Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România Filiala Cluj, CLUJ – NAPOCA

2012

Exerciţii Stagiu colectiv

Expert contabil - An I semestrul II

Stagiar

Kállay Petru

1

Cuprins

Auditul statutar al situaţiilor financiare........................................ pag. 3Expertize contabile ...................................................................... pag. 6Evaluarea întreprinderilor ........................................................... pag. 8Administrarea şi lichidarea întreprinderilor ................................ pag. 10Studii de fezabilitate .................................................................... pag. 14Analiza diagnostic a întreprinderii............................................... pag. 18Consultanţă fiscală acordată întreprinderilor .............................. pag. 21Organizarea auditului şi controlului intern al întreprinderii ....... pag. 26Ţinerea contabilităţii unei entităţi ............................................... pag. 32

2

Auditul statutar al situaţiilor financiare

1. Când verificaţi fundamentarea provizioanelor la sfârşit de an aveţi în vedere:a) modul de calcul şi conformitatea cu contractele şi/sau textele legale;b) deductibilitatea;c) o ieşire viitoare de resurse.Rezolvare: a)

2. Comitetul de audit al băncii este:a) o structură a băncii care funcţionează în baza unui regulament propriu aprobat de Banca Naţională;b) un comitet permanent, independent de conducătorii băncii, subordonat consiliului de administraţie şi care are o funcţie consultativă;c) un comitet permanent cu rol consultativ şi care este condus de un auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari.

Rezolvare: b)

Norma Băncii Naţionale a României nr. 17/2003 (Art. 120 (1)) instituie obligativitatea

existenţei unui comitet de audit în cadrul fiecărei bănci, preluând recomandarea Comitetului de la

Basel pentru Supraveghere Bancară.

Şi în ceea ce priveşte componenţa, competenţele şi funcţionarea comitetului de audit,

Banca Naţională a României aplică recomandările Comitetului de la Basel. Se precizează, astfel,

că activitatea comitetului trebuie să se desfăţoare pe baza unui regulament aprobat de către

consiliul de administraţie.

Referitor la componenţa comitetului, sunt însuţite recomandările Comitetului de la Basel

menite să împiedice apariţia situaţiilor de conflict de interese (membrii să fie membri ai

consiliului de administraţie, dar să nu fi fost sau să nu fie conducători ai acestuia), precum şi cele

referitoare la competenţa profesională (experienţa corespunzătoare, iar cel puţin un membru să

aibă experienţă în domeniul auditului sau contabilităţii).

3. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit ?

Rezolvare:

În baza dreptului de copyright primit de la Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) pentru traducerea în limba română a Codului etic al profesionistilor contabili - versiunea iulie 2009, ca urmare a actualizării acestuia de către IFAC. Camera Auditorilor Financiari din România a adoptat integral Codul etic al profesionistilor contabili emis de către Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) versiunea iulie 2009. Codul etic al profesionistilor contabili versiunea iulie 2009 a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011 (Hotărârea 161/14 aprilie 2010 al C.A.F.R.).

3

IFAC consideră că identitatea profesiei de auditor financiar este caracterizată în toată lumea prin efortul de atingere a unui număr comun de obiective şi de respectare a unor principii fundamentale în acest scop.

O profesie este caracterizată prin câteva elemente, inclusiv:- Deţinerea unor abilităţi intelectuale specifice, dobândite prin pregătire şi educaţie;- Aderarea membrilor săi la un cod comun de valori şi conduită, cod elaborat de organismul reprezentativ specific, care să includă şi menţinerea unei imagini în mod esenţial obiective;- Acceptarea unei datorii faţă de societate în ansamblul său (de obicei în schimbul unor restricţii în utilizarea unui titlu sau în acordarea unei calificări).

Uneori, datoria membrilor faţă de profesia lor şi faţă de societate poate părea în conflict cu interesul lor imediat sau cu obligaţia lor de loialitate faţă de angajator.

Pe baza acestui cadru, este de datoria organismelor membre să elaboreze cerinţe etice pentru membrii lor în scopul de a asigura cel mai înalt nivel de calitate a activităţii şi să menţină încrederea publicului în profesia de auditor financiar.

O caracteristică esenţială a unei profesii o constituie acceptarea responsabilităţii acesteia faţă de public. Publicul profesiei de audit financiar îl reprezintă clienţii, creditorii, guvernele, angajatorii, angajaţii, investitorii, comunitatea de afaceri şi financiară, precum şi oricine altcineva care se bazează pe obiectivitatea şi integritatea auditorilor financiari în menţinerea unei funcţionari organizate a comerţului. Acest fapt impune o responsabilitate a profesiunii de auditor financiar faţă de interesul public. Interesul public este definit ca binele comunităţii de indivizi şi instituţii pe care îi deserveşte un auditor financiar.

Responsabilitatea unui auditor financiar nu presupune în mod exclusiv satisfacerea cerinţelor unui anumit client sau angajator individual. Standardele profesiei de auditor financiar sunt determinate într-o mare măsura de interesul public.

Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul auditului financiar recunoaşte că obiectivele profesiei de auditor financiar le reprezintă desfăşurarea activităţii la cele mai înalte standarde de profesionalism, pentru a atinge cel mai înalt nivel de performanţă şi în general pentru a îndeplini cerinţele interesului public stabilite mai sus.

Aceste obiective impun îndeplinirea a patru cerinţe de bază:

Credibilitate În întreaga societate se manifestă nevoia de credibilitate a informaţiilor şi sistemelor de informaţie. Profesionalism Clienţii, angajatorii şi alte părţi interesate au nevoie de persoane care să poată fi identificate cu exactitate drept profesionişti în cadrul domeniului de audit financiar. Calitatea serviciilor Este necesară asigurarea că toate serviciile obţinute de la un auditor financiar sunt efectuate la cel mai înalt standard de performanţă. Încredere Utilizatorii serviciilor furnizate de auditorii financiari trebuie să poată avea încredere că exista un cadru general al conduitei eticii şi profesionale care guvernează desfăşurarea acestora.

În scopul atingerii obiectivelor profesiei de auditor financiar, auditorii financiari trebuie să respecte un număr de precondiţii sau principii fundamentale, ca:Integritatea

4

Un auditor financiar trebuie să fie direct şi onest în desfăşurarea serviciilor profesionale.* Obiectivitatea Un auditor financiar trebuie să fie corect şi nu trebuie să îngăduie ca obiectivitatea să fie afectată de prejudecăţi, conflicte de interese sau influenţe externe. Competenţa profesională şi atenţia cuvenită Un auditor financiar trebuie să desfăşoare serviciile profesionale cu atenţia cuvenită, competenţă şi conştiinciozitate, şi are datoria permanentă de a menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator beneficiază de avantajele unui serviciu profesional competent, bazat pe cele mai noi aspecte de practică, legislaţie şi tehnici.Confidenţialitatea Un auditor financiar trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite pe parcursul derulării serviciilor profesionale şi nu trebuie săfolosească sau să dezvăluie nici o astfel de informaţie fără o autorizare corespunzătoare şi specifică, cu excepţia situaţiilor în care există un drept sau o obligaţie legală, sau profesională care impune dezvăluirea acelor informaţii. Conduita profesională Un auditor financiar trebuie să acţioneze într-o manieră corespunzătoare reputaţiei profesiei şi trebuie să evite orice comportament care ar putea discredita profesia. Obligaţia de a evita orice comportament care ar putea discredita profesia impune organismului membru să ia în considerare, în momentul în care elaborează cerinţe etice, responsabilităţile auditorilor financiari faţă de clienţi, terţe părţi, alţi membri ai profesiei de auditori financiari, personal, angajatori şi public în sens larg. Standarde tehnice Un auditor financiar trebuie să desfăşoare servicii profesionale în concordanţă cu standardele tehnice şi profesionale relevante. Auditorii financiari au datoria de a îndeplini cu grijă şi competenţă instrucţiunile clientului sau angajatorului, atâta vreme cât corespund cerinţelor de integritate, obiectivitate şi, în cazul auditorilor financiari în practică publică, de independenţă în plus, aceştia trebuie să se conformeze standardelor tehnice şi profesionale promulgate.

Se poate concluziona că necesitatea Codului consta în :- necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;- conservarea încrederii publicului în profesie;- asigurarea protecţiei, atât a profesionistului contabil cât şi a terţilor beneficiari sau

utilizatori ai serviciilor acestuia;- confirmarea de autoritate a lucrărilor efectuate de profesioniţtii contabili;- necesitatea asigurării apărarii onoarei şi independenţei profesionistului contabil şi a

organismului din care face parte.

4. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de imobilizări financiare.

Rezolvare:Lucrări de efectuat:De obţinut lista portofoliului – titluri la data bilanţului şi de determinat dacă ea corespunde cu soldul contului în balanţa generală.De verificat evidenţierea analitică şi sintetică.De informat despre metoda de evaluare a titlurilor aplicată portofoliilor – titluri la închiderea conturilor.De întebat conducerea despre valoarea contabilă a titlurilor.De întrebat conducerea despre diferenţa dintre valoarea contabilă şi valoarea de tranzacţionareDe revăzut eventualele probleme ale valorii de realizare.De determinat dacă câştigurile, pierderile şi veniturile din plasamente au fost corect înregistrate.De informat despre clasificarea titlurilor de participare şi despre titlurile de plasament.De urmărit dacă s-au respectat regulile de autorizare a operaţiunilor de cumpărare sau vânzare de titluri efectuate în cursul exerciţiului.

5

De analizat tranzacţiile intra-grup pentru a vedea dacă s-au eliminat operaţiunile reciproce când societatea este membră a unui grup.

1. Obţineţi un tabel cu variaţia valorii de intrare, a imobilizărilor financiare şi investiţiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite şi a valorii contabile nete la sfârşitul exerciţiului financiar auditat.2. Decideţi pentru care conturi este necesară verificarea detaliată.3. Verificaţi corespondenţa posturilor bilanţiere cu balanţa de verificare.4. Obţineţi o listă a plasamentelor şi asiguraţi-vă că sunt corect clasificate în filiale, firme asociate, asocieri în participaţie, alte active fixe sau curente.5. Verificaţi costul activelor noi şi al celor cedate cu documentele justificative aferente şi asiguraţi-vă că variaţiile importante au fost autorizate.6. Verificarea intrărilor de investiţii financiare.7. Verificarea ieşirilor de investiţii financiare.8. Verificarea intrărilor şi ieşirilor de creanţe imobilizate.9. Confirmaţi soldurile conturilor de credite intragrup şi asiguraţi-vă că sunt corect prezentate.10. Asiguraţi-vă că veniturile din plasamente sunt înregistrate în contabilitate pe o bază adecvată şi consecventă.Verificaţi cheltuielile provenite din investiţii.11. Asiguraţi-vă că profitul/pierderea din cedări este calculat(ă) corect. De asemenea procedaţi la verificarea tratamentului fiscal faţă de pierderea netă.12. Obtineţi confirmări de la terţii ce deţin certificate de proprietate, amănunte privind condiţiile contractuale ale asocierii în participaţie.13. Verificaţi fizic un eşantion din certificatele deţinute de entitatea auditată.

Expertize contabile

1. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil ?

Rezolvare:

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare. şi nici să nu folosească în interes personal informaţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale profesionale.

Particularizat la expertizele contabile judiciare, secretul profesional si confidenţialitatea expertului contabil trebuie să se manifeste şi prin următoarele acte de comportament:

I. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să se refere la mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabila judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) ce i-a fost fixată de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.

II. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta, în condiţiile legii.

III. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor, cu confirmare de primire, arătându-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale, expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile

6

primite de expertul contabil, în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar, trebuie să rămâna confidenţiale.

2. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile.

Rezolvare:Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective

precizate, solicitate experţilor contabili înscrisi în partea activă a Tabloului Corpului.Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora:

a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliţie şi Parchet.

b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent dacă expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau

juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în concilierea intereslor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi acestia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

3. Explicaţi principiul confidenţialităţii.

Rezolvare:Principiul confidenţialităţii conform Codului etic naţional al profesioniştilor contabili

adoptat de către Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Romania:Principiul confidenţialităţii impune tuturor profesioniştilor contabili următoarele obligaţii:(a) să nu divulge in afara firmei sau organizaţiei angajatoare informaţiile confidenţiale dobândite în urma unor relaţii profesionale şi de afaceri, fără a avea autorizarea necesară şi adecvată, excepţie făcand cazul în care acesta are dreptul legal sau profesional ori datoria de a le divulga;(b) să nu folosească informaţiile confidenţiale dobândite în urma unor relaţii profesionale sau de afaceri în avantajul personal sau în avantajul unor terţe părţi.

Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea chiar şi într-un mediu social, să fie vigilent faţă de posibilitatea unor prezentări neintenţionate de informaţii, mai ales faţă de un asociat de afaceri apropiat sau faţă de o rudă apropiată sau imediată.

Un profesionist contabil trebuie sa pastreze confidenţialitatea informaţiilor prezentate de un potenţial client sau angajator.

Un profesionist contabil trebuie să păstreze confidenţialitatea informaţiilor din firma sau organizaţia angajatoare.

Un profesionist contabil trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că personalul subordonat profesionistului contabil şi persoanele de la care primeşte consultanţă şi asistenţă respectă obligaţia pe care profesionistul contabil o are privind confidenţialitatea.

Necesitatea de a se conforma principiului confidenţialităţii continuă şi după incheierea relaţiei dintre un profesionist contabil şi un client sau un angajator. În cazul în care un profesionist contabil işi schimbă serviciul sau are un nou client, profesionistul contabil are dreptul să folosească experienţa anterioară. Totuşi, profesionistul contabil nu trebuie să facă uz sau să prezinte informaţiile confidenţiale dobandite sau primite în urma unei relaţii profesionale sau de afaceri.

Următoarele situaţii trebuie luate în considerare atunci când profesioniştilor contabili li se impune sau li se poate impune să prezinte informaţii confidenţiale sau atunci când astfel de prezentări de informaţii pot fi adecvate:

7

a) prezentarea este permisă prin lege şi este autorizată de client sau de angajator;b) prezentare este prevăzută de lege, de exemplu:

- pentru a furniza documente sau probe în cursul unor proceduri judiciare;- pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii;

(c) când există o obligaţie profesională sau un drept de a le prezenta, atunci când nu este interzis de lege:

- pentru a se conforma controlului calităţii al unei organizaţii membre sau al organismuluiprofesional;- pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau aunui organism de reglementare;- pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare;- pentru a se conforma standardelor tehnice şi dispoziţiilor etice.

Atunci când se stabileşte că informaţia confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:(a) dacă interesele părţilor implicate, inclusiv părţile terţe ale căror interese pot fi afectate, pot fi lezate în cazul în care clientul sau angajatorul este de acord cu prezentarea informaţiilor de către profesionistul contabil;(b) dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în care acest lucru este posibil; cand situaţia implică fapte sau opinii nefondate sau informaţii incomplete, trebuie să se recurgă la judecata profesională pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil;(c) ce tip de comunicare este preconizat şi cui i se adresează;(d) dacă părţile cărora li se adresează comunicarea sunt beneficiarii adecvaţi.

Evaluarea întreprinderilor

1. Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi care prezintă următorul bilanţ

economic:

- imobilizări 60.000

- capital social 70.000

- obligaţii 640.000

- creanţe 400.000

- stocuri 300.000

- diferenţe din reevaluare 50.000

- profit 10.000

- rezerve 10.000

- disponibilităţi 20.000

a) 140.000 ;

b) 150.000;

c) 780.000.

8

Rezolvare:Valoarea reală sau valoarea matematică, respectiv ANC,se obţine fie prin metoda substractivă

(total activ reevaluat corijat minus total datorii) fie prin metoda aditivă (totalitatea capitalurilor proprii plus sau minus influenţele din reevaluarea tuturor elementelor de activ). La această valoare se recurge numai în situaţia încare se are în vedere continuitatea activităţii întreprinderii, si înorice caz ea nu reprezintă valoarea globală a întreprinderii, deoarece nu s-a luat în calcul partea invizibilă a acesteia.

Prin metoda aditivă : 70.000 + 10.000 + 10.000 + 50.000 = 140.000Prin metoda substractivă : 60.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 – 640.000 = 140.000

2. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiară este

de 1.000 mii lei, rata neutră de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%.

Valoarea întreprinderii prin metoda bazată pe goodwill este de:

a) 8.000 mii lei;

b) 8.600 mii lei;

c) 8.480 mii lei.

Rezolvare:

Pragul de rentabilitate al întreprinderii este ANC*i = 880 mii lei, rentă pozitivă de goodwill 120

mii lei (CB-ANC*i); actualizat cu rata de actualizare 25% = 480 (renta pozitivă/c), de unde

rezultă valoarea globală de 8.480 mii lei

3. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi şi în ce relaţie se află cu valoarea acesteia ?

Rezolvare:

Goodwill, în terminologia internaţională a contabilităţii înseamnă diferenţa valorică dintre preţul

de piaţă a firmei şi suma tuturor activelor existente ale firmei. Goodwill reprezintă valoarea

adăugată.

Conform dicţionarului economic – Goodwill sau marca comercială, reprezintă valoarea pe care o

are numele (marca) unei companii, reputaţia bună a acesteia privind relaţiile cu clienţii,

profesionalismul angajaţilor şi alţi factori asemănători care se consideră că se traduc printr-o

putere mai mare de câştig. Nu se înregistrează în rapoartele financiare ale companiei cu excepţia

cazului în care compania este cumpărată de către o altă companie la un preţ (valoare de piaţă) mai

mare decât valoarea contabilă, caz în care este considerat un activ intangibil.

Goodwill-ul unei întreprinderi este diferenţa dintre preţul plătit de cumpărător şi activul

net contabil corijat. Prin goodwill se vor estima avantajele necorporale de care beneficiază

întreprinderea. Este în relaţie directă cu valoarea întreprinderii.

9

Administrarea şi lichidarea întreprinderilor

1. Societatea „X” nu mai face faţă datoriilor sale exigibile. Societatea intră în faliment având la

bază cererea introdusă la tribunal de către unul dintre creditori. Situaţia patrimoniului conform

bilanţului contabil de începere a lichidării se prezintă astfel:

Echipamente tehnologice 30.000 lei,

Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei,

Mărfuri 900 lei,

Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 100 lei,

Conturi la bănci în lei 2.000 lei,

Cheltuieli în avans 1.000 lei,

Furnizori 12.000 lei,

Venituri în avans 1.250 lei,

Capital subscris şi vărsat 2.500 lei,

Rezerve legale 200 lei,

Alte rezerve 4.000 lei,

Rezultatul reportat 1.150 lei. (sold debitor – pierdere neacoperită)

Aportul asociaţilor la capitalul social în baza statutului şi contractului de societate se prezintă

după cum urmează:

- asociatul A: 1.750 lei (70% din capitalul social)

- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

a) Vânzarea echipamentelor tehnologice la preţul de 7.000 lei, TVA 24%;

b) Vânzarea mărfurilor la preţul de 1.200 lei, TVA 24%;

c) Încasarea chiriei plătite în avans în sumă de 1.000 lei;

d) Restituirea chiriei încasate anticipat în sumă de 1.250 lei;

e) Stabilirea sumelor de acoperit de către cei doi asociaţi pentru plata datoriei faţă de

furnizori;

f) Achitarea datoriei faţă de furnizori.

Se cere:

a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la asociaţi.

10

Rezolvare:

a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.Vânzarea echipamentului:

7.000 x 24% = 1.680 TVA

7.000 + 1.680 = 8.680

461 = % 8.680

7583 7.000

4427 1.680

- scoaterea din evidenţă a echipamentului:

% = 213 30.000

2813 15.000

6583 15.000

- încasarea contravalorii echipamentului:

5121 = 461 8.680

- închiderea contului 7583:

7583 = 121 7.000

- închiderea contului 6583:

121 = 6583 15.000

Vânzarea mărfurilor:

411 = % 1.488

707 1.200

4427 288

- încasarea contravalorii mărfurilor:

5121 = 411 1.488

- scăderea din gestiune a mărfurilor văndute:

607 = 371 900

- anularea ajustării

397 = 781 100

- închiderea contului 707:

707 = 121 1.200

- închiderea contului 781:

781 = 121 100

- închiderea contului 607:

121 = 607 900

11

Încasarea chiriei plătite în avans:

5121 = 471 1.000

Restituirea chiriei încasate anticipat:

472 = 5121 1.250

Înregistrarea TVA şi achitarea acestuia:

4427 = 4423 1.968 (1.680+288)

4423 = 5121 1.968

Solduri finale

Conturi la bănci în lei 9.950 lei,

Furnizori 12.000 lei,

Capital subscris şi vărsat 2.500 lei,

Rezerve legale 200 lei,

Alte rezerve 4.000 lei,

Rezultatul reportat 1.150 lei. (sold debitor – pierdere neacoperită)

Rezultat curent (din lichidare) 7.600 lei (sold debitor – pierdere)

Datorii furnizori 12.000

Disponibilităţi 9.950

Diferenţa de acoperit de asociaţi 2.050

Din care, Asociatul A (70%) 1.435

Asociatul B (30%) 615

Rezultă că pentru achitarea furnizorilor în sumă de 12000 lei capitalul propriu ( activul

net) este insuficient, astfel judecătorul sindic pentru plata datoriilor va recurge la procedura de

executare silită împotriva asociaţilor.

Elemente Sold

Casa şi conturi la bănci 9.950

Active circulante - total 9.950

Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an 12.000

Total active minus datorii curente -2.050

Capital subscris şi vărsat 2.500

Rezerve (200+4.000) 4.200

Pierderea reportată cont 117 sold debitor 1.150

Pierderea exerciţiului financiar cont 121 sold debitor 7.600

12

Capitaluri proprii - total -2.050

Capitalul propriu (activul net) repartizat , Pierderi şi furnizori

Asociatul A (70%) Asociatul B (30%) TotalCapital social 1.750 750 2.500Rezerve legale 140 60 200Alte rezerve 2.800 1.200 4.000Total 4.690 2.010 6.700Pierderi din exerciţii precedente

805 345 1.150

Pierdere din exerciţiul curent (lichidare)

5.320 2.280 7.600

Furnizori 8.400 3.600 12.000Total 14.525 6.225 20.750Diferenţe 9.835 4.215 14.050

În continuare se trece la calcularea şi vărsarea impozitului pe profit şi a impozitului pe dividende:- Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei456 = 441 32441 = 5121 32- Impozitul pe dividende: (4.000 + 200 – 32 = 4.168) x 16% = 667456 = 446 667446 = 5121 667

- depunerea de către asociaţi a sumelor necesare achitării furnizorilor şi impozitelor:2.050+32+667 = 2.749

5121 = 456 2.749Asociatul A (70%) 1.924,30Asociatul B (30%) 824,70

- achitarea furnizorilor:401 = 5121 12000

c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la asociaţi:-Decontarea rezervelor legale:1061 = 456 200- Decontarea altor rezerve:1068 = 456 4.000- capitalul social de restituit asociaţilor:1012 = 456 2.500- pierderea reportată:456 = 117 1.150- pierderea curentă (din lichidare):456 = 121 7.600

- situaţia contului 456 după lichidare:D 456 C 32 2.749 667 200

13

1.150 4.0007.600 2.500 9.449 9.449

2. Ce se înţelege prin termenul de insolvenţă?

Rezolvare:

Potrivit Legii nr. 85 din 5 aprilie 2006 (actualizată) privind procedura insolvenţei, art. 3: Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile:

a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor; prezumţia este relativă;

b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;

3. Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni.

Rezolvare:

Potrivit Legii nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (republicată)(actualizată) privind societăţile comercialeART. 163 (1) Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.(3) Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale.

Studii de fezabilitate

1. Ce se înţelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?

Rezolvare:

Conform DEX:

FEZABIL, -Ă, fezabili, -e, adj. (Franţuzism) Care se poate face; realizabil, posibil. – Din fr.

faisable.

FEZABILITATE (‹ fr.) s. f. 1. Caracteristica a aceea ce este fezabil. 2. (TEHN.) Studiu de f. =

studiu al unui proiect sau al unei investiţii din punct de vedere la posibilităţilor tehnice de

realizare şi al rentabilităţii economice.

14

Conform dicţionarului juridic: Analiza complexă, premergătoare deciziei de investiţii, având drept scop stabilirea oportunităţii şi eficienţei dezvoltării unei subramuri sau realizării unor obiective de investiţii.

2. Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea tradiţională a proiectelor investiţionale este termenul

de recuperare a investiţiei neactualizate. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului?

Rezolvare:

Perioada de recuperare a investiţiei urmăreşte reflectarea numărului de ani de exploatare

în care efortul investiţional este recuperat pe seama fluxurilor de numerar net operaţional.

O variantă de calcul a perioadei de recuperare presupune compararea anuală a fluxului de

numerar net operaţional cumulat cu valoarea investiţiei. Recuperarea este definitivată în această

abordare în anul în care fluxul de numerar net operaţional cumulat egalează valoarea investiţiei

( fluxul de numerar net operaţional ajustat cumulat devine nul).

O altă variantă de calcul utilizează fluxul de numerar net operaţional mediu aferent

perioadei de exploatare previzionate explicit. Numărul de ani de exploatare a investiţiei necesar

recuperării se determină în acest caz prin împărţirea valorii investiţiei la valoarea fluxului de

numerar net operaşional mediu anual.

Se sublinează că cele două variante de calcul menţionate anterior folosesc valorile

nominale (neactualizate) ale fluxurilor de numerar.

Se are deci în vedere recuperarea investiţiei din fluxurile de numerar rezultate în primii

ani, orice numerar suplimentar generat ulterior recuperării urmând a constitui un surplus, ca

expresie a rentabilităţii investiţiei.

Acestă logică este diferită de cea a fructificării după metoda dobânzii compuse, conform

căreia fiecare flux de numerar anual ar conţine o componentă de capital şi una de surplus destinat

remunerării capitalului recuperat. Astfel, în logica fructificării prin compunere recuperarea

integrală a investiţiei s-ar realiza odată cu ultimul flux de numerar net operaţional generat de

15

exploatare, cu condiţia ca rata internă de rentabilitate să fie pozitivă (un RIR negativ ar presupune

nerecuperarea integrală a capitalului investit).

Calculul perioadei de recuperare a investiţiei

Recuperare din FNNOM Recuperare din FNNOAM

Unde:

t = numărul de ani al perioadei de implementare a investiţiei;

Ij = valoarea efortului investiţional realizat în anul j;

a = rata de actualizare;

n = numărul de ani al perioadei de previziune explicită (implementare + exploatare);

FNNOi = fluxul de numerar net operaţional estimat a fi generat de exploatarea investiţiei

în anul i;

FNNOM = fluxul de numerar net operaţional mediu anual;

FNNOAM = fluxul de numerar net operaţional actualizat mediu anual.

3. Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 15.000 lei şi o rată de actualizare de

19% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie Costuri de exploatare Total cost Total încasări

0 15.000 15.000

1 6.420 6.420 9.440

2 6.620 6.620 9.640

3 7.500 7.500 10.700

4 6.500 6.500 11.700

5 8.500 8.500 22.700

16

Total 11.445 35.540 50.540 64.180

Calculaţi termenul de recuperare aferent proiectului.

Răspuns:

Cash-flow-ul net actualizat anual aferent proiectului.CF net an 1 = 9.440-6.420 = 3.020CF net an 2 = 9.640-6.620 = 3.020CF net an 3 = 10.700 – 7.500 = 3.200CF net an 4 = 11.700 – 6.500 = 5.200CF net an 5 = 22.700 – 8.500 = 14.200

CF net an 1 actualizat =3.020/(1+0,19) = 2.537,81CF net an 2 actualizat =3.020/(1+0,19) 2 = 2.132,61CF net an 3 actualizat = 3.200/(1+0,19) 3= 1.898,99CF net an 4 actualizat = 5.200/(1+0,19)4 = 2.593,12CF net an 5 actualizat =14.200/(1+0,19)5 = 5.950,63

Termenul de recuperare al investiţiei se calculează ca şi raport între investiţia totală şi cash –flow-ul mediu anual.Tr = It / CF mediu anualIt = 15.000CF mediu anual = (CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 5 = (2.537,81+2.132,61+ 1.898,99+2.593,12+5.950,63)/5 =3.022,63Tr = 15.000/3.022,63 = 4,96 – 5 ani.

4. Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 11.445 lei, prezintă următoarea

structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie Costuri totale de exploatare Total cost Total încasări Cash-flow anual net

0 11.445 6.420 17.865 8.520 -9.345

1 6.420 6.420 9.440 3.020

2 6.420 6.420 9.440 3.020

3 6.500 6.500 9.700 3.200

4 6.500 6.500 9.700 3.200

5 6.500 6.500 9.700 3.200

Total 11.445 38.760 50.205 56.500 6.295

Calcualţi rentabilitatea media aferentă investiţiei.

Rezolvare:

Metoda rentabilităţii medii se bazează pe rata medie a rentabilităţii:Rm = Beneficiul net mediu anual/ Cheltuieli medii anuale de exploatare

17

Beneficiul anual poate fi stabilit pe baza relaţiei următoare:MBA(marja bruta din autofinantare sau cash flow net) = Rezultatul net (RN)+Amortizari si provizioane (AP)RN = MBA – AP

Amortizarea în 6 ani = 11.445/6 = 1.908 leiAnii Rezultatul net0 2.100-1.906= 1921 3.020-1.906= 1.1122 3.020-1.906= 1.1123 3.200-1.906= 1.2924 3.200-1.906= 1.2925 3.200-1.906= 1.292

Rezultatul mediu net = 6.292/6 = 1.049

Cheltuieli medii anuale de exploatare = 38.760/ 6 = 6.460 leir m = Rezultatul mediu net/ Chelt.medii anuale de exploatare = 1.049/6.460 =0,162Rentabilitatea medie aferentă investiţiei = 16,2 %

Analiza diagnostic a întreprinderii

1. Analzaţi poziţia financiară a unei întreprinderi din domeniul industriei prelucrătoare care

prezintă următoarele informaţii bilanţiere:

Imobilizări 100.000

Stocuri 20.000

Creanţe 40.000

Disponibilităţi 5.000

Capitaluri proprii 65.000

Datorii mai mari de un an 50.000

Datorii de exploatare 47.000

Datorii bancare pe termen foarte scurt 3.000

Rezolvare:

18

Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente,

grupându-le în clase corespunzătoare conform caracteristicilor economice. Structurile bilanţului

direct legate de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu.

BILANT

Active imobilizate =100.000

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =20.000 + 40.000 + 5.000 = 65.000

TOTAL ACTIVE = 165.000

Capital propriu (capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + sau - rezultatul

reportat + sau - rezultatul exerciţiului = 65.000

Datorii pe termen lung = 50.000

Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=47.000 +

3.000 = 50.000

TOTAL PASIVE = 165.000

Pentru a putea efectua o analiză completă a situaţiei întreprinderii era nevoie şi de alte date (cifra de afaceri, profit net, număr salariaţi etc.) astfel se puteau calcula şi indicatori privind utilizarea activelor, indicatori de profitabilitate etc.. De asemenea pentru a putea efectua o analiză corectă trebuiau cunoscute informaţii ca: gradul de uzură fizică şi morală a imobilizărilor, dacă creanţele cuprind şi creanţe incerte şi dacă stocurile cuprind stocuri greu vandabile sau cu mişcare lentă. Totodată interpretarea indicatorilor se face în contextul sectorului economic din care face parte întreprinderea sau prin evoluţia în timp a aceleiaşi societăţi.

Lichiditatea curentă este una dintre cele mai importante rate financiare ale unei companii şi măsoară capacitatea acesteia de a plăti datoriile pe termen scurt utilizând activele pe termen scurt din bilanţ. Se calculează ca raport între activele circulante şi totalul datoriilor pe termen scurt. Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât compania are o capacitate mai mare de a-şi plăti datoriile curente fără să apeleze la resurse pe termen lung sau la noi împrumuturi. O valoare subunitară înseamnă că firma are nevoie să se împrumute sau să vândă o parte din activele imobilizate pentru a-şi plăti datoriile şi a evita falimentul. În general, o lichiditate curentă mai mică decât 1 e un semnal negativ. Valoarea optimă pentru acest indicator este în jur de 2, însă ea poate varia în funcţie de sectorul de activitate. Astfel, există sectoare unde lichiditatea optimă este de 2 sau chiar mai mare, dar şi sectoare care funcţionează foarte bine cu 1.5 sau chiar cu 1. Sectoarele unde lichiditatea curentă poate fi ceva mai mică fără ca acest lucru să aibă un efect negativ asupra activităţii sunt cele care presupun o pondere foarte mare a activelor fixe şi o perioadă mai îndelungată pentru valorificarea produselor (cum ar fi şantierele care produc vapoare sau avioane, de exemplu), în a căror situaţie datoriile curente sunt plătite în general din credite pentru acoperirea capitalului de lucru.Indicatorul lichidităţii curente = 1,3

active curente = stocuri + creanţe + disponibilităţi = 20.000+40.000+5.000=65.000

datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =3.000+47.000=50.000

Indicatorul test acid = (Active curente – Stocuri) / Datorii curente = 0,9Se consideră că are o mărime corespunzătoare din punct de vedere financiar atunci când acest indicator este mai mare de 1,5.

În ceea ce priveste rata lichidităţii imediate, se apreciază ca fiind optima atunci când mărimea acesteia este cel puţin egală cu o unitate = Disponibilităţi/ datorii curente = 0,1

Indicatorii de lichiditate nu sunt în parametrii optimi.

19

Ratele de solvabilitate = (datorii totale/capitaluri proprii)*100 (exprimă măsura procentuală a proporţiei sumei datoriilor totale în capitalurile proprii) = 149,23Rata solvabilităţii generale (dimensionează proporţia în care activele totale asigură acoperirea financiară a datoriilor curente) = (total active/datorii curente)*100 = 351,06

Indicatorul care evidenţiază capacitatea unei firme de a returna principalul este Gradul de îndatorare. Structura de capital pe termen lung a unei afaceri este alcătuita în principal din imprumuturi pe termen lung si din participatia actionarilor.Gradul de îndatorare = Total împrumuturi pe termen lung/ Total capital = 50.000/65.000 = 0,77

Gradul de îndatorare financiară este un indicator financiar de solvabilitate, care evaluează în mod direct riscul financiar al companiei, este exprimat în procente şi rezultă din împărţirea datoriilor către instituţiile de credit ale companiei la total activ. Cu cât gradul de îndatorare financiară al companiei este mai ridicat, cu atât se consideră că firma este mai riscantă, deoarece pentru finanţarea activelor managementul companiei a utilizat în mod extensiv creditele bancare sau alte surse de împrumut. Aşadar, un grad de îndatorare financiară redus indică o situaţie financiară mai stabilă pentru companie. Riscul asociat companiei se manifestă în cazul scăderii activităţii acesteia; cu cât firma este mai îndatorată, cu atât îi va fi mai dificil să îşi achite datoriile = datorii financiare/total activ = 50.000/165.000= 0,30 (risc financiar scăzut).

Rata stabilităţii financiare = capital permanent/pasiv total*100 = 69,70Capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli + datorii pe termen lungRata autonomiei financiare = capital propriu/pasiv total*100 = 39,39Rata securităţii financiare = capital propriu/datorii pe termen mediu şi lung*100 = 130 (optim peste 100)

Rata rentabiltăţii financiare nu se poate calcula din lipsă de informaţii (profit net)

2. Să se calculeze rezultatele intermediare în manieră anglo-saxonă pentru întreprinderea care e

caracterizată prin următoarele venituri şi cheltuieli:

Indicator u.m.

Venituri din vânzarea mărfurilor 3.000

Subvenţii de exploatare 1.000

Producţia vândută 25.000

Producţia stocată 2.000

Cheltuieli cu materii prime 13.000

Costul mărfurilor vândute 2.200

Cheltuieli salariale 15.000

Cheltuieli cu amortizarea 2.000

Cheltuieli cu chirii 500

Venituri din dobânzi 100

Cheltuieli cu dobânzi 1.400

Impozit pe profit 1.500

20

RezolvareRezultatele intermediare în manieră anglo-saxonă sunt:Cifra de afaceri (CA)EBITDA (earnings before interest, taxes, depreciation, and amortization)= rezultatul înainte de plata dobânzilor, impozitului pe profit şi amortizăriiEBIT = rezultatul înainte de plata dobânzilor, impozitului pe profitEBT = rezultat inainte de plata impozitului pe profitRezultat net (Pn)

Cifra de afaceri (CA) = Venituri din vânzarea mărfurilor + Subvenii de exploatare + Producţia

vândută + Producţia stocată = 3.000 + 1.000 + 25.000 + 2.000 = 31.000

EBITDA = CA- Ch exploatare (Ch exploatare= Cheltuieli cu materii prime+ Costul mărfurilor

vândute+ Cheltuieli salariale+Cheltuieli cu chirii)= 31.000 – 13.000 – 2.200 – 15.000 – 500 =

300

EBIT = EBITDA -Cheltuieli cu amortizarea = 300 – 2.000= -1.700

EBT = EBIT - Cheltuieli cu dobânzi = - 1.700 – 1.300= - 3.000

Pn = EBT - Impozit pe profit = - 3.000 – 1.500 = - 4.500

Consultanţă fiscală acordată întreprinderilor

1. Daţi trei exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul în care se efectuează.

Rezolvare:

Conform Legii 571/2003, coroborată cu HG 44/2004, privind Codul fiscal cu normele

metodologice de aplicare, cu modificările şi comletările ulterioare, în vigoare, art. 21 alin. 4:

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară; b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale;c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare,

21

precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii;f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor,g) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

2. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000

lei din care 1.200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română.

Cheltuielile înregistrate sunt:

- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se

justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă);

- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei;

- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile

2.500 lei;

- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii

şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii;

- cheltuieli de protocol 2.400 lei;

- cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1.200 lei;

- cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei;

Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

Rezolvare:

În enunţul problemei se vorbeşte de venituri/cheltuieli, în consecinţă sumele din enunţ se

consideră a fi valori fără T.V.A.

Cu toate că există formulări incomplete/neclare în enunţul problemei:

- nu este specificat în cazul cheltuielilor cu serviciile prestate de terţi şi a cheltuielilor cu

materiile prime şi materialelor consumabile dacă sunt efectuate în scopul realizării de venituri

impozabile şi există documente justificative (factură fiscală, bon de consum, etc.),

- dacă în cazul stocurilor de materiale constatate lipsă din gestiune a fost sau nu încheiat contract

de asigurare,

- în cazul cheltuielilor cu personalul se vorbeşte de ‘cheltuieli cu plata personalului’ (nefiind clar

dacă este vorba de cheltuieli cu personalul sau plăţile către personal), iar diferenţa de 13.500 lei

este vizibil mai mică decât contribuţiile datorate de angajator,22

- nu este clar dacă ‘cheltuieli cu impozitul pe profit plătit’ reprezintă cheltuiala cu impozitul pe

profit sau plata efectuată

s-a încercat calcularea impozitului pe profit datorat.

Calculul reprezentând mai mult o metodologie/formulă de calcul decât valoarea exactă a impozitului datorat, determinat de incertitudinile problemei.

Venituri impozabile: 558.800 lei (veniturile din dividende de la o persoană juridică română nu sunt venituri impozabile).

Cheltuieli deductibile:- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei – în cazul în care sunt efectuate în scopul

realizării de venituri impozabile şi există documente justificative (factură fiscală)

- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei - în cazul în care sunt

efectuate în scopul realizării de venituri impozabile şi există documente justificative (factură

fiscală, bon de consum)

- cheltuieli cu personalului 63.500 lei

Cheltuieli cu deductibilitate limitată:- cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre

totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât

cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit

- în acest caz este deductibil (558.800 – 278.800)*2% = 5.600, suma de 2.400 lei

încadrându-se în limita de deductibilitate

Cheltuieli nedeductibile:

- cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat 4.000 lei

- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2.500 lei – sa

considerat cheltuială nedecuctibilă deoarece nu este specificat dacă a fost încheiat contract de

asigurare , firma fiind plătitoare de TVA, este cheltuială nedeductibilă şi taxa pe valoarea

adăugată aferentă – total cheltuială nedeductibilă – 3.100 lei

- cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:    3 la mie din cifra de afaceri;    20% din impozitul pe profit datorat.

Profit impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile + Cheltuieli

nedeductibile = 560.000 -285.200 - 1.200 + 8.300 = 281.900

Impozit pe profit 281.900*16% = 45.104

23

3 la mie din cifra de afaceri 1.676,40 20% din impozitul pe profit datorat 9.020,80

Impozit datorat 45.104 - 1.200 = 43.904 lei

3. O persoană fizică a cumpărat pe data de 25 mai 2003 un apartament la un preţ de 50.000 euro.

El vinde locuinţa în data de 29 noiembrie 2009 la un preţ de 60.000 euro. Cursul de schimb de la

data achiziţiei a fost de 3,69 lei/euro, iar de la data vânzării este de 4,31 lei/euro. Să se determine

impozitul datorat cu ocazia vânzării apartamentului.

Rezolvare:

Conform Legii 571/2003, privind Codul fiscal aplicabil în 29 noiembrie 2009 art. 77^1

(1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani: - 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

Valoare imozabilă 60.000 euro * 4,31 lei/euro – 258.600 lei

Impozit datorat: 4.000 + 58.600*1% = 4.586 lei.

4. O microîntreprindere realizează următoarele venituri: 2.400 lei în TR. I, 10.500 lei în TR. II,

28.000 lei în TR. III, 38.000 lei în TR. IV. În trimestrul al II-lea achiziţionează o casă de marcat

în valoare de 200 lei. Să se determine care este impozitul datorat pentru întregul an.

Rezolvare:

Bază legală Legea 571/2003, privind Codul fiscal

Din enunţul problemei se observă că întreprinderea se încadrează în limitarea privind venitul realizat - a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro.

În 2012 - Baza impozabilă ART. 112^7 (1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad: a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie; c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale; d) veniturile din subvenţii de exploatare; e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare; f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii. Până în Mai 2010

24

(1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad: a) veniturile din variaţia stocurilor; b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale; c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor; d) veniturile din provizioane; e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale; f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

Cotă de impozit:2% - în 2007,2,5% - în 2008,3% din 2009.

În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

În enunţul problemei nu este specificat anul de realizare al venitului, care influenţează rezultatul problemei prin cota de imozit aplicabilă, se consideră anul 2011 iar veniturile se consideră a fi impozabile.Trim. I 2.400*3% = 72

Trim. II (10.500 – 200)*3% = 309

Trim. III 28.000*3% = 840

Trim. IV 38.000*3% = 1.140

Impozit datorat = 2.361 lei

5. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă

normală) pune la dispoziţia societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art. 153)

piese auto. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca

aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia

clientului). Analizaţi speţa din punct de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor,

precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare.

Rezolvare:

Conform Codului Fiscal (Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal. cu normele metodologice de aplicare)

ART. 132^1 Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri(1) Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.

Dacă nu se aplică măsuri de simplificare

25

ART. 135 Faptul generator şi exigibilitatea pentru achiziţii intracomunitare de bunuri(1) În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziţia.(2) În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator

Pentru societatea B din România este o achiziţie intracomunitară de bunuri , deoarece livrarea bunurilor începe din Franţa şi se încheie în România, în cazul comunicării societăţii A din Franţa a unui cod valid de Tva de către societatea B, Tva înregistrată pe factură şi în contabilitate lui B (4426=4427).

Dacă se aplică măsuri de simplificare: exigibilitatea se consideră că a avut loc la data retragerii din stoc a bunurilor de către societatea B

ART. 134^1 Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii(1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol.(4) Pentru stocurile la dispoziţia clientului, se consideră că livrarea bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în principal pentru activitatea de producţie.

ART. 134^2 Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de serviciiExigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.

ART. 155^1 Alte documente(4) În cazul livrărilor în vederea testării sau pentru verificarea conformităţii, a stocurilor în regim de consignaţie sau a stocurilor puse la dispoziţie clientului, la data punerii la dispoziţie sau a expedierii bunurilor, persoana impozabilă va emite către destinatarul bunurilor un document care cuprinde următoarele informaţii:a) un număr de ordine secvenţial şi data emiterii documentului;b) denumirea/numele şi adresa părţilor;c) data punerii la dispoziţie sau a expedierii bunurilor;d) denumirea şi cantitatea bunurilor.(5) În cazurile prevăzute la alin. (4), persoana impozabilă trebuie să emită un document către destinatarul bunurilor, în momentul returnării parţiale sau integrale a bunurilor de către acesta din urmă. Acest document trebuie să cuprindă informaţiile prevăzute la alin. (4), cu excepţia datei punerii la dispoziţie sau a expedierii bunurilor, care este înlocuită de data primirii bunurilor.(6) Pentru operaţiunile menţionate la alin. (4), factura se emite în momentul în care destinatarul devine proprietarul bunurilor şi cuprinde o referire la documentele emise conform alin. (4) şi (5).(8) În cazul în care persoana impozabilă care pune la dispoziţie bunurile sau le expediază destinatarului nu este stabilită în România, nu are obligaţia să emită documentele prevăzute la alin. (4) şi (5). În acest caz, persoana impozabilă care este destinatarul bunurilor în România va fi cea care va emite un document care cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (4), cu excepţia datei punerii la dispoziţie sau expedierii, care este înlocuită de data primirii bunurilor.(9) Persoana impozabilă care primeşte bunurile în România, în cazurile prevăzute la alin. (8), va emite, de asemenea, un document, în momentul returnării parţiale sau integrale a bunurilor. Acest document cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (4), cu excepţia datei punerii la dispoziţie sau expedierii, care este înlocuită de data la care bunurile sunt returnate. În plus, se va face o referinţă la acest document în factura primită, la momentul la care persoana impozabilă devine proprietara bunurilor sau la momentul la care se consideră că bunurile i-au fost livrate.(9^1) În situaţia bunurilor livrate în regim de consignaţie sau pentru stocuri puse la dispoziţia clientului, de către o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, persoana impozabilă

26

care este destinatarul bunurilor în România va emite documentele prevăzute la alin.(8) şi (9) numai dacă se aplică măsuri de simplificare.

Organizarea auditului şi controlului intern al întreprinderii

1. Organizarea contabilităţii de gestiune. Studiu de caz: societate de producţie.

Rezolvare:

Contabilitatea de gestiune reprezintă modalitatea de abordare contabilă a activităţii unei firme prin care se structurează în subdiviziuni atât patrimoniul cât şi rezultatele financiare obţinute în cadrul unei perioade. Organizarea contabilităţii de gestiune are caracter obligatoriu, dar flexibil, în sensul că trebuie adaptată la specificul activităţii fiecărei persoane juridice de natura societăţilor comerciale.Obligaţia de organizare a contabilităţii de gestiune revine administratorului firmei care are posibilitatea să opteze pentru alegerea uneia din cele trei variante permise de lege:-utilizarea conturilor specifice contabilităţii de gestiune;-dezvoltarea pe analitice a conturilor din contabilitatea financiară;-organizarea unei evidenţe tehnico-operative proprii. Indiferent de varianta selectată, contabilitatea de gestiune trebuie să asigure flexibilitatea sistemului de stocare şi de accesare a informaţiilor astfel încât să permită o gamă largă de opţiuni pentru ca toate informaţiile obţinute să satisfacă atât necesităţile de informare existente cât şi pe cele în continuă schimbare.Conturile de gestiune utilizate sau evidenţa tehnico-operativă organizată trebuie să fie adaptate scopurilor urmărite de managerul societăţii:-evidenţierea fluxurilor costurilor;-determinarea costurilor aferente stocurilor;-determinarea veniturilor şi a rezultatelor în funcţie de activitatea care le generează;-efectuarea de previziuni.

Structura organizatorică a activităţii, respectiv gruparea activităţilor pe sectoare, secţii, ateliere etc. influenţează organizarea contabilităţii cheltuielilor de exploatare şi calculaţia costurilor îndeosebi sub aspectul localizării lor. Cheltuielile de exploatare vor  fi delimitate pe locuri de cheltuieli (secţii, unităţi prestatoare de servicii, sector de administraţie generală) şi vor fi astfel evidenţiate în conturile sintetice şi analitice de gestiune.

În funcţie de acest factor în literatura de specialitate se vorbeşte despre centre de cheltuieli şi respectiv centre de responsabilitate. Locurile de cheltuieli sunt acele locuri de muncă unde se consumă diverse resurse. Aceste locuri de muncă pot fi în acelaşi timp locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic sau locuri de cheltuieli de desfacere şi administraţie. În acest sens se vorbeşte despre locuri operaţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli. Locurile operaţionale de cheltuieli coincid cu locurile de muncă unde se execută operaţiuni privind aprovizionarea, execuţia şi vânzarea produselor. Locurile structurale de cheltuieli sunt acelea în cadrul cărora se îndeplinesc operaţiuni privind organizarea, conducerea şi administrarea activităţii de exploatare şi a altor activităţi ale întreprinderii. Delimitarea, programarea şi urmărirea cheltuielilor la nivelul fiecărui loc de cheltuieli este greu de realizat şi costisitoare în acelaşi timp, din această cauză locurile de cheltuieli se reunesc în aşa numitele zone sau sectoare de cheltuieli.Acestea sunt cunoscute şi sub denumirea de centre de cheltuieli..Sectoarele de cheltuieli se vor identifica cu unităţile operative corespunzătoare specificului activităţii întreprinderilor din fiecare ramură.. În contabilitatea de gestiune aceste centre de cheltuieli îndeplinesc următoarele funcţii:- reprezintă criterii de delimitare în spaţiu a cheltuielilor de exploatare şi a celor  indirecte de producţie, aceasta având în vedere faptul că unele din cheltuieli (cele legate direct de execuţia operaţiilor tehnologice) au loc în cadrul acestor zone (sectoare), iar altele sunt generate de zonele

27

respective, fiind necesare pentru crearea şi menţinerea potenţialului întreprinderii la un anumit nivel;- constituie baza centrelor de responsabilitate ce se instituie pentru bugetarea şi controlul costurilor .

Contabilitatea de gestiune are următoarele conturi specifice deşi utilizarea acestora nu are caracter obligatoriu:Grupa de conturi 90 “Decontări interne”  cuprinde conturi pentru gestiunea cheltuielilor  şi a producţiei decontate având drept scop calculaţia abaterii costurilor efective faţă de preţul de înregistrare (cost normat).Contul  901”Decontări interne privind cheltuielile” este un cont bifuncţional cu rol în controlul cheltuilelilor. Rulajele contului reprezintă:Credit: suma totală a cheltuielilor efective aferente producţiei finite şi producţiei în curs de execuţie preluată din fiecare cont de cheltuieli; Debit: costul normat al producţiei finite obţinute ; diferenţa reprezintă abateri de cheltuieli cu care se debitează la închidere.Contul  902”Decontări interne privind producţia obţinută ” este un cont bifuncţional cu rol în contul costurilor.Rulajele contului reprezintă:Credit: costul normat al producţiei finite obţinute; Debit: suma totală a cheltuielilor efective pentru producţia finită şi producţia în curs de execuţie (neterminată), preluate din conturile colectoare de cheltuieli.Grupa de conturi 92”Conturi de calculaţie” cuprinde conturi pentru gruparea cheltuielilor în raport cu destinaţia lor şi nu prezintă sold la sfârşitul lunii. Rulajele contului reprezintă: În debit: colectarea cheltuielilor efective conform documentelor  Notă: operaţiunea se efectează simultan cu contabilizarea cheltuielilor de exploatare în conturile din clasa 6  În credit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra producţiei obţinute sau a producţiei în curs de execuţie.Grupa 93”Costul producţiei” cuprinde stocurile pentru evidenţa producţiei obţinute.Rulajele contului reprezintă: În debit: producţia obţinută În credit: costurile resurselor consumate

Conceptele de bază privitoare la contabilitatea de gestiune au fost dezvoltate în principal în firmele de producţie. În termeni mai simpli, prin firme de producţie se înţeleg acele întreprinderi care transformă materiile prime şi materialele pe care le achiziţionează în produse finite, folosind forţa de muncă şi utilajele.

Studiu de caz privind contabilitatea internă de gestiune

S.C. "PASKALIS" S.A. are două secţii principale de producţie şi un atelier de întreţinere şi reparaţii, ca activitate auxiliară.

Societatea mai sus menţionată realizează două produse A şi B care trec prin fluxul tehnologic al celor două secţii de bază.În atelierul de întreţinere şi reparaţii se realizează două comenzi astfel:

Comanda unu: o reparaţie la secţia 1.Comanda doi: o reparaţie capitală la pavilionul administrativ.

La începutul perioadei, societatea are în stoc o producţie în curs de fabricaţie în valoare de 1.000 lei, care reprezintă materii prime la produsul A.

În cursul perioadei au loc următoarele operaţii economice:

28

1. Colectarea cheltuielilor cu materiile prime şi a materialelelor consumabile în valoare totală de 8.300 lei repartizate după cum urmează:Materii prime total, din care:

Pentru secţia 1 produsul A 5.000Pentru secţia 1 produsul B 2.000Pentru secţia 2 produsul B 500Pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii comandă 500Pentru sectorul desfacere 100

8.100

Materiale consumabile-total din care:Pentru secţia 2 200

% =901 8.300921(Chelt. activit. de bază) 5.000 A/S 1 +2.000 B/S 1 + 500 B/S 2922(Chelt. activit. auxiliare) 500 C 2925(Chelt. de desfacere) 100923(chelt. indirecte de productie) 200 S 2

2. Colectarea cheltuielilor cu salariile în valoare de 14.100 lei repartizate astfel:Salariile personalului muncitor din secţiile de bază 7.000 leiSecţia 1 produsul A 3.000 leiSecţia 2 produsul B 2.000 leiSecţia 2 produsul A 1.000 leiSalariile personalului muncitor din atelierul de întreţinere şi reparatii în sumă de 1.500 lei

La comanda unu 500 leiLa comanda doi 1.000 lei

Salariile personalului necalificat tehnic, economic şi administrativ al atelierului de întreţinere şi reparaţii 100 leiSalariile personalului necalificat tehnic, economic şi administrativ din secţiile principale de producţie 2.000.000 lei

La secţia 1 1.000.000 leiLa secţia 2 1.000.000 lei

Salariile personalului din sectorul administrativ şi de conducere al societăţii 3.000.000 leiSalariile personalului din serviciul desfacere 500 000 lei

% = 901 14.100.000921 3.000.000 A/S 1 2.000.000 B/S 1 1.000.000 A/S 2 1.000.000 B/S 2922 500 000 C 1 1.000.000 C 2923 1.000.000 S 1 1.000.000 S 2924 3.000.000925 500.000

3.Colectarea cheltuielilor privind asigurările sociale, în suma de 3.289.530 lei.%= 901 3.384.000

921 720.000 A/S1 480.000 B/S1 240.000 A/S2 240.000 B/S2922 120.000 C1 240.000 C2 24.000 Cheltuieli comune923 240.000 S1 240.000 S2924 720.000925 120.000

29

4. Colectarea cheltuielilor cu energie şi apa în suma de 500.000 la Secţia 1500.000 923/S1=901 500.000

5.Colectarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor în suma de 9.100.000 repartizate după cum urmează:La active auxiliare 100.000 leiLa secţiile principale de producţie 4.000.000 lei

Secţia 1 3.000.000Secţia 2 1.000.000

La sectorul administrativ şi de conducere al societăţii 500.000 lei%= 901 9.100.000

922 100.000 cheltuieli comune923 3.000.000 S1 1.000.000 S2924 5.000.000

6. Se înregistrează producţia în curs de execuţie de 100.000 lei la produsul A100.000 921/A=933 100.000

7. În procesul de producţie se obţin cele două produse A şi B, la costul prestabilit astfel:Produsul A 21.000.000Produsul B 15.000.000

36.000.000 931=902 36,000,00021.000.000 A15.000.000 B

8. Se repartizează cheltuieli comune aferente atelierului de întreţinere şi reparaţii, utilizând ca bază de repartizare salariile directe din cadrul atelieruluiCoeficientul de repartizare= 922/cc = 100.000 (2) + 24.000 (3) + 100.000 = 0,149

922 500.000 (2) + 100.000 Comanda 1= 500.000 x 0,149 = 74.700Comanda 2= 1.000.000 x 0,149 = 149 300

224.000 922 = 922 224.00074.700 C1cheltuielile activit. aux.149.300 C2

9. Repartizarea cheltuielilor din atelierul de întreţinere şi reparaţii asupra celor două comenziLa secţia 1 786.700La secţia administrativ 2.317.300

3.104.000 %= 922 3.104.000786.700 923/S1 C1 786.7002.317.300 924 C2 2.317.300

10. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie utilizând ca bază de repartizare salariile directe în cadrul secţiilor de bază, după cum urmează:

Secţia 1Coeficient de repartizare=923/S1 = 5.526.700 = 1,10534

921/S1 5.000.000923/S1=1.000.000 (2) + 240.000 (3) + 3.000.000 (5) + 786.700 (9) + 500.000 (4)=5.526.700921/S1=A/S1 + B/S2= 3.000.000 + 2.000.000=5.000.000Cota de cheltuieli indirecteProdusul A/S1=3.000.000 X 1,10534=3.316.020Produsul B/S2=2.000.000 x 1,10534=2.210.680

30

5.526.700

Secţia 2Coeficient de repartizare=923/S2 = 2.440.000 = 1,22

921/S2 2.000.000923/S2=200.000 (1) + 1.000.000 (2) + 240.000 (3) + 1.000.000 (5)= 2.440.000921/S2=1.000.000 + 1.000.000=2.000.000Cota de cheltuieli indirectePentru produsul A/S2=1.000.000 x 1,22=1.220.000Pentru produsul B/S2=1.000.000 x 1,22=1.220.000

2.440.000

În urma acestor operaţii RD al contului 921 înglobează costul la nivelul secţiilor astfel:Pentru produsul A= 15.496.020Pentru produsul B= 9.650.680

25.146.700921/A=5.000.000 (1) + 3.000.000 (2) + 1.000.000 (2) + 720.000 (3) + 240.000 (3) + 1.000.000 (6) + 3.316.020 (10) + 1.220.000 (10)=15.496.020 lei921/B=2.000.000 (1) + 500.000 (1) + 2.000.000 (2) + 1.000.000 (2) + 480.000 (3) + 240.000 (3) + 2.210.680 (10) + 1.220.000 (10) = 9.650.680

11. Se repartizează cheltuielile generale de administraţie utilizând ca bază de repartizare costul total la nivelul secţiilor de producţie:Coeficient de repartizare= 924 = 11.037.300 = 0,43891643833 921       25.146.700924= 3.000.000 (2) + 720.000 (3) + 5.000.000 (5) + 2.317.300 (9)= 11.037.300Cota de cheltuieli generale

produsul A = 15.496.020 x 0,439=6.801.458produsul B = 9.650.680 x 0,439 = 4.235.042

11.037.30011.037.300 921=924 11.037.3006.801.458 A4.235.842   B

12. Se repartizează cheltuielile de desfacere utilizând ca bază de repartizare totalul cheltuielilor de producţie, astfel:Coeficientul de repartizare= 925 = 720.000 = 0,01989 921 36.184.000925=100.000 (1) + 500.000 (2) + 120.000 (3)=720.000 leiCota de cheltuieli de desfacereprodusul A=22.297.478 x 0,01989= 443.682produsul B =13.886.522 x 0,01989=276.318

720.000720.000 921=925 720.000443.682  A276.318 B

13. Decontarea costului efectiv al producţieiProdusul A= 22.297.478 + 443.682=22.741.160Produsul B=13.886.522 + 276.318= 14.162.840

36.904.000

14.  Se determină diferenţele de preţ aferente produselor obţinute şi se înregistrează în contul 903Produsul A

31

Cost efectiv = 22.741.160Cost prestabilit = 21.000.000

-1.741.160 (diferenţă nefavorabilă)Produsul BCost efectiv = 14.162.140Cost prestabilit = 15.000.000

+837.860 (diferenţă favorabilă)1.741.160 903=902 1.741.160837.160 902=903 837.160

15.Se închide contul 903 cu suma de 904.000 (1.741.160 - 837.160) prin contul 931 (costul producţiei obţinute)904.000 931=903 904.000

16. Se închide contul 931 prin contul 90136.904.000 901=931 36.904.000contul 933 SID 1.000.000contul 901 SIC 1.000.00

Ţinerea contabilităţii unei entităţi

1. S.C. ALFA S.A. anunţă subscrierea pentru constituirea capitalului social format din acţiuni, 5

lei valoarea nominală, la cifra de 20.000 lei, în termen de 2 luni de la data publicării subscrierii.

În acest caz se emit spre vânzare 20.000/5 = 4.000 acţiuni.

Acţionarii aportează, conform statutului, în natură, un teren de 8.000 lei, un camion de

10.000 lei şi în numerar 2.000 lei.

Rezolvare:

Conform Legii 31/1990 actualizat:

Art. 9

(1) Societatea pe acţiuni se constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de

către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică.

32

(2) În cazul unei subscrieri integrale şi simultane a capitalului social de către toţi semnatarii

actului constitutiv, capitalul social vărsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel

subscris.

Art. 10 Capitalul social al societăţii pe acţiuni sau al societăţii în comandită pe acţiuni nu poate fi

mai mic de 90.000 lei.

Art. 16

(1) Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.

(2) Aporturile în natură trebuie să fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate şi sunt vărsate prin transferarea drepturilor corespunzătoare şi prin predarea efectivă către societate a bunurilor aflate în stare de utilizare.

Subscrierea pentru constituirea capitalului social al S.C. ALFA S.A. în valoare de 20.000 lei nu respectă prevederile Art.10 din legea 31/1990 – capital social de minim 90.000 lei înregistrările contabile prezentate mai jos fiind exemplificative.

Pe baza actului de constituire a societăţii se înregistrează subscrierea capitalului social în suma de 20.000 lei456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul"= 1011 ‘Capital subscris nevărsat’

Ulterior se varsă integral capitalul social subscris prin depunerea la bancă de către acţionari a sumei de 2.000 lei şi aportul terenului şi camionului. Extrasul de cont este documentul care evidenţiază operaţiunea cu numerar iar rapoartele de expertiză de evaluare întocmite de experţi în domeniu confirmă aportul în natură.

% = 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" 20.0002111 ‘Terenuri’ 8.0002133 ‘Mijloace de transport’ 10.000

5121 ‘Conturi la bănci în lei’ 2.000

Pe baza extrasului de cont şi a raportului de expertiză care reprezintă dovada vărsării capitalului

social subscris, se operează şi următoarea înregistrare

1011 ‘Capital subscris nevărsat’ = 1012 ‘Capital subscris vărsat’ 20.000

2. S.C. AGRO S.R.L. execută cu forţe proprii o amenajare de teren al cărui cost este de 1.500 lei,

care se amortizează într-o perioadă de 5 ani, după care se scoate din activul patrimonial.

Rezolvare:

Executarea cu forţe proprii2112 ‘Amenajări de terenuri’ = 722 ‘Venituri din producţia de imobilizări corporale’ 1.500

Înregistrarea amortizării (lunar/liniar)6811 ‘Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor’ = 2811 ‘Amortizarea amenajărilor de terenuri’ 25

Scoaterea din activul patrimonial2811 ‘Amortizarea amenajărilor de terenuri’= 2112 ‘Amenajări de terenuri’ 1.500

33

3. Conform facturii nr. 1600, S.C. BETA S.A. primeşte materii prime la costul de achiziţie de 2.000 lei (preţul de cumpărare 1.600 lei şi cheltuieli de transport incluse în factură 400 lei), TVA 24%.Se eliberază în consum materii prime la costul de achiziţie de 1.800 lei.Rezolvare:

% = 401 ‚Furnizori’ 2.480301 ‚Materii prime’ 2.0004426 ‚ T.V.A. deductibilă’ 480

Eliberarea în consum601 ,Cheltuieli cu materiile prime’ = 301 ‚Materii prime’ 1.800

4. S.C. TRANSCOM S.A. a încasat de la buget, în anul 2004, suma de 12.000 lei, pentru achiziţionarea de

mijloace de transport şi suma de 800 lei pentru activitatea de transport, ca urmare a practicării unor tarife

sub preţul de vânzare, diferenţe ce se suportă din bugetul de stat. La sfârşitul anului se constată că

societatea mai are de încasat o subvenţie de exploatare de 200 lei, care se şi încasează.

Rezolvare: PLANUL DE CONTURI GENERAL Conform Ordinului nr. 306 din 26.02.2002

Înregistrarea dreptului de încasare a subvenţiei pentru achiziţionarea de mijloace de transport:445 ‚Subvenţii’ = 131 ‚Subvenţii pentru investiţii’ 12.000

Încasarea subvenţiei512 ‚Conturi la bănci’ = 445 ‚Subvenţii’ 12.000

Recunoaşterea venitului aferent subvenţiei pe măsura amortizării activului amortizabil:

131 ‚Subvenţii pentru investiţii’ = 7584 ‘Venituri din subvenţii pentru investiţii’

Încasarea subvenţiei de exploatare512 ‚Conturi la bănci’ = 445 ‚Subvenţii’ 800

Înregistrarea subvenţiei de încasat445 ‚Subvenţii’ = 7411 ‘Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri’ 200şi încasarea ei

512 ‚Conturi la bănci’ = 445 ‚Subvenţii’ 2005. La 30 decembrie N, întreprinderea achiziţionează un echipament la un cost de 147.000 lei.

Durata de viaţă fizică a activului este de 7 ani, dar conducerea estimează vânzarea lui după 5 ani

de utilizare. Valoarea reziduală este estimată la 47.000 lei.

Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea imobilizării în exerciţiul N+1 în conformitate cu

IAS 16 - Imobilizări corporale.

Rezolvare:

Conform IAS 16 - Imobilizări corporale:

Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă. Valoarea amortizabilă este costul activului sau o altă valoare substituită costului în situaţiile financiare, din care s-a scăzut valoarea reziduală.Durata de viată utilă reprezintă:

34

(a) perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării;

Valoarea amortizabilă a unul element al imobilizărilor corporale trebuie alocată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utilă a activului. Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice aduse de aceste active sunt consumate de către întreprindere. Valoarea amortizării corespunzătoare fiecărei perioade trebuie recunoscută ca o cheltuială, cu excepţia cazului în care ea este inclusă în valoarea contabilă a unui alt activ.

Există o serie de metode de amortizare ce pot fi utilizate pentru a aloca în mod sistematic valoarea amortizabilă a unui activ de-a lungul duratei sale de viaţă utilă. Aceste metode includ metoda liniară, metoda degresivă şi metoda însumării anilor de viaţă utilă. Metoda liniară duce la o cheltuială constantă pe parcursul duratei de viaţă utilă a activului. Metoda însumării anilor de viaţă utilă are ca rezultat o cheltuială bazată pe utilizarea sau producţia estimată a activului pe parcursul duratei de viaţă utilă a activului. Metoda degresivă rezultă într-o cheltuială descrescătoare cu amortizarea pe parcursul duratei de viaţă utilă a activului. Metoda ce urmează a fi folosită este adoptată în funcţie de modul în care se estimează că activul va aduce beneficii economice şi este apoi aplicată consecvent de la o perioadă la alta, cu excepţia cazului în care intervine o schimbare în modelul estimat al beneficiilor economice generate de activ.

Valoarea amortizabilă 147.000 - 47.000 = 100.000 leiDurată de amortizare 5 aniConsiderând metoda liniară, amortizarea înregistrată în exerciţiul N+1 este de 20.000 lei

6811 ‘Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor’ = 2813 ‘Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor’

35