CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SICONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIAFILIALA TIMIS

EXERCITII PROPUSE

TCACI CRISTINA AN I, SEM II, Gr 2

Timisoara2013

CECCAR FILIALA TIMIS

Audit statutar al situatiilor financiareTcaci CristinaGrupa 2Anul I, Sem 2

II. Audit statutar al situatiilor financiare (7 intrebari)

1. In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative c) fara asigurare

In cazul examinarii limitate , opinia este exprimata sub forma unei examinari negative,adica nu au fost constatate fapte in neconformitate cu criteriile corespunzatoare acestei examinari.

2. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern.

Caracteristicile prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern sunt urmatoarele:- auditul intern este salariat al intreprinderii, cel statutar este un prestator de servicii independent de intreprindere;- auditul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii, cel statutar in folosul utilizatorilor situatiilor financiare;- obiectul auditului intern este sa aprecieze buna functionare a dispozitivelor de control intern, cel al auditului statutar este sa certifice regularitatea, sinceritatea si imaginea fidela a conturilor, a situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii;- ca domeniu de aplicare, auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii, dar in legatura numai cu obiectivul sau de certificare pe cand auditul intern are un domeniu de aplicare mult mai vast (functiile intreprinderii si dimensiunile lor);- in vederea prevenirii fraudelor auditul intern are o arie mult mai larga de lucru decat auditul statutar;- independenta auditorului statutar este absoluta, cea a auditorului intern este restrictiva;- auditul statutar este periodic, iar cel intern este permanent;- metodele folosite in realizarea auditului statutar sunt comparatiile, analizele, inventarierea, pe cand auditul intern acestea sunt specifice si adaptate intreprinderii.

3. Definiti si exemplificati riscul legat de control

Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie deoperatiuni , izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni , nu este niciprevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.

Nu poate fi in intregime eliminate , avand in vedere limitele inerente oricarui sistem contabil side control intern.Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul vatrebui sa documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale.

Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-ocategorie de tranzactii si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata , fie daca este

cumulate cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timpprin intermediul sistemului contabil si de control intern

4. In vederea evaluarii riscurilor de piata intocmiti un chestionar pentru personalul de marketing.

Chestionar cu privire la evaluarea personalului de marketing

Denumirea misiunii: Perioada auditată: Întocmit de: Data: Nr. Crt. Întrebări Răspuns

DA/NUObservatii

1 Au fost stabilite mecanismele care să asigure că personalul este informat operativ cu privire la depaşirea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat?

2 Managementul analizează în mod corespunzător procesul şi rezultatele auditului intern?

3 Structura organizatorică este adecvată astfel încat să prevină eventuale disfuncţionalităţi sau derapaje în desfăşurarea activităţii?

4 Există comunicare şi interacţiune între managementul eşantionului superior al conducerii şi compartimentele funcţionale?

5 Analiza posturilor şi distribuţia responsabilităţilor au în vedere experienţa şi competenţa profesională?

6 În contextul în care dispersia entităţilor în diferite locaţii este mare, comunicarea cu personalul acestora se realizează cu dificultate?

7 Au existat probleme generate de lipsa unui sistem de informaţii a managementului şi/sau a informaţiilor financiare, ca urmare a schimbarii rapide de personal sau a numărului insuficient de personal?

8 Rezultatele evaluării riscurilor care au fost identificate la nivelul subunităţilor teritoriale sunt comunicate conducerii?

9 În exercitarea funcţiei de control financiar este asigurată independenţa faţă de funcţiile de contabilitate şi management financiar?

10 S-au înregistrat eşecuri în comunicarea dintre

compartimentele din structura organizaţională care au influenţat nefavorabil activitatea entităţii?

Numele şi prenumele: Data: Termen de răspuns:

5. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.

Principiul independenţei exerciţiului se referă la delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor aferente activităţii agentului economic pe măsura angajării acestora şi a trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă.

„Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când acestea se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit şi este înregistrat în evidenţele contabile şi raportat în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare care respectă acest principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plăţi şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despreresursele privind încasările viitoare.“

Auditorul trebuie să se asigure că toate veniturile şi cheltuielile aferente activităţii agentului economic sunt delimitate în timp pe măsura angajării şi decontate asupra rezultatului exerciţiului la care se refera.

Auditorul trebuie să obţină un grad rezonabil de asigurare că bilanţul respectă concepţiile fundamentale de bază ale contabilităţii:- continuitatea activităţii de exploatare;- contabilitatea de angajamente.

Bilanţul contabil oferă comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puţin două exerciţii financiare, metodele de evaluare şi prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dacă sunt modificări, ele să fie înscrise şi justificate în notele ataşate bilanţului;- elementele de activ şi de pasiv sunt evaluate fără a se face compensări între active şi pasive, între cheltuieli şi venituri;- bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent;- auditorul procedează pentru fiecare cont la verificarea contabilă a credibilităţii componentelor sale şi a soldului său;- datele de inventar ale elementelor de activ şi de pasiv sunt regrupate în registrul inventar cantitativ şi valoric, după caz. Auditorul procedează la o comparare între valorile contabile şi valorile de inventar furnizate de întreprindere, apreciind credibilitatea lor.

6. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand:

a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii

b)este furnizata de un alt auditor c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii

Credibilitatea probelor de audit este influenţată de sursa şi natura acestora şi depinde de circumstanţele individuale în care sunt obţinute probele.

De regulă: Probele de audit sunt mai credibile atunci când sunt obţinute din surse independente din afara entităţii.

7. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit

Standardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit cu scop special

se pot referi la :

- Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale;- Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;

-Respectarea clauzelor contractuale;

- Situatii financiare condensate (rezumate)

CECCAR FILIALA TIMIS

Expertiza ContabilaTcaci CristinaGrupa IIAnul I,Sem 2

1. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il definescsi experienta care o poseda. Deasemenea,competenta profesionala este conditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica ,de practica si de examinare privind teme profesionale semnificative, iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoasterea continua a evolutiilor si reglementarilor la nivel national si international.

2. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?

Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către expertul contabil de la părţile care îl au în păstrare. Dosarul de lucru al expertului contabil, în ce priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz:

I. Încheierea de şedinţă (în cauze civile), Ordonanţa organului de urmărire şi cercetare penală (în cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudicare.

II. Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea misiunii.

III.Eventualele corespondenţe, răspunsuri la întrebări suplimentare sau suplimente de expertiză contabilă solicitate de organele în drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile.

IV. Eventualele note personale ale axpertului contabil redactate în timpul efectuării ecpertizei contabile, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi bugetuluid de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

3. Explicaţi cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

În cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se pooate afla în imposibilitatea întocmirii unui raport de expertiză contabilă, datorită inexistenţei documentelor justificative şi/sau evidenţelor contabile care să ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizării. În astfel de cazuri se întocmeşte un „RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI CONTABILE”, care are aceeaşi structură ca un raport de expertiză, obişnuit (necalificat) dar care, în Capitolul II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE şi Capitolul III, CONCLUZII, va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuării expertizei contabile „comandate” de beneficiarul acesteia.

CECCAR FILIALA TIMISEvaluarea intreprinderiiTcaci CristinaGrupa II

Anul I,Sem 2

IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)

1. Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã evaluãrii, pe bazã de expertizã si diagnostic: a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO; b) în functie de raportul de schimb leu/dolar; c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai recentã perioadã.

Stocurile se evaluează după separarea celor fara mişcare sau cu mişcare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.

2. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este aceasta, dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve 10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale (cheltuieli de înfiintare) 5.000.000: a) da, 23.000.000; b) da, 33.000.000; c) nu.

Activul net corijat se calculează prin doua metode:

1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE

2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORII

3.000.000 +10.000.000 + 15.000.000 – 5.000.000 =23.000.000

3. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe goodwill este de: a) 8.800 mii lei; b) 8.600 mii lei; c) 8.480 mii lei.

Vg= ANC +GW = 8000 +480 = 8480

GW= (CB-ANC*i)/c= ( 1000 -8000*11%) /25% = (1000-880)/25%=480

CECCAR FILIALA TIMISStudii de fezabilitateTcaci CristinaGrupa II

Anul I,Sem II

VII. Studii de fezabilitate (7 intrebari)

1. După obiectivul investiţional, de câte tipuri sunt investiţiile? Dezvoltaţi pe scurt.

Investitiile pot fi dupa cum urmeaza:Investitia tehnica privind achizitia, constructia si montajul unor masini,utilaje, mijloace detransport. Este cea mai intalnita investitie;Investitia umana-pentru formarea,calificarea, specializarea personaluluiInvestitia sociala-(ex. cantina);Investitii financiare-cumpararea de titluri de participare la alte societati;Investitii comerciale-pentru reclama si publicitate.

2. Prin prismă strategică, ce presupune o investiţie de înlocuire?

Investitiile destinate inlocuirii servesc pentru inlocuirea utilajelor si instalatiilor de productie uzate,avand ca obiectiv mentinerea nivelului capacitatii de productie a societatii. Prin urmare, investitia presupune economisire, acumularea unei parti din venit, urmarindu-se obtinerea unui castig in viitor.

3. Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea tradiţională a proiectelor investiţionale este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului?

Rentabilitatea medie = Profit mediu anual /Investiţie medie anualăRentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune.Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie de ratele de

rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de frecventa lor de inregistrare pe piata.

4. Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 11.445 lei, prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie

Costuri de exploatare

Total cost

Total încasări

Cash-flow anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei 2.100 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 17740 lei

Calculaţi indicele de profitabilitate neactualizat.

Raspuns

Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoarea investitiei) – se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia.Indecele de profitabilitate este:

Intepretare:

1,55>1 => investita este fezabila

5. Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiţionale este valoarea actualizată netă. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului, ţinând cont de faptul că cash-flow-rile actualizate includ şi valoarea reziduală?

VAN = -I+ +

I = costul investitiei;CFnet n = intrari nete de trezorarieale perioadei n;Vrez = valoarea reziduala;r=rata de actualizare;n=durata de viata a proiectului exprimata in ani.VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:– daca VAN > 0, investitia se accepta;– daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;– daca VAN < 0, investitia este respinsa.

6. Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiţionale este indicele de profitabilitate. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului, ţinând cont de faptul că cash-flow-rile actualizate includ şi valoarea reziduală?

Se utilizeaza atunci cand doua sau mai multe proiecte necesita alocari de fonduri initiale inegale. El arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu investit.Daca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat.

Indecele de profitabilitate=

CFn = intrari nete de trzorerie ale perioadei nra = rata de actualizare

7. Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 11.445 lei, cu o rată de actualizare minimă de 19% şi maximă de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie

Costuri de exploatare

Total cost

Total încasări

Cash-flow anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei 2.100 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculaţi RIR şi apreciaţi fezabilitatea investiţională prin intermediul acestui indicator.

Rata internă de rentabilitate (RIR) este rata de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care valoarea adăugată netă este egală cu zero. Altfel spus, rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare pentru care valoarea actualizată a costurilor (ieşirile de trezorerie) este egală cu valoarea actualizată a veniturilor (intrări de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt  zero.  Rata internă de rentabilitate trebuie să fie mai mare sau egală cu rata medie a dobânzii pe piaţă sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investiţia făcută. Numai în acestecondiţii rata internă a rentabilităţii permite compensarea costului finanţării. 

Etape pentru calculul ratei interne de rentabilitate:• se porneşte de la calculul VAN (valorii adăugate nete) care reprezintă surplusul de valoare rezultat din exploatarea unei investiţii.Acest surplus (exprimat în valori absolute) este consecinţa unei comparaţii între efectele estimate a fi generate de investiţia analizată şi efectele care se apreciază ar putea fi obţinute pe seama unei alte variante alternative de investire,

VAN = -I +  

 I = costul investitiei;CFt = cash-flow-ul aferent anului tr = rata de actualizare;n = durata de viata a proiectului exprimata in ani.

VAN determină următoarele opţiuni de decizie: 

–dacă VAN > 0, investiţia se acceptă; totalitatea cash-flowurilor viitoare vor putea acoperi cheltuiala iniţială; restul (valoarea VAN) se constituie ca un “supraprofit” –daca VAN = 0, investiţia este respinsă din motive de prudenţă; întreprinderea nu mai beneficiază de nici un reziduu de rentabilitate; ea a acţionat gratuit, –daca VAN < 0, investiţia este respinsă, profiturile viitoare nu acoperă cheltuielile.

•Pentru calculul ratei interne de rentabilitate se foloseste următoarea metodă (metoda de interpolare) care pleacă de la o rată minimă şi o rată maximă

 RIR=Rata min+(Rata max-Rata min) x (VAN rata min/Van rata min-VAN rata max) Dacă RIR> Rata de actualizare atunci investiţia este fezabilă  Dacă RIR< Rata de actualizare atunci investiţia este nefezabilă.

RIR=0,19+(0,20-0,19)* ;VAN = -I+

ra=19% ra=20%

CF 2100 2100

2537.82 2516.67

2131.62 2097.22

1898.93 1851.55

1595.74 1543.21

1340.96 1286.01

Suma 11.606.06 11394.96

VAN ra minima= -11.445+11606,06=161,06

VAN ra maxima= -11.445+11394.96=-50.04

RIR=0,19+(0,20-0,19)* =0,18

RIR<ra=> investitia nu este fezabila

Bibliografie:1. Negrilă Adrian, Proiectele investiţionale. Fezabilitate şi eficienţă, Ed. Mirton, Timişoara, 20032. Porojan Dumitru, Bişa Cristian, Planul de afaceri, Ed. Irecson, Bucureşti, 2007

CECCAR FILIALA TIMISAnaliza-DiagnosticTcaci CristinaGrupa IIAnul I,Sem II

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari)

1. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informații bilanțiere:

Indicator 31.12.nImobilizări 100000 Stocuri 20000 Creante 40000 Disponibilități 5000 Capitaluri proprii 65000 Datorii mai mari de un an 50000 Datorii de exploatare 47000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 3000

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite “structurile situatiilor financiare”. Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu.BILANTActive imobilizate =100.000Active curente = stocuri + creante + disponibilitati ==20.000 + 40.000 + 5.000 = 65.000TOTAL ACTIVE = 165.000Capital si rezerve = 65.000Datorii pe ternem lung = 50.000Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=47.000 + 3.000 = 50.000TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 165.000

PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARIIndicatori de lichiditate:Indicatorul lichiditatii curente = active curente/datorii curente = 65.000/50.000 = 1,3-active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 20.000+40.000+5.000=65.000-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =3.000+47.000=50.000* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

Indicatorul lichiditatii imediate

(Active curente – Stocuri)/Datorii curente = (65.000 - 20.000)/50.000 = 0.9Indicatori de risc:Indicatorul gradului de indatorareCapital imprumutat/Capital propriu X 100 =50.000/65.000 X 100 = 76.92%Capital imprumutat/Capital angajat X 100 = 50.000/(50.000 + 65.000) X100 = 43.47%unde:* capital imprumutat = credite peste un an;* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta."

Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile:Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere:Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit/Capital angajat X 100"unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. "

Marja bruta din vanzariProfitul brut din vanzari/Cifra de afaceri X 100O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

Pozitia financiara

Rata de lichiditate generala=Active mai mici de un an/Datorii mai mici de un an= 1.3

Rata de trezorerie=(Creante mai mici de un an+Disponibilitati)/Datorii mai mici de un an= 0.9

Rata de lichiditate imediata=Disponibilitati/Datorii mai mici de un an=0.1

Rata de autonomie financiara=Capitaluri proprii/Total pasiv=0.393939394

2. O întreprindere este caracterizată de situația bilanțieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, iar 10% din creanțe sunt garanții de bună execuție ce vor fi încasate peste 20 de luni să se analizeze poziția financiară a întreprinderii pe baza bilanțului contabil şi a bilanțului financiar şi să se explice diferențele constatate.

Indicator 31.12.nImobilizări corporale 3000 Imobilizări necorporale 800 Stocuri 1000 Creante 2000 Disponibilități 1000 Capitaluri proprii 2000

Datorii mai mari de un an 3000 Datorii de exploatare 2400 Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

BILANT CONTABILActive imobilizate =3000+800 = 3800Active curente = stocuri+creante +disponibilitati=1000+2000+1000=4000TOTAL ACTIVE = 7800Capital si rezerve = 2000Datorii pe termen lung = 3000Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare+datorii pe termen f.scurt =2400+400=2800TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 7800Indicatori economoco-financiaria)indicatorul lichiditatii curenteActive curente / Datorii curente = 4000 / 2800 =1,43b)indicatorul lichiditatii imediate(Active curente – stocuri) / Datorii curente = (4000- 1000) / 2800 = 1,07Indicatori de risca)indicatorul gradului de indatorareCapital imprumutat / Capital propriu =3000 / 2000 = 1,5

BILANT FINANCIARActive imobilizate =3000+800-200 = 3600Active curente = stocuri+creante +disponibilitati=1000+2000-(2000 * 10%)+1000=3800TOTAL ACTIVE = 7400Capital si rezerve = 2000Datorii pe termen lung = 3000-400 = 2600Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare+datorii pe termen f.scurt =2400+400=2800TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 7400Indicatori economico-financiaria)indicatorul lichiditatii curenteActive curente / Datorii curente = 3800 / 2800 =1,36b)indicatorul lichiditatii imediate(Active curente – stocuri) / Datorii curente = (3800- 1000) / 2800 = 1,00Indicatori de risca)indicatorul gradului de indatorareCapital imprumutat / Capital propriu =2600 / 2000 =1,3Prin comparatie, indicatorii analizati in cele doua cazuri scad proportional cu valoarea care reprezinta si diferenta dintre cele doua tipuri de bilanturi.In cazul bilantului financiar este de remarcat faptul ca indicatorul gradului de indatorare scade cu 20%, fiind influentat de excluderea datoriilor aferente anului in curs din totalul datoriilor pe termen lung.In ceea ce priveste lichiditatea, nu exista diferente majore intre cele doua cazuri.

3. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în cazul societății ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos şi să se analizeze evoluția acestora:

Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1 (u.m.)Venituri din vânzarea mărfurilor 0 1000 Producția vândută 20000 22000 Producția imobilizată 0 1000 Cheltuieli cu materii prime 3000 4000 Costul mărfurilor vândute 0 800 Cheltuieli salariale 7000 7800 Cheltuieli cu amortizarea 300 400 Cheltuieli cu chirii 1500 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 1500 Impozit pe profit 1000 1000

4. Să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la informațiile prezentate mai jos:

Indicator u.m.Venituri din vânzarea mărfurilor 1000 Producția vândută 14000

Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2000 Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600 Cheltuieli cu materii prime 2000 Costul mărfurilor vândute 700 Cheltuieli salariale 8000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurări sociale 1000 Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate

400

Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200 Venituri din diferențe favorabile de curs valutar

200

Cheltuieli cu dobânzi 800 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 300 Rata de distribuire a profitului 25%

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Calcul CAF medoda aditivaCAF = Profit net + Cheltuieli cu amortizari si provizioaneCAF = 3500 + 1200 = 4700Autofinantarea este CAF * 75 % = 4700* 75 % = 3525

5. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea C în exercițiul n şi să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activităților operaționale, financiare şi de investiții, cunoscându‐se următoarele informații din situațiile financiare:

Indicator N ‐1 NImobilizări 8000 10000 Stocuri 500 400 Creanțe 2000 2200 Disponibilități 200 250 TOTAL ACTIV 10700 12850 Capitaluri proprii 5000 6000 Datorii financiare 3000 3500 Furnizori 1500 2000 Datorii salariale şi fiscale 1100 1300 Credite de trezorerie 100 50

Indicator u.m.Cifra de afaceri 20000 Cheltuieli materiale 2000 Cheltuieli salariale 14000 Cheltuieli fiscale şi sociale 1500 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu dobânda 200

Impozit pe profit 200 FLUXUL DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA OPERATIONALA: . Încasari de la clienti - Plati catre furnizori si angajati = Numerar generat din exploatare - Dobânzi platite + Dividende încasate +,- Alte încasari - plati privind cheltuielile si veniturile- Impozitul pe profit = Fluxul de numerar înainte de elementele extraordinare +,- Încasari / plati din elemente extraordinare = Fluxul de numerar net din activitatile de exploatare Fluxul de numerar = 2.200 – 2.000 – 1.300 – 200 = -1.300 u.m FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTIŢII Încasari din vânzarea de imobilizari corporale, necorporale si alte asemenea active pe termen lung (inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate si constructiile din resurse proprii de terenuri si mijloace fixe) + Încasarile din vânzarea titlurilor financiare detinute ca instrumente de capital propriu si de creanta altor întreprinderi si interesele în asocierile în participatie (altele decât încasarile pentru acele instrumente considerate a fi echivalente ale numerarului sau acelea pastrate în scopuri de plasament si tranzactionare) - Platile pentru achizitia de titluri financiare detinute ca instrumente de capital propriu si de creante ale altor întreprinderi si interesele în asociere în participatie (altele decât platile pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea pastrate în scopuri de plasament si de tranzactionare) + Încasari din rambursarea avansurilor si împrumuturilor acordate altor parti (altele decât avansurile si împrumuturile unei investitii financiare) - Achizitia de filiale diminuata cu numerarul platit - Plati privind avansurile în numerar si împrumuturile acordate altor parti (altele decât avansurile si împrumuturile efectuate de o investitie financiara) + Dobânzi si dividende încasate + Încasarile în numerar din conturile de futures, de forward, de optiuni sau de swap în afaracazului când contractele sunt detinute în scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cândîncasarile sunt tratate drept activitati de finantare) - Platile în numerar pentru contractele de futures, de forward, de optiuni si de swap în afara cazului în care contractele sunt detinute în scopuri de plasament sau de tranzactionare sau când platile sunt tratate drept activitati de finantare = Fluxul de numerar folosit în activitatea de investitii (B) Fluxul de numerar = -2.000 u.m FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANŢARE . Venituri în numerar din emisiunea capitalului social - Platile în numerar catre actionari pentru achizitia sau rascumpararea actiunilor proprii + Încasari din emisiunea de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci si alte împrumuturi pe termen lung sau scurt - Plati privind rambursarile de împrumuturi - Plata obligatiilor în leasing financiar

- Dividende platite = Fluxul de numerar net folosit în activitatea de finantare ( C ) Fluxul de numerar = -3500-50-200 = -3.750 u.m

6. Se cunosc următoarele informații financiare referitoare la o societate comercială ce activează în domeniul comerțului cu amănuntul de bunuri de larg consum:

Indicator u.m.Imobilizări 1500 Stocuri 500 Creanțe 100 Disponibilități 100 Capitaluri proprii 700 Datorii financiare 500 Furnizori 500 Datorii salariale 300 Datorii fiscale si sociale 150 Credite de trezorerie 50 Cifra de afaceri 5000

Să se calculeze şi să se interpreteze duratele de rotație ale elementelor dee activ şi pasiv circulant şi viteza de rotație a activului circulant net .

Durata de rotatie a stocurilor = CA / STOCURI = 5000 / 500 = 10Durata de recuperare a creantelor = (Total creante / Cifra de afaceri ) * 365 = 100 /5000 * 365 = 7.3Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale /CA *365 = 1500 / 5000 *365 = 110Viteza de circulatie a activului circulant net = ACN / CA * 365 = 700 / 5000 * 365 = 51,1

CECCAR FILIALA TIMISAudit si Control InternTcaci CristinaGrupa IIAnul I,Sem II

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (4 intrebari)

1. Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pina la nivelul intocmirii matricei si a raportului intermediar , inclusiv.

Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatiisistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ.

In etapa de pregatire a misiunii de audit intern au fost intocmite documentele standard si s-au adus clarificari, fata de norme, cu privire la modul concret de initiere a procedurii de analiza riscurilor, succesiunea documentelor, structura acestora si modul de completare, nivelul de apreciere si impartire a acestora in mari, medii si mici, clasarea riscurilor si ierarhizarea acestorain vederea finalizarii procedurii. Analiza riscurilor si obtinerea tematicii in detaliu a misiunii deaudit, pe baza careia se va concentra munca pe teren.

In etapa de interventie la fata locului s-a realizat testarea efectiva pe baza listelor de verificare pregatite in etapa anterioara, prin utilizarea unor tehnici diferite de esantionare, teste de control, modele de interviuri, note de relatii si foi de lucru, elemente care au stat la baza elaborarii fiselor de identificare si analiza a problemelor si eventual a formularelor de constatare si raportare a iregularitatilor.

Probe de audit :1) Obtinerea unei situatii a capitalului socialValoarea capitalului autorizat si a capitalului subscis trebuie prezentata cu acuratete. In cazul in care directorii sunt si actionari ai firmei respective, participatiile acestora trebuie prezentate in situatiile financiare.2) Compararea soldului capitalului social si al rezervelor cu cele din exercitiul financiar anteriorEste important sa se reconcilieze miscarile in conturile de capital social, prime legate de capital, rezerve etc din cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au facut conform legislatiei in vigoare, cu aprobarile de rigoare.3) Verificarea miscarilor in conturile de rezerveVariatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte rezerve trebuie justificate in baza documentelor privind profitul castigat, realizat sau generat prinn reevaluari si trebuie prezentate in conformitate cu standardele contabile. De asemenea, trebuie probate orice miscari determinate de plata dividendelor.Au fost solicitate catre verificare :

-statutul companiei – s-a verificat daca informatiile prevazute in statut cu privire la capitalul emis, numele directorilor etc. sunt in concordanta cu cele existente la registrul comertului;-detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital;-registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale conducerii, pe parcursul intregului exercitiu financiar-procesul verbal care sa justifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fost aprobata de si s-a efectuat pe baze legale.-registrele jurnal, fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la zi a inregistrarilor contabile asa cum s-a stabilit prin lege.Presupunem urmatorul exemplu:Cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, ca profitul anului 2008 de 900.000lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de 5% si diferenta sa ramana ca suma nerepartizata.Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. In luna octombrie a anului 2009 adunarea generala stabileste repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social sau la dividende a intregii sume.Aplicand procentul de 5% rezulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului incheiat sumele se vor evidentia astfel: 129 = 1061 45.000 lei"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"In exercitiul urmator, respectiv in anul 2008, se efectueaza inchiderea contului de profit si pierdere si a celui de repartizare.121 = % 900.000 lei"Profit si pierdere" 129 45.000 lei "Repartizarea profitului" 117 855.000 lei "Rezultatul reportat”Rezulta ca la 31 decembrie 2008 singura inregistrare pe care o faceti, in cazul in care societatea a realizat profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala.In anul 2009, se inchide contul de profit si pierdere 121 si contul 129. In exemplul prezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de 855.000lei, care urmeaza sa fie repartizata pana la sfarsitul anului sau in anii urmatori.Hotararea AGA de a majora capitalul social: 117 = 1068 855.000 lei"Rezultat reportat" "Alte rezerve" 1068 = 1011 855.000 lei"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat" 1011 = 1012 855.000 lei"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"

Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al Romanie. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii.Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2008, existent in ct. 117, se poate inregistra si astfel: 117 = 1012 855.000 lei“Rezultatul reportat” “Capital subscris varsat”

In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o distribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.Repartizarea profitului la dividendDin punct de vedere contabil, inregistrarea repartizarii dividendelor in urma aprobarii situatiilorfinanciare de catre adunarea generala, se efectueaza astfel:

121 = 117 855.000 lei"Profit si pierdere" "Rezultatul reportat" 117 = 457 855.000 lei"Rezultatul reportat" "Dividende de plata" 457 = % 855.000 lei"Dividende de plata" 5311 718.200 lei "Casa" 446 136.800 lei „Alte impozite taxe si varsaminte asimilate”

446 = 5121 136.800 lei„Alte impozite „Conturi la banci in lei”taxe si varsaminteasimilate”

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Salarii pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.Gestionarea resurselor umane într-o institutie publica reprezinta o functie suport importanta, fiind un domeniu de preferinta al activitatii auditorului intern, justificata în mare masura de multitudinea de procese care sunt derulate si în mod implicit de riscurile care le însotesc.Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ.Obiectivele misiunii de audit:¨ Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului cu principalele subobiective:- stabilirea elementelor de natură salarială;- modificarea drepturilor salariale;- salarizarea muncii peste programul normal de lucru.Desfasurarea misiunii de audit public intern presupune parcurgerea etapelor si procedurilor prevazute de normele metodologice generale.Etapele misiunii:I. PREGĂTIREA MISIUNII DE AUDITActivitati:1. Tipărirea şi procesarea Ordinului de serviciu2. Tiparirea şi procesarea Declaraţiei de independenţă3. Pregătirea şi transmiterea Notificării privind declanşarea misiunii de audit intern către părţile interesate4. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

- Identificarea legilor şi regulamentelor aplicabile structurii auditate- Obţinerea organigramei- Obţinerea Regulamentului de organizare şi funcţionare- Obţinerea fişelor posturilor- Obţinerea procedurilor scrise- Identificarea personalului responsabil- Obţinerea exemplarului de Raport de audit intern anterior5. Întocmirea Chestionarului de control internStabilirea elementelor de natura salarială- există un sistem de proceduri pentru stabilirea elementelor de natură salarială?- dacă “da”, vă rugăm să ne furnizaţi un exemplar.- există stabilită persoană responsabilă pentru elaborarea şi actualizarea procedurilor?- există lista activităţilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului?- dacă “da”, vă rog să ne furnizaţi un exemplar.- vă rugăm să ne furnizaţi cerinţele privind experienţa şi pregătirea profesională necesare postului?- dacă “da”, vă rugăm să ne furnizaţi fişa postului.Modificarea drepturilor salariale- există un sistem procedural de organizare al activităţii privind modificarea şi comunicarea drepturilor salariale?- există stabilită persoana responsabilă?- vă rugăm să ne furnizaţi cerinţele privind experienţa şi pregătirea profesională necesare postului?- există responsabil cu actualizarea sistematică a procedurilor?- dacă “da”, vă rugăm să ne furnizaţi fişa postului.- există lista activităţilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului?- dacă “da”, vă rog să ne furnizaţi un exemplar.Salarizarea muncii peste programul normal de lucru- exista un sistem procedural privind timpul lucrat peste programul normal de lucru?- se ţine un registru special?- aveţi stabilit un responsabil pentru analiza şi aprobarea fundamentării timpului lucrat peste programul normal de lucru?- dacă “da”, vă rugăm să ne furnizaţi fişa postului.- aveţi stabilit un responsabil privind aprobarea efectuării muncii peste programul normal delucru?- dacă “da”, vă rugăm să ne furnizaţi fişa postului.- vă rugăm să ne furnizaţi cerinţele privind experienţa şi pregătirea profesională necesarepostului?- există lista activităţilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului?- dacă “da”, vă rog să ne furnizaţi un exemplar.6. Întocmirea Listelor centralizatoare a obiectelor auditabileStabilirea elementelor de natură salarială - obiecte auditabile:- Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale- Salariul de bază- Indemnizaţii de conducere- Sporul pentru titlul ştiinţific de doctor

- Sporul pentru complexitatea în muncă- Sporul de vechime în muncă- Sporul pentru orele lucrate pe timp de noapte- Salariul de merit- Sistemul de premiereModificarea drepturilor salariale - obiecte auditabile:- Decizia de modificare a drepturilor salariale- Comunicarea deciziei de modificare a drepturilor salarialeSalarizarea muncii peste programul normal de lucru - obiecte auditabile:- Fundamentarea timpului lucrat peste programul normal de lucru- Aprobarea efectuării muncii peste programul normal de lucru- Evidenţa timpului lucrat peste programul normal de lucru si recuperarea acestuia- Salarizarea timpului lucrat peste programul normal de lucru7. Elaborarea Tabelului puncte tari şi puncte slabe8. Întocmirea Programului de audit intern9. Intocmirea Notei şi a Programului preliminar al intervenţiei la faţa locului10.Obţinerea aprobării Notei şi a anexelor acesteia: Colectarea şi prelucrarea datelor, Tabelulpuncte tari şi puncte slabe şi Programul intervenţiei la faţa locului.11. Planificarea şi organizarea Şedinţei de deschidere cu Direcţia Resurse Umane12. Redactarea Minutei şedinţei de deschidere. Obţinerea numelui persoanelor de contact şistabilirea unui loc pentru desfăşurarea activităţii de audit.II. INTERVENTIA LA FATA LOCULUIObiectiv: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personaluluiActivitati:1. Efectuarea testărilor, detaliate Programul intervenţiei la faţa locului2. Discutarea constatărilor cu şeful de serviciu3. Elaborarea F.I.A.P. - urilor4. Colectarea dovezilor5. Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru.Analiza riscurilor:Obiective:1. Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personaluluiObiective auditabile:1.Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salarialeRisc semnificativ: Inexistenta procedurilor privind acordarea drepturilor salariale2.Salariul de bazăRisc semnificativ: Stabilirea eronata a salariului de baza3.Indemnizaţii de conducereRisc semnificativ: Acordarea unor indemnizatii de conducere necuvenite4.Sporul pentru complexitatea în muncăRisc semnificativ: Stabilirea eronata a unui spor pentru conditii deosebite de munca5.Sporul de vechime în muncăRisc semnificativ: Stabilirea eronata a sporului de vechime în munca6.Sporul pentru orele lucrate pe timp de noapteRisc semnificativ: Stabilirea eronata a sporului pentru orele lucrate pe timp de noapte

7.Sistemul de premiereRisc semnificativ: Salariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare2. Modificarea drepturilor salarialeObiective auditabile:1.Decizia de modificare a drepturilor salarialeRisc semnificativ:- Decizia de modificare a drepturilor salariale nu a fost întocmita- Modificarea neargumentată a drepturilor salariale2.Comunicarea deciziei de modificare a drepturilor salarialeRisc semnificativ:- Salariatului nu i s-a comunicat decizia de modificare a drepturilor salariale- Decizia de modificare a drepturilor salariale nu s-a comunicat Serviciului salarizare- Operarea modificării drepturilor salariale în carnetul de muncă şi dosarul profesional după soluţionarea contestaţiilor

3. Salarizarea muncii peste programul normal de lucruObiective auditabile:1.Fundamentarea timpului lucrat peste programul normal de lucruRisc semnificativ: Efectuarea fără justificare a orelor peste programul normal de lucru2. Aprobarea efectuării muncii peste programul normal de lucruRisc semnificativ: Efectuarea muncii peste programul normal de lucru nu a fost autorizata de şeful structurii3. Evidenţa timpului lucrat peste programul normal de lucru şi recuperarea acestuiaRisc semnificativ: Sistemul de evidenta a timpului lucrat peste programul normal de lucru nu este formalizat4.Salarizarea timpului lucrat peste programul normal de lucruRisc semnificativ: Aplicarea eronată a indicilor salariali de echivalare a orelor peste programul normal de lucru

3. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.Carta auditului intern urmareste:- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern în cadrul societatii comer;- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara pentru îndeplinirea obiectivelor auditului intern.A. Rolul si obiectivele auditului intern1. Rolul auditului internAuditul intern al calitatii este o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor. Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care ofera societatii o asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calitatii activitatii de productie desfasurate si a guvernarii entitatii, precum si recomandari pentru îmbunatatirea proceselor de productie si a gestionarii patrimoniului. Auditul intern contribuie la îmbunatatirea continua a managementului si a calitatii acestuia.

Aceasta examinare se realizeaza în raport cu normele existente (standarde, standarde de referinta, indicatori de performanta, manualul calitatii, proceduri, instructiuni etc.), pentru a stabili în ce masura ele sunt respectate, îndeplinite. Auditul calitatii nu se rezuma, însa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci evalueaza eficacitatea aplicarii acestor norme si a rezultatelor obtinute îndomeniul calitatii. Pe baza rezultatelor auditului calitatii se propun actiuni care sa duca la îmbunatatirea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii identifica cauzele care au dus la aceste neîndepliniri si propun masurile pe care le considera cele mai potrivite pentru eliminarea lor.2. Obiectivele auditului intern2.1. Obiectivele auditului internObiectivele generale ale auditului intern sunt:-sa asigure conducerea, actionarii, în general, ca societatea satisface sau nu standardele minime de calitate;- sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze prin probe si documente relevante starea procesului de productie si cercetare di societate;- sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuie la asigurarea si cresterea calitatii;- sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nu îndeplinesc standardele minime de calitate si sa faca propuneri pentru îmbunatatirea lor.2.2. Obiectivele misiunii de audit internÎn principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:- verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de productie side cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate;- evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse;- examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de productie si de cercetare din sociectate – auditul de performanta.- evaluarea sistemelor de management – auditulde sistem.3. Organizarea auditului internConducatorul societatii ia masurile necesare pentru instituirea cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit intern. Auditorii interni îsi desfasoara activitatea în subordinea directa a conducatorului unitatii, exercitând o functie distincta si independenta de activitatile unitatii; prin atributiile lor, nu trebuie sa fie implicati în elaborarea procedurilor de control intern si în desfasurarea activitatilor supuse auditului intern. Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de audit. Auditul intern este o activitate functionala independenta si obiectiva prin care se ofera consiliere si asigurare managementului ca sistemele de control intern exista sifunctioneaza eficace. Auditorii interni dincadrul societatiii:• raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt departament;• informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din unitate;• nu au putere, autoritate, functii sau îndatoriri executive sau manageriale, cu exceptia celor legate de gestionarea functiei de audit intern;• nu sunt implicati în operatiunile/activitatile curente ale unitatii;• nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi sisteme, dar pot fi consultati în timpul procesului de elaborare în ceea ce priveste masurile de controlce trebuie încorporate în sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis în mod expres ca acelasi auditor sa dea consultanta într-un domeniu si ulterior sa-l auditeze.

Relatia cu auditul extern:Auditorii interni vor intra în legatura cu auditorii externi pentru:• a întretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare;• a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat si rezultatele auditului intern si extern.Auditorii interni se vor concentra în special pentru:• orientarea planului anual de audit intern astfel încât sa tina cont de recomandarileauditoruluiextern;• primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre recomandarile acestora;• cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata pentrurealizarea auditului extern;• facilitarea comunicarii, când este necesar, între auditul extern si conducereauniversitatii.4. Atributiile auditorilor interniAuditorii interni au urmatoarele atributii:a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt acceptate de catre management;b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern;c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de management sunt transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelor si indicatorilor de performanta specifici asigurarii interne a calitatii;d) raporteaza periodic constatarile, concluziile si recomandarile rezultate din activitatilede audit;f) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile sipropunerile conducerii societatii5. Standardele de audit internProcedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normele metodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de PracticaProfesionista a Auditului.

B. Principiile activitatii auditului intern1. Independenta si obiectivitateActivitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor)externe începând cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor sipâna la comunicarea rezultateloracesteia.Persoanele care sunt soti, rude sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv, cuconducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiasi entitati. Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit intern în unitate daca sunt soti sau afinipâna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului deconducere colectiva.Auditorii interni nu trebuie implicati în vreun fel în îndeplinireaactivitatilor pe care în mod potential le pot audita si nici în elaborarea si implementareasistemelor de control intern ale unitatiii.2. Competenta si constiinta profesionalaPregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esential în atingerea eficacitatiiactivitatii de audit. Structura de audit public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si experienta necesara în realizarea misiunilor de audit. Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi încredintate acelor persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de complexitate al sarcinii.În scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultant înafara unitatii, iar lucrarile vor fi supervizate de auditorii interni. Structura de audit intern trebuie

sa dispuna de metodologii si sisteme IT moderne,de metode de analiza statistice si instrumente de control a sistemelor informatice. Estenecesara organizarea unui sistem de pregatire profesionala continua.3. Exercitarea unei activitati normateStructura de audit intern va elabora norme metodologice proprii în conformitatecu Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.4. Programul de asigurare si îmbunatatire a calitatiiAuditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si îmbunatatire acalitatii subtoateaspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptulca normele, instructiunilesi codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni. Auditul intern necesita adoptarea unui proces permanent de supraveghere sievaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie sa permitaevaluari interne si externe. Evaluarea interna presupune controale permanente privind buna functionare aauditului intern si controale periodice realizate de catre auditorii însisi (autoevaluare). Auditorii interni examineaza eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica dacaprocedurile de asigurare a calitatii misiunilor de audit sunt aplicate în mod satisfacator, garantând calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea interna permite depistarea insuficientelor si imbunatatirile necesare unei derulari corespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit si planificarea activitatilor de perfectionare profesionala.C. METODOLOGIE1. Planul anual de audit internProiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe bazaevaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni,precum si prin preluarea sugestiilor conducerii unitatii. Conducerea aproba anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate realiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse în planul anual de auditintern.2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documenteAuditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile siprobante (inclusive cele în format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul siobiectivele misiunii de audit intern.2.2.. Realizarea misiunii la fata loculuiAuditul trebuie sa fie realizat într-un climat de încredere. Conducerea unitatiitrebuie sa sustina activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar îmbunatatirea functionarii unitatii si promovarea intereselor acesteia.2.3. Transmiterea rezultatelorConstatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii pe masura obtinerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsul conducerii unitatii la aceste comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor. La încheierea auditului sunt comunicate conducerii unitatii principalele concluzii,observatiile relevante si propunerile de îmbunatatire a unor indicatori. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii. Conducerea unitatii comunica eventualele observatii auditorilor. În termen de 10 zile de la primirea acestora, auditorii interni analizeaza observatiile, întreprind procedurile necesare pentru îmbunatatirea probelor si prezinta conducerii forma raportului îmbunatatita. Dupa aprobarea modificarilor facute, auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii unitatii2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni

Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Conducerea unitatii poate sa propuna un plan de actiune însotit de un calendar de implementare a recomandarilor.Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii planuluide actiune.

D. REGULI DE CONDUITAAuditorul are acces la toate datele în cadrul misiunii sale si trebuie sa respecte secretul profesional în ceea ce priveste informatiile colectate. Auditorul exercita o functie de evaluare independenta, care se concretizeaza înrecomandari. Auditorul trebuie sa respecte Codul privind conduita etica a auditorilor. Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, neregulile care facobiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) conducerii unitatii. Raportul de audit si documentele de lucru sunt supervizate de catre responsabilul misiunii de audit sau, în lipsa acestuia, de auditorul însusi. Aceasta asigura faptul ca, atât constatarile cât si informatiile probante sunt validate.

4. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Vânzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor și modalităților specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficiență a rezultatelor producției, trecerea acesteia în consumul final în cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea întregului potențial tehnico-productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfă de calitate, la termenele și în condițiile solicitate și nu în ultimul rînd asigură un cîștig real cel puțin pe măsura eforturilor.

Vânzarea produselor se poate face:-pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului-pe bază de comandă anticipată fermă, urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia-la cecere neprogramată, dar previzibilă, din magazinele i depozitele proprii ș sau ale rețeleicomerciale publice.

Calea prin care se vând produsele este în funcție de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile și potențialul de cumpărare ale clienților, căile de distribuție utilizate, modalitățile practicate de producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale .

Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor, un rol definitoriu în extinderea vânzărilor în economia de piață revine acțiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a condițiilor de execuție și de desfacere etc.

Livrările câtre diferiți clienți se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producția curentă. Întreprinderea producătoare trebuie să-și programeze un raport corespunzător între

volumul producției de fabricat în timp și nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue și evitarea rupturilor de stoc.