FILOCALIASAU

CULEGERE DIN SCRIERILEsFrNTrLon pAnrNTr, cARE AnanA

cuM sE PoATE oMUL cunAqr,LUMTNA gr onsAvingr

sriNrul PETRU DAMAScHTNsriNrul, srMEoN METAFRASTUL

Traducere din grecegte, introduceri gi note depr. prof. dr. DUMITRU SrANtrORf

Membru al Academiei RomAne

HUMANITASBUCURE$TI

CUPRINS

SFiNTUL PETRU DAMASCHIN

7

7

L4

L6

Autorulscrierii, ;'.,..ti,. .'......Cuprinsulscrierii. :. '.; - -

Din dumnezeiegtile lnvdfdturi duhovniceqtiale cuviosului Pirintelui nostrrr Petru Damaschin-

Carteaintii-..:. ...inceput cu Dumnbzeu despre tema cdrlii cgviosului gi de Dumnezeu

Durffitoruliri Ptrrintelui nostru Petru Damaschin'Aritare trebuincioasi $i prea frumoasd

desprecelegaptefaptetrupe$ti'....||...'....'..:...Celcevoiegtes4p6zeascilporuhci1etiebuiesilnceapd.

de la frica de Dumnezeu, ca sdnu se rosto$oleasci in haos .' . .' . . .'. .

Despreporunca a doua gi despre nagteriaplinsuluidintemere 'i'.:.:;:'..!.':Despre cele patruvirtuli ale su{letultii.' . . . . i .

Despre cunogtinfa cu lucrul .

27

27

Virtufiletrupegtisintuneltealecelorsufletegti."------.;.......'..';i..Este cu neputinli si se minfuiasci cineva ' ''firdatenfieamlnunfitigi fdrdpazamtnlii . ' '.. ..;- i, i:'-',.. '

Cei cevor sise vadipe eiingigiincestare se afl69inupbtface :' . :

aceasta altfel decit prin friga de voile'lor gi prin ascultare ;' '

rgilinigtire,maialesceipitimagi....i::,t.,',,:.r.','..', -'r."'!.-....;. Despreceleopt.vederimintrale'.i;.;:';'.'t'rt.:,'t..tt;.:t,:1"'"-','|"tt,,"';'i 't

Aritaretrebuincioasddespre.Primacunoltinfi6i,r"r'| ..(',' r " ",.

:i,'

, desprecumtrebuiesioincepem ..:t'''.'i,1,;,,.;:.:.rr.'...,': Despreadouavederer.).t"'t', l;i..ri'';r,i:..,....r...-,.rt.";i..'.1'

46

47

53

55

56

58

'5e

6t

52

6q

3r2 CUPRINS

Despre vederea a treiaDespre a patra vedereDespre a cincea cunoqtinliDespre a,sasea cunogtinliDespre a saptea cunogtint; .

Despre aoptacunogtinfi. . .

Nu este contrazicere in dumnezeiestile ScripturiUnirea rugiciunii cu toate cunogtinfele .

Despre smerita cugetare . - -

Despre nepitimireArdtare ldmuriti despre cele gapte fapte trupestiDespre dreapta socoteali.Despre citirea cea dupi DumnezeuDespre adevirata deosebire (dreapta socoteali)Despre trebuinfa ca omul si nu deznidijduiasci.,chiar dacd ar gregi multCalea cea mai scurti spre dobindirea virtulilorgi depirtarea patimilorCum se cigtigl credinla adevilrati? .

Linigtirea foloseqte mai mult celor pitimaEi . . . .

Mare bine este pociinfa adevdratiDespre binefacerile generale si particulare ale lui Dumne zert . . .

Toate le-a ficut Dumnezeu spre folosul nostru. .

Cuvintul lui Dumnezeu nu este vorbd multi. . .

Firi smeriti cugetare nu e cu putinli si ne mintuim . . . .

Despre zidirea sufletului prin virtuti "

Mare bine este dragostea gi sfatul cu smereniePomenirea deasi a unor cuvinte din dumnezeiasca Scripturinuestevorbirie .....Artrtare despre cunogtinfa cu nume mincinos . . . . .

Aritareavirtulilor. . .

Aritarea patimilor. . .

Despre deosebirea intre ginduri gi momeli (atacuri)Cartea a doua: Douizeci gi patru de cuvinte scurte (sinoptice)gi pline de toati cunogtinla duhovniceasci

Cuvintul r: Despre inlelepciunea duhovniceasclCuvintul z: Despre credinfiCuvintul 3: Despre frici . .

Cuvintul 4: Despre buna cinstire, despre infrinare gi neprihdnire . . . . . . .

CUPRINS

Cuvintul 5: Despre ribdare. . . . .'Cuvintul 5: Despre nddejde.

Cuvintul 7: Despre neimPitimireCuvintul 8: Despre omorirea patimilor ' . .

Cuvintul 9: Despre patimile prea cinstite ale lui Hristos, despre

pomenirea morlii ;i a gregelilor ;i despre lacrimi . .

Cuvintul ro: Despre smerenia lui Hristos

Cuvintul rr: Despre darul de a deosebi fipturilesensibile dupi fire

Cuvintul rz: Despre experienla contemplirii celor sensibile

gi trebuinla ca nimeni si nu intrebe la vreme nepotriviti . . .

Cuvintul q: Despre cunoqtinla celor inteligibileCuvintul r4: Despre nepitimirea adeviratd in general .

Cuvintul r5: Despre dragoste

Cuvintul 16: Despre cunoasterea lui Dumnezeu

Cuvintul 17: Despre chibzuinfi.Cuvintul r8: Despre neprihdnire.Cuvintul 19: Desprebirbdlie. . . . .

Cuvintul zo: Despre dreptateCuvintul zr: Despre pacea desivirqiti a gindurilorCuvintul zz: Despre nagterea bucuriei din pace.

Cuvintul z3: Nu este nici o contrazicere in Scripturi - - - - . .

Cuvintul z4: Despre simfirea inimii. . . . .

SFiNTUL SIMEON METAFRASTUL

Introducere.Autorul scrierii gi lucririle luiScrierea din volumul de fald . . .

Parafrazain 15o de caPete a Sfintului Simeon Metafrastulla cele 5o de cuvinte ale Sffntului Macarie Egipteanul

Despre deslvirgirea in Duh (cap. L-ry) ' .

Despre rugiciune (cap. t8-32).Despre rdbdare gi discernimint (dreapta socoteali)(cap. y-61Despre inilfarea minfii (cap. 6z-$)Despre dragoste (cap. 84-u5)Despre libertatea minfii (cap. rr5-r5o)

3A

166

L6g

L71

174

178

t8z

185

t8g

Lgr

193

L94

rg6

198

Lg8

199

20020L

202

205

209

223

zz6

239

239

247

66

74

84

84

9L

92

93

95

96

97

100

101

Lo4

ro7

ro8

uotL2

rt6n8uot2tL23

L24

L29

8L

254

267

277

292

135

a7148

r4g

15L

155

155

157

t6ot53

CARTEA iNTiI

inceput cu Dumnezeu despre tema cdrlii cwiosului

qi de Dumnezeu purtdtorului Pdrintelui nostru Petru Damaschin

invrednicindu-m6, eu ticdlosul, dupd har, de multe qi mari daruri de

lir Dumnezeu gi nefacind niciodati vreun bine, m-am temut ca nu cumva

tlin lene gi neplsare sd uit de aceste aga de mari daruri 9i binefaceri ale

Itri bumnezeu qi de gregelile mele, qi si nu-mi arit recunogtinla 9i mul-

Itrrnirea fala de Bineiecatorui. De aceea am scris aceastl lucrare de adu-

r cre-aminte, spre mustrareaticilosului meu suflet. $i toate scrierile, vielile

1i cuvintele sfinlilor Pdrinli pe care le-am intilnit le-am insemnat cu

,,,,-e1", ca sd-mi fie spre amintirea cuvintelor lor fie mdcar in parte, dat

liind c5 nu am nici o carte a mea, nici n-am avut, ci le-am primit de la

itrlritorii de Hristos, ca gi toate cele de trebuinli trupului, pentru dragos-

lclr lui Dumnezeu.Deci citindu-le pe acestea cu toati atenlia, le-am dat iardgi celor a1e

t ilrora sint. E vorba de cirliie vechi gi noi, adici de istoria veche5e, de

l,sirltire, de cele patru ale impdrafilor, de cele gase ale intelepciunii, de

l,r.oroci, de Paralipomene, de Faptele Apostolilor, de Sfintele Evanghelii

1i cle tilcuirile celor spuse, de toate cele ale Pirinlilor giinvilStorilor celor

rrrirri: Dionisie, Atanasie, vasilie Teologul, GurS de Aur, Grigore al Nissei,

ArTLonie, Macarie, Nil, Efrem, Isaac, Marcu, Damaschin, Scirarul, Maxim,

lrorotei, Filimon, gi de vielile gi cuvintele tuturor sfinfilor'invrednicindu-md, eu newednicul, de cercetarea tuturor, cu toati li

bcrtatea gi sirguinfa, am ciutat sI aflu inceputul mlntuirii omului 9i al

DIN DUMNEZEIE9TILEirvvAlAruRl DUHovNIcESTI ALE cuvlosuLUI

T,ANTNIETUI NOSTRU PETRU DAMASCHIN

s'q) Cdrfile lui Moise.

28 SFiNTUL PETRU DAMASCHIN

pierzdriilui; si de mintuiegte orice indeletnicire sau ocupalie ori nu; gi cecauti tofi; si cum au binepldcut lui Dumnezeu cei vechi gi cei noi, inbogdfie gi lipsi, in mijlocul multor picito;i gi in pustie, in cisitorie gi infeciorie. Cici, simplu grdind, in tot locul si in toati indeletnicirea afl6mviala gi moartea, si pierzarea. Ba nu numai atit, ci gi intre monahi afldmstiri deosebite, anume supunerea trupuiui gi sufletului Pirintelui, Iinigteace curiteqte sufletul, sfetuirea duhovniceasci in schimbul ascultirii,egumenie gi arhierie. Si in toate afldm pe unii mintuindu-se, ;i pe alfiipierzindu-se.

Si nu numai de aceasta m-am mirat, ci gi de ingerul de odinioari dincer, care, aflindu-se in fire nemateriali, intru infelepciune si intru toatdvirtutea, a devenit deodatd diavol, intuneric gi negtiin!5, inceputul sisfirgitul a toati riutatea gi viclenia. Apoi de Adam, care, fiind impodobitcu atita cinste gi cu gustarea bunitifilor, cu prietenia lui DumnezelJ, c1)

inlelepciune si cuvirtute, singurinraiimpreund cu Eva, a ajuns deodatiexilat, pdtimag si muritor, lucrind cu osteneali intru sudoare si necazmult; de Cain gi Abel, fralii cei din el, singuri in tot pimintul cum i-a bi-ruit pizma, viclenia care a niscut uciderea, biestemul si tremurarea. Pe

urmd de cei din ei pentru care din pricina mullimii gregelilor lor a venitpotopul. Si de cei pe care Dumnezeu, din iubirea de oameni, i-a mintuitin corabie, dar dintre care unul a fost blestemat, anume Hanaan, fiul luiHam, care apiciltuit; cdci, ca si nu ristoarne binecuvintarea lui Dum-r:rezerl, dreptul Noe a blestemat pe fiul in locul tatilui. Dupi aceqtia, de ceide la turn, de sodomifi, de israelili, de Solomon, de niniviteni, de Ghiezi,de Iuda si de toli cei aflali in cele bune, dar intorgi spre rdutate.

$i cum, bun fiind gi mult milostiv, Prea Bunul Dumnezeu a ingdduitsi vini multele gi feluritele incercdri gi necazuri peste lume. Pe unele din-tre acestea le-a voit din ingiduinld sau ca pe nigte osteneli ale pociinfei,cum sint foamea, setea, plinsul, lipsa celor de trebuinfi, infrinarea de lacele dulci, veqtejirile trupului intru nevoinfI, vegherile, ostenelile, durerile,lacrimile multe si amare, suspinele, frica morfii, a cercettrrii, a derii so-cotelilor, a silegluirii in iad cu dracii, ziua infricos al6 a judecdlii, rusineaviitoare in fafa intregii zidiri, tremurarea, mustrarea amari pentru fapte,cuvinte gi ginduri, ameninfarea, urgia, chinurile vesnice gi de multe feluri,plingerea fird folos, lacrimile neincetate, intunericul neluminat, frica,durerea, ciderea, tntristarea, strimtorarea gi sufocarea sufletului in veacul

TNVATATURT DUHOVNTCE9TT 29

de acum gi in cel viitor, scufundirile qi primejdiile din lume, bolile preafelurite, firlgerele, tunetele, grindina, cutremurele, infometirile, inecdrile,morlile firi de vreme si, simplu vorbind, toate intimplirile dureroase ce

ne vin flre de voie, din ingdduinfd. Pe altele nu le-a voit Dumnezeu, ci noigi dracii, cum sint luptele, patimile, pdcatele de multe feluri, ale cdror numele trecem cu vederea, de la necuminfenie pini la deznddejde gi pini ladesivirgita pierzanie, asaltul dracilor, rdzboaiele, tirania patimilor, plri-sirile, tulburirile, schimbdrile viefii, miniile, uneltirile, tot necazul pecare ni-l aducem cu voia noud ingine gi unii altora, firi si wea Dumnezeu.

$i iarigi, cum s-au mintuit mulli in mijlocul atitor rele, neputindu-ilmpiedica nimic; si cum s-au pierdut mu$i, firi si vrea Dumnezeu.

Toate acestea gi altele mai multe invifindu-le cu osteneali din dum-nezeiegtile Scripturi, m-am simlit zdrobit in suflet gi, virsindu-mi ca oapi, adeseori am ajuns sI nu mai gtiu ce sd,fac; si cu toate acestea nu am

finut mult in simtire cele spuse. Cilci dacdle-ag fi linut, nu ag fi putut sIzibovesc in viala aceasta plini de rdutate si de neascultare fald. de Dum-ne7eu, in care s-au niscut toate necazurile in veacul de acum qi in cel viitor.

Dar totugi, dobindind prin har dorul dupi cele cdutate, am aflat de IaSfinfii Pirinfi deosebirile lor. Aqa cd inceputul a tot binele este cunogtinlanaturald dati de Ia Dumnezeu fie din Scripturi, prin oameni, fie prin in-geri, fie prin ceea ce se dI in dumnezeiescul botez spre pizirea a tot suflehrl,care se numegte congtiinli si amintire a dumnezeieqtilor porunci ale luiHristos, prin care se pistreazi harul Sffntului Duh in cel b otezat, dacd.vavrea si le pdzeascd,pe ele.

Dupd cunogtinfd. e alegerea omului, iar aceasta este inceputul minfuirii.Ea consti in aceea cd omul pirise;te voile qi cugetirile sale gi implineqtecugetirile gi voile lui Dumnezeu. $i de va putea si le facl acestea, nu se

va afla in toatd zidirea lucru sau indeletnicire, sau loc si-l poati impie-dica si se faci aga cum a voit Dumnezeu la inceput si fie, dupi chipul giitseminarea Lui gi, prin striduin!5, Dumnezeu dupi har, nepitimitor,clrept, bun qi inlelept fie in bogilie, fie in sirlcie, fie in feciorie, fie in ci-strtorie, fie la conducere qi intru libertate, fie intru supunere 9i robie, si,simplu vorbind, in orice vreme, loc gi lucru. De aceea se glsesc mu[i drepliqiinainte de Lege, si in wemea Legii, gi in vremea harului, pentru ci auiubit mai mult cunogtinfa lui Dumnezeu si voia Lui decit cugetdrile givoile proprii. Si iarigi, in aceleasi timpuri si indeletniciri gisim pe mu\i

30 SFINTUL PETRU DAMASCHIN

care s-au pierdut pentru ci au iubit mai mult cugetirile gi voile lor decitpe ale lui Dumnezeu. Dar despre acestea mai tirzitt.

Apoi locurile qi ocupaliile se deosebesc intre ele, gi omul trebuie sicunoasci deosebirile lor fie prin smerita cugetare datdde Dumnezeu, fieprin intrebarea celor ce au darurile deosebirii . Cdci f6rd aceasta nu sintbune cele ce se fac, chiar daci necunoscind aceasta ni se pare cd sintbune.60 Dar prin deosebire aflind despre puterea sa spre ce lucrare vreasI pdqeasci incepe a bineplicea lui Dumnezeu. Dar, cum s-a spus, in toatetrebuie si tdgiduiasci voile sale ca sI ajungi la scopul lui Dumnezeu sau

sd imbri!$eze indeietnicirea pe care o vrea Dumnezeu. Iar de nu face aga,

nu poate si se mintuiascd prin nimic. Pentru cd din neascultarea lui Adamcrescind toli pitimagi prin obignuirea cu patimile, nu voim binele cubucurie, nici nu imbri.figim voia lui Dumnezeu, ci iubim mai virtos pa-timile s,i riutifile, iar cele bune nu le voim deloc, decit silili de frica mun-cilor. $i numai cei ce primesc cuvintul cu credinli tare gi cu hotdrire. Iarceilali nici aga nu le voim; ci, neluind in seam5. necazurile vielii si muncileviitoare, slujim patimilor cu tot sufletul. Dar unii, nesimlind nici amdrd-ciunea acestora, sivirgesc, silili gi fbri voie, ostenelile virtufilor.

Astfel ni s-au ftcut din negtiinfi cele vrednice de uri vrednice de dorit.CIci, precum cei bolnavi au nevoie de tiieri gi de arderi pentru sinitateape care au pierdut-o, ata avem qi noi nevoie de incerciri 9i de ostenelilepoclin{ei, gi de frica morfii gi a muncilor ca si ne redobindim vechea si-nitate a sufletului gi si lepdddm boala pe care necuminlenia ne-a prici-nuit-o. Ba pe cit de multi osteneah, de voie qi fird de voie, ne ddruiegteDoctorul sufletelor, pe atit de mult trebuie si-I mulfumim iubirii Lui deoameni 9i si o primim pe aceasta cu bucurie. Cici a inmulit cele dureroaseca sine facibine, cuvoianoastri, prin poctrinfd,, qifilrlvoia noastrd, prinincerciri gi chinuri. Pentru ca cei ce voiesc si se osteneascd de bundvoie

60) DupI Sfintul Grigore de Nisa 9i Sffntul Maxim Mirturisitorul, gustarea dinpomul cunogtinfei binelui gi riului a adus omului o considerare a riului ca bine, omascare a riului inbine. Fenomenul acesta se produce uneori cu voia omului, ispititdde plicere. Dar el inseamnd adeseori si o neputinli a noastrd de a deosebi intre bine

;i riu. Starea aceasta deveniti permanenti qi extremd e proprie demonilor. Astfel,discriminarea intre bine gi rdu este semnul ie;irii din picat, gi ea e un dar al lui Dum-nezeu. Dar ea e condilionatd de hotdrirea noastrd de a trii dupd voia lui Dumnezeu.E condilionati de un act de voinlI, de o orientare noui, totali.

INVATATURI DUHOVNICESTI

sll se izblveascd de muncile viitoare, dar poate ci qi de cele de fald.Iar ceice se vor vindeca micar prin chinuri gi prin felurite incercdri si se implr-tdqeascd de harul Doctorului. Iar cei cdrora le place boala gi rimin in ea

lpi pricinuiesc dupi merit chinuri vegnice, asemdnindu-se dracilor, gi vorgusta cu dreptate impreuni cu aceia chinurile veqnice gltite dracilor,tntrucit au fost nerecunoscdtori impreund cu aceia fald, de Bineficitorul.

Pentru cd nu toli primim binefacerile la fel. Ci unii, primind foculDomnului sau cuvintul Lui prin lucrare, se fac la inimi mai moi ca ceara,ilr a[ii, prin nelucrare, ne aritim mai intdrifl ca lutul gi cu tohrl impietrifi.d

$i dacd nu-l primim la fel, nu sileste pe cineva dintre noi. Ci, precumsoarele trimite razele peste tot qi lumineazitoalllumea, qi cel ce vrea s5-lvadievdzulde el, iar cel ce nuvrea sd-lvadd nu e silit de el, 9i nimeni nur. cauza lipsirii de lumind, dacd Dumnezeu insusi a flcut soarele qi ochiul,dccit omul care are stdpinirea (peste ochi), aga;i aci Dumnezeu trimitetuturor razele cunoqtinfei, iar dupi cunogtinli a dat gi credinla ca ochi.lar cel ce vrea si primeasci prin credinld cunogtinfa siguri pizegte prinFapte amintirea ei.62 $i acestuia ii di Dumnezeu mare rivni, cunogtinligi putere. Cdci prin cunogtinla naturald se nagte rivna in cel ce o alege peca, gi din rivni, puterea de a lucra; si prin lucrare se pdstreazi amintirea;pi din amintire se nagte o mai mare lucrare; si din aceasta o mai marecr"rnogtinfi; si din aceasta, numitd cuminfenie, se nagte infrinarea patimilorqi ribdarea intimplirilor dureroase; iar din acestea, petrecerea cea dupiDumnezeu gi cunogtinla darurilor lui Dumnezeu, ;i a gregelilor proprii;gi din acestea, recunogtinla prin care se nagte frica de Dumnezeu, din carevine pilzirea poruncilor, adicl plinsul, blindefea, smerita cugetare; dinircestea se naqte puterea de a deosebi; s,i din aceasta, strivederea sau pute-rca de a putea prevedea greqelile viitoare gi de a le inldtura din weme, princurdlenia minfii, datoriti experienlei gi amintirii celor de mai inainte, gi

a celor prezente, qi a celor sivirgite din nebdgare de seami; si din acestea,

niidejdea; iar din acestea, neimpitimirea gi dragostea desdvirqiti.

61) Cunogtinfa primiti numai teoretic gi nepusd in lucrare lasi sufletul invirto-

1at. Numai cunoEtinla pusi in lucrare preschimbl sufletul intreg qi-l modeleazidupi voile lui Dumnezeu. 62) Amintirea poruncilor lui Dumnezeu se pistreaziprin necontenita implinire a 1or. Petru Damaschin insistd asupra rolului faptelor atitcir factor de modelare a omului, cit gi ca mijloc de amintire a indatoririlor celor bune.Arnintirea e reflexul in minte al urmei lisate de activitate in fiinta omului.

3L