Ingrijirea bolnavilor cu epilepsie

Capitolul I.

MOTIVATIE

Bolnavii epileptici ridica si în prezent probleme de reabilitare, dereîncadrare în familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmitaticorporale. Daca în Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginatsocial, fiind considerat "demonizat", în prezent acesta este înca frustrat laalegerea profesiei, la alegerea si primirea functiilor, la încadrare, etc, fatade cei valizi si cu aceeasi pregatire; în acceasi masura epilepticului îi suntlimitate posibilitatile de participare la activitati culturale, sportive,artistice, jocuri distractive, etc. Toate acestea, ca si tendinta de izolarecauzata de anxietate, de tema de a nu face criza, fac din epileptic un omretras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfactii sibucurii ale vietii. Dupa unii autori numeroasele influente stresante si de frustrare pecare le întâmpina bolnavul de epilepsie se exercita asupra lui mult maisever si mai nefavorabil, în formarea unei personalitatii si a unuicomportament vicios, decât boala însasi. Aceasta situatie poate si trebuiesa fie combatuta eficient prin educatia sanitara, care se adreseaza înaceeasi masura bolnavului cât si anturajului acestuia. În special o instruireadecvata anturajului ar duce la popularizarea ideii ca epilepsia, departe dea fi o boala rusinoasa, este o afectiune ca oricare alta; ar face maieficienta supravegherea bolnavului privind respectarea dietei si aregimului de viata prescris; ar duce, nu în ultimul rând, la înlaturareasentimentului de condamnare, de marginalizare resimtit de bolnav si înconsecinta, la cresterea calitatii vietii bolnavului.

CAPITOLUL II.

Istoric

Epilepsia reprezinta una din bolile cunoscute înca din trecutulîndepartat al omenirii. Acum 4000 de ani intâlnim prima prevederelegislativa provind statutul bolnavului epileptic – codul lui Hammurabicare interzicea vânzarea sclavilor epileptici.

Hipocrate si scoala sa au facut primele tentative de a gasi oexplicatie naturala a fenomenelor convulsive, aratând ca raul sacru nueste cu nimic mai divin decât celelalte boli.

În aceasta epoca se invoca la originea epilepsiei fortesupranaturale, substante toxice, mentinându-se totodata ideea originisatanice a acesteia.

2

Paracelsus realizeaza un important pas în demistificarea bolii,stabilind un raport direct între traumatismele craniene si epilepsie.

La sfârsitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep sa fieconsiderati bolnavi, iar la sfârsitul secolului al XIX-lea se fac primeleîncercari chimioterapeutice.

Huglings Jackson face prima recunoastere a mecanismuluidescarcarii epileptice. El considera toate crizele ca având punct de plecareleziunea.

Definitie

Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat dedescarcari neuronale excesive, cu caracter paroxistic, tranzitor,intermitent si interactiv, manifestat prin crize brusce cu tulburareaintermitenta a unor functii cerebrale, cele mai adesea însotite de alterareaconstiintei.

Epilepsia este o stare patologica care a fost cunoscuta înca înperioadele îndepartate ale istoriei omenirii, fiind atestata identificarea eiîn preistorie. Este o tulburare paroxistica si trecatoare în activitateacreierului, cu aparitie brusca, disparitie spontana si tendinta larepetabilitate ce se caracterizeaza prin descarcarea unui grup sau atotalitatii neuronilor cerebrali afectati la un moment dat de un sincronismexcesiv prin manifestari convulsive si prin tulburari de constiinta si depersonalitate, asociate crizelor sau în raport cu acestea.

Epidemiologie

Prelevatia epilepsiei este de cel putin 4 -6 ‰. Rata de debut, maimare în prima copilarie si exista vârfuri ulterioare la adolescenta si pestevarsta de 65 de ani. În putine cazuri din cele cu debut în copilarie,epilepsia este asociata cu handicapul mintal.

Etiologie

Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie si frecventa lor variaza cuvârsta. La nou nascut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismeleabstreticale, malformatiile congenitale, tulburari metabolice si injectiile.

La adulti si vârstnici cauzele cele mai frecvente sunt boalaaminomusculara, Tcc, si tulburarea aminala degenerativa, tumoricerebrale, droguri si intoxicatii.

La cel putin jumatate dintre pacienti nu se gaseste vreo cauza dupa

3

investigatii detaliate; în asemenea cazuri factorii genetici par a avea osemnificatie mai mare decât cei cu patologie demonstrabila.

Etio-patologie

I.Epilepsia idiopatica - nu se cunoaste cauza.II. Epilepsia simptomatica-se crede ca ar fi cauzata de un factorereditar indispozant.Factori:-prenatali-natali-postnatali

Factori prenatali -factori exogeni ce actioneaza asupra mamei în

timpul sarcinii:-traumatisme abdominale-infectii ale mamei-factori toxici (alcool, noxe profesionale)

Factori natali:-distacii de nastere-traumatismele fatului în timpul nasterii-incompatibilitate Rh

Factori postnatali:-traumatisme cranio-cerebrale-infectii la cap-factori alergici-tulburari în metabolismul calciului, glucozei,glucidelor

Clasificare

Liga Internationala Împotriva Epilepsiei a redactat versiuneaclasificarii crizelor convulsive (Gastaut 1969), care este acum în utilizaregenerala într-o versiune usor reviziuta (Dreifuss 1981).

4

Clasificarea crizelor convulsive

I. Crize partiale sau cu debut focal

1.cu simptomatologie elementara (fara tulburari de constiinta)-motorii-vegetative

2. cu simptomatologie complexa -secundar generalizate -cu tulburari deconstiinta-psihomotorii-intelectuale-ideationale-afective-exclusiv alterarea constiintei

3. cu simptomatologie compusa (simptome elementare si complexe)II. Crize generalizate - fara debut focal

1. Neconvulsive (PM)-crize astatice-absente tipice sau atipice-crize epileptice comotoase, fara convulsii

2. Convulsive-miclonice-clonice-tonice-tonico-clonice (convulsii majore)-absente

III.Crize unilaterale sau predominant unilaterale-clonice-tonice-tonico-cloniceIV.Crize eratice ale nou-nascutului (convulsii variabile tonice,clonice sau tonico-clonice, unilaterale, alternante sau generalizate)

5

V.Starile de rau epileptic

Criza partial simpla, include criza motorie jacksoniana sio varietate de criza senzoriala în care fenomenele sunt limitate,constiintanu este afectata.

Criza epileptica tip absenta: Semne şi simptome crize epileptice de tip absenţă

Scurte momente de pierdere a conştiinţei, prezenţa de mişcări rapide ale pleoapelor în timpul momentelor de absenţa, recăpătarea completă a stării de conştienţă după aceste momente de absenţă.

Durata fiecărei absenţe este de numai câteva secunde, dar frecvenţa lor poate varia de la zeci, la sute de crize zilnic. În timpul unei absenţe există o scurtă suspendare a stării de conştienţă însoţită de mişcări rapide ale pleoapelor sau de tresăriri ale mâinilor. Conştienţa este pe deplin restabilită imediat după terminarea absenţei, fără nici un pic de confuzie. De obicei, persoana care a prezentat criza de absenţă nu-şi aminteşte ce s-a întâmplat.

Absenţele apar, în mod tipic, la copii cu vârstă cuprinsă între 6 şi 12 ani şi rareori după 20 de ani. După debut pot trece săptămâni sau chiar luni până ce un adult să le observe deoarece sunt, de obicei, foarte scurte şi cu puţine mişcări anormale. Copilul poate prezenta iniţial dificultăţi de învăţare înainte ca dumneavoastră sau un profesor să observaţi crizele de absenţă.

Mai puţin de 10% din cei cu crize epileptice prezintă crize tip absenţă. Uneori, ele apar în combinaţie cu alte crize. De obicei, cauza crizelor rămâne necunoscută, iar copilul nu mai prezintă alte probleme neurologice.

Crizele tip absenţă atipice sunt însă asociate unor tulburări neurologice de tipul malformaţiilor cerebrale congenitale, tulburărilor metabolice de origine renală sau hepatică sau cicatricelor corticale posttraumatice sau postpartum. Faţă de o criză de absenţă tipică, o absenţă atipică este mai lungă şi are mai multe mişcări anormale.

Diagnostic crize epileptice de tip absenţă

În general, pentru evidenţierea unei activităţi electrice anormale corespunzătoare unei epilepsii tip absenţa se efectuează o ectroencefalograma (EEG), care măsoară activitatea undelor corticale. în unele cazuri, medicul poate recomanda teste de sânge, o tomografie

6

computerizată (CT) sau o rezonanţă magnetică nucleară (RMN) pentru a determina alte posibile cauze ale crizelor epileptice.

Cât de gravă este epilepsia tip absentă - Majoritatea copiilor cu epilepsie tip absenţă prezintă semnificativ mai puţine sau chiar nu mai prezintă crize după introducerea tratamentului medicamentos. Până la 70% dintre copiii cu crize tip petit mal nu mai prezintă aceste crize până la vârstă adolescenţei. La această vârstă majoritatea adolescenţilor pot să întrerupă tratamentul sub controlul medicului.

Tratament crize epileptice de tip absenţă

Majoritatea copiilor cu crize de absenţă tipice pot avea un regim normal de viaţă şi trebuie încurajaţi să o facă. Medicul va recomanda copilului practicarea sportului şi a altor activităţi şcolare cu câteva mici restricţii. Restricţiile pentru condus sau pentru manipularea anumitor echipamente în cazul înaintării în vârstă a copilului depind de gradul de control al crizelor. Crizele peţit mâl sunt, de regulă, foarte sensibile la tratament. Este necesară o evaluare medicală pentru a alege medicamentul şi dozele potrivite pentru copilul dumneavoastră. Posibilele efecte adverse ale medicamentelor pot fi: ameţeală, iritaţie gastrică şi letargie.

Criza partial complexa - “epilepsie de lob temporal”.Este adesea precedata de o criza partiala simpla ce dureaza câtevasecunde si care poate lua forma unor halucinatii olfactive,gustative, vizuale, auditive sau a unor senzatii corporale. Pacientulpoate prezenta modificari de gândire, perceptie sau emotie, constiinta, tulburari.

Statusul epileptic parţial complex trebuie diferenţiat de celelalte forme ale statusului epileptic non-convulsiv, de stările post-ictale, dar şi de alte condiţii neuologice şi psihiatrice. Electroencefalograma poate să ne ajute, dar modificările EEG înregistrate la nivelul scalpului sunt deseori nespecifice, iar diagnosticul se stabileşte de obicei pe baza aspectului clinic. Definiţia acestei condiţii clinice ca şi un „episod epileptic prelungit asociat cu descărcări epileptice focale variabile sau recurente frecvente cu originea în regiunile temporale sau extratemporale, care produce o stare confuză cu simptome clinice variabile” este destul de imprecis şi necesită accentuarea faptului că statusul epileptic parţial complex poate să aibă originea în toate regiunile corticale şi poate să prezinte caracteristici clinice fluctuante. Un alt factor important care trebuie inclus în definiţie este absenţa comei, deoarece statusul epileptic care se instalează în timpul comei este considerat o entitate clinică separată, parţial din cauza prognosticului lui sumbru.

7

Cât de agresiv trebuie tratat statusul epileptic parţial complex, depinde de prognosticul condiţiei clinice şi de posibilitatea îmbunătăţirii prognosticului prin tratament. Ca în cazul tuturor epilepsiilor, prognosticul este dependent de etiologia crizei şi de toate condiţiile medicale concomitente. Statusul epileptic parţial complex la un pacient cu epilepsie este probabil o condiţie mult mai benignă decât statusul epileptic acut precipitat şi ar trebui tratat ca atare. Medicaţia folosită în tratamentul statusului epileptic nu este lipsită de efecte adverse şi poate duce la hipotensiune, detresă respiratorie şi în cazuri rare la stop cardiorespirator. Acestea sunt valabile mai ales în cazul administrării intravenoase. Cea mai acceptată recomandare pentru abordarea stausului epileptic parţial complex este recunoşterea lui precoce, urmată de administrarea benzodiazepinelor pe cale orală sau intrarectală. Clobazamul p.o. este un tratament eficient. La pacienţii care prezintă crize epileptice parţiale complexe repetitive, administrarea orală precoce a clobazamului într-o doză de 10-20 mg/zi pe o perioadă de 2-3/zile, chiar la domiciliu, de obicei întrerupe statusul epileptic. Recunoaşterea precoce este un pas critic, deoarece întârzierea administrării tratamentului este în primul rând rezultatul incapacităţii de a stabili diagnosticul. Un status epileptic parţial complex mult mai persistent sau rezistent trebuie tratat cu medicaţie intravenoasă; drogurile de elecţie sunt lorazepamul urmat de fenitoină. În contrast cu statusul epileptic petit mal, răspunsul la benzodiazepine poate fi nefavorabil şi de multe ori constatăm dispariţia fenomenelor EEG fără îmbunătăţirea tabloului clinic (probabil din cauza efectului post-ictal). Întrebarea dacă anestezia generală este justificată la unii pacienţi rămâne în continuare subiectul unor dezbateri, pentru că cele mai multe cazuri de status epileptic parţial complex sunt autolimitate, deseori fără nici o sechelă neurologică importantă. Astfel, dacă este posibil, tratamentul agresiv trebuie evitat. Nu în ultimul rând trebuie menţionat, că tratamentul factorului care a precipitat criza (encefalită, tulburări metabolice, etc) este deosebit de important, având în vedere că astfel deseori se rezolvă şi statusul epileptic.

Criza tonico-clanica generalizata. este criza epileptica obisnuita, cu instalare brusca, fazele tonica si clanica si o perioada privata de mai multe minute, în timpul carora pacientul nu poate fi trezit.

Criza mioclanica, atonica. este criza cu contractii mioclanice extinse sau atacuri de cadere si care nu pune probleme psihiatrului.

Este tipul clinic ce cere ca trasatura cardinalatulburarea de constiinta. Atacurile încep brusc, fara aura, au odurata de ordinul secundelor si se termina brusc.

8

Simptomatologia

Forme clinice

epilepsia generalizata:-criza majora (Grand-mal)-criza minora (Petit-mal)

epilepsie localizata:motoriesenzitivavegetativa

forme particulare

Criza paroxistica majora are mai multe faze:

prodomul

aura epileptica

accesul convulsivant

faza stertoroasa

Prodomul

De obicei precede cu câteva ore sau zile instalarea crizei.Apar manifestari de tip motor, senzitiv, vegetativ, tulburari psihice.Bolnavii sunt constienti de aceste simptome. Simptomele care aparîn prodom, de tip motor-mioclonii localizate într-un anumitsegment, de tip vegetativ (cascat, stranut, mestecat involuntar), detip senzitiv (amorteli), tulburari de auz (acufene), tulburari devedere (puncte stralucitoare), gust, miros neplacut, tulburaripsihice, depresie, indispozitie, anxietate, euforie, neliniste.

Aura

Aura epileptica are o durata foarte scurta si prezintaparticularitati individuale. Bolnavul poate sa-si ia primele masuride precautie.Manifestari: tulburari ale analizatorului olfactiv, gustativ,senzitiv, motor. Aura nu apare întotdeauna. Debutul este în general

9

brutal, cu paloare brusca, strigat si pierderea cunostintei precum siprabusirea bolnavului.

Accesul convulsivant

Accesul convulsivant are doua faze: una tonica, scurta, caredureaza 20-30 de secunde cu contractura generalizata, ochiiimobili, pupile midriatice, abolirea reflexului fotomotor si areflexului cornean, cianoza, apnee – prin contractura diafragmului,emisiuni involuntare de urina si materii fecale, si o faza clonica.Faza clonica – bolnavul prezinta contracturi succesive siritmice de scurta durata, generalizate, urmate de muscarea limbii siaparitia la nivelul gurii a unei spume abundente si uneorisangvinolente. Faza clonica dureaza 1-2 minute.

Faza stertoroasa

Dureaza de la câteva minute pâna la câteva ore. Bolnavul seafla într-un somn profund (comatos), musculatura este relaxata,reflexele fotomotor cornean si reflexele osteondioase sunt abolite.Poate exista reflexul Babinski lateral.Uneori crizele se repeta la nesfârsit – crize “subinrante”,instalându-se starea de rau comitial, care constituie o urgentamedicala – exitusul putându-se produce prin edem pulmonar acut,edem cerebral sau hemoragii cerebrale.

Criza paroxixtica minora (petit mal, absente)

Accesul este de scurta durata (câteva secunde), suprimareaconstiintei nu este urmata de cadere si convulsii. Bolnavul îsiîntrerupe brusc activitatea, devine palid, scapa obiectele din mâini,sta împietrit, apoi îsi reia activitatea fara a avea cunostinta crizei.

La copil se pot întâlni frecvente crize de genul absentelor,chiar pâna la 50-100/zi – pienolopsia.

Epilepsia motorie – paroxisme convulsive localizate la nivelul unuisegment al corpului (fata, membre). Bolnavul este consient de acestecrize (secuse motorii de contractura – crize Jacksoniene, urmate saunu de o criza majora).

Epilepsia senzitiva – crize jacksoniene senzitive: amorteala, raceala,fierbinteala, cu posibilitate de extindere. Criza dureaza putin (pâna la

10

un minut), bolnavul este constient.

Epilepsia vegetativa – localizata la nivelul hipotalamusului, estemanifestata prin tulburari sub forma de accese vasomotorii: caldura,raceala, tulburari de culoare: paloare, roseata, cianoza, crize desalivatie, epigastrologii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe, cudeplasarea bolnavului.

Echivalenta comitiala – localizata la nivelul unui lob temporal. Bolnavulprezinta stari de vis, halucinatii, crize ambulatorii motorii, chiarcomplexe cu deplasarea bolnavului.

Forme particulareMioclonii – crize de tip motor (focale) Kacksoniene. Sunt crize localizatela un anumit segment. Generalizarea este foarte rara, deschisa maiales la copil.Epilepsia reflexa – criza este declansata de anumiti factori: auditivi(zgomote, muzica), vizuali (lumina prea puternica, vizionarea TV).

Epilepsia catameniala – la femei, în perioada premenstruala.

Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul pozitiv se precizeaza pe baza:

-aspectului clinic

-traseului EEG

-pneumoencefalogramei gazoase (vizualizarea sistemului intraventricularprin introducere de aer)

-arteriografiei selective

-echografiei

-radiografiei craniene simple (pentru localizare)

Evolutia si prognosticul

Depind de gravitatea leziunilor cerebrale, aplicarea corecta atratamentului si conditiile de asistenta medico-sociala aplicata bolnavului.Evolutia, desi de durata sau cronica, este puternic influentata de aplicarea

11

judicioasa a tratamentului si corecta folosire a complexului de masurirecuperatorii.

Diagnosticul diferential

Diagnosticul diferential se face cu:

Convulsiile febrile – frecvente la copilul de 1-3 ani. În primel ore de ladeclansarea febrei, puseul febril este mare: 40-41 grade C. Copilulprezinta o singura criza, nu respecta succesiunea fazelor din crizaepileptica.

Crize de spasmofilie (tetanie) – se pot însoti de pierderea cunostintei,cadere, dar nu respecta succesiunea fazelor din criza epileptica, nuprezinta faza stertoroasa, nu are semne neurologice.

Crize dismetabolice – are tablou semnificativ: bolnavul este flamândînainte de cadere, este anxios, nelinistit, are transpiratii reci. Glicemiaeste scazuta. EEG normal.

Crize uremice – ureea este crescuta, bolnavul prezinta antecedente renale.Crizele sunt tipice, nu respecta succesiunea din criza epileptica, nuprezinta amnezia crizei. EEG normal.

Crize de pierdere a cunostintei cu contracturi tonico-clonice dupaactiunea unor factori: electrosocm cu electrocutie, insolatie (edemcerebral). Criza nu prezinta toate fazele din criza epileptica, factoriicare actioneaza se cunosc.

Epilepsia alcoolica.

Crizele de isterie – prezente mai frecvente la femei, sunt declarati defactori psihici, în prezenta anturajului pentru a impresiona. Îsi alegelocul pentru cadere. Poate fi scoasa din criza prin excitanti puternici(udare cu apa, ciupire, palmuire, compresiune pe oase). Nu are semneneurologice, nici modificari EEG.Profilaxie. Tratament

Prin tratarea epilepsiei se urmareste obtinerea încetarii crizelorepileptice, fara afecrtarea functiilor de relatie si vegetativi ai organismului.

Mijloace de tratament folosite:igieno – dietetice (profilactice)medicalechirurgicale

12

Conduita igieno-dietetica:- abtinerea totala de la consumul de bauturi alcoolice care genereaza si favorizeaza aparitia manifestarilor epileptice, precum si substante si droguri epileptogene. - evitarea consumului excesiv de lichide si sare – favorizeaza aparitia dezechilibrelor hidro-electrolitice.

- alimentatie obisnuita fara excluderea grasimilor, regimul cetogen este considerat anticonvulsivant.- evitarea atmosferei combinate si expunerea îndelungata latemperaturi ridicate (accentueaza hipoxia cerebrala).- îndepartarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalica, mai ales la copii (vegetatii adenoidiene, focare septice, parazitoze intestinale, corectarea dezechilibrelor endocrino-umorale).- supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispozitie convulsivanta.

Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos este diferentiat pentru fiecare bolnav, esteadministrat fara întrerupere ani de zile si dupa disparitia fenomenelorparoxistice.

Tratamentul de electie în paroxismele de tip “grand mal”

Fenobarbitalul (luminalul) – anticonvulsivant – în doza mica 0,10 gseara (daca crizele sunt nocturne) sau dimineata (daca crizele suntdiverse) sau fractionat în 2-3 prize – doza este mai mare: 0,20 – 0,30 g/24

Dezavantajul terapiei cu fenobarbital – somnolenta – se corecteaza cudoze mici de amfetamina, efedrina. Efecte secundare: edeme ale fetei,dermatita, eritematoasa, leziuni cutanate buloase (fenomene alergice).Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0,30 – 0,50 g/24 h.Primidona – doza de 1,50 – 2 g/24 h. Potenteaza efectelefenobarbitalului, de aceea nu se asociaza cu aceasta.Fenurona (fenilacetiluree) – doza de 1,50 – 2 g/24h.Efecte toxice: deprimarea functiilor hematogene. Se asociaza cufenobarbitalul si hidantoina, pentru reducerea riscului toxic (doza de 0,60g/zi).

13

Tratamentul de electie în crizele “petit mal”

Trimetadiona: 0,90 – 2 g/zi în doze fractionate. Stimuleaza apetitulsi creste capacitatea de munca. Criza dispare în decurs de 72 h. Nu seasociaza cu hidantoina. Se mai recomanda: Diazepamul (doxepine),Carbomazepinul, Temezon (atalactamida).

Medicatia discontinua

Saruri de brom (0,50 – 1 g/zi), 3 – 6 zile/luna în mod discontinuu.

Acetazalamida (0,50 – 3 g/zi), 3 – 6 zile/luna

Sulfat de magneziu – inhiba excitabilitatea neuronala, efectantiedematos. Se administreaza I.V. 3 – 6 zile/luna în solutie de 25%, 10,20 ml.

Pneumoterapia cerebrala – se extrage 30 – 70 ml LCR si seintroduce aceeasi cantitate de aer, de 2 – 3 ori în 3 – 6 luni.

Neuroleptice minore sau majore. Neuleptil în cazul tulburarilorpsihice.

Tratamentul starii de rau epileptic

Consta în:asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea în decubit lateral cu capul în extensie, aspirarea secretiilor).Se administreaza I.V. 1 – 2 fiole Diazepam sau Haloperidol si se continua cu fenobarbital I.M. 0,80 f în doua prize la interval de 4 h, apoi (dupa 4 h) seadministreaza Procaina 1% asociat cu 25 mg Levomepromazina în perfuzie endovenoasa glucozata 45% sau perfuzie cu barbiturice.

Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I.V.,clisma de cloral hidrat 1%, 4 – 6 f, refrigeratie cu punga de gheata pevasele mari, punctie rahidiana decompresiva. La nevoie, aspiratiasecretiilor bronhice, cort de oxigen, combaterea edemului pulmonar cuStrofantina, vitamine, Acth.

Trartament chirurgical

Tratamentul cauzat de înlaturare a unui focar lezionar abordabilchirurgical, se aplica numai daca tratamentul simptomatic medicamentosaplicat corect este nesatisfacator.

14

Tulburari psihice în epilepsie

Formele clinice în boala epileptica comporta o ampla variabilitate atulburarilor psihice interparoxistice, care nu pot fi corelate cu frecventasau vârsta de aparitie a manifestarilor critice.

Modificari psihice limita sau “caracter epileptic” în care seremarca tendinta la detaliere si perseverenta ideatorie, oscilatiiafective disforice, suspiciozitate, exaltarea sentimentuluireligios.

Epilepsia psihopatiforma – bolnavii prezinta tulburari decomportament, cu pastrarea discernamântului asuprainterventiilor sociale, dar cu insuficienta capacitate de frânareasupra pornirilor instinctiv – emotionale.

Psihoza epileptica – cu tulburari, manifestari alediscernamântului asupra propriei persoane si ale interrelatiilorsociale. Se constata accentuarea si a vâscozitatii ideatorii, airitabilitatii explozive, un deficit accentuat al functiilor decunoastere (tulburari de diferite grade ale perceptiei, atentiei,memoriei, rationamentului).Dementa epileptica – involutie progresiva a functiilor decunoastere si afective, datorita deteriorarii ireversibile a substratului morfo-functional encefalic.Coeficientul cel mai ridicat de stari dementiale se întâlneste în populatia copiilor epileptici.

Aspecte socio-familiale si de recuperare a bolnavilor epileptici

Alegerea profesieiÎn dirijarea epilepticilor spre anumite profesii, “scara de riscpermisibil”, elaborata de GOODELASS, împarte diferite tipuri depreocupari în 5 categorii, dupa cum urmeaza:

Grupa de risc minim (epilepticii care prezinta crizele cele mai severe) –pot efectua diferite munci la domiciliu: pot lucra în ateliere (cumasuri de protectie), pot folosi unelte, dar nu pot lucra la diferitemasini sau dispozitive care pot genera accidente.

Categoria riscului minor permisibil - efectuarea diferitelor munci de birousau de miscare de marfuri (dar numai cu mecanizare protejata), muncicare nu pericliteaza epilepticul într-o eventuala criza.

Categoria riscului moderat permisibil – munci care nu necesita o

15

supraveghere permanenta, diferite prestari, activitati, care nu prezintadiferite responsabilitati privitor la activitatea altora.

Categoria riscului mare permisibil – se permit aproape fara restrictii mai

toate activitatile, inclusiv conducerea autovehiculelor.

Categoria riscului maxim permisibil – nu cunoaste restrictii la încadrare.

Activitati care se contraindica epilepticilor:-munci fizice intelectuale grele (suprasolicitante)-munci în subteran-munca la înaltime, în apropierea focurilor si apelor-conducerea diferitelor vehicule mecanizate-munci cu expunere la diferite noxe-munca în ture de noapte.

Dispenzarizarea bolnavilor epileptici

Dispensarizarea teritoriala a epilepticilor la nivelul unor servicii despecialitate este cea mai eficienta metoda de asistenta ambulatorie abolnavilor. Dispensarizarea trebuie sa înceapa cu întocmirea uneievidente teritoriale exhaustive a bolnavilor.

Bolnavii ajunsi la tratament conservator vor fi dirijati terapeutic deun medic specialist neurolog si psihiatru. Asistenta medicala aduceindicatii si sfaturi la cunostinta bolnavului si a persoanelor care ajung încontact zi de zi cu bolnavul, sfaturi în ceea ce priveste modul de viata alacestuia.

Atât bolnavul cât si apartinatorii trebuie sa cunoasca si sa respectedisciplina tratamentului, modul de viata ce se cere realizat precum silocurile periculoase care trebuiesc evitate: foc, ape, înaltime. Se insistaasupra pericolului de consumare a bauturilor alcoolice si asupra evitariistressurilor si a suprasolicitarilor.

Dispensarizarea se face conform unui program periodic, si anume:In cazul unei evolutii favorabile a bolii, acestia vor fi chemati la serviciulde specialitate cam la 6 luni interval, si mai frecvent în cazul unorevolutii nefavorabile.O deosebita însemnatate trebuie sa aiba în dispensare acordareaunui sprijin posibil, rezonabil si competent si organizarea vietii sociale abolnavuluii epileptic în probleme deosebite, ca: utilizarea timpului liber

16

al epilepticului, practicarea sportului, sexualitatea, casatoria, problema descendentilor, alaptarea, divortul, etc.

Epilepsia si casatoria

Casatoria pentru multi epileptici este o adevarata dilema, framântarile îndelungate, care se finalizeaza pâna la urma în situatii nerezolvate, tentative falimentare si frustrari. Complexul de inferioritate în care traiesc majoritatea epilepticilor, neîncrederea si inhibitia lor, precum si încadrarea într-o anumita categorie de handicapati ai societatii îngreuneaza întemeierea unei casatorii.De aceea se impune imperativul social-moral, ca epilepsia nu poatefi tainuita între partenerii care vor sa se casatoreasca.Descoperirea ulterioara a bolii de catre partenerul celalalt, poateduce la o scindare ireparabila între parteneri.

Epilepsia si sarcina

Epilepsia nu este o boala ereditara, dar tine cont de o predispozitieconvulsivanta crescuta. Actualmente se estimeaza transmiterea geneticala o frecventa de 2 – 3%. Viata sexuala echilibrata nu dauneazaepilepticului. Statisticile arata ca dintre femeile epileptice, în perioada degestatie au nascut feti vii, în vreme ce 100% dintre barbatii epileptici auavut descendenti vii.

S-a constata deasemeni ca paroxismele epileptice nu exercitainfluenta nociva asupra sarcinii.

Chiar aparitia crizei în timpul travaliului poate permite decurgereanasterii per vias naturales.Alte probleme medico-sociale la epilepticiConducerea autovehiculelor de catre bolnavii epileptici a suscitat discutii

foarte aprinse. Traficul rutier devine din ce în ce mai crescut, iarcirculatia un act de mare complexitate , ce solicita sub aspect fizic sipshic din ce în ce mai mult si pe omul sanatos. Intrarea epilepticuluiîn acest flux reprezinta un mare hazard, fiind unanim admis caoboseala, tensiunea, caldura, stresurile, sunt factori favorizanti aiaparitiei paroxismelor, momentele cele mai neasteptate.

Problema criminalitatii printre epileptici. Frecventa criminalitatii laepilepticii fara tulburari psihice nu difera de cea a populatiei generale.Formele de epilepsie cu tulburari psihice mari pot fi legate de uneledelicte, crime sexuale, efectuate în timpul acceselor.

17

Asigurarile pe viata împotriva accidentelor. Din acest punct de vedere un bolnav epileptic prezinta o crestere a riscului la accidente cam de optori mai mare decât în cazul populatiei generale.

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu epilepsie

Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajata total. Unele studiipe pacientii epileptici arata ca acestia au dificultati serioase cu serviciul.Numerosi pacienti sufera mai mult datorita conceptiilor gresite siprejudecatilor altor persoane în legatura cu epilepsia, decît afectiunii caatare. Problemela apar la scoala, la locul de munca si în viata de familie.Pot fi afectate perspectivele de casatorie. În cadrul îngrijirii persoanelorcu epilepsie este important a se încerca reducerea acestor neîntelegeri si asustine pacientul si familia sa.

În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va tine seama de faptul caacesta este adesea pus în situatii dificile cauzate de declansarea crizelor încele mai diferite locuri. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face saînteleaga reactia celor din jur, si sa o accepte pe cât posibil.

Pacientul va trebui sa-si accepte suferinta si esecurile cauzate deboala, sa înteleaga ca în afara perioadelor de rau sunt normali, la fel caceilalti, ca aceasta problema nu-I face infimi.

Va primi explicatii referitoare la tratament, la boala, la necesitateade a se prezinta periodic la medic.

Importante sunt discutiile cu familia, care va fi învatata cum sa sepoarte cu ei în cazurile de declansare a crizelor si dupa. Pacientii cuepilepsie au mare nevoie de suprotul familiei. Împreuna, familia sipacientul, vor trebui sa depaseasca aceasta situatie, sa o accepte, sa nu seculpabilizeze. Faptul ca se culpabilizezaza îi face sa aiba un comprtamentforate grijului si supraprotectiv.

În îngrijirea bolnavului epileptic se tine seama de faptul ca aceastaboala creeaza anxietate, tema de a nu face crize. Din aceasta cauza existatendinta de izolare, modificându-si comportamentul, devenind rautaciosi.Pacientul cu epilepsie va fi sustinut si integrat în grupuri, unde esteacceptat, tinându-se seama si de indicatiile medicale, forma de epilepsie,vârsta.

Se urmareste diminuarea reactivitatii convulsivante a creierului si oîncadrare sociala corespunzatoare. Tratamentul medicamentos trebuie safie accesibil si eficient, inofensiv pentru organism, inofensiv pentruorganism.

18

Capitolul IIICAZ CLINIC I

Numele: CPrenumele: SSex: masculinVârsta: 37 aniDomiciliu: Buzau,Jud. Buzau, str.Unirii, bl B17Starea civila: CasatoritCultura: 12 claseNu prezinta proteze, instrumente ajutatoare, alergiii.Elemente fizice: I=1, 74 m; H=72 kg;Relatii familiale armonioaseAntecedente personale: casatorit, un copil sanatos, sotia aparentsanatoasa. Neaga TBC si afectiuni infecto-contagioase. Stagiul militarnesatisfacut. Lucreaza ca gestionar la “BOROMIR”.Antecedente heredo-colateraleale: tatal decedat în urma unui accident.Mama aparent sanatoasa.

Analiza medicala: bolnavul vine la internare pentru cresterea frecventeicrizelor caracterizate prin cadere cu pierderea cunostintei, contracturi tonico-cronice, spuma roz la gura (îsi musca limba), pierdere involuntara de urina.

Acuza: cefalee, insomnie, irascibilitate,. Recunoaste consumul de bauturialcoolice. Nu prezinta diaree, varsaturi sau pierderi sangvinolente.

Stabilirea initiala a nevoilor fundamentale

O.L.Respiratia: se situeaza în limite normale.Odihna si somn: insomnieEliminare: normalaIgiena: respecta regulile de igienacorporala, vestimentara si a mediului.Miscare si mobilizare: hiperactivitate, necoordonarea miscarilorInformare si educatie: dezinteres de a învataAsigurare: probabilitate de atingere a integritatii fiziceSpirit: nu participa la activitatile religioaseLucru: dificultate de a-si asuma rosturile socialeTemperatura: se situeaza în limite normaleRecreere: dezinteres în participarea la activitati recreativeComunicare: ineficace la nivel intelectual si afectivMâncare si bautura: consumator de etanol, bulimieÎmbracaminte: corespunzatoare

19

Prescriptii medicale

O.L.TRATAMENTDATA EFECTUARII OBSERVATIICarbomazepina 06.03 – 11.0312.03 – 18.03Oral 2 cp/ziOral 3 cp/ziFenobarbital 06.03 – 15.03 IM 1 f/ziHaloperidol 07.03 – 18.03 Oral 3x50 pic/ziRomparkin 07.03 – 18.03 Oral 3 cp/ziNapoton 08.03 – 18.03 Oral 2 cp/ziDiazepam 06.03 – 18.03 IM 2 f/ziVitamina B1 06.03 – 12.03 IM 1 f/ziVitamina B6 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi

Examene de laborator – diverse

06.03 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg%glicemie = 137 mg%Hb = 12,26 g%USH = 31/46 mmCalcemie = 8,6 mg%L = 10.800 mcProbe hepatice:

Tymol = 4 UML

ZnSO4 = 14 USH8 III – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ6 III – Recoltarea urinii pentru examenul de urina:

albumina/absentglucoza/absentsediment: rare epitelii platerari cilindri hialino granulosi

Examen psihiatric

Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internari anterioare,revine la internare cu trimitere de triaj pentru cresterea frecventei crizelorsi a intensitatii acestora. La internare este agitat pshihomotor, prezintatremuraturi ale extremitatilor si semne de împregnare etanolica. Esteorientat temporo-spatial. Acuza cefalee, amorteli, hipopraxie voluntara.

20

Prezinta tulburari de perceptie. Continutul gândirii este redus(bradilalie,bradipsihie).Imaginatie saraca.

Tratament

O.L.Medicamente administrate per/os ORAL6,00 12,00 18,00 24,00Carbomazepina1 cp 1 cp 1 cp -Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp -Haloperidol 50 pic 50 pic 50 pic -Napoton 1 cp -1 cp -Medicamente administrate IMORAL6,00 12,00 18,00 24,00Fenobarbital --1 f -Diazepam --1 f -Vitamina B1 -1 f --Vitamina B6 -1 f --

Îngrijiri diverse:Masurarea si notarea în FO a functiilor vitale TA, puls, temperatura, respiratie.Administrarea medicamentelor.Schimbarea lenjeriei de corp si de pat.

Regim alimentar:

-interzicerea consumului de alcool-evitarea consumului excesiv de lichide si sare-regim alimentar obisnuit, fara excluderea grasimilor

MedicamentulModul deprezentareActiune Efecte adverse

Fenobarbital Comprimate-15 mg-100 mgFiole-40 mg-200 mgAnticonvulsivant

21

Antiepileptic. hipnoticOboseala, somnolenta, agitatie, confuzieHaloperidol Sol. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml,NeurolepticAntipsihaticSedativIndomnie, stare depresiva, sdr. Parkinsonian

Romparkin Comprimate 2 mgAntiparkinsonian Uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie.Napoton Drageuri 10 mg Tranchilizant Somnolenta, oboseala, cefalee, apatie.Diazepam Comprimate-2 mg-10 mgFiole-10 mgTranchilizant, miorelaxant, anticonvulsivantSomnolenta, oboseala, ameteli, uscaciunea guriiCarbomazepina Comprimate 200 mgAntiepileptic, hipnoticSomnolenta, greata, vomaa, tremuraturi ale mâinilor, astenieVitamina B1 Comprimate-2 mg-10 mgFiole -10 mgSubstitutiv în starile de deficit de tiamina -Vitamina B6 Comprimate 250 mgSubstitutiv în starile de deficit de piridoxina

Consum de etanolNu poate sa-si controleze miscarilePericol de alterare a fiziculuiDificultate de a dormiTranspiraIncapacitate de a-si controla miscarilePosibilitate de atingere a integritatii fiziculuiInsomnieDioforezaPrevenirea crizelor epilepticePrevenirea crizelor comitialeSedareCombaterea transpiratiilor

09:03 – 11.03 Criza epileptica Hiperactivitate, Sedare,

22

Recreere AgitatiepsihomotorieNu desfasoara activitati recreativeDezinteres de a practica activitati recreativeConvingerea pacientului sa desfasoare activitati recreativeInformare,EducatieHiperactivitatea Lipsa de interes în achizitionarea de noi cunostinte.Dezinteres de a învataConvingerea pacientului sa desfasoare activitati informative

Nevoia fundamentalaSursa de dificultate Problema Diagnostic de nursing Obiective 16.03 – 18.03

20:00 Stare depresiva Nu comunica Comunicare ineficace la nivel afectivCombaterea mutismuluiOdihna si somn Efecte adverse ale medicamentelorOboseala, senzatie de somnSomnolenta Combaterea somnolentei Izolare Neputinta Dificultatea de a-si asuma rolurile socialeCombaterea izolarii pacientului, psihoterapie

18.12.2011Pacient cunoscut spitalului prin internari anterioare, revine cu trimiterepentru cresterea frecventei crizelor cu suspendare a cunostintei sicresterea în intensiate a acestora si a simptomatologiei exprimata clinicprin: cefalee difuza, ameteli, iritabilitate exploziva, tulburarineurovegetative, frecvente decompensari narcofilice etanolice.Se externeaza cu recomandarile:-continuarea tratamentului cu : Clorpromazina, Fenobarbital, Diazepam-evitarea locurilor cu risc pentru viata bolnavului (sursa de foc, apa)-C.M. pe perioada internarii

23

CAZ CLINIC II

Numele: LPrenumele: RSex: masculinVârsta: 35 aniDomiciliu: Nicseni, jud. BotosaniStarea civila: necasatoritCultura: 8 claseNu prezinta proteze, instrumente ajutatoare, alergiii.Elemente fizice: I=1, 62 m; H=60 kg;Relatii familiale armonioaseAntecedente personale: repetate internari la spitalul Socola – Iasi, TBC

pulmonar (1986) – internat în spitalul Fiziologic, neaga afectiuniinfecto-contagioase, poliomelita la vârsta de 4 luni.

Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet detrimitere din DMC pentru o noua decompensare caracterizata clinicprin: cefalee, insomnii, tulburari de comportament, crestereafrecventei crizelor comitiale. Nu prezinta diaree, varsaturi sau pierderisangvinolente.

Stabilirea initiala a nevoilor fundamentale

I.P.Respiratia: se situeaza în limite normale.Odihna si somn: insomnieMâncare si bautura: bulimie Îmbracaminte: tinuta neîngrijita.Miscare si mobilizare: hiperactivitate, necoordonarea miscarilorTemperatura: se situeaza în limitele normale.Asigurare: prezinta crize comitiale grand malInformare si educatie: dezinteres de a învataLucru: neputinta Spirit: incapacitate de a participa la activitati religioaseRecreere: incapacitate de a desfasura activitati recreativeComunicare: ineficace la nivel intelectual (limbaj incoerent,logoree) si afectiv (mutenie)

Prescriptii medicale

O.L.TRATAMENTDATA EFECTUARII OBSERVATIIHaloperidol 60 pic/zi 22.01 – 3.02.2012 Oral 20 pic de trei ori pe zi.

24

Fenobarbital2 cp/zi1 f/zi22.01 – 03.02.200024.01.2000Oral 1 cp x 2/ziIM 1 f/ziClordelazin 3 cp/zi 22.01 – 03.02 2012 Oral 1 cp x 2/ziRomparkin 3 cp/zi 22.01 – 03.02.2012 Oral 1 cp x 3/zi

Examene de laborator – diverse

21.I.2012 – Recoltarea sângelui pentru:uree = 18 mg%glicemie = 95 mg%Hb = 13,86 g%VSH = 7/16 mm

Calcemie = 8,7 mg%L = 6600 mcProbe hepatice:

Tymol = 4 UML

ZnSO4 = 14 USHRecoltarea sângelui pentru VDRL = negativ22.I.2012 – Recoltarea urinii pentru examenul de urina:

albumina/absentglucoza/absentsediment: rare epitelii plate23.I.2000 – QI = 59 oligofrenie gr. I

Examen psihiatric

La vârsta de 4 luni bolnavul a suferit de poliomelita. A fostspitalizat la spitalul de copii. Chiar în timpul spitalizarii a prezentat crizecomitiale. Frecventa actuala a crizelor afirmata de mama: “face 3 zile larând crize multe apoi se mai opreste; are timpuri când vorbeste si timpuricând nu vorbeste. Treaba nu face defel. Câteodata e rau, strica, sparge,sare la noi”.

Se constata un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I.Relativ orientat global. Discernamânt critic diminuat.

25

Tratament

I.P.Medicamente administrate per os ORAR6,00 12,00 18,00 -Fenobarbital1 cp -1 cp -Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp -Haloperidol 20 pic 20 pic 20 pic -Clordelazin 1 cp 1 cp 1 cp -Medicamente administrate IMORAL6,00 12,00 18,00 24,00Fenobarbital -1 f --

Îngrijiri diverse:

Masurarea si notarea în FO a functiilor vitale TA, puls,temperatura, respiratie.

Administrarea medicamentelor.

Schimbarea lenjeriei de corp si de pat.

Regim alimentar:

-interzicerea consumului de alcool si bauturi alcoolice-evitarea consumului excesiv de lichide si sare-regim alimentar obisnuit, fara excluderea grasimilor-evitarea expunerii îndelungate la temperaturi ridicate

MedicamentulModul deprezentareActiune Efecte adverse

Fenobarbital Comprimate-15 mg-100 mgAnticonvulsivant,antiepileptic, hypnotic de lunga durata -Oboseala, somnolenta, agitatie,confuzie,eruptii cutanatealergice Haloperidol Sol. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 mlFiole de 5 mg/ml

26

Neuroleptic Antipsihatic SedativInsomnie, stare depresiva, sdr. Parkinsonian, tulburari extrapiramidaleRomparkin Comprimate 2 mgAntiparkinsonian Uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie, greata, voma, greutati de mictiune

Clordelazin Drajeuri 25 mg neuroleptic, antipsihotic, sedativSedare, somnolenta, tulburari de vedere, uscaciunea gurii

Nevoia fundamentalaSursa de dificultate ProblemaDiagnostic de nursing Obiective22.01 – 24.01 Boala psihica Foame Alimentatie Combaterea2000 Exagerata bulimieA mânca si a bea cantitativMiscare si mobilizareAsigurare odihna si somn

Criza comitialaPierderea cunostinteiAgitatie psihomotorie

Nu poate sa-si controleze miscarile

Pericol de alterare a fizicului

Dificultate de a dormi

Incapacitate de a-si controla miscarile

Posibilitate de atingere a integritatii fizicului

Insomnie

Prevenirea crizelor comitiale

Sedare

27

Miscare si Agitatie. Nu si Hiperactivitate Igiena –incapacitateade a-si acorda educatie sanitara siîngrijiri de curatenie.Ajutarea bolnavului în efectuarea toaleteiÎmbracaminteAjutarea bolnavului în alegerea hainelorComunicare- Boala psihica Dificultate de a întelege ceea ce i se spuneComunicare la nivel intelectualAjutarea bolnavului sa înteleaga ceea ce I se comunica28.I.2012 Mediu necorespunzator Oboseala, somnolentaAlimentatie - Combaterea bulimieiIncapacitatea de a desfasura activitati- Ajutarea pacientului în a desfasura o activitate

28

Recreere Incapacitate de a efectua activitate recreativaImposibilitatea de a se amuzav- stimularea bolnavului, convingereaacestuia sa participe la activitati recreative

2.II.2012Se externeaza în prezenta familiei, cu urmatoarele recomandari:

-Tratament cu:Carbomazepin 2 cp/ziFenobarbital 20 cp/ziDiazepam 2 cp/zi

-supravegehere din partea familiei-va evita locuinte cu risc pentru vârsta bolnavului, va evita sursele de foc, apa-dispensarizare prin dispensarul medical comunal si prin cabinetul de psihiatrie

29

CAZ CLINIC III

Numele: CPrenumele: CSex: femininVârsta: 64 aniDomiciliu: Vladeni, jud. BotosaniStarea civila: divortataCultura: 4 claseNu prezinta proteze, instrumente ajutatoare, alergiii.Elemente fizice: I=1, 58 m; G=66 kg;Antecedente personale: doi frati aparent sanatosi, casatorita,

. Prima menstruatie – 13 ani, ultima menstruatie 37 ani. A fostinternata la spitalul Judetean de Urgenta Buzau. A lucrat cadrul CAP.Studii – patru clase (rezultate scolare slabe). Pensionara.

Antecedente heredo-colaterale: parinti decedati. Are un nepot cu antecedente psihiatrice.Anamneza medicala: Bolnava vine la internare cu autosanitara cu bilet detrimitere din policlinica judeteana pentru cresterea frecventei crizelorcomitiale. Acuza cefalee, insomnie, tulburari de comportament,irascibilitate. Orientata temporo-spatial si la propria persoana. Nuprezinta diaree, varsaturi sau pierderi sangvinolente. Tinuta vestimentaraneordonata, igiena corporala necorespunzatoare.

Stabilirea initiala a nevoilor fundamentale

C.A.Respiratia: dispune Odihna si somn: insomnieMâncare si bautura: bulimie Îmbracaminte: tinuta vestimentara neordonataMiscare si mobilizare: imobilizare Temperatura: afebrilaAsigurare: probabilitate de atingere a integritatii fiziceInformare si educatie: incapacitate de a învataLucru: neputinta Spirit: incapacitate de a participa la activitati religioaseRecreere: nu desfasoara activitati recreativeComunicare: ineficace la nivel intelectual si afectivEliminare (constipatie) Igiena: necorespunzatoare

30

Prescriptii medicale

C.A.TRATAMENTDATA EFECTUARII OBSERVATIIFenobarbital 16.11 – 26.11.2011 Oral 1 cp/ziSulfat de magneziu 16.11 – 24.11.2011 In 1 f/ziGlucoza 33% 16.11 – 26.11.2011 In 1 f/ziFenilopina 16.11 – 25.11 Oral 2 cp/ziFurosemid 16.11 – 25.11 In 1 f la 2 zileMultivitamin 16.11 – 26.11 Oral 6 cp/ziBrofimen 16.11 – 22.11 Oral 3 cp/ziDiazepam 16.11 – 25.11 Oral 3 cp/ziClorpromazin 16.11 – 25.11 Oral 4 cp/ziSupozitoare cu glicerina22.11 Rectal 1 sup/zi

31

Examene de laborator – diverse

16.11 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 26 mg%glicemie = 79 mg%Calcemie = 9,6 mg%L = 7900 mcProbe hepatice:

Tymol = 4 UMLZnSO4 = 12 USH

17.11 – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ18.11 – Recoltarea urinii pentru examenul de urina:albumina/absentglucoza/absentsediment: rare epitelii plate

Examen psihiatric

Bolnava în evidenta spitalului de psihiatrie este internata pentrumarirea frecventei crizelor comitiale. Acuza cefalee, insomnie, ameteli.Tinuta neîngrijita, mimica anxioasa, privire imobila. Atentie involuntara,inhibitie psihomotorie. Orientata temporo-spatial. Se considera bolnavapsihic. Nu declara implicatii judiciare.

32

Tratament

C.A.Medicamente administrate per os ORAR6,00 12,00 18,00 24,00Fenobarbital -1 cp -Fenilopina 1 cp -1 cp -Clorpromazin 1 cp 2 cp 1 cp -Brofimen 1 cp 1 cp 1 cp -Diazepam 1 cp -1 cp -Multivitamin 2 cp 2 cp 2 cp -Medicamente administrate IMORAL6,00 12,00 18,00 24,00Glucoza 33% -1 f --Sulfat de magneziu -1 f --Ferosemid -1 f --Medicamente administrate rectal ORAL6,00 12,00 18,00 24,00Supozitoare cu glicerina -1 sup --

Îngrijiri diverse:

Masurarea si notarea în FO a functiilor vitale TA, puls, temperatura, respiratie.Administrarea medicamentelor.Schimbarea lenjeriei de corp si de pat.Asigurarea confortului fizic si psihic necesar

Regim alimentar:

-Abtinerea de la consumul de alcool si bauturi alcoolice-evitarea consumului excesiv de lichide si sare-regim alimentar obisnuit, fara excluderea grasimilor

33

MedicamentulModul deprezentareActiune Efecte adverseFenobarbital Comprimate-15 mg-100 mgAnticonvulsivant, antiepileptic, hipnotic de lunga durataOboseala,somnolenta,agitatie,confuzie, eruptiicutanate alergiceClorpromazin Drajeuri 25 mg NeurolepticAntipsihaticSedativAntivomitivSomnolenta,potentarea bauturilor alcoolice, tulburari de vedereDiazepam Comprimate-2 mg-10 mgFiole 10 mgTranchilizant, miorelaxant, anticonvulsivantSomnolenta, oboseala, ameteli, uscaciunea guriiBrofimen Comprimate a 8 mg (flacon cu 20 buc), solutie pentru uz internExpectorantFluidifiantMucoliticRareori greataMultivitamin Drajeuri Asociatie polivitaminica echilibrata, care actioneaza în carentele vitaminiceNu se administreaza la parkinsonieni în timpul tratamentului cu LevadopeSulfat de Fiole 2 g/10 ml - deprimant central Infectarea rapidamagneziu - anticonvulsivant Poate provoca congestia fetei, hipotensiune, colapsSupozitoare cu glicerinaSupozitoare2,13 g1,39 gActiune laxativa mcanica

34

NevoiafundamentalaSursa dedificultate ProblemaDiagnostic denursing Obiective16.11 – 18.11.2011 Boala psihica Foame exagerata Alimentatie exagerata CombatereabulimieiA mânca si a bea cantitativ

Miscare si mobilizare

Asigurare

Odihna si somn

Criza comitiala

Criza epileptica

Agitatie psihomotorie

Nu poate sa-si controleze miscarile

Pericol de alterare a fizicului

Dificultate de a dormi

Incapacitate de a-si coordona miscarile

Posibilitate de atingere a integritatii fizice

Insomnii

35

Prevenirea crizelor epilepticePrevenirea crizelor comitiale

Combaterea insomniei

36

NevoiafundamentalaSursa deDificultate ProblemaDiagnostic denursingObiective18.11 – 21.11 - Tulburari degândireTinuta neîngrijitaDezinteres fata de tinuta sa vestimentaraAjutarea bolnavului în alegerea hainelorIgiena-Incapacitatea efectuarii îngrijirilor de curatenieIncapacitatea de a-si acorda îngrijiri de igienaAjutarea pacientului în efectuarea toaleteiRespiratia : Prezenta de secretii pe caile respiratorii Senzatia de sufocare c Dezobstructionarea cailor respiratorii.

22.11 – 24.11ComunicareBoala psihica Dificultatea de a întelege ceea ce I se spuneComunicare, implicare la nivel intelectualAjutarea pacientei sa înteleaga ceea ce I se comunicaNevoiafundamentalaSursa de dificultate ProblemaDiagnostic de nursingObiectiveEliminare: Pacienta prezinta scaune normaleOdihna si somn -efecte adverse Oboseala, SomnolentaCombaterea somnolentei25.11 – 26.11 Stare depresivaComunicare: Nu comunica Combaterea mutismului

37

Igiena Boala psihica Incapacitatea de a-si efectua îngrijiri de curatenieIgiena necorespunzatoareAjutarea pacientei în efectuarea toaleteiRecreereTulburari de gândireImposibilitatea de a se amuza în activitati recreativeÎncapacitatea de a desfasura activitati recreativeConvingerea pacientei sa participe la activitati recreative

26.11.2011

Bolnava în evidenta Spitalului de Psihiatrie Sapoca, a fostinternata pentru cresterea frecventei crizelor comitiale, cefalee, ameteli,agitatie psihomotorie. A fost tratata în stare anticonvulsivant,tranchilizant, sedativ, diuretic, vitamine. Se externeaza în stare amelioratala solicitarea bolnavei. Se recomanda:

-tratament conform Rp

-interzicerea consumului de alcool

-dispensarizare prin dispensarul medical

-reinternare la nevoie

38

CAPITOLUL IV

Concluzii

Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupapsihoterapia. De puterea de convingere a asistentului/asitentei medicaledepinde ca pacientul sa accepte necesitatea tratamentului si sa-l urmezecu permanenta. Atmosfera de calm si simpatie pe care va sti sa o creezeîn jurul pacientului, îl vor face pe acesta sa-si recapete optimismul siîncrederea în viata.

Astfel asistentul medical discuta permanent cu pacientul, pentru anu-I confirma sentimentele de respingere, da relatii despre tratament,modul de administrare, îl ajuta în gasirea unor activitati prin care sa sesimta valoros, în comunicarea cu familia. Raspunde la întrebarilefamiliei, stimulând-o sa ramâna în contact cu bolnavul, sa nu-l respinga,sa-l accepte asa cum este.

Totodata asistentul medical va informa medicul despre stareapacientului, daca este agitat sau linistit, daca se alimenteaza suficient,daca întretine relatii si contacte cu cei din jurul lui, daca doarme noaptea.

De asemenea va avea grija ca pacientul sa fie supravegheatpermanent, deoarece crizele epileptice se pot declansa oricând.

Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijitsi observat nu numai în timpul crizelor, cât si în afara acestora.

Asistentulmedical va urmari ca bolnavul sa pastreze regimuligieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizarii. Fara consum de cafea,alcool, sare, lichide în exces, deoarece consumul acestora poate precipitaaparitia crizelor. Asistentul medical va comunica zilnic la vizitamedicului, eventualele modificari survenite în evolutia si prognosticulbolii. Urmareste evolutia bolii sub tratamentul anticonvulsivant si sedativ.

39

La externare, bolnavului I se explica necesitatea de a urmatratamentul anticonvulsivant permanent, sa mearga la control periodic. Elva cunoaste împrejurarile periculoase ce trebuie evitate la locul de munca,cât si în viata particulara, cum ar fi primejdia focului, a apelor libere, aînaltimii, conducerii autovehiculelor. Se va insista asupra pericolului de aconsuma bauturi alcoolice, cafea si asupra importantei evitarii stresurilorsi suprasolicitarilor.

Datoria asistentului medical este sa-l convinga pe pacient ca poatesa duca o viata normala sau cel putin apropiata de normal.

40

Cuprins

I. MOTIVATIEII. EPIDEMIOLOGIE, ETIOLOGIE, ETIO-PATOLOGIEII.1 ISTORICII.2 DEFINITIEII.3 EPIDEMIOLOGIEII.4 ETIOLOGIEII.5 ETIO-PATOLOGIEII.6 CLASIFICAREII.7 SIMPTOMATOLOGIAII.8 FORME PARTICULAREII.9 EVOLUTIA SI PROGNOSTICULII.10 DIAGNOSTICUL DIFERENTIALII.11 PROFILAXIE. TRATAMENTII.12 TRATAMENTUL MEDICAMENTOSII.13 TRATAMENTUL DE ELECTIE IN CRIZELE "PETIT MAL"II.14 MEDICATIA DISCONTINUAII.15 TRATAMENTUL STARII DE RAU EPILEPTICII.16 TRARTAMENT CHIRURGICALII.17 TULBURARI PSIHICE IN EPILEPSIEII.18 ASPECTE SOCIO-FAMILIALE SI DE RECUPERARE A BOLNAVILOREPILEPTICIIII. CAZURI CLINICEIII.1 CAZ CLINIC IIII.1.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALEIII.1.2 PRESCRIPTII MEDICALEIII.1.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSEIII.1.4 EXAMEN PSIHIATRICIII.1.5 TRATAMENTIII.2 CAZ CLINIC IIIII.2.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALEIII.2.2 PRESCRIPTII MEDICALEIII.2.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSEIII.2.4 EXAMEN PSIHIATRICIII.2.5 TRATAMENTIII.3 CAZ CLINIC IIIIII.3.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALEIII.3.2 PRESCRIPTII MEDICALEIII.3.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSEIII.3.4 EXAMEN PSIHIATRICIII.3.5 TRATAMENTIV. CONCLUZIIV. BIBLIOGRAFIE

41

42