NIVEL e2 - TEST 4

A. Puneti ín ordine paragrafele din urmátorul text:

Francezii care "spalá" imaginea románilor

a. Dincolo, insá, de pasiunile personale, Marianne si Jean-Baptiste au inteles cñ datoriaunui jurnalist este de a impártási cu publicul perspectiva nevázutá si negráitá asupraimigrantilor. Proiectul a cápátat sens in contextul climatului politic din 2010, in timpulcampaniei electoral e pentru alegerile prezidentiale, atunci cánd mass-media, discursurilepolitice si manifestárile cotidiene ii vizau pe stráini si, in special, pe imigrantii románi.

b. Fostul presedinte francez, Nicolas Sarkozy, este, asadar, cel care "a deschis cutia«rasismului»", cred Marianne si Jean-Baptiste, "prin sr.eech-urile sale politice, astfel eapublicului i s-a permis sa impártáseascá aceeasi opinie'. Acum insá, chiar si cu eforturi,presedintele Hollande nu este capabil sá inchidá aceastá "cutie".

c. Marianne, jurnalist independent, a decis sá se implice in problemele románilor care auemigrat in Franta mai degrabá dintr-un motiv personal: pasiunea pentru Románia, tara a cáreimemorie istorica este aproape necunoscutá francezilor, spune ea. "Am tráit un an de zile inBucuresti, intre 2006 si 2007. Astfel cá, prin acest proiect, am dorit sá arát tárii mele, dar sirománilor ceea ce am descoperit acolo: un popor generos, inteligent, dinamic." Motive deaceeasi naturá l-au adus si pe Jean-Baptiste in acest proiect.

d. Ca reactie la escaladarea rasismului si a prejudecátilor asupra imigrantilor din Franta,doi tineri jurnalisti francezi, Marianne Rigaux ~1 Jean-Baptiste Renaud, au pornit la Iuptá, peinternet, impotriva stigmatizarii románilor din Hexagon. Cei doi au creat o serie insolitá dedocumentare online prin care prezinta povestile de succes ale románilor obisnuiti care si-auacordat sansa la o viatá diferitá. Cine sunt cei doi tineri jurnalisti si de ce au pornit acestproiect?

e. Sunt multi francezi care nu cunosc relatiile franco-románe, cultura sau valorileRornániei, iar "prima imagine pe care si-au creat-o despre Románia, dupá cáderea regimuluiceausist, a fost aceea a taberelor de romi situate in centrul Parisului, in Lyon sau in Lille, inurmá cu mai bine de 5 ani", adaugá el. Poate va avea loc o integrare adeváratá in 2014. Dacánu esti liber sá muncesti, atunci nu se cheamá automat cá faci parte din Uniunea Europeaná.Nu putem decát sá sperám cá eforturi precum cele ale celor doi jurnalisti francezi vor fi maimulte, din partea ambelor tári, astfel incát bunele relatii dintre ele sá se restabileascá.

f. In acele conditii, "documentarul a fost inspirat mai degrabá de politica discriminatoriedusá de presedintele de atunci, Nicolas Sarkozy, cel care lansa discursuri brutal e impotrivacetátenilor considerati «diferiti». Fie cá era vorba de romi, de stráini, de imigranti dinRománia, de homosexuali etc.", povesteste Marianne.

g. La aceste eforturi se adaugá cele ale unor persoane pecum Marianne si Jean-Baptiste.Obiectivul nostru este discursul despre stigmatizare, cel care ¡i cuprinde pe toti stráinii dinFranta, nu doar pe rornáni. Documentarul "Stigmatises" are misiunea de a le schimbaperceptia francezilor asupra románilor. Autorii sustin cá majoritatea compatriotilor lor nu aufoarte multe informatii despre Románia, "nu stiu nici mácar ea este o tara francofoná", spuneJean-Baptiste.

(dupá www.adevarul.ro. iunie 2013)

1.0 2. O 3. O 4. O 5. O 6. O 7. O

1

B. Cititi textul urmátor si decideti dad propozitiile de mai jos sunt adevárate (A) saufalse (F):

Ce ñ iugrijoreazñ pe cei mai inteleptí oameni ai planetei?

De la "apocalipsa maiasa" pana la grija zilei de máine, temerile par sa reprezinte unelement important al vietii umane. Sondajele realizate in rándul rornánilor aratá ea temerilecele mai importante si mai raspándite se referá la pierderea unei persoane dragi, la problemefinanciare si la cutremure. Preocupati de problemele noastre de zi cu zi, de multe ori nu maiajungem sñ ne intrebám care sunt problemele cu care se confrunta societatea in care tráim. Decuránd, nume importante din domenii precum stiinta, tehnologia, jurnalismul sau educatia auimpártásit cu restul lumii, gratie efortului depus de John Brockman, cáteva motive deingrijorare care ar trebui sa ne preocupe pe toti.

John Brockman, un agent literar ce reprezintá un numár mare de oameni de stiinta, afondat acum cátiva ani Edge.org, un site inspirat de un experiment artistic realizat de unprieten apropiat, James Lee Byars. .Byars considera absurda ideea de a merge la bibliotecaUniversitátii Harvard si si de a citi sase milioane de carti pentru a atinge un nivel decunostinte acceptabil. Planul lui era sá adune intr-o incápere 100 din cele mai luminate mintiale planetei, sá le incuie acolo si astfel sá le provoace sa se intrebe reciproc lucruri despre carese intrebau singuri" a relatat Brockman pentru The Guardian. Byars a incercat sá invite cele100 de minti luminate, insá 70 dintre cei contactati i-au inchis telefonul in nas.

Byars a murit in 1997, dar ideea sa a mers mai departe rnultumitá lui John Brockman.Agentul literar a crezut cá aceasta poate fi pusá in practica gratie Intemetului. Astfel,Brockman a fondat Edge.org, un spatiu online pe care si-a propus sa-l transforme intr-un"salon virtual" in care sá se intálneascá cele mai luminate minti ale planetei. Site-ul sáu a avutsucces, salonul virtual incluzánd astázi peste 650 de intelepti din domenii variate, precumliteratura, stiinta sau artele plastice.

In fiecare an, Edge solicita acestor oameni sa ráspundá la o intrebare si le adunáráspunsurile intr-o carteo In 2013, intrebarea la care mintile luminate ale planetei au oferit unráspuns a fost urmátoarea: "Ce ar trebui sá ne ingrijoreze?".

Nicholas Carr, autorul cártilor The Shallows si The Big Switch, este preocupat dedisparitia treptatá a rábdárii oamenilor:

"Sunt ingrijorat de timp - de modul in care 11denaturám si in care ne denatureazá penoi. Oamenii, la fel ea alte anímale, par sa aibá un ceas intem foarte preciso Chiar dacá nuavem ceasuri la máini sau telefoane mobile la indemáná, putem estima destul de precis durataperioadelor de timp. Dar aceastá capacitate este usor de modelat. Perceptia timpului estesubiectivá, schimbándu-se in functie de circumstante si de experientele prin care trecem.Atunci cánd lucrurile se petrec repede in jurul nostru, intárzierile care in mod obisnuit ni s-arparea scurte incep sá deviná intolerabile. Secundele se scurg incet, iar minutele dureazá ovesrucie.

Cunoscánd aceastá variabilitate a perceptiei timpului, pare evident cá tehnologiile decomunicare si de informare au un efect putemic asupra modului in care fiecare dintre noipercepe timpul. Pana la urmá, aceste tehnologii stabilesc ritmul in care percepemevenimentele, viteza cu care ne sunt prezentate informatii si stimuli noi si chiar ritmulinteractiunilor sociale. Acest lucru a fost adevárat intotdeauna, dar acum influenta lor este cumult mai mare, dat fiind cá purtám cu noi in fiecare clipá computere puternice si foarte rapide.Dispozitivele noastre electronice ne invatá sa ne asteptám la reactii aproape instantanee laactiunile noastre, astfel cá devenim repede frustrati $i enervati de intárzieri oricát de mici.

Cercetárile efectuate pe Internet aratá ea este vorba despre un fenomen generalizat. In2006, un studiu efectuat de magazinele online aráta cá utilizatorii le abandonau dacá pagina seincárca in mai mult de 4 secunde. De atunci, studiul a fost repetat de mai multe ori, iar asa-numita «regula celor 4 secunde» a fost inlocuitá de «regula sfertului de secunda». Noi studii

2

efectuate de Google si de Microsoft aratá ea o intárziere de doar 250 de milisecunde inincárcarea unei pagini duce la abandonarea site-ului de catre utilizatori. Spre comparatie,acesta este intervalul necesar pentru a c1ipi o data.

(dupá www.descopera.ro, ianuarie 2013)

8. Planullui James Lee Byars era sá citeascá multe cárti in biblioteca Universitátii Harvard. D9. Byars voia sá stea de vorbá cu 100 dintre inteleptii lumii. D10. Saptezeci dintre persoanele cu care a vorbit Byars au refuzat sá participe la experiment. D11. John Brockman a pus in practica ideea lui Byars in forma pe care si-o dorise acesta.

12. Opiniile inteleptilor care ráspund la í'ntrebarea pus a pe Edge.org sunt publicate anualí'ntr-un volum.

13. Carr crede cá perceptia oamenilor asupra timpului se schimbá in functie de situatia incare acestia se afta.

14. Dispozitivele electronice ne modifica asteptárile privitoare la durata unor activitáti,

15. Cu cát conexiunile intemet devin mai rapide, cu atát avem mai multa rábdare laincárcarea unor pagini sau c1ipuri.

3

DD

DDD

A. Completati spatiile libere din textul de mai jos. Scrieti de fiecare data un singurcuvánt,

Perioada post decernbristá a dus la aparitia 1. noi obiceiuri si sárbátori inpeisajul cotidian autohton. 2. influenta sufocantá a snobismului si aomniprezentului aspect comercial, a apárut in vietile noastre un nou personaj simbolic -Iepurele de Pasti, In spatele iepurelui ratacit pe lángá cosul cu ouá rosii, pasca si cozonaculpascal, stau multe povesti adevárate, simboluri neasteptate si mitologii captivante.

3 deosebire de sárbátori precum Halloween-ul (in forma actual a) ,zilele de 8 martie, 1 mai, 1 iunie, Black Friday, Sfántul Valentin si altele, iepurele de Pasti nuse constituie deloc in 4. inventie moderna. Asocierea iepurilor cu momentulsosirii primáverii si trezirii fortelor fertilizatoare ale naturii, a fost fácutá incá din perioadaneoliticului, cánd primii oameni au observat, 5 indoialá, comportamentulnuptial al iepurilor, precum si prolificitatea aparte a acestui rozátor,

Cei care aveau sá stabileascá traditia si simbolistica iepurelui "pascal", au fostimigrantii germani 6 rit protestant care au sosit in Statele Unite in secolul18. Iepurele 7 vestitor al Pastelui era des intálnit in folclorul german, dupá cumatesta si o serie de scrieri din jurul anului 1500. Liberi de orice constrángeri de oridin religios,colonistii germani s-au stabilit initial in teritoriul detinut de colonistii olandezi, teritoriu caremai tárziu a devenit statul american Pennsylvania.8. legendelor strávechi, doar copiii cei buni, ascultátori si cumintiprimeau cadouri sub forma ouálelor vopsite inaintea sárbátorii Ínvierii. Primele dulciuri informa de iepuri daruite copiilor incántati, erau alcátuite din zahár brut sau halvitá amestecatácu migdale. Tot colonistii germani au fost cei care au inventat iepurii de ciocolatá atát depopulari si apreciati in prezent de catre toti copiii.

(dupá www.descopera.ro.mai2013)

B. Puneti verbele din parantezá la forma potrivitá,

Eu am senzatia ea proverbul "De ce (a-i fi frica) 9 nu scapi" e unuldintre cele mai adevárate. Sáptámána trecutá, dupá luni intregi de muncá asidua, eu si colegiimei de birou am decis (a iesi) 10 la iarbá verde. Deja de lunidimineata (a nu mai vorbi) 11. decát despre picnic. (A vedea)12 cá vremea e buná zi de zi, (a astepta) 13. . eaniste copii sá stám la soare, sá facem grátare si sá jucám fotbal. Sámbátá dimineata (a seaduna) 14. cu totii in fata biroului. Nu am putut (a pleca) 15........................................ la ora 9 fix pentru ea Dodo i~i (a uita) 16 .mingea de fotbal acasá, asa cá s-a intors dupá ea, iar noi l-am mai asteptat o jumátate de ora.In sfársit, am urcat in masini si am pornit. (A ráde) 17. si (a seamuza) 18 , nici nu ne-am dat seama cánd am ajuns la margine apádurii. Din pácate, nu ne-am dat seama nici ea niste nori amenintátori (a se aduna) 19............................... deja pe cer...

4

C. Completati spatiile libere eu derivate ale euvintelor din dreapta:

20. a opera21. a avertiza22. a activa23. gol

Pe insula indonezianá Surnatra 20. de defrisaresunt la ele acasa, in dispretul total al legislatiei, al 21. sauprotestelor 22 de mediu. Peisajul local devine din cein ce mai 23 , pe másurá ce APP, cel mai mareproducátor indonezian de hártie, i~i croieste drum, prin copaci, sprevárful succesului financiar. lar ea APP mai sunt multe alte companii.APP vinde produse din hártie catre companii precum Disney, Staples saualte branduri 24 din SUA si din lurne. Afacerile firmei seridicá 25. la miliarde de dolari. Aceastá firma a fostacuzatá in repetate ránduri de distrugere, prin 26. . , ahabitatului mai multor specii vulnerabile sau pe cale de27 si de distrugere a mediului. Localnicii se pláng cáactivitatea firmei le aduce prejudicii, pentru ea le schimbá completmediul de viatá. 28 crescute cu scopul exc1usiv alproductiei de hártie au luat locul pádurilor cándva pline de viata, deanimale si pásári. 29 de gaze de sera provenite de laactivitátile 30. ale APP in 2006 au fost estimate eadepasind, ele singure, 165 de tari, conform statisticilor anului respectivo

(dupá www.totb.ro, iunie 2013)

24. faimá25.an26. pádure

27. a dispárea28. a planta

29. a emite30. a conteni

D. Completati textul de mai jos eu expresiile / euvintele date:

nu numai di atát timp cátinsá pe másurá ce

pelangasi anume

cánd in conditiile in careea chiar dacá

De multe ori, 31. reusim sá adormim cu usurinta, se intámplá32 in timpul noptii sá ne trezim si sa nu mai putem sá ne culcám.

Numele acestui fenomen este insomnie de mijloc si el se caracterizeazá prindificultatea de a dormi rara intreruperi. Pana la un moment dat, insomnia de mijloc estenormalá. 33 , pe másurá ce noaptea trece, intrám in faze mai usoare desomn ~i avem mai multe sanse de a ne trezi. Aceasta este cauza pentru care multi oameni auun somn fragmentat spre dimineata,

Pe de alta parte, exista mai multi factori a cáror influentá trebuie luatá in calcul atunci34 studiem aparitia insomniei de mijloc. Vársta poate fi un astfel defactor, oamenii experimentánd aceste probleme de somn 35 inainteazá invárstá.

Nu este nicio problema dacá ne trezim noaptea 36. reusim saadormim imediat la loco Dar 37 , de douá, trei ori pe sáptámáná, ne trezimin mijlocul noptii si ne ia mai mult de 30 de minute sa adormim la loc, s-ar putea sá fie vorbade o tulburare de somn.

Oamenii care suferá de insomnie 38. nu pot adormi, darexperimenteazá si somnul fragmentat de-a lungul noptii. Astfel de episoade ar putea fi cauzatesi de apneea de somn, o afectiune a aparatului respirator caracterizatá prin probleme derespiratie in timpul noptii.

39 cele enumerate mai sus, mai este o tulburare de somn mult maievidentá si care poate cauza insomnia de mijloc, 40 , narcolepsia - aceatulburare de somn care ii face pe oameni sá adoarmá subit in timpul zilei. Desigur, in astfel decazuri este foarte putin probabil ea pacientul sá nu isi fi dat seama ea din cauza narcolepsieinu poate dormi noaptea rara intreruperi.

(dupá www.descopera.ro.mai2013)

5

Á. Áveti un prieten din stráinátate care are sansa de a veni sa lucreze, vreme de un an,in tara voastrá. V-a scris sa va intrebe cum ar trebui sá se pregáteascá pentru aceastáexperientá. I1 intereseazá in special modul in care se stabilesc relatiile cu oamenii la loculde muncá, dar ~i in afara acestuia. Scrieti-i o scrisoare in care sa ii dati informatiile peeare le considerati cele mai relevante din acest punct de vedere. (150 de cuvinte)

B. Scrieti un articol pentru un ziar local In care S3 prezentati evenimentul cel maiimportant care a avut loc In acest an In lume. Motivati-vá alegerea. (200 de cuvinte)

7

A. Ascultati o relatare despre Raha Mouharraq si decídeti dad propozitiile de mai jossunt adevárate (A) sau false (F):

1. Raha Mouharraq este prima femeie araba care a escaladat Everestul. O2. Raha le recomandá femeilor din tara ei sá nu conducá masina. O3. La 18 mai, echipa a inceput ascensiunea spre várful Everest. O4. Scopul ascensiunii a fost incurajarea femeilor din Arabia Sauditá. Os. Everestul a fost al nouálea várf dintre cele mai inalte din lume pe care a urcat Raha. O6. Familia lui Raha nu a fost de acord initial cu ascensiunea ei pe Everest. O7. Prin actiunea sa, Raha a sfidat cu buná stiintá religia tarii sale. O8. La ultimele alegeri locale, femeile au avut dreptul sá voteze in Arabia Sauditá. O9. Autoritatile sportive internationale au acceptat propunerea Arabiei Saudite de a Otrimite douá sportive la Jocurile Olimpice din Londra.

10. Raha crede ea primul drept pe care trebuie sá 11obtiná femeile din Arabia Sauditá Oeste acela de a conduce o masiná,

B. Ascultati un text despre fericire ~i completati enunturile de mai jos. Scrieti intre unulsi patru cuvinte.

11. Variatia genetica ce explica fericirea difera in functie de gen ~i are tendinta sá creascáodatá cu I l·12. Cercetárile sunt relevante pentru identificarea surselor I l·13. Cei care nu poartá respectiva variatie genetica, nu sunt I Ila o viatá lipsitá de fericire.

14. Din anumite studii reiese ea omul i~i mai si face fericireal l·15. Cánd ne riindim cum am 2utea trai rara unele 2ersoane dragi din viata noastrá, neimbunatatimL I .16. Dacá reusim sá ne bucuram de lucrurile bune, dar care nu dureazá mult, devenim maifericiti ~i invátám I I .

8

17. Cánd ne gándim la despártire si moarte devenim, in mod normal,

L--..- I·18. La Olimpiada din 1992, eei eare cástigau medaliile de argint páreauI I decát eei care obtineau bronzul.

19. Cei care obtin locul trei sunt recunoscátori ea au reusit sá ocupe

I I .20. Ipocrizia moralá se manifestá atunci cánd persoanele incalcalpe care pretind ea 11detin. '--------------

Ascultati inregistrarea si exprimati-va punctul de vede re in legátura cu informaríaprezentatá,

9