LUCRĂRI DE

LABORATOR

97

98

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 1

Macara : TIP MT-110

Capacitate maximă 5,5 tone × 10 -20 m

Inălţime ridicare: 38,5 m

Deschidere braţ: 20 m (max) 10 m (min)

Viteza de ridicare: 31,5 m/min (maxim) 17,5 m/min (mediu) 2,25 m/min (minim)

Viteza de deplasare: 25 m/min

99

Defecte posibile şi înlăturarea lor

a) Nici unul din mecanismele macaralei nu porneşte.

1. Alimentarea cu curent electric este întreruptă.2. S-au ars siguranţele principale din cutie.3. S-a ars bobina contactorului principal.4. S-au ars siguranţele circuitelor de comandă ale contactoarelor.

1. Se verifică tensiunea cu voltmetrul la cutia de racord.2. Se verifică tensiunea cu voltmetrul şi se revizuiesc siguranţele.3. Se verifică tensiunea cu voltmetrul şi se înlocuieşte bobina.4. Idem ca la punctul 2.

b) Nu funcţionează mecanismele de translaţie ale macaralei.

1. Alimentarea cu curent electric a circuitului electric al translaţiei întreruptă.2. Siguranţele circuitului de translaţie sunt arse.3. Declanşat unul dintre releele termice ale circuitului.4. Întreruperea circuitului de forţă sau comandă:-defectarea controlerului;-legături electrice slăbite;-rezistenţa rotorică defectă (legătură slăbită sau element ars).

1. Idem ca la punctul 2 de mai sus2. Idem ca la punctul 2 de mai sus.3. Se controlează dacă restul mecanismelor funcţionează, dacă mecanismele de translaţie merg cel puţin într-un singur sens, se revizuiesc siguranţele şi se înlocuiesc la nevoie.4.Se verifică contactele controlerului; se caută firul slăbit. Se verifică cu inductorul rezistenţa. Se înlocuieşte elementul ars sau se scurtcircuitează.

c) Mecanismele funcţionează numai într-un sens.

1.Unul dintre limitatoarele fine de cursă nu se închide.2. Î n controler nu se face contact.3. Întreruperi de conductori electrici.

1.Se controlează limitatorul corespunzător.2. Se verifică controlerul.3. Se controlează starea conductorilor de forţă şi de comandă; se strâng toate legăturile.

d) Contactorul principal nu anclanşează.

1. Î ntreruperi în circuitul de comandă.2. S-a ars bobina de comandă.

1.Se controlează circuitul de comandă al contactorului principal cu inductorul-butoane blocate de pe blocul de comandă (oprire, avarie).2. Se examinează şi se înlocuieşte bobina dacă este cazul.

100

e) Controlerul nu poate fi adus pe ultima poziţie.

1. S-au deteriorat contactele.

1. Se întrerupe curentul electric de la întrerupătorul principal cu pârghie. Se repară controlerul şi la nevoie se schimbă contactele.

f) Controlerul se înţepeneşte, nu poate fi readus în poziţia de “0”.

1.Idem ca la punctul “e”. 1.Idem ca la punctul “e”.

g) Controlerul se află în scurt –circuit.

1. S-a stabilit un contact între contacte şi partea izolată a controlerului.2. Î ntre contacte s-a adunat noroi, praf etc., care sunt bune conducătoare de curent.3.Suportul cu contacte e slăbit, mişcat din loc şi face contact cu masa.

1. Se revizuieşte controlerul care se deconectează şi se verifică izolaţia.2. Se controlează, se curăţă controlerul şi se măsoară izolaţia.3. Se controlează şi se fixează.

h) Limitatorul de fine de cursă nu se conectează.

1. Legăturile interne sunt gripate.2.Arcul este slăbit sau rupt.3.Contactele sunt deteriorate.

1. Se deschide, se revizuieşte, se unge, se reglează în condiţii de funcţionare normale.2.Idem ca la punctul 1.3.Idem ca la punctul 1.

i) Magnetul de frână bâzâie şi nu ridică armătura.

1. Una dintre bobine este arsă.2. Firele de alimentare ale bobinei sunt rupte.

1.Se deconectează electromagnetul, se revizuieşte şi se înlocuieşte bobina arsă, se lipesc capetele, se reglează cursa armăturii.2. Se demontează magnetul, se revizuieşte şi se înlocuiesc bobinele, se lipesc capetele lor şi se reglează cursa armăturii.

l) Magnetul nu porneşte (bâzâie).

1. Una din faze este fără curent.2. Î ntreruperi în circuitul statorului sau rotorului din cauza contactului nesatisfăcător al periilor , întreruperi în circuitele controlerului, în rezistenţă sau de declanşare a releelor termice.

1. Se controlează releele termice şi în cazul când una din fazele bobinajului este arsă se rebobinează.2. Se revizuieşte motorul, controlerul şi releele. Se repară şi se reglează controlerele, rezistenţa şi motorul.Se întăreşte contactul în locul de legare al firelor.

101

3. Scurt-circuit în bobinajul statorului, siguranţele se ard; la pormire se pun în funcţiune releele de curent maxim.

m) Motorul bâzâie. 1. Motorul merge în două faze şi releele de curent maxim declanşează.

1.Se verifică bobinajul motorului şi circuitele de forţă; se înlocuieşte bobinajul ars sau legătura defectă; se verifică dacă cele 3 faze de alimentare sunt sub tensiune.

n)Rezistenţa se încălzeşte.

1. Scurt circuit la rezistenţă.2. Atingeri între contactele contactorului de pornire.

1. Se revizuiesc legăturile fiecărei secţii, se îndepărtează, se izolează.2. Se controlează şi se reglează.

o)Motorul funcţionează greu şi încet.

1. Frâna nu este slăbită complet.2. Griparea mecanismelor sau a lagărelor motoarelor.3. Rezistenţa de pornire nu este scoasă din circuit.4.Scăderea tensiunii.

1. Se controlează dacă saboţii se depărtează suficient şi li se reglează cursa.2.Se controlează cu mâna funcţionarea mecanismului şi motorului şi se înlătură cauza înţepenirii.3. Se revizuieşte rezistenţa de pornire şi funcţionarea contactelor controlerului; se face ca controlerul să funcţioneze bine. 4.Se controlează cu voltmetrul.

p) La pornire motorul demarează neuniform, cu smucituri, iar la ultimele trepte ale controlerului îşi reduce uneori turaţia.

1. Înţepeniri în circuitul rezistenţei.2. Defecte la controler sau la contactele contactoarelor de acceleraţie.3. Sunt încurcate capetele conductorilor între controlere sau contactoarele de acceleraţie şi rezistenţă.

1. Se revizuieşte rezistenţa şi conductorii, se înlocuiesc secţiile defecte din rezistenţă, se controlează circuitul.2. Se repară controlerul; se înlocuiesc piesele necesare şi se reglează.3.Se controlează după schema şi etichetele de pe conductori şi se fac legăturile.

r)Motorul se încălzeşte.

1. Scurt-circuit în bobinajul rotorului sau statorului. 2. Motorul este supraîncărcat.

1. Se controlează cu ampermetrul. În cazul în care se constată că motorul este supraîncărcat în regim normal al mecanismului, se înlocuieşte motorul;

102

3. Bobinajul este umezit.4. Contact defectuos în bobinajul rotorului.

în caz că mecanismul funcţionează anormal se reglează verificându-i toate piesele.2. Idem ca la punctul 1.3. Se măsoară rezistenţa izolaţiei şi se usucă.3. Se revizuieşte şi se lipeşte.

Instrucţiuni de exploatare

Macaraua nu poate fi folosită decât în baza unei autorizaţii de punere în funcţiune eliberată de I.S.C.I.R.

Pentru manevrarea macaralei turn vor fi admise persoane cu certificate prin care se atestă dreptul pentru manevrarea macaralei.

Înainte de începerea lucrului se vor face următoarele operaţiuni:1. Se va verifica starea macaralei;2. Dacă macaraua a fost în funcţiune se preia de la schimbul anterior;3. Se verifică prinderea cablurilor pe tamburii troliilor şi ochiurilor de prindere;4. Cel puţin o dată pe zi se verifică starea de strângere a piuliţelor care fixează electromagneţii şi arcurile principale ale frânelor;5. Se verifică dacă punerea în pământ este în ordine, pentru controlere şi pentru macara în general;6. Cel puţin o dată la zece zile se verifică îmbinările turnului, săgeţii şi ale platformei rotitoare;7. Zilnic se verifică dispozitivul de prindere (cârligul şi armătura cârligului, dispozitivul de agăţare);8. Se verifică starea şinelor de rulare; înaintea începerii lucrului calea de rulare va trebui să fie curaţată;9. Se ung toate locurile care trebuie unse conform schemei de ungere;10. Se verifică fără sarcină, funcţionarea mecanismelor;11. Se verifică funcţionarea frânelor mecanismului de ridicare al sarcinii şi a mecanismului de înclinare a braţului; pentru verificarea frânei troliul de sarcină se va ridică la o oarecare înălţime şi după aceea se frânează;12. Se verifică funcţionarea limitatoarelor;13. Se verifică starea de funcţionare, dispozitivele de siguranţă, semnalizare, iluminat;

103

14. Dacă în timpul verificării şi încărcărilor se descoperă nereguli, acestea vor trebui înlăturate.Lucrul pe o macara defectă este categoric interzis.

104

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 2

MACARA POD RULANT NORMAL 12,5 t x 22 m

Instrucţiuni pentru montaj şi încercarea sub sarcinăMontarea podurilor

Montarea podurilor se face conform prevederilor din proiecte, cu respectarea condiţiilor prevăzute de prescripţiile tehnice, colecţia I.S.C.I.R, standarde şi acte normative în vigoare.

Operaţiunile de montaj ale podurilor se fac pe baza unui proiect detaliat pe faze şi defalcat pe responsabilităţi, cu indicarea instalaţiilor de ridicat care se folosesc şi a măsurilor de protecţia mincii necesare; proiectul de montaj, tehnologia de montaj precum şi normele interne după care se va executa montajul, vor fi întocmite de către întreprinderea montatoare.

Executarea şi montarea căilor de rulare trebuie să se facă conform proiectului căii de rulare- conţinut în proiectul halei sau estacadei- standardelor şi normativelor în vigoare; la montarea căilor de rulare se va ţine cont şi de indicaţiile conţinute în proiectul podului, privind lăţimea şinei de rulare, înălţimea de aşezare a tampoanelor şi amplasarea sistemului de blocare pe şină - pentru cazul podurilor care funcţionează la exterior.

Înainte de a se monta podul pe calea de rulare, montatorul va verifica dacă abaterile la asamblare corespund cu cele certificate de societatea constructoare în cartea macaralei, precum şi dacă au fost executate şi montate căile de rulare în conformitate cu cele precizate anterior, încheind documentele în acest sens.

Forţarea constructiei sau a unor elemente componente pentru a le aduce în poziţia exactă de montaj, nu este admisă.

Montarea, cu modificări în construcţia podului se va putea face numai cu avizul scris al proiectantului, pentru calitatea montajului ramânând răspunzător doar montatorul.

105

Montajul în hale vechi se va face în baza unui proeict special – fie se modifică construcţia halei fie podul rulant.

Instalaţia electrică a podului rulant trebuie să asigure funcţionarea lui normală în condiţiile specifice utilajelor de ridicat şi transportat, ca: trepidaţii, regim intermitent cu sarcini variabile şi acţionări repetate.

Utilizarea graiferelor la podurile rulante

-grupa 1 : materiale de greutate volumetrică sub 1t/ m3;-grupa 2 : materiale de greutate volumetrică peste 1t/m3;-grupa 3 : materiale de greutate volumetrică 2 la 2,6 t/ m3;-grupa 4 : materiale de greutate volumetrică peste 2,6 la 3,8 t/m3;-în funcţie de aceste grupe, graiferele se împart corespunzător în graifere de tip: uşor, mediu, greu şi foarte greu.

Instrucţiuni privind transportul

Ansamblele componente ale produsului se vor transporta pe C.F. sau cu alte mijloace de transport adecvate.

În vederea transportului pe C.F., se vor lua măsuri pentru asigurarea fixării şi ancorării de vagon a produselor.

Pentru produsele agabaritice se vor respecta pentru încărcare şi transport, documentaţia de transport avizată de MTTC-ICPTT Atelierul de Proiectare Material Rulant şi condiţiile cuprinse în avizele eliberate de către Departamentul Căilor Ferate, Direcţia Mişcare şi Comercial.

Aparatele şi materialele electrice se vor livra în containere.

Încercarea în gol

Încercarea în gol se face parcurgând următoarele etape:

106

1. Se îndepărtează persoanele care nu participă oficial la efectuarea probelor;2. Se efectuează încercarea preliminară prin rotirea normală a şaibei de frână de la mecanismul de ridicare astfel ca arborele de turaţie mică să efectueze cel puţin o rotire completă (se efectuează fără prezenţa tensiunii);3. Se va conecta tensiunea; se verifică motoarele în gol; se verifică semnalizarea; 4. Se verifică şi se reglează frâna;5. Se verifică eficienţa limitatoarelor de cursă;6. În timpul efectuării încercărilor în gol cu motoarele proprii, mecanismele trebuie să funcţioneze lin, fără şocuri, bătăi, zgomote, vibraţii sau alte anomalii: cuplajele să funcţioneze lin şi fără şocuri.

Încercarea sub sarcină

Se vor efectua încercările sub sarcină atât static cât şi dinamic. Încercarea statică se efectuează cu sarcina de încercare ridicată la 100 mm de la sol, timp de

10 minute, comportând 2 etape:a) măsurarea sageţii la sarcina nominală, atât cu sarcină în cârlig cât şi fără sarcină; săgeata

elastică măsurată va trebui să se încadreze în limita scrisă în documentaţie;b) ridicarea unei sarcini cu 25% mai mare decât sarcina nominală; ridicarea se face cu viteza

minimă.Dacă podul are două mecanisme de ridicat, fiecare dintre acestea se vor încerca separat.Dacă la prima încercare statică apare o deformaţie permanentă, încercarea se va repeta; dacă şi

la o a două încercare apare deformaţia (suplimentară) podul nu este admis la recepţie.Încercările podurilor rulante se vor face cu sarcina (cu podul) între deschiderea a doi stâlpi de

susţinere.La podurile cu două frâne (cele care manipulează metal lichid) se vor încerca static ambele

frâne separat şi simultan.Încercările dinamice se execută cu sarcina nominală mărită cu 10% şi constau din executarea

repetată a tuturor mişcărilor admise, verificându-se funcţionarea normală a mecanismelor de acţionare, frânelor şi dispozitivelor de siguranţă.

Încălzirea lagărelor nu trebuie să depăşească mai mult de 25÷30 oC temperatura mediului ambiant (trebuie să fie sub 60˚ C).

Instrucţiuni de exploatare

Întreţinerea şi eventualele revizii se vor executa de personal cu o experienţă de cel puţin 2 ani.

107

Se verifică cablurile din oţel zilnic sau la fiecare schimb de lucru.Se verifică încălzirea lagărelor de alunecare, încălzire care se datorează lipsei de lubrifiant,

strângerii prea puternice sau ajustării necorespunzătoare a lagărului, descentrarea lagărelor faţă de arbori sau deplasarea lor, alimentării greşite cu lubrifiant.

Lagărele de rostogolire (rulmenţii) trebuie să aibă în permanenţă lubrifiant, lipsa acestuia ducând la deteriorare; la schimbarea lubrifiantului se vor spăla rulmenţii cu petrol şi se va sufla cu aer; încălzirea rulmenţilor denotă greşita lor funcţionare; în cazul depăşirii limitei de temperatură admisă se va proceda la oprirea mecanismului.

La tamburi se verifică canelurile şi fixările capetelor de cablu.

108

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 3

Parametrii condiţiilor de exploatare Grupe de funcţionare

Parametri condiţiilor de funcţionare pentru mecanisme Clasa de utilizare

Gruparea mecanismelor în clase de utilizare

Simbolul clasei de utilizare

Timpul de funcţionare mediu zilnic (h)

Durata de serviciu totală T(h)

Caracterizarea frecvenţei de utilizare

T0 tz 0,125 200 Utilizare ocazionalăT1 0,125<tz

25,0 400

T2 0,25<tz 800T3 0,5<tz<1 1600T4 1<tz<2 3200 Utilizare frecventă

în regim uşorT5 2<tz<4 6300 Utilizare frecventă

în regim intermitentT6 4<tz<8 12500 Utilizare neregulată

în regim intensivT7 8<tz<16 25000 Utilizare intensivăT8 tz>16 50000T9 tz>16 100000

Starea de solicitare

Clasificarea mecanismelor după starea de solicitare

Simbolul stării de solicitare

Coeficientul de încărcare

Caracterizarea condiţiilor de

încărcare(solicitare)

Spectrul încărcărilor şi valorile coeficientului mediu cubic (după DIN

15020)L1

uşoarăkm Mecanismele sunt

supuse la solicitări maxime

(nominale), doar în

q1=0.1b=0.84g=0.16q2=0.4

109

mod excepţional; sunt supuse în mod curent la solicitări inferioare(uşoare)

b2=0.28=(1/3)β1

q3=0.5b3=0

K=0.53

L2 mijlocie

0,125<km

km

Mecanismele sunt supuse în durate aproape egale la solicitări uşoare, medii şi maxime

q1=0.176b1=0.68g=0.32

q2=0.167b2=0.453=

(2/3)β1

q3=0.167b3=0.227=

(1/3) β1

q4=0.5b4=0

K=0.67

L3 mijlocie

0,25<km

km

Mecanismele sunt supuse frecvent la solicitări apropiate sau egale cu solicitările maxime

q1=0.5b1=0.37g=0.63q2=0.5b2=0K=0.85

L4 foarte grea

0,5<km

km

Mecanismele sunt supuse în mod curent la încărcarea maximă

Grupa de funcţionare

Încadrarea mecanismelor în grupe de funcţionare

Starea de

solicitare

Clasa de utilizareT0 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9

Grupa de funcţionareL1 M1 M1 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8

L2 M1 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M8

L3 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M8 M8

L4 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M8 M8 M8

110

Parametrii condiţiilor de funcţionare ai structurii de rezistenţă a maşinilor de ridicat şi ai maşinilor în ansamblu

Clasa de utilizare

Gruparea maşinilor de ridicat şi a structurilor de rezistenţă în clase de utilizare

Clasa de utilizare Caracterizarea frecvenţei de utilizare

Domeniul convenţional de cicluri de încărcare (sau de

tensiuni)A Utilizarea ocazională,

neregulată urmată de pauze lungi

2·104<N<2·105

B Utilizare regulată, dar intermitentă

2·105<N<6·105

C Utiliare regulată, continuă 6·105<N<2·106

D Utilizare regulată în condiţii grele de exploatare

2·106<N

Starea de solicitare

Gruparea structurilor metalice după starea de solicitare

Starea de solicitare

P lognc/ logNc

0 1/6 2/6 3/6 4/6 5/6 6/6Valorile raportului (σmax-σm) / (max σmax-σm)

0-foarte uşoară

0 1 0,927 0,836 0,723 0,576 0,372 0

1-uşoară 1/3 1 0,925 0,890 0,814 0,716 0,579 0,3332-medie 2/3 1 0,975 0,944 0,906 0,856 0,787 0,6663-grea 3/3 1 1 1 1 1 1 1

Grupa de funţionare

Încadrarea structurilor metalice şi a macaralelor în grupe de funcţionare

Clasa de utilizare A B C DStarea de

solicitare sau supraîncărcare

Grupa de funcţionare

111

1-foarte uşoară I II III IV2-uşoară II III IV V3-medie III IV V VI4-grea IV V VI VII

Aspecte privind coroziunea

Viteza de coroziune a oţelului de uz general

Atmosfera de exploatare Viteza de coroziune (mm/an)Rurală 0,004-0,01Urbană 0,01-0,1Marină 0,06-0,23Industrială 0,1-0,5

112

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 4

Domeniile de utilizare a maşinilor de ridicat

Tipul maşinii Domeniile de utilizare Motivaţie, avantaje, dezavantaje, observaţii

O1 O2 O3A. MECANISME SIMPLE DE RIDICAT

Vinciuri cu şurub şi vinciuri cu cremalieră

-şantiere de construcţii-montaj;-lucrări de cale ferată;-lucrări de intervenţie, reparaţii;

-acţionare manuală, nu necesită personal calificat;-uşoare, de gabarit mic, se instalează uşor;-au acces în locuri strâmte;

Vinciuri hidraulice -lucrări de montaj, intervenţii, reparaţii;

-asigură ridicarea sarcinilor mari şi foarte mari;-gabarit mic, acţionare cu pompa manuală;

Palane cu cablu -se utilizează în asociere cu troliile;

-asigură înălţime mare de ridicare;-amplifică efortul din ramura activă a cablului;-demultiplică viteza;

Palane cu lanţ -lucrări de montaj, intervenţii, reparaţii

-asigură ridicarea sarcinilor mici şi medii pe înălţimi mici şi medii;-uşoare, cu gabarit mic, se instalează usor;-acţionare manuală, personal necalificat;

Electropalane -utilizate independent în cadrul unor instalaţii de ridicare simple;-asociate cu cărucioare,asigură ridicarea şi transportul sarcinilor în lungul căii suspendate;-sunt utilizate ca mecanisme de ridicare la grinzi şi poduri rulante, la macarale cu braţ nedeplasabile;

-asigură ridicarea sarcinilor mici şi medii pe înălţimi medii;-sunt compacte, prezintă numeroase avantaje de montaj;-comanda se asigură prin butoane, de personal necalificat;

113

Trolii manuale -şantiere de construcţii-montaj;-tractare sarcini, vagoneţi; -se utilizează în asociere cu palane cu cablu;

-asigură ridicarea sarcinilor mici şi medii;-gabarit mic, acţionare manuală, personal necalificat;-necesită ancorare la sol;

Trolii mecanisme indepentente

-şantiere de construcţii-montaj;-tractare sarcini, vagoneţi, vagoane de C.F;-se utilizează în asociere cu palane cu cablu;

-asigură ridicarea unor sarcini mari, cu viteze relativ mari;

-necesită ancorare (fundaţie)-necesită un mecanic calificat;

Trolii mecanice cu un singur tambur

-intră în alcătuirea maşinilor de ridicat complexe fiind utilizate ca mecanisme de ridicare sau basculare a braţelor în asociere cu palane cu cablu;

-varietate mare în ceea ce priveşte acţionarea, constructia, performanţele;

Trolii mecanice cu doi tamburi

-macarale cu graifere cu două cabluri;-macarale cu destinaţie specială;

-asigură acţionarea independentă, sincronă sau într-un raport determinat a celor doi tamburi;

Cabestane -se utilizează mai ales pentru tractoare;-pe bordul navelor, în porturi, pentru manevrarea navelor;-la manevrarea vagoanelor;

-nu necesită fixarea organului flexibil la tambur-capătul liber al organului flexibil trebuie întins manual sau cu un troliu (manual) auxiliar;

Trolii cu roţi de cablu de fricţiune

-la ascensoare de persoane cu contragreutate;

-nu necesită tamburi lungi, deşi înălţimea de ridicare este mare;

B. ASCENSOARE ŞI PLATFORME RIDICATOARE DE LUCRUAscensoare de materiale -şantiere de construcţii,

pentru transportul materialelor de finisaj, instalaţii, izolaţii etc.;-în unităţi de producţie pentru transportul materialelor, semifabricatelor şi pieselor între secţii aflate la nivele diferite

-asigură înălţime mare de ridicare;-simplitate constructivă (partea mecanică şi de structură);-echilibrarea cabinei (platformei) cu o contragreutate;-necesită ancorare la construcţie;

Ascensoare de materiale şi persoane

-şantiere de construcţii; -idem

Ascensoare de persoane -şantiere de construcţii;-puţuri de mină;-clădiri;

-idem

114

Platforme ridicătoare de lucru nedeplasabile

-lucrări de finisaje în constructii;-lucrări de întreţinere, remedieri, reparaţii exterioare;

-simplitate constructivă;-instalare uşoară, rapidă;-costuri de exploatare reduse;

Platforme ridicătoare de lucru de transport auto şi CF;

-lucrări de întretinere, reparaţii, remedieri;

-mobilitate mare;-punere rapidă în stare de funcţionare;

C. MACARALE

Cu braţ de perete şi pe fundaţie

-ateliere de producţie, reparaţii şi întreţinere;

-se pot realiza cu mijloace relativ simple în variante tipo-dimensionale variate adecvate locului de muncă; -manevrare uşoară de la sol;

Cu braţ, de planşeu şi alte macarale de tip uşor

-lucrări de construcţii; -simplitate constructivă, greutate redusă, instalare şi manevrare simplă;-sarcini şi deschideri mici, înălţimi mari;

Derrick -construcţii speciale, hidroenergetice, mai rar industriale;

-derivate din soluţia clasică;

Macarale de bord (gen Derrick uşor ş.a.)

-pe vase, frecvent pe cargouri;

-uşoare şi relativ simple;

Turn -şantiere de construcţii, civile, social culturale, hidroenergetice;

-sarcini medii la înălţime foarte mare şi rază de acţiune mare;-prin ancorarea la sol sau la construcţie ating înălţimi de ridicare de peste 200 de m;-adecvate pentru construcţii ce nu depăsşesc 30-40 m profuzime;-costuri de montaj ridicate;

Pe pneuri -şantiere de construcţii industriale;-depozite, rampe CF;-macarale de incintă (uzinale);-în general fronturi de lucru dezvoltate mult în plan;

-mobiliate mare, punere rapidă în funcţiune, manevrarea în spaţii înguste;-se pot deplasa cu sarcina suspendată în cârlig;-sarcini mici şi medii;

Pe şenile -şantiere de constructii-montaj, obiective industriale;

-sarcini medii, mari şi foarte mari la înălţimi medii, mari şi foarte mari;-acces şi lucru în terenuri slabe, neamenajate;

Pe autocamion -utilizate pentru autoîncărcarea platformei autocamionului;

-construcţii speciale, cu braţ rotitor;

115

Automacarale -de intervenţie;-lucrări de încărcare-descărcare;

-mobilitate mare, acces pe căile de circulaţie publică-punere rapidă în stare de funcţionare;

Lansatoare de conducte -lansarea conductelor magistrale cu diferite destinaţii;

-sunt specializate;-acces şi lucru pe terenuri neamenajate;

De cale ferată -intervenţii, construcţii, reparaţii în domeniul C.F.;

-sarcini mari şi foarte mari, raze de acţiune şi înălţimi de ridicare medii;

Portic -macarale portuare de încărcare-descărcare;-pentru construcţii navale;

-specializate-cârlig sau graifer;-sarcini medii şi mari;-ecartament foarte mare;

Plutitoare -lucrări hidrotehnice în porturi;-lucrări lansare-montare porturi;

-echipate cu cârlig sau graifer;

Grinzi rulante şi poduri rulante de uz general

-hale de producţie de orice natură;-depozite acoperite sau deschise;

-gamă extrem de variată de sarcini şi deschideri;-nu ocupă spaţiu la sol;

Poduri rulante cu destinaţie specială

-metalurgie;-siderurgie;-intervenţii;

-echipate cu dispozitive specializate, concepute pentru condiţii particulare de lucru;

Macarale portal (capră) şi semiportal

-depozite deschise, depozite portuare;-fluxuri de producţie în aer liber;

-gamă variată de sarcini şi deschideri; -echipament de cârlig sau de greifer;

Macarale consolă -hale de producţie (în special cu profil mecanic);

-descongestionează activitatea podurilor rulante de mare şi foarte mare capacitate;

Poduri transbordoare -încărcare, descărcare în nave (în porturi);

-asigură transbordarea prin translaţie sau rotire, nu au mecanism de ridicare propriu;-pot constitui calea de rulare a unei macarale cu braţ;

Macarale funicular -construcţii-montaj obiective în zone accidentate, greu accesibile (baraje pentru lacuri de acumulare, baraje pe râuri fluvii, poduri).

-asigură transportul şi ridicarea;-coborarea sarcinilor în şi peste zonele în care alte tipuri de macarale nu au acces;-sunt macarale care asigură cea mai mare deschidere(de ordinul sutelor de metri).

116

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 5

Defecte posibile în funcţionarea macaralelor

Cauze posibile şi modul de remediere

Natura defectării Cauza posibilă a defectării Modul de remediere01 02 03

Lagărele se încălzesc excesiv

1.Lagărul este prea strâns;2.Ungerea defectuoasă a lagărelor cauzată de:-lipsa de ungere sau ungere insuficientă;-inelul nu se roteşte în lagărul cu inel de ungere;-corpul lagărului este umplut cu prea mult lubrifiant;3.Lagărele sunt prea uzate

1.Se demontează lagărul şi examinând uzura suprafeţei se determină în ce direcţie este înclinat sau prea strâns, apoi se montează corect.2.Se demontează lagărul, se curăţă fusul şi rulmentul, se curăţă canalul de ungere şi se pune lubrifiant proaspăt;-se demontează lagărul, se curăţă de murdărie, se montează corect şi se pune lubrifiant proaspăt;-se micşorează cantitatea de ulei, până la nivelul admis, iar în cazul unsorilor consistente se umple caseta rulmentului cu 1/3 din volum;3.Se înlocuiesc lagărele;

Angrenajele reductorului de turaţie funcţionează cu zgomot şi se încălzesc

1.Roţile dinţate au funcţionat fără ungere şi dinţii s-au uzat; dinţii nu angreneaza pe toată lungimea; lubrifianţii nu au vâscozitate suficientă; 2.Cantitatea de ulei este prea mare;

1.Se curăţă angrenajul, se verifică dacă angrenarea se face corect, dacă roţile sunt bine fixate pe arbori şi penele nu au jocuri; se înlătură defectele şi se înlocuieşte lubrifiantul; 2.Se micşorează cantitatea de ulei până la nivel;

Cablul de sarcină se uzează prea repede

1.Murdărire şi lipsă de unsoare;2.În timpul ridicării şi coborârii sarcinii cablul are

1.Se spală cablul şi se unge din nou;2.Se caută locul de frecare şi se înlătură cauza;

117

frecării cu alte piese;La frânare sarcina nu se opreşte în poziţia dorită

1.Corpuri străine pătrunse la discul de frână împiedică aplicarea completă a ferodoului pe disc;2.Unsoarea patrunsă între ferodou şi discul de frână, face să alunece discul pe ferodou;3.Din cauza uzurii ferodoului niturile de prindere freacă pe discul de frână;4.Frâna inclusă în construcţia motorului nu funcţionează corect:a) frâna nu se deschide; frâna nu se deschide complet;b)cuplul de frânare este prea mare; c)cuplul de frânare este prea slab;

1.Se curaţă discul de frână, înlăturând corpurile străine pătrunse; 2.Se spală discul de frână cu benzină şi se usucă bine;3.Se înlocuiesc ferodourile;4.Se reglează frâna ataşată motorului:a)bobina electromagnetului întreruptă sau arsă; se curaţă şi se reglează întrefierul electromagnetului;b)se slăbesc piuliţele şi se lasă mai lung arcul de frânare;c) se strâng piuliţele şi arcul de frânare;

Discul de frână se încălzeşte

1.Saboţii în poziţie defrânată freacă pe disc

1.Se reglează jocul dintre discul de frâna şi saboti

Rolele nu se rotesc pe axe

1.S-a produs griparea din cauza lipsei de ungere.

1.Se demontează rolele, se refac suprafeţele avariate apoi se montează la loc, asigurând ungerea în bune condiţii.

Una din părţile podului rulant merge înaintea celeilalte

1.Diametrele roţilor de rulare acţionate nu mai sunt egale;2.O parte din roţile de rulare nu calcă permanent pe şinele de rulare;3.Axele roţilor de rulare nu sunt perpendiculare pe cale;4.Pinioanele de atac care antrenează coroanele dinţate ale roţilor acţionate sunt uzate;5.Una din penele roţii motoare a ieşit;

1.Se strunjesc roţile la acelaşi diametru;2.Se controlează căile de rulare şi grinzile de capăt ale podului;3.Se controlează şi se înlătură înclinarea.;4.Se înlocuiesc pinioanele;5.Se înlătură defectul;

Dinţii pinioanelor s-au rupt

1.A pătruns un corp străin între dinţii pinioanelor.

1.Se înlocuiesc pinioanele.

Frânarea se face prea brusc

1.Discul de frână este ruginit.

1.Se demontează şi se înlătură rugina de pe discul de frână.

Rulmenţii se încălzesc 1.S-a rupt o rolă sau colivia rulmentului.

1.Se înlocuieşte rulmentul.

Defecte posibile ale rulmenţilor: lubrifiant neadecvat, oboseala avansată a materialului

118

(apar microfisuri de oboseală).

ANGRENAJE DINŢATE

-se verifică starea dinţilor, pinioanelor; dacă se constată uzură prea mare sau dinţi rupti este necesară efectuarea înlocuirii;

-se verifică fixarea roţilor dinţate; -se verifică ungerea.

EXPLOATAREA ŞI MANEVRAREA FĂRĂ PERICOL A MACARALEI

-trebuie executate lucrările de întreţinere, revizie şi reparaţie; -lucrul cu podul rulant şi cu instalaţiile anexe trebuie să decurgă lin, cu simţ şi nici un element (manete, pedale etc.) nu trebuie acţionat brusc cu smucituri sau cu forţă;-sarcina de ridicat şi manevrat, trebuie să fie uniform agăţată la dispozitivul de prindere, iar centrul de greutate al sarcinii să corespundă cu cel al sistemului de ridicare;-la ridicarea şi coborârea sarcinii se va examina, în prealabil cu multă atenţie terenul de pe care urmează a se ridica sau a se depune sarcina; deosebit de important este ca la funcţionarea macaralelor echipate cu graifer sau cu electromagnet, în perioadele cu temperaturi scăzute, să nu se efectueze mişcări de ridicare înainte de a verifica dacă sarcina nu este aderentă la sol sau nu s-a compactat; -macaragiul nu trebuie să părăsească locul de muncă, lăsând sarcina ridicată;-este interzisă transportarea sarcinilor pe deasupra oamenilor; pentru a asigura aceasta cerinţă, pe timpul manevrării, respectiv transportării sarcinilor trebuiesc date semne acustice;-pentru evitarea desprinderii sarcinii, accidentale, macaragiul trebuie să urmarească sarcina în tot timpul efectuării manevrelor;-la constatarea unor nereguli în exploatarea podului, macaragiul este obligat sa întrerupă activitatea şi să ia masuri pentru înlăturarea lor;-principalele măsuri care trebuie luate pentru prevenirea accidentelor în exploatarea macaralelor sunt :

119

1.organizarea corectă a locului de lucru (scule în ordine, curăţenie, înlăturarea oricăror obstacole care ar împiedica vizibilitatea sau mişcările de manipulare;2.însuşirea perfectă a instrucţiunilor tehnice referitoare la construcţia, exploatarea şi controlul instalaţiilor de ridicat;-respectarea spaţiilor de circulaţie în lungul căilor de rulare ale podului şi a spaţiilor de siguranţă impuse, faţă de gabaritul de trecere;-respectarea prescripţiilor de calitate a materialelor utilizate în cadrul efectuărilor diverselor lucrări de reparaţie;-existenţa în cabina macaragiului a dispozitivelor de semnalizare acustică, a stingătorului de incendiu, a scării de frânghie pentru salvarea macaragiului în caz de pericol.

120

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 6

Defecţiuni generale în funcţionarea motorului

I. Consumul de ulei peste limita admisibilă

Cauze Control, remediere1)Cantitatea şi calitatea uleiului este neconformă

1)Completări sau înlocuiri de ulei motor

2)Circuitul de respirare a gazelor din carterul motor este blocat sau neetanş

2)Se curaţă sau se înlocuiesc duzele calibrate din circuit

3)Presiune scăzută la sfârşitul comprimării la toţi sau o parte din cilindri

3)Se verfică: jocul dintre supapă şi culbutor şi etanşeitatea cuplelor: supapă- sediu, piston-segment-cilindru

4)Etanşeitatea supapelor pe sediu este compromisă

4)Se verifică şi se corectează etanşeitatea

5)Uzura generală a motorului 5)Se înlocuieşte setul motor II. Consumul de combustibil peste limita admisă

1)Filtrul de aer colmatat 1)Se curaţă sau se înlocuieşte elementul filtrant2)Amestecul aer-combustibil foarte bogat

2)Se determină procentul de CO la următoarele regimuri :-ralanti; 1500 rot/min; 3000 rot/min

3)Poziţia greşită a clapetei ce comandă aerul rece sau cald la elementul filtrant

3)Se controlează şi se reglează corect clapeta de aer

4)Injectoare dereglate 4)Se reglează injectorul5)Pompa de alimentare lucrează la supradebit

5)Se reglează pompă

III. Motorul nu porneşte

1)Viteza de antrenare a electromotorului de pornire a motorului este foarte mică

1)Se verifică bateria de acumulatoare şi rezistenţele mecanice în electromotor

2)Alimentarea insuficientă cu combustibil la pompa de alimetare din cauza: filtrului de combustibil colmatat, pompa de alimentare nu debitează combustibil

2)Curăţarea filtrului, controlul şi corectarea parametrilor funcţionali ai pompei de alimentare

3)Filtrul de aer este colmatat 3)Se curăţă sau se înlocuieşte elementul filtrant

121

4)Presiune scăzută la sfârşitul comprimării la toţi sau la o parte din cilindri

4)Se verifică: jocul între supapa cuplelor: supapă-sediu, piston-segment-cilindru

5)Uzura generală a motorului 5)Se înlocuieşte setul motorIV. Motorul porneşte apoi se opreşte brusc

1)Filtrul de aer este colmatat 1)Se curaţă şi se înlocuieşte elementul filtrant

V. Motorul porneşte greu la rece

1)Viteza de antrenare a electromotorului de pornire a motorului este foarte mică

1)Se verifică bateria de acumulatoare şi rezistenţele mecanice în electromotor

2)Alimentare insuficientă cu combustibil la carburator din cauza filtrului de combustibil colmatat, pompa de alimentare nu debitează combustibil

2)Curăţirea filtrului, controlul şi corectarea parametrilor funcţionali ai pompei de alimentare

VI. Motorul nu realizează performanţele în sarcină

1)Filtrul de aer este colmatat 1)Se curaţă sau se înlocuieşte elementul filtrant2)Neetanşeitatea canalizaţiei de admisie a amestecului carburant

2)Se verifică şi se corectează etanşeitatea canalizaţiei

3)Ulei cu vâscozitate mare 3)Se înlocuieşte uleiul4)Lichid de răcire supraîncălzit (peste 100˚C)

4)Se verifică gradul de colmatare al radiatorului şi aerul în sistemul de răcire

5)Eşapament corodat sau spart 5)Se înlocuieşteVII. Turaţia motorului la mersul în gol este instabilă

1)Amestec aer combustibil foarte bogat 1)Se reglează injecţiile la mers în gol: 1500 rot/min; 3000 rot/min

2)Filtrul de aer colmatat 2.Se curătă sau se înlocuieşte filtrul 3)Neetanşarea canalizaţie de admisie a amestecului carburant

3)Se verifică şi se corectează canalizaţia

VIII. La pornirea motorului la rece, turaţia motorului rămâne ridicată

1)Amestec aer combustibil foarte bogat 1)Se reglează injecţia la mers în gol: 1500 rot/min; 3000 rot/min

IX. Detonaţii în funcţionarea motorului

2)Amestec aer combustibil foarte bogat 2)Se reglează injecţia la mers in gol: 1500 rot/min; 3000 rot/min

3)Dereglarea jocului termic în mecanismul de distribuţie

3)Se reglează jocurile

X. Autoaprinderi în funcţionarea motorului

4)Lichidul de răcire supraîncălzit (peste 100˚C)

2)Se verifică gradul de colmatare a radiatorului şi aerul în sistemul de răcire

XI. Motorul fiind cald la eşapament apare fum negru

122

1)Amestec aer combustibil foarte bogat 1)Se reglează injecţia la mers în gol: 1500 rot/min; 3000 rot/min

2)Filtrul de aer colmatat 2)Se curaţă sau se înlocuieşte 3)Carburant de proastă calitate 3)Se înlocuieşte şi se pune carburant verificat

Defecţiuni generale la echipamentul electric al motorului

I. Sulfatarea plăcilor bateriei de acumulatoare

1)Utilizarea unui electrolit concentrat sau împus

1)Se verifică şi se corectează electrolitul din bateria de acumulatoare

2)Acţionare prelungită a electromotorului de pornire

2)Se vor respecta condiţiile tehnice privind timpul de acţionare al electromotorului de pornire

3)Păstrarea bateriei în stare descarcată în locuri umede

3)Se depozitează corespunzator

II. Autodescărcarea bateriei de acumulatoare

1)Elementele de fixare a conexiunilor electrice sunt slăbite în bornele bateriei

1)Se curaţă bornele şi se restrâng conexiunile electrice

2)Electrolit pe capacul bateriei care creează pile electrice autodescărcătoare între legăturile elemenţilor

2)Se curăţă bornele şi se strâng conexiunile electrice

3)Deteriorarea izolatorului conductorului care leagă bateria cu alternatorul şi atingerea conductorului cu o piesă metalică a caroseriei

3)Se izolează conductorul

4)Depozit de materie activă pe fundul cutiei bateriei, scurtcircuitându-se plăcile bateriei

4)Se înlătură materia activă de la baza plăcilor, se introduce electrolit nou şi se încarcă

III. Alternatorul nu debitează curent

1)Curele slăbite 1)Se verifică, se întind, se înlocuiesc2)Legătura la masă desfăcută 2)Se prinde la masă3)Regulatorul de tensiune este defect 3)Se verifică şi eventual se schimbă4)Scurtcircuit în rotorul alternatorului 4)Se schimbă sau se rebobinează5)Circuitul de excitaţie al alternatorului este întrerupt

5)Se verifică circuitul de excitaţie

6)Bucşele colectoare de la alternatoare sunt uzate

6)Se înlocuiesc bucşele

IV. Alternatorul în funcţiune face zgomot

1)Curele uzate 1)Se verifică şi se schimbă

123

2)Diode scurtcircuitate sau cu filamente rupte

2)Se verifică şi se înlocuiesc diodele dacă este cazul

3)Roata de curea a alternatorului prezintă bătaie laterală

3)Se centrează sau se înlocuiesc diodele dacă este cazul

4) Roata de curea a alternatorului este slabită din ax

4)Se centrează sau se înlocuieşte

5)Rulmenţii sunt sparţi sau inele ovalizate

5)Se schimbă rulmenţii

V. Alternatorul debitează curent electric puţin sau neregulat

1)Rotorul alternatorului parţial scurtcircuitat

1)Se schimbă sau se rebobinează rotorul alternatorului

2)Conectare defectuoasă la regulatorul de tensiune şi alternator

2)Se verifică, se curăţă şi se refac legăturile

3)Bateria de acumulatoare descărcată 3)Se verifică şi se încarcă bateria4)Statorul alternatorului scurtcircuitat sau bobinajul întrerupt

4)Se schimbă sau se rebobinează statorul alternatorului

VI. Electromotorul consumă curent de intensitate mare

1)Releul electromagnetului este ars 1)Se înlocuieşte releul2)Periile electromotorului de pornire prezintă defecţiuni: oxidate sau murdare, uzate, înţepenite în locaş etc.

2)Se înlocuiesc periile

Verificarea uzurii suporţilor laterali

Toate motoarele sunt fixate pe şasiu sau suporţi, prin intermediul unor elemente elastice (tampoane) din cauciuc cu armătura metalică.

Defecte Cauze1)Partea metalică ruptă, spartă sau cu filetul prezoanelor deteriorat

1)Strângerea incorectă a îmbinărilor filetate

2)Cauciucul elementului elastic degradat, transformat într-o masă moale, plastică, de obicei ruptă în mai multe bucăţi de formă alungită

2)Scurgeri de carburanţi, ulei, amestec antigel

3)Dezlipirea armăturii metalice de partea de cauciuc

3)Defecţiuni de fabricaţie (degresare necorespunzătoare a armăturilor, temperatura scazută sau timp redus de vulcanizare

Remediere sau înlocuireEfecte: pierderea elasticităţii în fixarea motorului de şasiu; desprinderea coturilor de radiator.

124

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 7

Verificarea fixării colectoarelor de admisie şi evacuare

Se verifică şuruburile şi piuliţele de fixare pe chiulasă. Acestea pot fi insuficient strânse sau chiar lipsă, aceasta ducând la apariţia unui spaţiu liber între galeria de admisie şi chiulasă ceea ce favorizează pătrunderea aerului nefiltrat, care generează uzura prematură a ansamblului cilindru-segment-piston, iar în cazul colectorului de evacuare, se produce expulzarea garniturii în zonele nestrânse şi scăparea flăcărilor care corodează suprafeţele de contact.

Verificarea stării şi fixării ţevii şi tobei de eşapament precum şi etaşeitatea sistemului de evacuare

Se verifică îmibinările ţevii cu galeria de evacuare, ţeava şi toba care dacă nu sunt fixate corespunzător produce poluare sonoră şi gaze ce pot afecta utilizatorul.

Pentru verificarea etanşeităţii sistemului de evacuare se opturează ţeava de evacuare la mersul în ralanti şi se observă eventualele scăpări de gaze (se localizează fisurile sau găurile); de asemenea dacă după cateva secunde (de obturare), motorul se opreşte, iar la deztuparea imediată a ţevii gazele ies cu violenţa tragem concluzia că sistemul de evacuare este bun şi motorul lucrează corect; dacă la obturare motorul continuă să funcţioneze fară nici o modificare, se trage concluzia că sistemul este neetanş.

Lucrări de întreţinere la sistemul de răcire

Spălarea radiatorului în exterior şi desfundarea celulelor de aer

Spălarea se execută cu jet de apa la o presiune de 3-4 daN/cm2 dinspre partea în care se află ventilatorul, către exterior, avându-se în vedere acoperirea prealabilă cu pungi de polietilenă a ansamblurilor electrice (alternator, releu tensiune, demaror, distribuitor de aprindere şi bobină de inducţie), a gurii de umplere şi a ţevii jojei de ulei; de asemenea se protejează aripioarele radiatorului pentru a nu fi lovite şi deformate. La nevoie se poate folosi şi o pensulă cu păr moale

125

pentru a uşura desprinderea depunerilor din celulele de aer precum şi un detergent din categoria şamponului auto, dacă depunerile sunt amestecate cu ulei, carburant sau antigel.

Curăţirea motorului în exterior

Se efectuează numai în locuri amenajate corespunzător cu canalizare şi instalaţie de neutralizare a apelor alcaline, pentru a se preveni poluarea apelor şi a terenului.

Spălarea motorului cu ajutorul apei şi detergenţilor este de preferat în locul spălării cu benzină, motorină şi petrol, deorece se înăltură pericolul de incendiu, riscul de a se degrada elementele de cauciuc.

Această operaţiune de curăţire şi îndepărtare a depunerilor de pe suprafeţele exterioare ale motorului şi radiatorului de apă, are un dublu efect pozitiv şi anume asigurarea unor condiţii igienice efectuării lucrărilor de control şi îngrijire zilnică sau a sarcinilor tehnice, dar şi păstrarea capacităţii motorului de a-şi menţine regimul de temperatură optim, eliminând prin convecţie surplusul de căldură în condiţiile de exploatare în plină sarcină.

Verificarea densităţii amestecului antigel

Operaţiunea se realizează toamna, cu ocazia pregătirii motorului pentru exploatarea de iarnă.Densitatea amestecului antigel este stabilită pentru temperatura de 40˚C a lichidului de

răcire în momentul determinării pentru alte temperaturi, valoarea reală a punctului de îngheţ este dată de valorile din tabel.

Dacă densitatea este neconformă, se goleşte vasul de expansiune (sau se scoate lichid) şi se adaugă

antigel într-o cantitate conform unor calcule sumare pentru a aduce lichidul de răcire în parametrii doriţi. După câteva zile după ce antigelul a format o soluţie omogenă cu lichidul de răcire existent se verifică din nou densitatea.

Pentru a se preveni desprinderea şi antrenarea mâlului depus şi pietrificat în jurul cămăşilor de cilindri, urmată de pătrunderea apei în baia motorului şi contaminarea uleiului, este necesară înlăturarea prealabilă a pietrei din instalaţia de răcire a motorului, fară demontare.În acet scop se foloseşte, la alegere una dintre soluţiile:soluţia A- în 10l de apă fierbinte se dizolvă 740...780g de sodă caustică şi 0,25l petrol lampant;soluţia B- în 10l de apă fierbinte se dizolvă 1kg de sodă de rufe şi 0,5l petrol lampant.

Valori termodensimetru Temperatura lichidului de răcireTemp(40˚C) Densitatea 10˚C 20˚C 30˚C 40˚C 50˚C 60˚C 70˚C 80˚C-3˚C 1 0˚ -1 -2 -3 -4 -6 -8 -10-5˚C 1 0˚ -2 -3 -5 -7 -9 -12 -14-10˚C 1,027 -5˚ -6 -8 -10 -12 -15 -18 -22-15˚C 1,037 -8˚ -10 -12 -15 -18 -22 -25 -32-20˚C 1,047 -11˚ -14 -17 -20 -24 -28 -32 -37-30˚C 1,060 -14˚ -18 -24 -30 -35 -40 - --40˚C 1,068 -18˚ -24 -33 -40 - - - -

126

Lucrări de întreţinere la mecanismul de distribuţie

Strângerea şuruburilor de fixare a suporţilor de la axele culbutorilor

Operaţiunea este necesară pentru a elimina jocurile ce se formeaza între suporţi şi chiulasă din cauza tensionării şuruburilor de fixare, ca efect al nenumăratelor solicitări la întindere produse cu ocazia deschiderii supapelor.

Existenta acestui joc, uneori atât de mic este imperceptibil, are urmări negative asupra funcţionării motorului, prin necorelarea forţelor de distribuţie la cilindri vecini şi totodată prezintă un pericol potenţial de rupere a şuruburilor respective sau flambarea tijelor împingătoare.

Verificarea tijelor împingătoare

Verificare se face cu ajutorul unui dispozitiv suport cu comparator; depăşirea limitei maxim admise de flambare impune îndreptarea tijelor, altfel deformarea se amplifică, iar motorul îşi schimbă mersul, ca urmare a defazării deschiderii şi închiderii supapei respective.

Reglarea jocului la culbutori

Jocul între supapă şi culbutor trebuie asigurat în permanenţă în limitele stabilite de constructor prin reglaje periodice, deoarece în timpul funcţionării motorului, revenirea cu şoc a supapei pe scaun, după fiecare deschidere, este însoţită de o tasare a părţii tronconice de la ciuperca supapei şi de la scaunul din chiulasă. După 200-300 ore de ore de funcţionare, această tasare atinge valori de ordinul sutimilor de milimetru, reducându-se până la anulare acest joc.

Efecte: nereglarea la timp a jocului între supape şi culbutori se face simţită, de regulă după 250-300 de ore de funcţionare şi se concretizează prin scăderea presiunii la sfârşitul cursei de compresie însoţită de :-porniri din ce în ce mai grele;-întreruperi în funcţionare, sesizabile la regimuri constante de turaţie; -scăderea puterii motorului;-supraconsum de carburant.

Din cauza scăpării gazelor prin spaţiul dintre supapă şi scaun în timpul arderii amestecului carburant, se amplifică tot mai mult fenomenul de corodare a supapelor şi scaunelor, ajungându-se

127

la un mers întrerupt, puternic trepidant, la înţepenirea injectorului, la contaminarea cu carburant a uleiului din baie şi la o uzură avansată a întregului motor.Soluţia constă în reglarea jocului la culbutori.

Curăţarea zgurii de pe supape şi controlul etanşării acestora pe scaune

Se demontează chiulasa şi se înlătură depunerea de zgură sau carbon de pe supape, locaşurile din spatele scaunelor din chiulasă, precum şi verificarea sau la nevoie refacerea, etanşării supapelor pe scaune.

128

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 8

Înlocuirea elementului la filtrul nr. 1 de motorină de tip CAV

În figură se poate identifica circuitul motorinei de la locul de intrare în stare nefiltrată, a trecerea prin hârtia filtrată 2, deplasarea prin jurul axului 4 şi ieşirea prin modul b. O bună funcţionare a filtrului este asigurată numai atunci când se realizează o etanşare corespunzătoare între tubul metalic central al elementului filtrat 2 şi corpul 1, prin intermediul unei garnituri inelare; în situaţia când această este degradată se va permite motorinei nefiltrate să treacă direct în pompă de injecţie.

Efecte 1. Pătrunderea particulelor de praf cu dimensiuni mai mari de care, datorită durităţii

mari (7 pe scară Mohr) produc uzuri pe piesele de foarte mare fineţe ale pompei de injecţie şi injectoarelor, diminuând mult performanţele acestora.

129

2. Ruperea corpului hidraulic al pompei de injecţie DPA, ce se produce ca urmare a înţepenirii unei granule de praf antrenate de motorină şi împinsă printr-unul din orificiile radiale dintre axul rotativ şi stator, ce sunt separate printr-un joc de numai .

Verificarea funcţionării încălzitoarelor pentru decongelare din filtrele de motorină

Filtru de motorină din figură anterioară este echipat cu două rezistente electrice (poz. 5)

de 3W şi , încorporate în dop şi conectate în paralel, prin fişe la circuitul electric de 12 V sau 24 V în serie cu un bec de 12V şi 15 W şi un întrerupător. Verificarea funcţionării constă în închiderea întrerupătorului timp de 30 de minute, perioadă în care becul arde cu o lumină mai slabă decât cea normală, iar la sfârşitul acestui interval, prin atingere cu dosul palmei, se simte o diferenţă de temperatură între dop şi corpul ansamblului filtrant.

Ce se poate constata: a)Becul nu se aprinde la închiderea contactului. Cauze: Întreruperea circuitului de alimentare cu curent electric sau becul ars, deoarece una dintre rezistenţe este scurtcircuitată. b)Becul are filamentul doar puţin înroşit. Cauze: Întreruperea uneia dintre cele două rezistente.

Efecte Cele două rezistente nu se încălzesc la temperatura necesară decongelări motorinei în zonele a şi b, unde se produce înfundarea filtrului prin aglomerarea cristalelor de parafină şi a acelor de gheaţă, însoţită de imposibilitatea pornirii motorului, uneori chiar oprirea acestuia în timpul mersului.

Varianta optimă a decongelatorului termic reduce durata decongelării la 10 minute pentru temperatura de -10 oC sau la 20 de minute, pentru temperatura de -20 oC.

130