO2. Zone de coast cu salinitate sc zut .

Camere de produc ie cu umiditate ridicat i anumit poluare a aerului, de exemplu instala ii de prelucrare a alimentelor, sp torii, fabrici de bere, fabrici de produse lactate

C4

ridicat Zone industriale i zone de coast cu salinitate moderat .

Industria chimic , piscine, nave de coast i antiere navale.

C5-I

foarte ridicat (industrial )

Zone industriale cu umiditate ridicat i atmosfer agresiv .

Cl diri sau zone cu condensare aproape permanent i cu grad ridicat de poluare.

C5-M

foarte ridicat (marin )

Zone de coast i litorale, zone cu grad ridicat de salinitate

Cl diri sau zone cu condensare aproape permanent i cu grad ridicat de poluare.

2.2. Clasificarea corozivit ii atmosferice se face, în conformitate cu SR EN ISO 9223 i SR EN ISO 12944-2, prin dou metode de determinare :

a) clasificare bazat pe m surarea vitezei de coroziune pe epruvete metalice etalon (SR EN ISO 9226); b) clasificare în func ie de caracteristicile mediului înconjur tor (durata de men inere a umidit ii i gradul de poluare) (SR EN ISO 9225).

Valorile de referin ale vitezei de coroziune pentru fiecare clas sunt prev zute în SR EN ISO 9224.

2.3. Stabilirea clasei de corozivitate a mediului în care se va amplasa o construc ie nou se face de c tre proiectant, pe baza analizei mediului exterior i a datelor furnizate de proiectantul de specialitate privind existen a, natura i concentra ia agen ilor agresivi care vor rezulta din procesul tehnologic, pentru mediu interior.

2.4. Pentru stabilirea clasei de corozivitate a mediului în care este amplasat o construc ie aflat în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative i cantitative privind agen ii agresivi (noxe) i ale umidit ii relative a aerului, atât pentru interior, cât i pentru exterior, efectuate de un operator economic de specialitate în domeniu .

8

2.5. În medii cu clasa de corozivitate mai mare de C5, se vor prevedea m suri pentru reducerea corozivit ii mediului prin schimbarea sau modernizarea tehnologiei de fabrica ie sau, în caz de imposibilitate, se va studia fiecare caz în parte.

3. CONDI II GENERALE DE PROIECTARE I CERIN E DE BAZ PRIVIND

ALC TUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUC II DIN O EL PENTRU ASIGURAREA PROTEC IEI ÎMPOTRIVA COROZIUNII 3.1. Principii i criterii, privind concep ia i proiectarea, pentru protec ia împotriva coroziunii a construc iilor din o el

3.1.1. La conceperea i proiectarea construc iilor din o el, se vor avea în vedere urm toarele

principii, pentru asigurarea durabilit ii acestor construc ii prin m suri de protec ie împotriva coroziunii:

a) m surile de protec ie împotriva coroziunii se refer la ansamblul de ac iuni întreprinse începând de la conceperea i alc tuirea elementelor construc iei i continuate pe parcursul execut rii i exploat rii acesteia. Aceste m suri se refer , în principal, la :

i) conceperea, alc tuirea i proiectarea elementelor/construc iei, cu luarea în considerare a ac iunii corozive a mediului asupra acesteia; ii) evitarea riscului de coroziune prin pile galvanice (pile de coroziune) datorit

contactulului materialelor de natur diferit la alc tuirea constructiv (o el carbon i o el inoxidabi, aluminiu, cupru .a.), inclusiv la elementele de îmbinare ( uruburi, aibe, bol uri .a.);

iii) prevederea sistemelor adecvate de protec ie anticoroziv ; iv) asigurarea execut rii corespunz toare a lucr rilor de protec ie, astfel încât s nu fie

favorizat ini ierea ac iunii corozive; v) între inerea/mentenan a sistemelor de protec ie anticoroziv pe durata exploat rii construc iei; vi) evitarea accentu rii condi iilor de mediu agresiv pe durata exploat rii, în special prin

asigurarea func ionalit ii tuturor elementelor construc iei (hidroizola ie, ventila ii, instala ii .a.).

b) m surile de protec ie împotriva coroziunii se stabilesc prin proiect, pentru toate aspectele ar tate, cu un grad de detaliere diferen iat, determinat de clasa de corozivitate a mediului i de sensibilitatea la coroziune a elementelor/construc iei. M surile adoptate trebuie s asigure o protec ie uniform pentru toate zonele elementelor sau construc iei.

În anexa 2 sunt prezentate prevederile specifice minime, referitoare la executarea lucr rilor, care trebuie s fie cuprinse în proiect.

c) m surile de protec ie împotriva coroziunii sunt indisolubil legate de concep ia i alc tuirea elementelor i a construc iei în ansamblu, pentru fiecare proiect, i, în consecin , acestea trebuie s fie adoptate i rezolvate concomitent i având în vedere interdependen a dintre ele.

d) concep ia i detalierea m surilor de protec ie împotriva coroziunii trebuie s ia în considerare toate aspectele, pân la detaliu, atât pe cele legate de manipulare, depozitare, transport, precum i de executare a lucr rilor (spre exemplu pentru unele zone ale sudurilor la montare la pozi ie), cât i pe cele legate de între inere/mentenan .

e) solu iile adoptate pentru sistemele de protec ie anticoroziv trebuie s respecte prevederile legale privind:

9

- rezisten a la foc (dac este cazul); - reac ia la foc; - emisia de substan e periculoase.

f) eventualele cereri de înlocuire/modificare, la executarea lucr rilor, a unor elemente constructive, produse sau tehnologii utilizate, trebuie s fie analizate i sub aspectul implica iilor i eventualelor modific ri privind m surile de protec ie împotriva coroziunii. Acestea trebuie s fie stabilite de c tre proiectant, prin aplicarea principiilor de mai sus la situa ia nou creat , dup caz.

3.1.2. Principalele criterii pentru stabilirea i alegerea sistemelor de protec ie anticoroziv sunt urm toarele :

a) corelarea între caracteristicile implicate ale produselor/sistemelor de protec ie anticoroziv i clasa de corozivitate preconizat ;

b) asigurarea protec iei pentru o diversitate mai mare privind natura mediului, pentru o aceea i clas de corozivitate;

c) durabilitatea sistemelor i produselor de protec ie anticoroziv utilizate; d) simplitatea verific rii calit ii acestora la executare i a performan elor în timp; e) raportul eficacitate/complexitate; f) accesibilitatea pentru executarea lucr rilor de protec ie anticoroziv i monitorizarea comport rii in situ; g) raportul între executarea în atelier i pe antier (la montare), în special sub aspectul asigur rii calit ii; h) raportul eficacitate/cost total; i) raportul cost ini ial/cost mentenan .

3.1.3 Prin proiect se vor prevedea urm toarele condi ii privind verificarea calit ii lucr rilor de protec ie împotriva coroziunii:

a) în cazurile în care mediul în care se prevede a fi exploatate elementele/structura metalic protejat este încadrat în clasele de corozivitate C4-C5, nivelul verific rii la executarea lucr rilor de protec ie va fi IL1 (a se vedea SR EN 1990:2004, anexa B);

b) preg tirea suprafe elor în vederea aplic rii protec iei i verificarea acesteia în intervalul de maximum 3 ore înainte de efectuarea lucr rilor de aplicare a sistemului de protec ie anticoroziv pe aceste suprafe e;

c) precizarea num rului i dimensiunilor suprafe elor etalon pe care se vor aplica sistemele de protec ie anticoroziv .

3.1.4. Proiectul/caietul de sarcini va face referire la reglement rile tehnice aplicabile în vigoare

i la standarde, ale c ror prevederi trebuie s fie respectate la executarea lucr rilor. În cazurile unor lucr ri de protec ie sau opera iuni care nu sunt prevazute în standarde sau reglement ri tehnice, proiectantul va prevede în caietul de sarcini, toate detaliile i condi iile pentru efectuarea acestora.

3.2. Condi ii de proiectare pentru protec ia împotriva coroziunii

3.2.1. Principalele condi ii i cerin e de baz ce trebuie avute în vedere la proiectare pentru protec ia împotriva coroziunii, se refer la :

a) alegerea materialelor pentru elementele de construc ie; b) alc tuirea constructiv ;

10

c) prevederea, dup caz, a condi iilor privind zonele de ridicare pentru manipulare, precum i pentru transport i depozitare; d) accesibilitatea pentru executarea lucr rilor de protec ie anticoroziv i monitorizarea comport rii in situ; e) alegerea sistemelor de protec ie anticoroziv aplicate pe suprafa a elementelor din

el.

Aplicarea lor se face având în vedere principiile i criteriile ar tate la pct. 3.1.1 i 3.1.2.

3.2.2. Alegerea materialelor constitutive ale elementelor/construc iilor se refer atât la evitarea form rii pilelor de coroziune la contactul unor materiale diferite din alc tuirea acestora, cât i la corelarea dintre clasa de corozivitate a mediului i categoriile de o el, caracterizate prin rezisten a la coroziune, din care sunt constituite elementele de construc ie, precum i elementele de asamblare

uruburi i piuli e, aibe, nituri, electrozi pentru sudur .a.). Având în vedere criteriile men ionate la pct. 3.1.2, alegerea materialelor componente trebuie s constituie o baz pentru prevenirea coroziunii, care r spunde îndeosebi criteriilor (a) - (c); (h); (i).

3.2.3. Condi iile privind alc tuirea constructiv au în vedere urm toarele, acestea fiind detaliate în continuare:

a) forma (deschis sau chesonat ) i pozi ia relativ a elementelor componente în sec iuni; b) grosimea în sec iune i m rimea suprafe ei perimetrale (expus ); c) îmbin rile i zonele de rezemare; d) vecin tatea cu elemente din alte materiale.

3.2.4. Forma i pozi ia relativ a elementelor componente în sec iuni, trebuie s fie astfel încât nu favorizeze ini ierea i dezvoltarea coroziunii. Principalele condi ii, în acest sens, se refer

la (detalii i exemplific ri în SR EN ISO 12944-3, anexa D): a) evitarea posibilit ii de acumulare a apei/condensului i a materialelor pulverulente

din aer ; b) prevederea g urilor de ventilare la profilele chesonate care nu permit accesul la

interior ( evi, sec iuni închise prin sudur .a.). G urile de ventilare vor fi suficient de mari (diametrul minim 10 mm) i astfel amplasate încât s asigure circula ia permanent a aerului, f a permite intrarea direct a apei (a se vedea i pct. 3.3.3.a);

c) evitarea detaliilor de îmbinare care creaz intersti ii în care se pot acumula ap / condens i pulberi din aer;

d) limitarea distan ei minime dintre profilele care alc tuiesc o sec iune compus astfel:

În imea suprapus minim , h

(mm)

Distan a minim între

profile, a (mm)

Ilustrare exemplificativ ( se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa C)

100 50

100...700 0,42h + 8

> 700 300

11

În cazurile în care din calculele de rezisten rezult c nu se poate respecta aceast condi ie, se vor lua m suri adecvate, inând seama de inaccesibilitatea spa iilor dintre profile i de clasa de corozivitate a mediului. În principal, prin solu iile adoptate trebuie ca elementele astfel alc tuite s fie preuzinate i protec ia împotriva coroziunii s fie aplicat în uzin , urmând ca îmbin rile prev zute pentru montare, pe antier, s fie astfel alese încât s nu degradeze protec ia realizat deja. e) prevederea spa iului necesar pentru preg tirea suprafe ei i aplicarea sistemului de protec ie, în zonele de intersec ie a elementelor componente, în special la rigidiz ri, prin decup ri având raza de minimum 50 mm; f) asigurarea spa iului necesar pentru preg tirea suprafe ei i aplicarea sistemului de protec ie la g urile prev zute în elementele componente, prin prevederea realiz rii lor cu o raz de minimum 50 mm, cu observa ia c , pentru pl ci mai grose de 10 mm, raza trebuie s fie corelat , în acela i scop, cu grosimea pl cilor; g) condi ii prev zute explicit în proiect privind preg tirea suprafe ei sudurilor, a marginilor i a zonelor cu imperfec iuni, precum i a muchiilor( a se vedea SR EN ISO 8501-3).

3.2.5. Grosimea în sec iune i m rimea suprafe ei perimetrale (expus ) a elementelor care alc tuiesc structura de rezisten a construc iei, inclusiv a celor care asigur contravântuirea, sunt caracteristici ale sec iunilor elementelor, care rezult din dimensionarea la rezisten i stabilitate, dar trebuie s îndeplineasc i condi iile privind protec ia împotriva coroziunii, precizate în continuare.

3.2.5.1. Grosimea minim a pieselor care alc tuiesc elementele de rezisten , inclusiv rigidiz rile acestora, precum i a celor care realizeaz contravântuirea, va fi conform tabelului 3.1.

Tabelul 3.1.

Nr. crt. Clasa de corozivitate Grosimea minim (mm) Protec ia prin acoperirea

suprafe ei 1. C1 3,0 condi ii speciale

2. C2 – C5 3,0 + 10 rcor

sisteme stabilite conform prevederilor din capitolele 4 i 5

în care:

rcor - viteza de coroziune definit în subcapitolul 1.2, valorile fiind prev zute în SR EN ISO 9223 i SR EN ISO 12944-2.

Pentru elementele cu grosimea sub 3 mm, inclusiv fe ele panourilor sandwich, se aplic protec ia anticoroziv prin zincare i vopsire.

3.2.5.2. Suprafa a perimetral a elementelor de rezisten , inclusiv a contravântuirilor, trebuie s fie minim i, în func ie de clasa de corozivitate a mediului în care se afl expus construc ia, s fie astfel alc tuit încât s respecte i urm toarele prevederi:

a) reducerea, la minimum, a num rului de îmbin ri, preferându-se sec iuni compacte, laminate sau sudate continuu; b) evitarea formelor complicate în sec iune care con in unghiuri intrânde i îngreuneaz ventilarea i aplicarea/refacerea sistemului de protec ie anticoroziv prin acoperire; c) condi ionarea, pentru executarea lucr rilor, a st rii suprafe ei, în sensul de a fi lipsit de neregularit i, bavuri, under .a., cu precizarea limitelor maxime ale acestora i, dac este cazul, a modalit ilor de corectare a suprafe ei ( a se vedea SR EN ISO 8501-3).

12

Se precizeaz c prin suprafa a perimetral se în elege i :

(i) suprafa a interioar , în cazul elementelor cu goluri interioare ( evi, profile cheson .a.); (ii) ambele suprafe e, pe latura pe care profilele sunt, eventual, lipite, dac nu exist certitudinea etan rii sigure i durabile a interspa iului respective.

3.2.6. Îmbin rile, care constituie zone sensibile la coroziune, trebuie reduse, ca num r, la minimum i trebuie s fie alc tuite având în vedere condi iile prev zute în continuare, pe tipuri de îmbin ri.

3.2.6.1. Din punctul de vedere al condi iilor de aplicare a sistemelor de protec ie anticoroziv se deosebesc:

a) îmbin rile realizate în uzin la elementele preuzinate, pentru care trebuie s existe condi ii pentru aplicarea oric rui sistem de protec ie;

b) îmbin rile realizate la montare, pe antier, pentru care condi iile de aplicare sunt mult mai restrânse.

Trebuie ca, prin detalierea de proiectare, s se prevad ca îmbin rile realizate la montare, pe antier, s fie astfel încât s se poat realiza protec ia zonei, dup efectuarea îmbin rii, în condi ii corespunz toare.

3.2.6.2. La îmbin rile prin sudur :

a) rezisten la coroziune, în mediul agresiv respectiv, a materialului de adaos (electrozi, sârm .a.), precum i a zonei influen at termic; b) prelucrarea suprafe ei, pentru îndep rtarea neregularit ilor (pct. 3.2.5.2.c) i crearea condi iilor optime de aplicare a sistemelor de protec ie anticoroziv ; c) precizarea condi iilor speciale, dup caz, pentru protec ia în zona sudurilor de montaj, executate pe antier (pentru ambele fe e ale zonei sudate).

3.2.6.3. La îmbin rile cu uruburi (inclusiv pretensionate) sau nituri :

a) compatibilitatea între materialele în contact (piesele îmbinate, aibe, uruburi, piuli e, nituri), pentru a nu forma pile de coroziune; b) precizarea condi iilor pentru protec ia în zona îmbin rilor definitive, precum i a celor demontabile, dac este cazul (având în vedere i condi iile impuse de proiectarea de rezisten , privind starea suprafe elor în contact).

3.2.7. Zonele de rezemare sunt, de asemenea, sensibile la coroziune, atât datorit expunerii la mediul agresiv, cât i a faptului c sunt supuse unor concentr ri de eforturi i deplas rilor relative între elementele componente. Pentru aceste zone se vor avea în vedere urm toarele condi ii :

a) compatibilitatea între materialele în contact pentru a nu forma pile de coroziune ; b) compatibilitatea între sistemele de protec ie anticoroziv i condi iile, determinate prin calcul, privind presiunile locale i deplas rile relative între piesele componente; c) accesibilitatea pentru verificarea periodic , prin observare direct , a suprafe elor pieselor componente.

3.2.8. Vecin tatea cu elemente din alte materiale se refer la contactele directe cu acestea, cum sunt, spre exemplu : funda ii sau reazeme din beton; reazeme din neopren sau alte materiale; pere i sau tavane din c mid sau lemn (lipite de metal sau cu rosturi închise cu materiale de etan are, cum sunt spumele poliuretanice). Pentru aceste zone se vor avea în vedere urm toarele condi ii:

13

a) protec ia suprafe elor metalice considerând cel pu in situa ia în care umiditatea este de 100% (producerea condensului, pe diferite perioade i la diferite intervale de timp) pe aceste suprafe e; b) mediul agresiv care poate apare, în prezen a umidit ii i a produselor din materialele al turate (inclusiv, spre exemplu, produse pentru tratarea lemnului, dac este cazul); c) electricitatea static sau curen ii de dispersie (vagabonzi), care pot s apar datorit sau în prezen a acestor materiale.

3.2.9. Accesibilitatea elementelor din o el, a celor structurale în orice situa ie, este o condi ie de baz pentru asigurarea realiz rii lucr rilor de protec ie i a între inerii sistemelor de protec ie anticoroziv , deoarece:

a) permite efectuarea lucr rilor de preg tire a suprafe ei elementelor de construc ii din o el i de aplicare a produselor de protec ie anticoroziv ; b) permite investigarea periodic , prin observare direct i efectuarea unor determin ri/m sur ri, pentru a stabili starea sistemelor de protec ie anticoroziv ; c) permite efectuarea lucr rilor de interven ie, începând cu remedierea sistemelor de protec ie anticoroziv , în cazul în care se constat degradarea acestora, înainte de a începe procesul de coroziune a o elului.

3.2.9.1. Accesibilitatea se realizeaz prin respectarea urm toarelor condi ii: a) prevederea, pentru fiecare suprafa exterioar a elementelor structurale (inclusiv

contravântuirile), a unui spa iu liber care s permit efectuarea activit ilor precizate la pct. 3.2.9; spa iul minim este de 350 mm, iar în cazul în care acesta nu poate fi respectat, se vor specifica condi iile i sistemele de protec ie anticoroziv i de mentenan aplicabile în situa ia respectiv (având în vedere i mediul agresiv respectiv) (a se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa A);

b) prevederea, pentru suprafe ele interioare ale elementelor chesonate accesibile în interior, a posibilit ilor de intrare în interior; aceste intr ri de acces sunt cele având sec iunea:

- rotund , cu diametrul de cel pu in 600 mm ; - dreptunghiular sau oval , având cele dou dimensiuni maxime, de cel

pu in 700 x 500 mm a (se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa B); c) prevederea, pentru fiecare element, a mijloacelor de acces pentru realizarea

activit ilor precizate la pct. 3.2.9, mijloace prin care se în elege: (i) mijlocul de a ajunge la nivelul elementelor respective (schel , platform

ridic toare, scar .a.); (ii) platforma de lucru, de pe care s fie accesibile toate suprafe ele

elementelor respective. 3.2.9.2. Principalele condi ii, pentru aceste mijloace de acces, sunt urm toarele :

a) asigurarea cerin elor pentru desf urarea activit ilor prev zute (cot , suprafa , stabilitate .a.);

b) asigurarea condi iilor privind igiena i protec ia muncii (rezisten , balustrade .a.). Mijloacele de acces nu sunt lucr ri permanente, dar ele trebuie s fie proiectate i executate,

astfel încât s poat fi montate i utilizate ori de câte ori este necesar.

3.2.10. Alegerea sistemelor de protec ie anticoroziv aplicate pe suprafa a elementelor din o el, are în vedere urm toarele:

a) criteriile i condi iile specifice prev zute la pct. 3.1.2. i cap. 4 i 5; b) utilizarea numai a produselor de protec ie având caracteristicile bine cunoscute i

14

definite în agremente tehnice sau standarde de produs.

3.3. Desf urarea procesului de proiectare pentru protec ia împotriva coroziunii

3.3.1. Odat cu stabilirea datelor de intrare privind proiectarea din punctul de vedere al rezisten ei i stabilit ii (ac iunile, conceptul privind alc tuirea construc iei, a structurii acesteia i a elementelor componente), se vor stabili i datele de intrare privind mediul în care va fi exploatat construc ia (mediul interior i mediul exterior), respectiv clasele de corozivitate ale acestuia, precum i agen ii agresivi care se preconizeaz c vor ac iona asupra construc iei.

Predimensionarea, care are la baz datele privind rezisten a i stabilitatea, va avea în vedere i condi iile privind protec ia împotriva coroziunii, precizate în subcapitolele 3.1 i 3.2, precum i criteriile i nivelurile de performan pentru sistemele de protec ie anticoroziv , precizate în subcapitolul 4.3.

3.3.2. La dimensionarea definitiv , pentru mediile având clasa de corozivitate C3 - C5, sistemele de protec ie anticoroziv , precum i condi iile speciale, dac este cazul, se vor stabili de c tre proiectant. 3.3.3. Proiectul va prevedea, explicit, la executarea lucr rilor, m surile obligatorii privind protec ia împotriva coroziunii:

a) privind spa iile închise: (i) - g urile de aerisire i drenare; (ii) - protec ia prin zincare termic a suprafe elor interioare i, dac nu, dac aceste spa ii se închid i în ce mod; (iii) - dac spa iile se închid prin sudur , trebuie prev zut modul de verificare al etan eit ii sudurii i dac este necesar etan area imperfec iunilor sudurii cu o alt metod (material adecvat); (iv) - prevederea de orificii de aerisire, în cazul zinc rii suprafe ei exterioare, inclusiv în zonele de suprapunere a tablelor sudate pe contur, cu excep ia cazurilor în care se apreciaz c în aceste zone riscul ie irii explozive a gazelor din interior este nesemnificativ;

b) privind decaparea pentru zincare: toate intersti iile sudurilor trebuie etan ate înainte, pentru a preveni p trunderea acidului, având în vedere i prevederea de la pct. 3.3.3.a).(iv) de mai înainte;

c) pe suprafe ele în contact cu betonul se aplic sistemul de protec ie, dar nu i cel de finisare, astfel:

(i) - la pl cile de baz , pe toat suprafa a în contact cu betonul; (ii) - la piesele înglobate, pe primii 50 mm din zona înglobat , în continuare acestea fiind cur ate prin sablare sau cu periere mecanic /manual , i verificate i cur ate, din nou, imediat înainte de turnarea betonului;

d) modul de tratare a suprafe elor care, dup asamblare, au acces dificil (tratarea înainte de asamblare, prevederea de îmbin ri care nu deterioreaz tratarea anterioar );

e) modul de tratare pentru repara ii dup t iere sau sudare (modul de tratare i întinderea suprafe ei care trebuie reparat i tratat din nou);

f) cur rea elementelor, în special a celor pe care se efectueaz opera iuni de montare (spre exemplu, cur area zilnic a panourilor din tabl pe care r mân tije de nituri oarbe, pan de g urire .a.);

g) interzicerea cur rii cu solu ii agresive a zid riei sau altor elemente din vecin tatea imediat , pentru a nu contamina elementele metalice.

15

4. CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU STRATUL SUPORT I PENTRU SISTEMELE DE PROTEC IE ANTICOROZIV

4.1 Cerin e specifice 4.1.1. Abordarea exigen ial privind criteriile i nivelurile de performan care trebuie satisf cute de stratul suport de o el/o el zincat pe suprafa a c ruia se aplic sistemele de protec ie anticoroziv , se face în conformitate cu cerin ele fundamentale aplicabile construc iilor conform matricei din tabelul 4.1. Tabelul 4.1.

Cerin e fundamentale aplicabile construc iilor

Cerin e specifice

Stratul suport (o el) Sisteme de protec ie anticoroziv

Rezisten mecanic i stabilitate X - Securitate la incendiu - Clas de reac ie la foc X - Grad de rezisten la foc X Igien , s tate i mediu X - Emisii de substan e periculoase X - Compatibilitate alimentar X Siguran în exploatare X - Rezisten la agen i agresivi X - Rezisten la solicit ri mecanice X - Rezisten la alunecare X Protec ie împotriva zgomotului X - Economie de energie i izola ie termic X -

4.2. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport 4.2.1. Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisf cute de stratul suport de

el/o el zincat pe suprafa a c ruia se aplic sistemele de protec ie anticoroziv sunt prezentate în tabelele 4.2 i 4.3.

Tabelul 4.2.

Nr. crt.

Criterii de performan Metoda de determinare U.M. Niveluri de performan

1.

Gradul de preg tire a sudurilor, marginilor i altor suprafe e cu

imperfec iuni

SR EN ISO 8501-3 grad

P1, P2, în func ie de durabilitatea sistemului de protec ie anticoroziv i clasa de corozivitate,

conform tabelului 4.3

2. Gradul de preg tire a suprafe ei

SR EN ISO 12944-4 SR EN ISO 8501-1, 2 i 4

grad

min. : St 3, PSt 3 optim: Sa 3, PSa 3 sau Sa 2,5, PSa 2,5

3. Rugozitatea suprafe ei (1) SR EN ISO 8503-1, 2, 3, 4 clas profil min. "mediu"

16

4. Umiditatea SR EN ISO 8502-4 i 8 % lips

5. Temperatura SR EN ISO 8502-4 0C min. +3 peste punctul de rou (2); max. +40 (2)

6. Prezen a clorurilor SR EN ISO 8502-2, 5 i 6 g/cm2 max.: 7 7. Praf SR EN ISO 8502-3 etalon max. 2

8.

Alte impurit i - s ruri - uleiuri, gr simi, rugin , etc.

SR EN ISO 8502-6, 9, 11, 12 vizual -

lips

(1) Se refer la profilul ob inut dup preg tirea suprafe ei cu jet abraziv de nisip sau alice, la gradele de cur are Sa 2,5 i Sa 3. Rugozitatea suprafe ei se coreleaz cu grosimea stratului de grund. (2) Dac în fi a produsului de protec ie anticoroziv nu se specific altfel.

Tabelul 4.3. Durabilitatea estimat a sistemului de protec ie

anticoroziv a)

Clasa de corozivitate a mediului b)

Gradul de preg tire a sudurilor, marginilor i altor suprafe e cu

imperfec iuni c)

> 15 ani C1 - C2 P1 C3...C5 P2

5...15 ani C1...C3 P1 C4-C5 P2

< 5 ani C1...C4 P1 C5 P2

a), b) Durabilitatea estimat a sistemului de protec ie anticoroziv i clasa de corozivitate a mediului sunt definite, dup caz, în SR EN ISO 12944-1 i SR EN ISO 14713-1. c) Gradul de preg tire P3 se poate specifica pentru cazuri particulare.

4.3. Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protec ie anticoroziv 4.3.1. Principalele criterii i niveluri de performan pe care trebuie s le îndeplineasc

sistemele de protec ie anticoroziv aplicate pe suprafe ele de o el/o el zincat, în func ie de clasa de corozivitate a mediului, precum i metodele de determinare (evaluare i/sau verificare a performan elor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.4.

În tabelul 4.4 sunt prezentate nivelurile de performan sub form de valori concrete pe care trebuie s le îndeplineasc sistemul de protec ie. Experien a a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a ob ine o protec ie anticoroziv eficient .

17

Tabelul 4.4

Nr. crt. Criterii de performan Metoda de

determinare U.M. Nivelurile de performan pentru clasa de corozivitate C1 C2 C3 C4 C5-I C5-M

1. Aderen a la suport-metoda grilei (1) SR EN ISO 2409 nivel - 2 1 0 0 0

2. Aderen a la suport-metoda smulgerii (2) SR EN ISO 4624 MPa - min.0,5 min.0,7 min.1,0 min.1,0 min.1,0

3.

Rezisten a la lovire (3) (în imea minim de

dere a unei mase, la care apar amprente cu fisuri)

SR EN ISO 6272-1 SR EN ISO 6272-2 cm - min.40 min.50 min.60 min.60 min.60

4. Rezisten a la zgâriere (greutatea minim la care apar zgârieturi fine)

SR EN ISO 1518-1 g - min.250 min.250 min.300 min.400 min.400

5. Flexibilitatea pe dorn (diametrul la care apar fisuri)

SR EN ISO 6860 SR EN ISO 1519 mm - min.20 min.10 min.10 min.7 min.7

6. Duritatea (pendul) SR EN ISO 1522 s - min.70 min.70 min.70 min.70 min.70 7. Rezisten a la cea salin SR EN ISO 9227 ore - - min.480 min.720 min.1440 min.1440

8. Rezisten a la umiditate SR ISO 11503

SR EN ISO 6270-1 SR EN ISO 6270-2

ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720

9. Rezisten a la c ldur i umiditate SR EN 60068-2-78 ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720

10. Rezisten a la varia ii de temperatur

SR EN 60068-2-14 cicluri - min.25 min.25 min.56 min.56 min.56

11. Rezisten a la radia ii UV (4) SR EN 60068-2-5 cicluri - min.56 min.56 min.56 min.56 min.56

12. Rezisten a chimic (5) SR EN ISO 2812-1 SR EN ISO 2812-2 ore - - min.24 min.168 min.168 -

18

13. Reac ia la foc

SR EN 13501-1 +A1

Euro-clase

A1…F

Conform Regulamentului privind clasificarea i încadrarea produselor pentru construc ii pe baza performan elor de comportare la foc, cu modific rile i complet rile ulterioare.

14. Compatibilitatea dintre protec ia la foc reactiv i protec ia anticoroziv (6)

Necesar pentru sistemele integrate de protec ie, realizat din produse de protec ie la foc i produse de protec ie anticoroziv , compatibile între ele.

15. Compatibilitate alimentar (conformitate cu cerin e sanitare)

Necesar pentru sistemele de protec ie anticoroziv care pot veni în contact direct cu produse alimentare.

16. Emisii de substan e periculoase

Hot rârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compu i organici volatili datorate utiliz rii solven ilor organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafe elor vehiculelor, cu modific rile i complet rile ulterioare.

(1) Metoda grilei se utilizeaz pentru determinarea aderen ei acoperirilor cu grosimi de pân la 250 microni. (2) Metoda smulgerii se utilizeaz pentru determinarea aderen ei acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni. (3) Determinarea nu se efectueaz pentru acoperiri de protec ie cu deformabilitate ridicat . (4) Determinarea se efectueaz pentru acoperiri de protec ie aplicate la exterior sau la interior, dac sunt supuse, tehnologic, unor asemenea ac iuni. (5) Pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I se recomand utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu rezisten a la atmosfer umed cu bioxid

de sulf ( a se vedea SR EN ISO 3231), rezisten a la îmb trânire artificial (pentru protec ii anticorozive de exterior) etc. (6) În medii cu clasele de corozivitate C1-C3 ordinea aplic rii straturilor de protec ie pe suportul din o el va fi urm torul: 1- strat primar (grund)

anticoroziv; 2 - strat (uri) de protec ie anticoroziv ; 3 - strat (uri) de protec ie la foc, cu condi ia ca acest (e) strat (uri) s reziste la ac iunea agen ilor agresivi corespunz tori claselor de corozivitate C2-C3.

În medii cu clasele de corozivitate C4-C5 ordinea aplic rii straturilor de protec ie pe suportul din o el va fi urm torul: 1- strat primar (grund) anticoroziv; 2 - strat (uri) de protec ie la foc; 3 - strat (uri) de protec ie anticoroziv .

19

5. SISTEME DE PROTEC IE ANTICOROZIV A CONSTRUC IILOR DIN O EL 5.1. Condi ii generale 5.1.1. Sistemele de protec ie anticoroziv a construc iilor din o el se vor alege în func ie de

clasa de corozivitate a mediului, de starea suportului de o el, de durabilitatea estimat a protec iei i de considerente economice.

Protec ia împotriva coroziunii este, de regul , cu atât mai economic , cu cât are o durabilitate mai ridicat , deoarece astfel se reduc la minimum lucr rile de între inere/refacere a protec iei pe durata de serviciu a construc iei.

5.1.2. Durabilitatea sistemelor de acoperiri prin vopsire aplicate pe suprafe ele de o el se clasific în trei clase de durabilitate, conform SR EN ISO 12944-1:

a) durabilitate mic (L) : 2…5 ani ;

b) durabilitate medie (M) : 5…15 ani ;

c) durabilitate mare (H) : peste 15 ani.

5.1.3. Durabilitatea sistemelor de acoperiri metalice (acoperiri de zinc) aplicate pe suprafe ele de o el se clasific în cinci clase de durabilitate, conform SR EN ISO 14713-1:

a) durabilitate foarte mic (VL): 0…< 2 ani;

b) durabilitate mic (L): 2... < 5 ani;

c) durabilitate medie (M): 5…< 10 ani;

d) durabilitate mare (H): 10…< 20 ani;

e) durabilitate foarte mare (VH): 20 ani.

5.1.4. Principalii factori care determin durabilitatea sistemelor de protec ie anticoroziv aplicate pe suprafe ele de o el sunt urm torii :

a) tipul sistemului de protec ie,

b) concep ia structurii,

c) starea suportului înainte de preg tire,

d) gradul de preg tire a suportului,

e) calitatea metodei de preg tire a suportului,

f) starea îmbin rilor, marginilor i sudurilor înainte de preg tire, g) metoda de aplicare,

h) condi iile în care se efectueaz aplicarea,

i) condi iile de expunere dup aplicare.

5.1.5. Elementele de construc ii din o el expuse la ac iunea coroziv a mediului i care, dup montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja împotriva coroziunii în a a fel încât, pe durata de serviciu a construc iei s nu afecteze durabilitatea acesteia. In cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protec ie anticoroziv pe suprafa a suportului de o el nu este posibil, se vor prevedea alte m suri, ca de exemplu: execu ia elementelor de construc ii dintr-un material rezistent la coroziune, supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilit ii înlocuirii elementelor degradate datorit coroziunii.

20

5.1.6. În cazul reperelor din o el protejate exclusiv prin zincare se va prevedea tratamentul îmbin rilor sudate prin polisare i aplicarea unei paste de zincare la rece.

5.1.7. Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisf cute de stratul suport de o el (o el zincat) pe suprafa a c ruia se aplic sistemele de protec ie anticoroziv sunt precizate la pct. 4.2 (tabelele 4.2 i 4.3).

5.1.8. Principalele criterii i niveluri de performan pe care trebuie s le îndeplineasc sistemele de protec ie anticoroziv , în func ie de clasa de corozivitate a mediului, sunt precizate la pct. 4.3 (tabelul 4.4).

5.1.9. La aplicarea sistemelor de protec ie anticoroziv trebuie s se respecte reglement rile în vigoare privind protec ia mediului înconjur tor, m surile de protec ia muncii i m surile privind prevenirea incendiilor.

5.2. Alc tuirea general a sistemelor de protec ie anticoroziv

În tabelul 5.1 sunt prezentate tipurile, alc tuirea general a sistemelor de protec ie anticoroziv aplicate pe suprafa a elementelor de construc ii din o el, precum i domeniul de utilizare a acestora.

Tabelul 5.1

Nr. crt.

Tipul sistemului de protec ie

Alc tuirea sistemului de protec ie Domeniul de utilizare

1. Sisteme de acoperiri prin vopsire

- strat primar (grund) - strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea) - strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email)

protec ia împotriva coroziunii a elementelor de construc ii din

el noi sau remedierea/refacerea sistemelor de protec ie existente

2. Sisteme de acoperiri metalice

a) strat de zinc depus termic b) strat de zinc sau aluminiu

depus prin metalizare (pulverizare)

c) strat de zinc depus electrochimic


el noi protec ia elementelor/pieselor de îmbinare ( uruburi, piuli e, aibe .a.)

3.

Sisteme de acoperiri combinate (duplex)

a) strat de zinc depus termic, protejat cu sisteme de acoperire prin vopsire

b) strat de zinc sau aluminiu depus prin metalizare, protejat cu sisteme de acoperire prin vopsire

c) strat de zinc depus electrochimic, protejat cu sisteme de acoperiri prin vopsire


el noi, în special a celor greu accesibile remedierilor pe durata de serviciu a construc iei protec ia elementelor/pieselor de îmbinare ( uruburi, piuli e, aibe .a.)

21

5.3. Sisteme de protec ie anticoroziv pentru diferite clase de corozivitate

Alc tuirea detaliat a sistemelor de protec ie anticoroziv prev zute în tabelul 5.1, precizându-se o serie de caracteristici principale, care permit îndeplinirea criteriilor i nivelurilor de performan men ionate în tabelul 4.4, se prezint la pct. 5.3.1…5.3.6 (exemplific ri).

Sistemele de protec ie anticoroziv prev zute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altor sisteme alc tuite din alte produse de protec ie sau din produse noi pentru care exist agremente tehnice, dac aceste sisteme îndeplinesc criteriile i nivelurile de performan men ionate în tabelul 4.4, corespunz toare clasei de corozivitate a mediului i durabilit ii estimate a protec iei. Aplicarea acestora, pentru medii având clasa de corozivitate egal sau mai mare decât C3 se va stabili de c tre proiectant.

5.3.1. Sisteme de protec ie pentru medii cu clasa de corozivitate C1 În medii cu clasa de corozivitate C1 nu este necesar protec ia împotriva coroziunii a

suprafe elor de o el.

In cazul în care din criterii estetice/de finisare rezult necesitatea acoperirii suprafe elor de el, se vor prevedea sistemele de protec ie pentru clasa de corozivitate C2, men ionate la pct. 5.3.2.

5.3.2. Sisteme de protec ie pentru medii cu clasa de corozivitate C2

5.3.2.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protec ie anticoroziv prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt

prezentate în tabelul 5.2 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

5.3.2.2. Sisteme de acoperiri metalice

Sistemele de protec ie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc i aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt prezentate în tabelul 5.3 (a se vedea SR EN ISO 2063).

5.3.2.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex) Sistemele de protec ie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate

C2 sunt prezentate în tabelul 5.4 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

22

Tabelul 5.2

Nr. crt.

Straturi primare (grund) Strat(uri) urm to(a)r(e) Sistem de protec ie Durabilitatea estimat

(vezi pct. 5.1.2)

Liant Tip de grund

Num r de straturi

Grosime(1), m Tip de liant Num r de

straturi Grosime(1) total , m

mic medie mare

1.

alchidic divers(2)

1 40 alchidic 2 80 X 2 1 pân la 2 80 2 pân la 3 120 X X

3. 1 pân la 2 80 Alchidic, acrilic,

policlorura de vinil, clorcauciuc(3)

2 pân la 4 160 X X X

4. 1 pân la 2 100 - 1 pân la 2 100 X X

5. acrilic, policlorura de vinil, clorcauciuc divers(2) 1 pân la 2 80

acrilic, policlorura de vinil,

clorcauciuc(3) 2 pân la 4 160 X X X

6. epoxidic divers(2) 1 pân la 2 80 epoxidic, poliuretanic

2 pân la 3 120 X X 7. 1 pân la 2 80 2 pân la 4 160 X X X

8. epoxidic, poliuretanic, silicat de etil(4)

grund bogat în zinc 1 60(5) - 1 60 X X X

(1) Grosimea nominal de film uscat. (2) Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmen i anticorozivi. (3) Este recomandat s se verifice compatibilitatea dup produc torul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier (5) Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40 m pân la 80 m cu condi ia ca grundul ales bogat în zinc s convin pentru aceast grosime.

23

Tabelul 5.3

Nr. crt.

Materialele de baz ale sistemului de protec ie

(acoperiri metalice)

Standard de referin

Grosimea minim a acoperirii, microni

Durabilitatea estimat (1) (vezi pct. 5.1.3)

1.

strat de acoperiri metalice depus prin pulverizare termic , necolmatat sau colmatat (2): - zinc - aluminiu - aliaj AlMg5 - aliaj ZnAl15

SR EN ISO 2063

100 150 150 100

foarte mare foarte mare foarte mare foarte mare

(1) Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protec ie. (2) Produsele de colmatare îmbun esc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu, i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).

24

Tabelul 5.4

Suport: o el zincat la cald Preg tirea suprafe ei: Se va indica de produc torul vopselei

Nr. crt.

Straturi primare (grund) Strat(uri) urm to(a)r(e) Sistem de protec ie Durabilitatea estimat (2)

(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num r

de straturi

Grosime(1), m Tip de liant

Num r de

straturi

Grosime(1) total , m

mic medie mare

1. - - - policlorura de

vinil

1 80 X X X 2 policlorura

de vinil 1 40 2 120 X X X

3. 1 80 2 160 X X X 4. 1 80 3 240 X X X 5. - - -

acrilic

1 80 X X X 6.

acrilic 1 40 2 120 X X X

7. 1 80 2 160 X X X 8. 1 80 3 240 X X X 9. - - -

epoxidic, poliuretanic

1 80 X X X 10

Epoxidic, poliuretanic,

1 60 2 120 X X X 11 1 80 2 160 X X X 12 1 80 3 240 X X X 13 1 80 3 320 X X X

(1) Grosimea nominal de film uscat. (2) Durabilitatea este func ie de aderen a sistemului de protec ie la suportul de o el zincat

Primul strat din alc tuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderen a la suport i s fie compatibil cu straturile ulterioare din componen a sistemului de protec ie.

25

5.3.3. Sisteme de protec ie pentru medii cu clasa de corozivitate C3 5.3.3.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protec ie anticoroziv prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C3 sunt

prezentate în tabelul 5.5 (a se vedea SR EN ISO 12944-5). 5.3.3.2. Sisteme de acoperiri metalice

Sistemele de protec ie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc i aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C3 sunt prezentate în tabelul 5.6 (a se vedea SR EN ISO 14713-1 i SR EN ISO 2063).


C3 sunt prezentate în tabelul 5.7 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

26

Tabelul 5.5

Suport : o el carbon u or aliat Preg tirea suprafe ei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)

Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Tip de grund

Num r de straturi


straturi Grosime(1) total , m

mic medie mare

1.

alchidic divers(2)

1 pân la 2 80 alchidic

2 pân la 3 120 X 2 1 pân la 2 80 2 pân la 4 160 X X 3. 1 pân la 2 80 3 pân la 5 200 X X X

4. 1 pân la 2 80 Alchidic, acrilic,


2 pân la 4 200 X X X

5. acrilic, policlorura de vinil, clorcauciuc divers(2)

1 pân la 2 80 acrilic, policlorura de vinil,

clorcauciuc(3)

2 pân la 4 160 X X

6. 1 pân la 2 80 3 pân la 5 200 X X X 7.

epoxidic divers(2) 1 80


2 pân la 3 120 X 8. 1 80 2 pân la 4 160 X X 9. 1 80 3 pân la 5 200 X X X 10.

epoxidic, poliuretanic, silicat de etil(4)

grund bogat în zinc

1 60(5) - 1 60 X X

11. 1 60(5) epoxidic, poliuretanic 2 120 X X X

12. 1 60(5) acrilic, policlorura de vinil,

clorcauciuc(3)

2 la 3 160 X X

13. 1 60(5) 3 200 X X X

(1) Grosimea nominal de film uscat. (2) Divers - grunduri cu diverse tipuri de pigmen i anticorozivi. (3) Este recomandat s se verifice compatibilitatea dup produc torul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier (5) Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40 m pân la 80 m cu condi ia ca grundul ales bogat în zinc s convin pentru aceast grosime.

27

Tabelul 5.6

Nr. crt.


(acoperiri metalice)

Standard de

referin


Durata de via (1)

min./max., ani


1.

strat de zinc depus termic pe elemente din

el

SR EN ISO

1461

85 40/>100 foarte mare

140 67/>100 foarte mare 200 95/>100 foarte mare

2. strat de zinc depus termic pe table din o el SR EN 10346 20 10/29 mare

42 20/60 foarte mare 3.

strat de zinc depus termic pe evi din o el SR EN 10240 55 26/79 foarte mare

4. strat de zinc depus prin difuzie ( erardizare)

SR EN 13811

15 7/21 mare 30 14/43 foarte mare 45 21/65 foarte mare

5. strat de zinc depus electrochimic pe table din o el

SR EN ISO 2081

5 2/7 mic

25 12/36 mare

6.


SR EN ISO 2063

100 150 150 100

48/>100 - -

48/>100

foarte mare foarte mare foarte mare foarte mare

7. strat de zinc depus mecanic

SR EN ISO 12683

8 4/11 medie 25 12/36 mare

(1) Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protec ie. Cifrele pentru durata de via au fost rotunjite la numere întregi. Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat minim i maxim pâna la prima mentenan , de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în clasa de corozivitate C3 (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 0,7 microni/an i 2,1 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/0,7 = 170 ani (>100 ani) i 85/2,1 = 40,746 ani (rotunjit la 40 ani). Durabilitatea estimat medie este de (40 + 170)/2 = 105 ani i este este încadrat în clasa “foarte mare” (vezi pct. 5.1.3). (2) Produsele de colmatare îmbun esc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu, i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).

28

29

Tabelul 5.7

(1) Grosimea nominal de film uscat. (2) Durabilitatea este func ie de aderen a sistemului de protec ie la suportul de o el zincat

Primul strat din alc tuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderen a la suport i s fie compatibil cu straturile ulterioare din componen a sistemului de protec ie.


Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num r

de straturi


Num r de

straturi


mic medie mare

1. - - - policlorura de

vinil

1 80 X 2 policlorura

de vinil 1 40 2 120 X X

3. 1 80 2 160 X X X 4. 1 80 3 240 X X X 5. - - -

acrilic

1 80 X 6.

acrilic 1 40 2 120 X X

7. 1 80 2 160 X X X 8. 1 80 3 240 X X X 9. - - -


1 80 X X 10

Epoxidic, poliuretanic,

1 60 2 120 X X X 11 1 80 2 160 X X X 12 1 80 3 240 X X X 13 1 80 3 320 X X X

30

5.3.4. Sisteme de protec ie pentru medii cu clasa de corozivitate C4

5.3.4.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protec ie anticoroziv prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C4 sunt

prezentate în tabelul 5.8 ( a se vedea SR EN ISO 12944-5) 5.3.4.2. Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protec ie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc i

aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 sunt prezentate în tabelul 5.9 (a se vedea SR EN ISO 14713-1 i SR EN ISO 2063).


C4 sunt prezentate în tabelele 5.10 i 5.11 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

31

Tabelul 5.8

(1) Grosimea nominal de film uscat. (2) Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmen i anticorozivi. (3) Este recomandat s se verifice compatibilitatea dup produc torul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier .

(5) Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40 m pân la 80 m cu condi ia ca grundul ales bogat în zinc s convin pentru aceast grosime.


Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Tip de grund

Num r de straturi


straturi Grosime(1) total , m mic medie mare

1.

alchidic divers(2)

1 pân la 2 80 alchidic 3 pân la 5 200 X 2. 1 pân la 2 80 alchidic, acrilic,


3 pân la 5 200 X

3. 1 pân la 2 3 pân la 5 240 X X

4. acrilic, policlorura de vinil, clorcauciuc divers(2)


clorcauciuc(3)

3 pân la 5 200 X

5. 1 pân la 2 80 3 pân la 5 240 X X 6.

epoxidic divers(2)


clorcauciuc(3)

2 pân la 3 200 X

7. 1 pân la 2 160 2 pân la 3 280 X X X

8. 1 80 epoxidic, poliuretanic

2 pân la 3 240 X X 1 80 2 pân la 3 280 X X X

10.



1 60(5) acrilic, policlorura de vinil,

clorcauciuc(3)

2 pân la 3 160 X 11. 1 60(5) 2 pân la 3 200 X X 12. 1 60(5) 3 pân la 4 240 X X X 13. 1 60(5)


2 pân la 3 160 X 14. 1 60(5) 2 pân la 3 200 X X 15. 1 60(5) 3 pân la 4 240 X X X 16. 1 60(5) - 1 60 X

32

Tabelul 5.9

Nr. crt.


(acoperiri de zinc)

Standard de

referin


Durata de via (1)

min./max., ani


1.


el

SR EN ISO

1461

85 20/40 foarte mare

140 33/67 foarte mare 200 48/95 foarte mare

2. strat de zinc depus termic pe table din o el SR EN 10346 20 5/10 medie

42 10/20 mare 3.

strat de zinc depus termic pe evi din o el SR EN 10240 55 13/26 mare


SR EN 13811

15 4/7 medie 30 7/14 mare 45 11/25 mare


SR EN ISO 2081

5 1/2 foarte mic

25 6/12 medie

6.


SR EN ISO 2063

N.R.(3)

200 200 150

- - -

36/71

-

foarte mare foarte mare foarte mare


SR EN ISO 12683

8 2/4 mic 25 6/12 medie

(1) Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protec ie. Cifrele pentru durata de via au fost rotunjite la numere întregi. Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat minim i maxim pâna la prima mentenan , de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în clasa de corozivitate C4 (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 2,1 microni/an i 4,2 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/2,1 = 40,746 ani (rotunjit la 40 ani) i 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit la 20 ani). Durabilitatea estimat medie este de (20 + 40)/2 = 30 ani i este încadrat în clasa “foarte mare” (vezi pct. 5.1.3).

(2) Produsele de colmatare îmbun esc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu, i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare). (3) N.R.= nerecomandat

33

Tabelul 5.10 (1) Grosimea nominal de film uscat. (2) Durabilitatea este func ie de aderen a sistemului de protec ie la suportul de o el zincat.

Primul strat din alc tuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderen a la suport i s fie compatibil cu straturile ulterioare din componen a sistemului de protec ie.


Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num r

de straturi


Num r de

straturi


mic medie mare

1. policlorura de vinil

1 80 policlorura de vinil

2 160 X X 2. 1 80 3 240 X X X 3. acrilic 1 80 acrilic 2 160 X X 4. 1 80 3 240 X X X

5. epoxidic,

poliuretanic

1 60 epoxidic,

poliuretanic

2 120 X X

6. 1 80 2 160 X X X 7. 1 80 3 240 X X X 8. 1 80 3 320 X X X

34

Tabelul 5.11 Suport: suprafe e metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu i aluminiu Se recomand s se aplice astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie s fie compatibil cu sistemul urm tor de vopsire.

Nr. crt.

Astuparea porilor Strat(uri) urm to(a)r(e) Sistem de protec ie Durabilitatea estimat (3)

(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num r

de straturi


Num r de

straturi


mic medie mare

1. epoxidic, poliuretanic

1 NA(2) epoxidic,

poliuretanic 2 160 X X X

2. 1 NA(2) 3 240 X X X 3. epoxidic 1 NA(2) epoxidic,

combina ie de epoxi

3 450 X X X

4. epoxidic, poliuretanic 1 NA(2) 3 320 X X X

(1) Grosimea nominal de film uscat. (2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manier semnificativ la grosimea total a filmului uscat a sistemului.

(3) Durabilitatea este func ie de aderen a sistemului de protec ie la suportul de o el metalizat.

35

5.3.5. Sisteme de protec ie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I 5.3.5.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protec ie anticoroziv prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I

sunt prezentate în tabelul 5.12 (a se vedea SR EN ISO 12944-5). 5.3.5.2. Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protec ie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc i

aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I sunt prezentate în tabelul 5.13(a se vedea SR EN ISO 14713-1 i SR EN ISO 2063).


C5-I sunt prezentate în tabelele 5.14 i 5.15 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

36

Tabelul 5.12

(1) Grosimea nominal de film uscat.

(2) Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmen i anticorozivi. (3) Este recomandat s se verifice compatibilitatea dup produc torul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier (5) Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40 m pân la 80 m cu condi ia ca grundul ales bogat în zinc s convin pentru aceast grosime.


Nr. crt.

Straturi primare (grund) Strat(uri) urm to(a)r(e) Sistem de protec ie Durabilitatea estimat (vezi pct. 5.1.2)

Liant Tip de grund

Num r de straturi

Grosime(1)

, m Tip de liant Num r de straturi

Grosime(1) total , m mic medie mare

1. epoxidic, poliuretanic divers(2)

1 pân la 2 120 acrilic, clorcauciuc, policlorura de vinil (3) 3 pân la 4 280 X

2. 1 80 epoxidic, poliuretanic

3 pân la 4 320 X X X 3. 1 150 2 300 X X 4.



1 60(5) epoxidic, poliuretanic

3 pân la 4 240 X X 5. 1 60(5) 3 pân la 5 320 X X X

6. 1 60(5) acrilic, clorcauciuc, policlorura de vinil (3) 4 pân la 5 320 X X X

37

Tabelul 5.13

Nr. crt.


(acoperiri de zinc)

Standard de

referin


Durata de via (1)

min./max., ani


1.


el

SR EN ISO

1461

85 10/20 mare

140 17/33 foarte mare 200 24/48 foarte mare

2. strat de zinc depus termic pe table din o el SR EN 10346 20 2/5 mic

42 5/10 medie 3.



SR EN 13811

15 2/4 mic 30 4/7 medie 45 6/11 medie


SR EN ISO 2081

5 1/1 foarte mic

25 3/6 medie

6.

strat de acoperiri metalice depus prin pulverizare termic , necolmatat sau colmatat (2): - zinc - aluminiu - aliaj Al-Mg - aliaj Zn-Al 15

SR EN ISO 2063

N.R.(3)

200 200 150

- - -

18/36

-



SR EN ISO 12683

8 1/2 foarte mic 25 3/6 medie

(1) Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protec ie. Cifrele pentru durata de via au fost rotunjite la numere întregi. Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat minim i maxim pâna la prima mentenan , de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în clasa de corozivitate C5-I (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 4,2 microni/an i 8,4 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit la 20 ani) i 85/8,4 = 10,119 ani (rotunjit la 10 ani). Durabilitatea estimat medie este de (10 + 20)/2 = 15 ani i este încadrat în clasa “mare” (vezi pct. 5.1.3).

(2) Produsele de colmatare îmbun esc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu, i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare). (3) N.R.= nerecomandat

38

Tabelul 5.14


Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num r

de straturi


Num r de

straturi


mic medie mare



2 160 X 2. 1 80 3 240 X X 3. acrilic 1 80 acrilic 2 160 X 4. 1 80 3 240 X

5. epoxidic,

poliuretanic

1 60 epoxidic,

poliuretanic

2 120 X

6. 1 80 2 160 X X 7. 1 80 3 240 X X 8. 1 80 3 320 X X X

(1) Grosimea nominal de film uscat. (2) Durabilitatea este func ie de aderen a sistemului de protec ie la suportul de o el zincat.

Primul strat din alc tuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderen la suport i s fie compatibil cu straturile ulterioare din componen a sistemului de protec ie.

39

Tabelul 5.15

(1) Grosimea nominal de film uscat. (2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manier semnificativ la grosimea total a filmului uscat a sistemului. (3) Durabilitatea este func ie de aderen a sistemului de protec ie la suportul de o el metalizat.

Suport: suprafe e metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu i aluminiu Se recomand s se aplice astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie s fie compatibil cu sistemul urm tor de vopsire.

Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num r

de straturi


Num r de

straturi


mic medie mare


1 NA(2) epoxidic,

poliuretanic 2 160 X

2. 1 NA(2) 3 240 X X 3. epoxidic 1 NA(2) epoxidic,

combina ie de epoxi

3 450 X X X

4. epoxidic, poliuretanic 1 NA(2) 3 320 X X

40

5.3.6. Sisteme de protec ie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M

5.3.6.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protec ie anticoroziv prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M

sunt prev zute în tabelul 5.16 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

5.3.6.2. Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protec ie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc i

aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M sunt prezentate în tabelul 5.17 (a se vedea SR EN ISO 14713-1 i SR EN ISO 2063).


C5-M sunt prezentate în tabelele 5.18 i 5.19 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

41

Tabelul 5.16

(1) Grosimea nominal de film uscat.

(2) Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmen i anticorozivi. (3) Este recomandat s se verifice compatibilitatea dup produc torul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier . (5) Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40 m pân la 80 m cu condi ia ca grundul ales bogat în zinc s convin pentru aceast grosime.


Nr. crt.

Straturi primare (grund) Strat(uri) urm to(a)r(e) Sistem de protec ie Durabilitatea estimat (vezi pct. 5.1.2)

Liant Tip de grund

Num r de straturi


straturi Grosime(1) total , m mic medie mare

1.

epoxidic, poliuretanic divers(2)

1 150 epoxidic, poliuretanic

2 300 X X 2. 1 80 3 pân la 4 320 X X X

3. 1 400 - 2 400 X X

4. 1 250 epoxidic, poliuretanic 2 500 X X X

5.. epoxidic, poliuretanic, silicat de etil(4)


1 60(5) epoxidic, poliuretanic

4 240 X X 6. 1 60(5) 4 pân la 5 320 X X X 7. 1 60(5) combina ie de epoxi 3 pân la 4 400 X X X 8. combina ie de epoxi divers(2) 1 100 combina ie de epoxi 3 300 X X

42

Tabelul 5.17

Nr. crt.


(acoperiri de zinc)

Standard de

referin


Durata de via (1)

min./max., ani


1.


el

SR EN ISO

1461

85 10/20 mare 140 17/33 foarte mare 200 24/48 foarte mare

2. strat de zinc depus termic pe table din o el SR EN 10346 20 2/5 mic

42 5/10 medie 3.



SR EN 13811

15 2/4 mic 30 4/7 medie 45 6/11 medie


SR EN ISO 2081

5 1/1 foarte mic

25 3/6 medie

6.


SR EN ISO 2063

150

200 250(3) 150

18/36 - -

18/36

-



SR EN ISO 12683

8 1/2 foarte mic 25 3/6 medie

(1) Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protec ie. Cifrele pentru durata de via au fost rotunjite la numere întregi. Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat minim i maxim pâna la prima mentenan , de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în clasa de corozivitate C5-M (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 4,2 microni/an i 8,4 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit la 20 ani) i 85/8,4 = 10,119 ani (rotunjit la 10 ani). Durabilitatea estimat medie este de (10 + 20)/2 = 15 ani i este încadrat în clasa “mare”(vezi pct. 5.1.3). (2) Produsele de colmatare îmbun esc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu, i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare). (3) Utilizare pentru construc ii offshore

43

Tabelul 5.18

(1) Grosimea nominal de film uscat. (2) Durabilitatea este func ie de aderen a sistemului de protec ie la suportul de o el zincat.

Primul strat din alc tuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderen a la suport i s fie compatibil cu straturile ulterioare din componen a sistemului de protec ie.


Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num r

de straturi


Num r de

straturi


mic medie mare



2 160 X 2. 1 80 3 240 X X 3. acrilic 1 80 acrilic 2 160 X 4. 1 80 3 240 X

5. epoxidic,

poliuretanic

1 60 epoxidic,

poliuretanic

2 120 X

6. 1 80 2 160 X X 7. 1 80 3 240 X X 8. 1 80 3 320 X X X

44

Tabelul 5.19

(1) Grosimea nominal de film uscat. (2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manier

semnificativ la grosimea total a filmului uscat a sistemului. (3) Durabilitatea este func ie de aderen a sistemului de protec ie la suportul de o el metalizat.

Suport: suprafe e metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu i aluminiu) Se recomand s se aplice astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie s fie compatibil cu sistemul urm tor de vopsire.

Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num r

de straturi


Num r de

straturi


mic medie mare


1 NA(2) epoxidic,

poliuretanic 2 160 X X

2. 1 NA(2) 3 240 X X X 3. epoxidic 1 NA(2) epoxidic,

combina ie de epoxi

3 450 X X X

4. epoxidic, poliuretanic 1 NA(2) 3 320 X X X

45

6. EXECUTAREA LUCR RILOR DE PROTEC IE ANTICOROZIV

6.1. Condi ii generale 6.1.1. La executarea lucr rilor de protec ie anticoroziv a construc iilor din o el se va asigurara nivelul de calitate conform prevederilor din proiect/caiet de sarcini (a se vedea pct. 3.1.4).

6.1.2. Lucr rile de protec ie anticoroziv a construc iilor din o el se vor executa de operatori economici, cu personal calificat pentru aceast categorie de lucr ri. 6.1.3. Înaintea începerii lucr rilor de protec ie anticoroziv , executantul va analiza documenta ia de execu ie i solu iile adoptate, pentru a stabili tehnologia de executare a lucr rilor i va solicita proiectantului, dac este cazul, clarificarea eventualelor neconcordan e fa de situa ia existent la fa a locului.

6.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru în baza unui proces verbal, prin care se confirm îndeplinirea tuturor exigen elor /condi iilor prev zute în proiect/caietul de sarcini. Orice neconcordan va fi semnalat proiectantului pentru rezolvare, cu în tiin area beneficiarului.

6.1.5. Înaintea începerii lucr rilor de protec ie anticoroziv se vor realiza suprafe e etalon (de referin ) cu sistemul de protec ie adoptat, care constituie faz determinant , i vor fi avizate de proiectant i beneficiar. Num rul i dimensiunile suprafe elor etalon se vor stabili de c tre proiectant, de la caz la caz, în func ie i de complexitatea sistemului de protec ie adoptat i forma elementelor de construc ie i având în vedere recomand rile prev zute în anexa A din SR EN ISO12944-7.

6.1.6 Recep ia lucr rilor de protec ie anticoroziv const în consemnarea conformit ii lucr rilor pe baza verific rior efectuate la terminarea lucr rilor i a rezolv rilor eventualelor neconformit i , prin procese verbale de recep ie calitativ pe faze.

6.2. Executarea lucr rilor de protec ie anticoroziv

Executarea lucr rilor de protec ie anticoroziv a construc iilor din o el cuprinde urm toarele faze principale:

a) preg tirea suprafe ei (suportului) care constituie faz determinant ; b) preg tirea i aplicarea produselor de protec ie.

6.2.1. Preg tirea suprafe ei (suportului) 6.2.1.1. Suprafe ele elementelor de construc ie din o el, noi sau aflate în exploatare, ce urmeaz

a fi preg tite, în vederea aplic rii sistemelor de protec ie anticoroziv , pot fi: a) suprafe e neprotejate, care pot fi acoperite cu straturi de under, rugin sau al i compu i de

coroziune aderen i la suprafa a de o el ; în func ie de starea ini ial de coroziune a suportului de o el, suprafe ele se clasific în patru grade de coroziune conform SR EN ISO 8501-1;

b) suprafe e protejate cu acoperiri metalice: strat de zinc depus termic (conform SR EN ISO 1461, SR EN 10346, SR EN 10240); straturi de zinc, aluminiu i aliajele lor, depuse prin metalizare (SR EN ISO 2063); strat de zinc depus electrochimic (SR EN ISO 2081); strat de zinc depus prin difuzie ( erardizare) (SR EN 13811); straturi de zinc depuse mecanic (SR EN ISO 12683) ;

46

c) suprafe e protejate cu un grund de protec ie temporar (conform SR EN 10238); d) suprafe e protejate cu straturi de vopsea, având diferite tipuri de defecte (conform SR EN

ISO 4628 cu p ile sale). 6.2.1.2. Sistemul de protec ie anticoroziv se va aplica numai dup executarea lucr rilor de

remediere a st rii suprafe ei elementelor de construc ii din o el, dac este cazul, care pot consta din: a) prelucrarea sudurilor, prin polizare, lefuire etc., pentru asigurarea unor suprafe e uniforme

i netede, pentru categoriile a, c i d de mai sus; b) remedierea defectelor suprafe ei (bavuri, under, rugozitate local .a.), dup caz, prin

polizare, lefuire, chituire etc., pentru toate categoriile de mai sus. 6.2.1.3. Preg tirea suprafe ei elementelor de construc ii din o el, noi sau aflate în exploatare, are

ca scop, pe lâng remedierile locale ale st rii suprafe ei, îndep rtarea oric ror depuneri care determin reducerea/pierderea aderen ei straturilor de protec ie aplicate ulterior: acumul ri de praf, urme de ulei i gr simi, under, rugin , s ruri i al i compu i contaminan i.

Preg tirea suprafe ei se realizeaz prin urm toarele procedee principale: a) procedee de cur are cu ap sau cu solven i i cur are chimic ; b) procedee de cur are mecanic (cur are cu jet abraziv, periere mecanizat , periere manual

etc.); c) procedee de cur are cu flac . Înaintea cur rii mecanice este necesar degresarea suprafe elor. În anexa C din SR EN ISO 12944-4. sunt prezentate procedeele de preg tire a suprafe ei, în

func ie de tipul i natura substan elor ce trebuie îndep rtate de pe suprafa a de o el, precum i modul de realizare a preg tirii suprafe ei.

Procedeele, detaliate în continuare, se aplic separat sau combinat, în func ie de natura acoperirilor existente i starea suprafe ei.

6.2.1.4. Procedeele de cur are cu ap sau cu solven i i de cur are chimic se refer la : a) cur area cu jet de ap sub presiune, pentru îndep rtarea depunerilor de praf, a substan elor

solubile în ap , a ruginei i a acoperirilor pu in aderente ; pentru îndep rtarea urmelor de ulei, gr sime .a. Se folose te ap curat sau solu ie apoas de detergent, dup care urmeaz o cl tire cu jet de ap curat sub presiune i uscarea cu aer cald ;

b) cur area cu aburi, pentru îndep rtarea uleiului i gr simii ; în cazul ad ug rii unui detergent, urmeaz o cl tire cu ap curat (cald sau rece) ;

c) cur area cu emulsii, pentru îndep rtarea urmelor de ulei i gr sime, opera ie urmat de cl tirea cu ap curat (cald sau rece) ;

d) cur area alcalin , pentru îndep rtarea urmelor de ulei i gr sime, opera ie urmat de cl tirea cu ap curat (cald sau rece) ;

e) cur area cu solven i organici corespunz tori, pentru îndep rtarea urmelor de ulei i gr sime;

f) decaparea cu paste pe baz de solven i sau paste alcaline, pentru îndep rtarea acoperirilor de vopsea, urmat de o cur are corespunz toare ; procedeul se aplic pentru cur area suprafe elor mici ;

g) decaparea acid , prin imersia elementului într-o solu ie acid corespunz toare, cu adaos de inhibitor de coroziune, pentru îndep rtarea underului i ruginii ; procedeul se recomand a fi utilizat numai în ateliere, cu supraveghere strict .

6.2.1.5. Procedeele de cur are mecanic se refer la :

47

a) cur area manual , cu perii metalice, hârtie abraziv , dispozitive de r zuire etc. (SR EN ISO 8504-3);

b) cur area mecanizat , cu perii metalice montate pe unelte ac ionate pneumatic sau electric, polizoare, ma ini pneumatice de cur at cu ace etc. (SR EN ISO 8504-3);

c) cur area cu jet de abraziv (SR EN ISO 8504-2): sablare uscat , sablare umed etc.; d) cur area cu jet de ap la presiune ridicat (70…170 MPa) i foarte ridicat (peste 170

MPa) e) În cazul procedeelor a-c, dup efectuarea cur rii mecanice se realizeaz o despr fuire a

suprafe ei prin suflare cu aer comprimat uscat i f urme de ulei sau prin aspirare.

6.2.1.6. Procedeul de cur are prin ardere cu flac se utilizeaz pentru îndep rtarea underului, ruginii i acoperirilor. Opera ia este urmat de cur area mecanic i despr fuire.

6.2.1.7. În func ie de situa ia existent , sunt dou tipuri de preg tire a suprafe ei : a) preg tirea primar (total ) a suprafe ei, constând din îndep rtarea underului, ruginii,

contaminan ilor i acoperirii protectoare existente, pân la o el curat ; b) preg tirea secundar (par ial ) a suprafe ei, constând din îndep rtarea ruginii,

contaminan ilor i acoperirii protectoare pe zonele cu defecte i degrad ri, p strând intacte ile "s toase" ale acoperirii protectoare.

6.2.1.8. În func ie de tipul de preg tire a suprafe ei, gradele de preg tire a suprafe ei se clasific

în urm toarele categorii : a) pentru preg tirea primar (SR EN ISO 8501-1, SR EN ISO 8501-4 i SR EN ISO 12944-

4): (i) grade de preg tire Sa 1, Sa 2, Sa 2½ i Sa 3, pentru cur area cu jet abraziv; (ii) grade de preg tire St 2 i St 3, pentru cur area manual sau mecanizat ; (iii) gradul de preg tire Fl, pentru cur area cu flac ; (iv) grade de preg tire Wa 1, Wa 2 i WSa 2½, pentru cur area cu ap la presiune

ridicat ; (v) gradul de preg tire Be, pentru cur area prin decapare acid ;

b) pentru preg tirea secundar (SR EN ISO 8501-2 i SR EN ISO 12944-4): (i) grade de preg tire Psa 2, Psa 2,5 i Psa 3, pentru cur area local cu jet abraziv ; (ii) grade de preg tire PSt 2 i PSt 3, pentru cur area local mecanizat sau manual ; (iii) gradul de preg tire PMa, pentru cur area local mecanizat .

Gradele de preg tire a suprafe ei, în func ie de tipul de preg tire a suprafe ei, precum i procedeele de cur are recomandate, caracteristicile principale ale suprafe elor preg tite i domeniul de aplicare sunt prezentate în SR EN ISO 12944-4 (anexele A, B i C). 6.2.1.9. Preg tirea suprafe ei elementelor de construc ii din o el se va planifica astfel încât aplicarea primului strat din alc tuirea sistemului de protec ie anticoroziv s se realizeze dup maximum 3 ore de la terminarea acesteia. 6.2.2. Preg tirea produselor de protec ie

Preg tirea produselor de protec ie, la locul de aplicare, const în:

c) verificarea men inerii calit ii produselor, în principal ca urmare a depozit rii acestora; d) condi ionarea produselor de protec ie, respectiv aducerea acestora în condi iile de

temperatur impuse pentru aplicare;

48

e) selectarea i omogenizarea componen ilor în ambalajele originale; f) dozarea componen ilor, în conformitate cu fi a tehnic a produsului de protec ie i numai în

cantit ile corelate cu timpul de lucrabilitate a acestuia; g) preg tirea produsului ce urmeaz a fi aplicat, cu respectarea ordinii, timpului i modului de

amestecare a componen ilor, conform instruc iunilor de aplicare ale produc torului. 6.2.3. Aplicarea produselor de protec ie 6.2.3.1. Aplicarea straturilor de protec ie pe suprafa a elementelor de construc ii din o el noi se

va realiza, de regul , înainte de montarea acestora (la sol, de preferat în atelier). Se poate accepta ca ultimul(ele) strat(uri) al(e) sistemului de protec ie anticoroziv s se aplice dup montarea elementelor. Nuan a culorii trebuie s difere de la strat la strat pentru a permite verificarea num rului de straturi aplicat.

6.2.3.2. Aplicarea succesiv a straturilor din alc tuirea sistemului de protec ie anticoroziv se va realiza conform prevederilor din documenta ia de execu ie i caietele de sarcini. Se vor respecta indica iile produc torului produsului de protec ie, referitoare la:

a) asigurarea condi iilor de microclimat: temperatura mediului de aplicare, umiditatea relativ a aerului, absen a noxelor .a.;

b) asigurarea condi iilor impuse suprafe ei suport: temperatur , umiditate, lipsa contaminan ilor .a.;

c) procedeul de aplicare a produselor de protec ie (mecanizat sau manual); d) timpul de uscare/înt rire; e) verificarea calit ii stratului înt rit înaintea aplic rii stratului urm tor; f) respectarea condi ion rilor de timp între aplicarea straturilor succesive, dac este cazul; g) verificarea protec iei aplicate i eventuale remedieri; h) condi iile de mediu pân la darea în exploatare a protec iei aplicate. 6.2.3.3. Aplicarea produselor de protec ie din alc tuirea sistemelor de protec ie anticoroziv se

efectueaz prin urm toarele procedee principale : a) aplicarea cu pensula; b) aplicarea cu ruloul; c) aplicarea prin pulverizare cu pistolul.

6.3.3.4. Aplicarea cu pensula se utilizeaz în general pentru protec ia suprafe elor mici, a

muchiilor, a capetelelor uruburilor i niturilor, a unghiurilor i a zonelor greu accesibile, precum i pentru aplicarea unor grunduri anticorozive.

6.3.3.5. Aplicarea cu ruloul se utilizeaz pentru aplicarea unor produse de protec ie pe suprafe e

mari. Nu se recomand pentru aplicarea grundurilor anticorozive. 6.3.3.6. Procedeele de aplicare cu pistolul sunt cele mai utilizate i se realizeaz prin : a) pulverizare cu aer de presiune joas (clasic); b) pulverizare f aer (airless); c) pulverizare cu aer de presiune medie; d) pulverizare electrostatic . Aceste procedee mecanizate de aplicare se recomand pentru protec ia suprafe elor mari,

permi ând s se ob in o acoperire de calitate superioar i într-un timp scurt, comparativ cu procedeele

49

manuale de aplicare. În general, nu se recomand pentru aplicarea grundurilor anticorozive, exceptând grundurile cu zinc, care se aplic de preferin prin pulverizare, pentru asigurarea unei bune dispersii a pigmentului.

Dac nu se pot ob ine grosimi corespunz toare ale acoperirii în zonele greu accesibile, la muchii i col uri, aceste zone se vor proteja în prealabil prin pensulare sau vor fi acoperite cu un strat suplimentar.

Pentru ob inerea unor acoperiri protectoare continue i uniforme se vor alege în mod corespunz tor vâscozitatea produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distan a fa de suprafa a de protejat i unghiul de pulverizare.

6.3. Verificarea calit ii lucr rilor de protec ie anticoroziv

6.3.1. Generalit i

6.3.1.1. Dup realizarea sistemului de protec ie anticoroziv pe suprafa a etalon (faz determinant ), proiectantul va consemna în scris printr-un proces verbal acceptarea, dup verificare, a suprafe elor etalon executate, precum i, dac este cazul, observa ii sau condi ii suplimentare pentru executarea lucr rii respective.

Lucr rile de preg tire i aplicare a produselor de protec ie pot fi delimitate pe etape, care cuprind fie aplicarea tuturor straturilor pe por iuni delimitate ale suprafe ei, fie aplicarea unor straturi pe întreaga suprafa .

6.3.1.2. În cazul în care unitatea executant are sistem propriu de management al calit ii, atunci

lucr rile de protec ie anticoroziv vor face obiectul respectivului sistem (proceduri de execu ie, plan de control al calit ii etc.).

6.3.1.3. Verificarea calit ii lucr rilor de protec ie anticoroziv se efectueaz înaintea începerii aplic rii acoperirilor protectoare, în timpul i dup aplicarea acestora, în scopul constat rii îndeplinirii condi iilor privind:

a) gradul de preg tire a suprafe ei suport; b) calitatea produselor de protec ie anticoroziv ; c) procedeele de aplicare a produselor / sistemului de protec ie anticoroziv ; d) calitatea sistemului de protec ie anticoroziv realizat.

6.3.1.4. Pentru asigurarea calit ii lucr rilor de protec ie anticoroziv a construc iilor din o el se impun urm toarele verific ri:

a) la recep ia produselor de protec ie anticoroziv ; b) privind p strarea i depozitarea produselor de protec ie; c) privind asigurarea condi iilor prealabile la punerea în oper ; d) înaintea aplic rii acoperirilor protectoare; e) în timpul aplic rii acoperirilor protectoare; f) dup aplicarea acoperirilor protectoare.

6.3.2. Recep ia produselor de protec ie

6.3.2.1. Recep ia produselor de protec ie dup procurare const , în primul rând, în verificarea documentelor tehnice ale produselor de protec ie.

50

6.3.2.2. Verificarea conformit ii produselor de protec ie cu documentele tehnice ale acestora, trebuie s se realizeze pe antier.

6.3.2.3. Verific rile minimale, pe loturi de produse, sunt urm toarele:

a) pentru produse lichide: aspect (vizual);

culoare (vizual); densitate (SR EN ISO 2811-1, 2, 3 i 4); timp de curgere (SR EN ISO 2431); interval maxim de utilizare dup amestecare (pot-life), pentru produse în doi sau

mai mul i componen i (SR EN ISO 9514); timp de uscare (SR EN ISO 9117-1) ;

b) pentru produse solide (pulverulente): aspect (vizual); culoare (vizual); sorturi granulometrice (STAS 4606); densitate aparent în stare uscat (STAS 4606); umiditate (SR EN 1097-5).

6.3.3. P strarea i depozitarea produselor de protec ie

6.3.3.1. Condi iile de p strare i depozitare a produselor de protec ie sunt precizate în documente tehnice ce înso esc produsele de protec ie.

6.3.3.2. Dac nu sunt precizate condi ii speciale, trebuie respectate urm toarele condi ii de

depozitare : a) - componen ii în stare lichid se depoziteaz în ambalaje originale, în spa ii

închise, ventilate i la temperaturi cuprinse între +50C i +300C ; b) - componen ii în stare solid (pulverulent ) se depoziteaz în ambalajele originale, în spa ii închise i uscate (umiditatea relativ a aerului maximum 70%).

6.3.4. Asigurarea condi iilor prealabile pentru punerea în oper

6.3.4.1. Asigurarea condi iilor prealabile pentru punerea în oper a protec iilor anticorozive

aplicate pe suprafa a construc iilor din o el, se efectueaz de c tre executant, în conformitate cu prevederile documenta iei de execu ie, respectându-se urm toarele condi ii:

a) asigurarea utilajelor, sculelor i dispozitivelor necesare, a spa iilor de acces sau necesare pentru protec ia muncii; b) asigurarea condi iilor de microclimat necesare preg tirii produselor; dac în documentele tehnice ale produc torului nu se fac preciz ri, condi iile trebuie s fie urm toarele: temperatura cuprins între + 50C i + 300C, umiditatea relativ a aerului maximum 70%; c) condi ionarea produselor, înainte de preparare i aplicare; produsele trebuie aduse din spa iile de depozitare i men inute la temperaturi cuprinse între + 150C i + 250C dac în documentele tehnice ale produc torului nu se fac alte preciz ri;

51

d) asigurarea calit ii suprafe ei suport din o el, care trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii: temperatura, min. + 30C peste punctul de rou , max. + 400C; lips umiditate, praf sau alte impurit i; e) cunoa terea, pentru respectarea strict , a urm toarelor cerin e la aplicarea straturilor de protec ie:

i) - compozi iile i dozajele; ii) – intervalul maxim de utilizare dup amestecare (pot-life); iii) - modul de aplicare: iv) - timpul i condi iile de p strare pe perioada de reticulare.

6.3.4.2. Executantul va efectua, la realizarea suprafe ei etalon, urm toarele verific ri: a) verificarea calit ii produselor de protec ie anticoroziv , în ceea ce prive te: aspectul produselor (pe fiecare unitate de produs), intervalul maxim de utilizare dup amestecare (pot-life) i timpul de uscare (în func ie de temperatura mediului ambiant) .a.; b) stabilirea por ion rii amestecului din doi sau mai mul i componen i, la produsele cu înt rire exoterm , pe baz de încerc ri preliminare efectuate la fa a locului; c) verificarea consumurilor specifice i a grosimilor efective ale straturilor de protec ie aplicate; d) verificarea, prin încerc ri, a aderen ei la suprafa a suport; e) verificarea gradului de înt rire a produselor de protec ie puse în oper .

6.3.5. Verific ri înaintea aplic rii acoperirilor protectoare 6.3.5.1. Verificarea calit ii produselor de protec ie conform pct. 6.3.2.2 i 6.3.2.3. se face pe

fiecare produs în parte i înainte de a fi puse în oper . 6.3.5.2. Verificarea calit ii preg tirii suprafe ei construc iilor din o el se face la fiecare etap de

lucru atât în ceea ce prive te aspectul, cât i modul de execu ie.

6.3.5.3. Dup terminarea lucr rilor de preg tire a suprafe ei se va efectua verificarea calit ii preg tirii suprafe ei înainte de aplicarea acoperirilor protectoare.Verificarea se va efectua pe cel pu in 5% din suprafa a total a lucr rilor efectuate; m rimea suprafe ei verificate se stabile te prin proiect/caiet de sarcini, în func ie de dimensiunile suprafe ei de protejat (inclusiv în zonele greu accesibile), astfel încât aspectul acesteia s poat fi examinat corespunz tor. Dac se constat c aspectul suprafe ei verificate nu este corespunz tor gradului de preg tire prev zut în documenta ia de execu ie (caietul de sarcini), se verific întreaga suprafa preg tit . Lucr rile constatate ca fiind necorespunz toare se refac. Constat rile privind verific rile efectuate se consemneaz în procese verbale de recep ie pentru lucr ri ascunse.

6.3.6. Verific ri în timpul aplic rii acoperirilor protectoare

6.3.6.1. Verificarea condi iilor de mediu în care se execut lucr rile de protec ie anticoroziv se efectueaz permanent, cu instrumente de m surare adecvate (termometru, higrometru .a.).

6.3.6.2. Verificarea modului de preparare a produselor de protec ie anticoroziv i de aplicare succesiv a straturilor de protec ie se efectueaz permanent, urm rindu-se respectarea strict a prevederilor din documenta ia de execu ie (caietul de sarcini) i din documentele tehnice ale produselor de protec ie .

52

6.3.6.3. Verificarea aspectului întregii suprafe e, înainte de aplicarea fiec rui strat de protec ie,

se efectueaz permanent, vizual, urm rindu-se : a) aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protec ie anticoroziv s se fac numai pe suprafe e curate, lipsite de umiditate, de praf sau de alte impurit i; b) fiecare strat de protec ie s fie continuu, uniform, lipsit de b ici, încre ituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte (SR EN ISO 4628 cu p ile sale); c) fiecare strat de protec ie s aib o culoare uniform pe toat suprafa a protejat .

Se va verifica grosimea stratului de protec ie umed. Dac un strat de protec ie nu este continuu i uniform sau are o culoare neuniform , va fi

acoperit cu înc un strat din acela i produs, care nu se ia în considerare la num rul total de straturi. Dac un strat de protec ie prezint zone cu defecte de tipul celor men ionate la pct. 6.3.6.3.b, se

îndep rteaz zonele cu defecte i se aplic din nou stratul, cu acela i produs. 6.3.7. Verific ri dup aplicarea acoperirilor protectoare

6.3.7.1. Verificarea aspectului final al sistemului de protec ie anticoroziv se face vizual, pe

întreaga suprafa . Sistemul de protec ie se consider corespunz tor dac acoperirea este continu , uniform , lipsit de b ici, încre ituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte.

6.3.7.2. Verific rile privind grosimea, aderen a i num rul de straturi ale sistemului de protec ie anticoroziv se vor efectua prin sondaj. Num rul i locul efectu rii acestor verific ri se vor stabili prin documenta ia de execu ie (caietul de sarcini).

6.3.7.3. Verificarea grosimii totale minime a sistemului de protec ie anticoroziv se efectueaz prin metodele prev zute în SR EN ISO 2808. În cazul utiliz rii metodei distructive de determinare a grosimii, zonele respective se refac, dup verificare, aplicând integral sistemul de protec ie prev zut.

6.3.7.4. Verificarea aderen ei sistemului de protec ie anticoroziv se efectueaz prin metoda grilei (SR EN ISO 2409) i prin metoda smulgerii (SR EN ISO 4624). Dup verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.

6.3.7.5. Verificarea aplic rii num rului de straturi ale sistemului de protec ie anticoroziv se efectueaz prin îndep rtarea succesiv a straturilor componente ale sistemului de protec ie i examinarea cu ochiul liber. Dup verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.

6.3.7.6. Dac aspectul, grosimea total sau aderen a sistemului de protec ie anticoroziv nu sunt corespunz toare documenta iei de execu ie (caietului de sarcini), proiectantul va decide asupra

surilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea par ial /total a sistemului de protec ie sau alte suri).

6.3.7.7. Rezultatele tuturor verific rilor efectuate se vor consemna în procesele verbale de recep ie a lucr rilor de protec ie anticoroziv .

53

7. M SURI PRIVIND PROTEC IA I IGIENA MUNCII

7.1. Pe durata execut rii lucr rilor de protec ie anticoroziv se vor respecta cu stricte e m surile de protec ia i igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documenta ia de execu ie întocmit de proiectant.

7.2. M surile privind protec ia i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de produc torii produselor de protec ie anticoroziv , precum i pe prevederile legisla iei aplicabile în domeniu, în vigoare:

a) Hot rârea de Guvern nr.300/2006 privind cerin ele minime de securitate i s tate pentru antierele temporare sau mobile;

b) Legea nr.319/2006 a securit ii i s ii în munc c) Hot rârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securit ii i s ii în munc nr. 319/2006, cu modific rile i complet rile ulterioare;

d) Ordinul ministrului muncii i solidarit ii sociale i al ministrului san ii i familiei nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protec ia muncii, cu modific rile ulterioare.

7.3. În afara prevederilor men ionate la pct. 7.2 se fac urm toarele preciz ri:

a) muncitorii care execut lucr rile de protec ie anticoroziv , precum i persoanele care supravegheaz lucrul, trebuie s poarte costume speciale, ochelari de protec ie i m nu i speciale de protec ie;

b) la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie s i cure e mâinile cu solven i adecva i dup care se spal cu ap cu detergent sau s pun i se ung cu o crem emoliant ; aceste opera iuni se desf oar în afara ariei de lucru;

c) p strarea alimentelor i consumul lor la locul de munc sunt strict interzise; a) în spa iile de lucru, pe toat durata execut rii lucr rilor de protec ie anticoroziv , sunt

interzise fumatul sau aprinderea vreunui foc; b) instala iile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie s fie corespunz toare

cerin elor pentru utilizarea în atmosfer poten ial exploziv ; c) se interzice folosirea, pentru tergerea suprafe elor, a materialelor din fibre sintetice

sau lân , care pot produce scântei datorit înc rc rilor electrostatice prin frecare; d) muncitorii trebuie s fie instrui i i asigura i, în special pentru lucrul la în ime

(coarde, centuri de blocare etc.), conform reglement rilor tehnice în vigoare.

7.4. Fa de prevederile men ionate la pct. 7.2 i 7.3, responsabilul cu protec ia muncii i

responsabilul de lucrare vor lua m suri specifice, suplimentare privind protec ia i igiena muncii.

8. M SURI PRIVIND PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR

8.1. Pe durata execut rii lucr rilor de protec ie anticoroziv se vor respecta cu stricte e m surile de prevenire i stingere a incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documenta ia de execu ie întocmit de proiectant.

8.2. M surile privind prevenirea i stingerea incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de produc torii produselor de protec ie anticoroziv , precum i pe prevederile legisla iei aplicabile în domeniu, în vigoare:

54

a) Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva incendiilor; b) Ordinul MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de ap rare

împotriva incendiilor.

8.3. Fa de prevederile men ionate la pct. 8.2, responsabilul PSI i responsabilul de lucrare vor lua m suri specifice, suplimentare de prevenire i stingere a incendiilor.

55

ANEXA 1 REFERIN E LEGISLATIVE I TEHNICE

Not : 1. Referin ele datate au fost luate în considerare la data elabor rii prezentei reglement ri tehnice. 2. La data utiliz rii reglement rii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referin elor legislative i tehnice. A1. Legisla ie: Nr. crt

Acte legislative Publica ia

1. Hot rârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compu i organici volatili datorate utiliz rii solven ilor organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafe elor vehiculelor, cu modific rile i complet rile ulterioare.

Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.521/16.06.2006

2. Ordinul ministrului transporturilor, construc iilor i turismului i al ministrului de stat, ministrului administra iei i internelor nr. 1822/394 din 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea i încadrarea produselor pentru construc ii pe baza performan elor de comportare la foc, cu modific rile i complet rile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 27.01.2005

3. Hot rârea de Guvern nr.300/2006 privind cerin ele minime de securitate i s tate pentru antierele temporare sau mobile.


4. Legea nr. 319/2006 a securit ii i s ii în munc


5. Hot rârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securit ii i s ii în munc nr. 319/2006, cu modific rile i complet rile ulterioare


6 Ordinul ministrului muncii i solidarit ii sociale i al ministrului san ii i familiei nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protec ia muncii, cu modific rile ulterioare


7. Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva incendiilor cu modific rile ulterioare


8. Ordinul MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de ap rare împotriva incendiilor


56

A2. Standarde:

1. SR EN ISO 12944-1:2002 Vopsele i lacuri. Protec ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o el împotriva coroziunii. Partea 1: Introducere general

2. SR EN ISO 12944-2: 2002 Vopsele i lacuri. Protec ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o el împotriva coroziunii. Partea 2: Clasificare a mediului

3. SR EN ISO 12944-3 : 2002 Vopsele i lacuri. Protec ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o el împotriva coroziunii. Partea 3: Proiectare i dispozi ii constructive

4. SR EN ISO 12944-4 : 2002

Vopsele i lacuri. Protec ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o el împotriva coroziunii. Partea 4: Tipuri de suprafe e i de preg tire a suprafe elor

5. SR EN ISO 12944-5: 2008 Vopsele i lacuri. Protec ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o el împotriva coroziunii. Partea 5: Sisteme de vopsire

6. SR EN ISO 12944-7: 2002 Vopsele i lacuri. Protec ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o el împotriva coroziunii. Partea 7: Execurarea i supravegherea lucr rilor de vopsire

7. SR EN ISO 9223:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Clasificare, determinare i estimare

8. SR EN ISO 9226:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor . Determinarea vitezei de coroziune pe epruvete de referin pentru evaluarea corozivit ii

9. SR EN ISO 9225:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. M surarea parametrilor de mediu care afecteaz corozivitatea atmosferelor

10. SR EN ISO 9224: 2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Valori de referin pentru clasele de corozivitate

11. SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiect rii structurilor

12. SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod: Bazele proiect rii structurilor

13. SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 Eurocod: Bazele proiect rii structurilor

14. SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiect rii structurilor. Anex na ional

15. SR EN 1990:2004//A1:2006/NA:2009 Eurocod: Bazele proiect rii structurilor. Anexa A2: Aplica ie pentru poduri. Anex na ional .

16. SR EN ISO 8501-3 :2007 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Evaluarea vizual a cur eniei suprafe ei. Partea 3: Grade de preg tire a sudurilor, marginilor i altor suprafe e cu imperfec iuni

57

17. SR EN ISO 8501-1:2007

Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Evaluarea vizual a gradului de cur are a unei suprafe e. Partea 1: Grade de ruginire i grade de preg tire a suporturilor de o el neacoperite i a suporturilor de

el dup îndep rtarea acoperirilor anterioare 18. SR EN ISO 8501-2:2002

Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Evaluarea vizual a cur eniei suprafe ei. Partea 2: Grade de preg tire a suporturilor de o el acoperite anterior, dup îndep rtarea local a acoperirilor

19. SR EN ISO 8501-4:2007

Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Evaluarea vizual a cur eniei suprafe ei. Partea 4: Condi iile ini iale ale suprafe ei, grade de preg tire i grade de îndep rtare a ruginii dup decaparea cu ap la presiune ridicat

20. SR EN ISO 8503-1:2012 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Caracteristicile rugozit ii suprafe elor de o el decapate. Partea 1: Preciz ri i defini ii referitoare la pl cile de comparare ISO pentru profilul suprafe ei în vederea evalu rii suprafe elor decapate abraziv

21. SR EN ISO 8503-2:2012 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Caracteristicile rugozit ii suprafe elor de o el decapate. Partea 2: Metod pentru clasificare a profilului unei suprafe e de o el decapate abraziv. Procedeul prin comparare

22. SR EN ISO 8503-3:2012 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Caracteristicile rugozit ii suprafe elor de o el decapate. Partea 3: Metod de etalonare a pl cilor de comparare ISO pentru profilul suprafe ei i de determinare a profilului suprafe ei. Procedeul cu microscop

23. SR EN ISO 8503-4:2012 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Caracteristicile rugozit ii suprafe elor de o el decapate. Partea 4: Metod de etalonare a pl cilor de comparare ISO pentru profilul suprafe ei i de determinare a profilului suprafe ei. Procedeul cu palpator

24. SR EN ISO 8502-2:2006 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Încerc ri de evaluare a gradului de cur are a suprafe ei. Partea 2: Determin rii de laborator a clorurilor de pe suprafe ele cur ate

25. SR EN ISO 8502-3:2003 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii

58

vopselelor i produselor similare. Încerc ri de evaluare a cur eniei suprafe ei. Partea 3: Evaluarea prafului pe suprafe e de o el preg tite pentru vopsire (metoda cu band sensibil la ap sare)

26. SR EN ISO 8502-4:2003 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Încerc ri de evaluare a cur eniei suprafe ei. Partea 4: Linii directoare pentru estimarea probabilit ii de condensare înainte de aplicarea vopselelor

27. SR EN ISO 8502-5:2005 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Încerc ri pentru aprecierea gradului de cur are a unei suprafe e. Partea 5: Determinarea clorurilor pe suprafe ele cur ate (metoda cu tub detector de ioni)

28. SR EN ISO 8502-6:2007 Preg tirea suporturilor de el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Încerc ri de evaluare a gradului de cur are a unei suprafe e. Partea 6: Extrac ia contamina ilor solubili în vederea analizei. Metoda Bresle

29. SR EN ISO 8502-8:2005 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Încerc ri pentru aprecierea gradului de cur are a unei suprafe e. Partea 8: Metoda de teren pentru determinarea refractometric a umidit ii

30. SR EN ISO 8502-9:2002 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Încerc ri de evaluare a cur eniei suprafe ei. Partea 9: Metoda în situ pentru determinarea s rurilor solubile în ap prin conductometrie

31. SR EN ISO 8502-11:2006 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Încerc ri pentru aprecierea gradului de cur are a unei suprafe e. Partea 11: Metoda de teren pentru determinarea turbidimetric a sulfa ilor solubili în ap

32. SR EN ISO 8502-12:2005 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Încerc ri pentru aprecierea gradului de cur are a unei suprafe e. Partea 12: Metoda de teren pentru determinarea prin titrare a ionilor fero i solubili în ap

33. SR EN ISO 2409:2007 Vopsele i lacuri. Încercare la caroiaj

34. SR EN ISO 4624:2003 Vopsele i lacuri. Încercare la trac iune 35. SR EN ISO 6272-1:2012 Vopsele i lacuri. Încerc ri de deformare rapid

(rezisten a la oc). Partea 1: Încercarea prin derea unei mase cu penetrator cu suprafa mare

36 SR EN ISO 6272-2:2012 Vopsele i lacuri. Încerc ri de deformare rapid (rezisten a la oc). Partea 2: Încercarea prin

59

derea unei mase cu penetrator cu suprafa mic

37. SR EN ISO 1518 -1:2011 Vopsele i lacuri. Determinarea rezisten ei la zgâriere. Partea 1: Metod de încercare constant .

38 SR EN ISO 6860:2006 Vopsele i lacuri. Încercarea la îndoire (mandrin conic )

39 SR EN ISO 1519:2011 Vopsele i lacuri. Încercare la îndoire (pe dorn cilindric)

40 SR EN ISO 1522:2007 Vopsele i lacuri. Încercarea de amortizare a pendulului

41 SR EN ISO 9227:2012 Încerc ri la coroziune în atmosfere artificiale. Încerc ri în cea salin

42 SR ISO 11503:1997 Vopsele i lacuri. Determinarea rezisten ei la umiditate (condensare repetat )

43 SR EN ISO 6270-1:2002 Vopsele i lacuri. Determinarea rezisten ei la umiditate. Partea 1: Condensarea continu

44 SR EN ISO 6270-2:2006 Vopsele i lacuri. Determinarea rezisten ei la umiditate. Partea 2: Procedur pentru expunerea epruvetelor în atmosfer de ap de condens

45 SR EN 60068-2-5:2011 Încerc ri de mediu. Partea 2-5: Încerc ri - Încercarea Sa: Radia ie solar simulat la nivelul solului i ghid pentru încerc ri al radia iilor solare

46 SR EN 60068-2-14:2010 Încerc ri de mediu. Partea 2-14: Încerc ri. Încercarea N: Varia ii de temperatur

47 SR EN 60068-2-78: 2004 Încerc ri de mediu. Partea 2-78: Încerc ri - Încercarea Cab: C ldura umed , continu

48 SR EN ISO 2812-1: 2007 Vopsele i lacuri. Determinarea rezisten ei la lichide. Partea 1: Metoda prin imersiune în lichide, altele decât apa

49 SR EN ISO 2812-2: 2007 Vopsele i lacuri. Determinarea rezisten ei la lichide. Partea 2: Metoda prin imersiune în ap

50 SR EN 13501-1+A1:2010 Clasificare la foc a produselor i elementelor de construc ie. Partea 1: Clasificare folosind rezultatele încerc rilor de reac ie la foc

60

51 SR EN ISO 14713-1: 2010 Acoperiri de zinc. Ghid i recomand ri pentru protec ia împotriva coroziunii fontei i o elului în construc ii. Partea 1: Principii generale de proiectare i rezisten la coroziune

52 SR EN ISO 2063:2005 Pulverizare termic . Acoperiri metalice i alte acoperiri anorganice. Zinc, aluminiu i aliajele lor

53 SR EN ISO 1461:2009 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din font i o el. Specifica ii i metode de încercare

54 SR EN 10346:2009 Produse plate de o el acoperite continuu prin imersie la cald. Condi ii tehnice de livrare

55 SR EN 10240: 2000 Acoperiri de protec ie interioare i/sau exterioare pentru evi de o el. Condi ii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe instala ii automate

56 SR EN 13811: 2003 erardizare. Acoperiri prin difuzie de zinc pe produse feroase. Specifica ie

57 SR EN ISO 2081: 2009 Acoperiri metalice i alte acoperiri anorganice. Acoperiri electrochimice de zinc pe font sau o el, cu tratament suplimentar

58 SR EN ISO 12683:2005 Acoperiri mecanice de zinc. Specifica ii i metode de verificare

59 SR EN ISO 3231:2002 Vopsele i lacuri. Determinarea rezisten ei la atmosfer umed care con ine dioxid de sulf

60 SR EN 10238:2009 Produse de o el pentru construc ii sablate i grunduite prin procedee automate

61. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degrad rii suprafe elor acoperite. Aprecierea num rului i dimensiunii defectelor i a intensit ii modific rilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere general i sistemul de notare

62. SR EN ISO 4628-2:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degrad rii suprafe elor acoperite. Aprecierea num rului i dimensiunii defectelor i a intensit ii modific rilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de b icare

63. SR EN ISO 4628-3:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degrad rii suprafe elor acoperite. Aprecierea num rului i dimensiunii defectelor i a intensit ii modific rilor uniforme ale aspectului. Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire

64. SR EN ISO 4628-4:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degrad rii suprafe elor acoperite. Aprecierea num rului i dimensiunii defectelor i a intensit ii modific rilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare

65. SR EN ISO 4628-5:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degrad rii suprafe elor acoperite. Aprecierea num rului i

61

dimensiunii defectelor i a intensit ii modific rilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere

66. SR EN ISO 4628-6:2012 Vopsele i lacuri. Evaluarea degrad rii suprafe elor vopsite. Aprecierea num rului i dimensiunii defectelor i a intensit ii schimb rilor uniforme de aspect. Partea 6: Evaluarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive

67. SR EN ISO 4628-7:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degrad rii suprafe elor acoperite. Aprecierea num rului i dimensiunii defectelor i a intensit ii modific rilor uniforme ale aspectului. Partea 7: Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o bucat de velur

68. SR EN ISO 4628-8:2013 Lacuri i vopsele. Evaluarea degrad rii suprafe elor acoperite. Aprecierea num rului i dimensiunii defectelor i a intensit ii modific rilor uniforme ale aspectului. Partea 8: Evaluarea gradului de exfoliere i a coroziunii în jurul unei zgârieturi sau alte defecte artificiale

69. SR EN ISO 4628-10:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degrad rii suprafe elor acoperite. Aprecierea num rului i dimensiunii defectelor i a intensit ii modific rilor uniforme ale aspectului. Partea 10: Aprecierea gradului de coroziune filiform

70. SR EN ISO 2811-1: 2011 Vopsele i lacuri. Determinarea densit ii. Partea 1: Metoda cu picnometru.

71. SR EN ISO 2811-2: 2011 Vopsele i lacuri. Determinarea densit ii. Partea 2: Metoda cu corp imersat

72. SR EN ISO 2811-3: 2011 Vopsele i lacuri. Determinarea densit ii. Partea 3: Metoda cu oscilator

73. SR EN ISO 2811-4: 2011 Vopsele i lacuri. Determinarea densit ii. Partea 4: Metoda cu cilindru sub presiune

74. SR EN ISO 2431: 2012 Vopsele i lacuri. Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor de curgere

75. SR EN ISO 9514:2005 Lacuri i vopsele. Determinarea duratei de via a sistemelor de acoperire multicomponente. Preg tirea i condi ionarea e antioanelor i linii directoare pentru încercare

76. SR EN ISO 9117-1:2009 Lacuri i vopsele. Încerc ri de uscare. Partea 1: Determinarea usc rii în adâncime i a timpului de uscare în adâncime

77. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu lian i minerali. Metode de încercare

62

78. SR EN 1097-5:2008 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea con inutului de ap prin uscare în etuv ventilat

79 SR EN ISO 2808: 2007 Vopsele i lacuri. Determinarea grosimii peliculei

80 SR EN ISO 8504 – 2: 2002 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Metode de preg tire a suprafe ei. Partea 2: Decapare cu jet abraziv

81. SR EN ISO 8504 – 3: 2002 Preg tirea suporturilor de o el înaintea aplic rii vopselelor i produselor similare. Metode de preg tire a suprafe ei. Partea 3: Cur are manual i mecanic

63

ANEXA 2

PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PROTEC IA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

CARE TREBUIE S FIE CUPRINSE ÎN PROIECT

A2.1. Prevederi în proiect necesare pentru a defini condi iile specifice pentru executarea lucr rilor sunt, cel pu in urm toarele, dup caz:

a) condi ii pentru a ine cont de sistemul particular de protec ie anticoroziv care trebuie aplicat; b) gradul de preg tire a suprafe ei, împreun cu clasa de corozivitate a mediului; c) proceduri pentru a se asigura c suprafa a neacoperit a o elurilor rezistente la coroziunea atmosferic este acceptabil , vizual, dup încerc ri de coroziune artificial ; d) condi ii pentru protec ia suprafe ei la contactul o elurilor care nu sunt rezistente, cu cele rezistente la coroziunea atmosferic ; e) sistemul de protec ie interioar , dac spa iile închise trebuie etan ate prin sudare, sau sunt prev zute cu o protec ie anticoroziv interioar ; f) metoda care trebuie utilizat pentru etan area interfe ei, dac elementele de îmbinare mecanic p trund peretele spa iilor închise etan ate; g) metoda i extinderea repara iilor dup t iere sau sudare; h) metoda, nivelul i extinderea cur rii o elurilor inoxidabile; i) specifica ie de performan pentru protec ia împotriva coroziunii; j) extinderea suprafe elor afectate, la uruburi pretensionate la îmbin ri care nu sunt rezistente la lunecare; k) cerin e pentru procedura de calificare a procedeelor de imersie/pulverizare, dac este specificat zincarea termic i electrochimic sau metalizarea elementelor din o el formate la rece, dup fabricare; l) cerin e pentru control, verificare sau calificare a preg tirii suprafe ei care trebuie efectuat înainte de vopsirea ulterioar , pentru elementele din o el protejate prin zincare termic , electrochimic sau metalizare; m) suprafe e de referin pentru sistemele de protec ie anticoroziv a elementelor din o el în medii cu clasele de corozivitate C3 la C5.

A2.2. Prevederi în proiect pentru condi ii op ionale, în func ie de clasa de corozivitate preconizat pentru exploatarea construc iilor din o el:

a) dac sunt cerin e de protec ie anticoroziv ; b) dac sunt cerin e de tratare a suprafe ei pentru o eluri inoxidabile; c) dac spa iile închise trebuie etan ate dup zincarea termic sau metalizare i dac da, cum se realizeaz ; d) dac imperfec iunile sudurii permise de specifica ia de sudare necesit etan are i cum se realizeaz aceasta; e) dac sudurile pentru etan are necesit verificare ulterioar , dup verificarea vizual ; f) dac suprafe ele în contact i suprafe ele de sub aibe, la uruburi, pot s nu fie protejate; g) dac îmbin rile cu uruburi, inclusiv zona perimetral din jurul unor asemenea îmbin ri, poate s nu fie protejat cu sistemul complet de protec ie anticoroziv specificat pentru restul construc iei din o el; h) dac sunt cerin e de reparare sau protec ie anticoroziv suplimentar pentru marginile t iate i suprafe ele adiacente;

64

i) alte cerin e decât cele din SR EN ISO 8501 i SR EN ISO 1461 pentru preg tirea suprafe ei o elurilor carbon; j) dac partea de jos, înglobat , a uruburilor de funda ie trebuie l sat neprotejat ; k) dac elementele protejate cu acoperiri de zinc depuse termic i electrochimic sau cu acoperiri de zinc i aluminiu depuse prin metalizare nu sunt supuse verific rii dup zincare/metalizare; l) dac suprafe ele de referin nu sunt specificate pentru sistemele de protec ie a anticoroziv elementelor din o el în clasele de corozivitate C3 la C5.

Date post:	31-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	trinhnhu
View:	225 times
Download:	0 times

1 MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ůI ADMINISTRAğIEI ...

Documents