EVALUAREA SISTEMULUI ENDOCRIN

1. HORMONIIA. TESTE DIRECTE• DOZARE HORMONI/CATABOLITI• TESTE DE STIMULARE/SUPRESIE• EVALUARE ANATOMICA

Metode complementare de diagnostic

Metode de laborator:

• Glicemia, proba de toleranţă la glucoză, hemoglobina glicozilată, glicozuria

• Cetonemia, cetonuria• Lipidograma • Proteinograma, proteinuria • Ionograma • Dozarea redioimunologică a hormonilor (STH, TSH, PL, LH,

FSH, T3, T4, cortizol etc.). • Dozarea biochimică a hormonilor (catecolamine, 17-CS, 17-

OCS) • Anticorpi antitireoglobulinici, antiinsulinici etc. • Probele funcţionale ale rinichilor, ficatului.

Metode imagistice: • Radiografia şi radio-tomografia craniului cu proiecţia pe

şaua turcească • Determinarea radiologică a modificărilor patologice şi a

zonelor de creştere ale oaselor • Curba captării iodului radioactiv de către glanda tiroidă • Scanarea glandei tiroide, a paratiroidelor, suprarenalelor • Ultrasonografia tiroidei, paratiroidelor şi suprarenalelor • Tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică

nucleară a hipofizei, tiroidei, suprarenalelor • Examenul fundului de ochi.

OBS.!!!

1. interrelaţie Sistemul endocrin, sistermul nervos, sistemul imun.

2. efecte combinate = hormonii se leaga şi de receptorii altor hormoni

3. fenomenul de saturaţie = hormoni numarului de receptori hormoni numarului de receptori.

TULBURARI DE REGLARE- independent de reglarea

hipotalamo-hipofizaraEx.Insulina ~ utilizatorul de glucoza/glicemie

• Insuficienta pancreatica hipoinsulinism scade glicoliza hepatica hiperglicemie

• Insuficienta hepatica scade glicoliza hepatica hiperglicemie stimulare pancreatica hiperinsulinism

• Tumori insulinosecretante/hiperaminoacidemii hiperinsulinism hipoglicemie

B. TESTE INDIRECTE =

EFECTELE HORMONILOR

2. TULBURARILE PROTEINELOR TRANSPORTATOARE

sintezei/afinitatii proteinelor transportoare => hormonii transportati la celule ţinta => efectul hormonilor

sintezei/afinitatii proteinelor transportoare => hormonii totali prin hormonilor legati + hormonii liberi (care determina efectul) => efectul hormonilor

3. TULBURARILE RECEPTORILOR

numărului/sensibilitatii/anomalii morfo-functionale ale receptorilor => efectului hormonilor => liberine, hormoni tropi,

afinitatea receptorilor => efectul hormonilor

TRH TSHT3, T4

proteine de transportnumărului/

sensibilitatii receptorilor

T3, T4 TRH TSHT3, T4

proteine de transport

(tireoglobulina)numărului/

sensibilitatii receptorilor

efectul T3, T4 Efectnormal

efectul T3, T4

HIPOTIROIDISM EUTIROIDISM HIPERTIROIDISM

=>HIPOTIROIDISM =>EUTIROIDISM =>HIPERTIROIDISM

Sensibilitate la frig Termogeneză Temperatură corporală crescută

glicozaminoglica=> reţin apa =>

MIXEDEM

catabolismul proteinelor

EmaciereOsteoporoză

Hiperlipemiegreutatea corporală

lipoliza greutatea corporală

hipoglicemie Glicogenoliza,gluconeogeneza

hiperglicemie

Tegumente uscate sudoraţia, secreţia sebacee

Hipersudoraţieseboree

Anemiebradipnee

absorbţia Vitaminei B12

consum de O2

tahipnee

=>HIPOTIROIDISM =>EUTIROIDISM =>HIPERTIROIDISM

BradicardieHipotensiune arterialăInsuficinţă cardiacăReflux gastro-esofagianconstipaţie

răspunsul la catecolamine

TahicardieHTAdiaree

Retenţie de apă şi sodiu filtrarea renală deshidratare

Nanism tiroidian disproporţionat la copii

dezvoltarea în lungime a oaselor

Talie înaltă la copiiOsteoporoză la adult

Cretinism până la trei săptămîni

Mai tîrziu hiporeflexie, depresie, scade memoria

dezvoltarea sistemului nervos

Insomnie, hiperreflexie, anxietate, tremor

Obs.!!!

• În hipo/hipertiroidism dacă TSH (TSH favorizează dezvoltatea tiroidei) guşa

• În hipertiroidism apar autoanticorpi anti-fibre musculare striate ale globului ocular inflamaţie locală exoftalmie.

ACTH Hormoni

glucocorticoizi

Hormoniglucocorticoizi

ACTH (BOALA CUSHING) Hormoni glucocorticoizi

(SINDROM CUSHING)

efectul glucocorticoizilor (BOALA ADDISON)

efect normal efectul glucocorticoizilor

hipoglicemie gluconeogenezautilizarea glucozei

hiperglicemie

proteoliza muşchii striaţi/creştereaosteoporoză

greutate corporală Hiperlipemie

lipoliza adiposVLDL

Hiperlipemieateroscleroză

BradicardieHipotensiune arterialăInsuficinţă cardiacă

răspunsul la catecolamine

TahicardieHTAvasoconstricţie

NeutropenieLimfocitozăEozinofilieAnemietrombocitopenie

celule sanguine NeutrofilieLimfocitopenieEozinopenie PolicitemieTrombocitoză

Infecţii gastrointestinale secreţia de HCl şi pepsină Ulcer gastrointestinal

deshidratare secreţia ADH hiperhidratare

depresie Stimulează Sistem nervos Sindrom psihogen

Explorarea tiroidei

1. Dozări hormonale

a. Statice • Dozarea T3 şi T4 din serul obţinut prin centrifugarea

probei de sânge venos prin metode: radioimunologice RIA, imunoenzimatice ELISA, electrochemiluminescenţa

• Dozarea TSH prin aceleaşi metode.

- Rol în asigurarea secreţiei adecvate de T3 şi T4. Proliferarea şi hipertrofia celulelor tiroidiene. scăzut = hipertiroidism şi hipotiroidism secundar (hipofizar) crescut = hipotiroidismul primar.

• Dozarea calcitoninei la fel.

Explorarea tiroidei

b.Teste dinamice• Testul cu TRH - dozarea TSH înainte, la 30 min, la 60

min după adm a 200 microg de TRH iv. În hipertiroidism stimularea este ineficientă, TSH nu creşte; în hipotiroidie se înregistrează o creştere explozivă a TSH.

• Dozarea iodemiei şi a ioduriei. • PBI ( protein - bound Iodine ), a cărei valoare normală

este de 4 - 8 m g % ml , reprezintă o metodă de screening bună şi ieftină de determinare a iodului hormonal şi a iodoproteinei

• Dozarea tireoglobulinei din serul obţinut prin centrifugarea sângelui venos prin metode RIA, ELISA, ILA, imunofluorescenţa IFA. Normal este de 30-40 ng/ml. Creşte în cancerul tiroidian.

• Iodocaptarea tiroidiana a I 131 - radioactivitatea Valori normale: Captarea la 1 h : 0 - 12 % 3 h : 5 - 20 % 5 h : 10 - 20 % 24 h : 15 - 40 % ( sau chiar 40 - 50 % ) - valori scăzute : hipofunctii tiroidiene primare ( disgenezie , tiroidectomie , tiroidita Hashimoto , medicatie antitiroidiana ) sau secundare ( insuficienta hipofizara , administrare de hormoni tiroidieni ) ; - valori crescute : hipertiroidie , gusa endemica (aviditate de iod) . Diagnosticul diferential intre cele 2 afectiuni se face prin testul Werner ( testul inhibitiei cu triiodtironina ) , in cazul gusei endemice valorile radioiodcaptarii scazind dupa test cu 30 - 50 % ( inhibitia retroactiva a secretiei de TSH )

2. Markerii autoimunităţii tiroidiene:• anticorpii antiperoxidazici (TPO) crescuţi în tiroidita

Hashimoto • anticorpii antitireoglobulinici (atc Tg) crescuţi în

tiroidita Hashimoto • anticorpii antireceptori TSH (TRAb) crescuţi în boala

Basedow

3. Explorarea morfologică a tiroidei • ecografia tiroidiană (diferenţiază nodulii solizi de cei chistici:

ghidează puncţia)

• tireoscintigrama TC/IRM (mărimea şi forma glandei, localizarea formelor funcţionale)

• biopsia glandei tiroide în precizarea naturii benigne/maligne a nodulilor tiroidieni

• Ecografia tiroidiana

Examen ce utilizeaza un fascicol ultrasonic in scopul aprecierii aspectului normal al glandei, cu o structura omogena , micronodulara ( tiroida imbraca aspect de haltera deformata , avind diametrul longitudinal de 6 - 8 cm si diametrul antero - posterior de 2 - 3 cm ) sau patologic al glandei tiroide :

• Gusa se prezinta sub forma de imagini ecodense , bine delimitate , de tip solid ( cea nodulara ) sau transonice , chistice ( cea coloido - chistica ) ;

• Chistul tiroidian reprezentat printr-o formatiune circumscrisa , transonica , cu peretele posterior ecogen .

• Scintigrama tiroidiana Scintigrama tiroidiana cu I 131 ( 50 m Ci ) sau Tc 99 pertehnetat ( 1 m Ci ) , administrat oral , fara risc (T 1/2 este redus) , evidentiaza ( la 24 ore dupa I 131 sau 2 ore dupa Tc 99 ) forma ''de fluture '' si dimensiunile glandei , zonele de hiper / hiporeactivitate (''hot / cold areas'')

• Dezavantaje : - Micii nodulii reci , afixatori scapa detectiei ; - Imaginile sint adesea dificil de interpretat .

• Biopsia tiroidiana Biopsia tiroidiana ( punctia bioptica , biopsia intraoperatorie ) efectuata in scopul diferentierii nodulilor tiroidieni benigni de cei maligni

• Reflexograma achileana Reflexograma achileana reprezinta un indicator al excitabilitatii neuro - musculare si poate suferi modificari in afectiunile endocrine .

• Principiu: se masoara timpul de raspuns contractil al muschiului triceps sural , dupa excitarea mecanica a tendonului lui Achile si se inregistreaza raspunsul obtinut sub forma unei curbe caracteristice , utilizind un fotomograf .

• Tehnica : pacientul este asezat pe scaun , avind gambele si picioarele dezgolite; se percuta tendonul lui Achile cu ciocanelul de reflexe ; se alege cel mai intens raspuns reflex si se inregistreaza grafic

• Interpretare : traseul obtinut are 3 timpi ( ca orice reflex ) : timpul de conducere nervoasa ( intre momentul aplicarii stimulului si cel al declansarii raspunsului reflex ) , timpul contractiei musculare rapide si timpul de relaxare initial rapida si apoi , lenta ; - Valori normale : < 40 ani » 260 - 340 msec. > 40 ani » 280 - 360 msec . - Valori scazute indica o hiperexcitabilitate musculara ( spasmofilie , hipertiroidie , dupa tratamentul cu steroizi si estrogeni ) ; - Valori crescute indica o hipoexcitabilitate musculara (hipotiroidie , hipoparatiroidie , ATS , obezitate , boala Addison , DZ , tratamentul cu Propranolol, Rezerpina si K)

Metoda nu este scutita de erori ( patologia neurologica a membrelor inferioare , nevralgii sciatice , etc .)

Glandele suprarenale

A) Explorari indirecte ale CSR 1. Tulburarile metabolismului glucidic (hiperglicemii - sdr.Cushing , hipoglicemii - insuficienta CSR ) ; 2. Tulburarile electrolitice ale Na + si K + (sdr. Cushing , boala Addison ) ; 3. Hemograma poate evidentia poliglobulie , leucocitoza cu neutrofilie , limfopenie si eozinopenie ( sdr. Cushing ) sau modificari de tip invers ( boala Addison ) ; 4. Testul Thorn reprezinta un test indirect de evidentiere a secretiei de cortizol, dupa stimularea cu ACTH ( 25 u i.m. ) , prin intermediul eozinopeniei ( daca la normali eozinofilele scad cu peste 80 % la 4 ore , in boala Addison scaderea este mai putin accentuata , doar 50 % ) ; 5. Testul de supraincarcare cu apa ( Robinson - Power - Kepler ) exploreaza eliminarile hidrice in insuficienta CSR ( supraincarcarea cu apa este eliminata tardiv de catre acesti bolnavi ; injectarea de cortizon acetat 100 mg are ca efect corectarea acestei eliminari )

B ) Explorari directe ale CSR B.1. ) TESTE BAZALE - Cortizolului plasmatic - 17 - OH -cetosteroizilor urinari - 17 - cetosteroizilor urinari totali - ACTH plasmatic - Aldosteronului seric - Angiotensina II - Cromatograma 17 - cetosteroizilor urinari

B.2. ) TESTE DINAMICE - Testul cu ACTH , natural sau sintetic ( Synacthen ) , diferentiaza sdr. Cushing de adenoamele suprarenaliene;

- Testul cu Metyrapon inhiba sinteza cortizolului in suprarenala , stimulind in acelasi timp ACTH hipofizar (prin intermediul CRF hipotalamic ) si determinind cresterea in urina a secretiei de 17 - OHCS . In boala Addison raspunsul este absent ; - Testul de inhibare a CSR cu dexametazon (Superprednol ) evidentiaza prezenta sau absenta tumorilor CSR.

Testele pozitive în boala Cushing şi negative în sindromul Cushing

C) Explorari indirecte ale MSR 1. TA 2. Glicemia 3. Hemograma ( Ht )

D ) Explorari directe ale MSR D.1. ) TESTE BAZALE - AVM urinar (acidul vanil-mandelic)- Catecolaminele urinare libere ( raportul NA / A ) - Dopamina - Normetanefrina urinara - serotonina - Acid 5 - OH - indol - acetic - Acid 1, 4 - metil - imidazol - acetic - Calcitonina

D.2. ) TESTE DINAMICE - Testele de stimulare in feocromocitom ( cu histamina , tiramina , glucagon ) au drept scop producerea unei descarcari de catecolamine si dozarea acestora in urina ; - Testele de inhibitie a excesului de catecolamine utilizind blocanti b - adrenergici ( cu phentolamina )

Explorări hipotalamice

a ) EXPLORARI DIRECTE ( RIA ) : - ADH » valori normale : 1, 5 - 5 pg / ml plasma - Neurofizinele serice » valori normale : 2 + / - 1 ng / ml plasma

b ) EXPLORARI INDIRECTE : - TESTELE BAZALE de apreciere a activitatii vasopresinei , sint reprezentate de : 1.) Diureza - indicator nespecific , deoarece doar 15 % din apa filtrata glomerular este reglata de vasopresina ; 2.) Densitatea urinara - caracter orientativ ; in absenta vasopresinei densitatea urinara este egala cu cea a ultrafiltratului plasmatic ( 1010 ) ; 3.) Ionograma serica si urinara reflecta o hiponatriemie , insotita de semne clinice evocatoare la Na < 135 mEq / l si manifestari neuro - psihice severe cind Na < 110 mEq / l ; 4.) Osmolaritatea plasmei si a urinii - indicator mai util decit RIA , pe baza caruia se poate calcula clearance -ul apei libere osmotice .

• TESTELE DINAMICE DE STIMULARE 1.) Testul setei ( testul restrictiei hidrice ) aplicat la un bolnav cu diabet insipid ( insuficienta de vasopresina ) arata : deshidratare , tahicardie , hipotensiune arteriala . In schimb , in absenta diabetului insipid , subiectul tolereaza restrictia apei mai multe ore : diureza redusa , urina concentrata , densitatea urinei > 1020 , osmolaritatea > 700 mOsm / l , Cl H20 negativ ( antidiureza provocate de prezenta vasopresinei ) .

2.) Testul la nicotina ( Cates - Garrod ) Se administreaza i.v. tartrat de nicotina ( 1 mg la nefumatori si 3 mg la fumatori ) in scopul eliberarii de vasopresina si se asigura un debit urinar constant de 5 ml / min , prin aport oral de apa la fiecare 15 min . La un subiect cu diabet insipid nu se constata nici o modificare de tip antidiuretic .

3.) Proba hiperosmolaritatii provocate ( Carter - Robbins ) sau testul la solutia salina hipertona , necesitind perfuzie i.v. si un sondaj vezical pentru masurarea debitului urinar , este considerat un test dificil si nelipsit de pericole . 4.) Testul la vasopresina se efectueaza in scopul diferentierii diabetului insipid de cel renal . Astfel , dupa administrarea s.c. a 5 UI vasopresina , osmolaritatea urinii creste in 60 min . cu 100 - 250 mOsm / l in diabetul insipid ( cu deficit de vasopresina ) , in forma renala necontatindu-se nici m o modificare . 5.) Testul la Clorpropamide ( 500 mg p.o. , 5 zile ) administrata dimineata , are ca efect negativarea Cl H2O in caz de diabet insipid .

• TESTELE DINAMICE DE INHIBARE 1.) Testul cu alcool efectuat in scopul inhibarii secretiei de ADH , creste diureza in 4 ore , cu pozitivarea Cl H2O libere .

TSH – tirotropina - hormon hipofizar cu actiune stimulativa in toate stadiile de formare si secretie a hormonilor tiroidieni

- Cresteri patologice: hipotiroidism congenital, hipotiroidism primar, hipotiroidism dependent de TSH. Hipotiroidismul este caracterizat prin niveluri insuficiente de hormoni tiroidieni în fluxul sanguin. Datorită faptului că metabolismul este controlat de hormonii tiroidieni, persoanele care suferă de hipotiroidism au un metabolism lent.

- Scaderi patologice: hipertiroidism, deficienta de TSH, tratamente cu medicamente. Hipertiroidismul este caracterizat prin niveluri excesive de hormoni tiroidieni în fluxul sanguin. Persoanele care suferă de hipertiroidism au un metabolism accelerat.

FT4 – fractia libera a T4 - free T4 - reprezinta fractiunea libera a T4 - tiroxina, responsabila de activitatea metabolica a hormonului.

- T4 reprezinta aproape 90% din totalul hormonilor tiroidieni din circulatia sanguina.

- Valori scazute apar in hipotiroidie iar valori crescute apar in hipertiroidie precum si in diverse afectiuni psihiatrice sau ca reactii adverse la tratamente medicamentoase cu beta blocante sau antiaritmice – amiodarona.

- Concentratia serica componentei libere a T4 nu este influentata de variatiile cantitative ale proteinelor de transport sau de capacitatea lor de legare si de aceea acest parametru intra in screening ul primar al afectiunilor tiroidiene.

FT3 – fractia libera a T3 - Free T3 - reprezinta fractiunea libera a T3 – triodotironina - componenta activa fiziologic a hormonului tiroidian.

- T3 reprezinta aproape 10% din totalul hormonilor tiroidieni din circulatia sanguina.

- Valori crescute apar in hipertiroidie, valori scazute in hipotiroidie.

- Utilitatea clinica a acestui parametru se regaseste in diagnosticul, monitorizarea si terapia tireotoxicozei - in 10% din cazurile de tireotoxicoza exista o crestere a FT3 chiar daca fractia T4 este in limite normale.

T3 total – tri-iodotironina • Nivelul de T3 depinde de concentratia proteinelor serice

de legare a hormonului si in special de cel al TBG (globulina de legare a tiroxinei).

• Valori crescute se intalnesc in hipertiroidism.• Valori scazute apar in hipotiroidism, diverse afectiuni

netiroidiene. • Testul T3 liber – Free T3 - (hormon neafectat de

proteine) este mai recent, iar rezultatele sale sunt considerate a fi mult mai exacte tocmai pentru că starea liberă reprezintă forma activă a tri iodotironinei.

T4 total – tiroxina totala • Valori crescute se intalnesc in hipertiroidism, cresterea

TBG (sarcina, tratamente medicamentoase cu amiodaron, beta-blocante in doze mari).

• Valori scazute apar in hipotiroidism, scaderea TBG determinata de diferite afectiuni si tratamente medicamentoase (fenitoin, carbamazepina, androgeni).

• Testul T4 liber – Free T4 - (hormon neafectat de proteine) este mai recent, iar rezultatele sale sunt considerate a fi mult mai exacte tocmai pentru că starea liberă reprezintă forma activă a tiroxinei.

ATPO – anticorpi anti-tireoperoxidaza / anti-TPO

- in asociatie cu tyroglobulina (TG) are rol esential in iodinarea L-tyrozinei si formarea hormonilor tiroidieni T4,T3 si fT3.

- determinarea concentratiei serice de antiTPO este utila in diagnosticul tiroiditelor autoimune.

- Valorile crescute ale ATPO nu sunt neaparat corelate cu disfunctii tiroidiene (hipo- sau hiper- tiroidie) dar parametrul este un marker diagnostic pentru: tiroiditele cronice limfocitare (Hashimoto), hipotiroidism primar (forme subclinice, latente), hipertiroidism mai ales ca analiza aditionala la determinarea TRAK (anticorpi antireceptori TSH) si la pacientii cu boala Graves Gusa endemica pentru evaluarea prezentei unei boli tiroidiene autoimune suprapuse.

ATG – anticorpi anti-tiroglobulina / anti-TG.

- Anticorpii antiroglobulina sunt anticorpi indreptati impotriva tireoglobulinei

- Determinarea concentratiei serice de anticorpi antitireoglobulina este utila in diagnosticul tiroiditelor autoimune. Anticorpii fata de tiroglobulina pot fi depistati la pacientii cu tiroidita autoimuna, inclusiv boala Hashimoto, si la pacientii cu boala Graves. In plus, un titru crescut de ATG se mai inregistreaza si in cancerele tiroidiene cazuri in care determinarea nivelului tireoglobulinei se dovedeste a fi utila in monitorizare

CAL – CALCITONINA - polipeptid din 32 aminoacizi secretat in principal de celulele parafoliculare de tip C din tiroida

- inhiba resorbtia osoasa indusa de osteoclaste motiv pentru care este folosit in diagnosticul bolii Paget si la anumiti pacienti cu osteoporoza.

- valori crescute ale calcitoninei au carcinom medular al glandei tiroide, calcitonina fiind de fapt un marker tumoral pentru MTC (carcinomul medular tiroidian) afectiune initial benigna cu distributie familiala singulara sau in cadrul sindroamelor MEN tip 2 (neoplazii endocrine multiple) caz in care carcinomul medular tiroidian asociaza tumori digestive hormono-secretantante de tipul gastrinoamelor, VIPoamelor, etc.

- secretii ectopice ale calcitoninei se inregistreaza si in carcinoamele pulmonare cu celule mici, carcinoamele mamare, etc.

PTH intact – parathormon intact • La subiectii normali exista un reglaj prin feed-back

negativ a secretiei de PTH in functie de nivelul calciului seric: valori crescute ale calcemiei scad productia de PTH, valori scazute ale calcemiei cresc productia de PTH.

• PTH intact este util in diferentierea hiperparatiroidismului primar (tumori/displazii ale glandei paratiroide) de alte forme de hipercalcemie precum: boli maligne, sarcoidoza, tireotoxicoza. Valori crescute ale PTH asociate cu valori crescute ale calcemiei pun diagnosticul de hiperparatiroidism primar (displazie paratiroidiana).

CORTIZOL

• steroid circulant important produs in principal de cortexul glandelor suprarenaliene

• rol determinant in reglarea tensiunii arteriale, activitate anti-inflamatoare mediata de steroizi, precum si in glicoreglare (gluconeogeneza), absorbtia calciului si secretia sucului gastric si a pepsinei.

• dozarea nivelului seric al cortizolului diferentiaza intre boala Adisson si boala Cushing, hipopituitarism si hiperplazia corticala.

• Testul de supresie cu dexametazona (in cele 2 variante: 1 mg sau 8 mg) este utilizat pentru elucidarea cauzei unui nivel crescut de cortizol bazal

ACTH - Hormonul adrenocorticotrop (corticotropina sau corticostimulina)

• ACTH prin stimularea zonei fasciculate a corticosuprarenalelor activeaza sinteza si secretia de glucocorticoizi (cortizol si corticosteron).

• Proprietatile secundare ale ACTH se datoreaza efectelor metabolice ale hormonilor glucocorticoizi, activand metabolismele glucidic, protidic si lipidic.

• Principalul factor umoral de reglare il constituie concentratia sanguina a hormonilor glucocorticoizi, indeosebi a  cortizolului. Sub influenta acestora, secretia de ACTH scade, printr-un mecanism de feedback negativ si, respectiv, creste in cazul scaderii glucocorticoizilor din circulatie.

• diagnosticul diferential al sindromului Cushing, secretia ectopica de  ACTH (carcinom pulmonar cu celule mici, insule celulare tumorale de pancreas, tumori carcinoide, carcinom medular al tiroidei), boala Addison

• Sindrom Cushing - o productie excesiva de cortizol; determinarea ACTH este utila pentru diagnosticul diferential al acestui sindrom:– Boala Cushing: datorita secretiei hipofizare excesive, nivelul ACTH

este moderat crescut  sau la limita superioara a normalului (dar crescut fata de nivelul cortizolului plasmatic), cu pierderea variatiei diurne normale;

– Secretia ectopica de ACTH: nivelul ACTH este foarte crescut;

– Adenom sau adenocarcinom suprarenalian: nivelul ACTH este foarte scazut sau nedecelabil.

• Determinarea ACTH este de asemenea utila in diagnosticul diferential al insuficientei  suprarenaliene:

– boala Addison: datorita distructiei suprarenalei prin mecanism tumoral, infectios sau autoimun, productia de cortizol este suprimata iar nivelul ACTH este crescut;

– insuficienta suprarenaliana secundara insuficientei hipofizare: nivelurile ACTH si ale cortizolului sunt scazute.

• Un nivel crescut de ACTH mai apare in: sindromul adrenogenital si sindromul pseudo-Cushing (entitate clinica reversibila asociata cu abuzul de alcool)

Aldosteronul - hormon mineralocorticoid

• Nivelurile aldosteronului urinar se coreleaza invers proportional cu excretia urinara a sodiului. Astfel, la persoanele sanatoase se va inregistra o supresie a aldosteronului urinar la incarcarea cu sodiu.

• Hiperaldosteronismul primar, ce poate fi cauzat de un adenom/carcinom secretant sau de o hiperplazie de  suprarenala, se caracterizeaza prin hipertensiune arteriala insotita de niveluri crescute de aldosteron, supresia secretiei de renina, hipenatremie si  hipokaliemie.

• Hiperaldosteronismul secundar, ca raspuns la boala renovasculara, depletia de sodiu, incarcarea cu potasiu, insuficienta cardiaca congestiva, ciroza cu ascita, sindromul Bartter sau sarcina, se caracterizeaza atat prin niveluri crescute de aldosteron cat si de renina plasmatica4.

• Recomandari pentru determinarea aldosteronului urinar– in cadrul testului de incarcare cu sodiu (pentru confirmarea unui

hiperaldosteronism primar)– investigarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

(hiperaldosteronismului primar sau secundar)– evaluarea hipertensiunii arteriale de cauza renala.