Tony MottIarna crimelor perfecte

Copyright@ TRITONIC 2019 pentru edifia prezentiToate drepturrle rezervate, inclusiv de a reproduce fragmente dincarte.

TRITONICStr. Coacizelor, nr. 5, Bucuregl.i

email editura@tritonic.ro

www.tritonic.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RominieiMOTT, TONYIarna crlmelor perfecte / Tony Mott. - Bucuregti : Tritonic Books,

20t9

ISBN: 978-606 -7 49 - 455 - 6821.tL2.2

Coperta Alexandra BardanEditor Bogdan Hrib

Bun de tipar: decembrie20LgTipirit in Rominia

Orice reproducere, totald sau parliah a acestei lucriri, ftri acordul scris

al editorului, este strict interzisi qi se pedepse$e conform Legii dreptuluide autor.

TONY MOTT

TARNA

HBacure;ti, 20I9

CAP ITOLUL 1

Spirala lunii

CUVINTELE sunt coduri create pentru a da formiviselor. Ar trebui si fie clar ce imagine evoci un cerc.

Aparenta imbogilire a vocabularului a creat inflafiegi nu mai ajunge un singur cuvint, este nevoie gi de

dimensiunea razei ca el s[ poati fi perceput. DistanlaapLatizeazi obiectele gi Ie reduce dimensiunile, gindegte

ea privind din pat luna, formi geometrici plani,la primaori a diminefii.

Lumina din camerivine de labecul de afari gi se reflectiin albul perelilor gi in mobila lucioasi de aceeagi culoare.

Ridici ugor capul gi se vede in oglinda de pe perete. Se

intinde prelung gi verifici telefonul de pe noptieri. $ase.Cu o ori mai devreme decAt ar fi sunat alarma.

- Egti cretin, Morty! Egti un cretin!Urletele lui contenesc, nu s,i zgdrieturile. Aude o

bubuituri, inseamni ci a sirit pe clanJ6. Ia o carte de pe

noptieri qi o arunci in ugi. Zgomotul puternic il alungi

Ei se face linigte. Dupi cinci minute realizeazd ci nu vaadormi la loc gi se di jos din pat.

- Morty! Morty, vino! Hai si-!i dau de mAncare.

Pisoiul apare in bucitirie gi o urmiregte in timp ce

se duce in cimari si-i scoati bolul cu boabe. Trebuia sifi fost Morticia, dar la scurt timp dupi ce l-a adus acasigi-a dat seama ci e motan. Nu gtie de ce a impiedicat-o unastfel de aminunt, pe de altl parte ii place numele.

fiV"l

Ijl

IllIIY [IOTI

Ar fi minunat daci gi numele oamenilor ar reugi sitransmiti micar o mici parte din ceea ce este o persoand.

Doar ci sunt nigte promisiuni pe care pirinlii gi le fac

lor in;igi. Sunt pufini cei care consulti un dicfionar de

semnificafii, mulli aleg numele mai degrabi in legituricu cineva din familie care s-a chemat la fel sau pentru cie un ecou a ceea ce a fost cineva, fie acela sau aceea unpersonaj real sau fictiv. Uneori aleg nume ale unor sfinlipentru a asigura protecfia copiilor sau poate, pur gi simplu,nagterea se va fi produs in apropiereazileide comemorarea acestora. Cele mai multe date consemnate in calendarulbisericesc sunt ale morlii sfinlilor gi nu ale nagterii lor.

Pe cdnd avea vreo sapte ani, i-ar fi plicut si o cheme

Ramona. Banal gi simplu. A ciutat mai tArziu de undevine numele gi inseamnS" ,,mdini protectoare". Parci nu is-ar potrivi acum, deqi atingerea ei e mereu delicati.

Mama ii spunea Regina, nu folosea niciodatddiminutive. Iar ea era o fetifi mici gi numele ei i se pireafoarte greu. Probabil ci mama se credea regini.

Ea auzise undeya ci delfinii igi aleg singuri numele;folosesc un fluierat special pentru a se identifica gi gtiu sirispundi atunci cind sunt chemafi. I-ar fi plicut si poatiface gi oamenii asta. La o anumiti vdrstl, si fie liberi s6-gi

hotirasci numele pentru tot restul vielii. Cind a intrat lagcoali a decis si se prezinte Gigi. Un sunet ca un clopolelde cristal intr-o dimineali insoriti.

CAnd a inceput si vibreze telefonul, era deja la a douacafea.

- Neafa, Gigi!

- Neala a fost cdnd m-am trezit eu.

- Perfect, ne vedem in juma de ori la institut, o si fieincircati ;i magina pini atunci, avem o deplasare.

- Care-i treaba?

IARNA trRIMELtrR PERFEtrTE

- Incendiu automobil, pompierii au stins tot, Politigtiisunt inci acolo gi ne agteapti. Doar ci victima n-a coboritla timp.

- Una singuri?

- Se pare ci da. Magina a explodat in garaj.

- Ok, ne vedem imediat.

- Sd nu intirzii, te rog. Veneam noi si te luim de

acas6, dar incercim si fim gata p6ni ajungi tu.Gigi pune telefonul pe masi gi renunli sd mai faci

dug. Se intreabi daci e lenea sau chiar are o problemicu igiena. Iar se exprimi pretenfios chiar qi atunci cdnd

vorbegte singuri.Colegul care a sunat e Emil Sandu, cel cu care se inlelege

cel mai bine, se bucuri ci a nimerit cu el pe turi. Restulsunt mult prea ciudali. Ca gi ea, dar in alt fel. O amuzd de

fi,ecare dati cAnd oamenii cirora le este prezentati afll cie medic legist. Vede cum fac ochii mari gi cum incearcisi mascheze o senzalie de repulsie, poate gi de frici. Nuindriznesc s-o intrebe nimic. Gigi e siguri ci s-ar teme ciea le-ar rispunde.

Merge pe stradi qi i-e frig. Noaptea s-a terminat, ziaainci n-a venit. Ar fi chemat un taxi, dar n-avea chef de

discufii, era prea aproape, aga ci hotirAse si faci cei cdfivapaqi pAni la laborator pe jos. Diseari, cAnd se va uita larezultatele de pe aplicalia care-i misoari activitatea, va

vedea ci a fbcut cu 2000 de pagi mai mult gi se va simlimai bine. Cu 2000 de miniunitili de bine.

Poarti gosete lungi pAni la genunchi, din ldni, inculori vibrante ca ale curcubeului, in nigte ghete robustedin piele de un mov fipitor, cu o haini de cojoc de aceeagi

culoare. Bereta de pe cap e verde neon gi nu are cum siacopere claia de pir blond gi cre! care li inconjoari capulca o aureoli. Rucsacul de pe umir e prea greu, iar bigasein el tot ce i-a cizut la mini, inclusiv o carte, degi pirea

IOI{Y IIOTT

destul de clar ci va fi o zi grea. Pe noptieri avea mereu unroman gi ceva serios - o tulbura asocierea pentru ci, de

fapt, niciodati nu citea tratate de specialitate in patul dindormitor, doar le lua cu ea. A lisat ,,Anatomia mobilului"acasi, a luat doar ultimul volum al lui Jo Nesbo. in spate

mai cari trusa intreagi de machiaj, pe lingi telefon,

portofel, aparat de fumat, lignri - inci are nevoie de

ambele variante de viciu -, un termos de cafea gi douimere de care gtie ci nu se va atinge, dar ii place si creadici o va face, totugi.

Zipada scdr{die sub tilpile ei gi ii place zgomotul.

Nu sunt magini, e devreme, copiii sunt inci in vacanfi.Cine si umble pe stridulele ei aqa de diminea{i intr-ozi de 5 ianuarie? E vineri gi nebunia urmeazi si inceapide siptimina viitoare. Locuiegte in apropierea gcolii lacare invifase gi ea. De fiecare datl cind o intreabi cineva

din ce orag e, r[spunde cu un fel de aplomb pe care

interlocutorul il consideri patriotism local, dar ea e doarruginati ci pirisise Bragovul doar in perioada studenliei,in rest, practicd, rezidenfiat, fhcuse totul in cel mai frumosgi plictisitor orag din !ari.

Ajunge la institut gi Emil e deja afar6, in dreptulfurgonetei vechi. Vede rugina de la praguri gi infloriturilemaronii de pe uqile din spate.

- Buni diminea{a, Emil, sunteli gata? Plecim?

- Gata, piinfesi, urci tu in fa!i, mi bag eu aici cu

aparatele, ziceel.Magina e deja porniti gi nea Pavel line o mini pe volan

gi una pe schimbitorul de viteze.

- Neala, am sosit, putem merge.

- Siru'mdna, domnigoara doctor, mergem.

- Apropo, unde?

- Pe Ricidiu.

- Pei, nu era la casi sau am infeles eu gregit?

I

I

i

I

I

l

I

i

I

I

I

l

I

I

I

I

1

l

I

l

I

l

l

IARNA trRIMELOR PERFEtrTE

- in zona de case, pe strada TdmPei.

- Habar n-am care-i aia.

- E continuarea lui Dobrogeanu-Gherea. Dupi ce se

tcrmini blocurile, sunt cdteva case. E in zona cu biserica

de pe Alecsandri.

- Ah, cred ci gtiu.

S-a luminat bine.Zilpada cizuse cu citeva zile in urmi gi pe marginea

rlrumului era deja gri. Nu-i plicea iarna din caazd cilrnizcria era atit de evidenti prin comparafie' Poate cirloar imediat dupi ninsoare, atunci da, putea vedea

fi'rrrnusefea, era totul alb, pur. Nimic nu line prea mult,vrcodatl. il privegte pe Pavel, goferul lor de cind apiruse

;i ca la morgd. Nu se mai spune morgi, se sPune institutnrcdico-legal. Zdmbegte doar in capul ei gi privegte pe

g,,-arnul maginii. Di si ricAie o floare de gheafi, evident cic pc exterior, line degetul apisat pdni cAnd aproape ci iilmorfegte. Renunli gi igi pune minuga la loc.

Nea Pavel lucrase cindva in armati, se pensionase

lir limita de virsti, astfel incit erau amindoi proaspitangajafi cdnd s-au cunoscut. Acum are cam 60 de ani gi

tloui fete mai mari decit ea, amdndoui miritate intretirnp. Plus cdte un nepot de la fiecare dintre ele, despre care

vorbegte foarte des. Fiica cea mare e din nou insircinatigi el e ingrijorat, urmeazi si aibi gemeni. Un timp i-a totspus din cind in cAnd, pe un ton protector: ,,Domnisoari,nu e bine, suntefi prea singuri, mi iertali ci mi bag, darsunteli aga frumoasi, e picat. ..". Ea rddea de fiecare dat6:

,,Nea Pavel, n-am ce face, n-am unde si cunosc lume,pacienlii mei nu mi mai scot in orag". El ldlnia gi o certa

ci face poante, ci ar fi mai bine daci gi-ar vedea de via!6,

cd se duc tinerelile gi ci pierde. Nu-l biga in seami, ii luadoar mina in mina ei qi il bitea us,or pe dosul palmei. iizdmbea. Nea Pavel pleca bombinind. Apoi nu i-a mai zis

TOlIY ilOTI

nimic, doar didea din cap cdnd o auzea spunind ci merge

direct acasi cind pleca de la munci.Doui magini de pompieri sunt in dreptul casei, aga

ci vede garajul abia dupi ce se di jos gi le ocoleste. Lasirucsacul pe scaun, igi scoate bereta gi-;i prinde plrul cu

elasticul de pe mini gi apoi o pune la loc, striduindu-ses6-gi inghesuie tot pirul sub ea. ii cere lui Emil o pereche

de minugi. El i le intinde cu o strdLmbituri, sunt roz, dinpachetul nou pe care l adusese ea cu citeva zile in urmigi el jurase ci nu se va atinge de ele. Gigi ii zdmbeqte

satisficuti. Ia ;i masca de proteclie pe care i-o intinde, numai e fum, dar mirosul e ingrozitor. Casa a scipat aproape

neatinsi, doar nigte dungi negre pe peretele de Ia stradi,late de aproape jumitate de metru. Poarta garajului e pe

jos, a fost aruncati in mijlocul ;oselei gi lisati acolo.

Pigegte iniuntru gi are tendinfa de a cilca pe virfuri.Ar fi trebuit si-gi puni micar protecfie la picioare, nu ca

si evite contaminarea, cei de la criminalistici stringeaudeja, ci ca si nu-gi murdireasci ghetele. E un noroi foarte

subgire pe jos, negru gi lucios ca nimolul. Cioburi miculede la geamurile maginii sunt infipte in pere{i gi strdlucesc

in lumina lanternei. Cdnd Emil fixeazd, raza pe scaunulqoferului, Gigi tresare. Corpul e complet carbonizat, capul

fixat in tetieri, probabil lipit de materialul plastic, gura

deschisi intr-un rAnjet larg. Zdmbeqte gi ea, firi si-gi dea

seama.

- Ce faci, doamni, te rizi cu mortu'?il recunoagte pe Matei Vilean dupi voce. El igi scoate

masca de pe fafi gi o imbrifigeazi.

- Tu vezi prin obiecte sau cum?

- Ji-am vizut ochii, te-ai dat de go1. Cred ci am avutgi eu aceeaqi reaclie.

- imi pare riu, dar nu m-am putut ab{ine. Uiti-te 9i

tu, zici ci ride.

IARNA trRIMELtrR PERFECTE

- Exact asta am zis gi eu.

- Cine e?

- Probabil ci e proprietarul casei gi-al maginii, Ionlrora, psihiatru. V-am chemat si-l scoatefi voi de acolo,

noi am curifat tot, am luat probe, atAt cit s-a putut, au

liicut un dezastru iia de la pompieri.-- Au udat tot, aga-i?

- Da, nu mai era foc deschis, dar tot au Pus furtunul.Nir;tc cretini!

- Egti nagpa.

- Probabil, dar nu-mi pasi.

- Am vizut ci nu s-au cirat inci.

- Nu, se cearti cu gefu.

- E aici?'- Nu,la telefon. A trecut doar scurt, a fdcut ordine cu

lo[i, ir gonit curiogii gi apoi a plecat la Bucuregti.tiigi risufli ugurati, ceea ce nu-i scapi lui Matei,

Irrtlcbarea din ochii lui rimine frri rispuns, ea ii intoarces1r;ricle gi di si se apuce de treabi. Realizeazl' ci nu va

r t'rr;i si nu se murdireasci, aga ci se duce inapoi la maginirlrrlrir ce il atenlioneazipe Emil ci ar fi mai bine daci s-ar

irnbrica gi el. Deschide ugile din spate, igi scoate haina qi

o I rinteste pe jos, apoi privegte scurt in jur, decide ci nu-i

l,usti, a$a ci-qi di jos rapid gi fusta. igi ia costumul alb pe

ca ;;i apoi igi pune masca la loc. Matei o privegte din uga

garajului. ii zimbegte stingheriti.iniuntru, tot pe virfuri calci. Trage cu atenfie de

portieri 9i se apropie de ceea ce fusese cindva un om.( larnea dispiruse aproape cu totul, pare ca un joc din be!e'

a;ezate ca si dea o structuri umani, in virful cireia este

infipt ceva ca un cartof, dar care seamini cu un caP, uncraniu maro-negru. Orbitele sunt goale. Dinlii par a plutiin apropierea de maxilarului de sus. Cind se apropie, vede

citeva quruburi, din loc in loc. Porlelanul a rezistat.

Illl{Y [IOTI

Corpul e fragil, totul are aceeagi culoare, sunt doar

cdteva aglomeriri de lesut acolo unde focul a ars ceva mai

pufin. Negrul este lucios gi sunt urme de picituri de api' ilstrigi pe Emil s-o ajute gi reugesc amindoi s6-l desprindiincet de pe scaun. Deflagralia a pirjolit complet partea

din fa!i, dar spatele mai are ceva urme de fesut intact. ilpun cu fala in sus pe masa mobili din inox gi il acoperl cu

folie, apoi il incirci in ambulanfa care sosise imediat dupiei. in urma lui rimine un miros greu de fum ;i arsuri.

in magini, Gigi nu scoate niciun cuvint. Nea Pavel

incearci si-i abati gindurile, dar nu reugeqte, ieqise soarele

gi-i ar[ti frumuse{ea copacilor ningi. Gigi vede doar negru

gi funingine. De cind lucra la morga din Bra;ov ridicase

corpurile de la locul faptei de foarte puline ori' Cadavrele

erau aduse la sediu 9i lipsa contextului le depersonaliza.

Poate ci asta fusese qi strategia ei tot timpul, si facd

abstracfie de persoani, carcasa este doar un obiect de

studiu, care meritl toati considerafia, dar care nu mai are

nimic din ceea ce era atunci cAnd era animati.Au intrat in sala de autopsie pe rdnd, dupi ce s-a

pregitit fiecare.

Emil se repede si punl muzicl, aga cum face de obicei,

dar Gigi il opreEte.

- Ce-i cu tine?

- Ag vrea si vorbim, Emil, gi nu vreau si urlu.

- Pot s-o dau mai incet.

- Tot m-ar bruia. Te rog.

- Ok, egti ciudati azi, zise el gi se indepirteazi de

computer.

- Bine, fie, ce aveai de gdnd si Pui?

- Lana del Rey, Born to Die.

- Hmm, egti doar cvasi-ironic azi, zimbeqteGigLZlcici eqti o studenti la medicini la primul curs de anatomo-

patologie, care se duc acasi gi pldnge ci oamenii mor'

IARNA trRIMELtrR PERFECTE

- Da, bine ci egti tu degteapti.

- I)a, mullumesc, gtiu ci sunt. Auzi? Crezi cil noi ne

rulcgcm meseria asta sau ne alege ea pe noi?

- Oi fi eu prea prost in dimineala asta, si gtii ci nu milr;rg in a$a ceva.

- De ce?

- in primul rAnd ci nu pot si vorbesc despre ceva atdt

rlt'scrios cdnd am treabi.Nu mai ride cu fieristriu'ila in mAni, vorbim mai

tiir zirr. in cazul ista, n-ai decAt si dai drumul la muzicl.liu s-a hotirat cand gi-a dat seama de cele doui motive:

,rvr,ir ncvoic si gtie catzele exacte, suferea cAnd ceva

l',rr,';r lilrsit clc logici, gi al doilea motig la fel de puternic,r'r;r t;i lru i pliceau oamenii suficient de mult incdt sir rrlt'r'irt I iottcze cu ei.

,,Will you stilllove me, when I'm no longer beautiful,t il t, young and beautiful, when I have nothing but my achingsttttl . . ."

Nu vorbegti cu mine, nu?

- Hmil! Eu cdnt, cred ci nu infelegi.ljl n-o mai bagi in seami. ii atrage atenlia asuPra

1 rliinrinilorextragidin cavitate. Gigiseclioneazitransversal

;i scoate mai multe lame. Abia spre partea dorsali apare

o zoni sublire de un viqiniu extrem de inchis, aproaPe

n(:l{ru, dar totul e carbonizat. Lucteazl mecanic, folosegte

rcportofonul la descrierile detaliate gi apoi o ia de la capit.

Prima disecjie o ficuse in qcoala generali, la ora de

biologie. Profesoara le-a adus o giini tiiati qi jumulitichiar in dimineala aceea. Au impins bincile la perete gi au

cobor6:t catedra de pe podium, dupi ce au intins un plasticmare pe jos. Apoi au mai pus unul gi peste masi gi s-au

apucat de treabi doar ciliva dintre copii, restul au rimasin binci, refuzind si se apropie. A fost prima oari cAnd a

pus mdna pe un bisturiu.

IOIIY TOTT

Urmi.torul animal pe care l-a adus doamna a fost uniepurag. Era alb cu pete gri, destul de mare. Ochigorii iierau inchigi. N-au mai dat jos catedra, doar ea a putut-o,,ajuta" pe profesoari la diseclie, ceilalli copii au refuzat,era mai greu decAt a fost si taie giina gata jumuliti.

Cind a fost vorba de a ucide un porumbel viu, ea aprotestat cel mai vehement. Era rinit la o aripi qi probabilci n-ar fi supraviefuit. Stitea cu capul in pene gi a tresiritdoar cdnd profa l-a scos din colivie, probabil ci-l strdnsese

prea tare. A ridicat cipgorul gi parci i-a privit. Gigi a strigatci nu pot face aga ceva, ci nu se face aga ceva, ci trebuiesi-l salveze. Doamna i-a zimbit 9i a bigat porumbelul laloc. Nu a indriznit si o intrebe niciodati daci porumbeluls-a vindecat sau nu.

Un medic bitrdn, acum pensionar, i-a spus chiar lainceput ci munca lor aduce lumini in multe cazuri, chiardaci numai din intdmplare uneori. Ca gi penicilina, care

tot din hazard a fost descoperiti. $i mai era logica. $ipedeapsa. Asta o migca pe ea cel mai mult, de fapt.

Auzea muzica din nou: ,,keeps us alivd', apoi ceva cu

,,love".

A plecat de la gcoali cu gindul ci vrea s-o roage

pe mama si-i faci tiilei cu lapte. Era in clasa a qasea gi

studia de dupi-amiazl,.Era iarni. Avea de mers doar zece

minute pe jos pini acasi. La prinz se imbricase prea

sublire, n-avea nici ciciuli. igi bngn miinile in mdnecilef6gului, ca intr-un manqon. Vizuse un film despre Rusia

9i fetele aveau nigte tuburi de blani gi aritau de parci n-arfi avut brale. Daci se spune ciung atunci cAnd nu ai unbraf, cum se spune cAnd n-ai niciunul? La fel gi gchiop, e

valabil doar pentru un picior, sau existi o formulare daciigi lipsesc amindoui? O fi ciung de ambele miini gi gchiopde ambele picioare? A finut minte la ce se gAndea pentru

IARNA trRIMELOR PERFECTE

ci a reconstituit ultimele zile ale mamei ei compulsirr, de

lirarte multe ori.A sunat la poarti, ca de obicei, dar nu, nu s-a miqcat

nici perdeaua, gi nici fereastra de la bucitirie care dideain stradi nu s-a deschis. Lumina era aprinsi. $i-a scos

ghiozdanul gi a inceput si scotoceasci dupi chei. Poartacra intepeniti de ger, s-a impins de mai multe ori currrnirul in ea, pdni cdnd s-a deschis brusc gi ea a aterizatpc jos. Aleea de ciment care ducea pini la intrarea int'irsi,lucea puternic. Si-a privit palmele julite gi s-a ridicat.Avca pietricele mici infipte in rinile sAngerAnde. Uqa nue rl incuiati. A strigat si-gi anunle sosirea. De mai multeori. S-a descillat mai intdi, apoi a inceput s-o caute. Cinds a sprijinit de ugi s[-gi ia papucii de casi, picituri mici gi

rosii au rdmas pe albul canatului. Le-a spilat mai tdrziu,in scara aceea Ei ar fi vrut si n-o faci, si-i rimdni urmele:rcolo.

in bucdtdrie nu era. A pus urechea pe uga de la baie,

rriciun zgomot. in camera de zi era lumina stinsi, darlclevizorul era aprins. S-a apropiat tiptil de dormitor. Arli lbst ciudat si doarmi la ora aceea, dar daci era aga, n-arli vrut s-o trezeasci. Mama ei era in pat, cu plapuma trasirproape pini peste cap. S-a retras farizgomot qi s-a dus labuci.tdrie, s,i-a pus un sandvig cu salam, pe care l-a mincatla televizor.

Dupi Revelionul acela se schimbase tot. Ai ei se

ccrtau mult mai des decit inainte gi tatil ei a inceput silipseasci gi mai mult de acasi. A intrebat-o pe mama ei

daci urmeazi si divorleze, dar nu a primit un rispuns.Printre lacrimi, i-a zis doar ci ea il iubegte foarte mult. Afinut minte ci erau intr-o duminici dimineali la miculdejun, doar ele dou6, tata nu venise toati noaptea acas6.

Deqi era aproape ora prAnzului, mama era in cimagi de

noapte, una urAti, dintr-un material gros cu floricele mov.