Anul XVI. Arad, Mercuri 22 Februarie v. (6 Martie n.) 1912 N r ~ 4 2

ABONAMENTUL Pc un an . 2 8 Cor. Pe un jum. . 14 < Pe o lună . 2.40 c Numărul de zi pentru Ro­mânia fl străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru ora; fl

comitat 50-2.

[REDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA I

Strada Deák Ferenc Nr. 20 INSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Muiţămite publice şl Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

Episcopie orientala maghiară, — D e un preot greco-catolic. —

„Inxadiir ar face trecere Româ­nii uniti, n a r profita nimic cu asia. Cu viclenia lor tine pas şi tnţfllep-tiuiiea înafiliiară. înfiinţarea epis­copiei gr.-or. maghiare incă e pro­iectată şi in curînd se va porni miş­carea în toată tara. Asta nu o [Poate împiedeca Radu cu ai săi. Asta nu ajunse înaintea Papei. Parlamentul va vota cu bucurie această lege, iar Regele o va sanc­ţiona. Pe arhiereul gr.-or. îl vor sfinţi, fără ezitare, doi episcopi de aici sau din Bosfeau". Budapesti Hirlap Ni. 52—1912.

P lanu l g u v e r n u l u i u n g u r e s c , de-a în­fiinţa ep i scop ie m a g h i a r ă de r i t g r e c e s c — fie i m i t ă s a u n e u n i t ă cu .Roma — n u es te nou. Idea a c e a s t a se u r m ă r e ş t e de c â t e v a deceni i , iar g u v e r n u l a m ă r t u r i s i t - o pe fa ţă . «•a un p u n c t de p r o g r a m . în plin p a r l a m e n t , î n c ă în 1907 .

In ş e d i n ţ a din 18 I a n u a r i e 1007 a Ca­m e r e i u n g a r e , c o n t e l e A p p o n y i , m i n i s t r u l de cu l t e al coa l i ţ i e i , r ă s p u n z â n d la in t e rpe ­lăr i le b a r o n u l u i BáníTy şi a le d e p u t a t u l u i Ugron ( î â b o r , d e c l a r ă , că a f ă c u t începutul începutului, p e n t r u ca m a g h i a r i i gr . -or . s ă .se o r g a n i z e z e î<n b iser ică i n d e p e n d e n t ă , de­o s e b i t ă de acea a l î o m â n i l o r ş i S â r b i l o r ; d e a s e m e n e a şi ches t iunea , m a g h i a r i l o r gr.-ca t . a рртаіі-0 şi n ă d ă j d u i e ş t e , că a v â n d c o l a b o r a r e a t u t u r o r fac to r i lo r c o m p e t e n ţ i , va , ' a junge la o saluţiune. c a r e va m u l ţ u m i p r e t e n ţ i i l e ^ p a t r i o t i s m u l u i " şi va sa t i s face şi s e n t i m e n t e l o r n a ţ i o n a l e a le C u b u r i l o r g r . - ca t .

Ceea ce e mai d u r e r o s şi e x t r e m de s i m p t o m a t i c pen t ru m e r s u l po l i t i ce i r o m â ­n e ş t i , e s t e t o c m a i fap tu l , c ă n i c i d e p u t a ţ i i n a ţ i o n a l i ş t i , n ic i z ia re le , i n s p i r a t e t o a t e de ei, u ' a u da t a b s o l u t n i c i o « t e n ţi une a c e s t o r d e c l a r a ţ i i de program ale m i n i s t r u l u i de c u l t e . N u m a i a ş a s"a p u t u t î n t â m p l a , c ă o ches l i i ine p r e g ă t i t ă cu o s t ă r u i n ţ ă de mai m u l t e decen i i , să. ne a j u n g ă pe noi ca un t r ăzne i din sen in . a c u m . c â n d d e o d a t ă ea a fost a r u n c a t ă , a p r o a p e ca un fapt împlinit, în opinia publ ică a ţ ă r i i .

La lumiiui aces tu i fulger :se î n t r e v ă d luc ru r i şi s t ă r i de car i t r e b u i e s ă ne d ă m în sfârş i t s e a m ă ; de o p a r t e p e n t r u ca să p r e î n t â m p i n ă m p r i m e j d i a , c a r e se r idică aşa de r epede şi n e a ş t e p t a t ă a s u p r a n o a s t r ă ; de a l t ă p a r t e , p e n t r u ca să î n v ă ţ ă m a fi m a i p r e v ă z ă t o r i şi să ne f acem o o r g a n i z a r e se­r ioasă , î n f r u n t â n d în v i i to r or i ce s u r p r i z e .

K de r e m a r c a t a n u m e , c ă p lanu l , a p r o a ­pe de r ea l i za re , al ep iscopie i m a g h i a r e , a s u r p r i n s şi e p i s c o p a t u l g r e c o - c a t o l i c şt pe o a m n i i pol i t ic i r omân i aşa de m u l t . încât, a b i a s 'au p u t u t r ecu lege , spre a-şi c rea in pr ipă un program de a c ţ i u n e .

E p i s c o p a t u l , din n e n o r o c i r e s l ă b i t pr in o v a c a n ţ ă de s caun , c u m şi p r in boa le. ca r i a u r ăp i t pe doi din trei a rh i e r e i , a s imţ i t n u m a i decâ t , c ă c h e s t i u n e a a-ceas t a nu m a i es te pur bisericească. Prin u r m a r e . ho tă rându- . se a ţ i nea o confe r in ţ ă Ja Bíaj , a c h e m a t la sfa t şi elemente de ace le , car i p â n ă ac i nu e rau , ori prea pu ţ in e r au c o n s i d e r a t e . Aaiume : au fost. c h e m a ţ i la sfat . pe lângă ob i şnu i ţ i i canon ic i şi câ ţ iva p r o t o p o p i — vechi i dem­

n i t a r i ai b i se r ice i o r i e n t a l e — şi — ce e mai mult — c h i a r câţiva f r un t a ş i m i r e n i .

K lcmen tu l m i r e a n , c a r e în b i se r i ca n o a -s t r ă gr . -ca t . a. fost c o n s e c v e n t e x c l u s deja, d e l i b e r ă r i b i se r i ceş t i — c h i a r şi a t u n c i , c â n d clerul î n t run i t în s i n o a d e ce rea în m o d e x p r e s ca , p e n t r u m â n t u i r e a şcoa le lo r de pildă, să fie c o n s u l t a ţ i , p r i n c o n f e r e n ţ e , şi m i r e n i i f run ta ş i . Şi i a t ă a c u m , d e o d a t ă , a u fost r e c h e m a ţ i in p r i pă , şi s 'a da t as tfel do­v a d a , că p r i m e j d i a e s o c o t i t ă a t â t de mare, î ncâ t o r i ee„ c o n s i d e r a ţ i i de t r a d i ţ i e si de şab lon , t r e b u i e s c l ă s a t e la o p a r t e .

De fapt , p r i m e j d i a e s t e e x t r e m de mart-. Nu v o r b a de a se c r ea un s c u t o a r c - o a r c p e n t r u ace le f r a g m e n t e de popor , c a r i s ' a r fi m a g h i a r i z a t . în cursul vremii', ş i ca r i s ' a r s imţ i s t r ă in i în c a d r e l e une i b iser ic i ca a noastră, unde l imba vie a poporu lu i e lim­ba l i tu rg ică si a d m i n i s t r a t i v ă , ci e vorba de a se crea o d ieceză m a i p u t e r n i c ă , d e c â t cele ce a v e m noi Românii la O r a d e a - m a i ' e şi Lugo j — şi de-a lua sp re a c e s t scop , p e s t e 140 de s a t e . cu p â n ă în vre-o 140 .000 su­flete, de sub j u r i s d i c ţ i u n e a b iser ice i r o m â ­n e ş t i şi a le o rgan iza î n t r ' o .biserică riiu-ghiară. oa re să fie im nou o r g a n şi pe te re ­nul b i se r icesc . — al m a g h i a r i z ă r i i .

P l a n u l aces t a in t ră pe r fec t în p rog ra ­mul pol i t icei de m a g h i a r i z a r e , c r e a t şi pro­p a g a t de cei m a i apr ig i p ioner i ai imper ia ­l i smulu i u n g u r e s c . El c o n s t i t u e dec i de fapt, un aci pplitic din cele mai î n d r ă z e n e ţ e şi nu-i p e r m i s a-l cons ide ra şi judeca n u m a i ca act b iser icesc , c u m ni-se p r e z i n t ă .

La d e c l a r a r e a aces tu i r ă sbo i c u l t u r a l , n 'au s ă sa ră ca m u ş c a ţ i de ş a rpe , n u m a i a rh ie re i i biser icei un i t e , — ci t o ţ i R o m â -

V i z i u n i . De Adrian Corbul.

Le câte mi trec uoaptea pe nuc de"* Rivoli , s tatuia albă a amira lu lu i Ooligny mă: înfioară c;a im spectru. Şi .privesc lung acel chip de pia t ră , în dosul zăbrelelor de f ier caro-1 despa r t e de tro­tua ru l de sub arcade.

Vene rab i lu l hnghenot e înfăţ işa t î n t r ' o a t i tu­dine g ravă şi tr is tă, eu cascheta do amira l p e f run te , cui b ru tu l îndoit delà eot, eu mâna dusă până ap roape d e bărbie. O pace solemnă învă-leşte Pa r i su l noc tu rn , s t rada liivoli e mută şi tă­cută ; şi a ră ta rea aceea albă sub razele a lbas t re de hmă îm ipare s imbolul însăşi al Kwnuşcăr/ei.

Pe acelaş loc, unde se înal ţă azi statuia, Gas­pard de Ooligny a căzut î n t r ' o zi de un Augus t 1572, lovit, în inimă de im g lon te de arehebuză, s lobozită de peste d rum, de là una din ferestrele Luvrulu i . fiătrînul protes tant s'a alee eu patru degete rup te . Autorul «cestui laş a t en ta t , un a-niime Maurene r t , nu era de fapt decât instru­mentul c r ime i ; c réera i oase a conceput-o a fost acela al unei femei, al unei i tal ience, al fatalei Cather ine de Medicis , văduva lui Knric II şi ma­ma lui Oara] IX. sub care au avut loc, câ teva zile după rănirea lui (\>1і#пу, neuitatele masacre din noapte isf. Bar to lomen!

Orologiul bisericei Sa i .n t -Germain- rAuxero is sună ceasurile doua d i n noapte şi unde le metalice ale ciocanului de bronz plutesc mai întâi sonore, apoi susp ina te deasupra P a r i s u l u i adormi t . O

clipă', tăcerea e adâncă ; doar paşii mei răsună pe

sub arcade — dar cu cât înaintez. Par i su l veacu­lui nost ru d ispare d i n ochii me i ; n u mai văd ca­sele moderne prin fa ţa că rora t rec , nici răcnetul îndepăr ta t al unei t rompe de au tomobi l ; ci li­n i ş tea care mă încojoară se r is ipeşte şi cele două sune te de orologiu pe cari le-am auzit acum câ teva cl ipe se preschimbă în închipuroa mea în nişte bă­tăi de clopot mult iple şi s t r iden te , căror Ic u rmează nechezat de cai , zăngănit, de a rme, ţ ipete de ago­nie... Căci nii-aduc, aminte că acum trei veacuri şi mai b ine , . în t r ' o noapte de vară caldă şi senină, în notilptea îns te la tă .şi duilee din 24 A u g u s t 1572, semnalul măcelului a pornit d in clopotni ţa ace-leiaş ca tedra le care a sunat paşnic acum câteva minute , ceasuri le două din noapte, deasup ra Pa­risului amorţ i t .

P e sub por ţ i l e bolti te ale Luvru lu i , văd plim­bând u-se încoace şi încolo sant inelele cu panta­loni roşii, cu chipiul de aceeaş culoare , da t cam p e f runte . Sunt. fii vreinilor noas t re . Acum trei sute de ani. în noaptea Jaf. Bar to lo ineu pe sub ace­leaşi porţi se înghesuiau muţi şi în aş teptarea sem­nalului alţi .soldaţi, cu ochii enunţi , cu mustă ţ i le sbur l i te de dor in ţa cr imei , iar razele lunci se în-necau adumbr i t e în luciul metalic al platoşelor lor. Acolo a aş teptat .şi ducele de Ccuise semnalul promis, de .acolo s'a avân ta t el ca un lup f lămând până la casa amira lu lu i d e OoJigny. Şi în vremea ce în noapte r ă s u n a u urletele că lă i lor şi horcăi­tul de agonie ale vict imelor, în vreme ce F rance ­zii catolici îi măcelагеші. pe f raţ i i lor p ro t e s t an ţ i , venerabilul amiral era bolnav în pat, bolnav de rana primită cu câteva zile mai îna in te de la fe­reas t ra Luvrului . ai cărui pereţi ocroteau pe fe­meia oribilă, pe regina monstruoasa, pe t igroaica

de Medicis, pc lângă ca r e lady Macbeth ne ipart' de s igur u n suiflet blând şi inofensiv.

Gaspard de OoJigny zăcea d a r p e patu-i de du­rere. In juru l lui , g inere le său şi u n p reo t p ro­tes tant . Aceşti oameni c i t eau bibl ia . Infernalul sgomot de pe străzi le a jungea desluşit la urechi ; ei şt iau cc-i aş teaptă . S i cu toate astea e rau calmi. Aooi , uşi le sunt doborî to ou furie, dulcele de Gui-se însoţ i t de sbirii săi intră u r l â n d în odae. „Ce d o r e ş t i Г ' îl în t rebă cu blândeţe moşneagul . , ,Viaţa ta şi aloi- t ă i " îi răspunde. „Luaţ i -mi v i a ţ a " gră ieş te lin 'amiralii! şi mai î n a i n t e «ă-şi fi termi­nat fraza, capul îi este retezat de t rup , iar corpul a runcat în cur te , unde soldaţ i i Jiti Ouase beţ i de «Icool şi de sânge. Гаи p ângă r i t apoi în mod în­grozi tor . Nici o fi inţă n ' a fost c ru ţa tă d i n t r e cei găsiţ i în casa. şefului hughenoţ i lor . Şi în al te case din Paris , în toate locurile unde e rau semnalaţ i p ro tes tan ţ i i , au avut loc în acea noapte masacre le pe cari le cunoaş te ţ i d i n is tor ie! . . . I a r cei ca r i au trecut atunci pe d ina in t ea Luvru lu i , a u (putut ve­dea o umbră pocită d e om, rătăcind zănatec pr in odăile luminate ale pa la tu lu i , cu o a rchebu/ă în­cărcată în mâni , pe care o descărca apoi în t re­cător i hohotind de un r î s n e b u n : e ra Majestatoa Sa Oáröl IX de Valois, demnul fiu al Ca the r ine ! de Medicis, care p r i n s de o frenezie de omucidere , secera pr in g loanţe lumea care trecea prin fa ţa pa la tu lu i '.«an...

....Un vânt uşor luneca pr in rumuri le desfrun­zite al copaci lor din grădina Tui ler ies . Vest i tu l parc se în t inde la s tânga mea ca o masă s u m b r ă . Г п agent pol i ţ ienesc stă nemişcat pe refugiul d in mijlocul d r u m u l u i ; becurile de gaz clipesc siomno-

Pag. 2 Ő Martie n 1912

iiii. loti fruntaşii vieţii publ ice r o m â n e ş t i , cari suni sau se simt ;i fi conducători in politica românească. Şi vădeş t e o mare slăbiciune a oamenilor noş t r i poli t ici îm­prejurare;;! că până acum nu s'a făcut nici un pas pen t ru l ămur i r ea din p u n c t de vedere politic, a a ce s tu i pro iec t , atâl de p r ime jd ios peni rn noi toţi.

Să nu ne insele aparenţele;• să nu cre­dem, că avem a Pace cu o ches t i e confesio­nală , în cure n'ar fi cuviincios ori o p o r t u n să se a m e s t e c e şi cei ce nu a p a r ţ i n neiyviei confesiuni. Nn !

Epi scop ia proiectată, dacă r euşeş t e , e m i m a i un început. Ea a r a t ă ev iden t , ca guvernul, c a r e lucrează d u p ă un program secu la r , şi t inde la un SÇOjp innre , îndrăz­n e ţ , aş pu tea zice u top ic de m a r e . pă şe ş t e a c u m pe un imn teren: pe t e r enu l biseri-eejsic!

După c e ;i înjugat şooale le In caru l s ău . prin, legea a p p o n y i a n ă . după, ce a pus în rezervă pe preoţi cu legea congruei şi mai cu seamă cu baîrul greu al a ces t e i legi. a-cum păşeşte un pas m a r e î na in t e spre su­fletul nostru: intră în biserica n o a s t r ă . Adecă ne pune în coaste şi o biaerică ma­ghiar >1 orientală, ca să ne f r ă m â n t e şi cu ajutorul ei hi lua tu l aspiraţiilor n a ţ i o n a l e ungureşti.

P r e c u m s'a făcut o şcoală maghiară de s t a t '—- printre şi a l ă t u r e a de şcoalele n o a s t r e confes iona le , c a u t ă a c u m guvernul să facă şi o biserică maghiară, s u s ţ i n u t ă de s t a t . ulătarca, de bisericele noastre cea greeo-catolioă şi cea greco -or ienta lă .

Chestiunea e s te deci. o c h e s t i u n e emi­namente pol i t ica , din partea guvernului, ori câ t a r în fă ţ i şa -o . prin n a t u r a lucrulu i , i n t r ' un colorit, b i se r icesc . I a r d in partea n o a s t r ă ches t i unea es te curat naţionala •— sau mai bine z i s : nntiiia tio dală —• ori cât s ' a r pă rea la prima privire, că e o afa­cere confes iona lă a un i ţ i lo r .

Astfel fiind chestiunea, t r ebu ie luată c u m esté, ca un a t a c politic; asupra cu l tu­

rel r o m â n e ş t i , şi deci nu n u m a i a m â n d o u ă , biser icele r o m â n e ş t i —- cea gr . c a t . şi gr . or . — ci. m a i a les , î n t r e g o r g a n i z m u l po­litic, al p o p o r u l u i r o m â n e s c , t r e b u i e s ă se r idice p e n t r u a-i s ta în faţă şi a o c o m b a t e , f i indcă altfel ne a t a c ă c h i a r la i n i m ă .

( ' h e s t i unea deci nu se p o a t e rezolvi aşa c u m se a u d e pe ic i c o l o : c ă „uniţii să se facil ortodoxi." S o l u ţ i a a s t a . şi clacă s ' a r putea r ea l i za şi nici a s ta un de p o a t e

n ' a r fi îndef in i t iv nici o so lu ţ i e , p e n t r u că dacă guvernul r e u ş e ş t e s ă facă episco­pia gr. ca t . m a g h i a r ă ceea ce e m a i g r e u — cu mul t mai uşor va rea l i za o episcopie gr. or. maghiara.

fată de ce t r e b u i e să pr iv im odată, c h e s t i u n e a in fa ţă . în c ruda ei r e a l i t a t e , şi să ne dăm seama de t o a t ă gravitatea, cu ca r e ea ni-se înfă ţ i şază de fapt.

Reichsrath-ul şi situaţia noastră politică. Astăzi 'la orele 3 1, după <> lungă pauză, Reifchs-rath-ul austr iac s'a redeschis. Toate pa r t ide le poli­tice erau preocupate de si tuaţ ia politică din Unga­ria. Л făcut senzaţie l unga consfătuire î n t r e mini ­s t ru l comun de f inanţe , Bi l inski şi p r in i -min is t ru l St i i rgkh şi ( ieorgi . min is t ru l comun de răeboi.

Par t idu l creştin social, p r i n deputa tu l fickvatf a, adresat ргЬш-ші n is t ru lu i următoarea interpe­l a r e :

Îngrijiţi, şi, indignaţi, suntem informaţi, că iu a doua /Hirte a monarhiei se. far încercări ca prin o holărîre a camerii să se pună voinţa unui partid dr oligurlii deasupra voinţei întregei, mo­narhii, întrebăm pe ministrul président:

1. H hotărî! să păşească cu cea mai. mare ener­gie pentru, apărarea tl'replurilor соііиіпеі si, in­tegritatea urmatei'.'

2. Ce-a făcut până. acum faţă de cel mal, nou atac unguresc?

3. H h olărit in iu ist r i d président ca în, cea mai scurtă creme, să informeze Heiclisnilh-iil despre cèle iutam plate.

Tot în acest sens s'a desvoJtat à in terpela ţ ie şi (Hin partea pa r t idu lu i slavilor de sud prin depu­tatul Sus ter sici.

Plecarea moştenitorului de tron. In Viena ple­carea moşteni torului de t ron . tocmai acum în toiul celor mai serioase Inipte poli t ice, ee explică în

sensul acela că Vru ne isc, Ferdinand. dupăce şi-a comunicat fo ru r i lo r competente conv inge r i l e şi dorinţele lui n e s t r ă m u t a t e , nu mai s imte nece­sitatea nici unei ici d e convorbir i . Pre tenţ i i le lui sunt a tât de categorice, încât e le nu mai au lipsă d e nici o explicare. Ziarele vioneze aduc această s t i r e în legătură cu o a p r o p i a t ă dein b i n ne a gu­v e r n u l u i unguresc.

A b e n b e r g sau Khuen? — Situaţia pnlitică. — *

. I rad, 5 Martie n.

Presa, din Viena şi Budapes t a a n u n ţ ă două demjsi i apropia t* 1 . P r e sa guverna­mentală din Budapesta şi presa vieneză subven ţ iona t ă , de guvernul u n g u r e s c pre­t ind a şti că in cel m a i scurt timp va de-niisiojui min is t ru l comun de r ă sbo i Au-ll'enberg. Presa opoz i ţ ion is tă din Buda­pesta şi presa vieneză independen tă spun că va d emi s iona minist rul-preşedinfce un g a r con t e l e l\ hiicn-lléderrárg.

Aces t e sunt rumenIariilc audientei de cri a minist rului-pre.şedinfe unga r la M a j . Sa . A u d i e n ţ a a c e a s t a a avut n u m a i c a r a c ­te r informativ si a fost u r m a t ă de a u d i e n ţ a minist ru lui-présed in te aust r iac , contele Stürgkh.

S i t u a ţ i a poli t ică nu s'a l impezi t î n t r u n imic nici după a c e s t e două a u d i e n ţ e , c u m dovedesc c o m e n t a r i i l e c o n t r a d i c t o r i i a le presei . In ce rcur i l e politice Se man i f e s t ă ace i a ş c o n t r a d i c ţ i e în ce priveşte s i t u a ţ i a .

Ce rcu r i l e pol i t ice vngureşti s p e r ă că neînţelegerile ivi te . în chestia r e fo rme lo r militare, între guvernul u n g a r şi ce rcu r i l e m i l i t a r e diu Viená se vor a p l a n a , d a r a-p l ana rea va r ec l ama ma i m u l t e zi /e . Con­tele Hliueu-lléderráríj p r o b a b i l va începe t r a t a t i v e şi cu şefii partidului kossuthist, apoi se va î n t o a r c e din nou la \ iena .

C e r c u r i l e politice austriaee dinipolrică cred că esté exclusă pos ib i l i ta tea modif ică­rilor reformei mi l i t a re , asupra c ă r o r a gu­

mase, în depăr t a re câte un automobil u rneş te slab şi sgomotul dispare apoi înghi ţ i t de sipaţin. E u însu-nii reconstruiesc calm în minte oribi lele detali i ale nopţii St'. Bartolomen. . . De ce a tâ t a linişte în jujru-nű \ De ce paşii anei răsună aşa de ritmic şi normal;? De ce înain tez cu a tâ ta nepă­sare pe frumoasele străzi ale P a r i s u l u i ? Căci mă gândesc că în drumul meu am bă tă to r i t locuri în care s'au în junghia t oameni , s'au stins vieţi , unde au curs lacrimile şi sângele bieţi lor mei semeni d e d e m uit. nu mumii în noaptea Sf. Bar to lo­men, dar mai încoace şi mai înainte . . . pe vremea revolte?! celei mari . ca ,şi pe vremea lui Francise I. şi mai îniainte: în t impul ioane i de A r c , şi mai îna in t e : pe vremea Sf. Cenevieva şi a invaziunei buni lor , şi mai Înainte, pe când Parisul se pháe-nia. Lu te t i a şi e r a locuit de gali. . . şi în epoca când Oamenii a le rgau goi prin pădur i şi se -adăposteau prin caverne şi se luptau cui t ia re le selbatice.. . Da . o r i j eând pe p ă m â n t u l unde calc. au t ră i t se­meni de ai mei, şi au suferi t , şi s'au bucura t şi au sperat . Si to tuş i ! totul e aşa de calm, şi de dnlce, şi de nepăsă tor ! Copaci i îşi t r emură ramur i l e , luna lunecă pe cerul senin, stelele scapără lumin i , nisipul se aş te rne indiferent. . . Xici un vestigiu al a t â to r suflete că lă toa re : n imic n 'a rămas d in -buciumul a t â to r t r ecă to r i ; nici o urmă de p lâns sau de rîs... Ci .natura îşi în t inde aţpaţiu] cu ace­

iaş ne pă síi re maies toasă şi mono tonă! Astăz i văd fe l inare şi caise şi t r ă s u r i ; d a r din ce. a existat până azi în aceste 'locuri >. N imic !

Păşesc acum pe Câmpi i le Elysée umbroase şi sonore . Şi mă gândesc cu duioşii; la, una d in cele mai grandioase poezii ale lui Vigny , la una d in cele mai admirabile, şi mai t r ie te idei a le acestui •m a № poet. Cunoaşteţ i pocnii ui său La Maison dit Berger? Alfred de Vigny n e sfătuieş te să iub im, n u Na tura nopăsătoare şi e t e rnă , care a fost în­mii n te de ied. ca re va dă inu i şi d u p ă no i , ci lucru­r i le şi f i inţele t recătoare, car i vin şi d ispar , pe cari niciodată nu le-am pu tea î n t â l n i de două ori. N u maturei să-i consacram a ten ţ iunea , sentimen­tele noas t re , ci

Ail leurs tous vos regards, ai l leurs toutes vos lar­mes

Aimez ce (pie j amais on ne verra deux fois. ч

Iar naturei îi spune : \ Vivez, f roide na tu re et revivez sans cesse %

• — • • — щ — — ' — '-X'\. • I aime la majesté des souffrances humaines 4

Vous ne recevrez pas un cri d'annour rie moi.

Îna in t ez ea o umbră p e străzi le P a r i s u l u i ador­mi t . Şi m u r m u r pentru mine f rumosul poem al

lui V igny . Câtă d rep ta t e are! Poate, că şi el a um blart pe d r u m u l pi- eare-l bătătoresc eu în aceste m i n u t e ; poate că şi el s'a în t rebat ce evenimente omeneşt i , int ime -sau sgomotoase, au avut loc în-nfimte de el rpe peticul de păimânt p e care c ă l e a i Ce cuvinte, ce muu-mure, ce şoapte omeneşti au fost sorbi te de spaţiu în deeursul sutelor , mi i lor , zeci­lor de mii de ani '. ( 'c se va pe t rece , după noi, pr in «ceste Icéuri '{ Nici o f i in ţă omenească nu o poa t e ş\\: v ibrăr i le suf le te lor moastre se p i e r d în n a t u r ă ca în t r 'o p răpas t i e e te rnă şi f ă r ă fund. Ea va t r ă i când nu va mai fi nici un om pe lume, după cum a existat când nu a fost încă om pe pămân t . Ş i spa­ţiul se întinde, ' vast, ţ i impasibil până la s te le , şi t rece dincolo de stele şi nu ee isprăveşte nic.ăiri. Aş t r i i t r e m u r ă şi scapără scânte i ; e i luminează şi se s t ing cu vremea — nici ei nu sunt e tern i . Şi cu toate acestea, e terni ta tea este şi va fi. A tunc i ?

l in i curm f i rul acestor g â n d u r i ca r i mă îngro­zesc. Şi cuget iar la soarta bie tului Gaspard de, Coîigny, a că ru i s ta tue albă paare un spec t ru în noaptea, adâncă. De el cel puţin pot şti că a, fost om, că a suferi t , că a d i spă ru t pentru to tdeauna . Şi-mi mai spun că sângele curs în noaptea Sţf. Bar ­tolomen ne mişcă, t rebuie să ine mişte mai mult , decât haosul nepăsător care, ne înconjoară , ca re se î n t i n d e p â n ă bi stele, şi dincolo de stele, şi care •nu se isprăveşte [niciodată şi n ică te i !

Dr, Balázs Emil Operează şi vindecă boli de piele şi sexuale cu razele Röntgen. Operarea polipilor şi a aUor formaţiuni cu aceleaşi raze. Electroliză. Metode electrice de vindecare. Massage electrice. Vin­

decarea bolilor de beşică prin electricitate.

Institut pentru consultaţiuni medicale, Consultaţiuni pentru operare şi boli de piele delà 8—9 ore a. m. şi delà 2—5 p. m

TIMIŞOARA» ţntra Falatttl Merbl. c e | o r din provincie, cărora se recere îngrijire mai îndelungată, Ie stă la dispoziţie camere confortate anume

6 Martie n. 1912

vemül a convenu <';u partidul kossuthist. să p.rîniească aprobarea c e r c u r i l o r hotă-rîţoâre din Viena. Şi c u m c o n t e l e Khuen-Héderváry a declarai că înţelegere sa cu partiduá kossulliisi nu mni p o a t e fi schim­bată, cerur i le pol i t ice a tist iî;iee cred că iz­bucnirea unei Őrizé e s t e inevitabila şi va duce la (liinisia guvernului KHuen-Héder-n'i ry.

A c e a s t a e s t e s i t ua ţ i a pol i t ică. *

In ( 'a inei 'a deputaţilor din Budapesta obstrucţia tehnicii a împiedecai şi azi dis­cuţia reformelor militare.

Audienţa contelui Stiirgkh.

I )iu Viena se a n u n ţ ă : După audienţa contelui Klni.cn a fost primii

iu audienţe m in i s t ru l -p raşed in te austriac contele Stiirgkh, care <a expus M a j . Salo' vederile guver-niilui austriac.

Contele StürgJch a declarai Maj. Sale că gu­vernul aus t r i ac n u poate eă aprobe punctul de vé­riére al guvernu lu i unguresc.

Khuen şi Auffenberg.

Este viu comentai in cercur i le politice din Viena absenţa delà dineul dat de minis t ru l comun de f inanţe Bilmski. La acest d ineu ;m luat p a r t e in in iş t r i -preşedinţ i şi <'ci doi miniş t r i ai apără­rii ţ ă r i i din Ungaria şi Austria. Min is t ru l oomuB ile răfeboi ÂUffenbérg, deşi invitat , n'a luai parte la dineu scu/ându 'ş i absenţa. Bete unan ima pă­rerea că absentarea aceasta dovedeşte gravi ta tea conflictului ce s'a ivit i n t r e ministri i ibpreşodinre ungar şi min is t ru l comun de răsboi.

Alegeri nouă?

Un zmr din F іепи eéve informai că in au­dienţa de ieri pontele Kimen <t prezintat Maj. Sale demisia guvernului ungar, care însă n'a fosi pri­mită. Contele kliiirn a /uimit dem Maj. Sa au-toritaţia să ia cele triai extreme măsuri pentru iczolvicea cri zei din ungaria. Cum orice împă­care cu pârlit/III juslliist este exclusă, aceasta mn-sură extremă nu poule să fie decât disolparea par-I n meni ui ui ungar.

Abandonarea lui Khuen?

Din Viena şe I élógra fiază : ...\eue /•'/. Presşe" publica in n u m ă r u l

sau de a/.i un a r t i co l eeneaţional în ca r e a n u n ţ ă că Maj . Sa nu va aproba punctul «Ic vedere al guvernului ungar. Nu poate li n i ' i o îndoială că p u n c t u l de vedere al guvernului ungur va învinge pe linia în­treaga» Contele l\ liuen-lIi'd<'mirg ca fi ne-ri/ii să-şi den demisia, cure ca ji primită.

C o n t e l e Khuêrt ştie că Maj . Sa va da dreptate guvernului ungar.. Dacă contele hímen un m reuşi su scape de оЫідатеП' iele luate asupra su faţa de pariidul kos-sulliisl Miercuri, când se ru "іпішігсе la I ie na. va trebui să anule Maj. Sale demi­sia auccinului uiujur.

In cercur i le pol i t ice au începui şi com­binaţiile p r iv i toa re la noul minist ru-pre-şedjnţe ungar-. In r ându l în tâ i se colpor­tează n u m e l e lui ljal;áes şi Wekcrlc.

Ar t i co lu l aces ta al bincinf 'ormal ului /.iar viciiez e s t e viu d i scu ta t în t o a t e cer­cur i le po l i t i ce .

Obstrucţia continuă.

Şed in ţ a de azi a fost o şed in ţă de ob­s t ruc ţ i e t e h n i c ă . Deşi n ' a Post atât de fur-I imoasă ca şed in ţ e l e de ori şi a l a l t ăe r i . dis-ciiţiii n fost şgomotoasă.

Opoziţia jns th isfă a d i f icul taf şi azi su­m a r u l ş ed in ţ e i de eri . prezint .ând d eoseb i t e mod i f i că r i . Cu discuţ ia la sumar, u r m a t ă de o d i s c u ţ i e la regulament, au /.ădaruiéit i n t r a r e a în o r d i n e a de zi.

. f i l B D t t A "

Veşti din Maramurăş. Terorivi reut Ic udaţilor, pentru că sprifinesc A-socia(iunen. — Sechestru pentru lumii regalelor.— Goana nebună a administraţiei in contra capela-

icului Ion llîrlea.

D u p ă ce. aşa samavolnic au fost opriţi 1 enden ii >ă vie fa pre legerea poporală, unde numai lucrur i bune ş i folositoare auzeau, comitetul despăr ţămân­tu lu i Yişău-lza al Asociaţiunei. a hotărît, ca Du­minecă în 4 Faur n. să ţină o nouă prelegere po­porală, cu un program şi •mai variat şi mai bogat. De sine se înţelege că faptul acesta a i r i ta t si mai tare admin is t ra ţ i a şi antist ia comunală care e gata să execute orbitş ori ce poruncă a protopre tore lu i <lin I ) i-ago mi Peşti. Locuitorii paşnici din leud au fost luaţi la pr igoană, dar numai aceia cari s a u înscrie de membri ajutători ai Asociaţiunei . Câte gloabe s'au s t r îns pent ru gunoi, pentru bălţ i , unde topin u cânepa, toate au fost executate. Cine din în­tâmplare n'a avut cartea deelujit* pentru servitori ori servitoare, a fost globit d in par tea jandarme­riei. C b i a r îşi lemnele ce le aduceau din sesie. erau opr i te şi duse la casa comunialâ. Dar pacostea cea mai untre ce pică asupra celor mai săraci locuitori ai l endü ln i , e că acuma încep ia scoate cu sechestru banii regalelor, cari au fost î m p r u m u t a ţ i îna in te de avsta cu 18—20 de ani .şi ia căror camătă se urcă îndoit peste capitalul înipru'inutat. 1 >. Dr . loan .Mihályi, ca preşedinte al coinposesoratului din leud , air face o faptă de pomenire neui tată , dacă, convocam! o adunare ex t r ao rd ina ră , ar s tărui să se şteargă da tor i i le acele, sau cel puţin carnetele ,şi chel tu ie l i le , căci a l tmin t re lea , va vedea prive­liştea aceea î.nditioşetoarc, cum coborîtorii direcţi ai viteji lor Voivozi, vor lua toiagul p rbegio i , sau se vor băga sluji la lipitoriJe satului. Şi ar fi şi lucru convenabil , căci dacă sub prezidenţia dsale i-s a ier ta t fostului casară] com\K>sesoratului, tatăl actualului notarăşdin leud, vre-o KJOO de coroane., cu atât mai vârtos s'ar putea ierta celor mai săraci locuitori din Ierni, ca r i s'au împrumutat, din banii 'regalelor, ca şi din banii lor, până când conducă­torii de pe acele vremuri ai satului leud — după cum se aude — fiecare şi-a scos partea lui.

Hin aceste puţine ştiri poa te vedea marele public românesc, ce ştiri întristătoare se întâm­plă in comunii leud. vrednică de o sonete mai hună şi numai din pr ic ină că n'ati conducător i , c a r i вй se jer tfească pentru binele norodulu i , din a cărui sudoai4> trăiesc. S inguru l om, păciulele capelan Ion Hicleu. care d e aproape trei ani de când e în leud. a lucrat din răsputer i pentru binele noro­dului , şi răsplata lui e că antistia comunală , cu toţi boacterii şi pândaşii satului au înainta! o ru-gare la guvernul diecezan din Gherla , c e i î ud , ca în răs t imp de 15 zile. să-| s t r ămute d in caipelania delà feud. Motorul tuturor lucruri lor acestora e juratul Solcz Béla, din Dragoanireşt i , care a de­clarat unui preot, că nu se va odihni până ve pe capelanul din leud. nu-1 va scoate din sat, şi is­prăv ind cu el, va face necazuri îşi celorlalţi preoţi de |R' valea Izei, numai unde va putea, calci mai p e toţi i-a pus Ia răvaş (după vorba domniei lu i : le-száimoltani az izai oláh papokkal). Tr imis-a tele­g rame la păr in te le vicar Ti t Budu, rugándu-l să Iacă paşi i de lipsă ca imediat să f ie t r imis din l eud ; trimis-a la f i şpan; fişpanul Ia r indul său la guvern şi I. 1'. S. Kide episcopului nostru p rea iu ­bit Dr. Yasile Hovssn. Iută cp Ingerinţă neiertată crea să exercite un protopretor asuprii preoţim ei şi in special, cum roieşte administraţia să alarmeze forurile superioare bisericeşti, ccrînd capul celor mai vrednici fii ai Мпгатшщиіиі. cari s'au ru-şinul de atâta slugărnicie şi roesc să propage cut-luca românească, în mândrul şi falnicul norod din Maramurăş. eure odată deşteptul n'a fi oglinda tuturor Românilor.

Şi pent ru ca isă abată norodul ieudean de c ă t r ă capelanul lor iubit , nu- i destul că i-au teror izat şi în tot chipul i-au batjocorit , d a r i-au pu r t a t şi cu j anda rmi i şi i-au dus Ia casa satului u n d e o zi în t reagă i-au ţinut, ca p e trobi, vr înd astfel să scoată măr tu r i s i r i compromi ţă toa re pen t ru capela­nul lor, ş i astfel să-1 dea p e mâna p rocu ro ru lu i , ca pe un agi ta tor . Numele acestor- vrednic i ţ ă r an i , ca r i p e n t r u d rep ta te şi adevăr au suferi t ca să fie duşi de j a n d a r m i şi a u s t a t o zi în t r eagă în casa sa tu lu i , nemânca ţ i şi nebăuţ i , ea nişte răufăcă tor i , s u n t : Gav r i l ă l ' l eş a dieciţ i i , Stefan M a r i ş a Me-cia:nului, P e t r e a Balea şi Dumi t ru Ch ind r i ş . Când apoi, de catră seară au văzut adunându-sc o gră­

madă mare de oameni înaintea cancelariei , au so­cotit de bine ca să-i sloboadă şi să închidă proto­coalele. •

.Şi acum vin la lucrul cel mai mizerabil şi doar fără pereche până acum în M a r amuras , ca re carac­terizează, enni e privită eutiirn românească, si cum sunt batjocoriţi propagatorii ei .S'a atentat la li­niştea vetrei familiare,, au fost sparte ferestrile în mie-, de noapte, părintelui cnpelnii ion tiîrlea. Pr in fapta aceasta, a căzut o ruşine nespus de mare pe salul leud. pe locuitorii nobili vestiţ i . Ic-a meru-e vestea în lumea largă, ea şi cum dânşi i ar fi bolovănit pe preotul lor. care în toate faptele lui numai binele loi' Га cercat, nebgând iu seama, că at rage asupra sa cea mai mare urg ie a admin i s t r a ­ţiei . Dânsul s ingur , din leud numai , a aşezat la d i fer i te (maeştrii, prin oraşele cele mai româneş t i , vre-o -25 de băeţ i ; când s'a înf i in ţa t banca „Mara-muràsana" delà S ïghèt a s t r îns delà ţ ă r a n i vre-o 50 de acţ i i ; a oxoperat delà banca românească îm­p r u m u t u r i , prin cari i-a scos din manile cămăta­r i lor : a abonat, d i f e r i t e foi; a înf iu ţa t o agen tură , o bibliotecă şi e pe cale să-şi înceapă act ivi ta tea şi o „ r eun iune de t emperan ţă" . A adunat însemnă­rile din bisericile î n t r egu lu i .Maramurăş româ­nesc* ) ; cu Dr. Tiber iu Bred îeemu a colectat mai toate melodiile cântecelor romaneşti din Maramu­răş, car i se vor t ipări cât de curî.nd. la sfârş i tu l li­tiu i volum bogat de poezii popu la re din Maramu­răş. lată activitatea, modestă a unui t înă r mara -murăşan . împotrivii căru ia admin i s t r a ţ i a a porniţ­ii goană nebună. Dar, credem, că guvernu l diecezan în frunte cu înţeleptul Arhiereu îşi va a p ă r a pe fiii săi.

Faţă de inger inţa aceasta ne ier ta tă şi volnică a admin is t ra ţ i e i , contra preo ţ imei de pe valea Izei şi in special faţ-ă de atacur i le mârşave î n d r e p t a t e contra păr. capelan din leud. e vrednică de lauda şi do admi ra t ţ imita bărbătească şi l iotăr î tă a preo­ţimei d in tractul Izei şi a IcuduJui , cari întru.nin-du-se în Culma, au redactat o ruga re că t ră prea-veneratu-l guvern diecezan din Gherla , în ca re eu toţii se declară sol idar i cu părintele-eapeîan, şi toate a tacur i le î nd rep ta t e faţă de dânsul le eoco-tese şi a lor şi se (roagă ca pe păr in te le-capclan să nu-1 s t r ămute nicăir i idin leud. nici a tunci dacă dânsul a r voi să meargă . .Preoţii aceştia vrednici sun t : E. Bran, Dragomireş t i : V. Ylad, Săl iş tea ; Г- Ta r ţ i a , iSăcel : A. Anderco. •Cuhea : Şt. I luiczky, Ş ă i e n i ; G. Pet rovay, P o i e n i ; M. I Iot ea. Să l i ş tea ; i. VI ad, Botiza. Dar A. Zoîcaş din l e u d numai silii de î m p r e j u r ă r i a subscris-o, căci ş t iut ste că dânsul e păpuşa j u r a t u l u i Solcz. Pă r in te l e Zoî­caş. din parohia Glod, ca pedeapsa a fost dispus de capelan în leud, .şi î n scurt t imp ca încorona­rea pedepsei ••- riisinn teneat is — ajung! preot din mila j u r a t u l u i . în una din cele mai mar i paro­hii ale Mara inurâşu lu i în l eud , în oontrß în t regu­lui norod ieudan şi p e n t r u aceea nu-i in t rodus nici până în ziua de azi, deşi de atunci aii ttebUt H> an i . Răst impul acesta, va c u p r i n d e cea maii nea­g ră pagină în is tor ia l endü ln i , căci „năimitul fu­ge, că năimi t os te, şi nu-i este lui g r i j ă de oi". 51 dacă dânsul n'a lucrat ,şi nu lucră n imic penfr t deştoptarea norodului , b a r ă m să mu pună pied :. acelora, cari voi esc să muncească, după puter i le lor tpodesţe. Aistfel n'a voii să înş t i in ţeze norodn! des­pre t inerea p re leger i lo r poporale, ci a ţ i n u t ou an­tistia comunală , şi ca sa facă după p lacu l a d m i n i ­straţ i ei,a sărîrşil crituu naţională, că a oprit ţi­nerea cursurilor de analfabeţi. pe cari voia. să le fină şi să le conducă părintele capelan cu tur. G. Tijileu. De astă dată să fie destul atâta , spre ştirea, prea veţi era tui ui guvern (Ceezau de Gherla , şi marelui public românesc.

Kit candidat de adVocat află aplicare momentană în cancelaria lui Dr. Desideriu F ülepp, advocat în Hunedoara (Vajdahunyad, comit. Hunyad).

*) ..Înseninări ilin bisericile Maraiuurăşului". Bucu­reşti. fSocec et courp. 1909.

P i g . 4 6 Martie n. 1912

Expoziţia doamnei Maria Cosma Am a n u n ţ a t şi no i dcschidoi/oa unei

expozi ţ i i de ţ e s ă t u r i r o m â n e ş t i a d o a m n e i Maria Çosrrià din Sibi iu . Expoziţia acea-sia care cuprinde »> m u l ţ i m e de p r o d u c t e f rumoase ale indus t r ie i casn ice r o m â n e ş t i , are o importanţă cu a t â t mai m a r e cu cât ea se deschide în folosii1] şcoalelor s-usţinu-ie de „Reuniunea femeilor române din Si-OllU.

Dăm din . .Telegraful Român" r a p o r t u l de sp re desch ide re , c u m şi f r u m o a s a vor­hin» a d o a m n e i Cosma,, pr in c a r e se lămu­reş te şi ros tul cu l t ivă r i i indus t r i e i n o a s t r e c a sn i ce .

D o a m n a -Maria Cosma, vrednicia présidente a „ R e u n i u n i i femeilor române din S ib i iu" , şi-a ex­pus spre p r iv i r e publ ică , în casa propr ie din stra­da Schewiss n u m ă r u l 15, boga ta colecţie de fru­moase luc ră r i ar t i s t ice din domeniul indus t r ie i casniee româneşt i . In te resan ta expoziţie a fost des­chisă ori , Duminecă , la orele 11 şi j umă ta t e , în prezenţa unui public ales, compus -din dame şi domni din îna l ta societate românească s ibiană. A fost, do faţă l a descindere şi Excelenţa Ba, Inalt-preasifinţitul Diurn Arhiepiscop şi Mi t ropol i t [bari Meţianu însoţi t de Prea cuvios ii le Lor, A r h i m a n ­dr i ţ i i D r . I la r ion Puşoar iu , vicairiu. ерівсоревё m Sibi iu şi Augus t in l lamsea , egumenul mănăs t i r i i Hodoş-Bodrog, PiiSotosiricelul Dr. Kusebiu R. Reuş­ea, di rectorul ' seminarului nostru . .Andre ian" şi de mai -mulţi domni asesori consis tor ia l i .

hn faţa publ icului aduna t p e n t r u a vedea pre­ţioasa colecţie, aduna tă cu multă, s â rgu in ţă şi pr i ­cepere, cu m a r i oboseli şi chel tuiel i , doamna Ma­ria Cosma а ros t i t [următoarea cuvân t a r e :

„Excelenţa Voastră! Domnilor si Doamnelor!

Daţ i -mi voie eă vă spun în câteva cuvinte , ce scop am u r m ă r i t p r in aranjarea .acestei mici expo­ziţ i i . Condusă totdeauna de dor in ţa de a pro­mova interesele „ R e u n i u n i i femeilor române ' ' d in loc, am erozut , că fac un bun serviciu, a tât ^coa­ielor sus ţ inu te de ea, c â t şi onor. public sibia.n şi din j u r , dacă expun colecţia mea de modele ori­g ina le româneşt i , st.rînse din toate ţ i nu tu r i l e lo­cuite de Roniâni i din p a t r i a noastră .

Când am aduna t aqeste obiecte credeam), că conform promis iun i i unui domn din Ţ a r ă , ca re a s t ă ru i t foarte mul t de m i n e să aranjez Pavi l io­n u l Trans i lvănean delà Expozi ţ ia juibiiară din Bucureşt i , cea mai mare p a r t e din ele vor forma secţia indus t r i e i de caisă ardeleneşt i în Muzeul e tnograf ic de acolo. D a r din di fer i te motive acest p lan nu s'a .realizat şi aizi mul ţămesc lui Dum* nezeu, că mi-a rămas m i e comoara aceasta, şi o pot folosi în p r i m a l in ie ca model în şcoala de indu­strie a R e u n i u n i i n o a s t r e

Atâtea modele or ig ina le conţine această co­lecţie, îşi munca ţărancelor române, cari le-au lu­c ra t , dovedeşte rai gus t aşa de dis t ins şi a r t i s t i c , încât m e r i t ă să f i e apreciată de toată lumea ro­mânească şi s t ră ină . Samt, fer ici tă , că mi-a succes să v-o pot a ră t a în forma aceasta şi să vă pot spune, că aproape tot e lucrat de ţărance, car i n u în scoală, ci delà mamele lor iscusite au învăţat această a r tă ne în t recu tă .

'Câtă s t imă şi recunoşt inţă datoriiin mamelor române , cari ne-au păs t r a t p e lângă limlbă, re l ig ie şi obiceiuri şi p r ea frumosul şi igienicul nost ru port na ţ iona l ! Mul ţ i a f i rmă, că e p r ea bogat, con­fecţ ionarea }ui răpeşte prea mul t t i m p şi e prea costisitor. Tutr 'o p r i v i n ţ ă le dau drepta te . E prea costisitor, dar n u m a i a ţărancelor , c a r i tră-esc în apropierea oraşului şi sunt intfluinţate do elemen­te s t ră ine . Dor ui] de var ia ţ ie , moda, pe mul te le ispiteşte să'şi schimonosească portul . Mul t e ţă rance bogate î ş i comandă ch ia r l a s t ră in i costumele, ca

să fie au atât mai deosebite. Acest, rău aduce d e o-bicei r u i n a familiei, f i indcă astfel de femei nu muncesc nici in oasele lor , şi nu sünt o p i ldă hună fetelor lor, precum e rau s t răbune le .

.l.n lunga mea călătorie , ' în t repr insă ou fiica mea Minerva, în anul 1906, .am văzut, pe .'lângă frumoasele noastre ţ ă rance în port o r ig ina l şi une le femei bogate, cari adoptaseră iun por t de tot s t ră in şi e rau .atât de schimbate, de par ' că se ţi­neau de altă rasă. Am văzut chiar şi pe un fecior de 18 ani din cea mai avută famil ie în comună, care în loc dc cămaşe de pânză, ţesută de mani le mamei saie, pur ta o bluză de catifea roşie ne-căp tuşi tă , brodatăă cu boboci de t r andaf i r , în co­lori imposibile, şi spunea, că ani dear îndul o fo­loseşte, mai ales la dans. Vă puteţ i închipui , ce ur inăr i fa ta le a r e adoptarea unui por t aşa de ne-naţ ional . In schimb, costumul românesc, pe lângă că o pi toresc, ,are şi favorul de a fi cel mai igienic, f i ind alb, cura t şi p r i n l ă rg imea lui cedând ori cărei mişcăr i a corpului .

Când am s tă ru i t să în f i in ţăm şi şcoala de in­dus t r ie pe lângă cea de menaj , am sperat , că ne va succede să punem stavilă multor porn i r i de felul acesta, dăunoase femeilor noastre. Şi n u ro'am înşelat . Românea, deşteaptă delà fire, uşor o poţi convinge despre adevăratele ei interese. Dovada cea mai eclatantă ne-o dlau Sel iştencale, cari îna­inte cu câţiva ani aveau numa i cusă tur i s t ră ine , flori în toate colorile posibile, pe ii , ş u r ţ e şi că-t r i i i ţe , iar azi, grtaţie conducător i lor , au .revenit !la vechiul şi frumosul costum or ig inal . Mai îmbu­cură tor e faptul , că în toate centre le .româneşti s'a porni t o p ropagandă pent ru păs t ra rea por tu l ui or ig ina l , şi motivele naţ ionale sunt mult apl icate chiar de elita noastră la ţesături şi cnsătu.ri.

La expoziţia d in Blaj am avut <> deosebită plă­cere, văzând cu câtă î n g r i j i r e şi pr icepere я'ш ales obiectele expuse . Ar fi de dori t , ca p reo ţ i i şi învă ţă tor i i , conducători i na tu r a l i ai poporu lu i , să s t r îngă obiectele vechi de impor tan ţă etnogra­fică, şi par te să le t r imi tă Ha Muzeul Asocia ţ iuni i , iar cele car i ar putea servi de model, să le pă­streze în t r ' un niuzou al şcoalelor lor, împedecând astfel de ta se r is ipi pe la s t ră in i comoara noastră naţ ională.

La ce grad de a r t ă se poate desvolta i ndus t r i a noastră casnică, vă puteţ i convinge p r iv ind l a ţe­să tur i le şi cusă tu r i l e laici e.vpuse, lucra te de ţă­rance t inere , sub conducerea dnelor Mar ia Sorban din F ă g ă r a ş şi Mar ia Cosma din Vaşcău. S u n t mul t admira te şi căutate de s t r ă i n i , dar neavând destule lucrătoare, n u p u t e m produce atât cât ni-se cere. Operăm însă , că elevele noastre re în toarse acasă vor cont inua opera începută , instiruînd la r îndul lor pe ţărance de a. lucra s is tematic şi n u m a i obiecte po t r iv i t e p e n t r u comerţ. Aşa vom a junge cu vremea să avem prăvă l i i speciale p e n t r u indus t r i a casnică.

Această muncă ar fo rma însă n u m a i o p a r t e din educaţia naţ ională de ca r e a ş dor i mult. să se împărtăşească t inere tu l nost ru pe toate torencle. A conlucra la deşteptarea s imţului de dator in ţă şi demni ta te a t ine re tu lu i şi a je r t f i cu d rag p e n t r u creşterea .lui este azi cea ma i înaltă mis iune a noa­stră , şi b inefăcător i i n e a m u l u i îş i vor găsi răs­p la ta , văzând că obolul lor a adus roade frumoase pent ru bunăs ta rea în t regulu i popor.

Vă mul ţămesc I. P . S. Voastră, Doamnelor şi Domni lor , pent ru onoarea ce minaţi făcut, asi­stând la deschiderea modestei mele expoziţ i i şi vă rog să rămâne ţ i şi în viitor sp r i j in i to r i i .Reu­n i u n i i şi aii şcoalelor susţ inute de ea.

-Să t r ă i ţ i ! ! " L a eupr inză toarea vorbire de deschidere a răs­

p u n s I . P . S. Sa, Arhiepiscopul şi Mit ropol i tu l ioan Meţ ianu , în cuvinte foarte frumoase, adu­când elogii şi nwil ţămir i doamnei Maria Cosma, p e n t r u însemnate le servicii aduse neamului , pr in conducerea în ţe leaptă a „"Reuniunii femeilor ro­m â n e din S i b i i u " , p r i n conceperea şi norocoasa ireal іяате a ideii î n f i in ţă r i i şcoalei de fe t i ţe , apoi a şcoalei de indus t r ie casnică, şi acum p r i n aran­jarea acestei bogate şi frumoase expoziţ i i .

Pub l i cu l .a aclamat cu că ldură pe doamna Ma­

ria Cosma. Şi până vom putea da un raport mai detailat despre această expoziţie, dare ne face m a r e cinste, suntem imi l ţămi tor i doamnei Maria. Cosma, că ne a dat ocaziune să-i a d m i r ă m bogata colecţie dc lucrări ar t is t ice , săvârş i te de mâna de­şte ră a ţârancei r.umiítine, ş i să-i admi răm gustul fin .artistic, cu care a ştiut 'alege şi collecta '.Ic piretutindenea aceea ce e mai fuu ums şi mai bine lucra t , ca -artă ţărănească.

Expoziţia e deschisă în toate zilele, .lela 1(1—І2 şi delà 2—4. îndemnăm publicul eă o viziteze. P re ­ţul de in t r a re 50 i i l e r i în favorul şcoalei de indu s t r i e a „Beuniunei femeilor române din Sibiiu"

R ă s b o i u l i t a i o - i u r c .

Puterile şi pacea. — Voci de pressa turceşti.

( іиѵеічші din ( ' ons l an l inopol se ocupă in eoni inii în dese consili i m i n i s t e r i a l e cu p r o p u n e r i l e puterilor în ches t ia păc i i . I,a r â n d u l loi' ambasadorii s t ră in i îşi d e p u n t o a t ă influi'nţa lor pe lângă miver iml i ta­lian să a c c e p t e propunerile (Je pace.

Dăm aci in fo rma ţ i i l e t e legraf ice sos i te în t impu l din u r m ă :

Constanţi hapul, 5 Mar t ie . — Presa se opune eu î n d â r j i r e ori cărei încercăr i de pace. Ziarul ,,8abali" publică un articol al unei marcante per­sonal i tă ţ i politice turceşt i , ca re spune, că înce­tarea, rezistenţei turce este astăzi o imposibi l i ta te şi ar în tă r i numai s i tuaţ ia i tal ienilor .

Poar ta nu mai poate fi amăgi tă cu propuner i , pe cari fostul regim bure le-ar fi pr imi t probabi l . Astăzi Turcia are alte baze. In favoarea păci i nu poa te in terveni alt remediu, decât r e t r ac t a r ea de­cre tu lu i de anexiune.

Delà teatrul răsboiului.

Huma. 5 Mar t ie . — Ziarele de aci desmint şti­ri le a la rmante , publ icate de presa vioneză, după cari majorul turc Enver bcy ar fi atacat î n t ă r i t u ra delà Geldanok, a runcând-o în aer cu d inami tă şi n imic ind viaţa alor 200 <je soldaţi i ta l ieni . De asemenea e falşă ş t i rea, că turc i i şi a r a b i i ar l'i s u r p r i n s î n t ă r i t u r i l e i ta l iene delà Mergheb Ome­l i nd o mul ţ ime de soldaţ i şi făcând mulţi prizo­n ie r i . Iarăşi l ipsi tă de temei este aser ţ iunea, că «'•au văzut la Cassandra pa t ru corăbi i de 'răsboi i ta l iene, ca r i î n a i n t a u spre Salonic.

V on st antin o pol, 5 Mart ie . — O telegramă so­s i tă la niiniistoru.1 de răsboi spune, eă T u r c i i şi Arabi i au atacat î n t ă r i t u r i l e italiene delà Derne nimic ind o pa r t e din ele.

La 22 Feb rua r i e a fost, un nou atac aepru asu­p r a unei î n t ă r i t u r i înzestrate cu proiectoare elec­trice. S'a dat un putern ic atac c u baioneta , Ara­bii şi Turc i i s'au lup ta t cu înve r şuna re . I t a l i en i i au p i e r d u t l întări tura şi 1000 de miorţi. N u m ă r u l răn i ţ i lo r e necunoscut. T u r e i i au avut 80 de morţ i şi 100 de răn i ţ i , î n t r e cari nuunai un ofi ţer .

Constanlinopol. î n 5 Mar t ie . — Su l t anu l a dă­ruit şeikului din Senusia unul d i n t r e cei mai în­flăcăraţi încura ja to r i ai răsboiului un mare ord in în d iamante , precum şi o Săbie cu mânerul încru­stat cu p i e t r e scumpe.

Chestia Dardanelelor.

Constiniliiinpol, 5 Martie. — E s t e neexactă ş t i rea , d u p ă care vapoarele de răsboi i ta l iene ar avea de -scop .> bombardare a Dardane le lor . De al tcum minis t ru l de răsboi a părăs i t capi ta la luând ' d r u m u l spre Siuyrna şi Dardanc le .

Bombardarea Beiruthului.

Constantinii pol, 5 Mart ie . — Consiliul de mi­niş t r i s'a ocupat în ult ima sa şedinţă cu dispozi­ţ i i l e refer i toare la expulzarea i ta l ieni lor din in­sulele a rehipelagului şi din vi la je tül S m y r n a . După informaţ ia valiului d in B e i r u t b au mai

:-: C i n e v o i e ş t e :-: s i c u m p e r e

î n c ă l ţ ă m i n t e fabricate în ţară într'adevăr fine, comoade, elegante şi du­rabile acela să cumpere cu

încredere la

I O A N V U I A

Sătmar—Szatmár, - . D e á k t é r - -

In casa lui Keresztes András,

care ţine în magazinul său de ghete bogat asortai numai ghete şi ciobote pregătite în ţară din piele tină veritabilă cu preţuri foarte mo­derate, fabricate imitate nu are şi marfele sale în privinţa execuţiunei drăgălaşe sunt neîntrecute.

La dorinţă să pregătesc tot felul de ghete şi ciobote după măsură. = =

6 Martte rt. \Ш „ T R I B U N A " Pag. 5

p ie r i t eu ocazia bombardăi-Vi Hey n i t hu lui încă 15 oameni , despre cari n u fcfe ş t ia până -în prezent ni­mica şi' alt i 5 au fost g rav r ă n i ţ i . Va l iu l a făcut, <» minuţ ioasă inspecţ ie în as i s ten ţa cousuIilor s t ră in i in toate pă r ţ i l e u n d e au că>zut ghiulelele vaporului i ta l ian. Din c e r c e t ă r i l e acestea re iese , <-;î I talienii a u avut i n t e n ţ i a să bombardeze oraşul . Ca probă serveşte, că asedia tor i i au ales numa i ins t i tu te le publice, ea obiect »1 bombardăr i i . De o g re şa l ă ira poa te fi vorba, dată f i ind aprop ie rea cons iderabi lă a vapoarelor de port,

Poîestea prigonirii delà Oradea-mare1).

O acuză tot îi venise, d a r nici aceea n u delà •sineşi, ci delà prefect , î n u r e c h e a căru ia a (pus-o vre-iuiul d i n t r e teologii la t ini , d a r şi aceea min­ciună. A n u m e că l o a n Păşea , din curs 111, a r fi scris ]a ziarul „ L u p t a " chest ia asta, p r i n ce a fă­cut in s t i tu tu l de ruşine. . . P a s c a însă i-a arătat , căi nu-i adevăra t , căci z iarul „ L u p t * " nici m i mai ex i s tă . Altfel ceea ce a scr is n ic i n ' a t r imis încă, ei o a rc şi acum în buzunar . Scoa te scr i soarea , ru ­pe plicul si a ra tă :

—- „ P r e a V e n e r a t Cons i s t e r diecezan de G h e r l a ! ^i celelalte. Vo ia adecă să înş t i in ţeze , p r m o scri­soare, Consist-oml său desp re eelea ee se întâmplă c a e l şi eu colegul său Coza, amândoi delà Gher la t r imiş i Ja Oradea -mare .

L a aceas ta . rectorul Lányi numai decât a de­c la ra t că-1 e l iminează d i n ins t i tu t pe răspunderea sa proprie . Pasca a şi părăs i t sala, con t inuând mai depa r t e d iscuţ ia (d i i rvai , Popan , Sabo şi Bürens .

A mai con t inua t Lányi în t r ebă r i l e câne-câ-neşte, la ca r i clericii au răspuns cu ipreciziune. Zicea în t r e al tele, că n 'a in te rz i s conver sa ţ i a ro­mânească , n u m a i când l lomâni i sunt în socie ta tea teologi lor lat ini . U n c ler ic român i-a z is :

— TeJogü români aproape , sau mai bine zis to tdeauna s u n t î n t r e la t in i . De p i ldă : eu mă duc cu pr ie tenu l meu. român la. p l imbare şi vin şi lati­ni i , i e r t a t îmi este să vorbesc mniâneş te ?

La ce Lányi răspunde : — De ce mu imgutreşte ( Dar că p o a t e vorbi ( româneşte) n u i-a d a t răis-

puns . î n s u ş i venea în cont raz icere cu sine. Văzând a-

eewsta Dr . S tan , că vine î n cont raz icere , şi că d in vorbele lui Lányi d e (prezent nu vede a n e fi ora-it vorba românească, n e zice să ne rugăm de i e r t a r e , rugând totodată pe Lány i să n e asculte m g a r e a . Doctorul nos t ru Ohirvai imedia t s'a si ruga t de ie r ta re în numele t u t u r o r a . Insă rec torul Lányi zice că n u pr imeş te ruga r ea deoarece e foar te sim­plă şi că nu vede în noi ратеге de rău . Zice mai d e p a r t e : deal ten m vom vedea la confe ren ţa , c a r e vom ţ inea-o acum îndată, iar pe sea ră le voi spune judeca ta .

C u , a s t a no i iie-am depăr ta t delà locu in ţa rec­toru lu i a ş t e p t â n d cu mare nerăbdare! rezu l ta tu l şi t o toda tă împăca rea . Insă înzădar am aş tep ta t , î n seara asta s e n t i n ţ a până la 9 ceasuri şi jumă­ta te , că n u ne-a. publ icat-o uimeni . Deci ne-am culcat .

Dimineaţa abia n e scu lăm şi facem rugăciuni le î nda t ina t e şi slujba, iată şi v ine prefec tu l P a t a k y cu o falcă în cer cu u n a î n p ă m â n t şi ne aduce sen t in ţa . Noi .aşteptam s e n t i n ţ ă d e împăcare , când colo, a f a r ă de Bonea şi Pasca , mai el iminează încă ]№ pa t r ţ i inşi , pe Ohirvai , Polpan, Sabo şi Puircuş, p e n t r u că a r fi vorbi t p rea a sp ru cu rec toru l Lá­n y i , ieri , la p e r t r a c t a r e a chestiei : p en t ru c ă au spus adevăru l în fa ţa rec toru lu i Lányi . Si acum iar ne în t reabă , ipe .ceilalţi neel iminaţ i încă :

— Cine ţ ine eu cei e l iminaţ i '. 1 ) Vezi n u m ă r u l 40.

— É n is, én №... (Şi eu, şi e u ) . .Noi r ă spundem fiecare păşind to todată înain­

tea prefectului : Acum ne-a porunci t din nou să pă răs im inst i ­

tu tu l , căci sun t em e l iminaţ i . Insa la aceas ta n u ne-am învoit , zicându-i, că până ce n u n e v a po­runci episcopul nos t ru n u ne ducem. Văzând e i că nu mergem nic i acum afară din seminar , ne-au amen in ţ a t că n u vem căpă ta de pr înz . No i ne-am îngr i j i t şi «im anun ţa t pe vicarul genera l S t a n c u m stă: luc ru l , care numai decât a în t reveni t p e n t r u noi . p r i n telefon, la Lányi şi el, d e ruş ine , ne-a da t auriaza.

Atunc i la amiezi v ine Lány i î n t r e no i , ca un leu răcnind, acuzându-ne iarăşi cu o minc iună , că noi , Viner i , când n e aşteptam judecata , am fi băut rach iu până ce n e j a m îmbă ta t ca porci i şi zice că ch ia r pen t ru asta n u ne mai sufere în semi­n a r . Spunea să n e cură ţ im din seminar până. l a 5 orc scara . Asta era Sâmbă tă în 9 F e b r u a r i e . Insă! •noi toa te acestea le luam de vorbe goale, căci no i Jpână n u ne va porunci episcopul nos t ru să ieşim, n ic i aşa nu ieşim.

Apropi indu-sc seara noi a n i da t de ş t i re p r in telefon, la cur tea episeepească şi v icaru lu i S tan , eniseopul lat in, căci e r a dus şi el de acasă, c ă : el i­minarea lui Bonea, Pasca , Chirvai , Popan , Sabo P u r c u ş o încuvi inţează, i a r ieşirea de bună voie a celor la l ţ i o ia la cunoş t in ţă . Te l eg rama ne-a pu ­blicat-o însuşi Lány i , în toreându-se cu spatele că-t ră noi , căci s t e t eam -separaţi-de latini , i a r cu faţa că t ră teologii lo r . Si , pe urmă, după: pub l ica rea te ­l eg ramei , iarăşi ne provoacă să n e d e p ă r t ă m din semina r însoţind u-ne cu câ ţ iva : ,

— Marş , marş , marş. . . La al t rei lea mar ş îi răspunde P a s c a : — la tă , cu de aceste n e c ins teş te ia răş i .

Şi cu as t a am ieşit, c u toţii d i n muzeu şi ne-am dus în fumător (p ipa to r ) . Aici a venit la noi vice-reetornl, ca re ne-a î n d r u m a t de nou să ieşim din seminar . Insă! i-am spus şi aces tu ia , că :

— P â n ă n u n e va porunc i episcopul n o s t r u să ieşim, n u vom ieşi. Mai depa r t e , numai si l i ţ i de pu t e r ea b ra ţe lo r n e depă r t ăm de aici. (Csak a kar­ha ta lommal távozunk el innen) .

Cu as ta s'a d e p ă r t a t zicând, că se va îngri j i şi de acest mijloc dacă. voim. Noi am s ta t l in iş t i ţ i până ce a sosit episcopul nos t ru cu t r e n u l de là 8 ore , de căt ră Budapes ta . Episcopul înda tă ce a sosit , a t r imis p e canonicul Bu tean la Lányi să-l roage să ne su fe re n u m a i p â n ă m â n e în seminar . I n s ă Lányi nu s'a învoi t l a as ta . Atunci canonicu l B u t e a n a veni t după noi în seminar chetnându-ne să mergem, d â n d to toda tă de şt ire episcopului Radu , p r i n telefon, că Lányi voinţa m i i-o împl i ­neşte , deci se depăr tează c u noi d i n seminar . E-piscopul a luat aceasta la cunoşt in ţă .

.Şi am părăs i t seminaru l . P e d r u m , în f run t ea noas t r ă mergea canonicul

Butean , ca re ne-a condus p â n ă în cu r t ea episco-Ipească1. Aici apoi a m c ina t c ină românească . Apoi ne-am culca t în bibliotecă, uinde n e e rau a ş t e rnu t e ma t ra te , pe r in i şi p l apome . Dimineaţa ne-am scu­lat , a m luat de junul apoi ne-am dus la biserică.

După p r î nz Ia 4 ceasur i a m fost la vecernie în ca ted ra la noas t r ă românească . I a r l a 5 am s t a t înaintea comisiei const i tui tă din canonicii noş t r i l o a n Butean , D r . F l o r i a n S t a n şi D r . Cornel P u l -cu , u n d e s 'a p e r t r a c t a t toată chestia din fir în p ă r şi s'a l ua t protocol şi proces verbal.

I n z iua u r m ă t o a r e . Luni , în 11 F e b r u a r i e , l a amtiaz ne-a împăr ţ i t episcopul bani d e d r u m fie­c ă r u i a şi s 'a d u s f iecare la căminul său păr in tesc .

O u aceasta s 'a sfârş i t to t rolul nostru. I n f ine zic şi eu :

„F i e pânea câ t d e rea , Tot. mai bine în ţ a r a mea" .

Astfel de soa r t ă a m avut , la care nu ne-am cu­geta t niciodată. D n a ne-a p ă r u t bine la toţ i că. scă­păm din t re aceşti înfur ia ţ i , car i de pă re re de bine ,

că am a v u t noi astfel de soar tă , înda tă ce a m pă­răs i t ins t i tu tu l au c â n t a t imnu l loi- na ţ iona l .

Cred că a c u m şt i i , f ra te , to t mersu l acestui incident , ca re a n u m e numai d i n u r ă şi invidie s'a pornit , c o n t r a noas t ră . As t fe l d e iub i re şi d ragos t e au catol ici i lat ini faţă de no i . Aceş t i a apoi p r o ­povăduiesc şi vestesc î n v ă ţ ă t u r a D o m n u l u i H r i e -tos. Mul t m ă mir cum cutează! să p r i n d ă în m â n i s fântu l potir cu suf le tu l lor aşa d e t ă r ca t ş i îm­pes t r i ţ a t .

D i r e c f i a p o l i t i c e i e x t e r n e . ; Vieria, 5 Martie.

In n u m ă r u l oi cel m a i reCent r e v i s t a „Oesterreichische Rundschau''' p u b l i c ă ur i judic ios a r t i co l cu a c e s t t i t l u d in p e a n a savantului b ă r b a t poli t ic baronul Ch lu -r n e c k y .

După c e în ѵго-ч> c â t e v a r e z u m ă r i con­cise c a r a c t e r i z e a z ă a c t i v i t a t e a d e c e d a t u l u i A e h r e n t h a l se o c u p ă în m o d i n t e n z í v şi se r ios de d i s c u ţ i a , c e se i m p u n e az i în po­l i t ica e x t e r n ă a mona rc l i i e i n o a s t r e .

„Două probleme m a r i , d e o impor t an ţ ă v i ta lă p e n t r u m o n a r h i a noastră , t r ebu ie să rezolve con­te le Berehtold : relaţiymile cu Rusia trebuie im-bunătăţile, cele faţă de I talia clarificate, şi desbră-cate de a n u m i t e necesi tă ţ i . îŞi se pa re , că n i m e n u e mai chemat pen t ru rezolvirea celei d i n t â i decât contele Berehtold , ca re î n c i r cums tan ţ e l e cele mai gre le a ş t iu t să funcţ ioneze în P e t e r s b u r g fără să s târnească nici o no tă d isonantă . Ce n o u ă n e l ipseşte, este aprop ie rea de R u s i a cam p â n ă la punc tu l , până la came pot. fi desvoltate relaţiile gerniâno- iuseş t i . Ce a r în t rece , d in par tea noas t ră de prezent, nu a r f i de dor i t " .

„ . . .Triplei a l i an ţe şi s i tua ţ ie i monarh ie i i-ar fi de m a r e folos o ap rop ie r e aus t ro -msă şi s'ar •pune chiar şi că lcâiul achilleic al t r ip le i a l ianţe , relaţiile, i talo-austriaee, la adăpos t d e o v io lare nedor i t ă" .

„.../talia e silită să aleagă între politica adria-tică şl politica, mediierană", con t inuă ba ronu l Chlumecky, t r ecând l a is tor is irea şi mot ivarea pol i t ice i i ta l iene Mare-uostro. E x p u n e abandona­rea acestei pol i t ic i , s t ă r u i n d asupra direct ivei ee se vădeşte în prezent în Tr ipo l i s .

Ş i ia tă cum fixează c r i t e r i i l e relaţiilor d i n t r e m o n a r h i a noastră ş i I t a l i a : „ . . .Pol i t ica ex t e rnă t r e b u i e să ţ ină cont ş i de psicologia 1 0 3 8 0 1 0 1 ' po­poare lor şi tocmai d in •acest p u n c t de vedere n u s 'a procedat to tdeauna corect faţă de I t a l i a . Căc i p r i n s lăbic iune îşi indolenţă n ic i când n u n e va succede să însuf le ţ im I t a l i a p e n t r u a l i a n ţ a cui Avistro-Ungarîa. T rebu ie să f ini î n clair, că s igu­ran ţa I t a l i e i dep inde delà puterea noastră, delà avantagiile, pe ca r i le p u t e m d a al ia ţ i lor , şi m a i p resus , d e k demvanbigiile, ee ar ameninţa-o î n cazuil. unei d e v i e r i ! "

„Di rec ţ i a de qiână acum a pol i t ice i noas t re ex­te rne poate şi să r ă m â n ă , m i m a i metoda t r e b u i e schimbată , T r ip l a -a l i an ţă t rebu ie sus ţ inută . D a r n u e p e r m i s să p u n e m tot, p e o car te (oum a fă­cut A e h r e n t h a l ) , despre care nu pot, să şt iu, dacă nu se schimbă deodată în un non valeur" .

E. Б.

• a

• • a

!

I n d u s t r i a e i o g r a n i t , s i e n i t ş l m a r m o r ă , p r e c u m ş i f a b r i c a d e c i s e l a r e

I S t r a d a F â n t â n e i 5 0 .

Primeşte ori-ce lucrare de clădire, precum şi lucrarea mormintelor, mauzoleelor în tot stilul: execută toate lucrările de marmoră. — Preţur ieftine. Atelier propriu pentru lucrări în calciu, trabait şi marmoră. — Mare depozit de cruci şi monumente , din cari ţine în depozit spre

vânzare, fie în mic ori mare, iar industriaşilor liferează în preţul fabricei. • a a » a » a a » a a a » » » < » a » a » a > a a t a a » » a a a a a » » » » a a a a » a » » » < H i a a a a < H K H » a » » a a a a » » a a t a » » » • • » • # • • • • • • » » » • • • :

Pag. 6 . T R I B U N A * 6 Martie n. 1912

S p i c u i r i . I n t r e [)—13 Apr i l i e st. n. a. o. se vor ţinea l a

p r e p a r a n d i a din Bla j cursuri, suplinitoare pentru învăţători, şi a n u m e d i n Istorie si clin Fizică,. P u ţ i n . — d a r hun. , , . .

*

20.000 de exemplare t i p ă r i t e am d e an. T ipo­graf ia iui W. Kra f f t d in S ib i iu , d i n căr t ic ica „Epistolia maicii Domnului", a tâ t de cău ta tă de popor . P ă c a t că au to r i t ă ţ i l e noas t re bisericeşt i n u «e îngr i j esc înşi le de t i p ă r i r e a de cărt icele foar te ieft ine si bune, şi că lasă o chest ie a t â t de însem­n a t ă în g r i j a unor l i b r a r i s t r ă i n i , cari p r ivsc l i te­r a t u r a religioasă n u m a i din p u n c t de vedere fi­ai an clar .

In revista ..Cumpăna" a publ ica t mai acum vre-o doi ani . d. Sadoveanu un art icol despre ce cetesc ţăranii f Art icolul acesta cup r inde adevăra te n i i rozeni i . • , \ШЩ

Şi la noi ar găsi rl. Sadoveanu mul t e l u c r u r i imposibi le din p u n c t u l de vedere l i t e ra r şi rel i­gios, dacă ajr şti ce cetesc ţ ă r a n i i noş t r i .

* „Librăria naţională" din Bucureş t i face admi­

rabile servic i i p r in une l e icoane pe car i a începu t să le publce, cu aprobarea ef tu lu i sinod. A u apă­r u t p â n ă ' a c u m vre-o pa t ru ser i i d e astfel de icoane, d i n t r e cari în special ser ia 'lucrată de pă r in t e l e V. Damian c u p r i n d cele mai bune icoane româ­neşti d in câte s ' au (tipărit v r e o d a t ă . Icoanele •acestöa «unt de o execuţie 'neîntrecută şi sun t fă­cu te în s t i lu l b i zan t in aşa cum se găseşte el în­t r ebu in ţ a t în vechile icoane româneş t i .

Icoanele acestea, au apă ru t în două formate , de 5 0 X ^ 0 şi de 3 5 X 2 0 şi ambele suint foarte ief­t ine (60 şi 40 bani exempla ru l ) . E l e sunt o po­doabă ale o r i căre i case creş t ine .

A f a r ă de acestea a m a i apă ru t o ser ie de ico­n i ţe , f o r m a t 6 X 5 cnn., cari se vând cu 3 bani ex.

Toa te l ib ră r i i l e noastre ar face b ine dacă ar comanda în n u m ă r cât. de m a r e astfel de icoane p e ca r i să lc răspândească în popor ţi printre intelectuali.

* (Comitetul parohial din Coşteiu (protopopiatul

Ver se tu lu i ) a hotă r i t să prelungească obligativi­tatea învăţământului până la vârsta de, 14 ani a elevilor, adăogând astfel la cele 6 clase şi cd. V I I şi a V I I I . Consistorul din Caransebeş a aprobat aeeaBta hotărî re care , ne-am bucura , dacă e'ar pu­tea duce şi în îndep l in i r e .

* Revis ta ..Educatorul" d in Oravi ţa scrie în ul­

t i m u l ei n u m ă r , u rmătoa re le : „ A m observat de un t imp încoace că în une le scoa­

le de ale noas t re —- de fr ica nu ş t iu cui — nu mai cutează învă ţă to r i i să a f i rme or iginea româ­nească a famil iei H i m i a d e ş t i l o r ; ba ce e suai mul t î n t r e b â n d p e u n elev delà o şcoală cu ma i m u l t e p u t e r i didactice, pen t ru sus ţ inerea căre ia popo­r u l con t r ibue la an câ te cu 8000 coroane, că de ce a şters în manua lu l lui Vuia , la l ec ţ iun ik „ H u n y a d i J á n o s " cuvântul ,,romáin", mi-a răs­

p u n s : „Dl învă ţă to r n i -a porunc i t s o facem căci inu-i i e r ta t să zicem aceasta.. ."

I n adevăr detestabilă decădere a unui învă­ţă tor român, câtă v reme şi is tori i le ungureş t i re­cunosc o r ig ina română a Hunyadaş t i lo r . (D . e ca r tea lui Benedek Elek ş. a.)

I n „C osinze-ana" ( N r . 8—9) dl Sebas t ian Bornemisa pub l i că o foarte emoţionantă poezie desp re „Şcoala- noastră" cea veche, „isvoeul de nă­dejd i .şi m â n g â i e r e " , ca re as tăz i , „ închisă de po r u n c a v remi i " , e

„A vieţi i noas t re t r i s te Cea m a i t r is tă -mărturie".

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 5 Martie n. 1912

— Biserică românească în Viena. Societatea română-or todoxă jub i la r - imper ia lă p e n t r u z id i r ea unei biserici şi în f i in ţa rea une parohi i în Viena , ( L , Löwelstrasse 8) inv i tă la a V-a mdunare gene­rală a societăţ i i , ca re se va ţinea Sâmbătă , 9. Mar ­tie 1912 l a c r e l e 8 seara în „Hotel U iod bo i " , V I I I . Schlösselgasse. (Sa lonul N r . 5 ) .

Odinea de zi: 1. Cuvânt de desch ide re ; 2. Ce­t i rea r apor tu lu i a n u a l ; 3. Rapo r tu l comisiei de rev izu i re ; 4. Votarea bugetului p e anu l V I admi­n i s t r a t i v ; 5. P r o p n e r i eyeîituale, ca r i conform pa­ragrafu lu i 30 al ineatul 2 din s ta tute t r ebu ie aduse mai în tâ i la cunoş t in ţa prezidiului eu cel p u ţ i n 2 zile îna in tea adună r i i genera le ; 6. Alegerea ce­lor 3 membr i o r d i n a r i şi a unui supleant în co­mi te t conform pa rag ra fu lu i 18 din s ta tu te , p re ­cum şi a legerea comisiunci de revizui re şi a t r i ­bunalu lu i d e ai-bitiri.

, Ca să nu fim obl igaţ i . în caz că .număru l mem­br i lor prezenţi n 'a r fi conform s ta tu te lor , a con­voca o nouă a d u n a r e împreuna tă cu însemnate, chel tuie l i . Vă r u g ă m să binevoiţi a V ă p rezen ta negreşit. P e n t r u Comi te t : AL Lupa, gene ra l i. r . ,prczident , Dr. M. A. Popovici,«secretar.

— Brioni. De când moşteni torul t r onu lu i aus t ro-ungar , ariducelo Francise. F e r d i n a n d şi-a ales ca loc de vi l igiatură Br ioni , insu la aceas ta din apropierea oraşului , Po la a ajuns des amin­t i t ă de ziare , în l egă tu r i cu plecarea or i în toa r ­cerea moşteni torul ui şi a familiei sa le l a Br ion i ori delà Brioni . I n su l a ca re cu ani î na in t e e r a aproape sălbatecă astăzi are cea mai fermecă­toare pr ivel iş te .

Să lbă tăe imca ei a fost complet d i s t ru să , în-locuindu-se cu planta ţ i i sud tropicale, cu parcuri minuna te , cu fân tân i să r i toa re , şi în alee d i scre te , car i amintesc de mul te descrier i d in lume . I n a-eoastă lume, ca re are aşa de puţin eu zgomotul Rivierei se r e t r age moşteni torul nostru î m p r e u n ă eu familia sa, sămâmind pr ivel iş t i le m ă r e ţ e a l e na tu r i i .

Şi în t impul l iber de orice ocupaţii, moşteni-torul face preumblăr i cu copiii, a leargă şi so joacă cu ei.

— Kossuth Frânezi insultat. Am ajuns şi vre­mur i l e acestea. Micul fiu al mare lu i t a t ă a fos t insu l ta t în chiar casa sa propr ie , adecă. în c lubul par t idu lu i paşopt i s t din Oradoa-mare . L a o şe­dinţă ţ inută în Dumineca t r ecu tă o p a r t e «din membri i acestui pa r t i d cu oare ca r i s e n t i m e n t e pen t ru ideile iuethiste au făcut mani fes ta ţ i i os ­tile lui Kossuth F rânez i , — cel c a r e venise c u a-t â t ea nădejdii în mijlocul coali ţ iei — ş i au c e r u t p r in t r ' un proeet să scoată a f a r ă d i n localul clu­bului «chipul semizeului . Din c o n t r ă s ' au f ăbn t ovaţi i şefului p a r t i d u l u i jus th i s t şi au ce ru t .să se picteze chipiul lu i pe socoteala c lubu lu i şi ssă-I aşeze în locul hu lu i tu lu i Kossuth Ferenez .

S 'au auzi t s t r i g ă t e : „Arunca ţ i a f a ră i coana aceea spurca tă , eare-şi dă coate cu V i e n a ! "

—- Un ocean despar te «pe Kossu th F e r e n e z de mare le său ta tă .

— .Jurăm p e mormântu l Ira Kossuth Lajos , pe care îl t rădează fiull s ă u ! "

Alţ i i s t r i gau iarăş că feciorul aduce cea mai mare ruş ine asupra n u m e l u i t a t ă lu i său . Cum s'au schimbat v remur i l e . Din ordin a ş t e r s din su­fletul , ,apostolului" toate sentimentele.

— Inundaţii în România. Din Iaşi se a n u n ţ ă ; F a ţ ă de ravagi i le făcute d e apele Prutullui şi 3Ï-j iei în sa te le cupr inse în t r e J i j i a şi P r u t , d. O. N e g r u ţ i , prefectul jude ţu lu i , a decis facerea urni i dig-sosea dea luugul apelor J i j ie i şi P n i t u l u i p e n ­t r u a apăra sa te le de revărsarea apelor .

Luc ra rea aceasta va cos ta гш mil ion de le i . S â m b ă t ă a u sosit l a p re fec tu ră nou i ş t i r i r e ­

lat iv la dezas t re le cauza te de r e v ă r s ă r i l e J i j i e i şi P r u t u l u i .

T o t şesul d i n t r e Prut. şi .Jijia delà Bivolar i până la T u ţ o r a esc acoper i t de apă.

Circula ţ ia es te î n t r e r u p t ă . Locuitori i n u m a i pot umbla nici cu băircilo

din cauza impetuosi tă ţe i cu ren t e lo r de apă. Pagube le sufer i te de s ă t e n i se u r c ă la c i f r a

tic 150 mii lei. i n cu rând se vor o rgan i za s e r b ă r i pent ru aju­

t a rea locuitorilor, cari au su f e r i t pagube de pe u r m a inundaţ i i lo r .

— Bandele din Macedonia in activitate. Di» Salonic .se a n u n ţ ă : Пп. «post de f ron t i e ră t u r c a în t â ln i t în local i ta tea VeJemiche o b a n d ă gre ­cească dc 12 oameni d in cari a omorâ t t re i , cei­lalţi au fugi t sp re g r an i ţ ă . Soldaţii t u rc i au ur­măr i t banda până la g ran i ţ ă şi 4 soldaţi g rec i ca r i păzeau g r a n i ţ a au luat 'o Ja fugă, în torcăndu-so numai d u p ă ee inc iden tu l a fost. explicat.

— Câţi liberi cugetători sunt în lume. Şeful cancelar ie i in te rna ţ iona le a l iber cuge tă to r i lo r Amar t ic r -La-Tesda publică o stat is t ică in teresan­tă despre numărul l iber cuge tă to r i lo r , împrăş t i a ţ i p e î n t r eaga suprafaţă a pămân tu lu i . După da te le aceste sun t cu to tu l 22,910 de loji f rancmasone , cn 2,029,936 dc membri i . Din n u m ă r u l aces ta i-eo revin Europe i 6101 loje cu 383,549 membri i , Afri-cei 28 loje cu 750, S ta te lo r -Uni te 14,887 cu 1,512.014, Amer ice i de mijloc 213 cu 10,416, A mericei de sud 719 cu 63,027, Aust ra l ie i 826 cu 50,180 şi ce lor la l te ţă r i , în ţe legând şi s ta te le din Azia , ap roape 100 loji cu 10,000 de membr i i . Din­t r e mare le loji mai mul te a re sub conducerea sa Marea loje a Angl ie i , c a r e s tăpâneş te 2968 de loji . .Membrii mai mulţ i numără Marea loje d in N e w y o r k , anume 168,714.

— Tragică impacienţă ungurească. D in P a k s se comunică : Ier i seară au in t r a t în t r 'o cârciumă de aici mai mulţ i lucră tor i p e corăbii î n t r e car i se aflau şi doi boiemi. Unul din aceşti „ s t r ă i n i " a început să fredoneze o cân ta re delà ei d e acasă, ceeace a j ign i t sent imentele n a t i o n a l e ale unu i munc i to r ungur , ca re l'a şi apos t ro fa t : „ H e i , p r ie t ine , nu eşti în Boemia, ci la noi, în Unga r i a , vezi de lasă dracului c â n t a r e a voast ră ." Bohémul însă i-a r ă spuns l in iş t i t : „ U n g a r i a e aceiaşi ea şi Bohemia, amândouă s u n t n iş te provinc i i ale Aus t r i e i . " Cu acest r ă spuns se pă rea a se £ fer m i n a t incidentul . S e dasera-' Ja boutura şi mân-o până dimineaţa . In toreândtbse ырге casă , u n g u r u l a început din nou să ocărască p e hohem, pentru sen t imente le sale a n ti ungureş t i , la bare ocară; bohémul l'a lovit cu o sticlă de rachiu, Atâ ta a fost destul va unguru l să-şi scoată br iceagul şi să-şi s t r ăpungă tovarăşul . Văzând în t âmpla rea şi celălal t hohem, oare se afla la câ ţ iva paşi în urmă a g r ă b i t sad scape pe conaţ ionalul său, d a r a împă r t ă ş i t aceiaş soar te , căci u n g u r u l l'a s t ră­puns şi pe el. Răni ţ i i au fost t r anspor t a ţ i la spi ta l unde şi-au dat. sufletul. Ungurul a Poet de ţ inu i .

— Rolul femeii în evoluţia marei proprietăţi. Din Bucureş t i «se a n u n ţ ă : Duminecă seara , în faţa u n u i numeros pub l i c , d. Gh. Ghibăncseu a vorb i t despre rolul p e c a r e l 'a avut femeea la noi , în evoluţia mare i p ropr ie tă ţ i , şi mai cu sca­m ă în .Moldova.

Conferen ţ ia ru l in t rând în -subiectul in tere­santei sale e x p u n e r i , -fat» u n istorie amănunţ i t al mare i p ropr ie tă ţ i în ţ a ra noastră' .

D-sa relevă cum femeea, nu a servit marei p r o p r i e t ă ţ i . Din potrivă, ea, luând sub formă de zes t re , părţi însemnate de moşii, a î m b u n ă t ă ţ i t ma­r e a p rop r i e t a t e , mai cu seamă în Moldova.

Femeea , d in aceste înzes t răr i a micşora t con­t i nuu averi le pă r in teş t i ale boer i lor ca r i posedau întinse, «pământuri în ţ a r a noas t ră .

Aceste t e r enur i îmbuicătăţi te a u devenit în s c u r t ă v reme p r o p r i e t a t e a răzeşilor, — şi c u m legiu i r i le d i n acele t i m p u r i op reau ca p ă m â n t u ­r i le răzeşi lor să fie c u m p ă r a t e de boieri, decât, î n cazul u n o r a l ianţe , — boeri i ajutau pe răzeş i , i a r în schimb luaţi s u b formă de danie, p ă m â n t u ­r i l e

IP y

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI

„ K R I S T Á L Y " G ő z m o s ó g y á r , K o l o z s v á r , Раіуашітат.

Yäpsire de l ame . Curăţare chemică. Spălare c ü aburi.

La suma Ѣ psfe 1 Cor* тШ sa retrimite francat

6 Martie n. l«12 „ T R I B U N A * * P a g ?

La 1875, * a- fănr t o lege care interzice» da-~тііі1е.

Ferocea a fost, apune d. Gh ibăncscu , un ele-гвбКк de t r ans fo rmare „pas iona lă" a -pământuri-kir întinse iar , n u u n u l de t r a s fo rmare ceru tă de nevoile sociale p rop r i e t a r i i m a r i au căuta t să o-prească t r e a p t a î m b u c ă t ă ţ i r e a pământur i lo r , fie • r ,rin t r imi te rea fe te lor în mănăs t i r i , fie p r i n lîi-•катеа moşiei cehii ma i m a r e d in t r e fii, cu obli­ga ţ i a p e n t r u ol să' p lă tească în bani valoarea pă r ­ţ i lor de pământ la care aveau dreptul cei lal ţ i moş-i.enitoTi

Astfel s tavi la a oprit în par te micşorarea mo--şiîfor boereş t i ,

V Ştefan Petroviciu a repausa t în lioroşincu-Ja 4 Mar t ie n. în vrâstă de 51 de ani .

t Carolina Pop v. Ioan Bretoi a r epausa t în T e i u ş , la 2 Mart ie n., în vrâs tă de 59 de ani.

Odihnească în pace!

— Szerdahelyi Henrich. Es te numele medicu­lui ve ter inar , care p redând ieri pe culoare le ca­merei mo ţ iunea unei adună r i de popor, lui liustb, — a fost înfă.şcat de deputa ţ i i guve rnamen ta l i şi

a r u n c a t a fa ră , din cauză că a spus adevăru l ,,că major i ta tea Camere i a fost aleasă cu corup ţ i e şi t e ror i sm." Astăzi acest medic şi-a t r imis m a r t o r i la toţi deputaţ i i car i l'au insul ta t d â n d în jude­cată şi unic gazete , p e n t r u re la ta rea tendenţ ioasă a celor în tâmpla te .

X Costume frumoase de dame, bluze şi baine ee execută în atelierul de mâna în tâ i , George Rummel c ro i to r englezesc S i b i i u , e tr . H o n t e r u s ô. P r e ţ u r i ieftine, execuţ ie minuna tă .

X Numai sămânfe de a lui Mauthner turguiesc econo­mii şi grădinarii, cari să ştiu cugeta bine asupra lucru­

l u i ; şi atunci dacă altfel de sământe ar fi mai ieftine, pentru că ştim din experienţă, că acele nu corespund şi numai paguba lor ѳ să fie la urmă.

E C O N O M I E . A XXIY-a adunare generală a „Yictor iei"

ţinută la 3 Martie n. 1912. In f iecare ap a d u n a r e a gene ra l ă a fruii-

Laşuhii n o s t r u ins t i tu t „ V i c t o r i a es te u n pri lej de a d e v ă r a t ă s ă r b ă t o a r e r o m â n e a s c ă fiontru o ra şu l n o s t r u .

Nici o d a t ă însă viul in te res al a c ţ i o n a ­r i lo r nu s'a manifestat ca în a n u l a c e s t a , d o v a d ă p a r t i c i p a r e a ce lo r 130 a c ţ i o n a r i r e p r e z e n t â n d 4 6 2 8 ae ţ i i cu l o85 v o t u r i .

Î n d a t ă după ora IO a. n i . p rez iden tu l a d u n ă r i i gene ra l e I ' . C. S. D o m n u l R o m a n l î . G io roga r iu , după ce face i s to r i cu l celor 2 4 de ani de muncă rodnică pe t e r e n u l l'i-n a n e i a r - e r o u o m i r . ai i n s t i t u tu lu i . .V ic to ­r i a " învii ă p e d i rec loru l S a v a Raion să ci­t e a s c ă u r m ă t o r u l raport al (lirocţiniioi :

Onortttă Adunare Generală,

Mai n a i n t e de t o a t e , cu deosebi tă bu­cur i e Vă a d u c e m la c u n o ş t i n ţ ă faptul , c a e m i s i a nouă a IV-ta de ne ţ i i , şi în l e g ă t u r ă cu a c e s t e a şi fuz ionarea i n s t i t u tu lu i „Lun­c a " din Boroş ineu . d e c r e t a t e a m b e l e în A d u n a r e a noas t r ă g e n e r a l ă , deda 19 Mar­tie 1911 n. pe bazele p r o s p e c t u l u i a p r o b a t d e D v o a s t r ă , au succes şi s 'au î n c h e i a t per­fect în d e c u r s u l anu lu i t r e c u t 1 9 1 1 .

Prin a c e s t e o p e r a ţ i u n i , c a p i t a l u l social al i n s t i t u tu lu i s'a u r c a t la s u m a de cor . 2 .500,000. i a r fondul specia] de rezervă la. s u m a de cor . 77(>.( )<)(), c a r e î m p r e u n ă cu fondul genera l de r eze rvă şi de penzii , c u d o f a ţ i a din anul a c e s t a , a r a t ă , că fondu­rile n o a s t r e afară de c a p i t a l u l de acţr i , t r e c p e s t e cifra de '2 m i l ioane c o r o a n e .

T o t în l e g ă t u r ă cu a c e a s t a V ă a m i n - J

ţ ă m , că in locul i n s t i t u t u l u i , . L u n c a " no i la 1 - I a n u a r i e 1912 « m î n f i i n ţ a t o n o u ă fi­lială, a i n s t i t u t u l u i n o s t r u în B o r o ş i n e u , ş i t o t o d a t ă , prin un a c o r d spec ia l a m incor­p o r a t tot a c o l o şi filiala i n s t i t u t u l u i f inan­c i a r „ G y u l a v i d é k i t a k a r é k p é n z t á r " ins ta ­l â n d a c e a s t ă filială a n o a s t r ă . în o c a s ă nouă. p r o p r i e , c u m p ă r a t ă a n u m e sp re a-ces t s c o p c u p r e ţ u l de cor . 5 8 0 0 0 şi s i t u a t ă în c e n t r u l o r a ş u l u i .

Prezentcându-Vă a c e a s t ă nouă s i t u a ţ i e şi a c e s t e î nvese l i t oa r e r e z u l t a t e p e n t r u con­so l i da r ea şi v i i toru l i n s t i t u t u l u i , a v e m onoarea a Vă r a p o r t a , c ă m a i v â r t o s şi în a n u l t recut , t o a t e o p e r a ţ i u n i l e n o a s t r e au lua t p r o p o r ţ i i p â n ă a c i n e a t i n s e şi a u c res ­cu t în m ă s u r i n e a ş t e p t a t e - as t fe l d i n t r e c o n t u r i l e de c ă p e t e n i e r e l e v ă m c r e ş t e r e a ©scontu lu i cu s u m a î n s e m n a t ă de p e s t e 4 m i l i o a n e c o r o a n e şi a d e p u n e r i l o r sp r e f ruc t i f i ca re cu suinei de pes t e 2 m i l i o a n e c o r o a n e .

T o t a s e m e n e a a u c r e s c u t în p r o p o r ţ i e şi s ' au î n m u l ţ i t şi t o a t e ce le l a l t e o p e r a ­ţ iun i a le i n s t i t u t u l u i p r e c u m re ies t o a t e a-ce s t e ev iden t din Bi lan ţu l n o s t r u . î n c h e i a t la s fâ rş i tu l a n u l u i 1911 .

Xe ţ i n e m de p l ă c u t ă d a t o i î n ţ ă să V ă a n u n ţ ă m şi de a s t ă d a t ă . c ă t o t în a s e m e ­n e a m ă s u r ă au c r e s c u t ş i o p e r a ţ i u n i l e d e l à filialele n o a s t r e din Ch i ş ineu şi S i r ia , şi a v e m firma speranţă ' , c ă pe vi i tor , tot. ase­m e n e a se va u r m a şi la filiala n o a s t r ă d in B o r o ş i n e u .

Pe t o a t e a c e s t e t e m e i u r i , V ă r u g ă m , să î n c u v i i n ţ a ţ i Bi lan ţu l a n u l u i І Э И ^ в а do­t a ţ i fondur i l e i n s t i t u t u l u i , c o n f o r m p r o p u ­n e r i l o r n o a s t r e sp re binele şi p rog resu l său , şi să f ixaţ i şi de a s t ă d a t ă d iv idenda de 2 0 cor . după. a c ţ i e şi pe a n u l t r e c u t 1911 .

In v e d e r e a a c e s t o r os t indor i de -afaceri, f ă c â n d no i de nou c o n s t a t a r e a , c ă localu­rile de b i rou de a s t ăz i a l e i n s t i t u t u l u i s u n t a b s o l u t insuf icen te şi i m p r o p r i i p e n t r u d e s f ă ş u r a r e a t u t u r o r a face r i lo r delà b a n c ă , •şi t o t o d a t ă r ă z i m â n d u - n e pe v o t u l D v o a -s t r e da t în A d u n a r e a gene ra l a delà 1900, a v e m o n o a r e a a V ă r a p o r t a , şi V ă r u g ă m să luaţ i la c u n o ş t i n ţ ă , c ă d i r e c ţ i u n e a D-v o a s t r e în c o n ţ e l e g e r e cu c o m i t e t u l de su-p r a v e g h i e r e , d u p ă s tud i i î n d e l u n g a t e a ho­tăr î) să z i d i a s c ă încă în anu l a c e s t a un lo­cal nou . a n u m e p e n t r u b i rour i , în c u r t e şi de-a jungul a m b e l o r case a le i n s t i t u t u l u i .

După aces t e . , ta i a d â n c ă d u r e r e V ă a-d u e e m la c u n o ş t i n ţ ă m o a r t e a lu i Crheorghe Fe ie r şi N ico lae M a r e n , car i delà î n t e m e ­ierea ins t i tu tu lu i au fost m e m b r i i în comi ­te tu l nos t ru d e s u p r ă v e g h i e r e , şi c a r i îm­p reună cu noi , cu deoseb i t zel şi d e v o t a ­ment au luc ra t la î n t ă r i r e a a c e s t u i inst i ­t u t , şi Vă r u g ă m să d a ţ i e spres ie a c e s t e i du re r i prin r i d i c a r e şi t o t o d a t ă p i e r d e r e a lor p e n t r u i n s t i t u t să o t r e c e ţ i în proce­sul ve rba l .

In u r m a deeedă r i i a c e s t o r doi m e m b r i din c o m i t e t u l de s u p r ă v e g h i e r e , ş i t o t o d a t ă d u p ă v e c h i m e , ieş ind din d i r e c ţ i u n e clniî : l îon iau R. C i o r o » a r i u şi Dr. A u r e ! D e m i a n , \ â rugăm să a lege ţ i con fo rm p r o g r a m u l u i de zi doi m e m b r i în d i r e c ţ i u n e pe un pe ­riod comple t de 4 an i . şi doi m e m b r i în c o m i t e t u l de s u p r ă v e g h i e r e pe un an .

In a r m ă pen t ru jus t i f icarea n o a s t r ă şi i l u s t r a rea r apo r tu lu i p rezent a v e m o n o a r e a \ ă p rezen ta t ab lou l o p e r a ţ i u n i l o r noa -sl r e din anu l 191 1 :

I. Depuneri: Starea la 31 Dec. 1910 . . 1156545328 In anul 1911 s'au depus. . 971081566

Toa l : 21276268-94 In anul 1911 s'au ridicat . 7573336-72 Starea Ia 31 Dec. 1911 . . 13702932-22

Creştere: 213747894

II. Escont : Starea Ia 31 D e c 1910 . . 1409671315 In anul 1911 s'au escontat. 53941993-96

Total: 68038707 11 In anul 1911 s'au achitat . 4960056575 Starea la 31 Dec. 1911 . . 18438141-36

Creştere: 4341428-21 III. Hipotecă:

Starea Ia 31 Dec. 1910 . . 2636190 — In anul 1911 s'au acordat . 1082692-—

Total: 3718882-— In anul 1911 s'au achitat . 66344fr— Starea la 31 D e c 1911 . . 305543fr

Creştere: 419246 —

IV. împrumuturi de cont-curent: Starea la 31 Dec. 1910 . . 38028865 In anul 1911 s'au acordat . 194513685

Total . 2325425-50 In anul 1911 s'au replătit . 1093131 94 Starea la 31 Dec, 1911 . . 123229356

Creştere: 852004 91

V. Lombard: Starea la 31 Dec. 1910 . . 523G2-— In anul 1911 s'au acordat . 20221 —

Totăn 72523-— In anul 1911 s'au replătit . 13183-— Starea la 31 Dec. 1911 . . 59340 —

Creştet e ~ 7 0 3 8 -

VI. Circulaţia cassei: Starea număr.la31 Dec. 1910 244313.88 In anul 1911 au intrat . .132753818-29

Total .132998132 16 In anul 1911 au eşit. . . 13270504901 Numărar Ia 31 Dec. 1911 . 29308315

VII. Totala circulaţie în anul 1911 Cor. 379399981*44.

D u p ă c e t i r e a r a p o r t u l u i c o m i t e t u l u i de s u p r a v e g h e r e a d u n a r e a g e n e r a l ă c u ve i u n a n i m p r i m e ş t e u r m ă t o a r e a d i s t r i b u i r e a prof i tu lu i .

Din profitul net de C. 28207914 I. Se dau 5% dividenda acţionarilor » 60000-

Restul de C. 222079Î 4 II. Se împarte: a) 20°/o fondului special

de rezervă . . . . Cor. 44415-83 b) 19% tantiemă directo­

rului executiv, comit, de supraveghere şi funcţionarilor . . . Cor. 42195 03 C. 86610-Go

Restul de C. 135.468-23 III. Se împarte:

a 5% supradividendă acţio­narilor Cor. 60000- —

b) dotarea f ond. de penz. » 26900-— c) pentru scopuri filantrop,

culturale : 1. la dispoziţia dir. Cor. 8000 — 2. p t . z i d i r e a şcoa'ei civi le

de fete din A r a d , con fo rm conc luz . a d u n . g e n . d in 2 7 F e b r . 1 9 1 0 . rata ll-a « 5000'— 13000'— C.99900'-

Restul de C.35568"kS IV. Se transpune în contul venitului anului 1912

C u - d o t a r e a d in a c e s t an fondurile ,,Vi<-lorieT se urcă la considerabilă cifră de cor. 2.040410.83 u n r e c o r d a c e s t a n e b ă t u t î n c ă de nici u n a d in bănc i l e n o a s t r e .

In d i r e c ţ i u n e a u fost rea Ieşi m e m b r i i R o m a n Et. C j o r o g a r i u şi Dr . Aure l De­m i a n . iar în c o m i t e t u l de s u p r ă v e g h i e r e ca m e m b r i i no i IVocopiu ( î i vu le scu . p r o t o ­popul Radinei şi Dr. (iheoi-ohe Vesa m e d i c în S o c o d o r .

A d u n a r e a g e n e r a l ă cu vot u n a n i m , fără d i s cu ţ i e a p r i m i t t o a t e p r o p u n e r i l e d i rec-

Рад. 8 Biriiiiif

„ T R I B U N A " 6 Martie 1912

ţ urnei , fixând şi pe anul trecut 'dividende, cu 20 cor. de acţie, plătibită imediat după udun ar e a g è i i e rală.

După exhauriairea ordinei do zi aduna-rea generală prin graiul părintelui lancu Stefănuţiu, votează c u mare însufleţire mulţumită, protocolară diecţiimei, comite-i ului de supraveghere şi corpului funcţio­narilor pentru rodnica lor activitate din anul trecut. In special relevează meritele ueperitoare ale directorilor Dr. Nie. Gncu şi Sava Raicu, conducătorii acestui insti­tut delà întemeierea sa şi până la actuala sa stare de mărire, uevisată de nime pe V rem uri.

In sala mare a hotelului .,Central" ac­ţionarii dimpreună eu funcţionarii şi alţi uumăroşi prietini ai institutului au luat prânzul la masă comună, prăznuind şi aci roadele muncii cinstite în deplină ar­monie şi seninătate.

Din seria de toaste rostite în decursul prânzului comun, remarcăm cuvintele dlui director Sava Raicu, adresate ca mul-tăarmtă din partea direcţiunei mulţimei ac­ţionarilor ..Victoriei" pentru votul lor de încredere, cu care au sprijinit totdeauna propunerile referitoare la emisiunile de neţii, creând astfel uriaşele rezerve de as­tăzi ale institutului, invidiate de toată lu­mea financiară şi menite să asigure pentru orice vremuri grele stabilitatea dividendei şi propăşirea institutului in calea de con­stant progres. Acţionarii .,Victoriei" au dat dovadă de pricepere şi maturitate fi­nanciară când astfel şi-au ştiut identifica, interesele proprii cu cele ale institutului.

fVedem, eă facem o plăcere cetitorilor noştri reproducând aci din numărul recent d ,,Revistei Economice" aprecierile făcute tu multă competenţă de acest organ de pecialitate asupra rezultatelor „Victo-iei" :

„ D i n t r e toate ins t i tu te le f i nanc i a r e r o m â n e nic i umil n u s'a impus — cu deosebire în t impul d in u rmă — atâ t de mul t op in i i noas t re publice ca in­s t i tu tu l al că ru i n u m e f igurează î n f run tea ace-

Lpon Tolstoi. 230

1 Ă S B 0 I U Ş I P A C E . ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul. {Urmare).

De mult ştia Rostopşin că Moscova va fi părăsită, si totuşi vestea aceasta conraoica>tă sul) formă de ordin .lin partea lui Kutnzow şi primită noaptea, îl uimi şi-1 irită pe conte.

Rostopşin fu cu atât mai iritat m cat îşi simţea rropia sa greşală. El lăsase la Moscova întreg avutul guvernului cu toate că primise ordinul de a-1 pune la ii.lăpost, şi acum nu mai era chip s'o facă.

Toată noaptea Rostopşin dete fără încetare porunci şi oamenii din suita sa afirmau că nu-1 văzuseră nici­odată aşa de sumbru şi de iritat.

— Excelenta Voastră! Directorul administraţiei bu­nurilor patrimoniale vă cere instrucţiuni... Consistorul, senatul, universitatea.... cer instrucţiuni... directorul în­chisorilor... 'directorul asilului de nebuni cer instrue-ţiuni— ,

Astfel, toată noaptea Rostopşin dete porunci scurte şi iritate cari arătau că ele erau de .prisos, că opera pe care o pregătise ou atâta grijă era compromisă prin voinţa cuiva şi că acela va purta toată răspunderea ce-lora ce vor ave» Joc.

— Ei bine, spune imbecilului acela delà, administraţie să rămână pentru paza documentelor... Şi de ce-mi tot iuipuiozi capul cu pompierii? Au cai, să plece! Nu tre­buie lăsaţi pe mâna Francezilor.

s tor (şire. Succesele „Vic to r i e i " — căci despre ea c vorba — au devenit- an de an tot mai impună­toare. E le sun t şi t r ebu ie să f ie o m â n d r i e pen t ru o r i ş i ee om d e bine. Şi ou tot d r e p t u l ; pen t rucă „Vic to r i a " în t imp .relativ foar te scur t s'a r id i ­c a t delà banca cu impor t an ţ ă t e r i to r ia lă , mim era ea acum câfţiva an i , la rangu l dc bancă capi tală , cunoscută , aprecia tă şi de, folos p e n t r u aproape î n t r e g u l nostru popor. B i l an ţu l u l t im, publicat zilele t recu te d e „Vic to r i a " este cea ma i ecla tantă dovadă cînneă a f i r m a ţ i u n i l e noas t re n u s u n t fă ră temei u.

D i n bi lanţul „Vic to r ie i " , care se prez in tă din toate punctele d evedére în cele mai excelente eond i ţ iun i , ies la iveală câteva momente , pe cari n e face o plăceire să le f ixăm tocmai acum in p rea jma adunăr i i genera le a acestui f run ta ş in­s t i t u t f inanc ia r al nostru. î n a i n t e de toate se re­m a r c ă faptul , cu încă p rogrese le „Vic tor ie i " , car i ne-au su rp r in s în u l t imi i t re i a n i p r i n m ă r i m e a lor, sun t în c reş te re progres ivă , creştere, care de se va con t inua în aceeaş măsu ră ca până acum, va fi de na tu ră să r id ice „Vic to r i a " n u n u m a i î n şi-'rul d in tâ i al bănci lor româneşt i , ci chiar în r î ndu l celor mai d e seamă bănci d i n ţara în t reagă . E în adevăr caracter is t ic , că în aceşti doi ani d i n ur­m ă «venea de sub a d m i n i s t r a ţ i a acestei f run taşe bănci a crescut cu nu ma i pu ţ in decât 10 mi l ioane coroane. Această creş tere , care în compara ţ i e cu activele „Vic to r i e i " delà finea, anului 1909 e de pes te 7 0 % , e aşa d e însemnată , încât cutezăm a zice că astfel de progrese — sub -raport re la t iv — abia dacă va fi a juns vre-o al tă bancă din provinc ie E un progres u n i c î n felul său şi n u ne îndo im că conducători i „Vic to r i e i " u r m â n d pol i t ica lor f inanc ia ră de până acum, vor fi în s ta re să as igure p rog re su l realizat în trecut, ş i p e n t r u v i i tor .

U n al doilea moment caracter is t ic este că pa­ralel eu desvol tarea ea f inanc ia ră foarte rap idă , „V ic to r i a " men ţ ine neş t i rb i t ă solidi tatea bilan­ţu lu i , sol idi tate care i-a făcut şi în t r ecu t mul tă onoare şi c a r e pa re că vrea au de an să a j u n g ă re­co rdu r i tot mai însemnate . Astfel î n u l t imul bi­l an ţ ne-a fost rezervată s u r p r i z a să vedem, că in­teresele t ranz i to r i i an t ic ipa te sun t nnai mar i de­câ t prof i tu l rea l iza t în cursul a n u l u i 1911, lai­cele res tante p a r e că-s luate — aum zice poporul — aproape n u m a i de leac.

Rapo r tu l acesta a t â t de favorabil î n t r e in tere­sele ant ic ipate şi res tante n e a ra tă n u n u m a i .soli­d i ta tea , cu care s'a calculat p ro f i tu l auiual, ci n e face să p r e s u p u n e m şi cele ma i f rumoase rezerve latente de car i d i spune „Vic to r i a " d i n Arad . Şi această p r e s u p u n e r e a noas t ră este ega lă cu sigu­ran ţa , căci dacă n ' a r fi astfel n u ne-am î n t â l n i cu o amortizare, la mobi l ia r dc peste 12.000 de co-

— Şi ce porunci dă Excelenţa Voastră cu privire la directorul ospiciului de nebuni?

— Ce porunciУ Toţi slujbaşii să plece... Cât despre nebuni, să fie lăsaţi a rătăci prin oraş; câ,ud avem ne­buni în capul armatei, nebunii dc aici ;pot foarte bine să umble în libertate.

La Întrebarea: dar cu prizonierii ce era de făcut? contele strigă:

— Nucumva ai vrea să-ti dau două batalioane .pentru paza lor? Dă-le drumul tuturora.

— Dar, Excelenta Voastră, sunt şi prizonieri politici: Meksoff, Vereşaghin...

— Vemşaghin?... N'a fost încă spânzurat? strigă contele. Să mi-se aducă aci.

XLV. Pe la nouă dimineaţa după ce trupele ruseşti ieşiră

din Moscova, nimeni nu mai veni să ceară porunci lui Rostopşin; acei «ari puteau ipleca, plecau, iar acei cari rămâneau ştiau ce aveau de făcut.

Contele porunci să se înhame caii la, trăsură pentru a merge la Sokolniki; în vremea aceasta el rămase în fotoliu, galben, tăcut şi cu .manile împreunate.

Şeful politiei pe care mulţimea îl atacase in mod foarte puţin respectuos, şi aghiotantul de serviciu care veni să vestească că trăsura era, gata, intrară împreună în cabinetul contelui. Ambii erau palizi, iar şeful poli­tiei anunţa că p mulţime considerabilă se adunase în curte şi cereau să-â vadă pe Rostopşin.

Contele nu răspunse nimic ci intră repede Într'un salon luxos, se apropie de uşa balconului pe care voi s'o deschidă, apoi se resgândi şi se opri în faţa ferestrei de unde putea să vadă mai bine mulţimea. Un lucrător înalt şi voinic se ţinea, în primele rînduri, mişcâud din mâni şi vorbind cu un aer sever. Un căruţaş .însângerat, care avusese o ceartă cu un rârciiuiiar, stetea lângă

m a n e . Numai unu i i n s t i t u t eu nin b i lan ţ ext rem de-solid şi cu însemnate rezerve la tente îi dă m â n a .să'şi abscrie dintr 'odată .şi în s u m a aşa de consi­derabi lă în t regu l său mobil iar , c a r e des igur repre­z in tă o valoare ou mult mai m a r e ca cea amor­t izată.

D a r soliditatea bi lanţului „V ic to r i e i " e s t e se­cunda tă şi de o ra ţ ională întocmire a afacer i lor şi , special, de o s igu ră mobilitate a lor . D in cele aproape 25 mil ioane active ale acestei m a r i bănc i româneş t i peste 8 0 % sunt. valori uşor de mobi l i ­zat. I n p r i v i n ţ a aceasta „Vic to r i a" poate se rv i de (model, mai cu seamă că cine cunoaşte mai d e aproape afacer i le ci, e convins că activele de ca r? vorbim, n u n u m a i î n teor ie , ci şi faptice sunt uşor de mobilizat. Toate aceste momen te s imt de n a t u r ă a r ă spând i încredere în toate pă r ţ i l e .

D a r momentu l cel inai remarcabi l pe ca re voim să'l -scoatem la iveală în legătură cu b i lan ţu l „Vic­to r i e i " es te u l t i m a sa emis iune în scopul u r c ă r i i capi ta lu lu i social, emis iune, care s'a desăvârş i t în decurs de o j u m ă t a t e de an. Credincioasă emi­s iun i i sale din 1905 şi ţ inând samă şi de î m p r e ­j u r ă r i l e specifice ale p ie ţ i i f inanc ia re d in Arad , „ V i c t o r i a " a făcut o emis iune d in t r e cele m a i frumoase. P r i n această emis iune , care , cum se ş t i e , s'a făcut pen t ru acţ ionari cu un agio de 50%' „Vic to r i a " şi-a men ţ inu t a p r o a p e neschimbată re­laţia d i n t r e capitalul social ş i fondur i le de rezervă. Ş i ch ia r dacă aceasta re la ţ ie cu p r i v i r e la fondu­r i le de rezervă — s 'ar fi r edus î n t r u câtva, suntem, s i g u r i , că cu dotaţia ce o vor p r i m i acestea di», prof i tul anulu i încheia t , se va a junge iarăşi p ro ­por ţ ia din t recut . Emis iunea u l t imă a „ V i c t o r i e i " a făcut p r e t n t i n d e n e a şi cu deosebire la ceieur i lo f i n a n c i a r e s t r ă ine cea ma i bună impresie , s t ab i -l indu-i o reputaţinvne d i n t r e cele mai v redn ice de invidia t .

Multe, s'ar mai putea zice despre b i l an ţu l şi afacer i le „Victor ie i" . Credem însă e ă e de p r i so s să ma i cont inuăm. B i l an ţu l „Vic to r i e i " n u are-l ipsă de comentar i i le n i m ă n u i . E l se impune p r in s ine însuş i . Şi dacă cu toate acestea am ţ i n u t să p u n e m pe hâ r t i e aceste câteva re f lex inn i , am f ă -cut-o ca un t r ibu t de recunoş t in ţă pen t ru aceia car i muncesc şi t rudesc p e n t r u î n t ă r i r ea fruntaşei ' •bănci d i n Arad . Munca şi v redn ic ia lor m e r i t ă consideraţ ia tu tu ro r oameni lor de b i n e " .

POŞTA ADMINISTRAŢIEI. Nicolao Leuciuc, Şerbăuţ . A m pr imi t 14 cor.

în abonament . P e anul 1911 cor. 2 şi cor. 12 până la 1 I u n i e 1912.

Eedactor responsabil: luliu Giurgiu. „Tribuna" institut tipografic, Nicbin | i cone.

dânsul. Vitetni acestei mulţimi pătrundea prin fereastra în salon.

— Trăsurii e gata? întrebă Rostopşin, îndepărtă n-du-se delà fereastră.

— Este gata, Excelenţă, răspunse aghiotantul. Rostopşin se apropia de uşa balconului. — Dar ce dracu vor ei cu mine y îl întrebă el pe-

şeful poliţiei. — Ei ispun. Excelenta Voastră, că doresc să meargă,

împotriva francezilor, după cum aţi poruncit... şi ei se-cred trădaţi. Mulţimea e foarte iritată, Excelenţa Voa­stră... Abia aim scăpat din manile lor; de aceia îndrăz­nesc s'o sfătuiesc pe Excelenţa Voastră...

— Te poţi retrage; ştiu eu ce am de făcut, şi fără, sfatul dtale.

H se ţinea iu fata uşoi balconului şi privea norodul. — Tritonra e gata? întrebă pentru a doua oară. — Gata, Excelenta Voastră... Ce porunci afi dat cu

privire la Vereşaghiii? Aşteaptă în faţa peronului, zise aghiotantul.

— Ah! strigă Rostopşin ca isbit de o amintire neaş­teptată.

El deschise uşa cu iuţeală şi păşi hotărît pe balcon. Sgomotul vocilor încetă, ca prin minune, toată lumea

se descoperi şi toţi ochii se aţintiră pe conte. — Bună ziua, copii, rosti Rostopşin cu glas tare, vă mul­

ţămesc că aţi venit. Vin numai decât în mijlocul dvoastră, dar mai înainte trebuie să isprăvim cu trădătorul. E de datoria noa<stră .să-1 pedepsim pe răufăcătorul oare a făcut să piară Moscova. Aşteptaţi-mă, mă întorc numai decât.

El intră repede în apartament, trîntind uşa cu ago-» mot.

Un murmur de mulţumire străbătu mulţimea.

(Va urma)

ffr. 42 — 1912 Р а г . 9

RE F A B R I C Ă

i r a

r r

BEKESCS; ündrássy-uí 41

IAD 43. Rákócziut 14.

(Lângă >ApoIIoc).

C Ă R Ă M I Z I se capătă la subscrisul din fabrica Iui de cărămizi de lângă apropierea gării.

KIRLE ANTAL, Arad, Florian -u. 6. b.

Numai pentru acei fumători cari având în vedere sănătatea lor jertfesc cu 1-2 filerïmai< mult pe zi

Specialitate „Club" 120 foiţe 20 iileri

70 foiţe 12 lileri O cutie tuburi (100) 70 iileri

La sfatul medicilor sunt atât foile cât şi tuburile libere de Broun şi materie de tipar, precum şi grăsime (aşanumita ,,AnbréSi) dar totuşi ori-ce tub şi ori-ce ioiţă are marta şi iscălitura fabricantului „Modiano" împreunate cu presiune de apă.

Se poate cumpăra în or-ice trafica. — De­posit la Huszerl M. Trafica de spe­

cialităţi, Arad.

гк^л fc^A Ай ИѴ^ « т.^л r.^sb * ""w л*>» -ѵ —

TIMBALE !

Ţimbalele inventate d e mine, cek mai moderne, cu organism dublu de oţel, foarte trainice şi de o resonanţă deosebită se pot comanda numai delà mine, cu preţuri le ce l e mai moderate , pe l â n g ă ga­

ranţie de 5 ani.

IVf é s z á t r o s F e r e n c , f a b r i c a n t d e c i m b a l e .

Budapest, VII., Bethlen-ti. 39. Preţcurenturl, la cerere, se trimit gratis. Cores­pondenţa întrucât se poate să se facă în limba

ungurească, germană sau slrbeasca.

I L I E BURA, lăcătuş artistic şi pentru zidiri,

BISERICA-ALBĂ, Strada Orşova Nr. 4. (casa proprie).

Primeşte ori ce lucrări de branşa aceasta precum: strîngerea cu fer a zidirilor, pre­gătirea de porţi şi garduri de fier, bal­coane, trepţi, îngrădiri de morminte, cămine şi cuptoare etc. executate rtistic şi prompt. Primeşte totodată spre efeptuire totfeiul de reparaturi atingătoare în branşa aceasta pelângă preturi ieftine şi serviciu ou ictual.

w

ht &&&&&&

I I U I I I U I I I I I I I H i l l I

Prima cal täte. Maşini de cusut sSinger« calitate bună, pentru femei cu 30 fi., ßcarfkahajoi) tot pentru femei 42 fi, cen traibobin 47 f!, cu 5 cutii din oricare soiu 55 fi, cu luntre scufundătoare (sülyesztő karikahajós) — cfiritralbobin fără sunet, artistic lucrate, un actevă-at decer pentru casă cu

6f> fl, precum şi biciclete cu 52 floreni, pe lângă garanţie de 5 ani — liferează :

KRAUSZ HENRIK, Budapest, IV., Veres Pálné-u. 40. Reeinzätorilor le dau rabat. — Catalog

la cerere trimit gratis şi franco.

• I U I I I I 1 1 I I 1 I I M I I I I I

I j

тшшштштшшшштттшштштттт Tîim$aara-Ï%bric Şirul s tâng al Begei nr. îl . — (în casa proprie). X te

Fabrica de maşini şi turnătorie de metale Primeşte spre lucrare : diferite piese pentru maşini de abur, în ori-ce

Garnituri complete pentru mori şi fabrici de spirt. manme. Cilindrele se găuresc la faţa locului fără desaranjament.

I î I I I I î I ! ï FTTTT

Ori-ce reparaţie Ia cazan ori maşini o face în execuţie solidă, cu preţ foarte ieftin.

Fabrică: Cazane nouă pentru aburi şi dula­puri p. locomobile. Ci sel eş te şi curăţă ci l indre

pentru mori.

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI.

SITUAŢIUNE SUMARA. 1911.

Februarie 1912.

A C T I V

i68 950 7085

ï 027 589 ' o i 639 445

2 3 3 3 8 387

11 999 9 2 4 17994 307 4 301 621 6 0 1 8 908

723 829 259 071

110 961 045 21 828 023 43 077 3°4

512 120 161

12 000 ooc 30 030 309

4376 124 324 245 450

491 004 110 961 045 30 016 229

512 120 JOI

157 460 9151 61 958 000 I

6 3 3 8 5 0 0 !

• 6091 353 J

şi maşin. de imprim. .

( 119 342 708 Rezerva metalică aur Í 49 608 000 » trate aur

Argint şi diverse monete Portofoliu român şi străin

Í *) impr. pe ef. publice . y > în cont curent.

Efectele capitalului social Efectele fondului de rezervă .

» > amort. imob Imobile . . . . . Mobilier şi maşini de imprimerie . Cheltueli de administraţiune . Depozite libere . . . . Conturi de valori Conturi curente . . . .

P A S I V Capital . . . . . Fond de rezervă Fondul amort. imobili, mobil, şi maşin. imprim. Bilete de bancă în circulatjune Dobânzi şi beneficii diverse. Depozit de retras Conturi diverse, sold .

Scomptul 5% •) Dobânda 5°/o

28 Ianuarie 4 Februarie

1 219496 058 219418915I 7 H 574 843 480

152 839 040 163 144376

12 !12 775 12 429 853 i i 999 791 M 999 791 17636577 і 7 б 3 б 577 4 216 621 4 216 621 6 090 63 T 6 090 672

795 854 795 942 179 931 192 677

116 988 840 116 564 765 27 739 968 23 934 026 75 804 772 68 942 216

646 625 432 646 209 911

12 000 000 12 000000 32 057 360 32057 36c

4 682 522 4 682 522 441 o:.o 130 442 733 74c

437235 544 " 5 116 988 840 116 564 765 39 439 345 37627 409

646 625 432 646 209 911

•

Pag. 10 , Д I I I B Ü N A ' * Nr. 42 — 1912

Oltoiuri da s t r u p r i expediază, ga­rantând de soiu vită americană, netedă şi cu ră­

dăcini, precum şi în diferite soiuri, recunoscute de trainice, asortimement bogat

Kűküllőmenti első szőlőoltYány-telep Medgyes 16.

f ( N a g y k ü k ü l i ö m e g y e ) .

Poftiţi şi cereţi preţuri curente ilustrate. Din preţul curent se pot ceti scrisori de recuno­ştinţă din toate părţile ţărei ; şi aş_a toţi cei ce do­resc să comande pot cere mai întaiu informaţiuni delà persoanele cunoscute aşa verbal ca şi în scris, despre încrederea ce o pot avea în firma de sus.

w^Caspari frigyes,

Dacă stropeşti cu „FORHIN deoarece »FORHIN«-ul este M1CTURA D E B O R D Ó adesea îmbunătăţită. Se lipeşte uşor chiar şi de franzele umede. La or ice brumă poţi se stropeşti, nelăsând nici un

fel de sediment (drojdie). Mulţime de scrisori de mul­

ţumită şi recunoştinţă. Pregătim invenţia drului Aschen­brandt de Rézkenpor şi Bordoipor. Cere prospect gratuit şi franco

delà fabrica

.FORHIN" в &

<щ

MOBILE IEFTINE ŞI BUNE к а p o t p r o c u r a ra i m r t x i I s t

JF*jritTiTLëL £ a b r £ o d . e l e і г а о і э і і е

P E T R U Ţ I U & P L A T Z Sibiiu—Nagyszeben, Strada Sării—Salzgasse 37.

T e l e f o n ГЧГг. 4^Г.

Onoratul public este rugat înainte de a-şi procura mobile să binevo-isscă a cerceta, (şi fără a cumpăra) MAREA EXPOZIŢIE de totfelul de mobile de artă şi simple, care stă zilnic spre vedere publică. Se atrage atenţiunea asupra Atelierului propriu de SCULPTURĂ

şl TAPIŢERIE de primul rang. Executăm toate lucrările de lipsă la biserici nouă şi vechi. — Orice comandă se efeptueşie prompt, conştiincios, pe lângă deplină garantă

şi cu preturile cele mai moderate. I

Pregătite în atelierul său propriu.

ІиІМЛІ, dame şi copii, Nagyszeben, Strada Reisper nr. 11.

Recomandă în atenţia on. public din loc şi provincie

prăvăi sa de inoăiţâminte pregătite în atelierul său, dupa ce­rinţele modei şi ortopediei, cu

preturi toarte moderate.

Reparaturi execut ieftin !

o.

Preţurile cele mai moderate!

• • • • • • • • • • • • І 1 І Ы Ы І І І І Ы М І Ы І 1 І І

Premiat la expoziţia industrială din Sibiiu în 1903.

Roate de tors din material uscat şi mers liniştit, pe lângă garanţie, să

află de vânzare la

E m i l K n u s s , strungarie ş t atel ier cu pu­

tere motorică . Siblin—Nagyszeben,

Margarethengasse Nr. 5. Or!-ce roată ce nu merge bine să primeşte

Înapoi.

ііииавіяТй Т І Т Г Г Т П І Т Т І Т И Г І Х

Cele mai modem 9ШГ mobile de fier şi aramă şi cele mai practice

bănci «igie­nice* şcoală 9! mobi larea So căinţelor , hotele-lor» spitale lor şi

я «coaie lor , precum şi ob iec te fabricate din c e l e mal bune mm iertai* din ţară, íucrífrlle cele mai solide de ar» ?l construcţie se Hfe-

resză numai de cătră firma

B e r n h a r d t R e z s S o Brassó, str. Neagră nr. 33.

Tot scoto K cancelarii &i fabrica montaţi cu cele mai noi maşinării.

Sibiiu—Nagyszeben, Reispergasse Nr. 7. Serec omandă pentru executarea tuturor apa­ratelor ortopedice: Dreptţiitor, aparate de rezi-mat, mers şi întins, mâni şi picioare artificiale, mai departe bandage pentru surpături, ori-ce formă şi execuţie, cingători de gumi, ciorapi de gumi şi toate articolele aparţinătoare acestei specialităţi. - - Depozit de articlii chirurgice, irigatoare, vată pentru ajutoare la naşteri, ştofă pentru aşternuturi de pat Rico, cingători higie-nice pentru dame 1 duzină 1 cor. - Speciali­tăţi franceze d e gumi . Trimitere discretă. In caz de lipsă Vă rog pentru comandeie D-voastră.

B B B B O B D I D 8 Q B B I B B I 1 D I I

D

Nou atelier de dulgherie Am onoare, a aduce la cunoştinţa On. public că

am deschis atelier de dulgherie şi măsar în Arad, str. Wesse lényi Nr- 1. Iau spre lucrare totfelul de lucrări la edificii, mobile, portale şi aranjamente de pră­vălii, executându-le conform tuturor cerinţelor moderne, cu preţuri ieftine.

Rog sprijinul On. public

P a p p J á n o s , măsar şi dulgher Arad, str. Wesse lényi 1.

г г ш а і а я • в a • в в • a

Nr. 42 — 1912 „Ф H í 6 Ü N A*> Pag. ÎÎ

Hotelul şi ospătăria „Magyar Király" onoare a atrage atenţiunea on. public asupra

hotelului şi ospătăriei mele, unde servesc cu vinuri curate, cu mâncări gustoase

calde şi reci. Preţuri moderate ! Serviciu conştienţios !

gSgr О с І Л і c u r a t e ! "ШЩ Reeomandându-mă în atenţiunea on. public, sunt

cu toată stima

Porczán Lajos, ospătar.

G a á l J ó z s e f , m ă s a r ,

Nagyvárad, Csengeri-utca 21. sz. Liferează cu preţ ieftin ar­ticole de măsărie pentru biserici, scoale, farma­cii, prăvălii şi b i rouri cu preturi foarte ieftine. Trimite la dorinţă planul şi nota cheltuielilor. — La comandă mai mare scă­

dere de preţ.

fabrică de obiecte de aramă Újpest, Lörincz-u. 7. (;n

r casa

proprie.)

Fabrică şi liferează, în cea mai excelentă execuţie: CAZANE de fiert ^ iraehie, precum şi

garnituri com­plete pentru fa­brici chemice, fa­brici de bere, al­cool şi rachie, mai departe vane de scăldat, — sobe pentru camere de baie, cazane şi căl­dări cu vatră şi în fine ţevi de ara­mă roşie cu pre­ţurile cele mai ief­tine. Catalog trimit

gratuit.

I f

I I

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I P r i m u l ş i c e l m a i m a r e d e p o z i t d e p i a n e

W. P. Richter, Braşov—Brassó, Fekete-utca 29. Liferează : piane, hármon ici şi pianine, fabricaţie Bössen­dorf, Scbreighoffer şi Förster. "

împrumută p i a n e în condiţii f a v o r a b i l e .

і т і і і п ш и і і і щ п т т

NUMAI ÎN SALONUL DE MODE

G E O R G E R U M M E L SI Bl IU, HONTERUSGASSE Nr. 15 se execută costumele cele mai bune şi strict englezeşti, precum şi alte haine. Pune la dispoziţia stim. dame cele mai neuă şi cla­sice Journale. Ori-ce comandă se execută în 8—10 zile. — La damele din provincie iau probe în 6 ore de două ori. Haine de doliu le execut în 12 ore. — Cenvingerea e si­guranţa cea mai bună! — Rugând sprijin

Cu stimă : GEORGE R U M M E L . ^ )

Modi Testvérek, fabricanţi de cumpene.

Hódmezővásárhely, — Szeged, Lánc-utca. Bokor-utca 10.

Recomandăm comerci­anţilor, proprietarilor ^ de mori, agricultorilor

şi măcelarilor

c u m p e n e l e noastre, pregătite din cel mai bun material. Cumpene, cântare de­cimale din fier cu ba­lanţe de oţel, infractu-rabile, autentificate. — Pentru Remania life-răm şi neautentificate. Comercianţilor le dăm rabat. — Catalog la cerere trimitem cu re­

întoarcerea poştei.

W M â • Fabrica nouă de

O R O L O A G E DE TURN

Sarkadi Zoltán & Comp. fabricanţi de oroloage pentru turnuri în

Nagyvárad, Damjanics-u. 30. (Casa proprie)

Recomandă introducerea admirabilelor oro­loage de aramă, cari trebuiesc trase tot la 8 zile odată, pentru biserici, palate, primării, fabrice şi căsărmi. Se pregătesc oroloage pentru preţuri convenabi le , garanţie ma i mulţi aai. Parohiilor şi primăriilor se vând şi în rate lunare. Repararea oroloagelor de turn se execută cu minuţiozitate.

F R I T Z W . L O E W , lăcătuş artistic şi pentru

clădiri.

Sibiiu, Potschengasse Nr. 11. Se recomandă la ori-ce lucrări de lăcătuşerie artistică şi pentru clădiri precum: strângerea în fier a clădirilor, pregătire de balcoane, foişoare, îngrădituri la morminte, porţi, casse de păstrare contra incendiului, basreliefuri precum şi piese pentru biserici. Lucrează şi după desen cu preţuri ieftine.

Pag. !2 Nr. 42 — 1912

S c h w a l b A d o l f f i a V i l m o s tinichigiu şi arăm ier.

B u d a p e s t , V I I . V e r s c n y - u . 8 . ( C o l ţ u l Btrăz i i M u r á n y i )

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu, articole pentru bucătărie şi gospodărie, u-nelte pentru stupărie, vase pentru miere. Fabricate de specialitate: măsuri de litru din tinichea aibă ori nickel, cane pentru olei, lack ori pe-troleu. facle, lămpi de carbid şi alte articole technice.

C a s s e t e pentru bani. Catalog trimit gratuit şi franco.

Prima industrie dc cazane din Ungaria de sud.

t u rnă to r de c a z a n e , (casa propi ie).

Szatmáry M i h á l y , , U I

KízentliÁroixiBBAgf-utca 4-1. »sc.

Aénc h cunoştlnfa on. public, că atelierul meu de cazane l'am înoit cu diferite maşini, aşa că sunt In stare să satisfac ori-cc comandă. Pregă­tesc cazane pentru abur, repar cazane la mori, corăbii, cazane de apă, petroleu, spirt şi chiar şi cazane la locomobilc.

Ligeti Sándor, colorator űe geamuri, atelier industrial pentru mozaicuri de sticlă şi rame de araml

B u d a p e s t , IY. Papneyelde-utca 8. sz.

Lucrează artistic geamuri de

biserică colorate, mozaicuri

<te sticlă şi rame de aramă

delà cele mai simple până la

mai complicate, cu pre-

fari moderate. — Geamurile

aproape tuturor bisericilor gr.-

cat. sunt lucrate în atelierul

шеи, între cari şi ferestrile

bişericei noui zidite din Szász -

Ujfalu (lângă Aiud) toate sunt

lucrate în atelierul meu propriu.

[ V a l o r i z a r e d e n i s i p j Cine are nisip mult, să ceară în interesul propriu, urmi- i

toarele cataloage şi prospecte : ' F. 3. Forme şi unelte pentru pregătirea articolelor de beton.

I F. A. Fabricarea ţiglei de beton, orânduită la lucru de mână. I Cs. Q. 4. Fabricarea ţiglei de cement pentru lucru de mdnd.l

I B. Б. 1. Fabricarea blocurilor de beton. C. S. 1. Fabricarea tablelor mozaic şi cement. Să ceară totodată examinarea gratuită a nisipului, mergerea

Ia fata locului a inginerului nostru şi să examin«ze maşinile noastre de valorizarea nisipului.

1 M t t U W C O D G l Ä , Budapest, YIII. Yiola-tL 7.1 I

N S c h r i m p l S z a n i s z l ó Й cea mai mare turnătorie şi fabrică de И 3 laminări de ceară în Ungaria de sad H <2 T e m e s Y á r - G y á r v á r o s , F ő - u t c a . S ^ Recomandă comercianţilor: turte şi prăjituri cu miere, pj£

precum şi luminări de ceară, albe şi colorate, facle eu b a i

^ :'Jk'-' P r e ^ т о ^ е г а * ' — Bisericilor se dă la cumpărarea

Comandele

de luminări rabat. —

îndeplinehc prompt se

^ Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж І

Cum să ne apărăm contra durerilor de stomac ? !

Contra durerilor de stomac, foarte lăţite In timpul mai nou între ome­nire, trebuie să ne apărăm delà început, folosind spre acest scop

Nectarul Dr. Engel căci, un stomac sănătos şi o bună mistuire, formează fundamentul unui corp sănătos. Cine dar voieşte să-şi menţină sănătatea până la adânci bătrâneţe, se întrebuinţeze

H e c t a r u l D r . E n f t e l r e n u m i t î n urma succeselor cl et p â n & a c u m Ï

Acest nectar compus din diferite sucuri aromatice şi vin, exercită in urma compoziţiei sale o influentă binefăcătoare asupra mistuirii, e asemenea unui licheur de stomac, ori vin de stomac şi nu are absolut nici o urmare stricăcio asă. Sănătoşi şi bolnavi pot aşadară lua Nectar fără a-şi strica să­nătatea. Nectarul ajută cu o întrebuinţare raţională la mistuire şi la formarea sucurilor

Astfel ie impune tuturor, ce voiesc să aibă stomac sănătos, întrebuinţarea

N e c t a r u l u i D p . E n g e l „Nectar"-ul este un excelent mijloc întâmpinarea catarului, sgtrciurilor

durerilor de stomac, a mistuirii anevoioase, si a grefei. Se mal întrebuinţează contra contipatiei, a colicei şl a palpitaţiei de inimă. Aduce somn şi apetit, fiind bun contra insomniei, indispoziţiei durerilor de cap şi acceselor ner­voase. Folosit în cercuri mai largi s'a constotat că aduce veselie şl poftă de viaţă.

NECTARUL se poate cumpăra în sticle de 3 şi 4 coroane în farmaciile din Arad, Ujarad Ologovácz, Gyorok, Ménes, Paulis, Lippi, Hidegkút, Vinga, Székesut, Pécska, Tornya, Világos, Egres, Nádas, Berzova Orczifalva, Mercztftlva, Sándorháza, Bogaros, Szerb-Szt.-Péter, Perjames, Szemlaă, Szárafalva Nagylak, Palota, Alberti, Mezőhegyes, Batonya, Marczib, Dombegyháza, Kurtics, Uj-Szent-Anna, Pankota, Silingyía, Taucz, Szlatmaa, Baja, Kaprucza, Bresztovácz, Rékás, Gyarmata, Brückenau, Zsadány, Szent-András, Kisbtícskerek, Mehala, Temesvár.

Păziţlvă de imitaţii! Сѳгѳ|іІ expres „Nectar Dr. Engel".

N..ctarul meu nu e ceva miraculos. Are următoarea compoziţie: Samos 300-0. Es.-nţa de vin 150 0, Sirop de micură 100-0, Vin roşu 100-0, Sirop de cireşe 100-0, Sirop de fragi WO0, Aromă de Veremit 300, Anis etc... á 100. Aceste se mestecă.

„TEIBUNA" INSTITUT ШІЕООЕАЕЮ N I C H I N §1 CON8. - !№ÄB, îfcUL