t C l t l t l a c o P A L Z R R E I ( D n L n r I l n )
- _ - ! a ! r O ! r O ! t r ! - - -
tlIt$rulll$ililil1]$$ll l|ltl$NT[],,.-.'-. '*...^.-.'._
T R A D U C E R E
FAeurA CU INVOIREA AUTORULUI DUPA EDITIA ll GERMANI
DE
DlM. t" CORNILESCU $! VASILE S' RADU
r l e v A z u " r = A
tln
l . i l i l H A t c E S C UPROFD$OH Lfi FAEULTATEA DE TEOLOGIE
BUoURE$TITIPOGRAFXA,,GUTENBERG", JOSEP}{ GOBL, S'SOTi
SI'RADA P.ARIS (FOST DOAMNEI) 20.*mffi;Ei PaP-ete'i'
M,&}{ k'"f,i ' l*LlBUCi - l { ' i b :
i l
1915.
* { , - A c . F i l A F E I N (
INTRODUCERE
BAZ.E GENERIITE A DREPTUI.UI BISERICESC
s 1 .Biserica ;i menirea ei.
Crediir!a descoperitl de Dumnezeu. celor dintAi oarneni,in decursul veacurilor, ,si-a perdut forma ei dela inceput qi s'aprefdcut intr'o mullims de crezuri nalionale r;i politi ie, fbartcdiferite.
Pe vremea ivirii Creqtinismului fiecare popor iqi ave.i zei-t[lile lui particulare qi propriul ]ui serviciu divin, aqd incAt, inlumea de atunci, credin{a, ln loc s[ aparl ca o putere, care uneqtepe oameni intre ei qi cu Durnnezeu 1), dimpotriv5, i-a desp6rtitgi a'instrlinat pe un popor de altul. Aceastb sphrturh in creilintda trebuit neapXrat sh aib5 r[sunet gi asupra moralei poporului.$i intr'adev5r, in locul iubirii reciproce dintre oameni, in loculcinstirii chipului qi asemdndrii lui Dumnezeu din fiecare om, qiprin urmare, in locul recunoaqterii egalitXlii dintre oameni, s'aivit morala aceea egoistX, a cSrei trist[ priveligte ne-o ofer[ o-menirea din acel timp 2). Starea nefireascS, in care se aflA lnmea
$ 1. 1) Asupra importantei credinlei, tn acest sens, vezi Macarie, Vevdenie Vpravoslovnoe bogoslovie,.(Introducere in teologia ortodoxi) g 11, S. Petersburg,1871, p. 24-25. Dupd doctrina pdrinlilor bisericegti din apus: Lactantius (Inslit.d iv. IV, 28) g i Augusl inus(Retract . I , 13. Devera re l ig. c .41,55), cuvAntul lat i -nesc ,,religio" are aceiagi lnsemnare.
2) Vezi I. Celzoo, Tstorija hrist. cerkvi (Istoria Bisericii cregtine). I,1-30. S.Petersburg. 1861. Phil. Si Ternouski, Tri pervie vjekahristianstva (CeIe Lrei vea-curl prfmorc ale Cregtinismului), Kiev. 1878. p. 3-28. Ign. Diillinger, Pirganismeet Judalsme, ou introduction el'histoire du Christianisme, (trad. din nemleqte).Bruxelles 1858. 4. vol. Intreaga lucrare eimportant[, pentru chestiunea aceasta.Cele rrrnl Inrportante deductiuni, vezi IV, 109.276,
DREPTUI , B ISERICEsC
de atunci, s'a simlit cu putere in toate sfirele vielii sociale' Pre-tutindeni se acceniud piesimlirea c[ o asemenea stare nu maipoate dura mult, c[ trebue o putere noud, care sI regenerezebmenirea qi s'o abat[ din clile rlticite, pe care aplrcase..
Aceasl[ putere transformatoare s'a aretat atunci cAnd avenit ,,pli'irei vremii", cdnd, dup5 veqnicul plan al Providenfei,neorAnduiala social5 din lumea de atunci aved s[ inceteze qi,in locul moralei egoiste, aveA sd se arate iubirea, care avea s[uneasc6 toate popiarele intr'o familie, printr'o m]rnc[ solidar5,indreotatl spre binele general, $i printr'o rrdzuinll comund sprercop*ile pr'escrise de Jraturl 9i-de Dumnezeu. Atunci s'a ivitgri;ti"ntsiu/, care a condamnat dezordinea oam-enilor, .ajunslnorini sub pecetea credinlei, a accentuat egalitatea.. tuturorlnaintea lui.Dumnezeu qi dreptdlii vecinice, qi, prin invSldtura luidesure raportul omului 6[tre Dumnezeu, c[tre sine gi cbtre aproa-nel6. s'a'aritat c5 e o religie a intregei lumi, care are in sine'puterea
de a se rispdndi pretutinderri, de a cuprinde firea ome-heasch in totalitatela ei Ei-a satisface toate trebuinlele adevdrateale spiritului ornenesc. Aceast5 credinld cregtina a descoperit-oinsuq Dumnezell oamenilor 9i a intlrit*o ca" tmpdrdlig-q l."i 2u^-i.trru pt pdmdnt $i. ca Btsertcd. a |ntreget omeniri- (Matei XVI,lB; Mircr i X, 15). lBiser ica, aceasta, ca atare, t rebue sir f ie des5-vdrryitl, c[ci e o institulie divin5 pe pimAnt. Leg.-ea veqnicS, pre-scrile de DumrrezerL pi:ntru oamerii, in legltulile lor reciproceqi cu privire la scopul final, s'a iltunecat drn cauza vornfel ome-iregti i i, i ' clecursul veacurilor, s'a formatinL:e accastd legc dum-neieiasi5 qi voinla otneneasc[, o pr5pastie adA'c[, pentru astu-parea $i i ' ibturaiea cS.reia 'u ajungei. nici o putere pdmAnteascd.'
l iebuid o putere divin5, dare s5 poat[ aduce voinla ome-neasc5. pe adevhrata cale $i s"o facf si se supuli5.. de bunii voeleqii vegnice. Aceast}. putere divinfi e tocmai ll iserica creqti1fl. aci"rei piim[ si cea mai importanti rnenire e sX indrepte voia o-mcneasc[ duph voia lui Dumnezeu, voie, care collste ln aceea caoamenii sh cinsteascd pe Crea'torul lor, intre ei pe p5mAnb siclomneascl iubire reciirrocS, s[ se priveascl drept chipuri alelui Dumnezeu, sA lucreze impreun[ pentru btnele comull EI, -prlil' iafa lor c lc pe plmint, s i^ se preg5L'- iasc[ perrtL 'u d,obdrrdirearnAntuir i i , regi ' i "u. Aceasta e meir i rc l general i .9i , l ' I ral l a-. Bise-rici-i cregtine. Biserica a inceput aqi-o implini indati dup.[ nag-'Lerea ei gi o implinegte in decursul tuturor'\ '"acurllo, atl'-man-du-qi infiuen{a'ei binefiicitoare qi regeneratoaie asupra socie-t[!i i omeneq i qi asupra tuturor institu]itrnilor ei 3)'
3) Aici nu puten-r s[ nu cit[rn cuvinte]e unui lnv5lat englez, privitoaLe la
influei-rla. Bisericil cre$tine asupra omenirii: ,,Prin ea' groaza rdzboiului.gi tra-
i"t"" "ii*i"^filor s'a imblAnzit-. Regimul guvernului despotic a fost mai pulin
aohsi tor . Ea a in ldturat pol igarrr ia, "a
opr i f a l 'ngarea copi i lor $ i a morf i lo ' sc ln-
. r i lo" , " condamneI luptelc de gladir ior i , r t tSinea ceremoni i ]or pagane; vI l i l le con-
;;;;;;;;ril, "ntu, au"a nu 1e-"a putut tntiiurA, au fost infierate de ea, lmpreuni
;i,-;;;i;; ;ti le practicau. Ea, prin stabilirea unei zile cie o<lihnlpe slptimAni' a
$ 2 .
lerica in tlomeniul DrePtului'Biserica in domeniul r
tlutemeietorul Bisericii, Iisus Hristos, a uumit-o imphr5lialui Dumnezeu pe p[mAnt. (Mat. }VI, 1B): In timpul qederii Salene phmAnt, Hriiios mai intrebuinleazA. cuvAntul ,,Biselici"tBnr4hoia) inc[ odat5 9i anume inti:'un sens cu totul diferitb" c.i diirtni. Vorbind de fratelele care ili greqeqte, Hristos zicec[ trebuie sf[luit mai intdi intre tine 9i el singur qi, dacd nu as-cultx, sx-l sfftuinr inaintea marturilor' I1s5, dacl nu-vrea. niciatunci, ,,spune-l Bisericii", zice Hristos ; .,.,f1-d-a9{1'-lscult[ nicideBiserf.id', de-1i ii" l ie ca un pigAn qi vameq". (Mat' XVIII' 16-17)'Prin aceasta Biserica apaie ca o comunitate de credincio$] opusecelor nect'edinciosi. AindndouS aceste noliuni despre Bise-ric5, stabilite de iisus, se itrtregesc reciproc ai aratfl caracterulseneral al ei. Dreptul biscriccscl ca'e se-!ine de acest din urm5.ioc din Sfdnta Sciiptur5, gi care, pebaza primuluiloc citat, re-cunoaqte c[ Bisericd, cu seinnele eidistinctive, eoinstitu{ie dum*nezeiaicd pe p5mAnt, o venereaz5 ca pe o comunitate de oameni,cari crecl in Iisns Hristos, cari, prin unitatea m[rturisilii gene-rale, sunt uni{i intre ei cu o leg5tlrl[ spiritual[ care-i -cuprindepe toti. cari piin aiutolul Sfinte-lor Taine plimesc prin darul Du-Iutui 'sfAnt, l f in! i r"ea, qi , sub conducerea nevlzuta a lu, Hl istos,sunt adusi la mAhtuire'de aceia cari au urmat in sfera de puterea apostolilor 1). In calitate de comunitate de oarneJli pe phmAnt'c,r irn scop allumit, ca organism social, Riserica l,rebuie s[-Ei aibllegile ei drrumite, dupl cire organizmul acesta trHe,qte.qi se des-vo'ltd gi care legi intlresc raporTurile dintre membrii ei.
Lbgile funtamentale all fost date de insuqi IntemeetorulBisericiT. Pe baza acestor legi fundamentale, toate celelalte legiviu dela Biseric5, in urma puterii date ei de Intemeietorul ei'Legile Bisericii se deosebesi atAt de cele morale cAt qi de toateiegYle sociale p5m6ntegti, qi anutne, atAt in ceeace p.riveqte raportulBisericii ca oiganism, cet qi c. privire lamenirea Bisericii in lume. r
Normele,- care reguieaz5- felul de a lucrh in afar[ alrnembrilor unui organism social gi determinfi raporturile acestor
lmbunXtilit starea muncitorimii, care formeazx marea majoritate a societeiii.
Pretutindeni, unde a prins rlddcind Biserica, s'au ivit nenumdrate, inst-itute,pentru lngrijirea bolnavllor, a sdracilor, 9i a oopiilor fdr[ sprijin". lyill...Paleg,
A view of ihe eviclences of christianity. Edimb. 1875 ; p. 219. Cu privire la influenla
oregtinismului asupra statelor : veii Am. Thiefig, Tableau de I'empire romain.pai is t822. p.3aa,359 et a l . ; - asupra dreptulu i : M, Troplong, De l ' in f luence
" du christi4nii-" ior le droit civil des Romains, Paris 1868. p. 147 qi urmXt, i
- ltt
g"n"r.,'ihotraubriand, Le Gdnie du Christianisme. Faris 1864,2 vol' 9i 6 deo-
Jebi capltulul acela, care trateazh chestiunea,,Ce-ar fisocietateaomeneasc[ azi,
daci nu s'ar fi ivit Creptinismul ln lume". II,262*280. F'6r 'tffi 11t''
$. 2. 1) Arhim. 1oan. Kurs cerkovnago zakonovjedjenija. S. Petersburg,
1851, I , 3.
DREPTUI, BISERICESC
membri intre ei qi fatl de intre4ga gocjglatg, se numesc /egiiuridicc, iar cAnd 6 voiba d; Fii;;;i;?, juridico_bisericesti. Acestea;: $""T;lff.l
t" mo d es enf i a1 ;; -l-.sij; "*
;fi 1"i," J;p;1;i ect, c ercDa.$A obiect. ,Ie.gea juridich, care.p.rescrie ordinea neapiratnecesara in societatE, se refer' no-ai'tu u;t*rii;;;rni, aoic;Ia acele manifestdri ate voinlei "rtiiLii-, ;;il;;l-."#'i; afara,cici numai acestea pot aved
-ili lrr pentru ordinea socialh.DimpoLr ivi, regea riorata r" ]"t"ri ra Loate procesele su-f leteqt i interne ire omu,rui ql-L ioot" na^,;niei* ET' i* i .nf i rn;r"lui' De oarece ins[ acesre irit"rii""i ii ;t;i';,#;d..r,i"ui" o-u_Iui, oricdt de reiningitoare ar i l . t*. 'uu a.duc o ci,carc a sfereidreptului alrora.'caftimp "u **'*uirit"rtd in afarr printr,o ac_liune legalb, ele nu pot fl ";.p;..;lrJ..Xfiir"s,il,iiaiJ*1,,"
P,upb .cerc, intieaga. a"tinitaie a omului face parte din do_meniul lesii morar-r ^ aj:-t- intenliunite t"i- iltJ;; ?f
"ui acliu_
fl^e gxterne ; c[ci acestea oi. ilrmr sunt expresiunea a ceeace. il-a propus omul, realizar_ea intenliei omenegti. De aceea qi ju__49,91 t"s".u-moratb tocmaiini;;ii;,'p; care am avur_o la sivdr_:['i"T;;.'ll,[ii*i,{]iif #?,1t"H"#ai#:i[lt j*,;t:mernbru at unei aiumite,'.d;;-,Ii";;*te;g ; l"blul:*rai.e'condamltH dec i dupi . mn r im.ea pugrb"r , pr lc t n t r I t t . pr . in aceast .raptd a rui. i,r .t"il,^oi:oFt;i ";;?;t;.i;;,';;;. 1il;r il.rrn,cl lc ir i i ordini i socrare rn genere.
Crit pri'egte sancliuieaz;, legca juridicl. ciacd e chematirsd prstreze si s[ men{ini orain"a- i""Ja,a dirr a[ara, confo.nr:co_prlui stabilit, are atai aieptui-cd't"q"i'&toriu, nu numai de a ve_9,1.^. :3 ordinea ace,asta;:ise p'strizJqi,e iie-obsJr"iie*i. o ,-
!it!;?i.i?i:",i",iT{;{{1ru_*:;.!llill:i*mnu:r*_-d-ere^pentru.ctcarea di oi-p"iri";.'rlj"u morard, a chrei urna .erimdnr la l ibera voinf ' -a omutui, i ."- ir t . .u in fafa forurui con-qtii n I ei ;i c] rc area ei r;;buic j;siiii Juti
"i,,"i " i-u' r rl' b ",r*J*u,.r.
X?:iu,^.^"^l.trdngItoare, cgre formeaze deosebir.ea de clpetenie
illTjii:?fu f ;iiift &J,: i."i LiiSl:fr I & roarte " "* *,u.r l" "'ii " r -s-i; i;;i;;;ril'a,.g.ii acestei regi, in Bi.J;i'.X'3?:u:l#:" e num"ai
r,,. r?iri";'i:11t";i?-l"j]:" se crerivd dcra sancrus
[+liui:";**."r*ai{iilrTrH#ttirlffriil#:t*$:**:L'*ll,:?i.+i:t,:t*ru',;i,i:i:fu:*:ffi;Ifl fl grl;i,try;#ffipa^s., 56 1 - 562). Sancli un e, rn r egi in s";n; ; il;l]i!#l::i:, i::r,,-::.- T::rca d_e pcdepse, p"nrii,l".i., "oii ",r"a-ilgl":'a";;:"4.r;llil,.il*lra,ifil,o,lL,,,l,,l_
i,'.:i:li!::i.l::'u",i,ili;"ii,i'J,'".Tit,*"#ffi li:itffi *li;iti:iim:,o ""i,"ijf i:;'i;,l,T,'"*#Tnmgi "*:#ji";i**,j|.j;;';;i?iffr?i l;,
.1{rr'; i , DREPTUI, E ISERICESC
DuoS orAnduirea Intemeietorului ei, Biserica nu se poateservi de forla fizic5, ca Statul' It.l[ 9i ea poate aplicd dreptuiplnal fatb d6 un mernbru al Bisericii, care nu se supune orA.ndui-iitor ei Si calch ordinea bisericeascl cu caracter strict juridic. A-ceaste intrebuinlare a forlei in Bisericd, ins[, nu e de loc in con-ira icere cu dogina credinlei creqtine despre libertatea ^vointei.Biserica nu silelte pe 1ime1i si intre in aqez5mAntul ei ; ins5, in-dat5 ce cinevA lace parte din BisericH, trebuie sI se supuni le-gilol ei, care se bazeazit pe voinla divinX, dac6 vrea sH fie p5rta; ...Sunurilor" pe care le dd Biselisq.' F.orta constrAng5toar.e a. ores-criptiunilor juridico-bisericeqti exist[ nu nutnai pentru Biseric5, cio.tt.o.n si cei cari au intrat de bunlvoie in comunitateacreqtin[,ii cari, toi dupl voie, pot ieqi din ea, sI poatb ajunge scopul ur-milrit de ea.
Biserica, dupii caracterul ei, pentru exercitarea forlei con-strAnqAtoare, se serveqte de rnijloace spirituale, qi toate ac{iu-nile.,ilvArsite de Biseric[ in direcliunea aceasta, nu potfi privitenicicjdat[ ta mijloace constrAngltoare, de vreme ce.prin forfafizicd e cu neputinlh s[ se influenleze asupra inimii omului,pentru at ingcfea scopuri lo l creqt ine superioareSi, afar l de asta,bjser ica eslc implra t ia l i t rer ' l i [ i i ' O deoscbire intre legi leBisericii qi ale tuturor belorlalte societ5{i p5mSrnteq!! qi tn_ deosebiale stattilui e condifionati de insiig rnenirea ei. Deosebirea a-ceasta sebazeazl. pe'natura diferitl a Bis-ericii qi a celorlalte so-cietil i pimAnteqti-gi rna.i ales a statului. In baza menirii date eide Dumnezeu, Biserica arecatacterul necesitil i i qi, ca atare, a-pare cu totul inrtrependent'i ' pe cAnd, nu existl niciun slat" cat'e slaib5 ca.acterul acesta., inslq independenla lui fi ind relativ5.Biserica nu e mdrginit-l nici de timp. nici de loc, existenlaei nu e condi{ioriatl de niciun raport local, ba rnai mult :ea poate"si trebuie sX d5inuiasc5 pretutindeni qi in toate locurile;staiele, climpotriva, in orice privinth, sunt condilionate de im*preturlri ioiale, de care atArn[ inslq existenta lor. Biserica artrb oieallizalie prescrisl de Dumnezeu 9i trei:ruie pistrat:'r ln chipnecoiditronat. Dimpotrivh, statele iqi acomodeaz[ orAnduiri]elor dup[ imprejur-.riie nai,ionale 9i loc.ale, qi-gi sctrrimbl organizatia,tn coriondanll cu aceste imprejurdri. Pe cAnd Biserica e datoares5 facd pe oameni fericili pe pimAnt qi s[-i pregiteasc[ pentrufericirea veqnicl, statele'se miiginesc sX asigure' celor ce firc partedin ele, ferieirea pimAnteasc[, neingriiindu-se de starea lor duplmoarte. AvAnd iri vedere caracterul diferit al statelor qi societ6-lilor pdmAntesLi, si rnenjrea difelibi aBisericii, 9i iegile Bisc|icii,fn trlsitulile ior de clpetenie, diferi'de aie statului qi ale celor*lalte societili ; c5.ci, pe cAnd cele dintAi nu se pot schirnbd, deoarecese Isazeazd. fe voin{b dumnezeiasc[, .pornese din legea ve$nic5,qi au de scop s[ facl pe om fericit, atAt in viafa aceasta cAt qi ln ceaviitoare, cele din ufin5 sunt schimb[toare, se l]azeaz[ pe voinlaomeneasci, pornesc din legea temporal[ qi au de scop sl plstrezeliniqtea qi ordinea trumai in via{a aceasta.
. Accastl particularitate a legilor Bisericii, ca organism so_!lpj:
Il -comparafie cu Jsgile. moratei ;i 4e_ slatului, nJ arati po-
lt_lrul p_9 .-aT.o ocuph Biserica in domeliul d{eptului. Biserica igi
a.r9 organrzalia -ei .de_osebith, dispune de mijloacele ei deosebit'e!l ,-$l afg scopul ei deosebit. Organizalia ei e dela Dumnezeu,ca $r mrJloacele, de care are nevoie, pentru ajunqereascopului ei.rr.e. aceea' organizalia Bisericii e independehtS, nu atarna deflcf un capncru al vornlei omeneqti qi trebuie p5stratd cu ceamar mare rrgoare,_ pentru toate timpurile, ca o institutie dumne_zerasca. rn_ sc.opu-I, acesta, trebuiesc determinate bine,' in primarlnre, raportunle drntre mernbrii Bisericii qi ea insrgi, in totalitateaei,.precum qi ale membriior intre ei. De aceea existl in Biseric[3u,t-g1it1teq respectiv5. care, potrivit cu fii'la intirnb i gii"ii.ii;lngnJe$t;e de randutre acestor raporturi. Ierirea lor de capri_ciul indiviz-ilor qi de menlinerea ordinei in orice airecuune.'Deoa.rece, mai departe, Biserica are menirea de a se r!spAndi pestelllrqapa,lyme gi de. a intoarce toate popoarele la Hriitos, ce"aceL3 rsnurlt pAnA azt, deoarce milioarre de oarneni nu facparte dinHlsenca, ea tr ebuie si st ea in anumite relalii, cerute de chracterul.ei.universaliqt, cu oamenii aceqtia, cari fac irarte din "a, qi ;;L"rediferite mhrturisiri de credirit5.- .IrynrEqtiatS in diferite peili ate pb'rantului, Biserica tretrue
s5 .vin[ in atingere cu stalere,'in caic a p'i.s red;"cini-'adinci.l\orle. raportur. care se nasc de aci, i 't|e autoritatea Bisericii gi astatului, -?],.de asemenea, nevoe de o irun5 regulare. Ac.ai" ,a-porturi. diferite, cari.pri'esc via{a din afarh abisericii, trenuescdeterminate ,prin rnijloace juridice precise gi .or.rpunratou."g.u qar.q1lelul j r r te 'r al Biser ic i i . Ar:dnd in vedeic aceste rela-! 'unr dl lerr te, l j rser ica. pe tereuul dreptuiui , apare mai i ; intAica un orgarism sociar. c.u caraeter jur ic i ic. 9i apoi ca o arcf iuiresocial[, care ia o anumitr pozilie iali de
"staie ql a" Jii".itur"
societh{ i rel ig ioase.
$ 3 '
Dreptul Bisericesc.
. l Deoarece Biserica, cum am vbzut, conform scopul'i ei pres--:ir:*^p,:T111!u: afe o orsanizaiie-Je;;;ilft i;' ;;;;;_' eiiSgir": : : :1 t^"" r . - " ,
prrn care sc mcn{ iLrc organizaI ia acdasta, deoarece,llYl..,i *^^t.l9.qp.notrit5. qi ueatArnat{ qi, dupl caractelul ei, nupuaLer coi rotqronaLl r r ic i de i rnpre ju l l r i lo ia le, r r ic i temporale,urmeazd deta sine necesitatea Dftptitlui Btriitiiri.--'
.Ca orice drept. qri dreptul nirt"i..sc se impaite in cirept o_biectiv gi subiectiv. In sens_ sttbscttu, ai"pt"f [inu1i.*i.*roii1ir.*drepturile. cuveirite memlrrilor nlreiicii ia atari, dupl pozi{iaIuatb de ei in ca, ca o'ganism r".i"l. ;;;' .r.'";l;i ' 'p";.;ir;"Jii.;"-ridice din Bisericir. rre aii se poate ".h.a .e ,r,i Fi;il-;;-u,rni"ctal l)reptuiui, B serica, ca peun tot, cipe membiii i"otatri-aieisau.
DREPTIJL B ISE t r ICESL
De persoanele iuridice din ea, recunoscute in modlegal, qi anumehin-cauzd cH Biserica nu-i nici o persoan[ iuridicH' in sensul fi-ozofiei dreptului, nici o corporalie , a c5.rei ory$n-[ st[ in unirea
cAtorva indivizi, care urmiresc un anumit scop 1). In sens obiectiu,prin drept bisericesc, inlelegem adunarea tuturor formelor deilrept, piin care se regulbazi viala extern[ a Bisericii, ca or-paiizm social 2).
Dreptul bisericesc, care se mai nume;te $ drept canonk,poartd azi in qcoalele grecegti numirea de xsvo'r,Lxdv 6izdrov.hceast[ denumife veche vine dela cuvAntul Navdv 3), cu carese numid a), in timpurile primare ale existenlei Biselicii, atAinormele singuratice- cit qf totalitatea normelor, referitoare lacredinta qi iiala clegtin[. Mai tArziu, cAnd activitatea legisla-tivb a'Biiericii 's'a intins intr'un cerc mai mare, prin canoane seinteleseau normele date de Bisericd, care aveau ln ea valoare dereiuli"pozitive qi universal obligatoare qi, ca atare, se de,o5slls2ude'obiceiul tradi{ional bisericesc (Exxhlotoorixil ouvri0etcr5) qi delesile polibice (nofu.tr.xol v<iprot)6). AcLualmente se obignueqte as"" n.rtiti canoane, legile bisericeqti, care, intrueAt priveEte Bi-serica greco-orientalh-, se cuprind in colecliunea incheeatva irrultimul!5trar alveac. IXlea f iar, cu privire la Biserica romano-catolicS, in corpus juris canonici. Numirea. de drept canonit:'se poate. dar intrebuinld cAnd expun€rea se lntemeiaVh pe canoa'tr" adicd pe acele legi bisericeqti, care s'au dat, in rls[rit
s 3. 1) Cur ios ce$icel ivacanoniSt i r . -c.pr ivescBiser icacauntot , casubiectal
A."pi'.rtui;de pildi : Dr. Jos. A. Ginzel, Hanctrbuch desneuesten in Osterreich r -
ten6cn K i rc161rechts, Wien 1857, care se expr ime l5muri1, precum urmeazi :
,,ci Biserica e un sulriect al dreptului se vede dln noliunea ei, in.chipul cel mai
eviaurrt,,. (vol, I, p.19). O oprire mai am[nunlitfl asupra acestei chesLiulri, din punct
de veclere'romario-calolic, veziIa T. Pqchmann, Lehrbuch des Kirchenrechts.
Wien, 1863, vol . I , P. 52-53'2) Arhim Ioan (1, c., I, 7) dd urmdtoarea deflnilie; ,'Vsje v sovokupnosti
{zakoil bogootkrovennie i cerl<ovnie kanoni) snstavljajut voobsce- pravo cerkvi,
opreajeljajirsce kako podobaet v domu boziem z'iti, iaze iest cerk^ov Boga ziva"
(_:foate"tggite, descoperite cle Dumnezeu qi cano:rnele bisericegti, fotrtreaz5 drep-
i.it nir.ti""".", io g".*", care ne arati cum se cuvine si triim in casa lui Dumne-
zer1, care e Biserica lui Dumnezeu").3) Insug cuvantul aratl o unealti, ln forrna unei linii drepte, intrebuinfal-[
ta tiierea $i netezirea lemnului gi pietrei. PXrinlii biselice$ti se folosesc de ea, dupi
indicalia lui vlastare, spre a determiuiL cu ca, in sens metaforic. prescripliunile
b i sc r i c cq l i . Yez i Zuv ra l p r c r T " r r r c t 6 ro t xs i ov , f Tpo0e rop iu i n - cd i ! i r r , S i nod r r l u i a . s i n -
tagmei ifintelor gi dumnezeegtilor canoane (oivtn lpru 0rL<iv zn"i ieqdrv xavulcov)
t"iu"t^t5 cte Pail'1 xui fl6r11. 'Ev 'A0dvcrr.E 1852-13;9' T'6po; Fxrog, oe)" 5--6'
Co*p, Zoo" Carp" 'Suicer i , Thesaurus eic lesiasLicus. Arns1claed. 1862. Tom, ' I I ,
"ot. ll.a,.,rrurrtur,,canon,, insernnd ceiace nunlirn noi azi Drcpt. Itisericesc_(vczi
Can. i aL primului sinocl ecumenic). Enciclicile clate de episcopi, in care se.l[.u-
reau afaceii bisericegti mai importante, ca $i d-ocumentele, datede episcopi preo-
lilor, cari plecau in atte eparhii, au fost priviLe de canonice' In dreptul bisericesc
iomano-caiolic, ca gi in cil greco-oriental, orice norm[ bisericeasc[ pozitivi s'a
numit ,,Canon;': ,,bcclesistiJa constitutio, can6nis nomine censetur"' Gralianus
ad D. I I I , in pr inc. $ 1.5) Can. 18 al Pr imului s inod ecum.6l Novela 137 a i.i Justinian i' introclucere : ciulles leges 9i sacrl cctnones,
DREPTUL BISERICESC
^,^ , *o.ur t i pa lL icu lar i ta te a legi lo t Biser jc i i , ca orparr ism so-iiil
,ij9i!arali-e.:r *:qif.-qr"lei qi ale. sraruJui, nd arari po_zrtra ' pe care o ocuj la l j lsel ' rca in domeniul dreptului . Biser ic i iq iare organiza[ia ,ei.dcosebitr, dispunc clc mijloicetu "io*ou.rit"gr igi are scopul ei deosebit. orgarrizafia ei e cteta ilumner*',
ga gi mijloacele, de care are nevoie, pe'tr,., alu,rgeiea*"prfii "i.De. aceea, organizatia Bisericii e iridependeirtli nu'-;;ila de,nici un capriciu al voinlei omeneqti qi t""r"i"'pe*tri#'.,J "..tl]^Tu.: rigoale,. pentni toat-e timpuiile, ca o iistitu.tie Arrnne_zerasc.r . In scopul acesta, t rebuiesi detcimirLate l l ; ; : - , i ; ; ; ,_ulini e, ra"portur"ite dintre membrii Bisericii qi "" i,;;t $i; i,; iuiuf itut.*ei,,pr99um qi ale mernbrilor intre ;i. D; aceea existr in Bisericiautoritatea respectir'r. care,. potrivit c,- iiinla iliilt ,.
-6."ri.ii,ingrijegte de randuire acestor raporturi,. r.rii.a l"r a. ."apri-ciril indiviz.ilor qi cle ,ren!ineo." 6rairr"i i' orice'oii*.liuu.l n"oarece, mai departe, Riserica are merrirea ae a s" *rpihji^o"rt.tntreaga lume ii ae a intoarce t;il;;;;"ar"r" ru Fi;i;;;;.i;u._Ir.'a isbutit pdnd azi, deoarce mitioarri-de oarneni nu fac palte dinliserich, ea-trebuie sx si.a in anir"rii" ,-r"1ii, "*';-il".il "iiu*i"."1ej.yniversaiiqt, cu oamenii acegtia, cal.ii"*;"rt" din ea, qi urilr*"radifr-.r' itc mlrturisiri de credinte.'
_. ^"' '
- Jrypl'agtiatd i' cliferite. p-ri1i ate pr'rArL*],i, Biserica tre'uesx vinh i'atinsere cu statere,'i ' cai:"-ir pri"s i;Ecinl*a.ii '.,.i"lrToile raporturi,"care se nasc au'aci in:lr" autoritatea Bisericii qi astatui'i,.1y,.de asernenea, nevoe-de o rrunfl rcgutare. Ac"s-t*'ru-porturi diferite, cari.privesc via{er ii i i, oiare uh.iri"i.i i, tr"rr"r*dete.rmirate plirr rnijloace lrricfice nrec9." q tis !i;;' r" ; ; l.;;, ""r nl. "ri rli. ;.1;'";' ?:, 1l- ulli"?,0.ti'fr, tflil:[runi diferite, Biserica,^-!. t"r.j,*f a'ept"iri,'';;;;.'"r*;igirtaica un organism social, c.u caracter iurjriic, $l apor ca o alcltuiresocial5, care ia o anil'ritx pozigie
'?"ra "ia 'staie ql
-,te o'iiJrlia"societ[]i religioase.
$ 3 .
Dreptul Biserieesc.lDeoarece Biseric4 cum am vdzut, conformscopului eipres-cris de Dumnezeu.
11._: grs1,]iruii; j";;;;,#;'iliil, qil5g, r"ei deosebite, plin i-are. se me-n1ine brgaoiralra aceasta, deoarece,apor, ea e indepcndenti. ri rreitdrn"t?.^ ji, a,,pl ta.ari.riri"ii, ,ropoatefi condi{.ionat[ nicj de irnprejur'Iri ]oca.le, nici tempoiale,ulmeazl dela sine nec.esitatea biipi\i)i ' eisericesc.Ca orice clrent. gi_clrepiur u$|T;Jsc se inrparLe in dlept o-biectiv Ei subiecfiv. tn sens. subectir, dreptul blse,iccicloili in*drepturile cuvenite 'remnritor* E;;;;.ii ca atari, clupd pozilialuard de ci in ea. .r j:qglii; ,;;;j; ';* dleptur pcrsoanetol ju_ridice din Biseric:i. r)e aci se poate vedea cn irri i;trffi;'iu"l,i*.,al Dreptului, B serica, ca pe un tot, ci pe membrii izola{i ai ei sau,
a
pe persoanele juridice din ea, recunoscute in modlegal, gi anume-din-cauzh c[ Biselica nu-i nici o persoani juridicl, in sensul fi-
ozofiei dreptuiui, nici o corporalie , a clrei origin[ st[ in unireacAtorva indivizi, care urmiresc un anumit scop t). In sens obiectiu,prin drept bisericesc, inlelegem adunarea tuturor formelor dedrept, prin.care se reguleaz[ viala extern[ a Bisericii, ca or-ganrum socral').-
Dreptul bisericcsc, care se mai numegte $ drepl tanonit',poart[ azi in gcoalele greceqti numirea de xovovrxdv 6ixcrr,ov.Aceasti denumire veche vine dela cuvAntul Nqvr6v 3), cu carese numiA a), in timpurile primare ale existenlei Biselicii, atAinormeie singuratice cAt gi LoLalitatea normeJor, referitoare lacredinla qi viala cregtinX. Mai tdr:ziu, cAnd activitatea legisla-tiv6 a Bisericii s'a intins intr'un cerc mai mare, prin canoane seinlelegeau normele date de Biseric[, care aveau in ea valoare dereguli pozitive qi universal obligatoare pi, ca atare, se deosebeaude obiceiul tradilicnal bisericesc (Exx.)'yamorm'l ot'v'{Oercn5) gi delegile poiitice (nolulrr,xoi vdpror) 6). Actualmente se obiqnuegte ase numi canoane, legile bisericeqti, care, intrucAt priveqte Ili-serica greco-oriental5, se cuprind in colecliunea incheeat[ inultimul pHLrar al veac. IX-lea ; iar, cu privire la Biserica romano-,catolicS, in corpus juris canoui.ci. I.{umirea de drept canonic'se poate dar intrebuintd cAnd expunerea se intemeiazit pe ca'loane adicd pe acele legi bisericeqti, care s'au dat, in rls[rit
DREPTIJL BISERICESC
g 3 , 1 ) Cu r i os c {9 i cA l i vAcanon ig t i r . - c . p r i vescB i se r i caca r l n to t , casub jec ta lclreptului ; de pildd ; Dr. Jos. A. Ginzel, Flanclbuch des neuesten in Osterreich r -
tenden Kirchenrechts, Wien 1857, care se expriml lHmurit, pl'ecum urmeaze :
,,c5. Bisericzt e un subiect al dreptulni se vede dln noliunea ei, fn chipul cel maievident". (VoI. I, p.19). O oprire mai aminunlitd asupra acestei chestiuni, din punct.de vedere romano-catolic, vezi la T. PcLchmcLnn; Lehrbuch des Kirchenrechts.W icn . 1863 , vo l . I , P . 52 -53 .
2) Arhim loan (1, c. , I , 7) d i urmitoarea def in i l ie ; , ,Vsje v sovokupnost i{zakoni bogootkrovennie i cerkovuie kanoni) sosLavljajui: voobsce.- pravo cerkvi,opredjeljajusce kako podobaet v domu boziem ziti, jaze jest cerkov Boga ziva"(,,Toate lggiie, descoperite de Dumnezeu qi canoanele bisericegti, formeazh drep-tul bisericesc, tn genere, care ne aratd cutn se cuvine si trtrim ln casa lui Dumne-zeu, care e Biserica lui Dumnezeu"),
3) Insug cuvAntul aratd o uncalti, ln forma unei linii drepte, lntrebuinlatila tiierea 5i netezirea lemnului 9i pietrei. PArinlii biserice$ti se foiosesc de ea, dup:iindicalia lui Vlastare, spre a deterlDind cu ea, ln sens metaforic, prescripliunilebisericegti. Yezi Zlvrayyla xcrrr:r orolleior', Ilgo0ecoqric 1n edilia Sinodului a sin-tagmei sfintelor gi dumnezeeglilor canoane (o6\,ruypcr Oer,drv zo"i [eg6v xcrv6vov)redactat[ de Pcil),r1 xcrl 116r].11. ',Ev 'A0\vrrrE 1852-'18r9. T6ptoE Extog, oe)". 5-6.Comp. loan Carp. Suiceri, Thesaurus ecclesiasticus. AmsLelaecl. 1862. Tom., II,col . 37.
4) CuvAntul ,,Canon" tnsemnd ceiace numim noi azi Drept bisericesc (vcztCan. 2 aI primului sinod ecumenic). Enciclicile date de episcopi, ln care se ltrmu-reau afaceri bisericegti mai importante, ca 9i documentele, date de episcopi preo-
litor, cari plecau ln alte eparhii, au fost privite de canonice. In dreptul bisericescromano-catolic, ca 5i ln cel greco-oriental, orice. norm5. bisericeascd pozitivd s'anumit ,,Canon": ,,Ecclesistica constitutio, canonis nomine ccnsetur". Gratianusad D. I I I , in pr inc. $ 1.
5) Can, 18 al primului sinod ecum.6) Novela 137 a lui Jus1inian in introclucere : ciuiles leges gi sccrl canones.
DREPTUI, BISERICESC
pdnl in.veacul 9-lea,iar in apus p{hd l*incheerea aqd numituluig,grpus.jurici canonici. Insh, deoArece dreptul, care ie aflb azi inBiserich, ̂ e format qi din diferite norme date-mai tdrziu, fie deSrsence, Ite de stat, pentru ea, darcare n'au fost primite in co_lecliunile de canoanq norme, care, deqi au puteie obligatoarein,BisericS,.nu.poartl numele de canoanb, pentru numirea' drep_tului de azi din Biseric5, .se intrebuirye-avi expresiunea de itriptbisertcesc. In aceastS privin{H, dr-eptui bisericesc. dupr extind"e-rea lui, apare mai _va.st ca dreptuJ !u!.otriq, care poate fi privit qica element esential ri ca baza celui dintar.. -nlpX isvoai'ele dreptului, dupl domeniul in care se aplici,duph timp, etc. drep.�tul bisericesi se imparte in :- 1.' nfgpl scris 13yypago.,,, scriptum),-care a fost dlt de pu-terea leglsiatrv[, in scris, Ei stabilit ca normh, gi drent nesiri.s(ctyqo,cpov, non scriptum), cale s'a pdstrat in Biseric5, llrin tra_difie^ gi obicei. Cel dintAi se numegte drept plopriu zii (rd rnsdxpLBeiag, 'ius strictum), iar, cel din urmE,'Areptrit uzului Ga ,r,ouvr'10e1o6, per consuetudinem).
.2. Dreplul dfuin (Oeiov, divinum), sau drcptul natural (mt_orxdv, naturaie), . care gi-a Iuat na;tere odatd *" gir;iitu)'$ise bazeazd pe voia lui Dumnezeu exprimate llmurit" si d.reptulpoziliu. (0erLx6v, positivurn) sau drept bisertcesc (Exx),{otaork6v,ecclesrasrlcum), care se bazeazl'r pe normele bisericeqti bine de-terminate.
3. Dreptul contun (xor,vdv, yevtxdv, commune), care se bazeazd,pe. normele fundamen-tale generale, date perltru intreaga Bi-seric[ gleqtini, ;i drcplttl paiticular (rornxdv,
'?6Lxdr,, prep,,,6.,i par.-
t culare), care cup'iirclc -rounele
r:brcspunzbtoare 'unor
im'ore-.iurdri particulare, date perrt.n o biseric,i particularir sau alth ?).
4"_ Dreplttl interrt (6oaireglxdr,, internrlrn) ; acesta cuplincleruormele eare rcgule-azA chest-iurrile rle drept intern ale'Bise-ricii gi drepl cnlcrn 1i[orregr'<5r', externum), ca]re rcgureazl-l ranortu-r11c Bisericii ca irrtreg fal.r de staL gi faf,r rre ace'ia car.i faiparteoi l r ea. ureptut. bisetr( :( 'sc. afar; i dc asta, se rnai inrpartc i rrdrept penal adininistrativ, judeciitoresc etc,. . q D.reptdl uechi (dp1c�ior,, rrctus), din care fac partonotrmele,date in l inrpul c irr t l Biser. ica nu crur clesparI i th, i i dreptut nou(xcLvov, .rro 'nm). t 'are coprirdc rrornre ie r ]ate c.re Riser icrr t ruplsepara{iune.
- --7) Privitegiill cleosebit, care se poate acordri unei persoanefizice sau juridicein J3iserici, se numegte, :rpor,6;lror,, privilegiu'r. Biisrmo' n oi *."1iorr"n"ecanoanele p.rrsonale (;tpooo,.:rtxd; zo.r,cil,, Comentar la can. gB al Sinodului ctinLartagrna' In s i r tagnra Atenianr, I I I , 518), Dupi observarea lu i Balsamonln comentarul la enciclica sir-rod. III ecu'renic (Si'tagma Atenia'i, rr, 2r4),lselrer3ca
canoane nu pot aved u]r caractet'gener.al gi, de aceia, nu pot fi privileca bazd a dreplu iu i .
