ETG-r-- J rrJ I

-#- #

-; F *n

$ fl \.ff*r''l tff *i h* q H s, ** B -e,'r, { i*d *J *$ *J -""9 ** *"d" ;' =ds*e

DE

HrffiffieutTn irurAtIEDlRVsRO-12131

:3

CUFRINSUL

CUFRIN$UL $cu\rANr txe**re sA.BREVIERI 6

FARTHA I: RXTREBAR;

ST: PRINCIPII FUNBAMENTALE TX E*AUIAA GRATI*AUCAUA T$t .1: Gntm oe puNcre* I

$2: $INTAXA PROP0EITIEI S52.1: MooEr-uL srNTACTrc RELATToNAL l-ootc 1tS2.2: SuacLAStFIcAREA pRopoafttloR stNrncrtcE 1 3S2.3: Gnrm ne puxcra; 14

53: SUBIECTUL t5S3"1 : UrtznREA suBrEcTut-ut 1 8$3.21 Gnrmpx purlctR.t tQ

$4: FREDICATUL zCI54.1: AcoRouL pREDTcATULUI cu suatrcrul 2354.2: UTUzAREA PREDrcRrulut 25S4.3: Gnrln pe punctR* 27

55: ATRIBUTUL 2755.1 : UrruzeREA ATRtBUTUlut 36S$.2: Gnrm nr puNcrnr 37

$6: OBlECTl..tL 38$6.1 : Ur*enREA eBtecrut-ut 4356.2: Gnru oe puNcrru 45

57: CIRCUMSTANTIALUL 4657.'l : UrutzaREA etRcuM$rnNlelulut 54S7.2: Gnrm or puructe; 56

S8: ANALIZA PROPOZITIEI SINTACTICE 57S8.1: Gnrun oe puucte; 61

59: SINTAXA FRAZEI 62S9.1: Gnrun or purucrru 64

S10: RELATII DH COORDONARE 65S10.1: Urtuznnee RELATttLoR pe cooRnoneRr 71

510.2: Gnrm oe rurucrnr 73

511: REI-AT|I DE SUtsORDONARE 7451f .1; Gnruor puxcre.l 78

CUPR]NSUL T

4:

S12: $UBORDONAREA SUBIECTIVA 79ST2.T : UrlulzRnee SUBoROoNATELoR SUBIECTIVE 81ST2.2: Gntm DE PUNcTAJ 82

$13: SUBORBONARHA PREBICATIVA ES

S14: SUBORDONAREA ATRIBUTIVA 85$14.. 1 : Uru-rzeRen $UBoRDoNATELoR ATRtBurrve g0514.2: GRU oE puNcrel Q1

51S: $UBORDQNAREA OBIECTMA 92S15. T: Urlllznnea SUBoRDoNATELoR OBIECTIVE 97515.2: GRrmoE puncrel gB

516: $UBORBQNAREA CIRCUM$TANTHLA $sST6.T : UTIlIzRReA SUBoRDoNATELoR cIRcUMSTANTIIIe T09S16.2: GRILA DE puucrer 11f

${?: ANALIZA SINTACTICA iT* CSNTEXT 112517.1: QRceNroneue rnnzer 112St7.?: ANALIzA SINTACTICA coupIeIA ,I 16517.31 GRrt-n oe puNcrru 119

FARTHA A-]I=A: MASPUNSURI

S1: PRINCIPII FUNDAMENTALE iN ANALIZA GRAMATICALA 12152: SINTA(A PROPOZITIEI 12153:SUBIECTUL 12354:PREDICATUL 125S5:ATRIBUTUL 12756:OBIECTUL 13157: CIRCUMSTANTIALUL 1 33S8: ANALIZA PROPOZITIEI SINTACTICE 1 36S9:SINTAXAFRAZEI 139510: RELAJII DE COORDONARE 140511: RELAJII DE SUBORDONARE 143S12: SUBORDONAREA SUBIECTIVA 144S13: SUBORDONAREA PREDICATIVA 145514: SUBORDONAREA ATRIBUTIVA 146515: SUBORDONAREA OBIECTIVA 148516: SUBORDONAREA CIRCUMSTANTIALA 1 50S17; ANALIZA SINTACTICAiN COUTTXT TSS

BIBTIOGRAFIE IS8

&

: CUPRINSI]L

.tr

cuvANTtrumrre

;,BIS!,GZA-EIERCITIX : DE SIlEf,AXiL"

in lucrarea de fa![ sunt prezentate cititorilor 5781 de probleme de sintaxd, din gramatica limbii engleze. Acum, cu toate

cd s-a incercat sI se pdstreze cAt mai riguros cu putin![ corespondenla ,,un punct egal o problemd gramaticald", tv am

avut incotro gi a trebuit sd estimlm valoarea exerciliilor contextuale. Totuqi, v5-rug[m sb remarca]i cd analiza in context

este deosebit de complicatd, multmai complicatS decdt exerciliile gramaticale. in acest sens, exerci{iile gramaticale sunt

exemple simple, alese sau create cu grijd de autor, special pentru a se demonstra un anumit mecanism/principiugramatical. in vorbirea curentl ins6, qi mai ales in contextul literar, apar cele mai ciudate combinalii gramaticale, unele

dintre ele aproape imposibil de analizat. Din aceast[ cauzd vd rugdm si aveli incredere in estim[rile punctajului

exercifiilor contextuale (care pot pdrea prea generoase, uneori): ele au fost frcute, totuqi, de exper]i.

Sigur, ecualia ,,un punct egal o problemd gramaticald'nu line cont Si de drficultatea problemei gramaticale. Mai mult,

datorit[ faptului cd lucrarea de fa!6 se refer6 la gramatica limbii engleze, rezolvarea exerciliilor este, fErd disculie, multmai dificil[. Vestea bund insd este faptul cd toate exerciliile sunt gata rezolvate; in plus- am incercat sd traducem cdt

mai multe exercilii pentru a-i ajuta pe cititori. Natural, au mai rf,mas cdteva exercilii (foarte puline) care nu au fost

traduse: in general, in astfel de exercilii conteazi- mai mult mecanismul gramatical implementat, nu infelesul. In plus,

exemplele contextuale-culese din lucrlrile in original ,,MERCY' Si ,,Three Stories from Hilsa'N Tassa Galaxl'!'-as 4g

fost traduse deoarece, din nou, conteazd mai mult modul in care cititorii controleazd gramatica englezd in contei.Totuqi, cele dou[ lucrdri men]ionate pot fi procurate traduse in intregime in limba romAn6, deoarece ele au fost

publicate in 2010 de editura Complement Control.

Lucrarea de fa!5 se adreseaz[ elevilor, studenfilor, profesorilor, precum qi cet[lenilor care doresc sI aprofundeze

gramatica limbii engleze. Avantajul lucrdrii de fa!d, comparativ cu oricare alte lucrdri similare, constd in limbajul folositin exemple (inclusiv in exemplele contextuale): el esti simplu, cotidian, actual. in lucrarea de fald este prezentatd

etgleza folositd azi (in20l3), in viala de zi cu zi. [Trebuie totuqi remarcat cI in lucrarea de fa\d, precum qi in lucririleLSEG/GESL este promovati in mod preferenlial engleza ,fiilizald in America de Nord, din motive pur obiective-prezentate in LSEG.]

Pentru a vi uqura studiul, noi sugerdm ca rezolvarca problemelor din aceastd carte s5 se fac5, dacd se poate, in grup (la

c1as5, la meditalie, intre prieteni, sau chiar in familie). Grilele de punctaj pe care le-am introdus, aga cum sunt ele

diferenliate it probleme teoretice lTl qi probleme practice [P], sunt menite sI stimuleze exact activitatea in grup.

Lucrarea de fa![ acoperl suficient de bine aspectele sintactice importante, insl nu are cum sE pdtrund6 in detalii, aga

cum o fac lucrdrile teoretice LSEG gi GESL. insd, dacl se lucreaz6 cu disculii in grup antrenante, incitante, poate chiargi distractive dpdv intelectual, se pot dezvolta exerciliile prezerrtate spre grade de complexitate neb[nuite chiar.

Acum, sperim cd numdrul, yarietatea qi complexitatea exerciliilor-inclusiv traducerile 1or (chiar foarte multe)-dinaceast[ carte vor satisface dorinlele cititorilor, insd nu uitali cd la editura noastrd puteli g6si mai multe c5rli in limba

englezd, sau despre limba englez6. Datoritd Revoluliei Computerului, limba etglezd a devenit ,,limba internalionaldstandard", aqa c[ aprofundarea ei in detalii este o cerin!6 vitald azi,it Romdnia, pentru cetdlenii rom6ni. In acest

context, noi incercdm sd vd ajutbm cdt se poate mai bine, qi cit se poate mai mult.

6dflt_Ei

CUVANT INAINTE :

\'i i 'i.tili! r!!i;

"{.lir:,: . -.f!:ri'ii:nr!i!$!' +...11i.:ir,

i ;r'

FARTHA *: TT*TNEBARI

ST: PRINCIP*I FUNE}AFIilENTAIE IN ANAhIffiGRAltfrATICALA

T6iali cu o linie declaraliile greqite referitoare, in general, la principiile fundamentale <fundamental principles> de care

se line cont \n analiza gramaticald <grammatical analysis>'

l. Analiza gramaticald incepe ln morfologie, trece apoi in sintaxa propoziliei, Ei se finalizeazd in sintaxafrazei.

2. Gramatica tradilionald afost inventatd de lingviqti tn secolul wII.3 . Gramatica tradilionald a fost inventatd de lingvisti in antichitate.

4. Fiecare limbd trebuie analizatd folosindu-se o gramaticd specificd limbii respective.

5. Gramatica tradilionald este simpld, clard, logicd, Si univ-ersald'

6. Scopul gramaticii este de a pune la dispozilia utilizatorilor instrumente gramaticale cdt mai sofisticate, pentru

a se analiza pe deplin, in detatii minulioase, crea\iile literare ce ne imbogdYesc, zi dupd zi, existenla.

f6iafi cu o linie declaraliile greqite referitoare, in general, la analiza morfologicd <morphological analysis>.

l. ,,Propozilia morfologicd" Si ,,propozilia sintacticd" sunt identice, considerdnd numai inlelesul mesajului

transmis.

S1

2. Domeniul, in analiza morfologicd, este stabilil de propozilia morfologicd, plus cele 8 elemente morfologice,plus in{elesul mes ajului transmis.3. Analiza morfologicd este ced mai detaliatd analizd gramaticald, insd ea poatefi executatd numai dupdanaliza sintacticd a propoziliei, Si dupd analiza sintacticd afrazei.4. Analiza morfologicd poatefi efectuatd Ei singurd, Jdrd o analizd sintacticd in prealabil, mullumitd

fenomenului morfologic numit ,,conversia categoriei gramaticale" (grammar category conversion>.5. Analiza morfologicd studiazd ,,forma structurald" <structuralforml a elementelor morfologice, precum qi

,,structurile locale de cuvinte" <local structures of words>.6. Deosebit de important estefaptul cd analizq morfologicd poate analiza structurile gramaticale care nu suntanalizabile tn sintaxa propoziliei.

S ExERcrTnr s1.3 [T]

T6ia{i cu o linie declaraliile greqite referitoare, in general, la analiza propoziliei sintactice <syntactical sentence

analysis>>.

1. Domeniul, in sintaxa propoziliei, este stabilil de propozilia sintacticd, plus cele 4 elemente sintactice, plusiny e I esul m e s aj ului tr ans mis.2. Cele 4 elemente sintactice numesc 4 funcyionalitdli sintactice de bazd,.fundamentale.3. Nu existd o legdturd directd tntre morfologie Si sintaxa propoziliei; totuSifiecare domeniu gramatical poatefiraportat la celdlalt (numai) prin intermediul categoriei cazului.4. In gramatica universald existd trei cazuri sintactice (N, D, A), plus doud cazuri morfologice (G, V)

5. ,,Cazul" este un instrument gramatical convenlional: el numeSte numai ,,ofunclionalitate gramaticald".6. Analiza sintacticd a propoziliei solicitd un grad de abstractizare logicd mai avansat, comparativ cu analizamorfologicd.

Tdiafi cu o linie declarafiile greqite referitoare, in general, la analizafrazel <complex sentence analysis>.

l. Domeniul, in sintaxa frazei, este stabilit de propoziliile constituente, plus cele 5 elemente sintactice, plusinlel es ul mes aj ului tr ans mis .

2. Fraza poatefi analizatd prin metoda ,,analogia morfologicd".3. Fraza poatefi analizatd prin metoda ,,analogia cu sintaxa propoziliei".4. Analizafrazei solicitd cel mai avansat grad de abstractizare logicd.5. Analizafrazei se efectueazd inaintea analizei morfologice, qi inaintea analizei sintactice a propoziliei.6. in analizafrazei o propozilie constituentd este echivalatd cu un singur element morfologichintactic ce intrd tncomponenia regentei.

Tdiali cu o linie declarafiile greqite referitoare, in general, lapunctualie <punctuation>.

l. Punctualia delimiteazd/marcheazd structurile ordonate, logice, de cuvinte.2. Regulile gramaticale primeazd infala normelor de punctualie.3. Dacd se cunod;te gramaticd, aSd cum se cuvine, nu mai este nevoie de punctualie.4. Cele mai dificile norme de punctudlie (singurele care conteazd defapt) se referd la utilizarea virgulei.5 . Punctualia este foarte simpld, aSa cd toatd lumea o foloseSte fdrd probleme.6. Normele convenlionale de punctualie utilizate in limba englezd, la ora actuald, sunt cele mai simple, insd au oputere de exprimare rar intdlnitd prin alte limbi. I

: ENGLEZA

S1".,l: GRILA DE PUNCTAJ

SINTAXA PROPOZITIET : 9

dumneavoastr[. [Trecerile secvenliale peste

imbunitIli performanlele, este recomandatFolosind grilele urmdtoare, verificali unde se

exercilii ar trebui sd reflecte rezultate din ce

studiul lucr6rilor LSEG qi GESL.I

inscrie punctajul realizat de

in ce mai bune. Pentru a vf,

lqET

FtNtSAi? rP$MRll $1,

p.t]}Ic.TE

EUNUUa${i ..BE*IIZAr'iDE'.'CrBf soR

,,,,.,tI;t,,',.:,.'ir'" .II :, .:,.rt1.,,:;.,I.f,I,,, T0TSJ.,I fgt{Ct- At :fEOR:E

-..-iLLl\r

DAI\T

MAI TREBUItr STUDIAT

TOTATi. .PryI$CTA.] PRACTICAl',,,. "

: .,:Ma.I...TREBUIE STUDIAT

H snraarosI :,: :'r :.,'

..r',"', :: .:::::.,, , :'r30' '

' ',, '2,7*,36 , ,,,

,:.;; ,,23'-'2,5'.";

.:.:o.22 :

pt NclE

PI'NCTE

III

?OflJ.',rPUNeT4t CAPIIOL =

,' . .:,: :l l :, ,,:fXeH:rnNT. ,=

30

)1-1,(\

II

MAI TREBU]tr STUDIAT . : O_22

m

S2; SlNTAxq PROPOUITIEI

& EXERCTTTUL s2.1 trl VAEO.$8&: ri[io::

Tiia{i cu o linie declara{iile greqite referitoare, in general, 1a sintaxa propoziliei <<sentence syntax>.

L Analiza morfologicd studiazd forma cuvintelor, precum Si structurile locale formate din cuvinte.

2. Datoritdfenomenului morfologic numit ,,conversia categoriei gramaticale", un element sintactic, de erempltt

un adjectiv, poatefuncliona ca substantiv sau ca adverb.

3. intr-o propozilie oarecare, pentru a se stabili corect categoria morfologicd in care se inscrie un element

morfotogic (de exemplu, de substantiv, de adverb, sau de adjectiv) este necesar sd se stabileascd, mai htai.categoria elemenului sintactic corespunzdtor.4. Sintaxa propoziliei analizeazd numai funcliile cuvintelor-privite ca elemente sintactice-in cadnil rela|ional-

logic al,, propoziliei sintactice ".

5. Morfologia Si sintaxa propoziliei se raporteazd una la alta numai prin intermediul categoriei cazului.

6. Existd patru cazuri sintactice (nominativ, acuzativ, dativ, vocativ), plus un caz morfologic (genitiv).

7 . Elementele sintactice numes c numai relaliile/funcliile s intactice.

EXERCITIT DE SINTAXA:

LO : s2

8. Un ,,element morfologic/sintactic echivalent" este defapt o loculiune/expresie.9. O loculiune/expresie poate sd transmitd un mesaj suficient de complet.10. O loculiune/expresie nu poate fi un substantiv, sau un subiect.

Completali cuvintele care lipsesc in definiliile urmdtoare.

"Sptax" is the ___- of qrammar working with "syntacticsyntax defines refationaf/functianal _ governing the Jogic

of syntactic

"symtactic " are words grouped on "interdependent refationaL". SyntaCtf ; _-_-_----- exist onJy wiLh in the sentence ;

oitiia" the -toqic senlence ...- - -.- . - - fr)me, words are studred-as *orpioioqi.

Dart-s:Synta xA. "se.n aer.leB. "complex sentence

"Sentence ______.. anaJyzes relationaf developedbetween syntactic -___. iilnii the ioqi" i"rt""c.-frame.

Completali cuvintele care lipsesc in defini{iile urmatoare.

Completaji elementele care lipsesc in diagrama urmAtoare.

: ENGLEZA

"Phrase" is a qrammaticaL construction employing a qroup ____-_- workinq as ,,oneequivalenx morphologic/syntactic ._--_--. A phrase cannot contain a ,,predicaLive

": if it does, iL becomes a , MorphologicaTly, a phrase can beaajeittve, aaierA, pieposition, conlunction, oL an

a phrase is a , predicat-e,a , numeral, verb,

aitriiiie ) onjiit', orsYntacticaTlY'

The "constituentct,h+ a^f i ^sy!,tuvw!v

phrase work togeLher towards building themorpho Loqic,/ synta ctjc e I ement.

" in a phrase are never analyzed for morpho)oqic orbecause they do not have any. A jn a

of one single equivalent

"Ezqtression" is another name for a phrase; generaTly, an expressionreplaces one equivalenL morphologic/synLactic "Ld:Loaatic ezqtression,, is a

of the equivalent morphologic/synLactic elemenL (tatalfy) unrefated toxhe meaninqi of the canstituent

SINTAXA PROPOZITIEI : 11

CHART $2.4: $YNTACTIC ELEiIENT$

$2.1: MSEIELUL $lNTAene REI-.ATtroNAL LOGIC

Completali elementele care lipsesc in diagrama urm6toare.

CHART $2. I . t : RELAT0NAL'LQGE SYNTACTIC FRAltfr EUIfQRK

lpo I

T5iafi cu o linie declaraliile greqite referitoare, in general, la interpretarea modelului sintactic relalional-logic

<relational-logic syntactic frameworlo>.

l. inYelesul propoziliei sintactice incepe de la subiect-

2. Subiectul este referinla gramaticald absolutd.

3. Predicatul este referinld abso*utd a inlelesului.4. La diateza pasivd a verbului-predicat, subiectul gramatical devine obiectul logic.

5. La diateza actiyd averbului-predicat, obiectul direct devine subiectul logic.

6. Cazul predicatului nu se schimbd odatd cu schimborea diatezei'

7. Subiectul logic in acuzativ este obiectul indirect.8. Axa s int ac tic d fun damen t al d es t e,, s ub i e c t-> pr edic at "'

EXERC]TII DE STNTAXA