DIN C inaNr.9 - Martie Revistă de cu Colegiului Teh CUPRINS Şcoala în ha Adevărata s Locul lui Brâ Mărţişorul – Bonjour la F Desenatorii Informatizar Paşaportul b Viziune asu Copilul dific Blogul ca fo Poezii, ghic Primul nuugurarea liceu e 2009 ultură si divertism hnic “Constantin aine de sărbătoa semnificaţie a op âncuşi în sculptu – obiceiuri şi lege France la muncă rea bibliotecii biomtric pra liricii modern il şi educaţia lui. ormă de promova itori, desene. măr al reviste ului si a 125 de ment editată de C n Brâncuşi ” - Ora F are – interviu cu perelor lui Brânc ură. ende niste. are. i noastre a fos e ani de la naşt Consiliul Elevilor adea Fe directorul şcolii uşi st dedicat Zile erea lui CONS r ebr MOTO PORUN MUNCE elor şcolii, mar STANTIN BRÂN ra : « CREEAZĂ C NCEŞTE CA UN EŞTE CA UN RO rtie 2001, ocaz NCUŞI - patro CA UN ZEU ! N REGE ! OB ! » zionate de ani onul spiritual a C. BRÂNCUŞI iversarea a 35 l şcolii. 5 de ani de la
Transcript
DIN C
inau
Nr.9 - Martie Revistă de cuColegiului Teh
CUPRINS
Şcoala în ha Adevărata s Locul lui Brâ Mărţişorul – Bonjour la F Desenatorii Informatizar Paşaportul b Viziune asu Copilul dific Blogul ca fo Poezii, ghic
Primul numugurarea liceu
e 2009
ultură si divertismhnic “Constantin
aine de sărbătoasemnificaţie a opâncuşi în sculptu– obiceiuri şi legeFrance la muncă rea bibliotecii biomtric pra liricii modernil şi educaţia lui.
ormă de promovaitori, desene.
măr al revisteului si a 125 de
ment editată de Cn Brâncuşi ” - Ora
F
are – interviu cu perelor lui Brâncură. ende
niste. are.
i noastre a fose ani de la naşt
Consiliul Eleviloradea
Fe
directorul şcolii uşi
st dedicat Zileerea lui CONS
r
ebr
MOTO PORUN MUNCE
elor şcolii, marSTANTIN BRÂN
ra
: « CREEAZĂ CNCEŞTE CA UNEŞTE CA UN RO
rtie 2001, ocazNCUŞI - patro
CA UN ZEU ! N REGE ! OB ! »
zionate de anionul spiritual a
C. BRÂNCUŞI
iversarea a 35l şcolii.
5 de ani de la
oraga
de rescoatşcoalachizrecepurmă
fost o
şcoliimodeîn am12,00catedgeammeta
proce
cu patenţam uurmaînvaţprofe
accenachizpsihocalcuecranprogrmatebiblio
sporicalita
distrucond
mar“C. sărb
anizate activitAceste zil
ealizări şi perta în evidenţala in ultimuziţiilor şi ptivitatea D-ătoarele întreb
T.A. : Văorientarea fin
M.C. : Îni, a fost uernizarea aspe
menajarea cu p00 lei, s-a dre, dulapuri muri termopanalice in valoar
Pentru îmnt şi pe doziţionarea de ologie în valulatoare, douane pentru salram informatrial sportiv otecă 12,500
Toate acirea confortuativă a proces
T.A. : În ugeri şi acte
ducerea şcolii
3 rtie este “ZiuBrâncuşi”, câătoare şi timtaţi educativele devin un prspective. Intea câteva din pul an, 2008modernizării
-lui Directorbari: ă rugăm să nanciară în anu
n anul şcolar una de oriectului interioparchet a patr
achiziţionat totalizând 22
n la corpul B re de 7,500 leiCare au fosv-educativ ? vând în veder
procesul insn mai multe pucaţie centra
a nevoilor elă, pe schimb
mbunătăţirea potarea şcolii
material didloare de 16,0a laptopuri şia festivă şi s
tic pentru bibîn valoare dlei, scule pen
cestea aprecilui din şcoal
sului de invaţăciuda acestorde indiscipli?
ŞcoaInterviu
di
ua şcolii Colând şcoala îmmp de o săe-sportive. prilej de analierviul acesta prefacerile pri8, mai ales i ei. Am r, care ne-
ne prezentaţi pul 2008 ? 2008, politic
entare a foor al acesteiaru săli de clas
mobilier, m2,950 lei. Auin valoare dei. st măsurile
re faptul că sustructiv-educapuncte de vedata pe profesolevilor, am parea rolurilor
procesului edi şi moderndactic pentru000 lei, am i doua videopsala 15, s-a a
bliotecă în valde 11,700 lentru ateliere 1iem că vorla şi vor ducământ. r realizări, au ină. Ce măsu
ala în harealizat de elerectorul Coleg
egiului Tehnmbracă haine dăptamana su
iză şi un bilaîşi propune
in care a trecin domeniprofitat d
a răspuns
pe scurt care
ca financiară ondurilor sp, care a constsă in valoare dmese, scaunu fost monta
e 16,800 lei, u
care au viz
untem o şcoaativ se află
dere. Ca urmaor şi elev, apus accent pr elevului şi
ducativ am punizrea ei pru Cabinetul dachiziţonat 1
proiector, douachiziţionat uloare de 2,60
ei, cărţi pent6,000 lei. r contribui ce la ridicare
loc numeroauri a intreprin
aine de s
evul Toia Andrgiului Tehnic “
nic de
unt
anţ să
cut iul de la
e a
a pre tat de
ne, ate uşi
zat
ala în
are am pe a
us rin de 10 ua un 00, tru
la ea
se ns
puna cfiecmăclăfin
cor
sunSunacetima tuse
int
mâbucSărezmesă-muma
sărbatoarrei cu Dl Prof. M“C. Brâncuşi” O
M.C : nct de vederecelor vinovaţcare clădire.ăsuri de montădirile B şi C,nanciar.
T.A. : rpul profesora
M.C. : Ant pentru toţintem o şcoalaeste profile a
mpului în careutur elevilor acuvine patron
T.A. :ermediul revi
M.C. : ândri că aparţcura de prestmearga pe u
zultatele la eserii, examen-i îndemn să pult cu cât aceari eforturi fin
re Mihai Creţu, Oradea
În fiecare ane financiar, sei, se organizePentru o maitare a camere care s-au rid
Ce atenţie al şi elevii, ziAşa cum am i factorii din a cu profil deavem multe e trăim. Mobare loc în fiecnul nostru spi: Ce îndemistei şcolii ? Doresc să-i iin acestui Co
tigiu în cadruuzrmele foştilo
concursurile nul de bacalaupăstreze ordineastă nouă înfnanciare, aşa c
n se fac efore iau măsuri dează serviciui bună disciplelor de supra
dicat la 8,300
acordă condlelor şcolii ?mai subliniaşcoală un pr
e construcţii, altele, cerut
ilizarea noastcare an pentruritual Constan
mn adresaţi
ndemn pe toţolegiu care s-aul învaţamantuor elevi în ceşcolare, oli
ureat. Dorescnea, disciplinfaţisare a şcocum am arăta
Inteelev
rturi mari dinde sancţionareu pe şcoala înlinare am luaaveghere şi în
n e n at
lei în acest ann n
ducerea şcolii
at, zilele şcolirilej de bilanţdar alături de
te de nevoiletră, precum şu a cinsti cum
i,
ii ţ. e e şi
ntin Brâncuşim
elevilor prin
ţi elevii să fiea bucurat şi seului bihorean
eea ce privesteimpiadele pe
c de asemeneana, cu atât ma
i.
olii se face cu
n
e e
n. e e a
ai u
at şi mai sus.
erviu realizat dvul Toia Andre
de
Clasa a IX-a Cei C
AD ELE LUI BRÂNCUŞI EVĂRUL DESPRE OPER Am aflat de la un doctor de
aici, care acum este mort (a murit in 1999) şi care a locuit lângă Tg. Jiu, câteva lucruri despre adevărata semnificație a operelor marelui artist. Părinții săi au fost directori la şcolile din Tg. Jiu: cea de băieți şi cea de fete.
Tatăl său, Matei Stoicoiu, a cumpăra it o casa ch ar în Tg. Jiu ca să fie aproape de şcoală.
Într‐o vară, când se plimba prin parcul de la Tg. Jiu l‐a întâlnit pe Brâncuşi în parc. Ei se cunoşteau căci fuseseră colegi în clasele primare.
L‐a întrebat de ce a venit, iar el a spus că a venit ca să cerceteze locul în parc, unde să amplaseze nişte monumente, care au fost comandate in memoria eroilor din primul război mondial. Apoi Mate i‐a spus că o să‐i facă cunoştință cu fiul său, doctorul de care v‐a im spus, Traian Sto coiu. Astfel că atunci când Traian l‐a cunoscut pe Brâncuşi, a rămas impresionat.
e s c cTraian ra upărat ând îmi povestea cum omuniştii au schimbat adevăratele nume ale operelor lui Brâncuşi şi anume:
‐ Nu se chema “Coloana infinitului”, ci “Coloana sacrificiului infinit” dat de eroii nostri. Pe de altă parte, daca numărați modulele din care este alcătuită coloana, veți obține un număr care reprezintă anul când a fost primul război mondial şi se termină cu o jumătate de modul, adică reprezintă jumătatea anului respectiv.
‐ Al doilea monument, aşa cum l‐a conceput Brâncuşi, este o masă înconjurată de 12 scaune. Deci nu “Masa tacerii”, ci “Masa apostolilor neamului”, iar in mijloc s‐ar afla Isus Christos. Al treilea monument arata ca o poarta, dar nici pe departe nu este poarta. Deci nu se numeste “Poarta sarutului”, căci nu are legătură cu mem i r ioria ero lor, ci monumentul “Înt egiri neamului”, deoarece fiecare stâlp este alcătuit din 4 stâlpi, uniți sus cu o grindă.
m rSărutul ai înseamnă unitate. Deci acestea eprezintă 8 regiuni care trebuiau să se alipească patriei mame, Romania.
Trebuie să ştie lumea ca Brâncuşi a fost un sculptor simbolist. Comuniştilor nu le‐au plăcut numele date de Brâncuşi operelor lui. De atunci a ramas asa, iar romanii parcă sunt drogati, u vor sa schimbe nimic. Doctorul inainte de a muri, mi‐a spus să
te lucruri pe care el le stia perfect. ntransmit in tara aces Cu stima, Liviu Pop
Culese de elevii: Blăjan Alex si Varga Cristina Cls a IXa A
LOCUL LUI BRÂNCUŞI IN SCULPTURĂ
Constantin Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderența
imitației mecanice a naturii,a refuzat reprezentarea figurativă a realitații, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalitații formei, a creat unitatea dintre sensibil si spiritual. În opera sa, Brâncuşi a oglindit felul de a gândi lumea țăranului român. Prin obârşia sa țărănească, şi‐a aflat rădăcinile adânci ale operei sale in tradițiile, miturile şi funcția magică a artei populare româneşti. Brâncuşi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realitații.
Figura centrală în mişcarea artistică moderna, Constantin Brâncuşi este considerat unul dintre cei mai marii sculptori ai secolului al XX‐lea. Sculpurile sale se remarcă prin eleganța formei
şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât şi spațiul sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuşi. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.
În anul 1934, sculptorul Constantin Brâncuşi a fost invitat să ridice un monument pentru faptele eroice ale gorjenilor şi cu deosebire, a rezistenței populației oraşului Târgu‐Jiu, din timpul primului Război Mondial. Artistul dorise din totdeauna „să facă ceva pentu țară”, aşa încât a acceptat bucuros comanda, socotind‐o un punct culminant în cariera sa. Brâncuşi a avut de multe ori intenția să ridice monumente de for public, dar cu excepția ansamblului de la Târgu‐Jiu, nici unul din proiectele sale nu s‐a materializat. Unele proiecte au fost respinse chiar de comanditarii monumenteleor, incapabili să le ridice la înalțimea concepției artistului. Tema „Coloanei infinite” l‐a obsedat de mult pe sculptor, care a cioplit‐o mai întai din lemn. Este o structură specială care se deosebeşte de coloanele clasice cu soclu şi capitel, întrucât ea nu are nici început nici sfârşit. Este alcătuită dintr‐o succesiune nesfârşită de module identice (triunchiuri de piramidă unite prin baza mare), cu semimodule la capete. Brâncuşi a hotărât ca la Târgu‐Jiu o „Coloană infinită” de mari dimensiuni era cel mai potivit monument pentru comemorarea eroilor căzuți in război.
„Poarta Sărutului” care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul oraşului, este dăltuită din piatră poroasă extrasă din carierele aflate în împrejurimi fiind alcătuită din coloane groase paralelipipedice, ce spijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45m, înălțimea de 5,1m şi grosimea de 1,69m. Pe fețele fiecărei coloane se regăseşte simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Constantin Brâncuşi. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigram. În plus tot în filigram se află încrustații ce aduc cu un fel de acoperiş al porții ca şi când poarta ar fi acoperită cu şindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat: este o continuitate de cercuri mici, iar mai sus are trei linii orizontale.
„Masa tăcerii” ‐ Lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălii la care urmează să participe combatanții. Timpul este reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune – clepsidre – care măsoară timpul. Totul decurge în tăcere.
Merce Cristian, cls XB
ceades
ştie mar
Mț
romMâ
fundiprimtrifo
Ti
noştrnumeprimprim1 macâmpnaturconfeMartiînşira
Acare Tipulsociaavea
Dfrumerau apoi
PDochşi rende mIuno
Lde codimin
Esărbăsau lporumagățaMărțidrăgă
D366 doile l
e semnica, nimeeMulte
tradițfără ni nu
ficațieişorul, babele ărtişoruM l estnească câ are cărțişoarM ele sță roşuăvara ‐ li cu
a care cu patru foi, pradiția mărT țiri romani. Cuvele popular ala zi a lui măverii. La Romartie, luna carepului şi al turrii. Pe vremeaecționate în tie. Mărțişoareate pe o ață. Alte surse arăerau atârnatl de monedăal. Ele erau p uo vreme bunăDacii credeauusețe şi prevpurtate pânăatârnate de crPrima zi a prhia este o bătrnaşte de Muc
mar zeiță Teea rde la romani şLa sfârşitul seopii, fete şi bneața zilei de El era scos, în ătoare a primala înflorirea umbar, trandaat pe ramurisorului vor fiăstoşi, bogați şDupă unele trade zile, ar fi fola munte. Ase
M din obiceițile noastre aconținut şi, u‐şi aminteştee au avut la înşi măcinicii. te o sărbătoarcelebrează vensunt formatealb ‐ roşu
e se adaugă apotcoavă, coşaişorului este ovântul ,,mărțisl lunii martiemartie, consima, începutul e purta numelrmelor, zeu ca dacilor, simtimpul iernii ele rau atue n
ătau că mărțise de fire sub: aur, argint urtate pentr uă. u ca aceste vin arsurile dă când copaciirengile lor. rimaverii esteână zeiță agraenici, pe 9 mrra Mater şi pşi cu Hera şi Aecolului al XIXbăieți, fără d1 martie, înainraport de zonaverii (Măciniunor arbuşti afir, păducel, rile înflorite. i sănătoşi şi fşi norocoşi, feadiții, firul Măst tors de Babemenea Ursito
M
urile şi au rămas cel mai e sau nu nceputuri
e specific nirea primaverîn mod tradisemnifică ialte simboluri ar, inimă o moştenire dor" are origin. Sărbătoarea iderată ca panului nou sele zeului Martcare personifimbolurile prişi se purtau nci pietricele
soarele constabțiri de lână, sau bronz in
u oa avea n ro
amulete addin cauza soai ncepeau săî
e ziua Babei ară, care moarartie. Dochia poate fi asociaArtemis de la gX‐lea Martişordeosebire, de nte de răsărituna etnograficăici, Florii, Paştşi pomi frucvişin, zarzăr,Se credea
frumoşi ca floeriți de boli şi dărțişorului, funba Dochia în tioarelor care to
MĂRȚIŞOR, BA obiceiuri
rii. ițional dintr‐oarna şi albulale norocului
de la strămoşini latine şi estelui are loc în
prima lună ae sărbătorea late, ocrotitor aca renaştereaimăverii eraudoar după 1albe şi roşi
au în monedenegru cu albndica statutuoc şi pentru a
uc fertilitaterelui. Acesteaînflorească
Dochia. Bab
ş
are de 1 martieaduce aminteată cu Diana şgreci. rul era primitla părinți înul soarelui. ă, la o anumităte, Arminden)ctiferi (măceş, cireş etc) şcă purtătoririle, plăcuți şde deochi. nie de 365 sauimp ce urca cuorc firul vieții
ABE şi MĂCINIi şi legendă
o l :
i e n a a l a u 1 i
e . l a
e, a i
a e e i
t n
ă ) , i i i
u u i
copinaşt
alte
Muclor în
CfiecaBuco
Mopt (înduMăci
Fantrogeommarcador
DA găzile îrănitînvesrăsăr
Cimacunul sau ceste Albuprim
Itradi1 ma2 ma(bab3 ma(bab
Caşa vanot9 maCumaşa vDacăcă iaApril
CI,
lului la terea
naş anului ag
De la romani popoare din c9 martie esteenici din Calen Cetatea SevaCa aliment rituare an în ziuovina, BasarabMăcinicii sunt(8) sau cerc, c
lcită cu miereinici. Forma cifrei opomorf şi morfe, sunt scau, prin subrat al Anului NDrumul lui a dsit castelul zmîntregi până ct, tânărul eliselind şi bucureau flori albeCând ultima culată, muri. Dalb şi unul rcelor apropiațfrumos, ami
ul simbolizeazma floare a primIată câteva semiția populară:artie: baba de artie: baba de a muncii de vaartie: baba de a culesului) Cum vor fi celvor fi şi cele trimpuri. artie: mucenic e vremea în 9va fi timp de 4ă în ziua de Murna va continulie).
ere, Dochia grar. şi aromâni, o
centrul şi sud‐e data de cele
indarul Biser castiei. ual, Măcinicii ua de 9 Marbia, Banat. t figurine modopt, uns cu me a sşi cu dao
opt, repreza colăceilor
supraviețuiri bstituție, moaNou Agrar. durat 3 anotimmeului şi au încând zmeul fu beră Soareleurând lumea. e, ghioceii, vespicatură de sDe atunci tineroşu. Ei le ofeți. Roşul înseaintind de culză sănătateamaverii. mnificații ale z
primăvară (bavară ară) toamnă
e 3 zile, rei
cii 9 martie, 0 de zile. ucenici va înghua până în i z u
toarce firul
obiceiul a fostestul Europeibrare ale celocesc, jertfiți p
se împart şi stie în Munte
delate din aluamiere şi nucă, sde miez de n
zentare plastr, reprezentale jertfelorartea şi rena
mpuri: vara, tonceput lupta. doborât. Slăb. Acesta se
ePe când actitorii primăvsânge se scuerii împletes ră fetelor pe
c
amnă dragosteloarea sângea şi puritate
zilelor din ma
aba semănatu
heța şi va fi friua de Sfântul G
Prof.
primaverii, la
t preluat şi de. or 40 de Sfințentru credința
unt mâncați înenia, Moldova
at, în forma desau fiert în apăucă iua dîn z e
tică a zeulutare a zeițer umane careaşterea zeulu
oamna şi iarnaS‐au înfruntabit de puteri şridică pe ceasta se topeaverii. rse în zăpadadoi ciucuraşicare le iubese pentru tot celui voiniculuia ghiocelului
entru a doua oară am salutat prezența tinerilor francezi la C.T. “Constantin Brâncuşi”. Aceştia fac parte din „Association Ouvrière des Compagnons du Devoir‐France” care efectuează
uceni pectiv schimbul de experiență in diferite țări. După un prim conta nul şcolar 2007‐2008 în urma unui contract de parteneriat în progr Leonardo da Vinci” aprobat de d‐l director Crețu Mihai, un alt grup de 20 de ucenici au sosit în luna noiembrie 2008.
a etapă din perioada de 3 saptamâni aceştia au efectuat în colaborare u elevii de la SAM o jardinieră în fața şcolii. Au urmat două săptămâni de practică pe şantierul C.I.A.C. cu sprijinul şi înd ea d‐lui directir Crețu Mihai, a d‐nei directaore adj., ing. Tabacu Aurora şi a domnilor maiştri Droj Laurențiu şi Negru şi a elevului Bac Sabin Călin din cls. a XIII‐a A SAM.
a de începerea activităților comune, tinerii francezi au urmat un curs intens de limba română susținut de d‐na prof. a, având astfel posibilitatea să dobândească noțiuni de bază în limba română precum şi cunoaşterea istoriei civilizației şi culturii poporului român. De asemenea aceştia au participat la ore de specialitate alături de cls. a XIII‐a A, îndrumat de d‐na prof. Gale Monica. Ucenicii francezi au efectuat în comun cu elevii români desene tehnice, o bună ocazie pentru aceştia din urmă de a‐şi aplica şi exersa cunoştințele în limba franceză. Vizita de lucru la fabrica de cărămizi şi B.C.A. SC Simcor Oradea a permis cunoaşterea tehnologiilor de fabricație folosite la noi.
În timpul liber programul de activitate a fost bogat şi diversificat având ca traducători pe d‐nele prof. Gal Liana şi Dragian Ana, ocazie cu care s‐a vizitat oraşul, monumente reprezentative, şantiere, cetatea, complexele comerciale, Băile Felix, a căror celeb jritate a a uns şi în Franța. Cu participarea d‐nei dir. Tabacu Aurora, d‐nei prof. Rus Georgeta şi a unor elevi din cls. a Xa A s‐a efectuat o excursie interesantă la Peştera Urşilor, a cărui unicitate şi splendoare a trezit admirația tutror.
Seratele culturale organizate de d‐na dir. Tabacu Aurora, d‐nele prof. Iova Ana‐Maria, Gale monica, Pop Elena s‐au bucurat de mult succes. Elevii francezi au putut admira icoanele expuse de eleva Ştefan Ioana, reproduceri din operele lui Brâncuşi ale elevei Şandro Delia, costume populare şi ceramică. În aceleaşi timp au făcut cunoştință cu tradițiile şi obiceiurile din România. Mult gustat la propriu şi figurat a fost tortul sub forma Franței cu turnul Eiffel oferit de d‐a prof. Rus Georgeta. S‐a dansat pe muzică populară şi cu siguranță ritmul şi vivacitatea specific romââneşti, vor ajunge şi în Franța.
Sperăm că în anii următori acest mesaj de colaborare şi prietenie să fie trnasmis personal de către elevii colegiului nostru când vor pleca la rândul lor să ne reprezinte în Franța.
A bientôt ! Rusu Tiberiu, 12B
Blogul, cea mai eficientă formă de promovare
Prof. R. Nemeth
logul este forma modernă a clasicului jurnal personal, adaptată online‐ului. Este show‐ul moderat de tine, este ziarul editat de tine, este emisiunea în care prezinți
punctul tău de vedere, iar spectatorii îți comentează ideile. Blogul este o pagină de web, unde se aduc regulat noi informații.
Cele mai proaspete articole se află în partea de sus a paginii. Vizitatorii pot comenta, pot lăsa linkuri sau îți pot trimite comentariile lor. Tu hotărăşti dacă oferi sau nu dreptul la replică. Un blog este definit de tema sa şi de autor. În comparație cu site‐urile obişnuite, blog‐ul a pus foarte mult accent pe experiențele personale ale persoanei care scrie în el. Există multe tipuri de bloguri: personal, de afaceri, fotoblog samd. Blogurile permit si relaționarea celor cu interese comune prin adăugarea unei liste de prieteni, permițând astfel cititorilor sa descopere pagini asemănătoare cu cea curentă sau pur şi simplu să afle care sunt gusturile autorului.
De când au fost lansate primele bloguri, acestea au remodelat fața actuală a Internetului, au avut impact în lumea politicii, au schimbat conceptul de jurnalism şi au oferit un glas gândurilor utilizatorilor şi posibilitatea ca aceştia să intre în legătura unii cu alții. Este de departe mijlocul de comunicare care poate fi cel mai puțin suspectat de subiectivism.
Brâncuşi dă tonul la bloguri
Ne mândrim cu Laurentiu Balaban (www.oradeanul.com),
absolvent al şcolii noastre care este recunoscut primul dintre orădeni într‐un clasament al www.zelist.ro , cel mai autorizat motor de interogare si statistică pentru bloguri din România. Recent, acesta a acordat un interviu ziarului Adevărul, în care puteți afla mai multe despre el dar şi despre viața de bloger(articolul preluat pe pagina lui dar si a şcolii, la zona „news” – da, suntem prima şcoală cu blog ☺ ).
Am încurajat elevii fiecărei clase cu care lucrez să îşi creeze un blog, observând ca genul acesta de manipulare a informației este pentru ei mai captivant, dar şi pentru că în timp îşi dezvoltă cursivitatea exprimării, acuratețea scrisului şi deprind normele standard de redactare, ajutați de platforma pusă gratuit la dispoziția lor de către marii dezvoltatori de blog(www.blogger.com , www.wordpress.com ) dar şi de articolele citite la ceilalți blogeri, unii ajunşi notorietăți ale online‐ului.
Între elevii de acum se remarcă cei din clasa XII B, care se află toți în primii 1000 ai clasamentului național, care totalizează pe puțin 40.000 de poziții. Blogul şcolii este www.stiu.info şi de acolo puteți ajunge la toți cei care au deja. Primul care a luat în serios acest instrument de promovare este Rusu Tibi din 12B, care îşi publică nu doar gândurile, dar şi melodiile compuse de el pe www.oraselul.info
maționale cazatorilor ce fai noas re bent eoteq. Este simplu otecari dornicAcesta ge
erent de dimrită volumulude generat raori. nd o interfață poteq este o ad
Labiş, vL‐am d
dorinței decu dragostaltădată, a
Era atâDar cre
Stindard aromâni, diromâna.
Dacă daceleaşi co
A fost pdoar “douălumina unu
A last îNu îl vo
INFORMATIZ
î
are extind ac parte din seficiază de un
de utilizatci să‐şi uşurezeestionează rmensiune şi nui mare de infapoarte cu de
prietenoasă şievărată relaxa
venit prea târzidescoperit în ane a astâmpăra fte, cu înțelegerrzând odată cu ât de frumos, deedința sa a fostal generației salin frumosul târg
estinul său ar fioordonate cu cepoate prea cuteăzeci de ani si îui alt Luceafar :n urma sa operoi uita niciodată
AREA BIBLIO
În epocao cultură a cultură a eleînceput inbibliotecilor, conectarea încă peste tradițională îsuprapună electronică iacontribuie transformareaclasice într‐uDin acestbibliotecile tiadevărate ariile de csegmentul vizn emen a pas e r
t, fiind rop ie munca. esursele u
n
numărul de formații stocaetalii precise d
i intuitivă lucrare, deoarece
u, plecat prea dnii tinereții mefoamea familieire, uneori cu liel, în credința se curajos acest tt zădărnicită dele, venit de pe g al bălinilor, N
i fost mai blândele eminescieneezător, prea îndîncă unul “. No: tânărul Labiş. ra unui luptătoră, născut şi plec
TECILOR – AJBibliotec
a trecerii de lahârtiei, la oectronicii, s‐anformatizareaurmată de
n rețele, astfebiblioteca
începe să sebiblioteca
ar aceasta săla
a biblioteciuna virtualăt momentind să devină
centrecercetare alezat. Bibliotecarogram numit
iect t pentra u
nei biblioteccărți deținutte, este foartedespre cărți ş
rul cu nu necesită
Cuvdevreme… ele fiind profuni sale, tatăl poeinişte, plimbânsa într‐o viață ntânăr atins de are realitățile noimeleagurile “dNicolae Labiş (N
d cu el, am fi văz. drăzneț şi într‐oua societate, pr r : a ars de viu pcat înainte de a
UTOR SUBSTAcar: Florica Ro
a o a a e l a e a ă a i ă. t, ă e e a t
u
i t. e i
cunoCataldeoautiliz
cu o prog
cititodeoacăutasituabibliinforcărțiDacfoa
pe orcă foacestDe aprogacelaîmprca şisufic
vânt pentrnd impresionattului a sacrificandu‐mă prin frunoua mai bună, ripa genialitățiii societăți, caredulcii” Moldove,Nelu cum îl alin
zut poate şi astă
o dimineață nefrea dură, prea b
ână la cerumă naste.
ri.
ANȚIAL PENToibu
oştințe amănulogarea cărțiloarece biblioteqzator a moduluPentru ca mumultitudine dgram adecvat sCând avem nor este foartarece este diare şi afişareație, nu existoteq, fiind prmații desprelor. că se doreşte crte accesibilă,
mail unei Programul u
rice tip de calcoloseşte cititort program, acceea, trebuie gram, munca aşi timp, mai rumut şi alte hi cum mi‐aş ccient să caut ti
ru Labiş tă de durerea dat cea mai fragiumusețea suflemai demnă. i, asemeni lui Eme era departe d, leagăn al “sosnta familia) a st
ăzi în Labiş un n
fastă de decembbrutală, mincin
TRU CITITORU
nțite în utilizaor şi a cititorilq permite persui de lucru în unca să nu fiede teme care pstării de spiritevoie de inforte simplu şsponibilă o ge a rezultatelotă un mod puse la dispoe inventar, s
contactarea un, permițând trsingure sau mutilizează celeculator şi un ar de cod de bctivitatea de bsă recunosc cmea a devencaptivantă. Ghârtii! A găsi citi e‐mailul, tlul cărții. Într
din ochii copilulă vietate a pădetului său, de a
minescu, încât ne lumea în caresirii” pe lume atrălucit asemen
nou Eminescu, c
brie “pasărea cunoasă şi răzbun
UL DE AZI
area calculatorlor este o activsonalizarea deprogram. plictisitoare, pot fi alese pent a fiecăruia. rmații despre i comod de gamă largă dor. Când trebmai simplu oziție rapoarstarea cititori
nui cititor, operimiterea de mmai multor pere mai noi tehnaspect foarte ibare. După fambibliotecar devcă, de când amnit mult mai Gata cu dosao carte e floardacă nu, chiar‐un cuvânt: S
ului, atunci, cândurii : o caprioaadoleşcent pur
nu puteai să nue credea cu adeal celor mai rednea unei comete
căci spiritul său
u clonț de rubinătoare a stins p
Prof. Io
rului. vitate simplă e către
biblioteq vinentru a avea un
o carte sau unîntrebuințat
de opțiuni debuie predată odecât mediute care oferăilor şi starea
erațiunea estemesaje prin e‐rsoane nologii, ruleazăimportant estemiliarizarea cuvine o plăcerem instalat aceseficientă şi înarele, fişele dere la ureche. Ear mai uşor. ESuper!
e n
n t, e o ul ă a
e
ă e u e. st n e E E
nd, în numele ară. L‐am citit
vat, şi nevino
‐l iubeşti. evărat poetul. dutabili artişti e în literatura
u creator avea
n” l‐a răpus la prea devreme
ova AnaMaria
BANC 1.Şefu‐Faci tincet!‐Da,ob 2.Prof Elev.‐ Profe Elev.‐ 3.Bula‐Tată,‐Pastrsă iți lse cul‐Ce ai‐Un b 4.Prof‐Copii‐Ce ne‐Carn‐Brav‐Ce ne La ca‐Teme 5.Învă‐Copii Răspu‐Pai:p‐BinLa c
e a‐ Bufn
GHIC 1.E o fNebunGlumeŞi de f(Onea 2.BlonFace gÎn oreDar p(Firez 3.ToaDiscuCu tovIancu(Țenț
t4.As aTot mPe bPe n
ăic
(Mora 5.ToaPe toțCu toț
CURI
ul ii spune angajtotul atat de incFaci vre‐un lucbosesc repede!
fesor.‐Ce studie‐Geografia esor.‐Poți să‐mi‐La pagina 70…
a era cu tatal lu, uite, mi‐a cazurează‐l şi disearlase ceva in loculcă. A doua zi ta găsit sub pernăilet cu ,,Mai înce
fesoara la şcoali,să vă pun câtee dă nouă porcue! vo! e dă nouă vaca?are Bulă: e pentru acasă
ățătoarea: i,enumerați niştunde Bulă: porcuşorrr,căprBulă,dar nu maare Bulă: a,vevera…
CITORI CU, CO
fată petrecăreanatică,glumeațăeşte şi te amuzafete face bâză a Georgiana)
ndă,cu sprâncenglume nesăratee pare liniştiauzele o cam
tă ag
zar Florina)
ată ora el glumetă şi se prosteştvaraşii de prost,Beni şi Florin ț Dan)
a‐i ea,asta‐i ea, mereu face ce vr
eştieți ii cucer eci unul nu‐l iubear Lavinia)
ată ziua ea vorbeți ii îndrăgeşte! ții o iubim,
jatului: cet!Gândesti încru repede?
ezi acolo?
pui unde se a s f…
i la piața.La un ut un dinte! ră il pui sub perul lui. Zis şi făcuatăl îl întreabă: ă puiule? earcă”!
lă lava
ora de bioîntrebări:
l
ul?
?
te animale!
rițăăă,văcuțăăă…ai zi aşa cu dimi
OLEGII DIN CL
ața ă! a
ne tatuate .
gită
şte, te, tii
ea, e eşte!
eşte,
cet,vorbeşti inc
flă Brazilia?
momendat ii ca
rnă, să vină Zânut. Pune dintele
ogie:
… inutive!
LS. a X a A
et,te mişti
ade un dinte
a Măseluța
:
e sub pernă si
Că(Co 6.CEstÎn a BL( u TeIlu Un
AmSenCarReu
A aE uCu Se
ZileDoPotÎnc
UnSinCarE‐o
UnLucDaSig
ÎntoMăCânCân
ȘtieOriDe Nu
ÎnsNuE nCa
Mi‐SenCarPrie
ne face să zâmorcea Diana)
Colegul nostru cte foarte isteț…ore el vorbeşteascultat încremuzle Florin)
ext:Amărioarei Coustraţie: Ţenţ Dan
n prieten
m știut ca exista ntimentul prețiosre a pierit din toțiușindu‐i a‐ntrista.
avea încredere un lucru ce se pierdun pas ratat din pofilește ca un crin
ele trec cuprinzânar un singur aprigt din nou a câștigacrederea cuiva?
răspuns există nuncera prietenie, re nu stă din bețieo comoară dac‐o a
prieten sincer spucruri bune despre ca îl voi supăra gur el mă va ierta.
otdeauna‐i lângă ă ascultă si‐nțelegnd sunt trist, e trisnd eu râd şi el e ve
e totul despre minice‐i rău si orice‐i bbârfit el nu se ținmai adevărul spu
să o prietenie ‐i compusă doar dnevoie şi de minesă fac aceleași luc
‐am dat seama cantimentul prețiosre n‐a pierit din toetenia. Încă trăieș
bim!
creț, … e, meneşte
osmina(10A) n(10A)
i.
de. plin n.
d g gând: a
umai:
e; ai.
une mine.
mine ge. st şi el, esel.
ne bine. ne, ne.
dintr‐unul.
cruri.
a trăiește
oți: ște.
Po
Ilustratie
oezie: Rusu Tiberiu
e: Negrea Daniela(
u(12B) – Un priete
(10A) –„ Întâlnirea
n
a”
Paşaportul biometric
Ce este paşaportul biometric Paşaportul biometric e un act de identitate format
dintr-o combinaţie de hârtie şi componente electronice. Informaţia e stocată pe un cip RFID (Radio-frequency identification – o metodă automată de identificare, care stochează şi transmite informaţiile ). Pasaportul conţine un cip non-contact, care asigură integritatea paşaportului şi a datelor biometrice. Standardul biometric folosit pentru acest tip de identificare e format din recunoaşterea facială, recunoaşterea amprentelor şi a irisului.
Numai imaginea digitală ( in format JPEG sau JPEG2000 ) e stocată pe cip. Comparaţia datelor biometrice are loc în afara paşaportului cu ajutorul unui sistem de “graniţe” electronice ( e-border ). Acest sistem e format dintr-o bază de date şi un scaner. Scaner-ul preia informaţia emisă de paşaport, care e comparată cu cea din baza de date. Pentru stocarea datelor pe cipul non-contact e necesară o memorie EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory ) de 32 de kilobiti.
Opoziţie şi proteste Există grupuri care protestează împotriva
paşaporturilor biometrice, deoarece încă nu se ştie exact care va fi conţinutul final al cipului şi felul în care va afecta libertăţile civile. Cea mai mare problemă e cea a transferului wirelles de date, care are loc între cip şi e-border şi se poate transforma într-o vulnerabilitate majoră.
Dacă datele personale şi numărul paşaportului de pe cip nu sunt criptate, informaţia poate ajunge în mâini străine. Pentru a preveni citirea neautorizată, în America, pe lângă criptarea datelor, se mai foloseşte şi o ţesătură metalică, inserată în coperta paşaportului.. Noile paşapoarte pot fi falsificate în continuare, asemenea celor vechi, iar modelele actuale pot fi folosite şi în alte scopuri, mult mai grave decât furtul de identitate.
Metode de protecţie Paşapoartele biometrice recente sunt dotate cu un set de protecţii standard pentru a evita atacurile. Aceste protecţii sunt:
• Control de bază al accesului: adică cipul trebuie să fie activat prin folosirea zonei destinate citirii de pe paşaport.
• Numărul aleatoriu de identificare: numărul paşaportului e aleatoriu până în clipa în care cipul e citit e activat de către scaner.
• Autentificarea activă: cipul conține o cheie numerică privată care nu poate fi citită sau copiată, dar a cărei existență poate fi confirmată ( pentru a împiedica clonarea ).
• Control extins al accesului: scanerul trebuie să se autentifice folosind un certificat de criptare, pentru a putea accesa datele biometrice. Acest nivel de protecție e cel mai sigur, dar e întâlnit foarte rar.
Paşaport spre iad?
Există multe articole pe internet care dezbat această problemă – adică faptul că paşapoartele bionice ar fi semnul despre care vorbeşte cartea Apocalipsa din Biblie – dar scopul articolului de faţă enu este acesta, ci are un caracter pur informativ. Nu am de gând să lămuresc problema legată de Biblie, deoarece fiecare om crede ce vrea şi ce ii place. Nu vreau ca revista şcolii să se transforme într-o revistă propagandistă, de aceea m-am limitat la partea tehnică ale acestor dispozitive minuscule: paşapoartele biometrice.
Rusu Tiberiu, cl. a XII-a B
ISTORIA PARFUMULUI De ce este împortant parfumul? Pentru că în ziua de azi
mirosul personal are o tot mai mare semnificație. Cum vorbim, cum ne îmbrăcăm, chiar şi tunsoarea sunt semnale spre cei cu care intrăm in contact. Semnale despre modul în care am dori să fim percepuți. Ele transmit celorlalți câteva informatii despre noi. Despre felul nostru de‐a fi. Dar de multe ori, aceste semnale sunt fie îndepărtate, fie eronate. Cei cărora le sunt adresate, deseori nu au timp decât pentru ,,prima impresie”. Astfel siguranța de sine poate fi doar timiditate, amabilitatee, fals interpretate ca prietenie, etc. ,,Si ce s‐i cu asta?, veti spune ”Ei bine, am să vă pun un secret: parfumul poate fi micul ,,atu” care să descopere lucrurile nespuse.
Simțul olfactiv(mirosul) este cel mai puțin ințeles, cel mai neglijat, dar şi cel mai surprinzător dintre simțuri. De obicei parfumul lucrează in două direcții opuse: spre exterior sugerând caracterul persoanei respective:sunt mândru de mine…sunt sensibil îmi place luxul nu‐mi pasă părerea lumii sunt puternică o părere bună despre mine; şi spre interior, influențând propriile trăiri şi chiar starea de spirit.
Interesant este că în ultimii ani s‐a acordat o atenție ştiințifică acestor influente benefice. Care a fost concluzia? Să vă spun acum? Concluzia cercetării lor a fost că, in funcție de subiect, acelaşi parfu a m po te avea impact pozitiv sau negativ. Doar opt stări sufleteşti influențate de parfum, pot fi descifrate riguros.
Patru sunt pozitive: stimularea, relaxarea, senzualitatea şi mulțumirea, dar patru sunt negative: iritarea, stresul, depresia şi antipatia.
Elev:Amărioarei Cosmina Clasa:aXa A
VIZIUNE ASUPRA LIRICII MODERNISTE
irica interbelică se constituie într-o perioadă de mare diversitate atât în ceea ce priveşte temele şi motivele poetice abordate, cât şi în privinţa limbajului şi a
noutăţii unor formule estetice. Acestei perioade îi este specific modernismul, deşi ea a
conservat şi mai vechea direcţie, tradiţionalistă, a liricii româneşti, diversificată însă prin apariţia unor teme literare noi şi manifestată, în principal, prin linia ortodoxistă imprimată de revista Gândirea şi de articolul-program Sensul tradiţiei, al lui Nichifor Crainic. Desigur avangarda şi simbolismul îşi fac şi ele simţită prezenţa, dar în mai mică măsură. Punând accentul pe poezia modernistă, vorbim, în principal despre trei reprezentanţi extrem de cunoscuţi: Ioan Barbu, Tudor Arghezi şi Lucian Blaga.
Un poet ca Ion Barbu, a ilustrat un gen de poezie ermetică, pură, cultivat printre alţii şi de francezul Stéphane Mallarmé, a cărui lirică se caracterizează prin violentarea sintaxei, vocabular compozit, aluzii erudite. Ermetismul lui Barbu presupune un imaginar poetic caracterizat atât de folosirea unor simboluri încifrate, cât şi de prezenţa unor sintaxe poetice aparte, reprezentată în special prin elipse şi dislocări topice, dar şi prin imagini intelectuale, abstracte şi vocabular neologic.
El consideră poezia un „nadir latent”, un adânc în care se oglindeşte zenitul, aşa cum ilustrează în arta poetică „Din ceas, dedus…”. Iată cum priveşte Ion Barbu treptele cunoaşterii în „Ritmuri pentru nunţile necesare”: „Roata Venirii / Inimii,Roata Capului/ Mercur / În topire, de azur, / Roata Soarelui / Marelui.” Roata Venirii reprezintă cunoaşterea elementară, prin simţuri, a lui Mercur, cunoaşterea raţională, iar a Soarelui, cunoaşterea poetică. Trecerea nu se poate face decât gradat. Dar mai există şi o altă lume, increatul, eternul, o stare de graţie a cărei echivalenţă ar putea fi harul arghezian. Increatul conţine în sine toate posibilităţile, asemeni aleph-ului din povestirea lui Jorge Luis Borges, dar în stare latentă, embrionară, amorfă, „existenţa inexistenţei”.
În cazul lui Tudor Arghezi se poate vorbi despre o poezie a „dramelor metafizice” şi despre o estetică a urâtului, ultima avându-şi sursa în concepţia baudelariană asupra poeziei.
Arghezi susţine în principal importanţa meşteşugului literar ce trebuie să modeleze inspiraţia, profesionalizarea scriitorului, abandonarea anecdoticii, căutarea expresivităţii limbajului poetic, care trebuie să fie altul decât simpla şi banala notaţia amatoristică. El vede poezia ca pe un joc superior, care menţine trează ingeniozitatea.
Volumul „Flori de mucegai” (1931) este cel mai unitar ciclu din poezia argheziană, unii considerând chiar că „poezia argheziană autentică, lipsită de orice ecouri străine, aici începe” aşa cum afirmă G. Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Aici apare şi una din obsesiile lui Arghezi, recurentă mai ales în acest volum: claustralul. Spaţiul închis (chilia monahală, celula închisorii) transmite spaima opresiunii şi tentaţia evadării. În acest volum este cultivată în primul rând estetica urâtului.
În opinia mea, estetica argheziană este una dintre cele mai complexe ilustrate în această perioadă. La Arghezi în afară de cultivarea esteticii urâtului, care este specifică, se mai observă o multitudine de alte elemente prezente în estetica argheziană. Un prim astfel de element ar putea fi apologia creaţiei populare, chiar poetul susţinând că „Poezia cultă a limbii noastre n-a atins încă valoarea poeziei ţărăneşti, de la care poeţii au încă mult de învăţat.” Arghezi susţine necesitatea unei anume naivităţi a poeziei, în sensul ingenuităţii originare, primare. Ca o consecinţă a acestei viziuni el vede poezia ca un sentiment religios, „o stare religioasă a sufletului nostru” aşa cum afirmă poetul. Crenguţa Gânscă spune că „e un fel de panteism estetizant”. Poezia este văzută în opoziţie cu proza, ca „literatură concentrată”, esenţializată în structuri cristaline „de
gheaţă”. În acest sens el preconizează şi abandonarea elementului parazitar al anecdoticii în poezie. Tudor Arghezi susţine, de asemenea, necesitatea aliajului har-meşteşug şi nu se revendică de la nici o grupare literară, iar manifestările fals înnoitoare ale avangardei îl repugnă. Respinge şi literatura ortodoxistă în genul celei promovate de gândirişti. În viziunea lui Arghezi poetul se identifică cu Creatorul de fiinţe vii, repetând în mic actul creaţiei originare.
Arghezi a îmbogăţit şi înnoit vocabularul poetic românesc, prin impunerea, nu numai de termeni consideraţi până la el „tabu”, ci şi de alte cuvinte, fără acces până atunci în literatură, recoltate din toate zonele limbii. El a sfârtecat toate clişeele, a dinamitat stereotipiile, a restituit cuvintelor „harul” originar.
Tudor Arghezi rămâne, poate, cea mai frapantă personalitate a literaturii noastre interbelice, realizatorul celei mai originale sinteze între tradiţie şi modernitate. Tudor Vianu afirmă un lucru de foarte mare veridicitate, după părerea mea, şi anume că „rolul istoric a lui Arghezi a fost să depăşească eminescianismul, prezent încă în opera atâtora din poeţii generaţiei lui”.
Lucian Blaga a cultivat o poezie predominant metaforică, marcată de tensiune imagistică, integrându-se în bună măsură în curentul expresionist al epocii.
O primă etapă a creaţiei sale poetice este marcată de volumele „Poemele luminii” şi „Paşii Profetului”. Ea stă sub semnul expresionismului, al elanurilor vitaliste nietzscheene şi beţiei dionisiace proiectate la dimensiuni cosmice.
„Poemele luminii”, îl definesc pe Blaga ca poet-filozof, iar poezia programatică ce deschide volumul exprimă şi o atitudine filozofică, anticipând teoria minus-cunoaşterii, dezvoltată mai târziu în „Trilogia cunoaşterii”. Este bine cunoscută mărturisirea scriitorului din „Pietre pentru templul meu”: „câteodată, datoria noastră în faţa unui adevărat mister nu este să-l lămurim, cu să-l adâncim atât de mult încât să-l prefacem într-un mister şi mai mare”.
Lumea din volumul „Paşii Profetului”, aşezată sub emblema zeului Pan, zeul forţelor telurice, câştigă în densitate plastică.
Analizând atât în ansamblu, cât şi detaliat, opera lui Blaga, consider că observaţia făcută de Dumitru Micu în Istoria literaturii române de la creaţia populară la postmodernism este cea mai veridică pentru a pune în evidenţă semnificaţia poeziei sale: „El se apleacă spre fondul primitiv etnic, spre fenomenul originar autohton reflectat în mituri. Modernismul său nu înseamnă deci urbanism, exotism, excentricitate, vocabular neologic, periferic sau ezoteric. Modernismul blagian este înainte de toate «metaforă revelatorie» ca să folosim o sintagmă ce aparţin chiar scriitorului, adică poezie de cunoaştere având ca instrument gândirea mitică.”
Deşi au o viziune asupra poeziei şi a universului extrem de diferită, deşi au metode distincte de abordare a textului şi cu toate că stilistica fiecăruia diferă foarte mult, la fel ca şi temele şi motivele ilustrate în lirica lor, cei trei poeţi, Barbu, Arghezi şi Blaga se pot considera aparţinători ai modernismului, tocmai prin autenticitatea şi inovaţiile lor. Ilustrată anterior în prea puţine cuvinte, opera create de ei îşi pune amprenta definitiv asupra literaturii române.
În concluzie poeţii reprezentativi ai modernismului, putem afirma, că alcătuiesc o pleiadă lirică fără de care literatura noastră nu poate fi imaginată. Creaţia lor nu e doar o sinteză a poeziei româneşti, sau un moment în care ea îşi dobândeşte autonomia, ci şi expresia unei lărgiri fără precedent a orizontului tematic şi de viziune, a unei sincronizări cu marea poezie europeană.
Ioana Ş tefan, XII-a A
L
întotdgenerpersorestulnumitnecescondigrad dfi difiopun exigenajungtulburar cocercetfiind caracttendindezvoinadaaracc tpropr faptuldoar laudăelemepersode reafactorcopil, exteriindivisă‐l faîntrea maniftem dnu vacare îchiar de drcantitcelălapersoimagide a oar fi tîncercar facmăcarplăcerse maabsoluse ara părințafectivfi iubi
olicităi toate
a crizelaceste
criză de ii. Astfeltatea sa, rin opozna uşor
coinînopiluțelerepi
deau deral p ițieonali prl lum crtă şi pesitate or ția ca a de intensitate pcil ş acela s rile nțele adultului.gem să‐i numimrările de caractonstitui premitări nu certificînceputul uneteriologică connțe caracteriolooltarea nearmptare familialăter sunt privite rii fiecărui indiv
Factorii de l că un mare nula şcoală, iar p copiii. Unii psentul congenitaoane, dar cei caracție ale individrul reacțional ctulburările d
ioare a dificultidul, caută să‐i acă adaptabil faga societate.
Influența pfestarea unor tde o oarecare ina fi în stare să seîşi aşteaptă cop13‐14 ani. Suntragoste dar tretate ci şi de calalt, copilul cere oanei sale şi nunea căruia îi ceobține dovada ctentat cu atâtacare pe cei de le. Copilul respir dreptul de a trii. Cum s‐ar maai interesează dut necesari, cerate recunoscăto
În concluziții, însă de obicv înseamnă dejit decât de către
C ul dificil este o leg şi care îngente într‐o alului. E firese educat întruce. Spunând „NUrin acest cuvânriza de opozițieersonalitate. Astîn procesul dsă nu fie repetprea mare. Existestea se aseamexprimate de a Acestea duc lam copii cu cater ca având o sele unor stăcă considerareaei evoluții alansideră tulburogice adică tulmonioasă a pă, şcolară, soca exagerări alvid. inadaptare a coumăr de copii dpărinții sunt fosihologi au menal de elementure definesc caradului la ceea ce îcât şi de cel cde comportamtăților interioaimpună un fel fie grupul i du i
părinților poattulburări de carndependență a e descurce fărăpiii la şcoală ctem de acord căebuie să se ținlitatea dragoste o dragoste caru imaginii pe er să se conforcă este iubit; daa îndărătnicie sla care el pretinns în permanentrăi. El nu mai eai putea el intere el? Părinții vorând copilului cor pentru „tot ceie, toată lumeacei nimeni nu îna „a da”, întruce cei pe care‐i iu
expresie pe carglobează o serianumită etapăc ca un copcât caracterele U”, copilul devinnt simplu el se e în jurul vârstetfel putem afirmde educație al tate des şi să ntă sute, poate mănă prin rezistadult. Ei pur şia tulburări de caaracter dificil. tendință psihiaări patologice, a tulburărilor rmante. La Serările de caralburările de capersonalității, ocială. Astfel de unor moduri
opilului pot fi vdificili sunt aşa arte mirați cânnționat că e diul dobândit în acterul ca ansamîl înconjoară, țicongenital. Se cent reprezintăre. Mediul tindde a fi, a gândiin are f ce c a pa
te avea un roracter la copil. copiilor lor şi ă ajutorul lor. Aând aceştia auă odrasla are nenă cont nu doei. Şi de la un pre să se adresecare şi‐o făuremeze. Pentru cacă are aceastăsă displacă pennde să‐l găseascnță crede că nu este sensibil decresa de cineva or să fie consideca, prin compore s‐a făcut pentra solicită, pretinnțelege că „a cerât nu resimți neubeşti.
COPILUL D
re toți părinții oe de problemeă a educațiepil să nu fiese formează înne conştient dediferențiază deei de 3 ani a fostma că se admiteunui copil cu
nu ajungă la unmii de feluri de atența pe care oi simplu refuzăaracter şi astfeUnii considerăatrică, adică eleînsă ultimelede caracter caenne şi şcoalacter ca avândaracter exprimăantrenând o
dificultățile dede reacții tipice
variați. Este certdoar acasă saund alți adulți leificil să distingcaracterul unemblul modurilorn seama atât deconsideră că laă manifestărilede să absoarbăi şi a simți, careart fie față e de
ol deosebit înUnii părinți secred că odraslam văzut părințu 10‐11 ani sauevoie nestăvilităoar de factorupărinte şi de laeze cu adevăratesc părinții săicopil este vorbaă certitudine nuntru a‐i pune lacă plăcut orice‐i se acordă niccât la principiucând nimeni nuerați de copil catamentul lui, săru el.” nde, şi copiii şre” în domeniuevoia reală de a
Tinerii au ă decalajul dintm să‐i convingemințeze automatne drepturile tate. Consideră ie să fie mtrângerea nu valează cu a mâeaduce la stareru ansamblul ă, familie, viațupună un resorge ce vrei.
Trebuie săe probleme deedicăm în adopedagogice tropriile automamatisme se obțirunți cu copii emai mari şanset cei care spun ere.
UI
uneori antenetre adevărul pm. Opoziția se mismele. A se opudar protestul mama ca fiind
motivat pentrupoate ține locânui sforile în fuea de marionede activități pță cotidiană. Orrt afectiv, trebu
ă recunoaştem ecât alții. Nu a recurge ltradiționale şi catisme, căci se pin rezultate maetichetați ca fiine de a crea un că nu se mai p
Ilustraţ
sensibile careur şi pseudoadmanifestă ca unune înseamnă asău vizează u
d o maşină de du tot ceea cc de motivațieuncție de care ctă. O motivațiepe care copilulrice comportamuie să doreşti c
că unii copii crcred că este la metode onvenționale, npare, că rupândai satisfăcătoarend caractere dclimat educati
poate cu ei sau
ţie: Onea Georgi
‐i fac uneori sdevărul de carn factor menit sa protesta şi a‐şn nou mod ddat ordine şi arce întreprindee; a constrângcopilul se mişcăe este necesarl le desfăşoarăment trebuie sce vrei pentru
reează mult manecesar să npedagogice şnici să ne bizuimd şi renunțând le. Atunci când tificile poți aveiv mai favorabică aşa sunt din
PsihologNelu Tama
ana(10a) Frica
ă e ă şi e e e. e ă, ă ă: ă a
ai e şi m a e a il n
g, aş
a
CONS*** El
•••
••
C
SILIUL CONSUlevi • Tiberiu Rus• Cârciumaru• Bulzan And
sportive • Ardelean A• Corda Aure
Kristof Ştef
OLEGIUL TEHNCOLECT
ww
Clasa a XII-a AC
ULTATIV AL E
su ‐ preşedinte,u Georgiana ‐ vidrei XII D, Carțiş
Alexandra XI A, Kelian XII B, Harafan XII B, Activit
