Zoe CĂLATOIU şi Cristina CENUŞĂ

- AM POS Mediu –

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

în contextul proiectelor finanţate de UE

- Aspecte privind Gestionarea Nămolurilor -

Reuniune Programare

Proiecte apă/apă uzată

Mamaia, 10-13 iulie 2008

Conţinutul cadru al unei propuneri de proiect

� Formular de aplicaţie (standard)

� Master plan

� Studiu de fezabilitate

� Analiza cost - beneficiu / economico – financiară

� Analiza instituţională

� Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM)

� acorduri / autorizaţii / dovezi privind proprietatea

terenurilor şi demersurile în vederea co-finanţării

� Prioritatea proiectului conform Programului Operaţional

Sectorial

� Compatibilitatea proiectului cu politicile comunitare de

mediu

� Evaluarea impactului de mediu (conform Directivei

85/337/CEE care se aplică evaluării efectelor proiectelor

care pot avea efecte semnificative asupra mediului)

� Evaluare tehnică

� Viabilitatea financiară

� Capacitate de implementare a beneficiarului

Criterii de Evaluare a proiectului

Este derulată de autoritatea competentă locală pentru

protecţia mediului (APM/ARPM)

(conform HG nr. 1213/2006 – în curs de modificare)

Pentru proiectele cu finanţare externă, dovada parcurgerii procedurii EIA reprezinta o condiţie obligatorie de finantare a Comisiei Europene

- Foarte Important:

Orice modificare relevantă privind componentele proiectului, ulterioră depunerii documentatiei tehnice pentru parcurgerea procedurii EIM, va fi adusă la cunoştinţa autorităţii competente pentru protecţia mediului.

Procedura EIM

Iniţierea Procedurii EIM

Procedura EIM se iniţiază în faza de pregătire a documentaţiei care fundamenteză fezabilitatea proiectului.

Astfel, in stadiul de prefezabilitate al proiectului se va consulta autoritatea locala de mediu (APM) referitor la componentele avute în vedere precum şi la amplasamentele acestora; se va evita astfel ca studiul de fezabilitate să includă aspecte care să fie incompatibile din punct de vedere al protecţiei mediului şi al zonelor de protecţie naturală.

Obiectivele Procedurii EIM

� parcurgerea etapelor ce au ca obiect stabilirea necesităţii supunerii unui proiect evaluării impactului asupra mediului

� evaluarea impactului asupra mediului

� consultarea publicului, a ONG-urilor, a autorităţilor relevante cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi luare în considerare a propunerilor acestora

� asigurarea informării asupra deciziilor luate în cadrul procedurii

Durata Procedurii EIM

� Procedura Simplificată de avizare fără acord de mediu (actul final îl reprezintă Fişa Tehnică pe care s-a aplicat ştampila de tip B) – aprox. 40 zile

� Procedura Completă (actul final il reprezintă Acordul de mediu) - cca. 180 zile

Estimarea duratei procedurii este facută în condiţiile în care documentaţia solicitată este furnizată corespunzător şi în timp util de către beneficiar / consultant şi dacă nu există contestaţii din partea publicului

Etape ale Procedurii EIM

� Încadrarea impactului proiectului: procedura simplificată (impact redus asupra mediului) sau procedura completă (impact semnificativ)

� Definirea domeniului evaluării - determinarea aspectelor care vor fi supuse evaluării de mediu

� Evaluarea impactului asupra mediului conform aspectelor analizate in Raportul la Studiul EIM

� Dezbaterea publică a Raportului

� Decizia finală a autorităţii de mediu

� Emiterea Acordului de Mediu

Informarea şi Consultarea PUBLICULUI

Se realizează în următoarele etape ale procedurii EIM:

- Depunerea solicitării de obţinere a acordului de

mediu pentru proiect;

- Decizia etapei de încadrare a proiectului;

- Dezbaterea publică a Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului;

- Decizia etapei de analiză a calităţii Raportului la studiul

de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere/respingere a Acordului de Mediu.

Informarea şi Consultarea PUBLICULUI

Conform prevederilor Directivei 85/337/CEE, consultarea publicului trebuie să includă următoarele:

� Identificarea publicului interesat;� Asigurarea unei campanii publicitare intense prin: articole în

presa locală, afişe în zona proiectului, organizarea unor prezentări de hărţi, planuri, schiţe, grafice;

• Determinarea modalităţii de consultare a publicului, de exemplu,prin informări scrise, prin chestionarea publicului, etc.;

� Obligativitatea analizării comentariilor şi a recomandărilor publicului la fiecare etapă a procedurii care implică participarea publicului;

� Publicarea deciziilor finale.

Informarea şi Consultarea PUBLICULUI

Există nenumărate moduri de conştientizare a publicului:� Prin campanii de informare sau ghiduri, precum şi prin

mijoace publicitare adecvate, spoturi TV� Un alt mod de diseminare a informaţiei este Internetul.

Construirea unei pagini de web pe care publicul o poate accesa în vederea informării este o modalitate facilă de dispersare a informaţiei. Site-ul poate fi extins prin includerea unor link-uri către alte site-uri de interes

� De asemenea, activităţile educaţionale pot include discursuri, apariţii ale unor reprezentanţi ai autorităţilor publice locale în cadrul unor programe radio, TV

� O iniţiativă poate fi şi implicarea unor universităţi şi a ONG-urilor.

Dreptul de contestare al publicului

Publicul interesat, daca se consideră vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, deciziile autorităţii de mediu implicate în derularea procedurii EIM.

Cerinţe ale CE privind EIM

- Furnizarea detaliată a informaţiilor privind Consultarea Publicului

- Modalitatea de evaluare a impactului asupra ariilor naturale protejate – siturile Natura 2000 (Directiva Habitate 92/43/EEC şi Directiva Păsări 79/409/EEC)

- Gestionarea nămolurilor în cazul proiectelor din infrastructura de apă/apă uzată

- Furnizarea detaliată a informaţiilor privind Consultarea Publicului -

Autorităţile competente pentru protecţia mediului au

obligaţia de a publica în mass-media şi pe propriul

site anunţurile privind derularea etapelor procedurii

EIM.

Beneficiarii proiectului trebuie să afişeze la sediul CJ,

al primăriilor şi pe site-ul acestora toate anunţurile

întocmite de autoritatea competentă pentru protecţia

mediului.

- Furnizarea detaliată a informaţiilor privind Consultarea Publicului -

Pentru DEZBATEREA PUBLICĂ:

� asigurarea participării publicului în număr mare - cu suportul autorităţilor locale (incluzând persoane fizice, ONG-uri, experţi, reprezentanţi mass-media, etc.)

� completarea formularului cu întrebările publicului şi cu soluţionarea acestora;

� calitatea corespunzătoare a Rezumatului Raportului EIM şi pe intelesul publicului larg (axându-se pe informaţiile de interes pentru populaţia din zona proiectului) reprezintă o premiză pentru întelegerea necesităţii şi acceptarea proiectului de către public; prezentarea proiectului trebuie sa fie pregătită temeinic de către autorităţile implicate împreună cu CONSULTANTUL

- Modalitatea de evaluare a impactului asupra ariilor naturale protejate (siturile

Natura 2000) -

Pentru proiectele finanţate din fondurile UE, documentele procedurii EIM vor fi însoţite de Declaraţia Natura 2000 emisă de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

Declaraţia Natura 2000 va fi însoţită de hărţi (sc. 1:100.000) pe care sunt reprezentate amplasamentele componentelor proiectului şi siturile Natura 2000 (SCI – habitate protejate şi SPA – specii de păsări protejate)

- Modalitatea de evaluare a impactului asupra ariilor naturale protejate (siturile

Natura 2000) -

Recomandare:

A se evita localizarea amplasamentelor în cadrul ariilor protejate dacă este cazul - ex. a se muta amplasamentul în afara ariei protejate atunci când este posibil; a se impune de catre APM/ARPM toate măsurile restrictive necesare pe parcursul implementării proiectului: generale (ex. organizarea de şantier în afara sitului sau pe o zona restrânsă) sau specifice (în funcţie de habitatele / speciile protejate)

-Gestionarea nămolurilor în cazul proiectelor de apă-

Se va avea în vedere ca modul de gestionare a nămolului - provenit de la staţiile de tratare şi de la staţiile de epurare -

să se regaseasca în documentaţia EIM prin măsurile şi condiţiile impuse de către autoritatea pentru protecţia mediului în actul final de reglementare (Fişa tehnică cu ştampila B sau Acordul de mediu).

Totodata Comisia Europeană solicită ca înainte de transmiterea aplicaţiei de finanţare către UE să se ia oDecizie fermă cu privire la modul de gestionare a nămolului, decizie care trebuie aprobată de operatorul regional şi asociaţia de dezvoltare intercomunitară.

-Gestionarea nămolurilor în cazul proiectelor de apă-

Opţiunile cele mai cunoscute pentru depozitarea şi tratarea nămolului sunt:

1. Utilizarea nămolului ca fertilizant / compost în agricultură şi silvicultură

2. Depozitarea

3. Incinararea (metodă costisitoare)

- Gestionarea nămolurilor în cazul proiectelor de apă -

Pentru utilizarea nămolului în agricultură şi silvicultură se vaavea în vedere:

� Estimarea calităţii nămolului şi a evoluţiei acesteia (în funcţie de încărcarea apelor brute/apelor uzate industriale);

� Identificarea disponibilităţii aplicării nămolului în zonele adecvate din împrejurimi, urmată de o analiză a compoziţiei solului pe care se va utiliza nămolul ca fertilizant ;

� Contactele cu fermierii şi direcţiile silvice pentru semnarea acordurilor de principiu pentru utilizarea nămolului ca îngrăşământ;

� Determinarea cantităţilor de nămol valorificabile.

-Gestionarea nămolurilor în cazul proiectelor de apă-

Pentru utilizarea nămolului ca şi compost se va avea în vedere:

� Estimarea calităţii nămolului şi a evoluţiei acesteia (în funcţie de încărcarea apelor brute / apelor uzate industriale);

� Evaluarea temeinică a cererii pe piaţă pentru compost, cu estimarea preţurilor de vânzare a acestuia (a fi considerate în Analiza Cost- Beneficiu);

� Contactele cu operatorii specializaţi în vederea semnării acordurilor de principiu.

- Gestionarea nămolurilor în cazul proiectelor de apă -

Pentru depozitarea nămolului se va avea în vedere:

� Justificarea clară a imposibilităţii utilizării nămolului ca fertilizant, bazată pe dificultăţi de ordin tehnic (terenuri insuficiente ori neconforme, probleme semnificative privind calitatea nămolului, cu precizarea motivelor pentru care poluatorii industriali nu se pot conforma prevederilor legale). Motivarea alegerii depozitării ca soluţie finală, nu poate fi acceptată prin absenţa unei voinţe clare din partea fermierilor de preluare a nămolului.

� Contacte cu operatorii de salubritate în vederea semnării Acordurilor de principiu.

� Prezentarea unor dovezi concludente că viitoarele depozite de deşeuri deţin capacităţi suficiente pentru a primi cantităţile estimate de nămol, precum şi o estimare a costurilor de depozitare (a fi considerate în Analiza Cost Beneficiu).

- Gestionarea nămolurilor în cazul proiectelor de apă -

Decizia pentru gestionarea namolului va lua în considerare următoarele:

� Evolutia cantităţilor de namol prognozate de către consultant în SF

� Estimarea calitaţii nămolului şi a evoluţiei acesteia (în funcţie de încărcarea apei brute/apei uzate)

� Stabilirea modaltăţilor de valorificare a nămolurilor de la staţiile de epurare şi staţiile de tratare în funcţie de posibilităţile specifice locale precum şi semnarea unor Acorduri de principiu cu direcţiile silvice judeţene şi cu asociaţiile de fermieri

� În cazul unei justificări clare a imposibilităţii utilizării întregii cantităţi de nămol în agricultură / silvicultură, se va identifica disponibilitatea capacităţii depozitelor existente în vederea acceptării nămolului.

-Gestionarea nămolurilor în cazul proiectelor de apă-

Transmiterea către CE a Deciziei privind gestionarea namolului va fi insotita şi de un Plan de Acţiune care va include etapele de implementare a strategiei de gestionare a nămolurilor precum şi stabilirea procentelor de nămol valorificat sau depozitat.

De asemenea, se vor ataşa Acordurile de principiusemnate cu fermierii, asociaţiile agricole sau cu Direcţiile silvice, precum şi cu operatorii de salubritate.

-Gestionarea nămolurilor în cazul proiectelor de apă-

După aprobarea aplicaţiei, până la punerea în funcţiune a staţiilor, trebuie realizate următoarele acţiuni:

� Implementarea planurilor de monitorizare a apelor uzate industriale;

� Analize periodice ale apei brute / apei uzate, ale nămolului rezultat şi ale terenurilor agricole pe care se va aplica nămolul, conform prevederilor legale aplicabile şi cerinţelor specifice ale fermierilor;

� Încheierea contractelor cu fermierii.

România – primul stat membru al Uniunii Europene

cu 6 proiecte majore aprobate

DATE de CONTACT:

Zoe CĂLĂTOIU: şef serviciu Direcţia de Programare - MMDD

Telefon: 021 / 316 67 00

E-mail: zoe.calatoiu@mmediu.ro

Cristina CENUŞĂ: consilier Direcţia de Programare – MMDD

Telefon: 021 / 316 67 00

E-mail: cristina.cenusa@mmediu.ro