II. Audit statutar al situatiilor financiare (5 intrebari)

1. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de deschidere?

Raspuns

Potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, bilantul de deschidere al unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent. Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul si creditul contului extrabilantier 892 Bilant de inchidere (conturile de activ, cu sold debitor, prin debitul acestuicont, iarconturile depasiv,cu soldcreditor, princreditulacestuicont).Apoi,la inceputul exercitiului financiar, toatevaloriledin contul 892 Bilant deinchidere setransfera increditulsi debitul contului 891 Bilant de deschidere (in debitul contului, creditarea conturilor de pasiv,pentru crearea unui sold initial creditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentru acrea un sold initial debitor).Astfel bilantulde deschidere esteacelasi cu bilantul de inchidere ale exercitiului precedent. Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in care orice modificari de politici, proceduri sau metode contabile efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate retroactiv astfel incat sa modifice valorile inregistrate in bilantul de deschidere. Orice modificari ale politicilorsau procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului unui exercitiu financiar. De asemenea, orice erori descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului reportat si nuprin modificarea bilantului de deschidere.

2. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand:

a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii

b)este furnizata de un alt auditor

c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii

Raspus

Probele de audit sunt mai credibile atunci cnd sunt obinute dintr-o surs independent , din exteriorul ntreprinderii.

3. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare a mandatului?

Raspuns

Acceptarea mandatului. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si se refera la:

-cunoasterea globala a intreprinderii;

-examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;

- examenul competentei;

- contactul cu fostul auditor sau cenzor;

- decizia de acceptare a mandatului;

- fisa de acceptare a mandatului.

Contractarea lucrarilor de audit. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii. ISA 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de misiune de audit sau in orice alt tip de contract adecvat.

4. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit

Raspuns

Misiuni speciale de audit pot fi:

-Situaii financiare stabilitedup un referenial contabil diferit de standardele internaionale de raportare financiar i de normele naionale

-Raport asupra unor rubrici din situaiile financiare

-Raport asupra respectrii clauzelor contractuale

-Raport asupra situaiilor financiare condensate (rezumate )

5. In calitate de auditor verificati modul in care o societate inregistreaza salarile pentru un nr de 3 salariati. Ion, salariul realizat 8.000 lei, grupa normala, Vasile salariul realizat 3.500 lei, grupa speciala i Popescu salariul realizat 5.900 lei, grupa deosebita. Care este inregistrarea pentru luna respectiva aferenta contributiei CAS care este suportata de asigurati?

Raspuns:

421=4312 760 (8000 * 9.5%)

421=4312 333 (3500 * 9.5%)

421=4312 561 (5900 * 9.5%)

IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)

1. Care este valoarea unei ntreprinderi dac are o capacitate beneficiar exprimat prin profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei ntreprinderi este de 15%?

Raspuns

V =CB = 10000 =66.667

i 15%

2. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rat constant pe o perioad nedeterminat (infinit) de timp?

Raspuns :

Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinita) in timp este:

a = factorul fondului de reducere

(1+a)n -1

3. Se dau urmtoarele informatii: imobilizri corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitti 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si mprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiar exprimat prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%.

Se cere s evaluati ntreprinderea calculnd o rent a goodwillului redus la 5 ani.

Raspuns

t = 15%

i = 12%

n = 5 ani

an = anuitati

ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = 50.000 - 1.000 = 49.000

1- _1

V =anx (CB -ANCxi) = (1+t)n x(CB-ANC xi)= 3,35x(1000-49000x12%) = -2950

V. Fuziuni si divizari de intreprinderi (3 intrebari)

1. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou societi se

prezint astfel:

Societatea A: valoarea net de aport 72.000 lei, numr de aciuni 9.000, valoarea nominal 9.000

lei/aciune.

Societatea B: valoarea net de aport 60.000 lei, numr de aciuni 7.500, valoarea nominal 7.500

lei/aciune.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B.

Raspuns

Determinarea valorii contabile a actiunilor societatilor care fuzioneaza:

Valoarea contabila a actiunilor A (absorbita) : aportul net / numarul de actiuni = 72.000 lei / 9.000 actiuni = 8 lei/actiuneValoarea contabila a actiunilor B (absorbanta) : aportul net / numarul de actiuni = 60.000 lei / 7.500 actiuni = 8 lei / actiune

Determinarea raportului de schimb= valoarea contabila a unei actiuni A (absorbita) / valoarea contabila a unei actiuni B (absorbanta) = 8/8

Numarul de actiuni de emis de catre B = numarul de actiuni a A (absorbita) x raportul de schimb = 9.000 actiuni x 8/8 = 9.000 actiuni.Daca activul net = valoarea neta de aport, atunci determinarea numarului de actiuni de emis de catre B (absorbanta) prin cealalta metoda:Activul net al societatii absorbite (A) / valoarea contabila a unei actiuni a societatii absorbante (B) = 72.000 lei / 8 lei/actiuneva oferi acelasi rezultat : 9.000 de actiuni de emis.

2. Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz: Societatea A:

active diverse 114.000 lei, datorii 60.000 lei, numr de aciuni 300 titluri. Societatea B: active diverse

63.000 lei, datorii 36.000 lei, numr de aciuni 180 titluri.

Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 60 de aciuni n cazul n care societatea A absoarbe societatea B.

Societatea ASocietatea B

Active114000 lei63000 lei

Datorii60000 lei36000 lei

Nr. actiuni300 titluri180 titluri

Activ Net Contabil54000 lei27000 lei

Valoare matematica180 lei150 lei

A absoarbe B

Nr. actiuni de emis de A = 27000/180= 150 titluri

Nr. actiuni primite de actionar = 60 / Raport de paritate = 50 actiuni

Raport de paritate = 180/150 = 6/5.

3. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date:

prima de fuziune 14.000 lei; societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii 30.000 lei. Societatea A:

numrul de aciuni 25.000 de titluri, valoarea nominal 20 lei/aciune, plusvaloarea din reevaluarea

imobilizrilor 25.000 lei.

Care este mrimea rezervelor societii A.

AB

Capital social80.000.000 leiActive diverse

+ Rezervex Datorii

+Plusvaloare din reevaluarea imobilizarilor10.000.000 leiActiv net contabil

Activ net contabil90.000.000 lei + x lei

Nr. actiuni10.000 actiuni

VMCA(1)10.000 lei / actiune

La societatea A in urma fuziunii:

Capitalul propriu creste cu28.000.000 lei

Capitalul social creste cu nr. actiuni emise (y) x 8.000 lei/actiune (valoarea nominala a unei actiuni A)y actiuni 8.000 lei/actiune lei

=Prima de fuziune5.600.000 lei

Prin rezolvarea ecuatiei: 28.000.000 lei y actiuni 8.000 lei/actiune = 5.600.000 lei se obtine numarul de actiuni ce trebuie emise, respectiv 2.800 actiuni

Numar de actiuni ce trebuie emise = = 2.800 actiuni, deci VMCA= 10.000 lei/actiune

VMCA= 10.000 lei/actiune= , de unde x = 10.000.000 lei

VI. Administrarea si lichidarea intreprinderii (4 intrebari)

1. Societatea X nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea intr n faliment avnd la baz cererea introdus la tribunal de ctre unul dintre creditori. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil de ncepere a lichidrii se prezint astfel:

Echipamente tehnologice 30.000 lei

Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei

Mrfuri 900 lei

Ajustri pentru deprecierea mrfurilor 100 lei

Conturi la bnci n lei 2.000 lei

Cheltuieli n avans 1.000 lei

Furnizori 12.000 lei

Venituri n avans 1.250 lei

Capital subscris vrsat 2.500 lei

Rezerve legale 200 lei

Alte rezerve 4.000 lei

Rezultatul reportat 1.150 lei

Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de societate se prezint dupa cum urmeaz:

- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)

- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)

Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

a) Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 19%;

b) Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 19%;

c) ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei;

d) Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei;

e) Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei fa de furnizori;

f) Achitarea datoriei fa de furnizori.

Se cere:

a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.

b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.

c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la asociai.

Raspuns

a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare

-vanzarea echipamentului:

7000X 19% = 1330TVA

7000X1330 = 8330

461 = % 8330

7583 7000

4427 1330

-scoaterea din evidenta a echipamentului:

% = 213 30000

2813 15000

6583 15000

-incasarea contravalorii echipamentului:

5121 = 461 8330

-inchiderea contului 7583

7583 = 121 7000

-inchiderea contului 6583

6583 = 121 15000

-vanzarea marfurilor

411 = % 1428

707 1200

4427 228

-incasarea contravalorii marfurilor

5121 = 411 1428

-scaderea din gestiune a marfurilor

607 = 371 800

378 = 371 100

-inchiderea contului 707

707 = 121 1200

-inchiderea contului 607

121 = 607 800

-incasarea chiriei platite in avans

5121 = 471 1000

-restituirea chiriei incasate in anticipat

472 = 5121 1250

-inregistrarea TVA si achitarea acestuia

4427 = 4423 1558 (1330lei 228lei)

4423 =5121 1558

-situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea platii

D 121 C D 5121 C

15000 7000 2000 1250

800 1200 8330 1558

1428

1000

15800 8200 12758 2808

Sold D 760 Sold D 9950

Datorii furnizori 12000

Disponibilitati 9950

Diferenta de acoperit de asociati 2050

Din care Asociatul A (70%) 1435

Asociatul B (30%) 615

b)Intocmmirea bilantului inainte de partaj

Elemente Sold

B. Active circulante

Casa si conturi la banci 9950

Active circulante total 9950

D. Datorii ce trebuie platite pana la un an 12000

E. Active circulante nete -2050

F. Total active minus datorii -2050

J. Capital

-Capital subscris varsat 2500

-rezerve (ct 1061+ 1068) 4200

-rezultatul exercitiului 121

Sold D din care

-din exercitiul curent 1150

- din lichidare 760

Total capitaluri proprii -2050

Total capitaluri -2050

Determinarea capitalului propriu ( activul net)

CP (AN) = 9950 12000 = - 2050

Rezulta ca pentru achitarea furnizorilor in suma de 12000 lei capitalul propriu ( activul net)

este insuficient, astfel judecatorul sindic pentru plata datoriilor va recurge la procedura de executare silita impotriva asociatilor.

In continuare se trece la calcularea si varsarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende:

-Decontarea rezervelor legale

1061 = 456 200

- Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei

456 = 441 32

441 = 5121 32

- Decontarea altor rezerve:

1068 = 456 4000

- Impozitul pe dividende: (4000 + 200 32 = 4168) x 10% = 417

456 = 446 417

446 = 5121 417

Situatia partajului capitalului propriu ( activul net) si a datoriilor pe asociati

Capitalul propriu(activul net) repartizat,pierderi si furnizori

0Asociatul A (70%)Asociatul B (30%)Total

Capital social1 1750 750 2500

Rezerve legale2 140 60 200

Alte rezerve3 28001200 4000

Total r 1+2+34 46902010 6700

Pierderi di exercitiul curent5 805 345 1150

Pierderi din lichidare 6 53202280 7600

Furnizori7 8400360012000

Total rd 5+6+7814525622520750

Diferente rd 8-49 9835421514050

c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati:

Inregistrari privind partajul capitalului propriu ( activul net) si a sumelor depuse de asociati

pentru plata furnizorilor:

- capitalul social de restituit asociatilor:

1012 = 456 2500

- pierderea curenta si pierderea din lichidare:

456 = 121 8750

- depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor, ct. 456 (D-C):

9199 6700 = 2499

5121 = 456 2499

Asociatul A (70%) 1749

Asociatul B (30%) 750

-achitarea furnizorilor

401 = 5121 12000

-situatia conturilor 456 si 5121 dupa lichidare

D 456 C D 5121 C

32 200 9950 32

417 4000 2499 417

8750 2500 12000

2499

9199 9199 12449 12449

Sold 0 Sold 0

2. Care este termenul n care lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor de la edinta comitetului creditorilor?

Raspuns

Art.117. alin (3)Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen de maximum 20 de zile de la data edinei comitetului creditorilor, ntiinndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului i a procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul.

3. Rolul administratorului special i atributiile sale.

Raspuns

a) particip, n calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea aciunilor prevzute la art. 84 i la art. 117 122 ( aciunile n anularea actelor frauduloase);b) formuleaz contestaii n cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;c) propune un plan de reorganizare;d) administreaz activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dup confirmarea planului, doar n situaia n care nu s-a ridicat debitorului dreptul de administrare;e) dup intrarea n faliment, particip la inventar, semnnd actul, primete raportul final i situaia financiar de nchidere i particip la edina convocat pentru soluionarea obieciunilor i aprobarea raportului;f) primete notificarea nchiderii procedurii.

4. Care sunt cazurile cnd judectorul sindic va decide prin sentin intrarea n faliment?

Raspuns

Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere, in conditiile art. 32, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:A. - debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata; - debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic; -nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, in conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).

VII. Studii de fezabilitate (7 intrebari)

1. Din punct de vedere strategic, ce presupune o investiie de modernizare?

Raspuns:

Investitiile joac rolul de element generator n orice activitate economica, ceea ce face ca o firma s se nasc, s-si desfsoare activitatea sau s se medernizeze si s dezvolte capacitatea de productie.

Investitia este efortul financiar actual fcut pentru un viitor mai bun, creat prin dezvoltare si modernizre, avnd ca surs de finantare renuntarea la consumuri actuale sigure, dar mici si neperformante, n favoarea unor consumuri viitoare mai mare si ntr-o structur modern, mai aproape de obtiunile utilizatorilor, dar probabile.

Investitiile au caracter novator, ele aduc ntotdeauna schimbarea situatiei existente, aparitia altor elemente dect cele cunoscute anterior.

Investitia de modernizare face parte din grupa investitiilor n sfera productive, alaturi de investitiile de nlocuire, de dezvoltare si strategice.

O investitie de modernizare are n vedere doar ameliorarea conditiilor de productie cu sau fr modernizarea volumului produs.

2. Prin prism strategic, ce presupune o investiie de nlocuire?

Raspuns:

Investitiile joac rolul de element generator n orice activitate economica, ceea ce face ca o firma s se nasc, s-si desfsoare activitatea sau s se medernizeze si s dezvolte capacitatea de productie.

Investitia este efortul financiar actual fcut pentru un viitor mai bun, creat prin dezvoltare si modernizre, avnd ca surs de finantare renuntarea la consumuri actuale sigure, dar mici si neperformante, n favoarea unor consumuri viitoare mai mare si ntr-o structur modern, mai aproape de obtiunile utilizatorilor, dar probabile.

Investitiile au caracter novator, ele aduc ntotdeauna schimbarea situatiei existente, aparitia altor elemente dect cele cunoscute anterior.

Investitia de modernizare face parte din grupa investitiilor n sfera productive, alaturi de investitiile de nlocuire, de dezvoltare si strategice.

O investitie de modernizare are n vedere doar ameliorarea conditiilor de productie cu sau fr modernizarea volumului produs.

3. Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional? +

Raspuns:

Din perspectiva financiara, orice actiune de alocare, plasare a capitalului cu scopul obtineriiunor castiguri reprezinta o investitie sau altfel spus: schimbarea unei sume prezente si certe pe speranta obtinerii in viitor a unor venituri superioare dar probabile.Din perspectiva contabila, investitia reprezinta o imobilizare, fiind asimilata cheltuielilor efectuate in scopul obtinerii unor bunuri cu valoare mare si de folosinta indelungata.Investitia reprezinta efortul depus in scopul obtinerii de efecte. Obiectivul acesteia este de aobtine efecte cat mai mari cu efort cat mai mic, adica sa fie fezabila.Durata de viata a unui proiect investitional este compusa din doua etape: durata deimplementare a proiectului investitional si ce a de exploatare a investitiei realizate.Perioada implementarii proiectului investitional este caracterizata de efortul sustinut de intreprindere, deci reprezinta valoarea totala a proiectului.Perioada de exploatare cuprinde toate efectele generate de proiectul investitional, efectecaracterizare prin fluxuri de incasari si plati. Diferenta dintre aceste fluxuri de incasari si plati areca rezultat un flux net al investitiei , adica cash-flow net.

Un proiect investitional este fezabil atunci cand efectele perioadei de exploatare sunt mai mari decat eforturile perioadei de implementare.

Durata de exploatare a unei investitii poate fi stabilita prin doua metode:

Metoda contabila: pe baza catologului cu duratele normate de exploatare a imobilizarilor = amortizarea contabila

Metoda utilizata in practica are la baza planul de afaceri, adica incasarile si platile.

Perioada de exploatare a unui proiect investitional este de regula 3-5 ani, maxim 10, datorita faptului ca incasarile si platile trebuie estimate cat mai riguros.

4. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilitii economicofinanciare, proiectele investiionale? Dezvoltai pe scurt.

Raspuns:

Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective:

In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate.

In al doilea rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra unei valorii intriseci a proiectului. Evaluarea financiare a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.

1.Metode traditionale fondate pe rentabilitatea medie

- Rata medie de rentabilitate in exploatare

- Termenul de recuperare a cheltuielilor

2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor

- Utilizarea notiunii de actualizare

-Valoarea actuala neta (VAN)

- Rata interna de rentabilitate (RIR)

5. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

AnCost investiieCosturi de exploatareTotal costTotal ncasriCash-flow anual net

011.445 lei6.420 lei17.865 lei8.520 lei-9.345 lei

16.420 lei6.420 lei9.440 lei3.020 lei

26.420 lei6.420 lei9.440 lei3.020 lei

36.500 lei6.500 lei9.700 lei3.200 lei

46.500 lei6.500 lei9.700 lei3.200 lei

56.500 lei6.500 lei9.700 lei3.200 lei

Total11.445 lei38.760 lei50.205 lei56.500 lei6.295 lei

Calculai termenul de recuperare a investiiei neactualizate.

Raspuns

Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash flow-ul mediu anual.

Tr = It / CF mediu anual

It = 11.455 lei

CF mediu anual = (CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6 = (-9345 + 11445 + 3020 + 3020 + 3200 + 3200 + 3200 )/6 = 17740/ 6 = 2957

Tr = 11445 / 2957 = 3,87

Termenul de recuperare al investitiei neactualizate este de 3,8.

6. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i cu o rat de actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

AnCost investiieCosturi de exploatareTotal costTotal ncasriCash-flow anual net

011.445 lei6.420 lei17.865 lei8.520 lei-9.345 lei

16.420 lei6.420 lei9.440 lei3.020 lei

26.420 lei6.420 lei9.440 lei3.020 lei

36.500 lei6.500 lei9.700 lei3.200 lei

46.500 lei6.500 lei9.700 lei3.200 lei

56.500 lei6.500 lei9.700 lei3.200 lei

Total11.445 lei38.760 lei50.205 lei56.500 lei6.295 lei

Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.

???????????????????????????????///

VAN = -I+ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n

I = costul investitiei;

CFt = cash-flow-ul aferent anului t;

Vrez = valoarea reziduala;

r=rata de actualizare(20 %);

n=durata de viata a proiectului exprimata in ani.

VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:

daca VAN > 0, investitia se accepta;

daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;

daca VAN < 0, investitia este respinsa.

Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula:

?????????????????????????????????

unde: a = rata de actualizare; n = anul

???????????????????????????????????

7. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu o rat de actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

An Cost investiie Costuri de exploatare Total cost Total ncasri

015.00015.000

16.4206.4209.440

26.6206.6209.640

37.5007.50010.700

46.5006.50011.700

58.5008.50022.700

611.44535.54050.54064.180

Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.

Raspuns

Valoarea actualizata neta sedetermina ca diferenta intre fluxurile de trezorerie viitoare si actualizate la rata dobanzii de piata.

VAN= -1+CF/(1+i)+CF1/(1+i)+...CF5/(1+i)

VAN= -11.445-9345/1.%+3020/1.%2+3020/1.%3+3200/1.%4+3200/1.%5+3200/1.%6

VAN= -11.445-7.787.50+2097.22+1747.69+1543.21+1286.02+1072.67 =-11485.69

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (4 intrebari)

1. Analizati pozitia financiar pentru cei trei ani pentru care sunt mentionate informaii financiare n tabelul de mai jos pentru societatea comercial Turism, hoteluri, restaurante Marea Neagr S.A.

2007(RON)2006(RON)2005(RON)

Active imobilizate - Total301.303.329,00211.861.938,00202.029.293,00

Active circulante - Total40.966.192,0016.721.980,0016.734.652,00

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total2.807.528,002.687.857,00918.246,00

Active circulante, respectiv datorii curente nete38.067.192,0013.405.832,0015.829.018,00

Total active minus datorii curente339.370.521,00225.267.770,00217.858.311,00

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total2.126.869,002.564.703,00187.872,00

Venituri in avans154.510,00650.392,00924,00

Capital subscris varsat19.311.469,0019.311.469,0019.265.351,00

Total capitaluri proprii335.724.644,00222.171.128,00216.804.162,00

Creante - Total20.206.523,006.399.043,002.421.047,00

Datorii - Total4.934.397,005.252.560,001.106.118,00

Cifra de afaceri neta42.690.123,0039.539.514,0037.251.511,00

Venituri din exploatare - Total69.933.003,0043.671.680,0039.744.898,00

Cheltuieli din exploatare - Total51.188.575,0036.642.317,0036.467.667,00

Rezultat din exploatare18.744.428,007.029.363,003.277.231,00

Venituri financiare1.724.449,00518.633,001.174.968,00

Cheltuieli financiare378.691,00432.009,00408.116,00

Rezultat financiar1.345.758,0086.624,00766.852,00

Rezultat curent20.090.186,007.115.987,004.044.083,00

Venituri extraordinare0,000,000,00

Cheltuieli extraordinare0,000,000,00

Rezultat extraordinar0,000,000,00

Venituri totale71.657.452,0044.190.313,0040.919.866,00

Cheltuieli totale51.567.266,0037.074.326,0036.875.783,00

Rezultat brut20.090.186,007.115.987,004.044.083,00

Rezultat net16.816.624,005.863.818,003.326.886,00

Rezultat / actiune---

Plati restante - Total0,00-0,00

Furnizori restanti - Total0,00-0,00

Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale0,00-0,00

Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat0,00-0,00

Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)777-840

2. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii:

Indicator u.m.

Cheltuieli de exploatare platibile 2800

Amortizare 300

Cheltuieli cu dobnzi 100

Impozit pe profit 200

S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere.

Raspuns:

Solvabilitatea exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung,de a asigura sursele banesti capabile sa sustina continuitatea exploatarii pe termen lung.

In perioada de criza valoarea de lichidare este frecvent inferioara valorii contabile a activelor,antrenand pierderi exceptionale.

Solvabilitatea mai inseamna asigurarea unor fonduri banesti, a unor disponibilitati capabile sa sustina continuitatea exploatarii, sa permita un flux normal al fondurilor. Solvabilitatea exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea creditelor pe termen mediu si lung (autonomie financiara).

Solvabilitatea patrimoniala (SP) este egala cu:

SP = capital propriu x 100

Credite pe termen mediu si lung + capitalul social

Capitalul social este cel varsat nu cel subscris.

Creditele (datoriile) pe termen mediu si lung cuprind atat pe cele in termen cat si pe cele nerambursabile la scadenta, amanate.

Indicatorul solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca fiind pozitiv pentru valori intre 40-60%.

Limita minima este apreciata ca fiind 30%.

solvabilitatea generala = active totale > 2

datorii totale

rata solvabilitatii generale = activ circulant

obligatii pe termen scurt

Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizate la obligatiile exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment.

Rata solvabilitatii generale permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre activul circulant.

Ratele de rentabilitate

impozit pe profit = 200

profit inaintea impozitarii = 200 / 0,16 = 1250

Rata rentabilitatii economice masoara performantele patrimoniului total al intreprinderii, reflecatnd performanta economica a acestuia independent de modul de finantare si de sistemul fiscal.

rata rentabilitatii economice = rezultatul exploatarii x 100

activ total

Rata rentabilitatii financiare exprima capacitatea intreprinderii de a degaja profit net din capitalul propriu angajat in activitatea sa. Rentabilitatea financiara este un indicator prin prisma caruia posesorii de capital apreciaza eficienta investitiei lor, respectiv oportunitatea mentinerii acesteia in afacere.

rata rentabilitatii financiare = profit net x 100

capital propriu

Rentabilitatea financiara mai poate fi masurata si cu urmatoarele rate:

- rata rentabilitatii financiare inainte de impozit

- rata rentabilitatii financiare inainte de impozit

rfi = rezultat curent inainte de impozit

capital propiru

are avantajul ca elimina incidenta activitatii exceptionale

- randamentul capitalului propriu

- randamentul capitalului propriu

r = dividende

capital propriu

3. S se calculeze rezultatele intermediare n manier anglosaxon pentru ntreprinderea care e caracterizat prin urmtoarele venituri i cheltuieli:

Indicator u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor 3000

Subvenii de exploatare 1000

Producia vndut 25000

Producia stocat 2000

Cheltuieli cu materii prime 13000

Costul mrfurilor vndute 2200

Cheltuieli salariale 15000

Cheltuieli cu amortizarea 2000

Cheltuieli cu chirii 500

Venituri din dobnzi 100

Cheltuieli cu dobnzi 1400

Impozit pe profit 1500

Raspuns

Indicatorum

Venituri din vanzarea marfurulor13000

Costul mrfurilor vandute22200

MARJA COMERCIALA 91-2)3800

Producia vandut425000

Producia stocat52000

PRODUCTIA EXERCITIULUIN(4+5)627000

Marja comerciala (3)800

Productia exercitiului (6)27000

Cheltuielile exercitiului la terti713500

VALOAREA ADAUGATA (3+6-7)814300

Valoarea adaugata (8)14300

Subventii de exploatare1000

Cheltuieli salariale915000

EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE (8-9)10300

Excedent brut de exploatare (10)300

Cheltuieli cu amortizarea112000

REZULTATUL EXPLOATARII (10-11)12-1700

Rezultatul exploatarii (12)-1700

Venituri financiare13100

Cheltuieli financiarea141400

REZULTATUL CURENT INAINTE DE IMPOZITARE (12+13-14)15-3000

Impozit pe profit161500

Profit dupa impozit (15- 16)-4500

4. O ntreprindere produce anual un numr de 150000 de produse la un pre unitar de 5 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 250000 u.m., cheltuieli de personal de 200000 u.m. din care 75% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 40000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 50000 u.m.

S se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice.

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (4 intrebari)

1. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Achizitii-Plati pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Venituri-Cheltuieli inclusiv intocmirea matricei riscurilor si a raportului intermediar.

Procedurile folosite de obicei de auditori pentru a determina daca in situatiile financiare conturiledeveniturisicheltuielisuntprezentatefidel,inconformitatecuprincipiilecontabile general acceptate. Auditorul trebuie sa se convinga de faptul ca fiecare total pe categorii de venituri si cheltuieli din contul de profit si pierdere si suma profitului net nusunt semnificativ eronate.In cursul aplicarii testelor de audit asupra situatiilor financiare, auditorul trebuie sa tina inpermanentacontdeimportantacontuluideprofitsipierderepentruutilizatoriiacestorsituatii. Este evident ca in procesul decisional numerosi sunt utilizatorii care se bazeazaintr-o mai mare masura pe contul de profit si pierdere decat pe bilantul contabil. Investitoriide capital, creditorii pe termen lung, reprezentantii sindicali si, deseori, chiar si creditoriipetermenscurtsuntmultmaipreocupatidecapacitateauneiintreprinderideageneraprofitdecat de costul istoric sau de valoarea contabila a elementelor individuale de activ

.Prinprismascopuluiintocmiriiunuicont deprofitsipierdere,urmatoareledouaconcepte sunt esentiale in auditul conturilor de venituri si cheltuieli:

1.Corelarea veniturilor sicheltuielilor apartinand unui exercitiu este necesara pentruo determinare corecta a rezultatelor activitatii.

2.Aplicarea consecventaaprincipiilor contabile inexercitii diferite este necesarapentrucomparabilitate.Acesteconceptetrebuieaplicateinregistrariioperatiunilorindividualesicombinariiconturilor din cartea mare in scopul prezentarii lor in situatiilr fianciare.Auditul conturilor de venituri si cheltuieli nu poate fi tratat separate de procesul de audit peansamblu. O eroare dintr-un cont de rezultate va afecta aproape intotdeauna si un contbilantier si viceversa. Auditul conturilor de venituri si cheltuieli este atat de strans legat decelelalte portiuni ale auditului incat este necesara o corelare a diferitelor aspecte ale testariiacestor conturi cu diferite tipuri de teste. Portiunile auditului care afecteaza aceste conturisunt:a)proceduri analiticeb)testele mecanismelor de controlsi testele substantiale ale operatiunilorc)testele detaliilor soldurilor conturilor.Procedurile analitice ar trebui considerate ca facand parte din testarea prezenatrii fidele aconturilorbilantieresiaconturilorderezultate.Catevaprocedurianaliticesierorileposibile pecare le-ar putea scoate elela iveala incadrul auditului conturilor de venituri sicheltuieli sunt prezentate in tabelul de mai jos.Atat testele mecanismelor de control, cat si testele substantiale ale operatiunilor au dreptrezulatat verificarea concomitente a conturilor de rezulatate si a conturilor bilantiere. Deexemplu,cand unauditor ajunge laconcluziacamecanismeledecontrol intern suntsuficient de adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabila privind faptul ca operatiunile dinjurnalul cumpararilorexista, suntcorrectinregistrate ,correct clasificate siinregistrate intimp util, vor exista probe privind corectitudinea unor conturi bilantiere individuale, cum arfidatoriile-furnizorisimijloacelefixe,darsiprivindcorectitudineaunorconturiderezultate, precum cheltuielile privind publicitatea si reparatiile. In caz contrar, existentaunor mecanisme de control inadecvate si descoperirea de erori prin efectuarea testelor mecanismelordecontrolsiatestelorsubstantialealeoperatiunilorsuntindiciiale

3. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

Carta auditului intern urmrete:

- sa defineasc sfera de activitai a auditului intern

- sa stabileasc poziia structurii de audit intern n cadrul societii comerciale

- sa atorizeze accesul la documente, personae i bunuri fizice, autorizare necesar pentru ndeplinirea obiectivelor auditului intern.

Rolul si obiectivele auditului intern

Rolul auditului intern al calitii este o examinare sistematic i independent, efectuat pentru a determina dac activitile i rezultatele lor referitoare la calitate corespund dispoziiilor prestabilite, dac aceste dispoziii sunt efectiv implementate i corespunztoare pentru realizarea obiectivelor. Auditul intern este o activitate independent i obiectiv care ofer societii o asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calitii activitii de producie desfurate precum i recomandri pentru mbuntirea proceselor de producie i a gestionrii patrimoniului.

Pe baza rezultatelor auditului calitii se propun aciuni care s duc la mbuntirea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior.

Auditorii indentific cauzele care au dus la aceste nendepliniri i propun msurile pe care le consider cele mai potrivite pentru eliminarea lor.

Obiectivele auditului intern

Obiectivele generale ale auditului intern sunt:

-s asigure conducerea, acionarii, n general c societatea satisfice sau nu standardele minime de calitate

-s consacre metode adecvate de evaluare intern i s demonstreze prin probe i documente relevante starea procesului de producie i cercetare din societate.

-s auditeze autoevaluarea, s coopereze cu auditori externi i s contribuie la asigurarea i creterea calitii.

-s fac cunoscute conducerii activitile i procesele de producie care nu ndeplinesc standardele minime de calitate i s fac propuneri pentru mbunatirea lor.

Obiectivele misiunii de audit intern

In principal unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale

-verificarea conformitii procedurilor i a operaiunilor specifice proceselor de producie i cercetare din societate cu normele legale- auditul de regularitate

-examinarea impactului activitii desfurate asupra calitii proceselor de producie i cercetare din societate auditul de performan

- evaluarea sistemelor de management- auditul de sistem

Organizarea auditului intern

Auditorii interni i desfaoar activitatea n subordinea direct a conductorului unitii.

Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea i desfurarea activitii supuse auditului intern.

Auditul intern este o activitate funcional independent i obiectiv prin care se ofer consiliere i asigurarea managementului c sistemul de control intern exist si funcioneaz eficace.

Atributiile auditorilor interni

Auditorii interni au urmtaorele atribuii:

-definesc procedure de audit intern a calitii specific unitii, acestea sunt acceptate de management.

-elaboreaz proiectul planului anual de audit intern

-efectueaz activiti de audit intern pentru a verifica dac sistemele de management sunt transparente i sunt conform criteriilor, standardelor i indicatorilor de performan specifici asigurrii interne a calitii

-raporteaza periodic constatrile , concluziile i recomandrile rezultate din activitile de audit

-eleboreaz raportul anual de audit intern i prezint concluziile

Principiile activitatii auditului intern

-independent i obiectivitate

-competent i constiin profesional

-exercitarea unei activiti normate

-programul de asigurare si mbuntire a calitii

MEDOLOGIE

Planul de audit intern

Proiectul planului de audit se elaboreaz de auditori interni pe baza evalurii riscului asociat diferenelor structurii , activitii programe-proiecte sau operaiuni precum i prin preluarea sugestiilor conducerii.Conducerea aprob anual proiectul planului de audit.

Conditii necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern

Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele i informaiile utile i probante pe care le consider relavante pentru scopul i obictivele misiunii de audit.

Realizarea misiunii la faa locului.

Auditul trebuie realizat ntr-un climat de ncredere. Conducerea unitii trebuie s susin activitatea auditorilor interni.

Transmiterea rezultatelor

Constatrile i recomandrile sunt aduse la cunostina conducerii unitii pe masura obinerii lor, dac ele prezint importan.

La ncheierea auditului sunt comunicate conducerii unitii principalele concluzii, observaii relevante i propunerile de nbunatire a unor indicatori. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unitii. Conducerea unitii comunic eventualele observaii auditorilor. In termen de zece zile dela primirea acestora ,auditorii interni analizeaz observaiile ntreprind procedurile necesare pentru mbunatirea probelor ,prezint conducerii forma mbunatit.

Dup aprobarea modificrilor fcute, auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii unitii.

Urmrirea aplicrii recomandrilor auditorilor interni

Conducerea unitii fixeaz modalitile de aplicare a recomandrilor. Conducerea unitii poate s propun un plan de aciune nsoit de un calendar de implementare a recomandrilor.

Conducerea unitii asigur urmrirea aplicrii planului de aciune.

Reguli de conduit

Auditorul are acces la toate datele n cadrul misiunii sale i trebuie s respecte secretul profesional , n ceea ce privete informaiile colectate .Auditorul trebuie s respecte Codul privind conduita etic a auditorului

Auditorul trebuie se semnaleze imediat ,pe linie ierarhica ,neregurile care fac obiectul auditului.

Auditorul trebuie s comunice rezultatele muncii sale conducerii unitii. Raportul de audit i documentele de lucru sunt supervizate de ctre responsabilul misiunii de audit sau n lipsa acestuia de auditorul nsui .Aceasta asigur faptul c atat constatrile cat i informaiile probante sunt validate

4. Activitatea de vanzare , la nivelul unei entitti, presupune:

a) Implementarea strategiilor de marketing;

b) Atingerea sau depirea vinzrilor intr-o maniera eficient;

c) Predarea n timp util a comenzilor de la clieni departamentului care se ocup cu prelucrarea lor.

Identificai i enumerai riscurile posibile ce pot s apar i definii proceduri de control intern care pot diminua apariia riscurilor respective.

Vnzarea, ca activitate cu coninut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalitilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficien a rezultatelor produciei, trecerea acesteia n consumul final n cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea ntregului potenial tehnico-productiv de care dispune firma n permanenta misiune de a oferi cumprtorului marf de calitate, la termenele i n condiiile solicitate i nu n ultimul rnd asigur un ctig real cel puin pe msura eforturilor.

Vnzarea produselor se poate face:

- pe baz de contract comercial ncheiat anticipat la cererea clientului

- pe baz de comand anticipat ferm, urmat sau nu de onorarea imediat a acesteia

- la cecere neprogramat, dar previzibil, din magazinele i depozitele proprii sau ale reelei comerciale publice.

Calea prin care se vnd produsele este n funcie de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile i potenialul de cumprare ale clienilor, cile de distribuie utilizate, modalitile practicate de productor-furnizor pentru desfacerea produselor sale .Indiferent de calea prin care se asigur vnzarea produselor, un rol definitoriu n extinderea vnzrilor n economia de pia revine aciunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a condiiilor de execuie i de desfacere etc.Livrrile ctre diferii clieni se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producia curent. ntreprinderea productoare trebuie s-i programeze un raport corespunztor ntre volumul produciei de fabricat n timp i nivelul stocurilor de produse finite care urmeaz a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue i evitarea rupturilor de stoc.

RISCURI POSIBILEPROCEDURI DE CONTROL INTERN

De a vinde bunuri clienilor ndoielniciVerificarea clientului prin cerere de referine Client din partea bncii sau a colaboratorilor cunoscuti, Verificarea permanent a soldului clienilor i stabilirea unui sold maxim

De a vinde bunuri pentru preuri care nu sunt autorizate i a acorda reduceri care nu sunt n concordan cu procedurile societii.

Verificarea notei de comanda (dac are nr.de nregistrare i este fcut de persoana autorizat), a preurilor i a reducerilor (dac sunt acordate de persoana autorizat)

De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda

Bunurile trimise trebuie s aib comenzi semnate de persoane autorizate

De a trimite bunuri neconforme din punct de vedere cantitativ i calitativ al comenziiExaminarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ i al comenzii

De a realiza vnzri fr a pune la zi situaia stocurilorCompletarea fiei de magazie

De a accepta comenzi fr a avea stocuri disponibileVerificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit

De a face livrri de bunuri care nu sunt recunoscutede ctre clieni din punct de vedere calitativ, cantitativ i al comenzii

Verificarea semnturii de primire de ctre client a facturii sau a documentului care atest livrarea (avizul de nsoire a mrfii)

De a avea clieni ndoielnici fr a nregistra un provizionVerificarea scadenarului soldurilor clieni i urmrirea recuperrii debitelor restante de la clienii ndoielnici

Pli efectuate care nu sunt nregistrateVerificarea nregistrrii plilor, respectiv a facturilor emise

4. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

RASPUNS

Managementul financiar are rolul de a face legatura intre management si contabilitate.

Managementul general stabileste obiectivele si strategiile generale ale unei companii, avand in vedere toate componentele activitatii firmei, din punct de vedere comercial, managerial si financiar. Managementul financiar are in vedere asigurarea stabilitatii financiare a afacerii, monitorizarea eficientei utilizarii tuturor resurselor companiei si ajustarea "punctelor critice" care genereaza pierderi, optimizarea costurilor si cash-flow-ului la dinamica afacerii.

Managerul, pe baza informatiilor financiar-contabile prelucrate corespunzator nevoilor proprii, poate sa evalueze si sa administreze eficient resursele de care dispune firma (resurse financiare, materiale si umane) in vederea realizarii obiectivelor si strategiilor stabilite pentru dezvoltarea si consolidarea activitatii firmei.

Contabilitatea financiara este orientata catre persoanele din exteriorul firmei (actionari, banci, etc), iar informatiile sunt furnizate sub forma unor rapoarte standardizate, cum ar fi : Bilantul Contabil, Contul de Rezultate, Fluxul de Numerar.

Contabilitatea manageriala este orientata catre persoanele din interiorul firmei (manageri, specialisti, etc.) iar rapoartele nu au o forma standardizata, ci sunt intocmite in functie de cerintele utilizatorilor.

Principalele instrumente ale managementului financiar sunt :

- situatiile financiare-contabile prelucrate conform cerintelor interne de raportare

manageriala : contul de rezultate, bilantul financiar, fluxul de numerar

- diagnosticul financiar pe baza de indicatori

- analiza veniturilor, costurilor si profitului

- determinarea pragului minim de rentabilitate

- analiza incasarilor si platilor ; codificarea clientilor si furnizorilor

- politicile interne ale firmei

- sistemul de bugete ale firmei si controlul bugetar

Managementul financiar ofera informatiile de baza pentru realizarea lucrarilor de analiza economico-financiara si pentru elaborarea planurilor financiare pe termen lung si scurt.

Pentru cunoasterea starii de sanatate a firmei este necesar sa functioneze un sistem intern de raportari manageriale, care sa semnaleze punctele tari si punctele slabe din activitatea companiei

Managementul financiar este domeniul prin care se dezvolta un sistem de comunicare intre specialistii din domeniul economico-financiar (economisti, contabili, analisti financiar etc) si top- managerii nefinantisti.

STUDIU DE CAZ companie de dimensiune mediu SC EURO TRANS MIXT AG SRL

Managerii stabilesc obiective generale cum ar fi: cifra de afaceri, profitul net, nivelul minim al disponibilitatilor banesti.

Analistii financiari asista conducerea sa stabileasca obiectivele, analizeaza rezultatele obtinute si anticipeaza performantele financiare pe termen lung si scurt

Economistii din dep. Contabilitate inregistreaza toate documentele aferente veniturilor si cheltuielilor si cele aferente investitiilor ;

Economistii din dep. Financiar inregistreaza toate documentele aferente incasarilor si platilor

1.Managerul a stabilit ca obiectiv pentru anul 2009 : Cifra de Afaceri

= 100.000 euro si disponilibilitati banesti la sfarsitul perioadei in valoare de 10.000 euro

2.Analistul financiar verifica realismul acestui obiectiv si coordoneaza fundamentarea

bugetului cifrei de afaceri tinand cont de estimarea vanzarilor pe categorii de produse, pe zone de desfacere, pe categorii de clienti, pe retele de desfacere etc ; obiectivul este realist daca estimarile privind CA grupe de produse = CA pe zone = CA pe clienti = CA pe zone geografice = CA pe retele de desfacere = 100.000 euro ; deasemenea, va propune politicile de finantare comerciala sau bancara astfel incat sa se realizeze si obiectivul privind disponibilitatile stabilite.

3.Economistii din dep. contabilitate vor organiza evidenta financiar-contabila astfel incat sa poata oferi informatiile necesare pentru compararea rezultatelor obtinute cu estimarile elaborate pe elemente componente.

Conturile contabile generale aferente cifrei de afaceri vor fi detaliate conform necesitatilor de analiza si raportare cerute de contabilitatea manageriala

704 / zona geografica / grupa de produse

4. Economistii din dep. Financiar vor urmari sa mentina echilibrul intre fluxul de incasari si cel de plati astfel incat sa se atinga obiectivul stabilit.

4Managerii sunt preocupati atat de contabilitatea generala cat si de contabilitatea de gestiune.

Economistii din dep. Financiar-contabil sunt interesati mai ales de contabilitatea generala, care presupune intocmirea situatiilor financiare conform normelor legale.

Analistii financiari sunt preocupati mai ales de contabilitatea manageriala. .

Managementul financiar presupune identificarea acelor metode si instrumente care se adapteaza cel mai bine conditiilor existente si obiectivelor stabililite pe termen lung si scurt.

22