Astăzi vremea rămîne rece, deşi se va încălzi uşor faţă de ziua precedentă. Cerul - temporar noros, cu deosebire după-amiaza cînd, pe alocuri, va ninge slab. Vîntul va sufla în general slab. Temperatura minimă va fi cuprinsă între -8, -7 grade C, iar cea maximă între -3, -l grad C. Ieri, la ora 12, la Cluj- Aeroport temperatura aerului era de 4 grade iar presiunea atmosferică de 742,4 mm Hg, în uşoară creştere: (Meteorolog de serviciu Siria MUREŞ4N).
| Primul convoij VALER CHIOREANU
ediile de informare anunţă că pentru pri
ma dată în ultimii ani preşedinţii Rusiei şi Ucrainei, împreună cu Mircea Sne-
gur, definesc Transnistria ca parte integrantă a Republicii Moldova. Faptul are o semnificaţie
fi aparte, el reprezentînd un posibil punct de I pornire în rezolvarea atît de controversatei | probleme din care se alimentează ambiţiile de I preamărire ale unui grup de rusofoni aflaţi pe | malul stîng al cunoscutului fluviu. în declaraţia | semnată de cei trei preşedinţi se afirmă că zonei
| trebuie să i se acorde un statut de autonomie fj bine precizat. Este, de altfel, modalitatea găsită | şi de autorităţile din Chişinău de a rezolva fi această spinoasă problemă,
jj Sufocată la un moment dat de pretenţiile de | independenţă statală ale tiraspolenilor, în est,
i; şi, ale găgăuzilor, în sud, Republica Moldova | risca.să piardă nu numai zona industrializată | de pe malurile Nistrului, ci, mai rău, condiţiile i de stat suveran şi independent. Cu toate | garanţiile statelor occidentale, subînţelese jij începînd cu momentul în care fusese admisă în | Consiliul Europei. Mai mult, autorităţile de la 1 Tiraspol şi-au permis judecarea şi ţinerea în îl detenţie a grupului de patrioţi Ilaşcu, scoaterea 8 limbii române din şcolile urinate de basarabeni
şi reintroducerea limbii ruse ca obiect de predare obligatoriu în toate unităţile şcolare. O
deznaţionalizare forţată putea deveni iminentă, în condiţiile în care Federaţia Rusă nu voia să renunţe la prerogativele sale asupra Transnistriei, susţinute de celebra Armată a 14-a, condusă multă vreme de cel care are acum mari şanse de a deveni preşedintele Federaţiei Ruse - generalul Lebed.
Armata a 14-a a fost principalul garant al existenţei autoproclamatei Republici Nistrene. Iată însă că, după bucuria produsă de declaraţia amintită mai sus, s-a produs un fapt concret
care dă semne şi speranţe de rezolvare a situaţiei din Transnistria. Este vorba despre plecarea, cu o zi înainte de 24 ianuarie (cînd sărbătorim
Unirea Principatelor Române) a primului convoi militar încărcat cu tehnică de luptă aparţinînd
i amintitei armate. Odată cu el începe să se clatine
J eşafodajul aşa-zisei “independenţe statale” a i autorităţilor de la Tiraspol, susţinut tocmai de
în condiţiile ocupaţiei militare ruseşti, după pacea de la Adrianopol (1829), prin aşa- numitul "protectorat”, ia fiinţă, în .Principate, miliţia naţională, nucleu al armatei moderne,
- ”care va apăra pe proprietari şi negustori, păzind siguranţa cea dinlăuntru şi necălcarea
hotarelor ţării, fără să fie trebuinţă de ajutor străin”. Adunările obşteşti de la Iaşi şi Bucureşti, prin proiectul de lege
privind oganizarea armatei, au prevăzut, pentru Ţara
Românească, 4.000 de oameni, pentru Moldova, 1.500-2.000, Timpul serviciului militar, după Regulamentul Organic era de 6 ani, vîrsta, între 20-30 de ani, recrutîndu-se cîte o persoană la 70 de familii. Dorobanţii, cîte
10 pe judeţ, erau obligaţi, pe cheltuiala proprie, să fie Călări, să poarte arme şi să aibă o
îmbrăcăminte deosebită, cu marca judeţului. Cu timpul, numărul lor a crescut. Organizarea armatei a evoluat, iar retragerea trupelor ruse din Principate, în anul 1854, a sporit eforturile pentru unire. Congresul de
la Paris, din 1856, a creat cadrul
internaţional de dezbatere a unirii Principatelor, cu sprijinul direct al Franţei, Protectoratul rusesc a fost
înlocuit Cu garanţia colectivă a
mariloi' puteri, care ‘vor recunoaşte dubla alegere a lui Cuza. Intre anii 1856-1859, efectivele militare ale Principatelor au crescut şi, după 1848, serviciul militar ajunsese la 7 ani. Regulamentele stabileau modul de organizare a armatei, precum şi solda angajaţilor. Sub
presiunea Franţei, ruşii au înapoiat
Ţărilor Române materialul de război luat în anii 1853-1854.
După 24 ianuarie 1859 s-a trecut la formarea viitoarei oştiri române, fiecare ţară adueîndu-şi partea de contribuţie, sub domnia lui Alexandru loan Cuza, într-o singură
patrie română.Ţara Românească a contribuit cu
trei regimente de infanterie, un
regiment de cavalerie, 12 guri dc foc, 20 companii de grăniceri şi, în fiecare judeţ, cîte un nucleu de
\ dorobanţi. . , . . "; Moldova a contribuit cu cinci batalioane de- infanterie-organizate
în două regimente, un divizion de lăncieri (cavaleria), o baterie de
prof. loan CÂMPEANU
(continuare în pag. a 16-a)
Vernisai
Mîine, 25 ianuarie a.c., la ora 13,00,
în spaţiul de la etajul I al C a s e i Municipale de Cultură
din Cluj- Napoca (P-ţa Unirii nr. 21) va avea loc
vern isa ju l expoziţiei de
pictură a d o m n u lu i K u z . i e l
F ra n c is c ,
membru al g r u p ă r i i a r t is t i c e "Atelier 11”.
Programul manifestărilor sărbătoreşti de astăzi, 24 IanuarieReamintim celor interesaţi că
astăzi, manifestările organizate de
Prefectura judeţului şi' Consiliul Judeţean Cluj, Primăria municipiului Cluj-Napoca; Inspectoratul pentru Cultură a! judeţului şi Centrul Creaţiei Populare, Institutul de Istorie, Biblioteca Academiei, Uniunea Culturală “Vatra Românească”, Cercul Militar Cluj-Napoca şi Casa de Cultură Studenţească şi S.C. Cartimpex S.A. debutează, la ora 14,00, în Sala de sticlă a Primăriei,
cu lansarea celor mai recente apariţii ale editurii “Viitorul românesc” din Bucureşti. Este
vorba despre lucrările: Samufl Micu- “Istoria Românilor’’, vol.I şi II, Ed. princeps, după manuscris, de loan Chindriş. Ediţia va fi prezentată de
prof. univ. dr. Camil Mureşan, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de
Istorie din Cluj-Napoca; Petru Maior- “Istoria Bisericii Românilor”, voi. I, ediţie îngrijită şi studiu introductiv
de loan Chindriş; prezintă prof. univ.
dr. Camil Mureşan; Dan Bogdan, Viorel Ştirbu - “Crepuscul la
Heidelberg”; prezintă prof. univ. dr. Teodor Pavel; Alexandru Şterca Şuluţiu - “Istoria Horii şi a
poporului românesc din Munţii
Apuseni”, ediţie, studiu introductiv şi "note de Nicolae Edroiu; prezintă prof. dr. Ladislau Gyemant; “Procesele politice antiromâneşti care au zguduit Transilvania în toamna anului 1848”, ediţie îngrijită şi
prefaţată de loan Chindriş şi Gelu Neamţu; prezintă prof. univ. dr. Teodor Pavel. Şi-au anunţat participarea, din partea Editurii “Viitorul românesc” scriitorii: Mihai Ungheanu
- secretar de stat în Ministerul Culturii, Dumitru Radu Popescu şi Viorel
Ştirbu. La ora 16,30 este prevăzut vernisajul expoziţiei intitulate: “250 de ani de la naşterea lui Samuil Micu”,
în holul de la etajul I, din clădirea
magazinele j ^ j n l c P-{a Unirii U , M193300
>R 0 Y A L . PHILIPStelevizoare radlocasetofoane maşini de spâlat aspiratoarecuptoare cu microunde roboţi de bucâtârle aparaturâ cosmeticâ electrocasnlce
incoi*—CD
■ S
500in
NUMAILA dPtl CRISTADEVARATACALITATE
REŢEAUA DE CENTRE DE OPTICĂ COMPUTERIZATA- CALEA DOROBANŢILOR NR. 14 ŞI COMPLEXUL BIG MĂNĂŞTUR PARTER
PUTETI OBŢINE DIAGNOSTICUL SI OCHELARII PERFECŢI PENTRU OCHII DVS.
O UBINHf « I f DQlilf CU APARATURA C0MJT£RI2AI[i
Df UITI/Hi GfNfRAlIf PENTRU S îiflltlR fi DIOPTRIILOR 51
. DIAGNOSTICAREA iffCTIUNILOR OCULARE
O 0 MARE VARIETATE DE RAME DE OCHELARI DE CEA MAI
BUNĂ CALITATE SI CELE MAI ACCESIBILE PRETURI
O TOATĂ GAMA DE LENTILE EVOLUATE, STICLĂ SI PLASTIC
INDIFERENT DE COMPLEXITATE ■
O LENTILE TRIfOCALE, PROGRESIVE, HELIOMATE, LENTILE DE
CONTACT SI SOLUŢII
O 0 ECHIPĂ DE MEDICI DE ELITĂ
G E A M A I B U N Ă C A L I T A T E Ş I C E L E M A I ,
- N A P O C AA C C E S I B I L E | | p R E Ţ I I R | $ l > l N J
PROGRAMARI SI INFORMAŢII:
DOROBANŢILOR NR. 14 TEL.: 1 92 0 03 si 111492 COMPLEX BIG MĂNĂŞTUR PARTER TEL.: 4 25544
In LUNA IANUARIE SE ACORDĂ REDUCERE DE 10% PENTRU PENSIONARI SI COPII
Primăriei; de la ora 17,00 la Casa de Cultură Studenţească va avea
loc un grandios spectacol folcloric sub genericul “24 Ianuarie -
Unirea Principatelor Române”, cu participarea ansamblurilor folclorice “Transilvania” (adulţi şi
copii), “Dor- transilvan”, “Someşul-Napoca”, “Plaiurile Clujului”. îşi vor mai da concursul
solişti şi orchestra de muzică
populară a Filarmonicii de Stat “Transilvania”, precum şi Ansamblul folcloric de copii ‘Doina” al Cercului Militar Chj- Napoca. Seara se va încheia cu
Hota Unirii şi focuri de artificii în Piaţa Avram Iancu.
M .BOCU
Cooperări academ ice
ou Japon ia
Ataşatul cultural al Ambasadei Japoniei în România Iliroshi KUDO, a vizitat în zilele de 22 - 23 ianuarie 1996 Universitatea “Babeş-Bolyai”. Au fost stabilite acţiuni pentru posibila deschidere, în anul universitar 1996-1997, a cursului de învăţate a limbii japoneze Ia Facultatea de Litere precum şi a Bibliotecii Japoniei. Universitatea “Babeş-Bolyan, va asigura infrastructura celor două acţiuni, serviciul cultural al Ambasadei Japoniei, Fundaţia Japonia, şi alte fundaţii japoneze urmînd să «sigure un profesor de japoneză, cărţi şi documentaţie.
ADEM&RULO l & a l
AGENDA m ie r c u r i , 24 i a n u a r ie 19961
® Azi: Calendarul ortodox: Cuv.
Xenia; Sf.Mucenic Vavila; Calendarul greco-catolic: Sf.Xenia, cuv.(s V); . Calendarul romano- catolic: Sf. Frâncisc de Sales, ep.
şi înv. al Bis.. O Mîine: Calendarul ortodox:
+) Sf.Grigorie Teologul; Sf.
Bretanion, Ep. Tomisului; Calendarul greco-catolic: Ss
Grigore Theologul de Nazianz, arhiep (+ 389) şi Bretanion, ep din Tomis (+ 370); Calendarul romano-catolic: Convertirea Sf.
Apostol Paul.
• PREFECTURA.CONSILIUL JUDEŢEAN:
19-64-16
• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 '.
• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90
•PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60
•PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01
•PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48
•PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26
•POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 si
11-15-10
•POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:
13-49-76
POLITIA DEJ: 21-21-21
•POLITIA TURDA: 31-21-21
• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22
• POLITIA HUEDIN: 25-15-38
i POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 - '-
i POMPIERII: 981
APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:
11-24-71 •
SALVAREA: 961
SALVAREA CFR: 19-85-91 -
INTERNATIONAL:." 971
INTERURBAN: 951
INFORMAŢII: 931
• DERANJAMENTE: .921 . :
ORA EXACTĂ: 958
REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE
DISPECERAT: 11-87-48
REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL
DISPECER! 19-63-02
S.C. "SALr'jvcST" S.A. DISPECERAT:
19-55-22
COMENZI SPECIALE' PENTRU 1 ■
TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12' ,
int 132 -. ■—
DISTRIBUŢIA' GAZELOR NATURALE: ;
DISPECERAT. 928,130561 :
ORARUL CURSELOR TAROM
31 octombrie 1995 .- 30 martie 1996
Plecări din Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00
Plecări din Bucureşti-7,50 şi 16,30 .
de luni pînă vineri.
Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca -13,15
Plecări din Bucureşti - 11,40
Tariful: 54.700 lei
TELEFOANE: 43-25-24;
43-26-69 - pentru externe
PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii
trenuri accelerate, rapide şi intercity• BAIA MARE, SATU MARE (prin Dej): 15,OS
11.00 Emisiune . in limba maghiară (Pasztor Krisztina);11.00-13,00 Music B6.1t (Călin Stănescu); 13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actnalităti clujene) (Vasile Trii ţa); 14,00-15,00 Cîntă ecteraş pe strune (muzică populară) (Călin Stănescu);15.00-16,00 Black Magic Hotfrs (Daniel Boroştean); 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-19.00 Ce trebuie să ştim... ca să nu greşim - ediţie specială. Invitaţi ziarişti clujeni (emisiune informativă) (Cozmin Gusă);
19.00-19,45 Sonic 33 (ştiri, spori, utilitare, muzică) (Mircea Tătar); 19,45-20,00 Povestea de seară (rubrica pentru copii);
20.00-22,00 Emisiune în limba maghiară (Jakab Lorinc); 22,00-23.00 Disco Top Sonic (Călin Stănescu); 25,00-24,00 Sonic R»p (Dj. Bananas); 0,00-6,00 Non stop dancing.
ITALIA1; 21,30 Un sot surprir; rTALIAl; 23,30 Decoy - ITALl : ,
TVC+ ;
(Antenal şi TELE 7 ABC) t _
10,00 Dance club; 10,45
video - cinematografice; 11,00 Ii? ' —
artistic; 12,35 Medalion miizit:;
13,15 Ştiri, reportaje; 14,00 F::
serial; 15,00 Desene animate; 16.
Post meridian; 17,00 Film ser
17,45 Documentar; 15-
Telejurnal;. 19,00 Cape;
periculoasă; 19,50 Desene «nisr
Im.’TV CABLU uMicrcuri, 24 ianuarie 1996
TVC9,15 Familia Walton - PR07;
10,05 Cine-i şeful aici ? - PR07;
10,35 Bill Cosby sliow - PR07;
_______ 1 9 - 2 5 i a n u a r i e
REPUBLICA - Desperando - SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19). Sîmbătă şi duminică spectacolele încep la o'a 11 * VICTORIA - Pasăre de noapte - Italia - premieră (11 ;13; 15; 17; 19) * ARTA - Maestrul de muzică- Belgia - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂSTI - sala A - Nouă luni - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Scenariul ucigaş - SUA (13,30; 15,30; 17,30) *
FAVORIT - Jurassic Park - SUA- (11; 13,30; 16; 18,30).
TURDA: FOX - Patrula invincibilă - SUA - premieră;
. American Ninja 5 - SUA; TINERETULUI - Hăituit în insula răzbunării - SUA.
L I F E L I N ESufletulnostru la disper dumneavoastră. Telefcr! de noapte, telefonul vie:;
41 41 63Z i l n i c î n t r e o r e le 2 0 - 2 4 f
r ® m ie r c u r i , 2 4 i a n u a r ie 19 9 6 ROZA ISIMŢURILOR A D E V A f R B J L
e 3® O B a a t a
N A T O : PRIMA ETAPĂ A A FOST ÎN CEA
CALENDARULUI DE PACE ÎN BOSNIA NARE PARTE RESPECTATĂ
(AFP)
NATO a anunţat vineri .19 ianuarie că foştii beligeranţi din
Bosnia-Herţegovina au respectat în cea mai mare parte prima etapă a planului de pace, în special retragerea din zonele de separare,
manifestîndu-şi optimismul în ceea ce priveşte continuarea operaţiunii "Efort concertat”. ' .
■ Foştii beligeranţi ”şi-au încheiat
retragerea din zonele de separare”, a anunţat în cadrul unei conferinţe
de presă Javier Solana, secretarul
general al NATO, în timp ce generalul american George’ Joulwan, care aştepta ultimele rapoarte, a estimat acest fapt ca "foarte probabil”.
In vederea punerii în aplicare A Acordului de pace de la Dayton, sîrbii, musulmanii şi croaţii
trebuiau să se retragă pînă vineri, 19 ianuarie, la ora 23,00 GMT, cu doi kilometri de-o parte şi alta a liniei de confruntare, pe o lungime de o mie de kilometri din nord- vest în sudul Bosniei.
"Părţile au dat dovadă de respect” faţă de acordul'de pace, a declarat cu satisfacţie Javier Solana, precizînd, cil toate acestea, că eliberarea prizonierilor de război - unul din celelalte
obiective care trebuiau îndeplinite pînă vineri seara - ”nu va putea fi
realizată”.în special din cauza condiţiilor-
meteorologice, deminarea zonei de
separare nu ă fost,de asemenea,., finalizată, pînă vineri seara, a precizat generalul Joulwan,
adăugind că datorită "excelentei cooperări a părţilor, ”1.400 de cîmpuri de mine au fost identificate”
de-a Jungul liniei de confruntare.
Cu toate acestea la nivel global, la o lună de la lansare, Operaţiunea
"Efort concertat” "evoluează ferm pe calea cea bună”, a declarat Javier Solana, manifestîndu-şi
"optimismul” în ce priveşte continuarea procesului de pace. Forţa de pace condusă de NATO , (IFOR), formată din reprezentanţi a 34 de ţări, care "acţionează ca un singur om” în Bosnia, ”se
bucură de respectul şi încrederea celor trei > părţi”,- a adăugat secretarul general al Alianţei.
în ceea ce priveşte problemele
care rămîfa încă de rezolvat, "sîntem foarte ^preocupaţi de situaţia de la Mostar (la sud) şi din interiorul federaţiei croato- musulmane”, a declarat Javier Solana, făcînd apel la cele două populaţii care îşi dispută regiunea
Mostar să găsească o cale de rezolvare a conflictului, în ceea ce priveşte descoperirea osuarelor, : generalul Joulwan a exclus orice implicare mai importantă a IFOR,
4 cărei principală misiune rămîne operaţiunea de interpunere. ”Noi nu vom putea supraveghea aceste locuri”, a declarat el, subliniind că este vorba în acest caz "de sarcini > civile şi poliţieneşti”. "Dacă organizaţiile civile doresc să trimită reprezentanţi în aceste locuri, noi le vom asigura un cadru
de securitate şi de protecţie”, a. adăugat generalul Joulwan. IFOR ”nu este o forţă de poliţie” a
adăugat Javier Solana, precizînd că vineri dimineaţa i-a transmis lui Ricfaard Goldstone, procurorul
i Tribunalului Penal Internaţional al ONU (TPI), "asigurarea sa că IFOR va coopera, în măsura
mijloacelor de care dispune”, la
arestarea criminalilor de război.
IFOR, care va număra în final
60.000 de militari, vâ trebui să fie
desfăşurată în întregime în Bosnia
înainte de 18 sau 19 februarie, adică după două luni de la lansarea
operaţiunii .militare "Efort
concertat”, ”cea mai importantă
operaţiune lansată vreodată în Europa după cel de-al doilea
război~mondial”, a declarat
generalul Joulwan. Pînă în prezent,
această desfăşurare a necesitat
1.800 de misiuni de luptă aeriene,
38 de nave şi 300 de trenuri, a precizat el: în Bosnia, ”10 cartiere'
generale _ ale brigăzilor
internaţionale sînt operaţionale”,
iar ”23 de batalioane se află pe
teren”, a adăugat generalul
Joulwan. .
(AFP/CTK)
Ministrul german de externe, Klaus Kinkel a admis că relaţiile dintre Germania şi Republica Cehă traversează o criză extrem de gravă,
din cauză că nici după jumătate de secol de la încheierea celui de-al doilea război mondial nu s-a realizat reconcilierea.
"Situaţia este blocată în mod catastrofal”, a declarat Kinkel
cotidianului german ”Suddeutsche Zeitung”, reafirmîndu-şi
disponibilitatea de "a face tot posibilul pentru a găsi o soluţie”. Dar indiciul cel mai concret al
degradării alarmante a relaţiilor dintre cele două ţări vecine este decizia cancelarului german Helmut
Kohl, de a se întîlni cu premierul ceh, Vaclav Klaus, prezent lă Bonn la sfîrşitul acestei săptămîni, la un forum internaţional privind promovarea unificării europene.
încercările de a pune. capăt tensiunilor ce persistă din 1938, cînd Hitler a anexat regiunea sudetă, au redeschis răni dureroase în clipa cînd s-a pus problema ca cele două părţi să dea o declaraţie comună de
reconciliere. Ultima încercare, făcută săptămîna trecută Ia Bonn de
Kinkel şi de omologul său ceh, Jose? Zieleniec, s-a soldat cu "un fiasco”, au relatat sUrse diplomatice.
Germania ă încercat fără sorti de
izbîndă să determine guvernul ceh să se distanţeze în mod oficial de decretele daite de preşedintele Eduard Beneş în 1945 privind expulzarea a trei miloane de etnici germani din regiunea sudetă. La -rîndul lor, cehii au pretins, tot fără succes, ca germanii să renunţe
definitiv la orice , pretenţie privind restituirea bunurilor expropriate.
Dar ' Kinkel, . iniţiatorul negocierilor, trebuie să respecte
"împăcarea cu trecutul nu se poate realiza fără conciliere şi iertare, dat
fiind că istoria nu poate fi schimbată şi: nici reglementată pe cale legislativă”; a declarat preşedintele
Comisiei pentru politică externă a parlamentului ceh, Jiri Payne, cotidianul de stînga "Pravo”, referindu-se la criza survenită în relaţiile ceho-germane.
Erorile trecutului nu pot fi reparate cu mijloace juridice.
de la Potsdam, dar l-a acceptat.Tratatul nu face’ parte din
legislaţia cehă, a precizat el, şi de aceea germanii care cer abolirea deportărilor postbelice ar trebui să se adreseze altor instanţe şi nu guvernului ceh. în opinia oficialităţii
cehe, declaraţia comună ar trebui să cuprindă şi-o referire la problema bunurilor expropriate.
■ întrebarea care se pune este dacă cele două părţi nu au simplificat în
acordul de bază al coaliţiei guvernamentale din Germania, care pune accentul pe revendicările grupurilor de. presiune -ale germanilor sudeţi. Aceste grupUri de presiune se bucură de sprijinul total al Uniunii Creştin-Sociale (CSU, ramura bavareză a UCD, a lui Kohl). Cea mai mare /parte a refugiaţilor din regiunea sudetă s-au instalat în Bavaria. Dînd uitării în mod intenţionat abuzurile comise de trupele naziste în Cehoslovacia şi, folosind o expresie la modă, germanii sudeţi se erijează acum în "victime ale epurărilor etnice”.
Preconizata declaraţie comună ceho- germană care ar urma să pună punct trecutului ”ar trebui să aibă un
caracter evaluator”, consideră Payne. în opinia sa, germanii nu au înţeles demersurile guvernului cehoslovac din primul an de la încheierea celui de-al doilea război mondial. Germanii consideră expulzarea germanilor sudeţi în 1945 de către guvernul cehoslovac drept un act de răzbunare, dar de fapt, susţine Payne,. deportarea germanilor a fost Rezultatul direct al Conferinţei de la Potsdam.
Cehoslovacia nu a semnat Tratatul
mod exagerat abordarea problemei, în ceea ce priveşte Germania, acest lucru se datorează lipsei de informaţie: unii germani sînt convinşi că Beneş i-a deportat prin decret prezidenţial, ceea ce implică ideea culpei colective, susţine Payne. Dar decretele privind această problemă au fost aprobate de Conferinţa de la Potsdam' "Guvernul cehoslovac de atunci a încercat să reglementeze legal situaţia, respectînd drepturile cetăţenilor cît mai mult cu putinţă. Iii general nu s-au comis discriminări. Legea s-a aplicat în
egală măsură atît cehilor cît-şi
germanilor. Principalul criteriu a fost concursul dat de cetăţeni regimului nazist. Cetăţenii noştri au primit condamnări grele. Etnicii gennani au fost avantajaţi, ei putîrid
părăsi ţara nepedepsiţi, a afirmat Payne. Referindu-se la impasul în care au intrat negocierile ceho- germane după întrevederea şefilor celor două diplomaţii, Payne a subliniat că Praga’. doreşte soluţionarea relaţiilor bilaterale şi a'
opinat că există o disponibilitate în acest sens şi din partea germanilor.-
"Cred că problema rezidă într-o înţelegere greşită a lucrurilor. Unele fapte sînt percepMe în mod_ diferit
de cele două părţi dat fiind că în ultimii 50 de ani nu a existat nici o cale de comunicare”, a opinat
Payne.Atît preşedintele Vaclav Havel cît
şi alţi oameni politici cehi şi-au exprimat regretul în legătură cu abuzurile comise după război. Ei au explicat că guvernul preluase de puţin timp puterea, că poliţia, armata şi justiţia încă nu funcţionau cum trebuie. Germanii consideră însă că totul se datorează unei politici deliberate a guvernului. După prăbuşirea comunismului ”am ratat momentul oportun. Eram imaturi şi
prea sensibili la aceste probleme. Poziţia noastră era nerealistă -şi
lipsită de fundament istoric”, a admis în încheiere Payne.
B O R I S E L T IN : " I N C O L A B O R A R E A E C O N O M IC Ă
D IN T R E Ţ Ă R IL E C S I S - A U R E A L IZ A T P A S I IM P O R T A N T !
(ITAR-TASS din 19 ianuarie), Luînd cuvîntul la şedinţa
Consiliului şefilor de stat din CSI, care a avut loc, la 19 ianuarie, la
"Moscova, preşedintele Rusiei, Boris Elţîn a declarat că în 1995 s-au
realizat practic ”paşi importanţi în crearea noului sistem de colaborare
în domeniul economic” între ţările
CSI. El a menţionat, printre altele, că procesul dc realizare a Uniunii
vamale, fară de care relaţiile econo
mice reciproce nu se pot dezvolta, ”a intrat într-un stadiu hotărîtor”:
Arătînd că Rusia este satisfăcută
de colaborarea în acest domeniu cu
Republica Belarus; Kazahstanul,
Kîrgîzstanul, Uzbekistanuf şi Tadjikistanul, şeful statului rus a
subliniat: "Sîntem gata să acţionăm
în această direcţie împreună şi cu
alte state, interesate. întreaga desfăşurare a lucrărilor arată că
sîntem pe deplin capabili ',să
încheiem această acţiune îiKanul
care a început”. Boris Elţîn
consideră că "acesta va fi un pas
serios în stabilizarea economică,
politică şi socială a ţărilor noastre”.
Referindu-se la alte realizări
obţinute anul trecut pe linia
integrării economice a ţărilor CSI,
preşedintele Federaţiei Ruse a
menţionat printre acestea crearea
Comitetului Economic Interstatal (CEI) care, Consideră el, ”este menit
să devină un comandament specific al integrării ce ne va permite să ne
concentrăm activitatea asupra
proiectului concret de adîncire a acesteia”.
Boris Elţîn a arătat că pentru ,â
asigura condiţii dintre cele mai
favorabile pentru activitatea CEI se
pregăteşte o decizie privind
construirea la Moscova a unei
clădiri, speciale, care va fi sediul
comitetului respectiv şi al altor
organizaţii ale CSI care îşi vor desfăşură activitatea în capitala rusă.
Referindu-se la integrarea CSI în
ansamblul ei, şeful statului rus a
subliniat că "a sosit timpul să fie
elaborat un pachet de obiective
vizînd adîncirea integrării în perspectivă cea;mai apropiată”.
"Este necesar să fie asigurate
condiţii egale de activitate
economică pe teritoriul statelor noastre apropierea bazei legislative,
unificarea mecanismelor economice
naţionale” - a declarat el, fiind de
părere că la şedinţele Consiliului
- şefilor de stat şi ale Consiliului
' şefilor de guverne "este timpul să
fie dezbătută în principiu problema
privind caracterul şi etapele,
transformărilor economice din
Statele Comunitătii".
Preşedintele rus şi-a exprimat de asemenea părerea că este necesar
ca ministerelor de finanţe şi ale
economiei din ţările Comunităţii,
împreună cu Comitetul valutar al
CSI, să li se traseze sarcina de a
elabora concepţia comună privind
realizarea unei Uniuni de plăţi, care sâ ducă apoi la crearea unei Uniuni
valutare.
Boris Elţîn a subliniat că o mare
importanţă trebuie acordată depăşirii
înapoierii tehnologice a ţărilor CSI;
"perspectivele atingerii acestui
obiectiv nefiind atît de sumbre cît
s-ar părea la prima vedere.
Răspunzînd, în altă ordine de idei, la acuzaţiile la adresa Rusiei cum
că ea ar avea "năravuri imperiale”,
Boris Elţîn a subliniat că asemenea
acuze sînt "lipsite de temei,
integrarea constituind o opţiune
liberă în condiţiile menţinerii suveranităţii şi independenţei”
ţărilor respective.
' în finalul cuvîntării sale, fioris
Elţîn a subliniat: "Comunitatea este
pregătită pentru o strategie pe
termen lung şi. pentru integrare,'la
baza căreia vor sta interesele
naţionale statale ale tuturor
participanţilor”.
AGENŢIA NAŢIONALA DE PRESĂ
NATIONAL NEWS AGENCY
în această pagină publicăm materiale furnizate de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, precum ţi din alte surse.
"NOSTALGIA MARELUI JANDARM”("La Stampa")
I Fireşte, nu este plăcut pentru
| europenii occidentali să asiste la
■ revenirea neliniştitoare a
■ fantomelor comuniste în toate
| ţările foste comuniste, cu excepţia
■ Republicii Cehe. Şi mai puţin
_ plăcut este să le vezi triumfînd la
I , alegerile din Rusia, ţara unde s-a
| născut comunismul real şi unde,.
după 70 de ani de orori inegalabile
în istoria omenirii, părea că a murit pentru totdeauna în 1993 .
Nu numai revenirea în forţă a
spectrului comunist provoacă
teamă, ci mai ales memoria slabă
a victimelor, a popoarelor care au
suferit pe propria lor piele
■violenţele totalitarismului şi care,
aproape înspăimîntâţi de explozia
de libertate necunoscută şi
tumultuoasă, uneori obscenă şi
violentă, îşi îndreaptă privirea cu
nostalgie spre Marele Jandarm care
asigură ordinea cu bîta, puterea
militară prin munca forţată, cultul
tăcerii şi al supunerii prin cenzură
şi propagarea minciunii. Alegătorii
derutaţi de democraţiile
improvizate din Est nu par să-şi
amintească- altceyâ despre
comunism decît garanţia unui aziJ
în care pensionarii schimbau
libertatea pierdută cu un blid de
■ linte egal pentru toţi. Privilegiile
nomenclaturii birocratice nu
ofensau pe nimeni pentru că, spre
deosebire de privilegiile actuale,
nu băteau la ochi, rămînînd
invizibile în vilele' ascunse în
păduri de mesteceni şi
supravegheate de agenţi de elită ai
poliţiei secrete. ■ . :
Există, deci, în votul acordat
neocomuniştilor în perioada
posteomunistă, în evidentă creştere
de la Vistula pînă la Moscova, nn
element de amnezie colectivă
voluntară. Se manifestă teama de
nou, scandalul provocat de
inegalităţile generate de speculă şi
de piaţa liberă, nostalgia faţă de
elementele stabile ale
totalitarismului: aparenta ordine,
locul de muncă cu un salariu de
mizerie, dar stabil, muncă puţină,
privilegiul invizibil al cîtorva care
asigurau tuturor mijloacele unei
subzistente minime în interiorul
graniţelor unei patrii înarmate şi temute în exterior. Este clar că un
astfel de v o ţ ‘nostalgic şi
vindicativ, care în Polonia sau în
tJngaria poate fi marcat de o
modemitate efîcientă şi social-
democratizantă, în Rusia capălâ în
schimb o valoare naţională
specifică în care neofascismul şi
neocomunismul, Jirinovski şi
Ziuganov, servesc drept poli de
atracţie convergenţi împotriva unei
| ţinte unice: reforma nemiloasă a
Iui Elţîn care a fost alimentată de
perestroika gorbac/o vistă.
Aceasta nu înseamnă că
reformele şi democraţia lui Elţîn
sînt cele mar bune din lume.
Dimpotrivă. Sînt aşa cum sînt sau,
mai bine zis, sînt aşa cum le
permite istoria rusă să fie.
_ S-au făcut deseori referiri
I superficiale la Republica de la
| Weimar pentru a defini actuala
■ situaţie rusă în care, pe o scenă
■ dominată
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
iII
de 43 de partide,
impulsurile antidemocratice se
manifestă atît în cadrul extremei
drepte, cît şi al celei, stingi,
într-un climat de violenţe care, sub
unele aspecte, par să evoce crizele
permanente din Germania anilor
'20. Dar este o comparaţie falsă.
Am putea, defini Rusia de astăzi
ca o autocraţie prezidenţială,
formal democratică, dar lipsită de
o autentică vitalitate democratică,
bazată mai mult pe un sistem de
clanuri puternice decît pe partide.
In acest cadru care ne face să ne
gîndim la un fel de gaullism de
tip sălbatic, partidul "Casa noastră
Rusia” al lui Cemomîrdin este o
forţă care, în pofida celor 9,6 la
sută de voturi obţinute, are şi va
aVea în viitor o mai mare pondere
decît partidul comunistului
| Ziuganov, cu 21,9 la sută.
IIIIIII
I
I
1
I
IIII
ADEVĂRUL.cfle C luj VIATA POLITICĂ m ie r c u r i , 24k ia n u a r ie 1996
P .N .T .C .D . p e n t r u r e c o n s t r u c ţ i a m o r a l ă ş i p o l i t i c ă a n a ţ i u n i i
"Partidul Naţional Ţărănesc - Creştin Democrat, preocupat de suferinţele şi aspiraţiile poporului român, propune următoarele obiective prioritare:
, - Reconstrucţia morală şi politică a naţiunii, punînd accentul pe instituţiile tradiţionale care au asigurat dăinuirea noastră prin veacuri: Familia, biserica şi şcoala. Concepem reconcilierea naţională ca un imperativ realizat în spiritul moralei creştine.
- Lupta consecvente împotriva corupţiei, luptă care nu trebuie să fie declarativă, ci concretă, avînd ca finalitate traducerea vinovaţilor în faţa justiţiei şi pedepsirea lor. înfăţişarea corupţiei ca fiind generalizată la toate nivelurile societăţii şi ca o caracteristică a tuturor instituţiilor trebuie considerată fie ca fiind o diversiune a Puterii - acţionînd strategic sub lozinca "Toţi vinovaţi, nici unul pedepsit” fie ca o rezultantă a superficialităţii mijloacelor de comunicare în masă. Subliniem că, aruncînd vina asupra tuturor, se aruncă blamul şi asupra celor ce îşi fac cinstit datoria, de la parlamentar pînă la cel din urmă funcţionar public, şi se deturnează atenţia de la identificarea adevăraţilor vinovaţi, în primul rînd din sistemul Puterii.^
i - Promovarea hotărîtă a mecanismelor şi ' instituţiilor reale ale statului de drept. în acest spirit,
. ne exprimăm dezaprobarea fermă faţă de excesele guvernării prin ordonanţe. Abuzînd de o înlesnire constituţională, Guvernul copleşeşte Parlamentul cu ordonanţe elaborate în pripă, care, datorită numărului lor mare, nu pot'fi analizate în timp util de cele două Camere, ele necesitînd, în plus, şi îmbunătăţiri, dacă nu cumva chiar sînt respinse. De asemenea, profitînd de o carenţă a Constituţiei, primul ministru recurge la remanieri, numind miniştri care nu au girul Parlamentului. Condamnăm cu severitate această practică, ce duce la apariţia unor miniştri
_ R e z .o lu ţiu C o n g r e s u lu i P .1V * Ţ . C .D . —demişi ulterior de către acelaşi executiv care i-a
promovat. în prezent, cea mai mare parte a miniştrilor
nu se mai bucură de confirmarea Parlamentului, stare
nefirească pentru structurile democratice ale statului
de drept. . . . . . . .- Asigurarea independenţei şi corectitudinii justiţiei
printr-o autentică reformă în domeniu.
.- Garantarea dreptului la informaţie prin transformarea posturilor de'radio şi televiziune în servicii publice real-autonome, scoase de sub influenţa Puterii, şi dezvoltarea unor posturi alternative de radio şi televiziune. Revenirea la legalitate prin demisia directorului TVR, Dumitru Popa, a directorului D. Şincan, care sînt în acelaşi timp membri ai Consiliului de Administraţie al Radiodifuziunii, fapt interzis de
Legea nr. 41/1994.- Descentralizarea administraţiei locale şi asigurarea
participării .comunităţilor locale la viaţa politică, economică şi socială, în spiritul subsidiarităţii creştin-
democrate, în concordanţă cu Constituţia şi cu Carta Europeană a Administaţiei Locale. Respingem cu hotărîre autonomia teritorială pe criterii etnice ca formă a "administraţiei locale. P.N.Ţ.C.D. asigură egalitatea în drepturi a persoanelor aparţinînd minorităţilor
naţionale cu populaţia majoritară în,toate domeniile, precizînd totdată: "La drepturi egale, îndatoriri egale”.
- Restructurarea, modernizarea şi profesionalizarea instituţiei militare efectuată sub control parlamentar şi asigurarea compatibilităţii cu organismele eurogtlantice.
- Demilitarizarea şi depozitarea forţelor ordinii publice care trebuie să devină corpuri profesioniste de elită.
- Constituirea unor structuri informative cficiente, organizate astfel încît să nu se încalce normele statului de drept şi să nu se aducă prejudicii drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti. P.N.Ţ.C.D. va veghea, prin parlamentarii-săi, ca SRI să nu fie transformat într-o
. poliţie politică. De asemenea, susţinem accesul cetăţenilor la propriul lor dosar de securitate şi
interzicerea accesului la funcţii de conducere a foştilor demnitari comunişti. în ceea ce priveşte cazul membrilor din conducerea P.N.Ţ.C.D. (nivel central şi
local) s-a adoptat propunerea ca aceştia să solicite nu
numai accesul la propriul.dosar, dar şi publicarea lui, la solicitarea celor interesaţi.
- Afirmarea interesului naţional care să asigure
identitatea spirituală, morală şi politică a poporului
român în contextul globalizării relaţiilor internaţionale.
v în domeniul politicii externe, P.N.Ţ.C.D. urmăreşte : apropierea de aspiraţiile Şi doleanţele românilor din
Basarabia şi realizarea unităţii depline a poporului român, în conformitate cu normele şi cu practica
internaţională. Urmărim cultivarea legăturilor cu românii de peste hotarele ţării şi delegarea unei singure instituţii de stat care să coordoneze eforturile României în acest domeniu. Milităm pentru integrarea României în structurile europene şi euroatlantice.
■- - Considerarea învăţămîntului drept prioritate naţională. Salarizarea corpului didactic să fie pe măsura
rolului său social şi introducerea unui prag minimal de6 la sută din PIB ca finanţare de la bugetul de stat. Susţinerea învăţămîntului particular ca subsistem concurenţial care constituie o completare şi o alternativă a învăţămîntului de stat, în condiţiile conformării la standardele naţionale.
- Promovarea unei politici medico-sanitare prioritar
preventive care să pună accentul pe conservarea sănătăţii populaţiei şi optimizarea factorilor demografici Susţinem orice eforturi îndreptate spre păstrarea stării de sănătate a mamei şi copilului, a vîrstnicilor.
Dezvoltarea unor programe de igienă şi activităţi profilactice, cu precădere în prevenirea şi combaterea tuberculozei şi îmbolnăvirilor cu HIV/ SIDA.
- în domeniul culturii, ne pronunţăm împotriva centralizării întreprinse de ministerul de resort. Propunem înlocuirea birocraţiei sufocante cu structuri
manageriale specifice. Susţinem salarizarea personalului cu studii superioare din cultură Ia nivelul cadrelor didactice. Propunem revizuirea Legii sponsorizării în sensul prevederii unor avantaje sporite celor ce sprijină cultura şi arta, cît şi elaborarea
. de urgenţă a Legii patrimoniului cultural şi de artă.
- Garantarea şi apărarea proprietăţii private prin
regim juridic adecvat şi reclădirea respectului faţă de
proprietatea privată. Noi afirmăm că fără proprietate privată nu există nici libertate, nici democraţie reală. Proprietatea privată, cu responsabilităţile sale sociale,
este singurul fundament al unei economii dinamice de piaţă. Pentru a repara nedrepţăţile comunismului,
există doar două căi: restituirea bunurilor - în acele
cazuri în care o astfel de soluţie este raţională şi posibilă - şi acordarea de juste despăgubiri în celelalte situaţii
- Conceperea şi realizarea privatizării astfel încît
să devină primul pas, cel hotărîtor, în vederea creării în România a unei clase de mijloc în proporţie de
două treimi din populaţie. în spiritul doctrinei creştin- democrate ne opunem polarizării societăţii, avînd ca rezultat apariţia unei pături subţiri de mari îmbogăţiţi şi a unei mase de oameni din ce în ce mai săraci. Privatizarea trebuie să fie masivă, suficient de rapidă, de calitate şi să ţină seama şi de efectele dm perioada
post privatizare. în acelaşi timp, cînd ne referim la privatizare, avem în vedere nu numai procesul propriu-zis de privatizare (dezetatizare), dar, mai ales, iniţiative investiţionate, respectiv apariţia de noi
proprietăţi private.
P.L.-93 nu credeA
m
j w # ♦tarii fată
*
de Moscova
A reuşit România să-şi cîştigeîn 1989 independenţa faţă de Moscova? P.L.-93 afirmă cu tărie că nu.' Deputatul P.L.-93, Petre Liţiu, membru în Comisia de Apărare, are convingerea că actuala putere din România este tributară Kremlinului El spune că Iliescu, "chiar dacă ar vrea să ne ducă în Vest, nu poate să o facă”:
Amintind şi de scandalul Măgureanu - ”o persoană onorabilă şi-ar înainta demisia” - Liţiu declară că, în România, ”K.G.B.-ul este la fel de puternic ca înainte
de aşa-zisa cădere a comunismului”. Deputatul clujean exprimă astfel. poziţia semioficială a partidului. Ziarul ”Ziua”, patronat de liderul P.L.-93,. Dinu Patriciu, ducc de luni de zile o campanie de presă care înccarcă să convingă că. preşedintele Iliescu a fost agent K.G.Bl (C.C.)
Un cunoscut om politic african afirma cîndva că: ”la început
misionarii catolici aveau Biblia,
iar noii (popoarele Africii, ţintă a acţiunii de creştinare -n.n.)
aveam bogăţiile solului şi
subsolului. Acum avem noi
Biblia, iar ei (misionarii - n.n) au devenit stăpînii bogăţiilor
solului şi subsolului
continentului african” . E un adevăr incontestabil. Căci, în fond, ce a adus catolicismul.
"civilizator” africanului de rînd: nimic. Ba, poate, mai multe boli,
războaie, vrajbă, ură,
neînţelegeri, sărăcie şi moarte.
Experienţa africană1 a fost reluată, după 1989, în toată
Europa Centrală şi de Sud-Est. De data asta locul misionarilor
a fost luat de' "evangheliştii” nord-americăni şi vest-europeni.
‘ Zeci şi sute de mii de predicatori
şi evanghelişti de toate cultele
şi nuanţele, ca mici deţinători ai
adevărului biblic - cum, cu
impertinenţă şi-ostentaţie se
prezentau - au luat cu asalt ţările
din acest spaţiu geografic sfidînd şi făcînd abstracţie de bogatele
şi multisecularele tradiţii, de
spiritualitatea . creştină ale
popoarelor de aici. Nimeni nu mai este acum atît de naiv să nil
recunoască faptul că multor
servicii secrete occidentale le-a
fost miilt mai uşor să pătrundă
şi să-şi realizeze mult mai uşor
reţelele informative, inclusiv în
România, cu ajutorai' acestor misionari. Le-au fost de mare
ajutor o serie de pastori şi
deserveriţi ai sectelor locale, ai
cultelor protestante şi
neoprolestante. V - Dar în afara acestor rezultate,
făcut şi se face cu complicitatea
multor factori de decizie de la
toate nivelele. Au intrat în joc
clasicele;, practici de mituire directă şi mai ales indirectă.
Amintim înţre acestea, bursele,
ajutoarele, stipendiile, invitaţiile
la manifestări internaţionale,
cursuri de pregătire. Totul pe
cheltuiala unor misiuni, asociaţii
cu efect benefic pentru reţelele
informative şi de spionaj, să nu
uităm nici cele în domeniul
economic, căci constatarea
omului politic african este valabilă şi în acest caz.
La scurtă vreme după invazia
evangheliştilor şi show-urile lor pe marile stadioane, în sălile de
sport, amfiteatre etc, cei mai
mulţi s-au apucat de treburi
practice, pragmatice, - fără
conotaţii misionare.- Au fost făcute investiţii în obiective
economice, turistice, în şfera serviciilor, mici întreprinderi,
societăţi de import-export, benzinării, moteluri, hoteluri, cabane, ca şi importante achiziţii
de terenuri, iazuri etc. Totul s-a
sau fundaţii creştine. Mulţi, inclusiv dintre oficialităţile post
revoluţionare au fost tentaţi cu
asemenea "binefaceri” în folos propriu. Au beneficiat de ele miniştri, funcţionari superiori,
guvernamentali, din alte domenii de activitate pe plan central, judeţean sau local.
Şi ca să dovedească legăturile
existente între aceste aşa-zis
"întîmplătoare” acţiuni misio
nare şi poziţia oficială a statelor
de origine, ambasadele statelor
occidentale (remareîndu-se, în acest sens, cele ale Germaniei şi,
SUA) au reacţionat prompt, încercaţi azi să obţineţi o viză
în vest şi veţi constata că locul
PCR şi al Securităţii de pînă mai
ieri a fost, cu rapiditate, luat de
consulatele ţărilor respective.
Dacă solicitantul poate face
dovadă că deplasarea este motivată religios, n ici o
ambasadă occidentală nu-i
refuză acordarea vizei. Nu se
cunoaşte pînă la această oră ca
vreun sectant sau "creştin”
(atunci noi ceilalţi ce mai
sîntem?) să fi fost refuzat. Dar
există zeci de cazuri de personalităţi din viaţa cultural-
ştiinţifică şi artistică românească sau chiar ansambluri şi formaţii
artistice prestigioase, sistematic
respinse şi umilite. Am putea da exemple concrete, cel puţin din
spaţiul transilvan, dar nu dorim
să mai zgîndărim suferinţele cauzate de birocratismul acestor
organisme intransigente doar cînd nu e vorba de "creştini”:
Dar oare daca ar fi fost acestea
toate recomandate sau invitate de fundaţiile creştine ■ situaţia ar fi
fost aceeaşi? Ne asumăm riscul
de a nu crede acest lucru.
Chiar dacă valurile de
evanghelişti misionari şi-au mai
atenuat elanul, nu înseamnă că
România şi celelalte ţări din
spaţiul menţionat nu mai
constituie'o ţintă a organizaţiilor neoprotestante occidentale. Vom reveni cu detalii.
Cristian ROMAN
Atenţie, domnule Tudor Dum itru Savu
Mult prea repede se vede mantaua PDSR a emisiunilor TVR Cluj. Vă reamintim, deşi
nu trebuia şă uitaţi deja, că e obligatoriu să fiţi echidistant Cum se explică atunci, câ aţi acordat în emisiunea "RETROVIZOR” din 22
ianuarie doar 1,30' unui foarte important eveniment - Apelul Uniunii Social Democrate, la care au participat'doi
preşedinţi de partide parlamentare şi 1200 de participanţi, la Casa Universitarilor şi peste 3' unei banale conferinţe de presă a PDSR la care liderul local, Grigore Zanc, chiar lipsea?
Folosiţi • centimetrul,
domnule director general al TVR Cluj, măcar centimetrul dacă nu doriţi să vă angajaţi şi conştiinţa. Puteţi de această dată să daţi vina pe redactor, deşi n-ar fi cazul. Dar data
viitoare?...Valentin TAŞCU preşedinte P.D.
municipiul Cluj-Napoca
", Jocurile reprezintă puncte forte în programele "Duna TV” . Nimic neobişnuit. Din păcate, lipsesc jocuri ca ”popa,prostu”, deşi protagonişti ar exista, sau ”nu te supăra frate”, deşi nu ar strica o asemenea terapie aplicată bieţilor.telespectatori. E drept că ele sînt compensate cu "jocul umbrelor” (unele de peste o mie de ani), cu ”cine minte mai tare”? (udemeriştii sînt tot timpul în frunte), cu ”dc-a v-aţi ascunselea” (în care adevărul rămîne veşnic ascuns). Pc deja pomenitul post, însă, jocul preferat este unul periculos, cel cu focul. Preferinţa lor se bazează, ncobabil, pc debitul mare al Dunării. "Dunatevişlii” uită, însă, că sînt focuri care nu pot fi stinse cu toată apa lumii.
D e s e n a t o r i i d e l ~ i ă r t iîn categoria "jocului cu focul”
se încadrează cel cu desenarea şi redesenarea de hărţi. Pentru cei naivi şi de bunăcredinţă precizăm, că nu este vorba de vreun curs pentru desenatori de hărţi. Este vorba de un joc
periculos de redesenare a frontierelor în această zonă mult
încercată a Europei, unde nostalgicii de tot felul, au cauzat
popoarelor atîtca suferinţe. Nu de mult, telespectatorii au asistat la jocul redesenării perimetrului în care se găseşte Europa Centrală. Jocul era condus de prestidigitatorul-şef al postului, exploratorul înverşunat al lăzilor
de gunoi ale istoriei, Zoltan Csaky, trăitor cîndva pe aceste
meleaguri, înainte de a se aciuia în poalele "patriei-mamă” . Specialist în manipularea graniţelor, el consideră necesar să se facă abstracţie de graniţele ţărilor din zonă. Că este vorba de state suverane nu-1 deranjează (evident nu se referă la Germania sau Elveţia). în viziunea lui, demolînd graniţele, se obţine o unitate politico-geografică ce în mod "surprinzător”, seamănă cu contururile fostului Imperiu Austro-Ungar, D in pură întîmplare. Tot din întîmplare, părţile României pînă la Garpaţi
"revin” în Europa Centrală adică în ex-Imperiu, nu atît Austro-
Ungar, cît' al Sfintului Ştefan (restul din România de dincolo de Carpaţi, gîndeşte el, să rămînă acolo unde a fost întotdeauna, în Răsărit. Rîvna "dunateviş- tilor” redesenatori de hărţi nici
nu s-ar putea înţelege fără un asemenea deznodămînt, chiar dacă el rămîne de domeniul
obişnuitelor, plăsmuiri din care se hrănesc susnumiţii aventurieri pe drumurile istoriei. Cu tot pericolul acestui joc pentru zona în care ne găsim, el conţine şi un infantilism caracteristic
tuturor nostalgicilor după un
trecut cufundat irevocabil în hăurile istoriei. în cadrul emisiunii respective, infantilismul chiar a trecut orice limită a penibilului. Prestidigitatorul-şef şi-a scos din joben supremul argument în favoarea concep
tului său despre Europa Centrală: în perimetrul respectiv sînt foarte multe clădiri publice construite în acelaşi stil, zugrăvite la fel. "Oriunde te duci în acest spaţiu- declară el nu fără emfază - de la Fiume (Rijeka) pînă la Cluj, gările sînt zugrăvite în galben, semn al unităţii acestei zone”. Cu tot efortul să fie credibil; jonglerul a înregistrat un eşec lamentabil. în jobenul său nu a
, încăput decît un biet purice.
G.FARKAS
_co m ie r c u r i , 24 i a n u a r ie 1996 ARTĂ - CULTURĂ fS ^ S U S ^ ,cărţile clujenilor « eveniment cultural * cărţile clujenilor « eveniment cultural* cărţile clujenilor » evenim ent cultural'
Astăzi, sub egida primăriei municipiului Cluj- Napoca, va avea loc în Sala de sticlă, cu începere de la ora 14,00 lansară%unor cărţi de căpătîi pentru istoriografia şi cultitra românească, apărute de curînd la Editura “Viitorul românesc” din Bucureşti. .
A l e x a n d r u S t e r c a S u l u t i u ,• • # 9
Istoria Horii şi a poporului românesc din Munţii ApuseniNe găsim în faţa uneia dintre
primele lucrări istorice asupra
răscoalei moţilor de sub conducerea
lui Horia, Cloşca şi Crişan, istorie
scrisă de mitropolitul greco-catolic
de Blaj, Alexandru Şterca Şuluţiu
sub titlul Istoria Horii şi a
poporului românesc din Munţii
Apuseni, text rămas în manuscris şi
publicat abia în 1983 cu multe
croşete. Acum textul se publică
integral, după manuscris, de către
profesorul universitar Nicolae
Edroiu, care l-a însoţit de note şi de
o utilă prefaţă. în prefaţă ni sc oferă
principalele date ale unei biografii
eclesiastice interesante, Al. Şterca-
Şuluţiu (1794-1867) trăgîndu-se
dintr-o familie nobilă din Munţii
Apuseni, care semna cu predicatul
“de Cărpeniş”. A ocupat funcţia de
vicar foraneu al Şimleului, în care
calitate a participat la marea Adunare
de la Blaj din 1848 în fruntea locuitorilor din părţile Şimleului,
activînd apoi pe tărîm naţional în
cadrul Comitetului Permanent ales
la Sibiu în 1861, apoi pentru
susţinerea Memorandului şi în
vederea combaterii unor teze şi
aserţiuni răuvoitoare. Mai multe
lucrări polemice răspund-unor
istorici maghiari, precum acea
intitulată Contra criticii asupra
originii naţiunii române,
Adevărata cauză a trecerii
armenilor din Moldova în
Transilvania sau O serioasă
căutare în trecutul şi viitorul
naţiunii române din punctul de
vedere al reiigiunei, voind să
cerceteze în ele “ cauza de unde
vin atîtea nevoi asupra românului”.
Lucrarea sa de căpătîi va rămîne
însă Istoria Horii..., scrisă şi din
tr-o obligaţie sufletească faţă de
moţii în mijlocul cărora a copilărit
şi a crescut şi cărora le cunoştea
bine necazurile şi nevoile. Stilul e
plăcut şi comunicarea cu cititorul
se face adeseori direct, izbucnind
în imprecaţii: "Strigă şi acum dară
răsplătite din cer nevinovatul sînge ale persoanelor celor bisericeşti şi
acum vărsat, suspină clerul şi
naţiunea şi însetoşcază de dreptate!
însă - o! timpuri, o năravuri!” etc.
Răscoala este prezentată ca urmare
a stărilor grave din munţi şi a
. asupririi crunte a românilor, astfel că lucrarea reprezintă un moment
important din istoriografia românească a răscoalei şi reeditarea
ei era absolut necesară.
Mircea POPA
Vă prezentăm, în avanpremieră, trei dintre acestea, graţie colaborării fructuoasepe care cotidianul nostru o are cu remarcabilul istoric literar Mircea Popa, căruia îi datorăm notaţiile de faţă, în cadrul rubricii domniei sale, “Cărţile clujenilor”. După cum am mai
P e t r u M a io i v
Istoria bisericii românilor
... J r îW(îf«SS3?Ş51
45 li; •ţ-> pt '4? S - : s Jji (j
După ce a fost editorul şi monograful lui ALPapiu Ilarian şi după ce şi-a consacrat o bună parte din viaţă editării corpusului documentar G.Bariţiu, Ioan Chindriş şi-a îndreptat atenţia în timpul din urmă asupra epocii, luminilor în Transilvania, scoţînd la iveală, documente ineditei cărţi şi izvoare încă ignorate. Scopul său declarat este de a . oferi un corpus de proporţii acestei mişcări ideologice, literare şi culturale care a fost Şcoala Ardeleană, V luînd condeiul din mîna obosită şi îngreunată de răstălmăciri a lui Io ij Lungu, a cănii carte despre Şcoala Ardeleană, depăşită' demult, a fost reeditată de curînd nu ştju prin a cărui idee bizară. Ioan Chindriş, mai pragmatic, a f început munca de reconstituire a ‘ epocii, cu începutul; aşa cum eră ’" şi firesc. Acest început înseamnă republicarea marilor opere ale corifeilor Şcolii Ardelene, sau- publicarea unor manuscrise care n-au văzut încă lumina tiparului.El a călcat cu dreptul în această nouă ocupaţie, publicînd în acest an două dintre operele de seamă ale marilor luptători ardeleni, Samuil Micu şi Petru Maior. Dacă în cazul celui dinţii s-a oprit la
opera istorică, în cazul celui de al doilea a reţinut o lucrare cu caracter religios, Istoria bisericii românilor (Viitorul românesc, 1995), carte care a avut un destin nefericit, fiind sechestrată de Ioan Bob şi mutilată, prin eliminarea acelor pagini în care era descris
- nefavorabil. "Un singur exemplar”, spune îngrijitorul s-ar păstra astăzi fără intervenţii, iar textul integral s-ar publica abia acurh, după .“manuscrisele originale”. Iată decio premieră, pe care editorul o anunţă în două volume, dintre care numai cel dintîi apare acum. Cel de al doilea va cuprinde şi notele şi aparatul critic. Cel de faţă este însoţit de un studiji asupra vieţii şi operei lui Petru Maior (căruia îi regretăm, totuşi, notele), pe care ni-1 restituie prin prisma celor mai
’ noi cercetări, iar Istoria dă seama de rolul jucat de Blaj şi unirea cu Roma îri deşteptarea neamului românesc, punîndu-se în valoare acţiunea inauguratoare a lui Inochentie şi rolul vlădicilor carei-au urmat, ca şi eparhiile de la Oradea şi Muncaci. E o reeditare necesară care se lasă de mult aşteptată.
Mircea POPA
anunţat,manifestarea se înscrie în seria celor dedicate sărbătoririi unui sfert de mileniu de la naşterea primului istoric român modern - Samuil Micu - şţ sărbătoririi zilei de 24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române. M. BOCU
I o a n C h i n d r i ş s i G e l u N e a r h ţ u ,
Procese politice antiromăneşti caie au zguduit Transilvania în toamna anului 184!Anul 1848 a fost un an de cotitură
pentru Europa şi mai ales pentru statele central şi sud-europene care zăceau sub stăpînire străină şi care ar fi putut să se elibereze acum. Flamura ridicată de revoluţionarii maghiari împotriva jugului austriac a fost salutată cu căldură şi de către românii din Transilvania, care sperau că a sosit şi ceasul eliberării lor. Revoluţionarii maghiari nu au gîndit însă şi independenţa poporului român de aici, fapt care a dezbinat revoluţia şi a dus la căderea ei. Ba gestul de ridicare la luptă al românilor a fost socotit de către maghiari ca-îndreptat împotriva lor, drept care au înfiinţat vestitele “tribunale de sînge” prin care au condamnat la moarte mulţi oameni nevinovaţi, după ce au trecut 'prin foc şi sabie nenumărate sate româneşti. Am publicat noi înşine o astfel de mărturie a unui preot, care' a relatat cum i-a fost distrus saţul şi omorîţi vecinii (Din sîngerosul 1848, în Cele trei Crişuri, nr. 5/ 1992). Iată că acum doi istorici clujeni înmănunchează într-un volum grăitor documente inedite de la 1848 privind multe din aceste samavolnicii, judecăţi sumare, mărturii de circumstanţă şi foarte multă cruzime. Este cazul tatălui istoricului Al.Papiu Ilarian, prins şi brutalizat, apoi ucis numai pentru că fiul său era un “revoluţionar”, după ce a fost ţinut 4 luni în închisoare. Alte procese privesc pe tribunii
Vasile Simonis şi Vasile Turcu sau pe prefectul Al.Bătrâneanu, capturaţi, cum spun autorii ‘In urma unei operaţiuni militare de tip “comando” de către autorităţile maghiare de la Cluj, chiar în timpul organizării prefecturii. Ei au fost supuşi unei judecăţi statariale, condamnaţi la moarte şi spînzuraţi la 13 octombrie (primii doi), respectiv3 noiembrie 1848 cel de al treilea”. (Pe aceştia Clujul ar trebui să-i comemoreze în fiecare an). Alte acţiuni de acest fel au avut Ioc în Zarand, în comunele Şiria, Covăsinţi, Galşa şi Musca, represiune în care s-a remarcat maiorul Gal Laszlo, care a făcut numeroase .victime. Trebuie să citeşti cu atenţie instrumentarea sumară a interogatoriilor şi sentinţelor de spînzurătoare, ca să te cutremuri la fiecare pas de lipsa de umanitate a justiţiei revoluţionare maghiare. Oare trecutul acesta dureros n-ar trebui plătit astăzi printr-o atitudine mai corectă şi cu o sinceră cooperare? . Trecutul trebuie oricum cunoscut în adevărul lui crud, dar cîntărit cu cumpăna prezentului. Interesant e faptul că la Cătina românii au săvîtşit un adevărat ritual al sărbătoririi eliberării de iobăgie, prin arborarea unor drapele tricolore, slujbă religioasă şi declararea locului respectiv “Libertate”. .
Mircea POPA
l e g e n d e l e m u n ţ i l o r a p u s e n i - p e ş t e r i , a p e -S-au scris multe legende ale
Munţilor Carpaţi, dar cele ale Munţilor Apuseni au fost mai rar cercetate, iar “alegoria" poveştilor localnicilor a fost rareori descifrată. Încă sînt multe legende inedite, pe care, în serile de taină, lîngă vatra cuptorului, le împărtăşesc bătrînii, iar la şezătorile de iarnă se înfiorau fetele şi feciorii, povestindu-le. Să ni le amintim şi să le relevăm ca pe nişte pagini de “istorii" nescrise ale locurilor noastre legendare:
Peştera Boga
Zona turistică a Podişului cuprinde numeroase peşteri, “chei",; uline, stînci cu aspect de cetăţi, ir- "*■ ponoare şi “izbucniri".
PI A l. ' BOGHU (1436 m), mmtecck.. ‘naşte" pinul cu acelaşi nume, are o f/otă adîncă, PEŞTERA BOGHU, de care, localnicii leagă una din legendele “locurilor rele", primejdioase.
Se spune că această peşteră
numită de locuitorii versantului vestic al Munţilor Apuseni, ŞURA BOGHU este sălăşluită de spirite ale tenebrelor, malefice, care în ceasurile miezului de noapte sau la anumite zile calendaristice (noaptea Sf. Gheorghe, noptea Sf Toader, noaptea Sînzîienelor, noaptea
■ SfAndrei) ies din adîncuri, vin în. preajma satelor, pedepsind pe cei răi, necredincioşi sau leneşi. Prezenţa lor - spune legenda - se face simţită, aurită, prmtr-un huruit sinistru al “căruţelor trase de cîte 12 dini negri”. Oamenii ocolesc
acele locuri şi drumurile spre munte, mai ales în zilele nefaste.
Peştera, cu o sală mare,avînd bolta susţinută de ciţiva pilaştri din calcar, are numeroase galerii greu. accesibile. Lumina lanternelor cdor. temerari scoate din întuneric, pe pardoseală, fosile de dimensiuni impresionante, contribuind la accentuarea atmosferă de straniu şi insolit.
O veche legendă culeasă din scitul Pietroasa (jud.Bihor) povesteşte că “ un om s-a certat amarnic cu nevasta lui, in ă de vineri. Bărbatul
a blestemat-o să meargă în Boga. Pe dată, femeia se auzi strigată la fereastră. Ieşind în ogradă, ju răpită de o făptură ciudată, semănind cu un ţap, cu coame, barbă şi copite, care o luă în spinare şi străbătu văzduhul pînă la PEŞTERA BOGH1I. Zece ani n-a mai văzut-o nimeni pe Florica, creându-se că a rămas roabă la necuratul din grotele Boghii, hrănită cu mîncarea lui...
După răstimpul de “ slujbă" în admcul pămîntului, ea s-a întors acasă, dar ocolită şi blestemată de
toţi a rămas, iar locurile din coasta muntelui sînt ocolite pînă azi, zicala sau blestemul “Du-te la pietrele Boghii" rămmind pînă azi neiertătoare pedepse şi osînde, puţind fi îndepărtat efectul lor doar prin semnul creştin al crucii. Dacă drumul turmelor sau vîrtejul furtunilor îi sileau pe localnici să calce acele locuri, nu uitau să scrijelească pe coaja miorilor sau în brazda păşunii acelaşi semn al triumfidui' binelui asupra răului.
prof. Eieonora URSU
A D S V A F S & J B -
r i o O B a a lom ul şi societatea miercuri, 24 ianuarie ! 996
c U n te re n a c c id e n ta t 3 P IA Ţ A F O R Ţ E I D EPiaţa, forţei' de muncă este pasibilă de
transformări care, la ora; actuală, pot fi greu prognozate. Mai ales, creşterea şomajului constiftiie o problemă a cărei rezolvare nu poate fi realizată integral chiar prin relansarea economiei scontată îp acest an. Evoluţia fenomenelor şi proceselor demografice după anul 1989 a avut tendinţe diferite faţă de perioada anterioară. Impactul negativ al tranziţiei asupra fenomenelor demografice a dus la importante modificări asupra populaţiei. Fertilitatea redusă, îmbătrînirea demografică, nivelul ridicat al mortalităţii au condus la scăderea populaţiei, precum şi la o nouă configuraţie a acesteia. Dar redresarea economică a ţării poate determina mutaţii esenţiale ale întregii
forţei de muncă este determinată de efortul acestora
de a obţine o sursă suplimentară de venit pentru familie. Ratele de activitate vor fi, în continuare, puternic diferenţiate şi pe grupe de vîrstă cuprinse între 20-50 de ani, unde rata de activitate tinde
spre 80 la sută.Oferta forţei de muncă fiind dependentă de
evoluţiile populaţiei în vîrstă de muncă, ale
populaţiei şcolare în vîrstă de muncă, precum şi modificările comportamentului fiecărei grupe a avut evoluţii contradictorii în ultima perioadă. In ultimii ani se constată o creştere a resurselor de
muncă, care nu se reflectă însă şi în sporirea populaţiei în vîrstă de muncă, ci în creşterea numărului persoanelor sub şi peste vîrsta de muncă.
Tabel 1 ■ . %
Indicatori
1991
ReaBzărl
1992 1993 { 1994
Prognoza
1995 1996
Natalitatea (născuţi vii la 1000 tocuftori) 11,9 11,4 11,0 10,9 11,2 11,2Mortaltatea generali (decedaţi la 1000 bctitorl)
Mortaltatea infantili (decedaţi 1° vârstă sub 1 an
EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE ŞOMERI în perioada 31.12.1991 - 31.12.1996
(judeţul Cluj)
4.00a'
1W(
im
MJW
im
im
imim
mt
soro
ItOt
isax-
UM
■10»
(POM
BW
CU. "ftrocorc’ , Data şomajului 17. ]
35.769
29.TO
«.902
3VBE
1991 1992 .1993 1994 - M935
20
IE
•e.
fiziouomii demografice. Rezervel'e de creştere & populaţiei prin reducerea mortalităţii generale sînt considerabile în ţara noastră şi pot fi valorificate avînd în vedere impactul pozitiv în ameliorarea nivelului de trai si asistenţei medicale de calitate. :
Peiiîru am iM 996 situaţia demografică va păstra -nativ aceleaşi caracteristici. Evoluţia principalelor-
ti. ne demografice în perioada 1990-1995' şi p<v ( n pe anul 1996 reiese din tabelul nr. 1.
1 " t ii a! ia ocupată a României va reprezenta 49,4 la sută ah; populaţia totală. Rata de activitate.feminină va rămîne iii continuare ridicată, comparativ cu ţările vest- europetfe: în condiţiile în care femeile reprezintă 50 la sută din forţa de muncă activă a ţării, sporirea ofertei
O sursă importantă de creştere a populaţiei peste vîrsta
de muncă o reprezintă persoanele pensionate şi care lucrează în agricultură. De asemenea, în această perioadă se poate observa o creştere a populaţiei inactive în vîrstă de muncă şi creşterea numărului de şomeri. Astfel, în anul 1996 populaţia ocupată ya ajuhge la circa 9960
mii persoane, nivel ce ia în considerare şi modificările previzionate ale producţiei naţionale, evoluţia diferenţiată pe'activităţi şi forme de proprietate şi productivitatea muncii. în consecinţă, populaţia ocupată va reprezenta 43,9 la suta din populaţia totală. La nivel macrosectorial se apreciază că nu vor apărea modificări importante, în anul 1996 menţinîndu-se totuşi o creştere
a ponderii în sectorul terţiar, după cum reiese din tabelul
tabelul nr. 2. în anul 1996 sînt aşteptate schimbări dc
structură caracterizate, în principal, pe creşterea numerică a populaţiei ocupată îri sectorul privat pe seama diminuării ponderii salariaţilor agenţilor economici cu
capital de stat. Intensificarea dezvoltării sectorului privat va constitui un factor cu influenţă majoră în funcţionarea pieţei forţei de muncă. Privatizarea, ca unul dintre cele mai puternice instrumente ale reformei economice, va determina o nouă configuraţie structurală a populaţiei ocupate, influenţînd dezvoltarea pieţei forţei de muncă, pe fondul unei protecţii sociale mai eficiente (tabel 3).
Pagină realizată de Ion RUS
Consum ul de alcool la personalul fe m in in d in u n ită ţi hoteliere ( I)în prezentul studiu ne-âm
concentrat atenţia asupra unui grup relativ compact şi omogen de femei, ce formează personalul S.C. "Transilvania” S.A. Cluj. Societatea a fost înfiinţată spre sfirşitul anului 1990, prin divizarea fostului OJT Cluj în
cinei societăţi distincte, printre care 'ocupă în continuare locul de frunte. Cu toate că numărul unităţilor de
care dispune s-a diminuat considerabil, în prezent S.C.
"Transilvania” Cluj, cu un personal mediu de 612 persoane şi 1 mld. lei profit, cu investiţii pc aceeaşi perioadă de peste 300' milioane lei, arc în subordine un număr de 12 unităţi în oraş şi judeţ. Ceea ce trebuie neapărat să amintim este tocmai specificul unităţilor
cercetate, care, printre altele,
comercializează alcool, iar prin unităţile hoteliere sînt în contact permanent sub diverse; forme cu clienţii cu acest produs. De aici derivă şi tentaţia, uneori imperativă, de a consuma băuturi • alcoolice şi în timpul orelor de program. Dar, intervine şi reversul m edalie i, adică stabilitatea personalului este cond iţiona tă . tocmai de temperanţă, ori chiar de abţinerea dc la consumul băuturilor alcoolice. în caz contrar, cei în cauză sînt sancţionaţi sever, căci deteriorează imaginea unităţii şi chiar a ţării. Sezonierii, probabil, mai predispuşi abaterilor de acest gen, nu au fost cuprinşi în
studiu.Prezentul sondaj de opinie are_
la bază un chestionar sociologic, aplicat unui număr de 144 femei,
angajate permanente a 9 unităţi din subordinea &.C."Transilvania” Cluj în municipiu şi împrejurim i, în a doua jumătate a lunii septembrie 1995, bucurîndu-se pe deplin de acordul ş i sprijinul conducerii,
ca şi de. bunăvoinţa celor •chestionaţi. Chestionarele, multiplicate în bune condiţii
grafice, au fost completate la faţa locului, de aproape totalitatea personalului feminin (exceptînd
pe cei aflaţi în concediu), luîn- du-se în considerare, în principal, cei ce lucrează direct cu publicul:' ospătari, barmani, cameriste, recepţioneri, coafeze ş.a., dar şi bucătărese şi personal administrativ. Ponderea principală o alcătuiesc cameristele, cu 35,4%, apoi ospătarele şi bucătarii, cofetarii cu cîte 15,3%. De fapt, toate aceste ocupaţii sînt echivalente
cu cea de "muncitor” - 82,6%,' destul' de slab calificată. Următoarea categorie este cea a recepţionerilor şi personalului administrativ, ce corespund "funcţionarilor” cu 16,7%, avînd o calificare medie. ■•'■'■. .
Acest lucru reiese dacă analizăm puţin distribuţia personalului după profesia-de bază, în care 25,7% o reprezintă
muncitorii necalificaţi, 59,0% cei calificaţi, de profesii
surprinzătoi de diferite (tricotoare, zincograf, lăcătuş, sticlar, pictor ceramică ş.a.), . funcţionari şi un singur tehnolog de alimentaţie publică.
Cei tineri sînt în număr destul de restrîns, nici unul sub 18 ani, 11,8% între 18-25 ani, dar 34,7% între 31-40 ani şi 31,9% între 41-50 arii. în consecinţă, vechimea în muncă este în 69,4% din cazuri de peste 10 ani,
iar 68,1% au avut în ultimii ani un singur loc de muncă. Se cuvine să facem aici o precizare: există o anume fluctuaţie, destul de însemnată, . în cadrul întreprinderii, determinată în special de reorganizări,, reorientări şi redistribuiri de* personal, în funcţie de
necesităţi momentane, ce nu s-a luat în consideraţie.
O problemă ce ne va fi de folos mai tîrziu se referă la modalitatea în carc locuieşte femeia: doar 61,1% dintre
femeile chestionate lo uicsc împreună cu soţul şi e ntual copiii, iar 16,7% -’ . ‘ - (!) singure, ori cu copiii ,>rocent ce ni se pare destul dc ridicat, care, desigur, afectează întreg
comportamentul persoanei, sociolog Ştefan PETRA
ing. D. VORNICESCJJ
Vormaijibani?în cursul anului 1995 cei
■ 130.000 de pensionari de stat din judeţul Cluj au primit141.906.000.000 lei. Pensia suplimentară acordată tot în cursul anului trecut s-a ridicat la21.957.000.000 lei, pensia IOVR Ia 3,816 miliarde."
Din contribuţia de asigurări sociale, la nivelul judeţului Cluj, a fost plătită suma de 5,109 miliarde lei pentru concediile de boală care au însumat 625.507 zile, concediile de prevenire a îmbolnăvirilor se ridică la 35.528 zile fiind plătite pentru aceasta aproape 124 milioane lei. în acelaşi timp, cu aproape1.400.000.000 lei au fost plătite cele 199.646 zile de concediu
'pentru sarcină si lehuzie, cu 2.033.239.017 lei cele 582.000 zile acordate pentru îngrijirea copiilor. Mamele care şi-au îngrijit copiii pînă la vîrsta de un an, după expirarea concediului pre şi postnatal au epuizat 515.815 zile si au încasat 2.636.00ft000 lei. în 1995 au fost acordate 1623 ajutoare pentm decese în valoare de 88.523.718 lei. —: întrebarea care se pune este
dacă în acest an se vor găsi sumele necesare pentm acoperirea pensiilor şi ajutoarelor care vor trebui acordate?
R e u ş ite
ş i ••• d o le a n ţe
a le p e n s io n a r ilo r
tu r d e n i
Asociaţia pensionarilor turdeni, ne spunea domnul Jr. Lucaci Francisc, preşedintele acesteia, cu sprijinul prof. loan Bembea, primarul Turzii, a primit nn spaţiu corespunzător pentru sediu şi club (str. Piaţa 1 Etecembrie 1918, nr.
D- ' . •Cei peste 5000 de pensionan,
membri ai asociaţiei respective, aduc mulţumiri şi pe această cale domnilor directori de societăţi comerciale ing. Truţă loan, care priii sponsorizare, a asigurat căldura şi iluminatul sediului, ing. Bercea Aurel. pcntru amenajarea şi punerea'în funcţiune a sediului, ing. Blasiu Virgil, pentru asigurarea transportului cu obiecte şi îmbrăcăminte de la Cluj-Napoca ia Turda.
în urma unor acţiuni de sponsorizare, colectivul de cpriducere al asociaţiei, a reuşit să acumuleze un milion lei, sumă din carc au fost acordate ajutoare pentru 90 de persoane cu pensii mici. Alţi 200 de pensionari au beneficiat de ajutoare (obiecte de îmbrăcăminte) primite din partea Uniunii Judeţene a Pensionarilor (preşed. ing. Dragea Octavian) şi nu puţini pensionari au beneficiat de o reducere de 50% a taxelor de la Băile Sărate unde au făcut tratamente balneare.
Acestea sînt cîteva din reuşite. Asociaţia pensionarilor arc însă şi unele... doleanţe. Este vorba de solicitarea adresată primăriei (septembrie anul trecut) pentru a facilita transportul gratuit pe mijloacele transportului în comun (aşa cum se întîmplă în Cluj- Napoca) pentru femeile pensionare carc au împlinit vîrsta de 65 ani şi bărbaţii 70 ani, precum şi cererea adresată Spitalului municipal do-a acorda o reducere de 50% din taxele de 5000 lei pentra vizele medicale anuale ale pensionarilor deţinători de carnete de conduccre auto. Prima instituţie nici măcar n-a răspuns, a doua a răspuns printr-o... "justificare”: nu există reglementări, în acest sens, din partea Ministerului Sănătăţii.
Numai de justificări n-au nevoie
p“ i° " UI Ion CORDOS
I(l) miercuri, 24 ianuarie ! 996 PUBLICITATE AESEVAR3JJB-e t e C l u B
O FERTA SPECIALA. A LU N II .IA N U A R IE
M î f ® * l §
C u m p ă ra ţi C p s g e r
fti:
'-jţi -ţ»
«h j .
’ts*f M M I M t l
n g l i i nl l I l t i S i
* ■ 1
l f l l l l * l l%f§P?wl« I i i
i i i
v ; J
'-::;<fc,;H i ' î • ■•-■: W 'ii!,-,'ti? 3,', <1/ : i ->
mm
şi veţi primi în
I S H i l
iS i l l l■;V:‘.. .Vw*-! 4 *1$
w a t u i t !
/ / * * * / t t f e # p r e f e r ă V e r d e ,
<£V
9S
Raluca preferă Raz...
» - « ş
H
f * C i* * .
; • %«s»
« a, *»W
«>
£ 3 f
i
^i gette® Pagerele care î ţ i fac p lă ce re !
^ V ă o fe ră pagere
M E CB e / Pagette T E LE M A R K E T IN G T e l: 192 053
(760264)
°m
SOCOM " M E S E R I A Ş U L ” GHERLATelefon: 2 4 1 6 2 5
LICITAŢIE în data de: 0 9 .0 1 .1 9 9 6 , ore le 1 0
■ AUTOUTILITARĂ 10 to■ UTILAJE MASE PLASTICE, ÎNCĂLŢĂMINTE, TRICOTAJE, BLĂNĂRIE
Taxă de partic ipare^ 2 5 .0 0 0 lei.
Garanţie 10% .
innj03
srni
D IR E C T - L IN E IN O Xvă oferă o gamă variată de:
• semifabricate din inox: -table (normale şi lustruite)
-ţevi (sudate şi trase) -bare (rotunde, pătrate
şi hexagonale) -platbenzi şi pro file
4• electrozi pentru inox
• produse finite din inox: -fitinguri şi armături
■ scule abrazive -discuri abrazrve(pcntru tn curăţat şi debitat) 3
-rolă şi tambur cu § lamelă abrazivă io
/INDICATUL LIBER
1 anun ţă
i EGENERALÂDEîn data de , 2 8 .0 1 .1 9 9 6 la ora 1 0
la Casa de Cultură a Studenţilor.
(584540]f .şf.-
SC ICPIAF SAîntocmeşte documentaţia pentru .obţinerea
LICENŢELOR DE FABRICAŢIEConform Ordonanţei Guvernului din 42/1.09.95 toţi agenţii
economici, producători de produse alimentare, au obligaţia de a
obţine licenţe dc fabricaţie pentru produsele fabricate.
Specialiştii noştri vă stau la dispoziţie.
Contactaţi-ne.
Informaţii Ia sediul firmei din
Str. Fabricii de Chibrituri nr. 13-21 sau ia telefon 064-130238 int. 150, CLUJ-NAPOCA
h ip p a r b o is $rlD IS T R IB U IT O R U N IC A L P R O D U S E L O R
K r a . f i J a c o b s
S u c lia rdO Angajează agenţi comerciali
r C o n d i ţ i i :- vîrstă-maximă 30 ani- experienţă în domeniu- garanţie materială
O Angajează pentru depozitele din Turda ş i Dej:
G E S T IO N A R I şi C A S IE R E . Condiţii:___ _— -------- --— -------
- experienţă în domeniu- garanţii materiale- vîrstă maximă 40 ani- disponibilitate, seriozitate- dornicii iul "stabil în Turda/Dei.
Informaţii la tel. 145389 sau9
str.Vasile Lupu nr.85, Cluj-Napoca.
I EXCO GROUP l R OMA N I A
ANGAJEAZA p en tru b iro u l d in C lu j
agenţi de vânzare pentru produsele RBC Office Systems
(copiatoare AGFA,computere şl produse de birotică)
Pentru activitatea EXCO AGRARIA: *specialist pentru promovarea echipamen
telor de prelucrare a cărnii ‘ specialist fn proiecte pentru industria de
prelucrare a laptelui Candidaţii trebuie să fie absolvenţi de Învăţămînt superior, buni cunoscători de engleză / germană, posesori de carnet de conducere, apţi pentru activitate intensă în teritoriu.
Solicitanţii sunt invitaţi să trimită C.V., până la data de 01.02.1996,
la sediul central diri Bucureşti',EXCO GROUP ROMANIA; C.P. 53-91,
în atenţia: Romulus ANDREI ig Informaţii suplimentare la: §
tel: (01) 321.46.95; 322.52.08
Cluj-Napoca
d is tr ib u ito r a u to r iz a t R I G I P S ®
OFERĂ LA PRETURI FOARTE AVANTAJOASE:
- PLĂCI DE GIPSCARTON de 9 ,3 şi 1 2 ,5 mm grosime, pentru medii uscate, umede sau rezistente la fac, cu structură galvanizată şi material mărunt pentru montaj [tavane şi pereţij- VATĂ MINERALĂ THERVtfOLIN de 5 0 mm şi 1BO mm.* i
PUBLICITATE m ie r c u r i , 2 4 i a n u a r ie 1996
noulBONA prima
mai alb, mai strălucitor
I I P
Ştiţi care sunt caracteristicile unui detergent performant?
1 poate fi utilizat atât la spălarea manuală, cât şi la cca cu m2 poale fî folosit pentru toate tipurile dc ţesături aibe şi colorate
3 conţine higredienţi ce-i oferă putere biologică de curăţare4 are un aspect granulat, plăcut
5 se dizolvă rapid 6 formează multă spumă
7 curăţă la fel de bine la orice temperatură8 îndepărtează chiar şi cele mai dificile pete 9 oferă rufelor spălate un parfum plăcut
Dacă la aceste caracteristici adăugaţi o calitate foarte importantă:
1 0 preţ accesibil
atunci aveţi imaginea completă a noului detergent BONA prima.
Calitatea ndului BONA prima este garantată de producătorul DERO LEVER ce combină tradiţia şi experienţa internaţională.
BEMO LBVBiTradiţie şi Experienţă Internaţională
slc. " A IS T A C U L I N A R A ” s a .C lu j-N a p o c a
cu sediul în str. I.M aniu n r .3 4 ,
organizează selecţie în vederea închirierii de contracte de asociere, în data de 1 februarie 199B pentru următoarele spaţii:
i:
Nr.crt.
1.
2.
3.
4.
5.
Adresa spaţiului
str. N.Titulescu nr.1B5 BI.V
Complex Big, str. Bucegi 19-20
Idem
Complex Mercur, str.Detunata 1
str. Pasteur 24
Suprafaţă [mp] Profilul de activitate
9 0 - Comerţ cu amănuntul
- Birouri
77 -Producţie-Depozit
9 0 - Depozit
59 -Comerţ
24 4 -Comerţ
Caietele de sarcini se pot ridica zilnic de la sediul societăţii între orele B-14 pînă în data de 31.01.1996.
Ofertele se vor depuneîn scris pînă cel tîrziu în 3 1 .0 1 .1 9 9 6 orele 14 la sediul societăţii. Contravaloarea documentaţiei pentru selecţie este de 2 5 .0 0 0 Iei şi se va
achita la caseria societăţii.
informaţii la telefon 197275, interior 58, 24 sau 197610.
[584539]
C it it i z i ln icADEVĂRULd e C l u j
A IS IU f M T
S C P O R C E L A I N
M A N U F A C T U R E R S S R L
cu sediul în Bdul Muncii 25A,
telefon 415506; 415108 anunţă organizarea unui concurs, în data de
30.01.1996, ora 10, pentru ocuparea următoarelor posturi: r
1.TERMOTEHNIGIAN pentru conducere ARDERE PORŢELAN - 2 locuri;
condiţii de participare: - cunoştinţe în domeniul electrotehnic.
2.CONDUCĂTORI AUTO - 2 locuricondiţii de participare: - deţinător carnet cat.BC;
- vechime minimă 3 ani.3.ANALIST PROGRAMATOR - 1 loc condiţii de participare: - cunoştinţe FOXPRO 2
şi reţele de calculator. - I n f o r m a ţ i i ş i r e l a ţ i i , z i l n i c l a
s e d i u l f i r m e i . ,__________________________ (240582,3,4)
SO C .C O M . " I M U T R E X " S .A. Cluj-,cu sed iu l în Calea B ac iu lu i nr.2 -3 .
ACHIZIŢIONEAZĂ P O R U M Bla p re ţu l de 240 le i/kg . f iz ic c în ta r, loco FNC. In fo rm a ţii sup lim enta re la te le fo n 187787.
( 2 4 0 5 9 0 )
S.C. LYVABX S .R .LssifijH&isa
vă oferă la cele mai mid preţuri o gamă variată de mobilier: canapele şi fotolii extensibile, biblioteci, dulapuri cu două uşi mobilier de bucătărie, mese şi colţare de bucătărie, comode TV, camere de tineret, birouri şcolare, paturi de două persoane, rafturi supraetajate, cuiere şi parchet stratificat.Adresa noastră este: DONATH 90(lângă complex STUDIO) Zilnic între orele: 900-2000, sâmbătă 9°°-12 isb454d
/ f r
s c A G R O M E C G Î R B Ă U s a .
judeţul Cluj,
anunţă intenţia de constituire a asociaţiei salariaţilor ş i m em brilor conducerii în conformitate cu prevederile Legii 7 7 /1 9 3 4 ., Cererile de la persoanele îndreptăţite să facă parte
din asociaţie, conform art. 3 din lege, se primase la
sediul societăţii pînă-la data de 5 februarie T996.
[241578]
SC SEMĂNĂTOAREA s a
Bucureşti
organizează un punct de subscriere a cupoanelor de privatizare chiar în judeţul Cluj, pentru cei ce au ales această societate comercială în vederea depunerii cuponului de privatizare.
Adresa este următoarea:
s.c. SERVAGROMEC S.A. c lu j Str. Tineretului nr.59.
Relaţii suplimentare la telefon: 146548,147248, sau la S.C. Semănătoarea S.A. Bucureşti, telefon 01/6387355; 01/6387060 int. 213, 218.(584542)
s.c. CONSTRUCTII FEROVIARE CLUJ s a .
cu sediul în Cluj-Napoca
P-ţa Avram Iancu nr. 17 , telefon 198080
A N U N Ţ Ăa
Intentîa de constituire a asociaţieir *
salariaţilor si membrilor conducerii îni /
conform itate cu prevederile Legii 77/
1994.
Cererile de la persoanele îndreptăţite să facă
parte din asociaţie, conform art. 3 din lege [salariaţii
proprii., foştii salariaţi, m em brii conducerii societăţii,
pensionarii cu ultimul loc de m u n c ă la această
unitate), se prim esc la sediul societăţii pînă la data de 23 februarie 1936.
' [241581]
^
S C lN T E R S f lT s t ra d a Donath 51 , te l. 1 8 5 5 5 0
V IN D E la cele mai mici preţuri f iN T E N E S fîT E L IT
si T E L E V IZ O A R E C O L O R F O L O S IT E
[241579]
s .c . i iv m ii i i tA im s m arke tin g & DISTRIMJTION,
MASTERFOODS DEPARTAMENT
angajează
AGENŢI COMERCIALICondiţii:
- N/Trstă 20-30 ani
‘ - studii medii
-posesori de autoturism şi pe rm is de conducere.
Condiţii de salarizare avantajoase.
Contactaţi-ne acum la tel.: 185833 .
CECC
. £C.
miercuri, 24 ianuarie 1996 P U B L IC IT A T Ea d e v ă r u l .
c g e C B u n
\
S O C I E T A T E A C O M E R C I A L Ă , f P A N EG R A N O " S . A . C l u i
cu sed iutîn municip iul Cluj-Napoca, Calea Baciului nr.2-4 organizează licitaţie publică deschisă cu strigare, conform Legii n r .5 8 /1 9 9 '1 , HG n r .6 3 4 /1 9 9 1 m odificată şi com pletată cu HG nr.758/ 1991, HG nr.545/1992, core la t cu HG n r .3 3 1 / 1 9 9 2 si O rdonanţa Guvernului n r .39/1995 pentru
V Î N Z A R E A A C T IV U L U I"Secţia de panificaţie n r.l4 ” situat in Cluj-Napoca, str. Cojocnei nr.35.
Preţul de porn ire ’a licitaţiei este de 1 ,2 m iliarde lei [inclusiv terenul aferent şi fără TVA),
în con form ita te cu anunţu l pub lica tîn da ta de 16-1B decem brie 1 9 9 5 va avea loc licitaţia [a doua
etapă) în d a ta de 5 februarie 1 9 9 6 orele 1 3 ,0 0 . în caz de neadjudecare se organizează a tre ia licitaţie
în data de 1 2 februarie 1 9 9 6 .
Dosaru l de prezentare se poate procura contra sum ei d e 3 0 .0 0 0 lei d e la sed iu l so c ie tă ţii Biroul Mecano Energetic.
Pentru se lecţionarea participanţilor la licitaţie ofertanţii vor depune pînă în data de 2 5 .0 1 .1 9 9 6
documentaţia con form HG 7 5 B /9 1 . .
Lista cu ofertanţii se va afişa în 2 februarie 1 9 9 6 pentru e tapa a 2-a.
O fertanţii vor ach ita la caseria societăţii sau în contul S .C . PANEGRANO S.A. Cluj nr. 4 0 .2 8 .6 9
deschis la BASA Cluj:
- taxa de participare 3 0 0 . 0 0 0 Iei- garanţia de 1 0 % din preţul de pornire a licitaţiei.
Copiile docum ente lor de p lată vor fi prezentate comisiei de licitaţie în ziua licitaţiei înainte de
pornirea aceste ia .
Orice relaţie sup lim entară poate fi obţinu tă la telefon 1 8 6 4 6 6 de la domnul ing. Perneş Augustin, sau Biroul mecano-energetic dom nu l ing. lanev Aurel în tre orele 10-12.
O biectivu l poate fi vizitat în zilele de marţi şi joi în tre orele 10-12.(1 0 0 2 5 3 )
UCITATIC PUBLICA___________ i ___________________ _________________—
Tribunalul C lujp r i n E x e c u t o r u l J u d e c ă t o r e s c
vinde în data de 25.01.1996, orele 12:- Autotractor VOLVO F12, cu semiremorca
ACERBY FRUEHAUF - AF, an de fabricaţie 1987; preţ de strigare 90.000.000 lei;- paturi tip PAUCON D'OR şi ANGORA; preţ
de strigare 40.000 iei/buc.- fuste de lînă, preţ de strigare 15.000 lei/
buc. ‘ '- maşini de prăjit cafea; preţ de strigare
25.000.000 lei/buc.- calculator cu imprimantă, preţ de strigare
3.000.000 lei- ladă frigorifică, preţ de strigare 1.000.000
lei- seif, preţ de strigare 1.500.000 lei- maşină de îngheţată, preţ de strigare
5.500.000 lei- cuptor, preţ de strigare 7.500.000 lei. Licitaţia va avea loc la camera 43 a
R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e , z i l n i c o r a
8 - 1 6 ,0 0 l a t e l e f o n 1 9 3 1 9 0 .
(584544)
INSPECTORATUL DE PROTECŢIA PLANTELOR c l u j
Scoate Ia licitaţie în data de 19 februarie 1996,
T R E I D E P O Z I T E în suprafaţă de 145 mp
fiecare în exclusivitate pentru pesticide en-gros,
şi UD A T E L I E R pentru preambalare pesticide
în suprafaţă de 100 mp., la sediul de pe str. Fagului nr.l 7.
Forma de licitaţie: CU ST R IG A R E .(584543)
R e g ia A u t o n o m ă
L o c a l ă d e j
Str. M .E m in e s c u nr.2 Telefon: 215835-6 '
ÎN CH IR IA ZĂ PRTN TJCTTATTF.
1. Spaţiu comercial str.P-ţa Bobîlna nr.9
- Magazin produse de uz casnic2. Spaţiu comercial str.P-ţa Bobîlna nr.9
- Magazin alimentar3. Spaţiu comercial str.P-ţa Bobîlna nr.10
- Magazin produse industriale4. Spaţiu com.P-ţa 22 Decembrie 5-7
- Geamuri5. Spaţiu comercial str.M.Viteazu nr.2
- Alimentara
Licitaţia va avea loc în data de 12 februarie ia ora 10.w ,
I/V Locul de desfăşurare: sediul R.A.L.DEJf n f •
înscrierile şi depunerea taxei de participare la licitaţie se siteaxă la data de 8 februarie.
Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul unităţii -
. « “am immmmGu sediul în com. Floreşti,str. Tâuţi nr. 1-5,având ca obiect de
activitate producţie de utilaj alimentar, organizează concurs în data de 05. februarie 1996 pentru ocuparea postului de CONTABIL-ŞEF. Condiţii:
- Vechime minimum 5 ani to domeniu.- Cunoştinţe de operare PC.- Cunoştinţe de limba engleză
Cererile se vor depune zilnic,până în data de 31.01.1996,între orele 8-16 pe strada Horea nr. 10/4.
Informaţii suplimentare zilnic la tel.; 064 / 432-461. [241582,3J
Soc ie ta te Com erc ia lă
FINANCIARĂ PE ACŢIUNI,oferă posibilitatea
persoanelor fizice să
investească pe bază de
CONTRACT ÎN AFACERI
SIGURESe oferă 10 % pe lună la
investiţiile de minim 5 mii. lei şi 12 % pe lună la investiţiile
de minimi O mii. lei ?î
Relaţii la sediul de peco
str. Mureşului nr.14,2
sau la tel. 4 1 4 5 2 1 . jn
M A T R I M O N I A L E
• Bărbat serios, 60 ani, fără obligaţii doresc cunoştinţă cu doamnă serioasă, 50-55 ani, gospodină, fără obligaţii pentru căsătorie. Relaţii tel. ■104 comuna Zimbor, judeţul Sălaj.(572418)
V Î N Z Ă R I
C U M P Ă R Ă R I
V înzări. cum părări, sch im buri, închirieri la cele m ai avanta joase *
pre tu ri. şT e l . l 8 - 0 3 - 0 9 . a o r e l e 9 - 2 2 , z i l n i c .
CUMPARDACnînmatriculate accidentate.
Tel. 134885.0 3 ______________________
C A S A D E A M A N E T
O fi’rin i îm p ru m u t! Comision m in im !
î str.ISapocanr.29,
| ORAR 9-I7 ] tei. 199829 SCAN ROM CO M SU I.
• Vînd garsonieră. TeL 11-84-93.(565723)
• Cumpăr apartament 3-4 camere Mănăştur Nord. Telefon 19-34-78. (565726)
• Cumpăr 4 camere. Tel 43-82- 50.(583235)
/\Cumpâr teren pentru
construcţii, garsonieră ş i ;
L-apartament. Tel. 142-907.1
apartamente-case, terenuri prinţ P R I M O R D I A L »
• Vînd teren 2950 mp lîngă AWA 58 m la şosea (Cluj-Oradea). Pret negociabil. Tel. 43-81-75(572393)
• Cumpăr apartament 2 camere.
Ofer 28 milioane. Tel. 14-27-88 int. 173 sau 13-20-48 int. 119 ora 7-15(572394)
• Vînd casă cu 3 camere confort, curte, grădină, garaj; 500 mp sau schimb cu apartament 2-3 camere plus' diferenţă. Informaţii str. Maşinistilor nr. 14, după ora 16. (572406)
• Cumpăr teren construcţie 300- 500 mp sau casă mică. Tel. 19-72-43(572416)
• Vînd BMW 520i, 1982, vamă plătită, înmatriculat 12 Cj, uşor avarioat faţă, 2800 DM. TeL 15-80-90. (565617)
• Vînd camion Fiat Iveco 7, 5 tone, înmatriculabil doar pe 12 Cj stare foarte bună fără vama plătită. Preţ informativ 11. 500 DM. TeL 14-49-19. (565653)
• Vşnd Fiat Iveco capacitate2, 8 tone pentrn marfă, înmatriculată, carte identitate cn motor defect TeL 24-14-63 orele8-15.(565663)
• Vînd BMW M5 model 1990, toate opţiunile, preţ avantajos. TeL 18-66-22. (565665)
• Cumpăr Oltdt. TeL 16-56- 74.(572243)
• Vînd Skoda Felicia break nonă. TeL 12-18-88 dnpă ora 16 zilnic (572359)
• Vînd Fiat Ducato maxi dieseL an fabricaţie 1991. Tel 058/71-09-11 (582929)
• Cumpăr Renault 5 fabricat dnpă 1985. Tel 43-25-95. (583139)
♦ Vînd Mercedes 280 Coupe injecţie neînmatriculat. Tel 16-06-61. (583168)
• Cumpăr Dacia Break. Tel15-80-68.(583192)
. • Vînd Opel Kadett 1, 2S 1982, neînmatriculat, cu omologare făcută, perfectă stare de funcţionare. Tel 17-06-81.(565367)
• Vînd Ford Scoipio an 1986 4x4 înmatriculat, pret 7500 DM. Tel. 14- 36-63. (565542) ’
• Vînd Dacia 0 km preţ 13. 500
000 tei discutabil. Tel 16-01-92. (565548)
• Vînd Alfa Romeo Julietta înmatriculată, 2300 DM şi Mercedes 307 cu vavă achitată, 1900 DM. Str. Lalelelor nr. 1. (565601)
• Vînd Opel Kadett diesel 4 usi an 1986, preţ 4900 DM. Tel 16-55- 61. (565609) ...
• Vînd Renault 21 Newada, 1987, înmatriculat, cu motor de rezervă, preţ 14. 500. 000 lei negociabil. Tel. 14- 72-37 orele 10-17. (565618)
• Vînd Opel Manta GTE 2500 DM, Opel Ascona diesel 2300 DM, Opel Ascona 1700 DM negociabil. Tel. 15-43-28 sau str. Fabricii nr. 17 bl. R024 sc. 2 ap. 11.(565624)
Escort 1, 6 turbo injecţie sport; Renault 9; BMW 528i neînmatriculabile, preturi negociabile. Tel 41-27-63 (565686)
• Vînd Opel GSi 1988, genţi MG, tobă SP, CD player 115. 000 km, capacitate 2000 şi televizor color Blaupunkt diagonala 72 stereo teletext. TeL 19-48-56. (565698)
• Vînd Opel Omega 2, 3 D sau schimb cu garsonieră sau Dacia, Mercedes 240 D. Tel. 41-46-88. (565707)
• Vînd BMW 316 an 1983. Informaţii teL 18-52-31. (565714)
• Vînd Dacia 1310 Okm. TeL 14- 55-29(565717)
• Vînd Oltcit 1991. TeL 15-33- 93 dimineaţa sau 11-07-93 după masă (565738)
• Vînd Opel Kadett break an 1982, 1, 3 -cmc, înmatriculat, omologat, preţ 3200 DM. TeL 18-22- 55(572234)
• Vînd Ford Taunus 1,6 an 1982 omologat şi 'Nissan an 1981 înmatriculat. TeL 19-07-03 (572237)
• Vînd Renault 11 an 1985 şi Opel Kadett break, an 1984, în stare perfectă, neînmatriculat. Telefon 15-36-20(572292)
• Vînd Dacia 1300 stare foarte bună, preţ convenabil şi piese Ford Taunus 1980. TeL 18-23-59 după ora 16.(572309)
,* Vînd Dacia 1410 an fabricaţie 1994,11600 KM si Dacia break dini1993. Ţel. 41-44-52 (572315)
• Vînd Audi 80,1983,2100 DM, Renault 18, 1400 DM stare bună şi Ford Sierra 1988 accidentat, 3500 DM. TeL 16-80-45(572320)
• Vînd urgent BMW 320, Mitsubishi Colt, Renault 18. Tel. 16- 48-17(572323)
• Vînd Oltcit Club 11 R 1988 din Cehia, înmatriculabiL Informaţii
’ Calea Mănăştur nr. 87 bl. D 10 et V ap. 60 (572325)
• Vînd Ford Escort RS turbo, 1987, omologat, sport, clăpari nr. 35- 37, segiuri 180 m.' Toate la preţ convenabil. C. Floresti nr. 6 ap. 125. (572330)
• Vînd masă burbon, televizor sport maşină spălat, Opel Omega injecţie, 1987,12000 DM. Tel. 15-34- 53 (572331)
•Vînd 386 SX 2 Mram 50Hdd 3,5 şi 5, 25 Fdd VGA color, program
de contabilitate. TeL 17-69-09 zilnic după ora 16. (572264)
• Vînd turn Sony sigilat, model
performant. TeL 16-87-21 (572308)
• Vînd televizor color. TeL 17- 22-05 orele 15-20 (572345)
• Vînd PCAT486. Tel 41-11-17. (582920) .
• Cumpăr maşină de paste făinoase. Tel 21-38-89 seara: (583024)
• Vînd Dual-Rec Technics 515, Pioneer 820, casete crqm înregistrate, albume si CD-uri. Tel 19-62-01 (583044)'
• Vînd magnetofon Tesla CI 30,2 boxe RFT (RDG) 35 W,
amplificator 2x15 W. Str. Napoca nr.4, ap. 50 după ora 15. (583116)
• Vînd calorifer electric. Telefon 43-75-12. (583200)
• Vînd cazan încălzire centrală, cazan fiert ţuică, butoi şi balon sticlă pentru vin. Tel 13-03-13. (583210)
• Vînd presă de ulei (mică) fabricaţie Stimei şi garnitură
mobilă TeL 17-30-27 (572240)
• Vînd tractor U640 cu nr Aro şi servodirecţie fabricat în li şi plug, grapă disc şi grapă cu c l Informaţii te! 063/ 22-08-57 după !
18 sau 063/ 23-10-11 intre orele 7- (583244)
• Vînd aracet constrwţi mobilă, hîrtie. Telefon 16-07-{;(565655)
♦ V înd acordeon. St!
Retegan nr. 39 (572360)
• Vînd dulap şi comodă 1920, stare excepţională. TeL 1-12-46 (572368)
• Cumpăr repatriere. Tel 14-$
65.(565545)
• Cumpăr discuri muzică ; grupuri rock româneşti. Tel. 13-' 60. (565554)
• Vînd pian vienez. TeL I3--1
12. (565571)
• vînd pui cocker. TeL 19-92-! (565640) ■
• • Vînd sobă fontă pentru gr lemne cărbuni si canapea. TeL 19-6*04. (565677)
• Vînd ieftin masă de biliar nouă fără fise. Tel 15-96-40. (56572:
• Vînd vană fontă 1,20 m. Te,
16-86-16. (565731)
• Vînd casă de fier. TeL 19-9'i
55 (572351)
• Vînd pui dalmatian. TeL 11-17-20 orele 14-18 (572353)
• Vînd bibliotecă Bonanza a[k;
Tel. 14-02-96 (572371)
• Vînd covor persan 3x4 m.T:!
17-81-01 (572390)
• Vînd cazan baie cupru. Telef::
14-70-36(572399)
• Cumpăr mobilă veche st dulap, scaune, etajeră, masă bit;, comodă obiecte din argint Tel 43-0:
44.(583152)
• Vînd mobilă de nuc. Tel 15-5-
83 zilnic între orele 20-22. (583153
Vînd pian “Ucraina” ne: Informaţii latei 13-1842. (583170)
• Vînd dulap nou. Tel 12-84-ft
(583199) ,
• Vînd cazan ţuică nou 130 L £ de calitate, gunoi de grajd. Str. Vak
Seacă nr. 31. (583221)
• Vînd urgent semicursieră. £ M. Eminescu nr. 4, ap. 8, orele 14-1?
(583237)
• Vînd foarte ieftin table® vechi, blană naturală neagră şi prois de diplomă profil mecanic. Tel 16-8!
29.(583242)
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ
• Schimb apartament în vD) plus apartament 3 cameri ultracentral ultrafinisat, cu casi5-6 camere singur în curte, zod Andrei Mureşanu, Caleaa Turzi Republicii sau’Hotel Napoca. Tt 19-99-61. (583187)
► Vînd strung SN 320. Tel12-29-94. (583062)
• Schimb garsonieră confirf Iaşi cu similar Cluj. Informaţii teL 1>
62-01 între orele 15-20. (565544)
• Schimb 3 camere cu 2 came:- TeL 18-37-02. (565561)
Schimb apartament 4 ca ce
confort, etaj 1,-Zorilor cu casă sine în curte. Plătesc diferenţă. Relaţii tel. 12-07-56. (565649)
• Schimb apartament 2 ca5^
confort I finisat cu apartament X- camere acelaşi confort. Tel. 17-694 (565729)
• Schimb apartament 2 camc
etaj 1 zona Big-Mănăştur cu garsonieră si diferenţă. Tel. 17-30-! (572332)
miercuri, 2 4 ianuarie 1996 PUBLICITATE Issi
| 1 ^diuiu «1KUKU.VU. cu 4 camere
L r " ţrtâfflent 2 camere +• o T ^ărJCIj confort I sau 2 garsoniere
I. Relaţii tel. 17-05-47
, 0'ii'b apartament 2 camere : * cu 3 camere. Tel 17-22-15.
î g l ? ■Schimb apartament 1 cameră
* nicre. Ofer diferenţă. Relaţii Ia : >10.(583218) ’
ÎNCHIRIERI
^■foterniediem cturii. TeL 43-00-
. Caut chirie. Tel. 13-68-38.
■724-15)
< închiriez bar, restaurant,
f a <mZ)’n spaţiu comerciaL Tel [jto8-23 dapă ora 19. (565492)
• Cant de închiriat spaţiu |C0 tn birou. Tel. 13-28-07,
5656M)
< Reprezentanţă comercială tjjirtă* închiriat spaţiu pentru e(J j i firmă, roagazin-depozit, [e p « il Aşteptăm oferte la teL2-0M3; 42-07-73 (572285)
Caut de închiriat spaţiu cu .ef«n PCDtru birou. Tel. 18-24-54.
l6S®) .W — ft\it de închiriat camion pînă
ne util indiferent starea ţm id TeL 14-70-92 (565667)
- Dau în chirie spaţiu comercial ijienajat Tel 41-28-94.' (565696)
Dau în chirie în P-ţa Cipariu e i firme serioase apartament 3 nicte nemobilat fără telefon. TeL -42-09.(565700)-
- Dau în chirie locuinţă. Tel 13- -3 8. (565583)
• Iau o fată în gazdă TeL 17-62- (<55614)
: * Dau în chirie garaj ultracentral xttni depozit, 40mp. Tel. 13-81-87
fj72275)
| * Dau în chirie 3 camere , •arin, pentru birouri. Tel. 15-50-05 2329) -.
Dau în chirie garaj cu încălzire mp pentru atelier sau depozit Tel.
-57-85 (572354)
j * Dau în chirie apartament 2 str. Observator nr. 9. Telefon
■2M1 orele 7-11. (583206)
închiriez apartament 2 camere, cu telefon si TV cablu, str.
ş. Telefon 17-87-26 sau 17-74- ^211) ' .
C“* ‘ Oau îa chirie apartament 3 P an®în Zorilor. Tel 43-84-21. C583228)
Dau în chirie apartament 3 aemobilat, cu telefon, cartier
,'pe termen lung, ocupabil it. Informaţii tel 16-69-92 ora
JM? sau 16-83-30 ora 17-20’ Două fete grecoaice caută
închirieze apartament cu două ,aD trei camere, cu telefon. M ila tel. 16-92-50 orele 17-® (572340) -
• Cant de închiriat «arsonieră. Tel 15-06-22 după 0ra 19 (572374)
L , ‘ Caut chirie pe termen Iude. TeL ^-59.(565560)
K * 'Caut chirie. Tel 4.1-43-77 ; 41- ”•78. (565595)
i* 1 Mut garsonieră dc închiriat în f f ’nâştur. Relaţii la tel. 17-43-98p5650)
:L ‘ Caut dc închinat apartament 2-
;îi)CamCre cu telefon si garaj pretenţioasă. Tel. 4M6-21.
-/t~' <5ut de închiriat autoturism. ; 150-200 mii lei/lună Tet. 17-59-P (565690)
i 1 Doctoriţă româncă caut dc fio r 1a( 8arsonieră cu telefon. TeL pl-46 după ora 16. (565697)
| ‘ Medic caut garsonieră de ffhriat. Tel 19-26-77 orele 15-16.f5727)
• Caut garsonieră de închiriat. Tel. 19-13-39 int 142 orele 7-15 (565734)
• Caut de închiriat apartament două camere sau garsonieră mobilată, telefon, frigider, plata în lei. TeL 15-45-93 (572165)
• Caut de închiriat apartament 3 camere, în Mănăştur. Tel. 17-53-32 (572251)
.. • Familie caută pentru închiriat locuinţă garsonieră, apartament. Oferim 150 mii lei. TeL 15-74-76 (572304)
• VCaut chirie urgent. Tel. 16-58-10(572396)
• Caut chirie. TeL 15-49-47 (572397)
• Student caut garsonieră de închiriat TeL 14-95-59 (572409)
• Caut pentru închiriat garsonieră TeL 16-88-68 după ora 16 (572410)
• Caut de închiriat apartament 2 camere sau garsonieră mobilată, în Turda sau Cluj. Tel 41-45-31. (582955)
DIVERSE
Filmăm evenimente din viaţa dumneavoastră. Tel 14-44- 84.(565412)
• Transport marfă 3-7 tone. Preţ avantajos. Tel 17-26-33. (565570)
• Angajez barman-ospătar. Str. Pietroasa nr. 9 (565695)
* Efectuez transport marfă pînă la 5 tone. TeL 15-77-66 ; 15- 54-07.(565719)
• * One Constrnct execută zidării, izolaţii, montat faianţă, gresie, finisaje ireproşabile, zngrăveli, vopsitorii. TeL 16-83- 47. (565721)
• Deţin bază de producţie confecţii-îmbrăcămibte. Doresc colaborare. Angajez tehnolog, confecţionere şi tinere absolvente de licen pentru specializare în domeniu. Relaţii Ia teL 13-57-71 (572372)
• Angajăm vînzători. Tel. 15-06-22 după ora 19. (572375)
* Firmă particulară angajează bucătărese şi vfnzăfoane alimentară. Informaţii teL 41-40-21 (572385)
• Societate Comercială angajează 2 persoane competente (vechime în domeniu) pentru evidenţă contabilă primară. Relaţii la tel 14-50-90. (572404)
• Economisiţi timpul şi banii cn noiî Birou de intermedieri de vize. Relaţii tel. 16-78-32(572412)
* Execut jaluzele lemn tei cn garanţie. Tel 41 02-79- (582753)
• Angajăm muncitori Tel12-30-50.(583111)
* Repar frigidere, congelatoare la domicilia Tel.18-59-60; 18-17-69 (583147)
• Angajăm colaboratori pentru comercializarea diferitelor obiecte de reclamă. Tel 065/16-93-30. (565576)
• Posed spaţiu. Caut asociat cu capital. TeL 18-41-07. (565713)
• Firmă de construcţii caută. colaboratori pentru contractări lucrări. TeL 14-33-87 şi 19-76-28. (565720)
• Transport marfă 5t Tel. 18-17- 21 (572261)
• SC Ilpaso SRL angajează vînzătoare pentru magazin alimentar cu experienţă în domeniu. Cererile de vor depune Ia sediul societătii din str.21 Decembrie nr. 148 (572313)
• Angajez vînzătoare chioşc. în
24. 01. la Autogara Mărăşti, ora 14. (572319) : ' : '
• Angajez vînzătoare cu experienţă Tel 17-74-36 orele 16-18
• Angajez vînzătoare pentru torietă piaţă. Salariu si facilitări. Tel13-36-68 dujjă ora 20.” (583227)
: • Angajăm agent comercial cu studii medii, posesor auto, maxim 35
ani. Tel 13-63-56 orele 9-15.
(583230) -■
• Firmă particulară angajează
economist(ă) cu experienţă şi secretară. Condiţii de plată avantajoase. Tel 19-82-75. (583239)
• Angajez vînzător de noapte. Tel
18-26-87.(583243)
• Ofer împrumut. Tel. 17-71-98 (572384)-
• Ofer împrumut. Tel 17-90-75
numai între orele 10-14. (583217)
• Meditez chimie. TeL 13-92-92.(565656)
• Tînăr posesor permis cat B îmi ofer serviciile. Tel 17-79-62.
(565681) - _ - -■ •'
• Asociaţie de locatari'caută în Grigorescu fochist. TeL 18-15-19.
(565693) .
• Economist ţin evidenţă contabilă. Tel 15-23-46 orele 18-20. (565742)
• Tînăr gestionar cunoştinţe operare PC cant de lucra Tel.17-08-22.(565687)
• Tînăr caut de lucru. Tel. 17-91- 81 (565680)
• Echipă de muncitori în constructii căutăm de lucru. Tel. 19- 24-63(565741) ■
• Caut femeie internă pentru menaj Relaţii teL 42-00-41 orele -8-4-5 (572411)
• Ofer căţei terrier. german
gratuit. Informaţii tel. 15-07-93. (565646)
PIERDERI
♦ Pierdut căţel brac german, culoare maron în zona Haşdeu. Se află sîib tratament. Recompensă. Sunaţi la tel 19-12- 64 sau după ora 17 la 12-13-06. (583203) ■ "
♦ Pierdut duminică, 21 ianuarie, în zona Dorobanţilor,22 Decembrie, Piteşti, cîine lup nume Nae. Ofer recompensă. Tel 43-04-45. (583229)
• Pierdut poşetă cu obiecte personale si acte. Ofer recompensă. TeL 13-15-59. (565651)
• Hetea Ionel, pierdut autorizaţie nr. 20382 din 21. 11. 55. O deciar nulă. (565659)
• Pierdut parafă pe numele Pop M. Cezara. O declar nulă. (565725)
• Pierdut carnet CIRO seria B nr. 97194 pc numele Fărcas.Florin PaveL îl declar nuL (565735) '
• Pierdut ştampilă firmă SC Sen Prest SRL. O declar nulă. (565736)
• Pierdut ştampilă firmă SC Elta Itnpex SRL. O declar nulă. (565737)
• Pierdut autorizaţie pe numele Lingurar Iulian. O declar nulă(572321)
• Pierdut carnet de student pe numele Gordan Ioana. îl declar nul(572322); -
. *. Pierdut carnet dc student pe numele Oltean Cozmina. îl declar nul(572347)
• Checicheş Valeria pierdut legitimaţie de serviciu Terapia. O declar nulă. (572355)
• Pierdut carnet de student pe numele Mănescu Bianca. îl declar nul (572363)
• SC Beda SRL pierdut autorizaţie de funcţionare nr. 3527 şi 3349. Se declară nule. (583219)
• SC Ram Import-Export SRL pierdut certificat de înmatriculare nr. J12/4362/1991. Se. declară nul. (583226)
• Sabău Avram pierdut autorizaţie nr. 0042420. O declar nulă. (583231)
DECESE COMEMORĂRI
• Cn adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi foarte grea suferinţă a celei care a fost CIOBOTARU ORTANSA. Copiii şi familia îndurerată. (565694).
•C u inima zdrobită anunţ încetarea din viaţă a iubitei mele soţii CORPĂDEAN MARIA, născută Baba în vîrstă de*76 ani. Înmormîntarea va avea Ioc.vineri 25 ianuarie 1996 Ia Capela Veche din Mănăştur. Nn te voi uita niciodată. Soţul Alexandru. (565703)
• Cu durere în suflet ne despărţim de scumpa noastră soţie, mamă, soacră, bunică şi străbunică, MIRON MARIA, din Gădălin, care a încetat, din viaţă la vîrstă de S8 ani. Ne luăm un ultim rămas hua Soţul Zaharie, copiii şi nepoţii cn familiile. Dnmnezen s-o odihnească în pace! (572328)
-. • Cu adîncă durere în suflet, anunţăm încetarea din viaţă în data de 21 ianuarie 1996 a scumpului nostru soţ, tată, bunic, socru, TOTII ALEXANDRU (SANYI BACSI), fost maistrvj brutar. înhumarea va avea loc la Capela Cimitirului Central în data de 25 ianuarie 1996, ora 12. Familia îndoliată. (572361)
• Fiica Georgeta (Puşa) şi ginerele Va«ile Berceann anunţă cu durere în suflet trecerea în eternitate a mamei MARIA CORPĂDEAN. Dumnezeu s-o odihnească în pace. (572380)
:« Cn profundă durere în suflet sîntem alături de Aura şi Nic Ia stingerea din viaţă a mamei lor. Odihnească-se în pace. Marioara, Laurean, Veta, Cipriaa (565639)
• Sincere condoleanţe colegei noastre dir. adj. Sin Neamţiu Angela în dureârea pricinuită de decesul tatălui socru. Direcţia Decontări şi Plăţi Bancare Banca Dacia Felix. (565660)
• Sincere condoleanţe familiei Sin Nemţiu din partea colegilor de la Direcţia Trezorerie şi Sinteze Banca Dacia Felix. (565661)
• Sîntem alături de d-na dr. Aurora Miu şi prof. dr. Nicolae Miu în marea dnrere prin care trec la moartea iubitei mame şi soacre JENICA MAREŞ. Fam. Neagoş. (565669)
• Sincere condoleanţe prietenului nostru Ilie Cenan în momentele grele pricinuite de moartea mamei sale dragi. Fam. Fetea Marius (565676)
• Sîntem alături de colegul nostru Onody Csaba în marea dnrere pricinuită de pierderea mamei dragi Colegii de serviciu grupa Botezan Remarul SA.(565685) .
■ • Sentimente de tristeţe, respect şi recunoştinţă ne încearcă la despărţirea de cea care a fost timp de mulţi ani profesoara noastră de Limba Română, doamna ANA-MARIA MOGA. Elevii clasei X III MF promoţia 1991. (565701) ,
• Sincere condoleanţe d-nei diriginte prof. Cenan Cornelia. Clasa a Xll-a c Şc. Normală Gh. Lazăr (565702)
• Sîntem alături de d-na Varga Ileana în aceste momente grele la decesul maraei. Colegii din SC Tehnofrig SA. (565708)
’ * Colectivol de cadre didactice al Gr. Şc. Ind. Transporturi CF Cluj aduce un pios omagiu fostului coleg ing. prof. VASILE CHIRI LÂ. Sinet re condoleanţe familiei îndoliate.(565710)
• Un ultim omagiu d-lui PAPP KAROLY din partea Gr. Şc. Ind. Transporturi CF(565711)
• Un pios omagiu celei care a fost colocatara noastră SZAKSVAY LENKE. Asociaţia de locatari din str. Ciortca nr. 5(572336) •-
• Suntem alături de colega noastră avocat Pap Edita, în greaua pierdere pricinuită de trecerea în nefiinţă ă mamei sale dragi. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii avocaţi din Baroul Cluj. (572338)
• Sîntem alături de colegul nostru Sin-Neamţiu Sorin, în durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii de la Camera de Conturi a judeţului Ouj. (572341)
• Un ultim omagiu mătuşii noastre dragi ILEANA GIURGIU. Angela, Nelu şi Mihaela. (572342)
• Sîntem alături de colegul
nostru Toni Giurgiu, în marea durere pricinuită de moartea mamei sale Colegii de serviciu de la ICCF Cluj. (572343) .
• Regretăm dispariţia vecinului nostru col(r) IOSIF HENCZ. Transmitemcondoleanţe familiei. Vecinii de pe scara B bl. XV Donat. (572349) T
• Cn adîncă durere în suflet ne luăm rămas bun de Ia sora noastră, CORPĂDEAN MARIA. Dumnezeu s-o odihnească. Ana, Dumitru şi Nicolae. (572379)
• Cu multă tristeţe ne luăm rămas bun de la draga noastră
bunică MARIA CORPĂDEAN. Ea va trăi mereu în amintirea noastră. Cristina şi soţul Dan Huigoia (572381)
• Suntem alături de familia Corpădean în marea durere
pricinuită de trecerea în eternitate a fiinţei dragi, MARIA CORPĂDEAN. Familia Hnrgoiu.
(572382)
* Sincere condoleanţe familiei dr. Aurora Miu şi prof.
dr. Nicolae Miu, la trecerea în eternitate a mamei dragi.
Colectivul Cabinetului Oftalmologie Policlinica de Copii. (572400)
• Colectivul Policlinicii de Copii este alături de dr. Aurora Min, în aceste momente grele, Ia pierderea mamei dragi. Dumnezeu-s-o odihnească în pace. (572402)
* Un ultim omagiu celei care a fost colocatara noastră FRENDL LUIZA. întreaga noastră compasiune familiei. Locatarii din str. Ilorea nr. 59- 63(572405)
• Cu sufletul încărcat de durere suntem alături de familia prof. dr. Miu Nicolae în greaua pierdere a trecerii în eternitate a celei care a fost totul pentru Aura. Familia Rodica şi Marian Fodor.(5724I4)
• Sîntem alături de tine, Daniela, în marea durere pricinuită de fulgerătoarea dispariţie din viaţă a mamei tale. Transmitem pe această cale sincere condoleanţe familiei îndurerate. Colegii de Ia magazia BLC SC “Mucart”. (583205)
• Colectivul de conducere al Spitalului Clinic de Copii Cluj- Napoca este alături de doamna dr. Miu Aurora în aceste triste momente. Familiei îndoliate sincere condoleanţe. (583215)
. • Aducem un ultim omagiu colocatarei noastre VÂTCÂ MARIA TEREZIA, care a trecut în nefiinţă la numai 30 ani. Dnmnezen s-o odihnească. Asociaţia de locatari str Dorobanţilor nr. 105. (583224)
• Sincere condoleanţe doamnei Giurgiu Elena din partea colegilor de Ia Spitalul Clinic de Recuperare, Balneologie. (583225)'
• Suntem alături de familie în marea dnrere pricinuită de tragicul accident al colegului nostru cel care a fost KISS PETER POTYI Colegii de vînătoare. (583234)
• Veşnică amintire la patru ani de la dispariţia celui care a fost înv. Oprea Ioaa Familia. (565699) -*
* Azi, 24 ianuarie, se împlinesc 23 de ani de Ia dispariţia ceîisi mai bun soţ, tată, socru şi bunic, Bî.îl GRIGORE din Someşeni, Fiica Gahriela cu familia. (582956)
• Se împlinesc 4 ani de la dispariţia cefni care a fost IFTEME GRIGORE. Dumnezeu sâ-I odihnească în pace. Soţia Susana. (583201)
• De 5 ani scnmpa noastră
ANA COROIAN (MAMA ANA) se odihneşte sub glia rece. Şă-i fie somnul lin. Familia. (583207)
♦ Se împlinesc 6 ani de la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tată şi soţ, BĂLAN DUMITRU (TICU)-profesor de sport. Slujba religioasă are Ioc joi, 25 ianuarie 1996 orele 17, la Biserica “Schimbarea la faţă” de pe B-dul Eroilor. Fiica Adriana şi soţia Iţa (583236)
• Mulţumim din inimă tuturor celor care au fost alături de noi în marea durere pricinuită
de încetarea din viaţă a scumpei noastre mame CAZACU ARM1D A NICOLETA. Cristina, Zita şi Tuţi. (565654) '
• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru, bunic şi străbunic VERDEŞ CORNEL, în vîrstă de 90 de ani, decedat în data dc 21 ianuarie 1996. înmormîntarea va avea loc în data de 25 ianuarie la ora 15 în Cimitirul Central. Familia. (565641)
ADEVARULde Ciul SPORT miercuri, 2 4 ianuarie 1996
“ N A P O L E O N ” - F Ă R Ă P O U Ţ Ă
D E A S I G U R A R E
Astăzi, de istorica zi a Unirii, zi istorică pentru voleiul (şi întreg sportul) clujean: partida cu spaniolii
de la Unicaja Almeria, un veritabil test al virtuţilor sextetului clujean, o cremene de care urmează să se izbească orgoliul “verzilor” de-a înfrunta înaltele feţe ale Europei.
Pînă la ora (17) coridei, să ne îmbuteliera însă spiritele cu imagini reconfortante culese în ultima “misiune” a clujenilor: cea din Israel, unde “U” Ardaf a supus cu 3-2 pe Hapoel Mate Asher, aceeaşi
care, în prima etapă a grupei, îngenunchiase cu 3-2 pe adversara noastră de astăzi.
- Şi tot antrenorul Nicu Pop despre_
adversara noastră de astăzi (studiată de pe caseta meciului Hapoel Mate Asher-Unicaja Almeria:” Formaţia spaniolă este mult mai solidă decît cea întîlnită. în Israel, aşa că ne aşteaptă un meci trăznet, mai ales că ibericii îşi joacă ultima şansă. Elementul lor forte este blocajul unde manifestă o impresionantă mobilitate. Altfel, construcţia jocului este destul de simplă fiindcă n-au jucători de expresie. Misiunea' , noastră ? O preluare cît mai bună şi
•joc combinativ care să-i dezorganizeze pe adversari şi să-i ţină cît mai departe de fileu. Mizăm totodată pe extraordinarul suport al publicului clujean şi, haideţi să facem haz de necaz, pe frigul din sala noastră care o să-i facă pe spanioli să se simtă precum Napoleon în Siberia!”
Text si imagini Nusa DEMIAN.
"înălţimile" echipei: Toni Piţigoi şi căpitanul Aurel Vlaicu savurînd clipă ferice cînd tabela de scor din "Ulam Sport Naman" (200- km. nord de Tel Aviv) îngheţase la 3-2 pentru "U" ARDAF.
La Medi- t e r a n ă , ademenind sirenele să fie de partea fileului clujean.
Top-m o- delele “U", A R D A F prezentînd noua linie: costum la patru ace care, se speră, ya c u c e r i . . . Europa!
JAntrenorul "verzilor",
Nicu Pop, răspunzînd provocărilor: " Noi sîntem profesionişti, am venit în Israel să cîştigăm, nu să încercăm Mediterana cu degetul".
&—
R em us V L A D
“RELAŢIA CU DINU A FOST UN CAZ TIPIC DE NEPOTRIVIRE DE K• Perioada “Dinamo Am hotărît să discut despre aceasta cu domnul Remus VLAD p,
Dinamo rămîne, orice ar fi, una dintre puţinele echipe-fanion ale fotbalului românesc, h aceea, a antrena o astfel de echipă este un vis care se poate transforma în orice moment coşmar • . , ' • •
tt1
it
Rep.-Ceechipă v-ar place sâ antrenaţi ?
R.V. - Orice antrenor îşi doreşte să antreneze echipe-
fanion ale ţării. Din nefericire sau din fericire, eu am
avut această ocazie. Este logic şi firesc să vrei să antrenezi o echipă care are ca obiectiv titlul, cupa şi o
participare în cupele europene. Dar este şi o răspundere imensă pentru că orice s-ar întîmpla, antrenorul e de vină. Vechiul, şi mereu noul, slogan. ;
Rep. - Cum a fost Ia Dinamo ?R. V. - Cînd am ajuns la Dinamo, am prins cea mai
neagră perioadă din întreaga existenţă a clubului. Locul 11 în clasament şi minus 3 la “adevăr”. Un lot insuficient de valoros pentru atingerea măcar a unuia dintre cele trei obiective. Pe lîngă asta, o situaţie financiară dezastruoasă
cu contracte neplătite, cu contracte ce trebuiau reînnoite, lucru paradoxal pentru un club de talia lui Dinamo. în be de o remaniere a lotului, în vară, vînzările de jucători au continuat pentru a putea supravieţui clubul.
Rep. - Chiar şi în această situaţie aţi dus echipa în
Cupa UEFA ?R.V - Am realizat un retur de forţă 17 etape din care
am pierdut doar două, iar una am terminat-o la egalitate, - trecînd de Rapid şi Naţional. Dar cum spuneam, pe
fondul unui lot insuficient de valoros, am mai pierdut şi alţi jucători, Mihali, Viorel Moldovan, Costel Pană, Ivan,
Constantinovici şi alţii. Astfel că turul preliminar al
Cupei UEFA a fost un fiasco. Bincnţeles că eu am fost de vină. Pe lîngă asta nu am beneficiat de un program de pregătire normal. S-a renunţat la o săptămînă de vacanţă pentru un meci cu Real Madrid care nu a mai avut loc. , Turneul din Portugalia a căzut, turneul din Anglia a căzut, turneul din Germania a căzut, turneul din Turcia a căzut, rămînînd să jucăm într-uri turneu slab cotat, Trofeul “Mişa Klein”.
Rep. - N-aţi încercat să luaţi poziţie prin puterea care V-o dă calitatea dumneavoastră de antrenor ?
R.V. - Ceea ce le-am cerut atunciau foste1
recunoască acum, respectiv renunţarea lat şi- imediate şi reconstrucţia echipei. în cele din 14 lăsat totuşi Dinamo pe locul 2 în clasament'
este utopic, iar Cupa României este greu de t eî- condiţiile în care Dinamo trebuie să joace i ^ Steaua. x ir
Paradoxal, pentru mine a fost un an de succesfoarte mare, dar eu sînt mulţumit. Şi dacă ace k° cel puţin la fel de bun ca cel precedent, ar Q fe
Rep. - Dinu a fost tot timpul o j
controversată. Ce ne puteţi spune despre tlR.V. - N-aş vrea să dezvolt foarte mult sufe
nu se interpreteze. Relaţia cu Dinu a fost un « nepotrivire de caractere. Este un tip instabil Di acum ceva, peste o jumătate de oră spune altceva. Totuşi, cred că fără Dinu, fotbalul rot avea numai de cîştigat.
Rep. - Cum s-a finalizat stagiul dumneav Dinamo?
R.V. - La Dinamo se lucrează într-o j formidabilă. Mascată sau făţişă. A trebuit să ck ce mă bucură într-un fel este faptul că s-a aji: unde, în vară, prognozasem că se va ajunge.
Rep. - Despre echipa olimpică şi oferta pt primit-o?
R.V. - Am trăit aceleaşi emoţii care măm«s
vremea cînd eram jucător şi aşteptam “gazetele văd dacă am fost remarcat. Oferta lui Iordane; onorat: în cele din urmă Biroul Federal a dec: raport de 11-4 în favoarea lui Piţurcâ. Motive!; p cred, două. Nu sînt bucureştean şi n-am foste dezvolt o”campanie electorală”. Experienţa a ct:
puţin.
Cristian:
a
t
r«os*yirf
VALDANODEMIS !
Se întîmplă şi la “case mai mari: cînd o echipă de fotbal şchioapătă, principalul Jap ispăşitor este...antrenorul. In ediţia trecută a campionatului spaniol de fotbal, “primera devision”, Real Madrid a cucerit titlul suprem avîndu-1 la cîrmă pe fostul internaţional argentinian J. Valdano (membru al echipei campioane mondiale ediţia 1986). Osanale pentru titlul cucerit
cu Real Madrid, pentru ca după cîteva luni să fie., demis.
Evenimentul a avut Ioc duminică seara, după ce Real Madrid a pierdut în prima etapă a returului partida cu concitadina Rayo Vallecano cu 1-2. După ratarea calificării în Cupa
Spaniei, plus locul opt în clasament,
departe de a mai prinde o cupă
europeană, înfrîngerea de duminică a fost capacul suprem şi Valdano a fost demis.
Etapa a XXII-a a mai avut parte de...surprize. Compostella, acasă, abia a reuşit 1-1 cu Celta Vigo; şi mai şi, Betis Sevilla a cedat acasă cu 0-1 în faţa formaţiei Merida, situată înaintea etapei pe penultimul loc (21). Fruntaşa clasamentului, Atletico Madrid a fost îngenunchiată de Real Sociedad cu 0-1 (partida a aVut loc pe terenul formaţiei
' Sociedad; Gică Crâioveanu a intrat . spre final dar n-a mai reuşit un gol
ca în etapa anterioară).Iată şi celelalte rezultate ale
etapei: Valencia -Deiportivo La Coruna 2-1, F.C.Barcelona - Valladolid 1-0 (succes la limită, oaspeţii ratînd “remiza” prin ratarea în final de partidă a unui penalty;
Gică Popescu a jucat to!
Gică Hagi nici un minut, a indisponibilitate), Salar Espanol 2-2 (Ovidiu Stins pasă de gol pentru gazdt Răducioiu a intrat în repriza şi a ratat o ocazie de gol), S;- Athletic Bilbao 1-1, 0 Zaragoza 1-1, Tenerife - Sf
' 2 (oaspeţilor le-au fost arai goluri "şi au ratat un...f Ordinea în clasament după XXII-a: Atletico Mad: Compostella 43, FC Barce:
Espânol 42, Valencia 39,1 35, Betis 34, Real Mad: Deportivo 32, Bilbao 29, S;
29, Celta Vigo 28, GipSZaragoza 26, Oviedo 2 ^
Vallecano 23, Salamancaîl - 22, Merida 22, Santaniî Albacete 21 şi Valladolid li s. _
Romeo V. CÎFt
' Dan Popescu, vecinul de palier, a rămas cu a obsesie: că securitatea îi ascultă convorbirile telefonice şi că uneori, bruiază emisiunile de radio, prin suprapunerea unei benzi,- de nu mai înţelegi nimic. Omul zice că şi acum e ca înainte, chiar dacă securitatea a fost desfiinţată ca instituţie...'
Duminica trecută, cînd şedeam liniştit în faţa micului ecran la un film “nerecomandat pentru
minori”, dă buzna în apartament şi-mi zice să deschid radiouL La ora respectivă, nefiind ştiri i-am zis să se uite mai bine la TV, să-şi aducă aminte de cînd era tînăr. Nu si nu! Dă
banda se mişca extrem de lent şi cît timp am băut cîte o bere au auzit un singur cuvînt: gooooool! M-am dumirit, după ce crainica a anunţat că vom intra din nou în legătură cu... Ilie
E D O B R E , V E C I N E !drumul la radio şi constat că.nu-i ceva în regulă. Probabil că regizoîul
de sunet a apăsat pe accelerator şi nu se înţelegea absolut nimic clar. La un moment dat s-a întîmplat invers:
Dobre. Microbiştii îl ştiu pe Ilie
Dobre. Se spune despre el că aşa ritm infernal foloseşte în transmisiile sale, de fotbal încît nici măcar jucătorii nu se pot ţine de el. Probabil de aceea
Ilie al nostru afosUransfeetţ la handbal, joc ceva mai rer j pare însă că şi handbalist | prea lenţi în mişcări faţă de rî de transmisie al băiatului ei Aşa se face că din tot ce trans
el putem reţine un singur f- deoarece îl lungeşte pînă dr de orice normalitate umari.
ce zice altceva despre Ilie C crainic reporter la postul W
deradio.* Ion G
" U ” S M ş i u n s in g u r o b ie c t i v lo c u l I ( I I )
• De vorbă cu domnul prof. Valerian LUCA, antrenor principal• fn întreg tund Valerian Loca a folosit acelaşi
sextet. Deci, Pintea, Dragoste, Sasu, Franciuc,Bcjenar, Ţurcauu. Introduelnd doar două, trei alte jucătoare.
- îmi este foarte greu să vorbesc despre jucătoare.Nu realizează încă valoarea la care se pot ridica. Cred că avem cel mai bun mijloc din ţară, o ridicătoare între cele mai bune din ţară, Luminiţa Pintea, două secunde,Sasu ţi Franciuc, harnice şi utile. îmi este oricum greu
să vorbesc despre ele. Dacă vorbesc frumos risc să-şi ridice nasul şi nu e bine pentru ele, pentru echipă.
- Rezervele ?- Sextetul nostru e de mare valoare, chiar dacă se
caracterizează prin tinereţe. Dintre rezerve, cinci sînt încă la vîrsta junioratului, viitorul le stă în faţă, depinde de ele.- .
- Cum a n ii re tur ni, mal ales câ meciurile cheie “ LT SM 1« dispută afară?
- Jucăm la Iaşi, la Piteşti, la'Rapid şiRATB. Dacă vom cîştiga două dintre aceste patru întîlniri, atunci locul I nu ne poate scăpa. B adevărat, afară avem cele mai grele meciuri, nu de nedepăşit, mergem numai la victorie. Obiectivul de bază 11 constituie cele două turnee, unul la Cluj-Napoca, avem şanse de a ne valorifica avantajul terenului propriu. Aducător de puncte.
- Alături de Irina Bcjenar, lumea voleibalistică clujeană este conectata la uu nume no i De cine este vorba?
- Ei, daci vine, atunci obiectivul nostru capătă contururi precise, locul I. Rapidul are în lot două rusoaice, laţul la fel. Este vorba despre o jucătoare de la Nepropretovşk, Ucraina, Nadia Kulaseva o jucătoare cu o mare experienţă. S i o
aducem, să confirme şi atunci o să luptăm p primul loc!
- “Cupa României”?- Vă gîndiţi la toate. Avem un meci diffc]
Penicilina Iaşi, echipă tu mare expetfe competiţională. Dacă trecem de ieşence at totul este posibil. Un turneu final, o cupă î» Napoca.
La“U” SM se lucrează intens. Am înţeles, discuţiile purtate cu profesorii loan Bânda şi Vik' Luca că fetele vor si se ridice la nivelul băieţii la “U” Ardaf. Că vizează prin pregătire şi sericio participare în cupele europene intercluburi dorim din suflet
Demostene ŞOFB-
' j 3) miercuri, 24 ianuarie 1996 DIVERSEadevărul.de C lu i
A d u n a re a G e n e ra lă a A soc ia ţie i B u rse i
Ifâă păstrăm unitatea Bursei de Valori” (I)O voce caldă şi viguroasă, care ceilalţi vorbitori, îneît a decodificat
•V y j ţ i atinşi de aripa
rtt î l profesor univ«
t-xj* ascultată mai frecvent şi■ ţj-ibune mai înalte, cu un
1*. ^neiliant şi melodios şi cu
coerentă, presărată f&Z^.emse incursiuni în istoria
ce au captivat, cu multe generaţii de
norocului,
universitar dr. <3ru Rusovici a pledat patetic,
^ ^ j j ia r e a Generală a Asociaţiei
e i Palori Bucureşti pentru r^ r a j-«a unităţii Bursei de Valori”,
j^r fi sâ formulăm o rezervă
cuvîntul domniei sale, ea ar a g^ionată de lipsa oricărui ajutor
pentru a înţelege motivul ' _ determinat să abordeze " ţji&raek pieţei bursiere din
perspectivă. Pînă în acel
nici un vorbitor nu a ^ ţ j i i ls t în mod explicit, şi nici,
;lâ&at să se înţeleagă în vreun
I c ă asupra Bursei de Valori. ’ ux-eşti planează pericolul zin.t;«grăru. Să aibă domnul
ytfesor senzori mai sensibili decît
astfel ceea ce plutea în aer? Deţine
Domnia sa informaţii care nu ajung la nemembrii Comitetului Bursei? Sau crede că aceasta este singura alternativă care rămîne celor
nemulţumiţi de prestaţia unor membri ai acestui organism de'
conducere, în cadrul şi în afara lui? Răspunsul nu-1 cunoaştem şi nu cred
. că-1 vom afla curînd. 'Cu siguranţă că domnul profesor
Alexandru Rusovici s-a gîndit că nu este tocmai binevenită meteahna unora de a timora cu invective şi cu denaturări specifice timpurilor de curînd apuse, pe oricine propunea căutarea altor alternative de acţionare pentru a oferi posibilitatea alegerii mai multor variante. După cum nu se cuvenea nici să fie
marginalizaţi cei care au mers cu
"criticile” atît de departe îneît au spus că se poate face mai mult. Cu
maturitatea specifică vîrstei sale
domnul profesor a trecut elegant peste unele manifestări pentru că a apreciat aceste aspecte ca fiind
secundare comparativ cu importanţa în sine a instituţiei bursei. Nu s-a pronunţat niciodată expresia "interesul, naţional”, dar a fost limpede pentru toţi participanţii la adunare că pentru România, acum, bursa de valori este mai mult decît ”un barometru al activităţii
economice” sau o piaţă, e drept, una
mai specială, pe .care se tranzacţionează anumite produse. Ea
este dovada peremtorie că tranziţia se înfăptuieşte şi că economia noastră, sub aspectul instituţional, se îndreaptă într-o direcţie bună. Ori, acesta este un argument, printre altele, că nu sîntem mai prejos decît vecinii, dimpotrivă, şi măcar: organismele economiceinternaţionale ar trebui să ne trateze
cu mai multă consideraţie decît cele
politice...........Dar problema pieţei bursiere se
mai pune şi în alţi termeni, e drept
mâi prozaici, dar inevitabili într-o economie modernă. Anume, în aceea proprie celor care au investit în structurile ce dau bursei suport.
existenţial şi care se aşteaptă la o revenire rezonabilă a plasamentelor I lor.
într-o economie de piaţă, agenţii economici, cînd fac o investiţie, au în vedere considerente legate strict de profit şi privesc oriceplasament în termenii de cost de oportunitate.
Ei nu acceptă să piardă într-un domeniu numai pentru a contribui astfel la crearea unei imagini mai bune ţării, guvernului sau unor indivizi deprinşi doar cu confortul oferit de Sofitel şi de emisiunile, economice al TVR. Din acest motiv este absolut necesar să analizăm şi să aflăm dacă premisele succesului pieţei bursiere de la noi sînt asigurate în toate determinaţiile sale. Şi apoi, de pe această bază, să
apreciem dacă este necesară unitatea | sau unicitatea bursei de valori. Căci, oricum aceşti termeni exprimă realităţi diferite, cu toate că adesea
conferindu-li-se o accepţiune | identică se folosesc cu dezinvoltură
unul în locul celuilalt.Petru PRUNEA
CLIENTUL NOSTRU, ^TĂPlNUL NOSTRU ?încă în noiembrie am intrat într-
j friierie. O frizeriţă m-a invitat ■te scaun:4 - Cu ce să vă servesc? -:■ ; - Cu un ras, vă rog. Dar azi cit
Z O S t Ă lDouă mii de lei, dar vă rog
ă jslâtiţi în avans, deoarece am p a i păţit cu alţi clienţi, care nu ţii» ctvuibani...
Z is şi făcu t: am plătit, am primit p [chitanţă şi doamna s-a apucat p e lucru. Cînd a ajuns la fumătalea obrazului meu, a pus ţo s briciul:
- Am apreciat greşit tariful. Nu lucrez mai departe, numai dacă mai plătiţi două mii lei. Aveţi o barbă prea aspră, bărbătească...
Deşi contrariat (dar mîndru de calitatea mea de bărbat) am cedat şantajului ( cum să ies cu o faţă jumătate bărbierită?), dar cu condiţia ca cealaltă •"jumătate" s-o plătesc la terminarea lucrului. Am apreciat, că am fost un diplomat deosebit. Frizeriţă a ridicat briciul.
Am crezut că'imediat e gata, rămînînd numai o jumătate de mustăţi nerasă, cînd frizeriţă anunţă:
- Munca e terminată, rog plata restantă l
- Dar mustaţa:..?- Dă-o-ncolo, - vine replica foarte
hotărîtă - vă rog să plătiţi şi să părăsiţi frizeria. Sau mai plătiţi încă , o mie de lei pentru mustaţă...
Am protestat, dar a ieşit un scandal. A mai apărut un avocat nepoftit: mama frizeriţei.Nu am avut de ales, am plătit (cu chitanţă) încă două mii lei şi am părăsit învins cîmpul de bătălie. -
Am fugit acasă, am scris ■ o . reclamaţie şi iată-mă la registratura cooperativei. Sînt primit foarte politicos, dar ”domnul preşedinte " lipseşte, fiind în străinătate.- Numai el poate să rezolve reclamaţia mea, constatînd situaţia mea penibilă. Trebuie să mă prezint, cînd mă
cheamă la telefon.Dar nu m-au chemat. Am
insistat şt am ajuns în faţa domnului preşedinte- la sfîrşitul lunii decembrie, arătînd "corpul delict". Am plecat cu promisiuni solemne, că primesc răspuns în scris. ‘
Iată-mă şi azi 22 ianuarie fără răspuns. Neoficial am aflat, că poate şi domnul preşedinte se feteşte ca de foc de gura persoanei cu pricina.
Jur, că totul e adevărat, în afara faptului, că nu era vorba de frizerie, ci de un alt atelier cooperatist. Şi nu patru, mii, ci patrusute de mii de lei am plătit.
Vasile NAGY Cluj, str. Gr.
Alexandrescu 7, ap.7.
După experimentarea unor modele de chioşcuri şi gherete de inspiraţie oriental-tigănească, în urbe, au început să apară şi modele urbane. La mai multe!
Fotografia: I. PETCU
"Oracle" va avansa pe piaţa computerelor un PC extrem de ieftin
Laurence Ellison, preşedinte şi director executiv al companiei Oracle System Corp. a declarat că firma sa intenţionează să producă, pînă în vara acestui an, o formulă simplificată de PC (Personal Computer), destinată sistemelor de comunicaţie Internet. Preţul acestuia ar urma să nu depăşească 500 dolari.”OracIe” este în căutarea
unor parteneri pentru acest proiect. Aceştia vor fi căutaţi printre cele . mai mari 20 de companii specializate în PC-uri, incluzînd producători japonezi şi americani.'
"Oracle’ este al doilea producător mondial din domeniul computerelor şi softului,'sediul ei fiind în Statele Unite, la Redwood City (California).
1 În Germania continuă dezbaterea privind lansarea monedei comune europene
. f e i jrter)
Preşedintele Bundesbank, Hans Tietmeyer, a afirmat f statele Uniunii Europene care nu vor îndeplini cerinţele ■p Participare la lansarea în 1999 a monedei comune ar ^•^^Sm îne în afară pentru o perioadă de timp. ^ s ş ^ ^ n ta r ii le lui Tietmeyer au reconfirmat I^Sajamentul Bundesbank de ă respecta cu stricteţe,
fiscale şi de altă natură pentru a se asigura că, lansată, moneda europeană unică va fi un succes.
a r unii oameni politici germani au început să dezbată °blema privind rostul Uniunii Economice şi Monetare
[pepene (UME) fără unii membri importanţi ca Italia ■ţ Spania.I'îaiis Juergen Koebnik,' membru în Consiliul
T.^**idesbank, a afirmat că uniunea propusă trebuie să cel puţin cinci sau şase membri cu care să demareze
1 999. Koebnik a precizat că Germania şi Franţa trebuie ? ^deie la moneda unică a UE, dar nu a numit nici nn
1 stat. Oficialităţile de la Bonn presupun că ţările
Benelux - Belgia, Olanda şi Luxemburg - vor îndeplini de asemenea condiţiile.
Guvernul cancelarului Helmuth Kohl sprijină o uniune economică şi monetară restrinsă, dar eficientă, care să demareze în 1999 cu Germania, Franţa şi oricare alte ţări care vor îndeplini criteriile riguroase ale tratatului de la Maastricht privind Uniunea Europeană.
Theo Waigel, ministrul german de finanţe, a declanşat vii proteste în luna septembrie, cînd a exclus posibilitatea ca Italia să adere la UME în 1999. Dar doi influenţi premieri ai unor landuri germane, Edmund Stoiber (Bavaria) şi Gerhard Schroeder (Saxonia inferioară), au declarat recent că exportatorii germani nu ar avea de profitat de pe urma unei uniuni monetare alcătuite numai din Germania, Franţa şi statele Benelux.
Producătoriii germani, începînd cu cei de autoturisme şi pînă la cei de iaurt, s-au plîns că exporturile către Italia şi Spania s-au redus după ce monedelor naţionale ale acestor ţări le-a scăzut valoarea începînd din 1992. Schroeder şi.alţi membri ai Partidului Social-Democrât (PSD, de opoziţie), au afirmat că stabilirea înainte de 1999 a datei de demarare a UME ar fi preferabilă pentru crearea unui astfel de bloc limitat al monedei unice, în timp ce Stoiber a pledat în favoarea dublării eforturilor pentru a obţine calificarea membrilor UE.
S i m i n c i t u M i - i v o r b ă ;
Citind ziarul dvs. nr. 1558/5 ianuarie 1996 la rubrica "Cronica nemulţumitului” inserează în articolul "Jecmănirea părintelui” fapte, ce nu au nimic cu ADEVĂRUL, în baza relatărilor
| d-nei M.I., care pretinde că are _ doi copii în şcoala noastră.I Comitetele cetăţeneşti de părinţi | funcţionează în şcoli ca organisme■ de sprijin a efortului şcolar pentmI instrucţia şi educaţia copiilor,I propaganda pedagogică în rîndul | părinţilor, organizarea de activităţi
fîn afara şcolii, pentru folosirea timpului liber în mod plăcut, | educativ. Aceasta fiindu-le
■ menirea. Comitetele cetăţeneşti de . părinţi au şi. o componentă■ financiară.
La început de an şcolar se prezintă şi bilanţul activităţilor financiare, se stabileşte cuantumul contribuţiilor trimestriale pentru anul şcolar următor şi obiectele pentru care se vor investi.
Comitetul cetăţenesc de părinţi din unitatea noastră, pentru anul şcolar 1995/1996 a stabilit: 3000 lei pe trimestru pentru un copil, la fondul şcolii, cîte 2000 lei în cazul a doi copii în şcoală, cîte 1500 lei în cazul a trei şi mai mulţi copii în şcoală. De unde a scos ”M.I.” 20000 lei?
Fondul clasei se stabileşte în- , adunarea.generală a părinţilor pe clasă, DEMOCRATIC. Avem clase de elevi Ia care s-au perceput sume, au organizat excursii, vizite, cărţi
de premii la diferite concursuri, etc., precum şi clase la care nu se adună nici un leu. Banii nu-i manipulează învăţătoarele, nici profesorii diriginţi, este o sarcină a casierului pe clasă.
Avem şi.cazuri de copii a căror | părinţi nu au putut (vrut) să achite - sumele respective, nu li s-a I întîmplat nimic. Manualele | şcolare sînt asigurate gratuit, cît ■ despre caiete, rechizite, etc-nu se poate face şcoală fără cele necesare.
Nu putem încheia fără întreba: ~ '
-Pentru ”M.I.” i-a fost mai aproape redacţia ziarului decît | şcoala, unde putea să afle cum îi . merg copiii cu şcoala ? I
Gospodarii din Cîmpia Turzii au intrat cu datorii in noul anPentru locuitorii oraşului
Cîmpia Turzii, anul 1995 a adus
Vin plus de confort edilitar, care
Se cifrează la peste 300 milioane
■cheltuite numai pentru lucrări de
«sfaltări, plombări, pietruiri,
taodemizări, ce au schimbat mult
în bine starea fizică a străzilori)r. I. Raţiu, S. Bămuţiu, V.
lioldiş, Traian, Abatorului, M."
-ţşţ ravtiescu, Ţebea, A. Iancu, A.
o;, T. Vladimirescu, L.
i-SVfcWanu, N. Titulescu, Dobrogeanu Gherea, P. Maior şi
multe altele ce însumează o
suprafaţă supusă transformărilor de aproape 20.000.m.p.
în acest context a fost finalizat
rondoul din zona Gării şi investiţiile
de pe străzile P, Maior, Spicului şi
Cloşca pentru care mai trebuie achitate aproape 40 milioane lei.
Registrul lucrărilor a fost deosebit
de cuprinzător, între care
amenajarea pieţei şi oborului care
au cerut timp, dar mai cu seamă bani
proveniţi din activităţi auto finanţate.
Au fost reparate clădirile, halele şi
gheretele din piaţa oraşului, au fost
extinse şi refăcutc suprafeţele din
acest perimetru cu covor asfaltic, iar.
pentru acoperirea solicitărilor impuse de creşterea volumului
comerţului săptămînal, piaţa a fost
dotată cu noi mese şi cîntare. Nu
lipsite de interes au fost lucrările
din obor, unde cele mai mari sume
băneşti au fost alocate pentru repararea grupurilor sociale. Astfel
că în piaţă şi obor au fost cheltuite
129 milioane Iei, în dorinţa edililor,
ca aceste spaţii să corespundă cît
mai bine nevoilor comerţului
modem şi civilizat. Pentru a nu
compromite şi îngusta măsura lucrurilor bine făcute, factorii de
decizie ai urbei au acceptat
completarea betonării zonei de piaţă
şi modernizarea grupului social,
lucrări ce se cumulează altor
bonificări- neonorate ce depăşesc'1
frumoasa sumă de 120.000.000
Iei. Iată şi motivele pentru tare Consiliul local şi conducerea
oraşului Cîmpia Turzii au început
noul an cu grija scadenţelor
financiare, dar şi cu hotărîrea.ca
1996 să situeze realizările'mult
peste bilanţul fizic şi valoric al
anului trecut, an în care cea mai
mare reuşită a constituit-o
finalizarea aducţiunii de apă
potabilă, investiţie nenomina-
lizată valoric aici, dar care a
rezolvat în mare parte una din
marile probleme cu care se
confrunta oraşul de pe Arieş.
Dumitru VATAU
PSdepiînge soarta cercetării ştiinţifice româneştiPreşedintele Partidului Socialist,
Tudor Mohora, consideră că, alocînd cercetării şi dezvoltării numai 0,5 la sută din bugetul anului 1995, guvernul PDSR şi-a încălcat propriul program electoral. Declaraţia a fost făcută în cadrul conferinţei de presă a PS, la care senatorul Gheorghe Răboacă a prezentat un studiu privind
perspectivele cercetării ştiinţifice româneşti. ”în prezent în cercetarea ştiinţifică lucrează doar 68 Ia sută din cei care lucrau în 1989”, cauzele acestei stări de lucruri fiind, în opinia lui Gheorghe ' Răboacă, "incompetenţa şi lipsa de răspundere a guvernanţilor, coroborate cu votul
parlamentarilor p' ;rii”.
A fost prelungită autorizarea torturii de c :e SMn Bethîntrunită sub conducerea premierului Shimon Peres, ev ' liciparea şefului
demisionat al Shin Beth, Karmi Gilon şi a succesorul . a , Ami Ayalon,. comisia ministerială isreliană însărcinată cu suprav< rea activităţilor principalului serviciu de securitate internă a decis pr. • girea recurgerii limitate.de către aceasta la tortură împotriva persoa; >r suspectate ca aparţinînd organizaţiilor integriste musulmane.-După cum ;vă un comunicat al guvernului israelian, reluat de France Presse, măsura i, i în vigoare la 23 ianuarie şi este valabilă pe durata a trei luni, pînă.la 2i iprilie. Condiţiile recurgerii limitate la tortură au fost definite anterior de o comisie juridică şi ele trebuie reconfirmate periodic de o comisie guvernamentală........ '.
A D E V A R U Ld g » O S g j i j
E C O N O M IA miercuri, 2 4 ianuarie 1996
O p t i m i s m p r u d e n t
în fiecare ţară, la început de an, diferite organisme economice specializate in prognoze fac o serie de aprecieri asupra evoluţiei viitoare a economiei, cel puţin pe termen scurt La noi astfel de calcule sînt făcute în primul rînd, de Comisia Naţională de Prognoză. Fireşte, mai sînt şi alte organisme de sinteză care înccarcă să întrevadă principalele tendinţe ale procesclor economice Ia nivel macroeconomic. ,Dar, concluziile la care ajung specialiştii de la comisia mai sus amintită sînt de natură să ne reţină în mod deosebit atenţia, precum că instrumentarul statisticomatematic folosit, precum şi informaţiile de care dispun nu stau la îndemîna oricui.
Recent Comisia Naţională de Prognoză a dat publicităţii o serie de date privind evoluţia probabilă a economiei româneşti m anul 1996 pornind, desigur , de la bilanţul anilor precedenţi. Deşi rezultatele- anului 1995 nu sînt definitiv cunoscute, totuşi, concluziile la care s-au. ajuns, în urma investigaţiilor •întreprinse, lasă să .se întrevadă o serie de tendinţe care vor marca economia noastră îh următoarele 12 ~ luni. . v '
Cum era de aşteptat, în elaborarea prognozei s-a ţinut seama de cîteva obiective majore înscrise, de altfel, în programul actualului,guvern. Dintre acestea- se desprind: continuarea proceselor de consolidare a stabilităţii ansamblului economic, ' ' : intensificarea transformării structurilor de producţie şi de proprietate, accelerarea reformei la nivel microeconomic, asigurarea protecţiei sociale în scopul diminuării efectelor negative ale tranziţiei
De la început ţinem sâ menţionăm câ, în rîndurile de faţă, nu ne propunem să facem o analiză critică a rezultatelor la care s-a ajuns şi nici -a metodologiei de calcul folosite. Poate că, într-un alt context, vom avea unele sugestii de făcut
Deocamdată, ne mărginim să punem în evidenţă cîteva corelaţii care ni se par mai importante, în speranţa că ele vor reţine atenţia oamenilor de afaceri care doresc să-şi orienteze activitatea în perioada imediat următoare şi, nu în ultimul rînd, publicului larg interesat în problemele economice atît'de presante ale perioadei de tranziţie.
. Scenariul proiectat porneşte de lao creştere a produsului intern brut mai mare cu 4,5 la sută în 1996 comparativ cu anul 1995. Se contează, astfel, pc continuarea tendinţelor de redresare economică, destul de firave, dar prezente în tot cursul anului trecut S-ar putea ca, în acest an/-o. serie de parametri economici să se înscrie pe o traiectorie pozitivă ca urmare a ridicării embargoului asupra Iugoslaviei, intensificării legăturilor comerciale cu Uniunea Europeană în urma lărgirii sferei de aplicativitate a Acordului de' Asociere,' precum şi Ca efect a l , Intrării în vigoare a unor prevederi privind liberalizarea comerţului ca urmare a finalizării tratativelor din cadrul Rundei Uruguay.
Drept urmare, nivelul probabil al P.I.B. ni se pare a fi destul de apropiat de realitate. Dacă acest plafon se va confirmai atunci PIB nominal se va cifra în anul 1996 la aproximativ 92450 miliarde lei, reprezentmd o creştere valorică faţă de 1995 de 30 1a sută. De reţinut. că, la determinarea acestui nivel valoric, s-a avut în vedere o creştere anuală a preţului global al bunurilor şi serviciilor de 124,4 Ia sută, ceea ce înseamnă că se mizează pe controlul inflaţiei şi pe reuşita schimbărilor structurale menite să creeze condiţii favorabile creşterii' economice reale. Rămîne să vedem ce se va întîmplâ. După cum se ştie, aproape în- fiecare an, rata prognozată a inflaţiei a trebuit să fie corectată, se înţelege în sensul - majorării ei, deoarece o serie de factori care iniţial nu păreau aşa de'
activi, ulterior au avut o evoluţie contrară aşteptărilor, surprinzînd factorii de decizie nepregătiţi.
De asemenea, uneori s-a omis faptul că inflaţia este un proceş cumulativ. în' această privinţă, credem câ este suficient şă ne referim doar la un singur aspect De pildă, în conformitate cu indicile oficial al preţurilor de consum, inflaţia cumulată din ianuarie 1990 şi pînă la 1 noiembrie 1995 a fost de 10065 la sută. în acelaşi interval de timp, inflaţia cumulată reflectată în cursul valutar al leului a fost de 17645 la sută, cursul dolarului fiind .
de 14,44 lei Ia 31 decembrie 1989 şi de 2548 lei la 20 noiembrie 1995. Deocamdată nu ştim în ce măsură la calcularea deflatorului produsului intern brut pe anul 1996 s-a ţinut seama şi de evoluţia cursului valutar. In mod normal ar fl trebuit s-o facă penfru că, chiar conducerea Băncii Naţionale a României recunoştea, nu demult, că trebuie să ne aşteptăm şi în acest an la o devalorizare de cel puţin 10 la sută a leului în raport cu dolarul american. (va urma)
Prof. univ. dr. Gheorghe POSTELNICU
Stînd de vorbă cu mai mulţi
cetăţeni ăi Turzii, deţinători de
cupoane de privatizare, i-am întrebat spre ce societate comercială şi-au îndreptat opţiunile. Răspunsurile lor
au fost prompte: -
- Spre SC "Cimentul” SA.- De ce această afluenţă spre
"Cimentul”?,, l-am întrebat pe
domnii] ing. Traian Rusu,
managerul general al societăţii.
. - De cînd lumea s-a construit şi ■ se va va mai construi..
In mod firesc, am solicitat
managerului general să întărească
această afirmaţie cu cîteva argumente care să constituie şi
pentru cei care şi-au înscris
cupoanele la "Cimentul”, ca şi pentru cei care urmează să o facă, o
certitudine în calea unor eventuale îndoieli.
- In anul pe care l-am încheiat de curind, ne spunea domnul ing. Rusu,
colectivul nostru â obţinut o
producţie marfă în valoare de 32,7
miliarde lei. Comparativ cu anul1994, cu toate greutăţile pe care
le-am avut şi le mai avem, în 1995,
am realizat cu 88% mai mult ciment gri, cu 30% cimcnt alb, cu 3% mai
mult ipsos, şi cu 9% mai multe
cărămizi refractare. în anul trecut
am realizat un profit în valoare de2 miliarde lei, cu un miliard mai
mult decît în 1994. Toate acestea
au fost obţinute pc scama creşterii
productivităţii muncii cu 48% faţă deanull994.
- La export aţi înregistrat creşteri?
- Bineînţeles. Am livrat pentru
beneficiarii externi cu 100% mai
mult ciment gri decît în 1994, cu,
23% mai mult ciment alb şi am
livrat în plus 1000 t ipsos. Aceste
creşteri au fost realizate în condiţiile în care capacităţile de producţie au
fost utilizate doar în proporţie de
80% la ipsos, 40% la ciment gri, şi
40% la ciment alb, precum şi a
Iugoslavie' şi revigorarea
construcţiilor pe plan intern.- V-aţi gîndit şi la
«tehnologizare?- Ca să fim competitivi. Am:
procurat 3 maşini de însăcuit din Germania (ultimul... răcnet al
tehnicii). Ele se înscriu în parametrii cererii7 pieţii, .respectiv însăcuirea
blocajului cconomico-financiar care
pur şi simplu ne dereglează.
- în ce fel?- Avem de încasat de la divcrşi
beneficiari 5,1 miliarde lei şi de , plătit 2,5 miliarde lei. Neavînd la
îndemînâ lichidităţile necesare pentru derularea procesului de
producţie, apelăm la credite.
Creşterea necontrolată a preţurilor,
fiscalitatea excesivă, dobînzile mari
pentru credite, părerea mea
personală, încet, dar sigur, conduc la decapitalizarca societăţilor
comerciale. ,
- Ce v-aţi propus penfru acest
an?
- Pe baza prognozelor noastre şi
a necesarului de materiale de construcţii în ţară şi peste hotare,
ne-am propus să obţinem cu 10%
mai multe produse decît în anul
1995. în acest sens, am avut în
vedere şi două realităţi: ridicarea
embargoului impus ţărilor din fosta
sacilor la greutatea .prevăzută de
STAS: 50 kg. Nici mai mult dar nici
mai puţin! Intenţionăm să
modernizăm procesul de producţie la ipsos în sensul îmbunătăţirii
parametrilor calitativi la ipsosul
pentru modelaj.
Pe alt plan, în curînd vom pune
în fabricaţie un nou produs. Este
vorba de varul deshidratat. Pînă
acum îl fabricam în bulgări. Acum îl vom realiza în pulberi. în funcţie
de capacităţile existente şi de
procentul lor de încărcare, anual
'vom obţine un spor de producţie de
cca 5 miliarde lei. O valoare deloc
de neglijat.
- Din obişnuinţă, cînd ne-am
îndreptat spre d-voasfră, am privit coşurile: doar unul fumega.
- Aşa este. Potrivit tradiţiei,
trimestrul I al fiecărui an, este
perioada destinată reparaţiilor şi
reviziilor utilajelor şi instalaţiilor.
De aceea, în această perioadă,
funcţionăm numai cu un cuptor de
clînker de mică capacitate, pentru a face faţă cererilor curente. In
schimb, funcţionăm normal la ipsos,
var şi cărămizi refractare. ..Reducerea activităţii
productive nu i-a afectat pe
salariaţi? ’ '
‘ - Intr-un fel, da.. Am dat în şomaj
300 de persoane. Acestea vor fi
rechemate la 31 martie. La- luarea
acestei decizii, dureroase este
adevărat, a mai stat o cauză
obiectivă: pe timp de iarnă noi nu
avem alocate cote de gaze. Şi cum
sîntem un mare consumator, ce era de făcut? •
Spre deosebire de alte unităţi cu
acest profil care au faţă de noi un avantaj: dispun de două surse
energetice - gaze şi păcură, noi
dispunem, aşa cum spuneam doar
de gaze. Ca să trecem la nevoie pe
: păcură, ar fl necesare cca 5 miliarde
lei .pentru lucrări de adaptare. De
-1 unde lichidităţi dacă sacul este gol?
. - * Pe plan social, aveţi greutăţi?:
- Noi n-am avut greve. De ce am
fi avut dacă oamenii îşi ridică cu
■ regularitate drepturile salariate? în plus, în anul trecut, pe lîngă salarii,
am acordat celor merituoşi, premii
în valoare de peste 200 milioane Ici.
Ne îngrijim şi de îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă prin reducerea
noxelor. Toate utilajele pe' care
le-am procurat şi vom mai procura,
sînt prevăzute cu instalaţii de
desprăfuire.
Aşa îneît cine-i harnic şi
munceşte, este răsplătit.
Ion CORDOS
Prelungirea licenţele de export
Ministerul Comerţului a decis că licenţele de export si im*, mărfuri şi operaţiuni cu termen de valabilitate 31.12.1995 sâ ffc'-S
automat pînă la 31.01.1996. Nu beneficiază de această hotărîre c categorii de licenţe:
• pentru exportul de produse lemnoase la care termenul de \~. a fost stabilit prin hotâriri de guvern;
• pentru exportul de ovine şi caprine vii în Uniunea Europa
• pentru exportul şi importul de produse supuse regimului prin HG 594/ 92, Legea 93/ 94, HG 340/ 92, HG 437/
ministrului comerţului 150/93 şi 2/93;
• pentru importul de mărfuri scutitele plata taxelor vamale• pentru operaţiunile autorizate în baza unor credite act-
contractate la nivel guvernamental, la care fmţpţarea expira la 31• pentru operaţiuni legate de export/ import încheiate la nivel
economici, la care se aplică procedura din anii anteriori pentru ec realizărilor la 31 dec. 1995, pe bază de documente justificativ noi de licenţă.
Atestare pentru ghiîIn scopul creşterii calităţii serviciilor şi îmbunătăţirii protecţiei
executivul a emis o hotărîre privind atestarea şi utilizarea ghizilor, hotărîrii, agenţii economici cu activităţi de turism au obligaţia i ghizi calificaţi corespunzător specificului acţiunilor organizate. C stabilite pentru activitatea de turism din ţara noastră sînt: ghid!: naţional şi ghid specializat pentru anumite segmente ale activităţi Pot fi ghizi turistici cetăţeni români avînd 18 ani împliniţi, p: unui certificat de calificare obţinut în urma absolvirii unui curs :ţ în instituţii abilitate. Activitatea de ghid poate fi exercitată fie capi-, de bază, fie ca activitate complementară şi este practicată peţ contract individuaL Desfăşurarea acţiunilor turistice fără asign _ ghizi calificaţi, precum şi exercitarea atribuţiei de ghid pe cont jsZru* către persoane neatestate sau neautorizate constituie contravenlf~=
sancţionează cu amenzi variind între 200.000 lei si un milion i*
M o d e r n i z a r e a i n f r a s t r u c t
c ă i l o r f e r a t eDupă drumuri, căile ferate din ţara noastră se află într-o stan
care nu mai poate fi suportată. Conectarea la reţelele europene' n: face cu astfel de infrastructuri, pentru care motiv s-au iniţiat o \ programe de modernizare, de revitalizare. Cu drumurile şi în s " autostrăzile s-a început ceva, dar treburile merg extrem de. lent din lipsă de fonduri, cît mai ales datorită birocraţiei specifice trarf
societatea românească. |Se pare că în domeniul căilor ferate şansele de reuşită s în tţ
mari datorită unui program, Toarte clar, care este susţinut cu fe sute de milioane de dolari, din partea unor organisme ft - internaţionale. Creditele care au fost aprobate în' acest scop s ■dobîndă convenabilă, rambursabile în 20 de ani şi cu o perioadi
de 5 ani ' -De acum totul, sau aproape toţul depinde de noi.
C o n t i n u ă m a jo r a r e d o b în z i l o r b a n c a r i .
în primele zile ale lunii ianuarie din acest ân, unele bănci
au comunicat noi creşteri ale dobînzilor pentru depozitele consiŞ
persoanele fizice şi juridice, după cele operate în noiembrie şi deî|
Sîntem informaţi că alte bănci vor proceda în acelaşi fel în
zile. - ' . ■
CRED1TANSTALT IN VEST R O M A N
oferă investitorilor F O N D U L U I R O I V l A
D E I N V E S T I Ţ I I275.000.000 lei în prem i
La începutul lunii februarie, o trage» Ia sorţi pentru investitorii
programului A, care la 31.01.1996 it în sold minimum 300.000 Ie i .
1 p r e m i u - d e 2 5 . 0 0 0 . 0 0 0 V
5 p r e m i i - d e 5 . 0 0 0 . 0 0 0
2 5 p r e m i i - d e 1 . 0 0 0 . 0 0 0 \e
1 . 0 0 0 p r e m i i r d e 1 0 0 . 0 0 0 I*‘
2 . 0 0 0 p r e m i i - d e 5 0 . 0 0 0 Ie-i
miercuri, 2 4 ianuarie 1996 EVEMMENT cdies <DOas|
Infîrmînd zvonurile că ar fi venit să facă “ordine”,
6ENERALUL DÂNESCU APRECIAZĂ ACTIVITATEA MP CLUJ. Dănescu - Mărincaş un cup lu pentru .. adorm it ziariştii.
• totuşi, J80 de poliţişti au f o s t sa n c ţio n a ţi disciplinar iar S trecuţi în rezervă •
| Timp dc cîteva zile a fost
8 prezent la C lu j generalul de
I brigadă George loan Dănescu,
| secretar dc stat în Ministerul de
| Interne. Deşi a fost din plin
spcculată de presă, vizita a fost
prile juită de prezentarea
bilanţului pe anul 1995 dc către
IJP Cluj.
Anunţată pentru ora 12,30,
întîlnirea cu presa a fost decalată
cu peste 90 de minute, pc motive
de... şedinţă. Astfel că, la intrarea
în sală, generalul de brigadă a
fost nevoit să murmure în cerc
restrîns: “M ă i ce fum e aici!” A
fost, de altfel, singurul aspect
concret adus la cunoştinţa mass-
mediei. George loan Dănescu a
ocolit cu diplomaţie răspunsurile
“la obiect” , lăsînd să se înţeleagă
că viitorul va fi cel ce va aduce
cu sine lăm uririle . “Deşi nu
cunosc amănunte despre acest
y caz, vă prom it că lucrurile nu vor
rămîne în coadă de peşte, iar cine
a greşit grav va plăti!” a declarat
secretarul de stat, referindu-se la
ceea ce presa a numit scandalul
“Ielceanu - Oţel” , generat de
descoperirea unor nereguli în
afacerile arabului Anwar Altawil.
“Colonelul Ielceanu şi-a exprimat
o părere personală pe care trebuia
să o spună doar atunci cînd era
coap tă” , a com pletat V ic tor
Mărincaş, comandantul IJP Cluj. în
ceea ce îl priveşte pe col. loan Oţel,
am afla t că acesta se a flă în
“vizorul” Procuraturii militare.
O altă informaţie cerută de presă
îl viza pe col. Victor Mărincaş. “Se
pensionează sau nu?” Răspunsul
generalului a venit prompt: “Nu am
luat în discuţie pensionarea
domnului Mărincaş” .
Discuţiile păreau că se îndreaptă
spre o linie moartă, cînd, Victor
Mărincaş, pe picior de plecare, a
lansat momeala: “180 de poliţişti au
fost sancţionaţi disciplinar şi 8
au fost trecuţi în rezervă”. Alte
amănunte hi s-a promis că vom
afla de abia joi.
în încheiere, George loan
Dănescu, a apreciat activitatea
poliţiştilor clujeni, deşi, spunea
el, “am observat şi cîteva aspecte
negative” .
Mihai HOSSU
Pompierii în alertă
Din cauza neglijentei, două afuitiăiorii au luat foc
Ieri, dimineaţă, pompierii au
intervenit la stingerea a două
incendii:
• La ora 3,45, Compania de
pompieri Turda a fost anunţată
că în localitatea Copăceni, a
izbucnit un incendiu. în cîteva
m inute pom p ie rii au fost
prezenţi la gospodăria lui Tufiş
Constantin, din str. Viilor nr.
156, unde ardea în flăcări o
afumătorie. Aici se găsea la
^ a fu m a t porcu l lu i badea
Costică pe care îl tăiase de
Sfintele sărbători.
• La ora 3,46, Pichetul de
pompieri de la Colina, cartierul’
Mănăştur din Cluj-Napoca a
intervenit pe str. Donath nr. 14,
pentru stingerea unui incendiu
produs tot la o afumătorie,
im provizată în curtea lu i
Copos loan. Au ars pînă la
temelii afumătoria1 şi peste 50
de kg de preparate din carne.
Flăcările s-au extins şi la o
magazie, în care erau
depozitate furaje, butoaie din
plastic şi alte bunuri personale.
: (Val. M.)
DO UĂ S Ă ® II R O M AN EŞTI LA IS TA M B U L
Unul din marile muzee ale lumii
este şi cel organizat în Palatul
Topkapî din Istambul, fosta capitală
a Imperiului Otoman.
Printre exponatele m uzeu lu i
provenite din fostele visterii ale
sultanilor, colecţia de arme este cea
mai completă şi interesantă.
La una din săbiile străine, pe
tăbliţa însoţitoare, scrie: “Kara
Bogdan Kîlîcî - secolul XV-XVI”
ceea ce înseamnă că aceasta este
din ţara lu i Bogdan cel Negru.
Aceasta era denumirea dată de turci
Ţ ării M o ldove i,- în secolele
menţionate. în continuare, pe sabie
în litere slavone, scrie: “Io Ştefan
Voievod al Moldovei”, din care
rezultă că a aparţinut .M arelui
Voievod. După cum se cunoaşte,
sabia nu a fost luată de turci din
mîna voievodului moldovean, ci a
ajuns în muzeul Topkapî, printr-un
act de trădare, după moartea lui.
Lucrurile s-ău derulat, după cum
. urmează: în anul 1501, Ştefan cel
Marc, conştient, de Torţa şi pericolul
Bursa. EV3anfr@d W oerrser 1 9 9 8Ciştigătorul bursei Manfred
Woerner în 1996 este colonelul
Constantin Balaban din Armata Română, a anunţat, într-un comunicat, ambasada Marii Britanii din Bucureşti. .
In cadrul acestei burse,
finan ţa tă de M in isteru l dc
Externe al M arii B r itan ii,
co lonelu l Balaban va prim i
fonduri pentru cumpărarea de
cărţi şi pentru participarea la
conferinţe, seminar» şi prelegeri
pe teme militare.
Ţigan ii unguri p ro te s te a zăLiderul organului de conducere al minorităţii ţiganilor din Ungaria,
Florian Farkas, a criticat din nou, în timpul unei conferinţe de presă,
legea ungară a minorităţilor şi a cerut ca acesteia să-i fie aduse, cît
de curînd, amendamente cuprinzătoare - transmite agenţia MTI. El
a menţionat, potrivit agenţiei citate, că această lege nu
instituţionalizează reprezentarea jparlamentară a minorităţilor din Ungaria şi a grupurilor etnice.
Imperiului Otoman, a încheiat cu
sultanul un tratat de vasalitate şi
autonomie, plătind tribut în bani,
vite şi grîne. După moartea Iui, fiul
şi urmaşul la tron Petru Rareş, a
dus o politică agresivă şi de izolare
faţă de vecini, nerespectînd tratatul
cu turcii. Astfel, după anul 1530,
atacă Polonia cu care Imperiul
Otoman avea tratat de alianţă şi
sprijin reciproc; cu tătarii din
Crimeea avea ciocniri de mai multe
ori pe an. Aceştia erau aliaţii
permanenţi ai sultanului, pe care-i
mobiliza alături de el oriunde purta
bătălii. în acest fel, Moldova se afla
- singură în faţa puhoiului otoman.
Era timpul cînd pe Ungaria nu se
putea conta deoarece, după
dezastrul de .la. M ohac i, era
desfiinţată ca stat şi transformată în
: paşalîc turcesc. La toate aceste stări
dc lucruri se mai adaugă uciderea
din porunca lu i Petru Rareş a
trim isului su ltanului la Curtea
regelui Ferdinand de Habsburg.
Toate aceste fapte nechibzuite ale
voievodului Moldovei, l-au înfuriat
pe sultanul Soliman Magnificul,
marele cuceritor al Balcanilor,
Ungâriei şi Iranului, determinîn-
du-l'să pornească un război de
pedepsire împotriva lui. Armata
turcă care trece Dunărea pe la
Isaccea numărînd peste 100.00.0
oameni, iar o armată tătară trece
Nistrul. Şi armata tătară era de peste
100.000 luptători. Cele două armate,
uriaşe ca num ăr pentru acele
vremuri, fac joncţiunea la Iaşi Ia
data de 9 septembrie 1538, unde
trec oraşul prin foc şi sabie, pentru
ca la data.,.de 14 septembrie să
ajungă în faţa cetăţii Suceava. Petru
Rareş a reuşit să fugă din ţară, iar
urmărirea organizată de sultan nu
l-a mai putut prinde.
în urma unui denunţ, sultanul a
luat cunoştin ţă că vo ievo '’ '
Moldovei, nereuşind să-l ia c\
în mare grabă şi-a ascuns tezaurul,
îngropîndu-1 în apropiere de Iaşi.
Cronicarul turc Mustafa Cellal
Zade, prezent la eveniment a notat:.
“Făcîndu-se săpături s-au găsit
lucruri de preţ, şi toată averea lui
Petru Rareş, compusă din berbeci
de argint, carafe, ibrice, săbii -
încrustate în aur, un mare număr
; de monede de aur şi alte bunuri.
Astfel, începînd din 21 septembrie
1538, tezaurul dom nito rilo r
■ Moldovei, printre care şi sabia care
a aparţinut voievodului Ştefan cel
Mare a luat drumul Istambulului,
răm în înd de fin itiv în muzeul
; Topkapî.
în depozitele palatului -muzeu,
există şi sabia dom n ito ru lu i
? muntean - Constantin V odă
; Brîncoveanu, dar nefiind expusă
l printre exponatele d in vitrină,
: muzeologii o scot şi o arată numai
i la cererea expresă a solicitanţilor şi
cu’ aprobarea conducerii instituţiei.
. Probabil; sabia nu este expusă la
> vedere d in cauza ne leg iu irii
- săvîrşite de otom ani, prin
decapitarea la data de 15 august
1714, a vo ievodu lu i Ţării
Româneşti, împreună cu cci patru
feciori ai lui, aruncîndu-le trupurile
în Bosfor.
în concluzie, legat de cele două
săbii, putem afuma cu mîndrie că
nici una din ele nu a fost luată prin
“luptă dreaptă”. Sabia lui Ştefan cel
Mare a ajuns la Topkapî printr-o
trădare, iar cea a lu i Constantin
Brîncoveanu, printr-o mîrşăvie.
Traian CORNEANU
P *
I
I
I
I
I
I
1
B1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
fi
I
I
I
B
I
s
1
I
BBBBBBI
I
I
I
BI
BBBII
Bi
B
I
B
I
B
BBBII
BB
I
1
î
B ■BBI
BBBBIBI
I
Ik
Chevrolet BlazerMaşina are de toate:
sistem de blocare
automată la frîne, sac de
aer antişoc pentru
conducător şi pasagerul
din dreapta, acţionare
electrică pentru
deschiderea şi închiderea
geam urilor, aer
condiţionat, închidere
centralizată... Are 4200
cmc si un consum pe
măsură; 15,5 1 la suta de
kilometri. Portbagajul are
capacitatea de 1000 I.
jW * ■*» \
O '
m *, MUT •< w.i'
Chevrolet LuminaE bine să fim exacţi; la
o cilindree de 3135 cmc,
limuzina are 5 cilindri în
V. Consumă mai puţin
decît surata ei de mai sus:
doar 9,8 1/100 km. Este
o maşină ”în stil
american”, nefiind prinsă
în programul maşinilor
realizate pentru Europa.
Se remarcă construcţia
specială a AB S-ultii.
m m m
Chrysler New YorkerViteza maximă cu care
poate rula este de 214 kilometri pe oră. Pentru aceasta are 6 cilindri în V, 3518 cmc şi consuni de 8 I. Se comercializează Ta 81.000 D M si
este garantat de către producător timp de 3 ani sau un parcurs de
100.000 km. Se comercializează în două variante: cutie de viteze
automată şi în 5 trepte.
Chrysler Stratusîn modelul standard
este cuprins sistemul
automat de blocaj pentru
frîne, sac cu aer antişoc, sistem de com andă electrică pentru geamuri, climatizare. Capacitatea
portbagajului este de 345 1. La un consum de 8,5 I, “aleargă” cu 205 km/h (1996 cmc). La cilindreea de 2497 cmc,
viteza maximă este de
240 km/h. ,
conccbrsSponsori serioşi intenţionează să găzduiască şi,
bineînţeles, să susţină financiar, concursul iniţiat în coloanele ziarului nostru. Nu vi-i divulgăm! După
cum nu vrem să spunem , de pe acum n ici
regulamentul de participare. Ajunge dacă ştiţi că vor f i prezentate 36 de maşini şi că este absolut obligatoriu să vă decupaţi toate (subliniem: toate)
rubricile auto, cu specificaţie CONCURS.
Restul - la timpul potrivit.
D in cauza unei scăpări în faza de procesare pe calculator
ne vedem obligaţi să repetăm, corect de această dată, rubrica
CONCURS, apărută luni, 22 ianuarie a.c.
, >1m r a p s i
v«-y ^4li;‘ •£ ii-'B «
; :a r indcrc utdjr: c
ANUL VII NR. 1974 ISSN 1280-3203
MIERCURI 24 IANUARIE 1998 16 PAGINI 300 LEI
ULTIMA ORĂ miercuri, 24 ianuarie 199616
V'&ş
n "* * _ _ £$1 * «_ ^<3 -a r*?. - ,ss, ^ {, ^ r *> e •% <
y i l l i f e â t * L*%. «
«% ? r* Â*. f ? I 2 f•! jţg fş C r ? î !' fiS ’■! v,-S s. fc S £ & vs 8 8 VJ >ţ.r £ s *
•=**■’ - -,sK 8 , I î S , 3» -Jur ^ *>• f* •
w#* w^a /«n *nSi fcgf.fi fci *' îMI %? a i t Ei !s ii îi?
(urmare din pagina 1)
artilerie, cu cai, o baterie terestră. Au fost numiţi comandanţii
fiecărei unităţi.înfrăţirea celor două oştiri
s-a făcut la Floreşti (Prahova), în luna mai 1859, cînd a izbucnit războiul dintre Italia şi Austria. Tabăra de instrucţie de la Floreşti cuprindea toaţe tipurile de armate: infanterie, cavalerie, artilerie, vînători, grăniceri, totalizînd aproximativ 4.000 de
oameni La 20 martie 1862 au fuzionat cele două şcoli militare
de ofiţeri (de la Iaşi şi Bucureşti) cu sediul la Bucureşti. Legea privitoare la organizarea armatei
dată de Cuza a prevăzut trecerea acesteia sub o singură autoritate, numindu-1 pe generalul Ion
Emanoil Florescu în Jjmcţia de ministru de război în ambele ţări.
Acesta este începutul alcătuirii oştirii române în anii unirii Principatelor. Statul naţional român modern odată creat, va elabora o serie de măsuri pentru întărirea capacităţii sale de apărare. Reformele aplicate şi modernizarea societăţii, vor da legitimitate României în eforturile spre independenţă,
pentru a intra, cu drepturi depline, în rîndul'statelor europene.
P rim u l convoi(urmare din pagina 1)
unităţile militare aparţinînd
RusieiSigur, hotărîrea lui Boris Elţîn
a fost determinată de mai mulţi factori. Întîi trebuie să amintim că grupul comunist de la
Tiraspol şi-a manifestat întotdeauna apartenenţa la
forţele comuniste din Rusia cu care Boris Elţîn a luptat de la venirea sa la putere. Este vorba, apoi, despre experienţa tragică a
Ceceniei, care se poate repeta în cazul Republicii Moldova în condiţiile menţinerii focarului de
război alimentat de autorităţile de la Tiraspol prin intermediul unei armate ruse. Apropiindu-se alegerile prezidenţiale, Boris
Elţîn vrea să dea un semn că doreşte rezolvarea pe cale
politică a diferendelor etnice şi statale din Rusia, că înţelege să
lupte împotriva celor care
mizează pe forţele reînviate ale
comunismului în Rusia. Cei care
sînt cu mine, pare a spune Boris
Elţîn, nu pot fi cu comuniştii.
Iar autorităţile de la Tiraspol sînt
comuniste şi sprijinitorii lor
direcţi sînt comuniştii din Dumă, care au cerut
preşedintelui rus recunoaşterea
statalităţii numitei Republici
Transnistrene.
Pentru Republica Moldova şi
pentru România, în general,
plecarea primului convoi militar
din Transnistria poate să
însemne foarte riiult. Atît de
mult îneît ţi-e şi frică să gîndeşti
ce ar putea urma. Ar fi culmea
ca sprijinul pentru reîntregirea
României să vină din partea
Rusiei. Să ne' păstrăm însă
calmul, în aşteptarea celui de-al
doilea convoi militar.
la nivelul peste de 19 la sutăBucureşti, 23 ianuarie (Rompres)
| Stadiul procesului de privatizare fîn agricultură privind subscrierea 1 cupoanelor nominative a constituit 5 tema întîlnirii între conducerea | Ministerului Agriculturii şi | Alimentaţiei şi directori din judeţe ide la societăţile comerciale î agricole, care a avut loc marţi la | sediul MAA, relevîridu-se că I “situaţia nu este liniştitoare, media | înregistrată pe ţară a subscrierii | cupoanelor este, la ora actuală, de jj19 la sută”.| De asemenea s-a arătat că în | mediul rural situaţia acestui proces i este foarte redusă şi necesită o serie Ide măsuri pentru accelerarea | subscrierii cupoanelor.| ii' în acest sens, ministrul a propus | o serie de acţiuni care să contribuie | la accelerarea acestui proces, mai jjales în mediul rural, printre care i crearea unor echipe şi centre | mobile care să aibă în vedere (informatizarea populaţiei. De | asemenea, directorilor de la | societăţi!? agricole din ţară, în lurma efectuării unor instruiri, li Js-a recomandat să; convingă jj producătorii agricoli să depună 1 cupoanele la societăţile agricole.
s î
I !
Rolul femeii
în societatea modernă
Bucureşti, 23 ianuarie (Rompres)
Proiectul Olympias - parte a programului, PHARE pentru restructurare democratică, finanţat de Consiliul Comunităţii Europene îşi propune promovarea rolului femeii în practicile democratice.
Cel de al doilea seminar al acestui program, care s-a desfăşurat la Salonic, în Grecia, în perioada 19-21 ianuarie, şi-a propus, elucidarea şi aprofundarea unor aspecte ale conducerii democratice, prin prelegeri solicitate de participante precum şi o analiză a modului de desfăşurare a acestor acţiuni iniţiate în vederea îmbunătăţirii conţinutului şi modalităţilor de predare folosite.
Din partea Biroului de presă al Primăriei Cluj-Napoca ne-a fost remis spre publicare următorul
COMUNICAT
Aducem la cunoştinţa locuitorilor municipiului Cluj-
Napoca că din iniţiativa primarului - dl Gheorghe Funar - s-a întocmit pentru apropiata şedinţă a Consiliului local un
proiect de hotărîre vizînd alocarea sumei de un miliard de lei din bugetul local pentru
înălţarea de biserici ortodoxe şi greco-catolice pe raza urbei noastre.
Pentru ridicarea bisericilor ortodoxe şi greco-catolice aflate în construcţie se prevăd a fi
alocaţi bani pentru următoarele biserici:
Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului
1. Parohia ”Sf.Ap.Petru şi Pavel” Mănăştur II, Cluj-Napoca; 2. Parohia ^Naşterea Domnului” Gheorgheni, micro HI Cluj-Napoca;
3. Parohia ”Sf.Ap.Andrei”, str. Galaxiei nr. 6 Cluj-Napoca; 4.
Parohia "Naşterea Maicii Domnului” Someşeni, Cluj-Napoca; 5. Parohia ”Sf Ioan Botezătorul”, str. Fabricii f.n., Cluj-Napoca; 6. Parohia ”Sf. Ap.Petru şi Pavel”, str.
Donath nr.122, Cluj-Napoca; 7. Parohia "Sf.împăraţi Constantin şi Elena” str.Moţilor nr.25, Cluj-
Exprimăm convingerea că iniţiativa primarului municipiului
va întruni susţinerea tuturor consilierilor locali, menită să contribuie la sprijinirea reală a
celor două Biserici româneşti şi la asigurarea unor condiţii normale de exercitare a
serviciului religios.
Biroul de presă al Primăriei
F r l m e i s f o c u r i t r a s e a s u p r a e s n e r s c a r i iS o r I o Bosn:
Bosnia, 23 ianuarie (Rompres)
Un vehicul de luptă blindat aparţinînd Statelor
Unite a fost lovit, duminică, de focuri trase în nordul Bosniei, incidentul petrecut fiind primul de acest gen în care au fost implicaţi militari americani din
forţele de menţinere a păcii, a declarat, luni, un purtător de cuvînt al NATO, citat de Reuter.
Incidentul s-a petrecut în momentul cînd un bâ
în vîrstă,- despre care se presupune că ar fi fK
beat, şi-a părăsit în fugă casa . şi a deschis foct dintr-o armă semiautomată.
Patrula americană se deplasa într-o localita: croată la nord de Brocko, în cadrul unei misiuni di rutină, a precizat purtătorul de cuvînt al Prime Brigăzi, căpitanul Jason Bradley.
D e s c h i d e r e a F o r u m u l u i E c o n o m i c
F r a n c o - R o m â n
Bucureşti, 23 ianuarie (Rompres)______ * _______ .
■! Deschiderea lucrărilor celui de al doilea Forum Economic Franco-Român, ■ organizat în perioada 23 ianuarie - 1 februarie, de Institutul Francez din
Bucureşti în scopul favorizării contactelor între întreprinderile franceze şi
cele române, a avut loc ieri, 23 ianuarie, la complexul World Trade Center
din Capitală.La lucrările forumului participă reprezentanţii a peste cincizeci de firme
româneşti sau cu capital mixt român-francez.
în programul primei zile, au fost prezente teme de actualitate prezentate
de experţi din cadrul firmelor Renault (“Direcţii de dezvoltare între 1996-2010”),
Bossard (“Strategii de management”) şi Gaz de France (“Experienţa franceză în racordarea tuburilor de polietilenă pentru distribuţia gazului şi a apei”).
ie r rn a îili s p r llln l
re sa lsease
Asistenţa economico-socială germană este cea mai importantă asistenţă bilaterală pe care o
primeşte România în cadrul procesului de reformă şi integrare europeană, a afirmat dl George Prisăcaru,
Secretar de stat, şeful Departamentului pentru integrarea României, la întîlnirea de săptămîna trecută cu delegaţia Patronatului german. .
întrevederea s-a constituit într-un schimb de opinii şi informaţii cu privire la rolul uniunilor patronale şi sindicatelor în procesul de reformă economică şi socială al fiecărei ţări.
Precizînd că au venit în România
pentru a implementa un program de formare şi reconversie profesională a forţei de muncă; pentru a învăţa
din experienţa uniunilor patronale şi pentru a oferi experienţă patronatelor din România, dl Robert Machtel, preşedintele Fundaţiei economice şi de dezvoltare din
Bremen a reconfirmat că acest proiect este finanţat de Ministerul Federal de colaborare economică şi dezvoltare al Germaniei şi şi-a exprimat satisfacţia că în cadrul acestei vizite a reuşit să vadă
adevărata faţă a României să cunoască mai bine poporul român şi potenţialul lui intelectual.
Situatia Fondului Român de Investiţii,• » t *valabili la data de 24 .01 .1996 :
PROGRAMUL A: Valoarea lâ zi a titlului de participare 36.700 lei
PROGRAMUL B: Valoarea la zi a titlului de participare 110.100 lei
I SB£35 CS3S EK 3BS55 KKSS S S i £ EîSâ 3SSS5! 33a<3 «SS E»S! ETJ
Academia Caţavencu cheamă la întrecere socialistă
Bucureşti, 23 ianuarie (Rompres)
într-un “Komunicat - chemare la întrecere socialistă", Academia Caţavencu aminteşte că a propus ca ziua de 26 ianuarie să fie consemnată drept Ziua Dictaturii.
Cu acest prilej, “posturile de televiziune sînt rugate să ne mai dea o bucăţică din chintesenţa gîndirii şi vorbirii ceauşestine, radiourile sînt invitate să dea nişte melodii de-ale noastre, adevărate, cu. Cîrmaci şi Cîrmăciţă, ziarele sînt lăsate să se descurce cum le taie capul".
Pentru marcarea Zilei Dictatorului, redacţia A cădem iei Caţavencu şi-a propus, pentru 26
ianuarie, următoarele puncte în program: “punerea unei haine în plus, organizarea unei şedinţe per, cu demascări, vinderea a 2 kg labe de pui unei cozi alcătuite din tot personalul, darea unor declaraţii despre întîlnirile şi discuţiile cu străinii în ultimii şase ani, recitarea unor poezii tematice, luarea curentului pentru toată ziua, invitarea unui ilegalist per la masă, acasă la
.fiecare".în speranţa că nu mai vor ca
dictatura să se repete, redacţia roagă confraţii să o ajute “la o vaccinare a populaţiei, în 26 ianuarie, prin metode specifice muncii de ziarist”.
i 7&Zk 5SJ3 K&S BS3SI SS5W IK33S I i tsr* mzs BSta i i &vsa sxsa
Locuitorii cartiere!:
sîrbeşti rămîn în Ssrî
Saraievo, 23 ianuarie (Romei
Locuitorii cartierelor sub coi sîrbesc din Saraievo ”au deci rămînă”, condiţionat, in cap:
bosniacă după revenirea, în martie a acestor cartiere sub ce guvernamental, a afirmat piie oraşului, Tarik KupusovicL
”Sîrbii au decis să rămînă mc
află, dar condiţionează prezentat o amnistie”, a precizat priE
musulman din Saraievo agenţiei o& de presă bosniace B.H.Press.
Aceste afirmaţii par surprfc , toare întrucît locuitorii cartier**-’ sub control sîrb nu şi-au niciodată scepticismul lor fată măsurile de amnistie anunţate către autorităţile bosniace. Ei cerut, de asemenea, pînă în prez să poată să-şi păstreze propria
forţă de poliţie.
Execuţie eoledivj în Chino
be ijing , ’ZJ ianuarie (Hompres;
Un număr de 20 de persoans: fost condamnate colectiv şi extat imediat, la 19 ianuarie, în prova chineză Nanjing, din estul Cbis îndeosebi pentru violuri şi cria anunţă agenţia France Presse, cit
presa chineză de marţi.Este vorba, potrivit presei efe
de cea mai importantă execr colectivă din aceeaşi zi, <t anul 1983. Condamnaţii făceau fi'dintr-un grup de 41 de criminali, & care 6 au primit pedeapsa capitali ■ suspendare, iar alţi 15 aufe\ condamnaţi la închisoare pe H'ăSs Majoritatea lor, precizează presa şT” Beijing, erau analfabeţi, între care. de ţărani, veniţi în căutare de ta: Nanjing.
U î îm resisîei De? Si!':
Petir O n î i assois f&
venlîcrl
te g3sîs 40 m i t e i t
( R o m p r e s ) ___________ _
Peter Graf, tatăl campioanei tenis, bănuit de fraudă fiscali încarcerat de la 2 august, 195: ascuns fiscului în calitate de gestki al cîştigurilor colosale ale fiicei s venituri de peste 40 milioane mi' scrie luni săptămînalul german i Spiegel, citat de France Presse.
Astfel au fost sustrase de b p- impozitului peste 21 milioane mi' adaugă publicaţia germană, în timp reţinerea lui Peter Graf era justific
de o fraudă fiscală de numai milioane mărci.
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Quj- I Napoca, timatriculată la Oficiul Registrului Comerţului ■ judeţului Cluj, sub nr. J/12 /308 /1991 din 122.03.1991 cod fiscal 204489
IL IE CĂLIAN ( r e d a c t o r ş e f ) ;
VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);
MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).
R E D A C Ţ I A : C lu j- N a p o c a , s tr . N a p o c a 16
