FIZIOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN

HormoniiSunt produi de glandele endocrine, sunt eliberai m snge i modulaeaz activitatea diferitelor structuri i sisteme Denumirea de hormoni deriv din temenul grecesc hormao care nseamn a stimulaHormonii sunt secretai de glandele endocrine i acioneaz asupra organelor int care prezint receptori, care sunt nite structuri specializate s transmit celulelor semnalul dat de hormoni. Receptorii sunt situai la suprafaa celulelor (cei pentru hormonii peptidici, hormonii hipofizari, PTH) sau la nivelul nucleului ( cei pentru hormonii care au structur steroidian ( hormonii suprarenalei, ai gonadelor i ai vitaminei D

Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari

Hipotalamusul endocrin

Hipotalamusul este o zon integrativ important pentru funcia endocrin, metabolic, vegetativ i comportamentalHipotalamusul integreaz informaia primit de la nivelul cortexului cerebral i pe cea periferic venit pe care nervoas sau sanguin i controleaz apoi prin hormonii pe care-i secret funcia hipofizei. In interiorul hipotalamusului exist neuroni care secret neuromediatori: serotonin, dopamin, adrenalin care controleaz secreia de hormoni hipotalamici denumii releasing hormoni hormoni de eliberare sau inhibiting hormones hormoni de inhibiie

Hipotalamusul endocrin

Hipofiza este controlat de hipotalamus prin intermediul unor hormoni care se numesc releasing hormones hormoni de eliberare i secret hormoni denumii hormoni tropi care controleaz glandele periferice sau moduleaz funcia diferitelor esuturilegtura dintre hipotalamus i hipofiz este:Vascular : sistemul port hipotalamo-hpofizarNervoas : neuronii nucleilor magnocelulari din hipotalamus i trimit axonii ctre hipofiza posterioar, unde se depoziteaz hormonii secretai de aceti neuroni

Relaia dintre hipotalamus i hipofiza anterioar

Relaia dintre hipotalamus i hipofiza posterioar

HIPOTALAMUSULSISTEM MONOAMINERGIC este reprentat de monoamine care funcioneaz ca modulatori ai secreiei hormonilor hipotalamiciSISTEM PEPTIDERGIC este reprezentat de hormonii hipotalamici de eliberare sau de inhibiie a eliberrii trpolilor hipofizari, precum i de doi hormoni care acioneaz direct asupra glandelor int: vasopresina sau hormonul antidiuretic i oxitocina care acioneaz asupra contractilitii uterine

Hormonii hipofizariSunt denumii hormoni tropi Hormonii tropi controleaz funcia diferitelor glande endocrine sau se adreseaz direct unor structuri a cror morfologie sau funcia o moduleazPentru fiecare gland endocrin: cu excepia paratiroidelor i a pancreasului exist un hormon trop hipofizar care o stimuleaz.La rndul su secreia tropului hipofizar este controlat de un releasin hormon i un inihibiting hormon hipotalamicGlandele periferice sub stimularea tropului corespunztor produc hormonul sau hormonii specifici care actioneaz asupra esuturilor

Axul endocrin este format din: releasing hormonul hipotalamic tropul hipofizar glanda periferic

Unul dintre mecanismele cele mai importante care funcionaz n cadrul sistemului endocrin este fenomenul de feed-back prin care sistemul de comand i control este n permanen informat despre felul n care funcioneaz glanda periferic informeaz sistemul de control asupra funcionalitii sale

HIPOTALAMUSHIPOFIZAGLANDA ENDOCRIN INTReleasing hormonTrop hipofizarFenomenul de feed-back

HIPOTALAMUSHIPOFIZATRHTSHCRHACTHLH-RHFSH i LHGHRH /somatostatinadopaminaGHProlactina

HORMONII HIPOTALAMICITRH : tripeptid care elibereaz TSH-ul hipofizar. Este stimulat de serotonin i de frig i inhibat de hormonii tiroidieniCRH: peptid cu 41 de amino acizi care elibereaz ACTH, MSH i beta endorfineGN-RH (LH-RH) gonadoliberina: stimuleaz secreia de gonadotropi, FSH ( H. foliculostimulant) i LH (H. luteinizant) se secret in pulsuri cu amplitudine i frecven diferite la cele dou sexeGH-RH: peptid cu 44 amino acizi (hormonul de eliberare a GH- somatrotrop) elibereaz GHSomatostatina (14 amino acizi) inhib eliberarea de GH, TSH, insulin, gastrinDopamina: inhib secreia de prolactin

HORMONII HIPOTALAMICIADH: hormonul antidiuretic ( vasopresina) format din 8 amino acizi are ca aciuni retenia de ap liber la nivelul tubului contort distal actionind asupra receptorilor specifici V1 i V2 care deschid canalele de ap aquaporine i permit trecerea apei din urina hipoosmolar n medulara renal care este hiperosmolar conform gradientului osmotic. Aciuni ale ADH: meninerea osmolaritii plasmaticeMeninerea volumului plasmaticMeninerea sau creterea presiunii arterialeEste stimulat de hiperosmolaritatea plasmatic ( perceputa la nivelul hipotalamusului de osmoreceptori) i de presiunea din atriul drept cnd aceasta scade

HORMONII HIPOTALAMICIOxictocina: hormon hipotalamic cu 8 amino aciziEste stimulat de estrogeniAcioneaz asupra uterului cruia i crete contactilitatea n timpul naterii i asupra contractilitii canalelor galactofore facilitnd eliberarea secreiei lactate

Polipeptid sintetizat de adenohipofizGH la copii (60 ng/ml)la aduli -25% (

Hormonul de cretere ( GH ) ( STH GH)

Roluri metabolicea)Metabolismul proteicsinteza proteicCrete anabolismulScade catabolismul proteicCrete rata transportului intracelular de amino acizin snge: Pr, AA, Ureea

Metabolismul glucidicglicemia prininsulinemianivelului GHn timp induce insulinorezisten(reduce efectele insulinei) efect diabetogen, DZ tip II

Polipeptid secretat de hipofizaEste inhibat tonic de hipotalamus: ntreruperea relatiilor vasculare ntre hipotalamus i hipofiz crete nivleul prolactineiProlactina crete sub aciunea estrogenilor n cursul sarciniin afara sarcinii rolul su este minor

Efectele prolactinei: stimularea secreiei lactate a glandei mamare cu condiia ca aceasta s fie pregtir de estrogeni, progesteron, insulin, hormon de cretereInhibiia secreiei de FSH i LH atunci cnd este n excesPROLACTINA

Glicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal i beta care deine aciune hormonalStimuleaz dezvoltarea morfologic a glandei tiroideStimuleaz toate etapele biosintezei hormonilor tiroidieni: captarea iodului, sinteza tiroglobulinei, formarea horminilor tiroidieni i aliberarea acestora

Este stimulat de TRH-ul hipofizarEste inhibat de T3TSH hormonul tirotrop

Glicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal i beta care deine aciune hormonalLa femeie. Stimuleaz secreie de estrogeni la nivelul tecii granuloase a foliculului ovarian. Este stimulat de GN-RH . Este inhibat de estrogeni i progesteron i inhibin. Crete n faza folicular a ciclului ovarian i apoi mai puin n faza luteal

La brbat Stimuleaz spermatogenza n condiiile existenei unui nivel optim de testosteron. Are secreie pulsatil dar fr oscilaiile importante de concentraie care se remarc la femeieEste stimulat de GN-RH i inhibat de tstosteronFSH hormonul foliculostimulant

LH hormonul luteinizantGlicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal i beta care deine aciune hormonalLa femeie: crete in perioada preovulatorie ziua a 14-a a ciclului menstrual i stimuleaz ovulaiaEste stimulat de Gn-RH care la femeie are 2 tipuri de secreie: una continu, de fond i una ciclic cu creterea important a GN-RH urmat de creterea LH la ovulaiePentru LH exist un feed-back pozitiv prin care creeterea preovulatorie de estrogeni declaneaz vrful medio-ciclic de LH i un feed-back negativ prin care concentratia continuu crescut de estrogeni asociat cu progesteron inhib secreie de LH

TIROIDAAnatomia glandei tiroide

Apectul microscopic al foliculilor tiroidieni

Hormonii tiroidieni n organism

BIOSINTEZA HORMONILOR TIROIDIENITiroida este stimulat de TSH pentru a produce 2 hormoni activi, Tiroxina (T4) and triiodotronina (T3) n prezena iodului. Exist 6 etape n producia de hormoni tiroidieni:Iodul circulant este transportat activ din sngele capilar n tirocite ci ajutorul a doi transportori specifici: NIS and Pendrina. Iodul ca ion negativ este superoxidat de ctre enzima tirozin-peroxidaza (TPO) i este cuplat cu rezidurile de tirozin care se gsesc nglobate n molecula de tiroglobulin. Se ajunge astfel la compuii MIT (monoiod tirozin) i DIT (diiodtirozin)TPO catalizeaz apoi cuplarea moleculelor de MIT i DIT pentru a forma tironinele: tetraiotironina tiroxina (T4) , triiodtironina (T3) T4 i T3 rmn pe tiroglobuin pn n momentul n care este necesar eliberarea lor. Tiroglobulina este atunci adus prin pinocitoz la superafaa marginii n perie a celulelor tirodiene sub forma unor mici picturi. Proteoliza tiroglobulinei are loc cu ajutorul unor proteaze/ peptidaze situate la nivelul lizizomilor i hormonii tiroidieni sunt eliberai n capilare. Formele necuplate de MIT i DIT sunt deiodinate i aminoacizii rezultai servesc pentru resinteza tiroglobulinei, iar iodul intr ntr-o rezerv care este imediat accesibil unei noi sinteze

Metabolismul iodului n celulele tiroidieneTSH semnaleaz via TSH receptor i controleaz expresia NIS la nivelul membranei bazale a tirocitelor. Nis trasnport iodul din snge n tirocite. Trasportul iodului pn la polul apical al tirocitelor, acolo unde are loc practic iodarea este controlat probabil de pendrin i AIT. Iodul este superoxidat i apoi organificat (cuplat cu tirozina) de ctre peroxidaza folicular i o enzim oxidant DUOX care produce H2O2. tiroglobulina conine MIT, DIT, T3, i T4 sub forma de stoc, care este eliberat la necesitate. Toate procesele implicate n formarea hormonilor tiroidieni sunt controlate de TSH i unele de ctre iod (ex. Excesul de iod poate bloca eliberarea de hormoni tiroidieni)

Reglarea prin feed-back n cadrul axului HipotalamusHipofiz- Tiroid

TRHThyrotropin releasing hormone hipotalamus i stimuleaz eliberarea de TSH de la nivelul hipofizei. TRH este un pripeptid care impreun cu dopamina i somatostatina controleaz secreia i eliberarea de TSH dependent de doz. Disfuncia TRH poate produce reducerea sintezei de TSH i hipotiroidismul denumit teriar.

Hormonii tiroidieni controleaz negativ mai ales sinteza i secreia de TSH printr-un feed-back clasic i ntr-o mai mic msur influeneaz nivelul de TRH.

ACTIUNILE HORMONILOR TIROIDIENI

METABOLISMUL HORMONILOR TIRODIENIDEIODINAZA TIP 1 I 2DEIODINAZA TIP 3

ACIUNI SPECIFICE ALE HORMONILOR TIROIDIENI: METABOLICERegrarea metabolismului bazal (BMR).Creterea consumului de oxigen n majoritatea celulelor organismului.Aciuni permisive: creterea sensibilitii tisulare la catecolamine cu creterea:lipolizei, glicogenolizei, i gluconeogenezei.

HORMONII TIROIDIENI MECANISM DE ACTIUNEDifuziune prin membrana celular datorit lipofiliei sau transport activ? (la om s-au descris transportori) Deiodinarea T4 la T3T3 se leag de receptorul specific nuclearActivarea receptorului nuclear crete sinteza de ARN i sinteza de proteine prin care fiecare celul este programat s rspund la aceti hormoni. Cresc Na/K aATP i turn-overul ATPCreterea consumlui de oxigen la nivelul mitocondriilorEfecte calorigetice

ACTIUNILE HORMONILOR TIROIDIENICreterea ratei metabolismului bazalCreterea produciei de cldur prin stimularea numrului i activitii pompelor Na/K ATP-azStimularea sintezei de proteineStimularea creterii oaselor lungi de manier sinergic cu GHStimularea maturrii neuronaleCreterea numrului receptorilor de catecolamineHT sunt eseniali pentru dezvoltarea i diferenierea tuturor celulelor organismuluiCretrereacatabolismului lipidic / lipolizCreterea captrii intestinale, a glicogenolizei i neoglucogenezei dar i a catabolismului glucozei pentru consumul energetic

Cretere, dezvoltare, reglarea temperaturii corpului, reglarea metabolismului energetic

SUPRARENALA

HISTOLOGIE

ZONA GLOMERULATAZONA FASCICULATAZONA RETICULATA

Steroidogeneza

BIOSINTEZA DE STEROIZI IN SUPRARENALA

CIRCULATIA PLASMATICA A STEROIZILOR SUPRARENALI

Steroid Rata de productieProteina de legare% fractiune liberaConcentratie plasmaticang/mlCortizol 8-25 mg/24 oreCorticosteroid-bindingGlobulin (CBG)Transcortina 90 %Si albumina3-10 %20-140 (F)40-180 (B)Aldosteron DOC0.15 mg/24 ore0,6 mg /14 oreTranscortina: 20 % aldo si 60 % DOCAlbumina: 40 %ald si 36 %DOC 40 % aldo24 % DOC0,15 - 0,170,15 0,17DHEADHEA-STestosteron 0,7 mg /14 ore (F)6-8 mg /24 ore0,23 mg/24 ore (F)SHBGTeBGSex hormone binding globulin5,34 1,571130 (F), 1260 (B)0,48 0,14 (F)5,59 1,51 (B)Progesteron Estradiol (conversie)TranscortinaSHBG11,8 7 (F)0,18 0,1 (B)

RECEPTORUL DE STEROIZINH2COOH12 Domeniu de transactivare regleaza activitatea de transcriptie a ADNDomeniu de leagre la ADN faciliteaza localizarea nucleara, dimerizarea receptorului si activarea transcriptiei Domeniu de leagre a steroidului care are si actiuni de localizare nucleara, dimerizareZona din domeniul de legare a ligandului care interactioneaza cu proteinele chaperone de tipul heat shock proteine si contine deasemeni potential de stimulare a fenomenului de transactivare

Functionarea receptorilor de steroizi

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI

Tesut sau nivel metabolic controlatActiuni si implicatiiMetaboismul hepatic al glucozei

Metabolismul periferic al glucidelorCresterea neoglucogenezei si a raspunsului hepatic la alti stimulatori ai neoglucogenezei:catecolamine, glucagon)Crestera aportului de substrat pentru neoclugogeneza prin catabolismul proteinelor si eliberare de AGLReducerea captarii glucozei de catre tesuturi cu rezistenta secunadara la insulinaMetabolismul lipidelorCresterea lipolizei si eliberarii de acizi grasi liberiEfect lipogenetic direct prin stimularea apetitului si hiperinsulinismCresterea depozitelor adipoase in anumite zone ale corpului (fata, torace, abdomen, zona interscapularaMetabolismul proteinelorCresterea catabolismului proteinelorInhibitia captarii aminoacizilor de catre tesuturi

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI

Tesut sau nivel metabolic controlatActiuni si implicatiiTesutul conjunctivInhibitia actiunii fibroblastilor, pierderea de colagen: excesul de glucocorticoizi reduce procesul de vindecare, determina subiterea tegumentelor si eventual formare de vergeturi

Metabolismul calciuluiInhiba absortia intestinala de calciu, cresc nivelul de vitamina D si fosfor ceea ce antreneaza eliberera de PTH

Osul Inhibitia producerii de colagen, stimularea activitatii osteoclastelor si potentarea actiunii PTH, ceea ce explica osteoporoza secundara excesului de glucocorticoizi

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI

Tesut sau nivel metabolic controlatActiuni si implicatii

CrestereIn concentratii fiziologice stimuleaza crestereaIn exces glucocorticoizii determina efecte catabolice, reduce GH, somatomedinele si inhiba cresterea.Tratamentele cu doze mari de glucocorticoizi in copilarie pot compormite definitiv prognosticul de crestereEritropoezastimulareLeucopoezaStimularea eliberarii PNN din maduva osoasaReducerea lomfocitelor, monocitelor circulante, reducerea migratiei macrofagelor si a proceselor inflamatoriiEfecte antiinflmatorii si crestrea susceptibilitatii la infectii in hipercortizolismSistemul imunitarInhibitia tuturor factorilor implicati in raspunsul imun: migratia macrofagelor, eliberarea prostaglandinelor, procesarea si prezentarea antigenului, productia de anticorpi, eliberarea de interleukine1,2, interferon gamma,CSF, TNF, inhibitia eliberarii de histamina, serotonina si bradikinine, activatorul plasminogenului

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI

Tesut sau nivel metabolic controlatActiuni si implicatiiSistemul cardio-vascularPot determina hipertensiuneAparatul excretorCresterea fluxului plasmatic renal si a filtratului glomerularAntagonsim functional fata de ADHSistemul nervos si comportamentDeficienta de glucocorticozi determina astenie psihica si depresieExcesul de glucocorticoizi determina initial euforie Glande endocrineAsigura controlul prin feed-back a sistemului CRH/ACTHTiroida: inhiba raspunsul TSH la TRH si conversia T4 in T3Gonade: inhiba raspunsul LH si FH la LH-RhReduc GHMedulosuprareala: stimuleaza productia de NE si E activind tirozin-hidroxilazaAlte actiuniCresterea secretiei gastrice acide cu aparitia ulcerului peptic la doze mariCresterea presiunii intraoculare

CONTROLUL SECRETIEI DE GLUCOCORTICOIZICRH 41 AA si provine din clivarea pre-pro CRH cu 192 AA neuronii secretori de CRH sunt situati in regiunea parvocelulara a nucleului paraventricular si se proiecteaza in zona eminentei mediane zone centrale in care s-a identificat CRH: talamus, cortex, cerebel, maduva unde functioneaza ca neurotransmitatorAlte zone: stomac, pancreas, placenta, CSR, MSR cu functii neelucidate CRH moduleaza la nivel cerebral rspunsul la stress: eliberarea de NE,E, glucagon CRH inhiba GH, Gn, secretia gastrica acida, si alimentarea. CRH are efect excitator asupra SNC

ADH stimuleaza secretie de ACTH la stress

CONTROLUL SECRETIEI DE GLUCOCORTICOIZI- RECEPTORUL DE ACTH si MSH

ReceptorLigand Distributie in tesuturiObservatii MC1- RMSH/ACTH > MSHMelanocite+++Stimuleaza acumularea de melaninaACTH - RACTH (18p11.2)Suprarenala +++MC3 - R MSH> MSH/ MSH/ACTHPlacenta si hipotalamus+++MC4 - RMSH/ACTH/ MSH/ MSHHipocamp/hipotalamus/talamusInhiba senzatia de foame- mutatia genei MC4-R determina obezitatea cea mai freceventa de cauza geneticaMC% - RMSH > MSH/ACTH> MSHMuschi scheletic, plamini, splina, creier

ACTH CARACTERISTICI ALE SECRETIEI DETERMINATE DE CRHNeuronii secretori de CRH au o activitate ritmica intrinseca ritmul nictemeral: lumina /intuneric se stabileste intre 3-8 ani functie expunerea la lumina si implica secretii de CRH-ACTH-Cortizol initial intre 3-4 dimineata cu maxim intre 6-8 dimineata- Ritmul nictemeral poate fi modficat de stress mai ales intens- stressul prelungit altereaza ritmul- depresia endogena anuleaza ritmul, cu nivel oermanent crescut de CRH-ACTH- ciprohepatadina inhiba ritmul CRH-ACTH ritmul generat de alimentatie este important la animale: CRH-ACTH Cortizolul cresc ininate de mese secretia de stress feeb back negativ exercitat de cortizol asupra CRH-ACTH initial asupra eliberarii si dupa un timp asupra sintezei POMC. Se manifesta in cadrul tratamentului prelungit cu glucocorticoizi

Secreia se stress a glucocorticoizilor

ROLUL SI CONTROLUL ANDROGENILOR SUPRARENALIACTH stimuleaza in mod normal biosinteza de androgeni suprarenaliADRENARHA: cresterea DHEA-S la virsta de 8 ani anticipeaza pubertatea si este independenta de gonadotropi, ACTH sau AVPAASH CASH hormon hipofizar specific secretat inainte de declansarea pubertatiiMaturarea anumitor sisteme enzimatice implicate in biosinteza de androgeni

ROLUL SI CONTROLUL MINERALOCORTICOIZILORALDOSTERONUL creste permeabilitatea celulara pentru Na prin cresterea numarului de canale apicale de Na si a conducatantei acestora stimuleaza generarea de ATP la nivel mitocondrial funizind energie pentru pompa Na+ / K+ ATP-aza stimuleaza activitatea pompei Na+/ K+ stimuleaza independet de schimbul na/K excretia de K actionind asupra unei pompe independente de K sau asupra permeabilitatii membranei luminale pentru K+ stimuleaza eliminarea ionului de H+ sedii de actiune: rinichi: efectul depinde de cantitatea de Na+ filtrata si in hiperaldosteronismul primar intervine fenomenul de scapare care nu se manifesta in hiperaldo secundar- efectul de eliminare a K depinde de cantitatea de Na filtrata nu are fenomen de scapare- aldosteronul creste eliminarea de Ca- aldosternul nu actioneaza direct asupra reninei ci creste fluidul extracelular si fluxul plasmatic renal inhibind renina- alte sedii: glandele salivare, intestinul subtire, colonul, glandele sudoripare

ROLUL SI CONTROLUL MINERALOCORTICOIZILORRENINA: enzima proteolitica produsa de aparatul juxtaglomerular clivata din prorenina cu 380 AA in renina cu 340 AAse mai produce in zona glomerulosa actionind paracrin pentru stimularea expresiei genelor care codifica P450 11AS si P450 11Factori care cresc sinteza de renina: depletia Na, hipotensiunea, ortostatismul, vasodilatatoarele, kalicreina, opiaceele, stimularea Renina scindeaza angiotensiogenul (substratul reninei) preteina glicozilata eliberind angiotensina 1 cu 10 AA

Enzima de conversie se gaseste in plamini si vase si converteste angiotesnina 1 inAngiotesina 2 cu 8 AA stimuleaza steroidogeneza in zona glomerulosa prin IP3Ionul de K+ stimuleaza direct sinteza de aldosteron prin depolarizarea membranelor celulare si facilitarea intrarii Ca in celule si inhiba reninaInhibitorii enzimei de conversie sunt analogi ai substratului enzimei de conversie angiotensina 1

FIZIOLOGIA TESTICULULUITesticululrepere anatomice

TESTICULUL HISTOLOGIE

TESTICULUL principalele structuri funcioanle

Spermatogeneza

Mecanismul de aciune al testosteronului

EFECTELE ANDROGENILOR - prenatal

TESURI TINTAANDROGENI IMPLICATIACTIUNEREZULTATECANALELE WOLFTstimulareDezvoltarea OGI, epididim, canale deferenteSINUS URO-GENITALDHTstimulareDezvoltarea tuberculului genital, a glandului, fuziunea plicilor uretrale si genitale cu formarea scrotului, dezvoltarea prostateiHIPOTALAMUS FETALT aromatizat in EstradiolstimulareDezvoltarea sexului neuro-hormonal masculin cu secretie continua de LH-RH ( lunile IV-VI)SISTEM NERVOS CENTRALT, DHT, E2stimulareSexualizarea neuro-comportamentala cu creerea unui promordiu de sex masculin care va fi dezvoltat educational si stimulat prin androgeni la pubertate si in viata adulta

EFECTELE ANDROGENILOR neonatal, pubertar

TESURI TINTAANDROGENI IMPLICATIACTIUNEREZULTATENEONATALT, DHTstimularePragatirea tractului genital pentru stimularea ulterioara de la pubertate si la virsta adultaPUBERTATEORGANE GENITALE INTERNET, DHTstimulareStimulare pentru realizarea morfologiei de la adult ORGANE GENITALE EXTERNET, DHTstimulareStimulare pentru realizarea morfologiei de la adult

FOLICULI PILO-SEBACEILaringeScheletSistem muscularDHTstimulareDezvoltarea pilozitatii androgen dependente si stabilirea ariei caracteristice de distributieDezvoltarea laringelui cu voce caracteristicaDezvoltarea scheletului dupa model masculinDezvoltarea musculaturii dupa model masculin

EFECTELE ANDROGENILOR metabolice

TESURI TINTAANDROGENI IMPLICATIACTIUNEREZULTATEMetabolism proteicTstimulareAnabolism proteic si deprimarea catabolismuluiMetabolismul lipoproteinelorTstimulareCresterea nivelului LDL, scaderea HDLHematopoeza TstimulareStimularea hematopoezeiControlul secretiei de gonadotropiComportament sexual T/EDHTstimulareControlul negativ al LH-RH, LH, +/- FSHStimularea dorintei sexuale si a troficitatii corpilor cavernosi

OVARUL

OVARUL

OVULATIA

ACTIUNILE ESTROGENILOR

TESUTURI TINTAACTIUNIMIOMETRU SI ENDOMETRUProliferarea miometrului si dezvoltarea receptorilor pentru progesteron si ocitocinaStimularea dezvoltarii stratului functional al endometrului, a vaselor, glandelor si stromeiCOLUL UTERINStimularea productiei de apa si mucopolizaharide la nivelul glandelor colului uterin cu formarea unui mucus filant care permite ascensiunea spermatozoizilor in perioada ovulatieiVAGINStimularea proliferarii mucoasei vaginale si a acumularii de glicogen care permite acidifierea pH-ului vaginal cu efect de segregare a apermaotzozilor mai puitn viabili si rol antibacterianGLANDA MAMARAProliferarea ductelor si stromei glandulare, dezvoltarea receptorilor pentru progesteron

ACTIUNILE ESTROGENILOR

HipotalamusCrestera exponentiala a E2 preovulator determina stimularea secretiei de LH-RH medioclice care declanseaza ovulatieReducerea temperaturii bazale prin actiune centralaHipofizaAcumularea de LH in celulele gonadotrope din hipofiza si inhibitia FSHOSStimularea cresterii si a maturarii osoase si dezvoltarea morfotipului feminin la pubertate. Stimularea acumularii de masa osoasa, prevenirea osteoporozei Metabolismul proteicCresterea sintezei de proteine, in particular a proteinelor transportoare pentru diferiti hormoni si a factorilor de coagulare, stimularea sintezei de IGF-1Metabolismul glucidicEstrogenii naturali pot creste toleranta la glucide, cei sintetici-ethinilestradiolul o scadMetabolismul lipidicEstrogenii naturali cresc semnificativ HDL-col si triglicerideleRealizeaza dispunerea adipozitatii dupa modelul feminin pe abdomenul inferior, coapse si solduri

ACTIUNILE ESTROGENILOR

TESUTURI TINTAACTIUNIMIOMETRU SI ENDOMETRUInhibitia contractilitatii endometrului Stimularea transformarii secretorii a stratului functional al endometrului, prin dezvoltarea in continuare a vaselor, glandelor si stromei, pregatind endomterul pentru nidatie si hranirea zogotului in faza histiotrofaCOLUL UTERINInhibitia productiei de apa si stimularea celei de mucopolizaharide la nivelul glandelor colului uterin cu formarea unui mucus dens care impiedica penetratia spermatozoizilor la un interval mai mare de la ovulatieVAGINStimularea descuamarii mucoasei vaginaleGLANDA MAMARAProliferarea acinilor mamari. Impreuna cu estrogenii, prolactina, insulina, cortizolul pregateste glanda mamara pentru lactatie

ACTIUNILE PROGESTERONULUI

HipotalamusCresterea temperaturii bazale prin actiune centralaHipofizaInhibitia productiei de LH si FSH

OSActiunea trofica asupra osului este probabila dar nu demonstrataMetabolismul proteicFara efecte probateMetabolismul glucidicScade toleranta la glucideMetabolismul lipidicCreste apetitul si faciliteaza depunerea de lipede de rezerva

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENEReceptorii de FSH si LH sunt cuplati cu proteina G

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

HORMONLOCUS GENETICBOLI LEGATE DE DEFECTUL GENETIC SUBUNIT6Q21.1-Q23Deficitul de hormoni glicoroteicihCG 19q13.31InfertilitateFSH 11p13Deficit isolat de FSHLH 19q13.32Deficit isolat de LH

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENELH se leag de receptorul specific de la nivelul tecii interne i stimuleaz secreia de testosteronFSH se leag de receptorul specific de pe celulele tecii granuloase i stimuleaz enzima denumita aromataz care transform testosteronul n estradiolPrincipiul 2 hormoni tropi 2 celule

CICLUL OVARIAN

CICLUL OVARIAN

CICLUL OVARIANCiclul ovarian are o durata medie de 28 de zile i este centrat de ovulaie care survine n ziua a 14-a n prima parte a ciclului ovarian FSH-ul stimuleaz secreia de estrogeni care crete progresiv atingnd un maxim de 200 pg/ml in ziua a 13-aCreterea estrogenilor determin prin feed-back pozitiv descrcarea de GN-RH de la nivelul hipoalamusului care la rndul su determin o descrcare masiv de LH acumulat pn atunci n hipofizCreterea brusc de LH determin ovulaia, iar tecile intern i granuloas se plicatureaz i se transform n corpul galben care secret progesteron i estrogeni. Estrogenii i progesteronul determin inhibiia prin feed-back negativ a secreiei de LH i FSHCorpul galben are o durata de via genetic limitat de 14 zile dup care se atrofiaz, nu mai produce hormoni i se transform n corpus albicans. Dac se produce fecundaia zigotul produce un hormon cu structur similar cu cea a LH, care menine viaa corpului galben, secreia de estrogeni i progesteron, hormoni care sunt necesari meninerii sarcinii.

CICLUL ENDOMETRULUIIn prima parte a ciclului endometrul crete n grosime sub aciunea estrogenilor i i dezvolt sistemul vascular i glandele endometrialeDup ovulaie endometrul continu s se dezvolte, mai ales componenta glandular, glandele coninnd substane nutritive pentru produsul de concepieDac se produce fecundaia, zigotul se va hrni cu substanele nutritive din glnadele endometriale pn cnd se va dezvolta placentaDac nu se produce fecundaia corpul galben nu mai produce estrogeni i progesteron, iar endometrul, care depinde de aceti hormoni, se distruge i se elimin sub forma menstruaiei. La menstruaie hormonii estrogeni i progesteronul sunt foarte sczui nu exist feed-back negativ asupra sistemului hipotalamo-hipofizar i ciclul se reia prin creterea FSH i a estrogenilor pentru a permite o nou ovulaie