Electromecanic Utilaje Si Instalatii Industriale

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELORPHARE TVET RO 0108 . 01

ŞIPHARE TVET RO 0108 . 03

CURRICULUMpentru clasa a XI-aAn de completare

Şcoala de Arte şi Meserii

Domeniul de pregatire: ELECTROMECANIC

CALIFICAREA 48:

ELECTROMECANIC UTILAJE SI INSTALATII INDUSTRIALE

2005

Lista autorilor:

Elena Blujdea profesor - inginer grad definitiv, Grupul Şcolar Construcţii de Maşini Reşiţa, judeţul Caraş Severin

Ileana Majinescu profesor- inginer grad definitiv, Grup Şcolar Industrial “Electroputere” Craiova, judeţul Dolj

Mariana Marica profesor - inginer gradul I, Grup Şcolar Industrial Energetic Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea

Florin Gradinaru profesor-inginer gradul I, Grup Şcolar Industrial “Anghel Saligny”, Brăila,judeţul Brăila

Michaela Gradinaru profesor-inginer gradul I, Grup Şcolar Industrial “Anghel Saligny”, Brăila, judeţul Brăila

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03

Dr. ing. Roşu Dorin- doctor inginer, Inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTAnul de completare

clasa a XI-aAria curriculară Tehnologii

Domeniul: ElectromecanicCalificarea: Electromecanic utilaje si instalatii industrialeCultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377 ore

Modulul I: Total ore/an 87

Utilizarea elementelor de automatizare Din care: laborator tehnologic - instruire practică 29

Modulul II: Total ore/an 58Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune

din care : laborator tehnologic - instruire practică 29

Modulul III: Total ore/an 58Montarea si demontarea organelor de masini si mecanismelor

din care: laborator tehnologic - instruire practică 29

Modulul IV: Total ore/an 58Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune din care: laborator tehnologic -

instruire practică 29

Modulul V: Total ore/an 58Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice

din care: laborator tehnologic instruire practică 29

Modulul VI: Total ore/an 58Intretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor

din care: laborator tehnologic instruire practică 29

Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore

Stagii de pregătire practică 240 ore

Modulul VII: Total ore/an 120Asamblarea echipamentelor industriale din care: laborator tehnologic 30

instruire practică

Modulul VIII: Total ore/an 120Incercarile echipamentelor industriale din care: laborator tehnologic 30

instruire practică

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore

Curriculum în dezvoltare locală 116 oreModulul IX: Total ore/an 116Punerea in functiune a echipamentelor industriale

din care: laborator tehnologic 58 instruire practică

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 oreTOTAL 733 ore/an

NOTA DE PREZENTARE

Curriculumul de „ Electromecanic utilaje si instalatii industriale”pentru clasa a XI-a Scoala de arte şi meserii a fost elaborat avându-se în vedere următoarele:

noua structură a sistemului de învăţământ preuniversitar din România; curriculumul parcurs de elevi până în clasa a X-a; documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul învăţământului necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale,

exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile.

Noul sistem al calificărilor profesionale (SNCP) este elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării

şi Tineretului în parteneriat cu angajatorii şi alţi factori interesaţi, pentru a oferi un anumit tip de

absolvenţi, cerut de sectoarele economice şi de sectorul servicii.

Angajatorii se vor implica în acest fel şi mai mult în parteneriatele şcoală-agent economic,

ajutând astfel la creşterea calităţii procesului de formare, influenţând ceea ce se învaţă şi creând

condiţii pentru ca învăţământul să răspundă schimbărilor tehnologice.

Absolvenţii noului sistem de formare profesională, prin calificările profesionale obţinute, vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului. Calificările sunt menite a dezvolta o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă.

Pe parcursul anului şcolar elevii vor dobândi abilităţi masurabile conform unitatilor de competenta cheie:

Comunicare şi numeratie, Lucrul în echipa, Igiena si securitatea muncii, Asigurarea calitatii.

Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale care sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.

Profesorul are libertatea de dezvolta anumite continuturi şi de a le esalona în timp, utilizand diverse metode şi mijloace de invatare cu caracter prepomderent aplicativ. Parcurgerea continuturilor modulelor corespunzatoare clasei a XI- a şi adecvarea strategiilor didactice vor viza formarea de competente dobandite prin invatare în scopul orientarii spre o cariera profesionala.

Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul SPP-urilor.Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii.

ALCATUIREA MODULELORModul I : Utilizarea elementelor de automatizareModul II : Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiuneModul III : Montarea si demontarea organelor de masini si mecanismelorModul IV : Executia instalatiilor electrice de joasa tensiuneModul V : Exploatarea masinilor si utilajelor electromecaniceModul VI : Intretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilorModul VII : Asamblarea echipamentelor industrialeModul VIII : Incercarile echipamentelor industrialeModul IX : Punerea in functiune a echipamentelor industrialeUnitateade competenta

Competenta ModulI

ModulII

ModulIII

Modul IV

ModulV

ModulVI

ModulVII

ModulVIII

ModulIX

Eval

48.1COMUNICARE SI NUMERATIE

48.1.3 Citeste si utilizeaza documente scrise în limbaj de specialitate

48.1.4 Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată

48.3LUCRUL IN ECHIPA

48.3.1 Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

48.3.2 Îsi asumă rolurile care îi revin în echipă

48.3.3 Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

48.5IGIENA SI SECURITATEA MUNCII

48.5.1 Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

48.5.2 Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

48.7 ASIGURAREA CALITATII

48.7.1 Aplică normele de calitate în domeniul de activitate

48.7.2 Utilizează metode standardizate de asigurarea calităţii

48.8 UTILIZAREA ELEMENTELOR DE AUTOMATIZARE

48.8.1 Identifică elementele de automatizare

48.8.2 Verifică funcţionarea instalaţiei de semnalizare şi avertizare

48.8.3 Reglează aparate din instalaţia de automatizare

48.9. UTILIZAREA MASINILOR SI APARATELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

48.9.1 Identifică părţile componente ale maşinilor şi aparatelor electrice

48.9.2 Specifica principiul si regimurile de functionare

48.9.3 Pune în functiune maşinile electrice

48.10 MONTAREA\DEMONTAREA ORGANELOR DE MASINI SI MECANISME

48.10.1 Identifica organele de masini si mecanisme

48.10.2 Realizeaza montarea si demontarea unei asamblari

48.10.3 Actioneaza asupra elemnetelor pentru circulatia fluidelor

48.11 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

48.11.1 Reprezintă schemele instalaţiilor de joasă tensiune

48.11.2 Selectează aparatele electrice conform documentaţiei/cerinţelor schemei

48.11.3 Realizează instalaţia electrică de joasă tensiune

48.12 EXPLOATAREA MASINILOR SI

48.12.1Utilizeaza instalaţia electromecanică

UTILAJELOR ELECTROMECANICE

48.12.2 Supraveghează instalaţiea electromecanica

48.12.3 Efectuează manevre la maşini şi utilaje electromecanice

48.13 INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR,UTILAJELOR SI INSTALATIILOR

48.13.1 Realizează sarcini de complexitate medie pentru întreţinerea maşinilor

48.13.2 Aplică tehnologia indicată pentru lucrările de reparaţii

48.13.3 Verifică lucrările de întreţinere şi reparaţii executate

48.14 ASAMBLAREA ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

48.14.1 Execută lucrări pregătitoare necesare asamblării

48.14.2 Realizează asamblarea echipamentelor industriale

48.14.3 Execută verificări la lucrările de montaj/asamblare a echipamentelor industriale

48.15 INCERCARILE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

48.15.1 Execută lucrări pregătitoare în vederea încercării echipamentelor industriale

48.15.2 Execută încercări caracteristice echipamentelor industriale

48.15.3 Înlătură defecţiunile apărute în cadrul încercărilor conform standardelor respectand normele de protecţia muncii

48.16 PUNEREA IN FUNCTIUNE A

48.16.1 Specifica condiţiile ce trebuie îndeplinite la punerea în funcţiune

ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

48.16.2 Execută lucrări pregătitoare mecanice şi electrice în vederea punerii în funcţiune

48.16.3 Descrie rolul şi funcţionarea utilajelor

48.16.4 Verifică lucrările executate după amplasarea echipamentului industrial

48.16.5 Cuplează echipamentul industial ce urmează a fi acţionat

Lista unitatilor de competenta relevante:

Modul I : Utilizarea elementelor de automatizare“ Utilizarea elementelor de automatizare”- Identifica elementele de automatizare- Verfica functionarea instalatiilor de semnalizare si avertizare- Regleaza aparate din instalatia de automatizare“ Comunicare si numeratie”- Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate- Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pentru o sarcina data

Modul II : Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune« Utilizarea maşinilor şi aparatelor electrice de joasă tensiune »- Identifică părţile componenete de bază ale maşinilor şi aparatelor electrice- Specifică principiul şi regimurile de funcţionare ale masinilor electrice- Pune în funcţiune maşinile electrice

Modul III : Montarea si demontarea organelor de masini si mecanismelor« Montarea si demontarea organelor de masini si mecanismelor »- Identifică organe de maşini şi mecanisme- Realizează montarea şi demontarea unei asamblări.- Actionează asupra elementelor pentru circulaţia fluidelor.

Modul IV : Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune« Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune »- Reprezintă schemele instalaţiilor de joasă tensiune- Selectează aparatele electrice conform documentaţiei şi cerinţelor schemei- Realizează instalaţia electrică de joasă tensiune

Modul V : Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice“ Exploatarea maşinilor şi utilajelor electromecanice”- Utilizează instalaţia electromecanică- Supravegheaza instalaţia electromecanică- Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice

Modul VI : Intretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor« Întreţinerea şi repararea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor »- Realizează sarcini de complexitate medie pentru întreţinerea maşinilor de acţionare- Aplică tehnologia indicată pentru lucrările de reparaţii- Verifică lucrările de întreţinere şi reparaţii executate

Modul VII : Asamblarea echipamentelor industriale“Asamblarea echipamentelor industriale”- Executa lucrari pregatitoare corespunzatoare pentru asamblare- Realizeaza asamblarea echipamentelor industriale- Executa verificari la lucrarile de montaj/ asamblare a echipamentelor industriale“Asigurarea calitatii”- Aplica normele de calitate in domeniul de activitate- Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii.

Modul VIII : Incercarile echipamentelor industriale- Execută lucrări pregătitoare în vederea încercării echipamentelor industriale- Execută încercări caracteristice echipamentelor industriale- Înlătură defecţiunile apărute în cadrul încercărilor conform standardelor respectand normele de protecţia muncii

Modul IX : Punerea in functiune a echipamentelor industriale« Punerea în functiune a echipamentelor industriale » :- Specifica conditiile ce trebuie indeplinite la punerea in functiune- Executa lucrari pregatitoare mecanice si electrice in vederea punerii in functiune- Descrie rolul si functionarea utilajelor si instalatiilor- Verfica lucrarile executate dupa amplasarea echipamentului industrial- Cupleaza echipamnetul industrial ce urmeaza a fi actionat

Modulul IUTILIZAREA ELEMENTELOR DE AUTOMATIZARE

I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):

In cadrul modulului a fost agregata unitatea de competenta tehnica generala “ Utilizarea elementelor de automatizare” cu unitatea de competenta pentru abilitati cheie “ Comunicare si numeratie”

“ Utilizarea elementelor de automatizare”- Identifica elementele de automatizare- Verfica functionarea instalatiilor de semnalizare si avertizare- Regleaza aparate din instalatia de automatizare

“ Comunicare si numeratie”- Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate- Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pentru o sarcina data

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Unitati de competenta

Competente Continuturi tematice

Utilizarea elementelor de automatizare

Comunicare si numearatie

Identifica elementele de automatizare

Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate

Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit

Traductoare: electrice, neelectrice, parametrice, generatoare

Regulatoare: bipozitionale, tripozitionale, cu actiune continua ( proportional P, proportional integral PI, proportional diferential PD, proportional- integral-diferential PID ), cu actiune prin impulsuri

Amplificatoare: electrice( electronice, magnetice, rotative), neelectrice( pneumatice, hidraulice)

Elemente de executie: electrice, pneumatice, hidraulice

Cataloage, reviste de specialitate, articole, studii, documentatie tehnica, Internet pentru selectarea si utilizarea elementelor de automatizare in diverse aplicatii


Verfica functionarea instalatiilor de semnalizare si avertizare

Elemente electrice si electronice de semnalizare: rol functional, moduri de conectare in circuit

Lampi si casete de semnalizare Hupe Sonerii LED-uri

Scheme ale circuitelor de semnalizare si avertizareCircuite de semnalizare si avertizare: executie, verificarea functionarii semnalizari locale si de la distanta


Comunicare si numearatie

Regleaza aparate din instalatia de automatizare

Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pentru o sarcina data

Reglarea aparatelor din instalatiile de automatizare

Identificarea domeniului de reglaj Monitorizarea parametrilor efectivi ai

instalatiei( forta, cuplu, viteza, turatie, acceleratie, nivel, debit, presiune, current, tensiune, frecventa, defazaj, putere, salinitate, umiditate, concentratie)

Reglarea proriu-zisa a aparatului Interpretarea grafica a rezultatelor

Scheme simple de reglare automata ( pentru reglarea temperaturii, turatiei, nivelului, debitului )

Calcule cu grad mediu dedificultate: formule de calcul, algoritmi de calcul

Mijloace grafice: schiţe, grafice, diagrame, hărţi, scheme tehnologice

Reprezentare corecta: scara, legenda, forma îngrijită, acurateţe, toleranta

Interpretare:condiţii de admisibilitate a parametrilor calculaţi, comparaţii cu valori, probe etalon sau standarde

III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul «Utilizarea elementelor de automatizare » are în cadrul curriculum-ului clasei a XI-a SAM o poziţie distinctă. Se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a anului şcolar.

Parcurgerea conţinuturilor modulului « Utilizarea elementelor de automatizare » şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor cheie, tehnice generale şi tehnice specializate aferente nivelului 2 şi corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 3, sau a integrării pe piaţa muncii.

Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;

fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale; modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în

plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale educaţiei:

Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din

experienţe diferite. Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi

a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de

lucru: Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri

diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi; prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);

Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin: abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact

direct); formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de

studiu: Diferenţierea răspunsului, prin:

utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea

conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. Investigaţia. Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele

educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. Metoda exerciţiilor practice

Lucrul cu modeleCa instrumente de evaluare se pot folosi: Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect. Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

V. Sugestii metodologice

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 87 de ore, repartizate după cum urmează: 58 ore de teorie (2 ore / săptămână) 29 ore de instruire practică (1 ora/ săptămână).Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de: dificultatea temelor nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi: efectuarea unor lucrări practice realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării citirea şi interpretarea schemelor simple interpretarea grafica a rezultatelor obtinute din aplicatii

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea independentă ), metode expozitive ( explicaţia, descrierea, exemplificarea ) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare, sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică :

Tema nr. 1 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate

Traductoare electrice Traductoare neelectrice Traductoare parametrice Traductoare generatoare

Tema nr. 2 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate

Regulatoare bipozitionale, Regulatoare tripozitionale, Regulatoare cu actiune continua( proportional P, proportional integral PI,

proportional diferential PD, proportional- integral-diferential PID ), Regulatoare cu actiune prin impulsuri

Tema nr.3 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate

Amplificatoare electrice( electronice, magnetice, rotative) Amplificatoare neelectrice( pneumatice, hidraulice)

Tema nr.4 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate

Elemente de executie electrice Elemente de executie pneumatice Elemente de executie hidraulice

Tema nr.5 Elemente electrice si electronice de semnalizare: rol functional, moduri de conectare in circuit (lampi si casete de semnalizare, hupe, sonerii, LED-uri )

Tema nr.6 Scheme simple ale circuitelor de semnalizare si avertizare

Tema nr.7 Circuite de semnalizare si avertizare: executie, verificarea functionarii semnalizari locale si de la distanta

Tema nr.8 Reglarea aparatelor din instalatiile de automatizare

Tema nr 9 Scheme simple de reglare automata ( pentru reglarea temperaturii, turatiei, nivelului, debitului)

Modulul II :«UTILIZAREA MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ

TENSIUNE »

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modulÎn modulul “Utilizarea maşinilor şi aparate electrice de joasă tensiune” a fost agregată unitatea de

competenţă tehnică generală din Standardul de Pregatire Profesională “Utilizarea maşinilor şi aparatelor electrice de joasă tensiune”. Utilizarea maşinilor şi aparatelor electrice de joasă tensiune 1,0 credit

Identifică părţile componenete de bază ale maşinilor şi aparatelor electriceSpecifică principiul şi regimurile de funcţionare ale masinilor electricePune în funcţiune maşinile electrice

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Nr. crt.

Unitatea de competenţă

Competenţe Conţinuturi

* Utilizarea maşinilor şi aparatelor electrice de joasă tensiune

Identifică părţile componenete de bază ale maşinilor şi aparatelor electrice

Maşini electrice: transformatorul, maşina de curent continuu, maşina asincronă, maşina sincronă

Sisteme componente: circuit electric, circuit magnetic, sistem mecanic

Componenetele de bază ale maşinilor electrice: stator, rotor, colector, inele colectoare, perii colectoare, sisteme de excitaţii, scuturi şi lagăre, ventilator, cutie de borne

Tipuri de solicitări: electrice, termice, electrodinamice, datorate mediului

Aparate electrice de joasă tensiune: de comutaţie, de protecţie, de reglare, de comandă, de semnalizare

Componente de bază ale aparatelor electrice: căi de curent, elemente izolante, dispozitive de acţionare, dispozitive de protecţie

Tipuri de solicitări: electrice, termice, electrodinamice, datorate mediului

*Utilizarea maşinilor şi aparatelor electrice de joasă tensiune

Specifică principiul şi regimurile de funcţionare ale maşinilor electrice

Funcţionare maşinilor electrice: Principiul de funcţionare al maşinilor electrice Ecuaţiile de funcţionare ale maşinilor electrice Parametrii nominali de funcţionare: putere,

curent, tensiune, turaţie, frecvenţă, factorul de putere, curent de excitaţie, tensiune de excitaţie

Caracteristici de funcţionare: naturale, artificiale

Regimurile de funcţionare ale maşinilor electrice: generator, motor, frână

*Utilizarea maşinilor şi aparatelor electrice de joasă tensiune

Pune în funcţiune maşinile electrice

Domenii de utilizare pentru maşinile electriceSimbolurile utilizate în schemele de comandă

Scheme de comandă pentru maşinile electrice: (scheme de pornire directă, stea-triunghi, cu reostat, de inversare de sens)

Exemple de scheme de comandă pentru motoarele electrice

- pornirea funcţie de timp a motorului de c.c. cu excitaţie derivaţie/ separată

- pornirea directă, stea-triunghi, prin autotransformator a motorului asincron cu rotor în colivie

- pornirea reostatică a motorului asincron cu rotor bobinat

- inversarea sensului de rotaţie la motorul de c.c.- excitaţie separată/derivatie; motor asincron trifazat


Modulul „Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune”, se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar.

Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor.Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

29 ore de teorie (1 ora /saptamana) 29 ore de instruire practica (1 ora /saptamana)

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, de preferinţă cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Pentru atingerea competenţelor:- Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv, vizual, practic) şi al tipului de inteligenţă al acestora. - Activităţile la lecţii vor fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt satisfăcute la un anumit moment al lecţiei.- Lucrul în grup dezvolta abilităţi de comunicare, negociere, luarea deciziilor si asumarea responsabilităţii. Prin joc de rol, elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă.- Alegerea anumitor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt centrate pe elev, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare; permit individualizarea învăţării; oferă maximul de deschidere; permite diferenţiera sarcinilor şi a timpului alocat.

Un factor important îl constituie calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii. Trebuie să depunem eforturi pentru a ne asigura că procesul de evaluare este atât riguros cât şi corect şi că sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor naţionale definite în cadrul fiecărei calificări.

Evaluarea trebuie să fie o evaluare de tip continuu şi sumativ, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzătoare fiecărei competenţe.

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. O competenţă se va evalua o singură dată. În parcurgerea modulului elevii exersează şi alte

competenţe din unităţile de competenţă de abilităţi cheie şi din unităţile de competenţă tehnică

generală, necesare atingerii competenţelor modulului, urmând ca acestea să fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.

In cazul nereuşitei, elevul are dreptul la reevaluare precum şi la sprijin suplimentar pentru dobândirea competenţei respective.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.

În conceperea unui instrument de evaluare e important să ne gândim la ce lucruri vor fi acceptate ca probe şi cum vor fi măsurate sau estimate acestea. În mod ideal schema de evaluare, care include modele de întrebări şi de soluţii la probleme ar trebui pregătită în acelaşi timp cu instrumentul de evaluare, aceasta asigurând complementaritatea lor. De exemplu, pentru o evaluare a abilităţilor practice, cel care concepe evaluarea ar trebui să conceapa şi o listă de control cu observaţii, care să definească abilităţile şi activităţile de care elevii trebuie să dea dovadă în timpul evaluării. Pregătirea schemei de evaluare înainte de folosirea unui instrument de evaluare foloseşte de asemenea la asigurarea faptului că elevii sunt capabili să completeze întrebările / sarcinile în timpul alocat.

IV. Sugestii metodologice

Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, tinând cont şi de particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.

Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine pentru asigurarea unei logici a înţelegerii şi învăţării:

Parametrii nominali de functionare: putere, curent, tensiune, turatie, frecventa, factor de putere, randament,

Maşini electrice: Transformatorul :

- Generalitati : definire, clasificare, simbol, domenii de utilizare- Constructia transformatorului :

circiut magnetic : forme de miezuri magnetice pentru monofazat si trifazat, materiale utilizate, date constructive

circuit electric : infasurari primare si secundare (materiale, forme constructive), infasurari trifazate (conexiuni ale fazelor, scheme de conexiuni, grupe de conexiuni)

elemente auxiliare : schela trafo, cuva/carcasa, izolatori de trecere, elemente de protectie, materiale si forme constructive

- Principiul si ecuatiile de functionare ale transformatorului monofazat- Regimurile si caracteristicile de functionare ale transformatorului monofazat

Regimuri de functionare : - functionare in gol - functionarea in scurtcircuit - functionarea in sarcina Caracteristica externa a unui transformator

- Autotransformatorul Masina de curent continuu :

- Generalitati : definire, simbol, domenii de utilizare- Elemente constructive:

circiut magnetic : forme constructive, materiale, date constructive pentru statorul respectiv rotorul masinii

circuit electric : infasurarea de excitatie(forma constructiva, tipuri de infasurari), infasurare rotorica(forme constr.), infasurare auxiliara(de comutatie/ de compensare), perii colectoare(material, nr. perii, rol), colector(lamele colectoare, nr. lamele colectoare, materiale), borne de legatura cu circuitul el. ext.(surse, consumatori)

sistem mecanic : arbore, lagare, carcasa, scuturi, capace laterale(material, rol functional)

- Principiul si ecuatiile de functionare ale masinii de curent continuu- Regimurile de functionare ale masinii de curent continuu

Regimuri de functionare : - generatorul de c.c.(categorii de generatoare, ecuatiile generatorului de c.c., caracteristicile) - motorul de curent continuu( ecuatiile de functionare, pornirea motorului de c.c. cu excit. derivatie, caract. de functionare, reglarea turatiei motoarelor de curent continuu, franarea motoarelor de curent continuu cu excitatie derivatie

- regimul de franare (caracterizare) Masina asincrona :

- Generalitati : definire, simbol, domenii de utilizare- Elemente constructive, rol functional:

circuit magnetic : stator, rotor (forme constructive, materiale, date constructive) circuit electric : infasurare statorica, infasurare rotorica, inele colectoare, perii

colectoare sistem mecanic : carcasa, arbore, palierele, ventilatorul

- Principiul si ecuatiile de functionare ale masinii asincrone- Caracteristicile de functionare ale masinii asincrone- Pornirea motoarelor asincrone- Reglarea vitezei motoarelor asincrone

Masina sincrona :- Generalitati : definire, simbol, domenii de utilizare- Elemente constructive, rol functional:

circiut magnetic : stator, rotor (forme constructive, materiale, date constructive) circuit electric : infasurare statorica, infasurare rotorica de c.c., infasurare de

automatizare, materiale, tip de infasurare, inele colectoare, perii colectoare sistem mecanic

- Caracteristicile de functionare ale masinii sincrone- Principiul si regimurile de functionere

Aparate electrice de joasa tensiune Rolul aparatelor electrice Clasificarea aparatelor electrice (dupa functia indeplinita, dupa constructie) Parti componenete: contacte, camere de stingere, izolatoare, piese electroizolante,elemente arcuitoare

si resorturi, mecanisme de actionare Marimi nominale : tensiune , curent, capacitate de rupere, curent limita termic, curent limita dinamic,

felul curentului, robustete mecanica, serviciul nominal Tipuri de aparate de joasa tensiune (definire, elemente componente, scheme electrice, simbol,

functionare montare) : Aparate de conectare : separatoare, separatoare de sarcina, intreruptoare, intreruptoare

automate, contactoare, contactoare cu relee Aparate pentru instalatii interioare : intreruptoare si comutatoare, prize si fise Aparate de protectie : sigurante, relee, eclatoare si descarcatoare Aparate pentru pornirea si reglarea masinilor electrice : reostate de pornire si excitatie,

comutatoare stea triunghi, inversoare de sens, controlere Aparate pentru actionari : limitatoare, microantreruptoare, butoane de comanda,

manipulatoare, selectoare

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare:Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie, competenţele tehnice

generale şi specializate din standardul de pregătire profesionalăPentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor

prevăzute de programele şcolare, la orele afectate modulului se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

observarea sistematica (activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor,atitudinilor lor fata de o sarcina data))

metoda execitiilor practice investigaţia autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că

elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile). Lucrul cu modeleleMetodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente(fise de observatie, fise de

lucru,tema de lucru in clasa sau acasa, chestionarul, fise de autoevaluare, proiectul, portofoliu, ) care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă, condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor grupului instruit.

Nivelul de pregătire teoretică tehnologică este realizat corespunzator dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.

MODULUL IIIMONTAREA SI DEMONTAREA

ORGANELOR DE MAŞINI SI MECANISME

Modulul “Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme” care se studiaza pe parcursul clasei a XI-a anul de completare, Scoala de Arte si Meserii, in vederea asigurarii pregatirii in domeniul electromecanic, face parte din trunchiul comun al Culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii

Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în Standardele de

Pregătire Profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.

I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Unităţi de competenţă relevante pentru modul

NR. CRT.

TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢENR.

CREDITE

1.

MONTAREASI DEMONTAREAORGANELOR DE MASINI SI A MECANISMELOR

Identifică organe de maşini şi mecanisme. Realizează montarea şi demontarea unei asamblări.

Actionează asupra elementelor pentru circulaţia fluidelor.

1

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Unitatea de competenta

Competente Continuturi

MONTAREASI DEMONTAREAORGANELOR DE MASINI SI A MECANISMELOR

Identifică organe de maşini şi mecanisme

Realizează montarea şi demontarea unei asamblări

Actionează asupra elementelor pentru circulaţia fluidelor

Alegerea organelor de maşini, transmisiilor mecanice şi mecanismelor:

-nituri, pene, şurub, piuliţă, arbori, osii, cuplaje, lagăre cu alunecare, lagăre cu rostogolire

Utilizarea termenilor specifici in aplicatii simple:-forte exterioare, forte interioare, coeficient de siguranţă, tensiuni, alungiri, forţe tăietoare, forte axiale, momente încovoietoare, moment de torsiune, modul de elasticitate, rezistenţe admisibile

Determinarea solicitărilor mecanice şi termice:-principii generale de calcul-solicitari simple ( întindere, compresiune, forfecare, încovoiere, răsucire) -solicitări termice: tensiuni interne datorate încălzirii sau răcirii

Efectuarea asamblarilor nedemontabile: -prin sudură -nituire -lipire

Efectuarea asamblarilor demontabile:-filetate-cu pene si stifturi-cu caneluri-elasticeElementele transmisiilor mecanice:- arbori, osii, lagăre, cuplaje , cu lanţuri, prin curele, roti dintateMecanisme care transformă mişcarea:-bielă, manivelă, came, tacheţi, cremalieră

Elemente pentru asigurarea transportului fluidelor prin conducte:

-tubulatura, conducte, flanse de legatura, racorduri, compensatoare de dilatare.

Armaturi :-vane, robineti, diafragme, elemente de sigurantaActionarea armaturilor:-închidere, deschidere, comandă, reglare, etanşeitate


Modulul « Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme » se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a anului şcolar ( cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată), nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea conţinuturilor modulului « Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme » şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor cheie, tehnice generale şi tehnice specializate aferente nivelului 2 şi corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 3, sau a integrării pe piaţa muncii.Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;

fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale; modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în plan

vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.


Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate după cum urmează: 29 ore de teorie (1 ora / săptămână) 29 ore de instruire practică (1 ora/ săptămână).Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de: dificultatea temelor nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.


Orele de teorie se pot desfasura in incaperi special amenajate, care sa contina dotarile minimale prevazute in standarde. Se va pune accent pe caracterul practic aplicativ, elevii vor analiza in detaliu partile componente ale organelor de masini, vor face masuratori, vor efectua calcule simple. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică :Elemente de statică.-forte exterioare si forte interioare-eforturi unitare-deformatii -coeficienti de siguranta si rezistente admisibile-reazeme şi reacţiuniIntindere si compresiune-forta axiala, eforturi unitare de intindere sau de compresiune-deformatii in bare solicitate la intindere

-dimensionarea si verificarea la intindere-compresiune -exemple de solicitari din domeniul de interes al calificariiIncovoiere-exemple-definirea eforturilor in sectiunea barei drepte solicitata la incovoiere-conventii de semne-bare simplu rezemate la capete-forte taietoare, moment incovoietorRasucire-exemple, definitii-calculul momentului de rasucire in barele drepte aflate in miscare de rotatie uniforma-tensiuni in bare drepte de sectiune circulara solicitate la rasucireForfecarea-definitie, aplicatiiNotiuni de baza despre organele de masini-clasificarea organelor de masini-standardizarea in industria constructoare de masini-interschimbabilitatea organelor de masiniAsamblari nedemontabile-asamblari realizate prin lipire-asamblari realizate prin nituire-asamblari realizate prin sudareAsamblari demontabile-asamblari filetate-asamblari cu pene si stifturi-asamblari prin caneluriAsamblari elastice-tipuri, materiale, utilizare -arcuriOrganele miscarii de rotatie-osii si arbori-lagare cu alunecare-lagare de rostogolire-ungerea organelor de masini-defecte si remedieri ale organelor in miscare de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exempleCuplaje mecanice-tipuri constructive, functionare-cuplaje permanente si intermitente-defecte si remedieri ale cuplajelor ce fac parte din instalatii electromecanice, exempleOrgane pentru transmiterea miscarii de rotatie-transmisii cu roti dintate-transmisii cu lant-transmisii cu curele-defecte si remedieri ale organelor pentru transmiterea miscarii de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exempleOrgane pentru retinerea, transportul si comanda circulatiei fluidelor -tubulatura ( conducte, flanse de legatura, racorduri, compensatoare de dilatare )

-identificarea armaturilor pentru reglarea si comanda circulatiei fluidelor ( vane, robineti, diafragme, elemente de siguranta )

-elemente pentru retinerea fluidelor -defecte si remedieri ale armaturilor

Modulul IV

EXECUŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

Modulul “Execuţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune” care se studiază pe parcursul clasei a XI –a, Şcoala de Arte şi Meserii, în vederea asigurării pregătirii în domeniul electromecanic, face parte din trunchiul comun al Culturii de specialitate, aria curriculară Tehnologii şi are alocate 58 de ore, din care instruire practica 29 de ore.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de către elevi a competenţelor profesionale generale (de reprezentare a schemelor instalaţiilor , de identificare a aparatelor necesare, de executie a lucrãrilor în instalatiile de joasă tensiune), în scopul definitivării calificării profesionale, a dezvoltării abilităţilor tehnice specializate şi a abilităţilor cheie.

Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în Standardele

de Pregătire Profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale.

Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

NR. CRT.

TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢENR. CREDITE

1

EXECUŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

Reprezintă schemele instalaţiilor de joasă tensiune

Selectează aparatele electrice conform documentaţiei şi cerinţelor schemei

Realizează instalaţia electrică de joasă tensiune

1

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Nr. crt.

Unitatea de competenţă

Competenţe Conţinuturi

1 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Reprezinta schemele instalatiilor electrice de joasa tensiune

Simboluri utilizate in instalatiile electriceReguli de reprezentare a instalatiilor electriceDefinirea si clasificarea instalatiilor interioareMateriale necesare executarii instalatiilor electrice interioare


Selecteaza aparatele electrice conform documentatiei/ cerintelor schemei

Conductoare electrice-clasificarea si constructia conductoarelor electrice-materiale electroizolante si de protectieAparate pentru protectia instalatiilor si a masinilor electrice-sigurante fuzibile-relee de protectie-contactoare-intrerupatoare-intreruptoare automate


Realizeaza instalatia electrica de joasa tensiune

Executarea instalatiilor electrice de joasa tensiune-operatii necesare pentru executarea instalatiilor-transpunerea schemei electrice dupa proiect-saparea santurilor si executarea strapungerilor-montarea tuburilor de protectie-montarea conductoarelor-instalatii electrice de forta in hale industrialeMontarea aparatelor de conectare, comanda si protectie-montarea intreruptoarelor-montarea comutatoarelor-montarea prizelor-montarea comutatoarelor pachet si a intrerupatoarelor cu parghieMontarea corpurilor de iluminat-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi de incandescenta-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi fluorescente si cu descarcare in gaze si vapori de mercurMontarea masinilor electrice-montarea masinilor electrice de mica putere-montarea masinilor mari-conectarea la retea si verificarea functionariiMasuri specifice de protectia muncii in timpul executarii instalatiilor electrice de joasa tensiuneTablori de distributie-tablouri de distributie pentru locuinte

-tablouri de distributie pentru industriePosturi de transformare-echipamente folosite in constructia posturilor de transformare-masuri specifice de protectia muncii


Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, de preferinţă cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Un factor important îl constituie calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii. Trebuie să depunem eforturi pentru a ne asigura că procesul de evaluare este atât riguros cât şi corect şi că sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor naţionale definite în cadrul fiecărei calificări.

Ceea ce înţelegem prin evaluare este procesul de măsurare a probelor realizărilor unui elev în ceea ce priveşte cunoştintele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare să-şi atingă obiectivele ar trebui să aibă toate caracteristicile următoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practică şi rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învăţarea eficientă, flexibilitate


În conceperea unui instrument de evaluare e important să ne gândim la ce lucruri vor fi acceptate ca probe şi cum vor fi măsurate sau estimate acestea. În mod ideal schema de evaluare, care include modele de întrebări şi de soluţii la probleme ar trebui pregătită în acelaşi timp cu instrumentul de evaluare, aceasta asigurând complementaritatea lor. De exemplu, pentru o evaluare a abilităţilor practice, cel care concepe evaluarea ar trebui să conceapa şi o listă de control cu observaţii, care să definească abilităţile şi activităţile de care elevii trebuie să dea dovadă în timpul evaluării. Pregătirea schemei de evaluare înainte de folosirea unui instrument de evaluare foloseşte de asemenea la asigurarea faptului că elevii sunt capabili să completeze întrebările / sarcinile în timpul alocat.


Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, tinând cont şi de particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practică se recomandă a se desfăşura în ateliere de specialitate dotate cu o gamă largă de instalaţii şi echipamente electrice sau la agenţii / partenerii economici.

Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea din Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor pentru asigurarea unei logici a înţelegerii şi învăţării.

Recomandăm ca in acest proces sa se utilizeze metode bazate pe actiune, cum ar fi: efectuarea de lucrari practice; joc de rol; simulare.La fel de utile si recomandate pot fi urmatoarele metode:

explorative ( vizite, observarea directa, observarea independenta ); expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea).

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor grupului instruit.

Nivelul de pregătire teoretică tehnologică este realizat corespunzator dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.

Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse in ordine cronologica:

1 Simboluri utilizate in instalatiile electrice2 Reguli de reprezentare a instalatiilor electrice3 Definirea si clasificarea instalatiilor interioare4 Materiale necesare executarii instalatiilor electrice interioare5 Conductoare electrice-clasificarea si constructia conductoarelor electrice-materiale electroizolante si de protectie6 Aparate pentru protectia instalatiilor si a masinilor electrice-sigurante fuzibile-relee de protectie-contactoare-intrerupatoare-intreruptoare automate7 Executarea instalatiilor electrice de joasa tensiune-operatii necesare pentru executarea instalatiilor-transpunerea schemei electrice dupa proiect-saparea santurilor si executarea strapungerilor-montarea tuburilor de protectie-montarea conductoarelor-instalatii electrice de forta in hale industriale8 Montarea aparatelor de conectare, comanda si protectie-montarea intreruptoarelor-montarea comutatoarelor-montarea prizelor-montarea comutatoarelor pachet si a intrerupatoarelor cu parghie9 Montarea corpurilor de iluminat-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi de incandescenta-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi fluorescente si cu descarcare in gaze si vapori de mercur10 Montarea masinilor electrice-montarea masinilor electrice de mica putere-montarea masinilor mari-conectarea la retea si verificarea functionarii11 Masuri specifice de protectia muncii in timpul executarii instalatiilor electrice de joasa tensiune12 Tablouri de distributie-tablouri de distributie pentru locuintetablouri de distributie pentru industrie13 Posturi de transformare-echipamente folosite in constructia posturilor de transformare-masuri specifice de protectia muncii

Modulul V

EXPLOATAREA MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR ELECTROMECANICE


“ Exploatarea maşinilor şi utilajelor electromecanice ”

Exploatarea maşinilor şi utilajelor electromecanice 1,0 credit

1.Utilizează instalaţia electromecanică2. Supravegheaza instalaţia electromecanică.. 3. Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice




Exploatarea maşinilor şi

utilajelor electromeca

nice

1.Utilizeazăinstalaţia electromecanică

Instalarea si punerea in functiunea a masinilor si aparatelor electrice:-instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice rotative-instalarea si punerea in functiune a transformatoarelor-instalarea si punerea in functiune a aparatelor electrice-masuri de tehnica securitatii muncii la instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice

2.Supravegheaza instalaţia electromecanică.

Exploatarea masinilor si aparatelor electrice:-exploatarea generatoarelor ( functionarea in paralel, reglarea sarcinii )-exploatarea motoarelor electrice-exploatarea transformatoarelor-exploatarea intreruptoarelor-exploatarea separatoarelor, transformatoarelor de masura si a sigurantelor-masuri de tehnica a securitatii muncii la exploatarea masinilor si aparatelor electrice

3. Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice

Pornirea si reglarea turatiei la masinile electrice:-pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone-reglarea turatiei la motorele asincrone-pornirea si reglarea turatiei masinilor de curent continuu-pornirea masinilor sincrone

III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluareParcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, de preferinţă cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Pentru atingerea competenţelor:- Activităţile la lecţii vor fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt satisfăcute la un anumit moment al lecţiei.- Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv, vizual, practic) şi al tipului de inteligenţă al acestora.- Alegerea anumitor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt centrate pe elev, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare; permit individualizarea învăţării; oferă maximul de deschidere; permite diferenţiera sarcinilor şi a timpului alocat.

Un factor important îl constituie calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii. Trebuie să depunem eforturi pentru a ne asigura că procesul de evaluare este atât riguros cât şi corect şi că sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. Ceea ce înţelegem prin evaluare este procesul de măsurare a probelor realizărilor unui elev în ceea ce priveşte cunoştintele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.



Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. O competenţă se va evalua o singură dată. În parcurgerea modulului elevii exersează şi alte competenţe

din unităţile de competenţă de abilităţi cheie şi din unităţile de competenţă tehnică generală, necesare atingerii competenţelor modulului, urmând ca acestea să fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.




Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult, nimic mai puţin, aşa cum se precizează în Standardul de Pregătire Profesională.


Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:- modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;- fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;- modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;- modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.


Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, tinând cont şi de particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practică se recomandă a se desfăşura în ateliere de specialitate dotate cu o gamă largă de instalaţii şi echipamente electrice.

Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică :

Instalarea si punerea in functiunea a masinilor si aparatelor electrice-instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice rotative-instalarea si punerea in functiune a transformatoarelor-instalarea si punerea in functiune a aparatelor electrice-masuri de tehnica securitatii muncii la instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice

Pornirea si reglarea turatiei la masinile electrice-pornirea maşinilor electrice -pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone-reglarea turatiei la motorele asincrone-pornirea si reglarea turatiei masinilor de curent continuu-pornirea masinilor sincrone

Exploatarea masinilor si aparatelor electrice-exploatarea generatoarelor ( functionarea in paralel, reglarea sarcinii )-exploatarea motoarelor electrice-exploatarea transformatoarelor-exploatarea intreruptoarelor-exploatarea separatoarelor, transformatoarelor de masura si a sigurantelor-masuri de tehnica a securitatii muncii la exploatarea masinilor si aparatelor electrice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie: de dificultatea acesteia; de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit; de dotarea atelierelor de instruire practica si/sau a sectiilor de productie ale agentilor economici

parteneri; ritmul de asimilare a cunoştinţelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit; particularitatile de varsta ale grupului instruit. Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practica cu o bună dotare materială / sectii de productie ale agentilor economici parteneri.

Modulul VIÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA MAŞINILOR, UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR

I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul “Întreţinerea şi repararea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor ”

Întreţinerea şi repararea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor 1,0 credit Realizează sarcini de complexitate medie pentru întreţinerea maşinilor de acţionare

Aplică tehnologia indicată pentru lucrările de reparaţiiVerifică lucrările de întreţinere şi reparaţii executate


Unităţi de competenţă

Competenţe Conţinuturi tematice

Întreţinerea şi repararea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor

Realizează sarcini de complexitate medie pentru întreţinerea maşinilor de acţionare

Organizarea şi dotarea tehnică a atelierelor de reparaţii.Probleme tipice ale exploatării, întreţinerii şi reparării echipamentelor electrice:-Incălzirea echipamentelor-influenţa curenţilor de scurtcircuit asupra instalaţiilor electrice-proprietăţile arcului electricContacte electrice:-clasificarea contactelor electrice-rezistenţa de contact-solicitările termice şi electrodinamice ale legăturilor de contact-materiale folosite la execuţia contactelorRăcirea instalaţiilor electriceUscarea instalaţiilor electrice

Uscarea transformatoarelor

Aplică tehnologia indicată pentru lucrările de reparaţii

Clasificarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale echipamentelor electromecanice:-revizia tehnică -reparaţia curentă-reparaţia capitalăVolumul reparaţiilor Vibraţiile maşinilor electrice:-cauzele vibraţiilor-măsurarea vibraţiilor-înlăturarea vibraţiilor -echilibrarea rotoarelorTehnologia întreţinerii şi reparării maşinilor electrice-întreţinerea maşinilor electrice-defecte comune ale maşinilor electrice ( puncte mate pe colector, uzura neuniformă a inelelor colectoare, uzura excesivă a periilor, cerc de foc la colector, punerea la masă a bobinajelor, supraîncălzirea maşinii, zgomote şi vibraţii) Repararea maşinilor electrice:-demontarea cuplelor-demontarea rulmenţilor-scoaterea rotorului-rebobinarea maşinilor electriceCuplarea maşinilor electrice:-cuplarea directă a maşinilor electrice-cuplarea prin curele şi lanţuri de transmisie

Verifică lucrările de întreţinere şi reparaţii executate

Încercările şi verificările maşinilor electrice. ( intermediare, finale, mecanice, electrice )- verificări mecanice- încercări electrice

III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluareParcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, de preferinţă cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competenţelor:- Activităţile la lecţii vor fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt satisfăcute la un anumit moment al lecţiei.- Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv, vizual, practic) şi al tipului de inteligenţă al acestora.- Alegerea anumitor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt centrate pe elev, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare; permit individualizarea învăţării; oferă maximul de deschidere; permite diferenţiera sarcinilor şi a timpului alocat.

Un factor important îl constituie calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii. Trebuie să depunem eforturi pentru a ne asigura că procesul de evaluare este atât riguros, cât şi corect şi că sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor naţionale definite în cadrul fiecărei calificări.

Ceea ce înţelegem prin evaluare este procesul de măsurare a probelor realizărilor unui elev în ceea ce priveşte cunoştintele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.



Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. O competenţă se va evalua o singură dată. În parcurgerea modulului elevii exersează şi alte competenţe

din unităţile de competenţă de abilităţi cheie şi din unităţile de competenţă tehnică generală, necesare atingerii competenţelor modulului, urmând ca acestea să fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.




Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult, nimic mai puţin, aşa cum se precizează în Standardul de Pregătire Profesională.


Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:- modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;- fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;- modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;

- modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.


Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, ţinând cont şi de particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practică se recomandă a se desfăşura în ateliere de specialitate dotate cu o gamă largă de instalaţii şi echipamente electrice.


Orele de teorie se pot desfăşura in încăperi special amenajate, care să conţină dotările minimale prevăzute in standarde.

Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:

1. Atelierul de reparaţii:- Dotarea tehnică- Organizarea ergonomică a locului de muncă- Norme specifice de protecţia muncii din atelierul de întreţinere şi reparaţii

2. Probleme specifice apărute în exploatarea echipamentelor electrice- curenţii de scurtcircuit: tipuri de scurtcircuite, cauzele şi efectele curenţilor de scurtcircuit,

limitarea curenţilor de scurtcircuit- încălzirea echipamentelor

3. Contactele electrice- tipuri de contacte- materiale folosite- rezistenţa de contact- solicitările contactelor electrice

4. Activităţi de întreţinere şi reparare a instalaţiilor electrice- răcirea instalaţiilor electriceuscarea instalaţiilor electriceuscarea transformatoarelor

5. Lucrări de întreţinere şi reparaţii ale echipamentelor electromecanice- tipuri de lucrări de întreţinere şi reparare- revizia tehnică - reparaţia curentă- reparaţia capitală- volumul reparaţiilor

6. Vibraţiile maşinilor electrice şi înlăturarea lor- cauzele şi efectele vibraţiilor- măsurarea vibraţiilor- echilibrarea rotoarelor maşinilor electrice: echilibrarea statică, echilibrarea dinamică

7. Tehnologia întreţinerii şi reparării maşinilor electrice- Întreţinerea maşinilor electrice

- defecte comune ale maşinilor electrice ( puncte mate pe colector, uzura neuniformă a inelelor colectoare, uzura excesivă a periilor, cerc de foc la colector, punerea la masă a bobinajelor, supraîncălzirea maşinii, zgomote şi vibraţii)

- Repararea maşinilor electrice- demontarea cuplelor- demontarea rulmenţilor- scoaterea rotorului - rebobinarea maşinilor electrice

- Cuplarea maşinilor electrice:- cuplarea directă a maşinilor electricecuplarea prin curele şi lanţuri de transmisie

8. Încercările şi verificările maşinilor electrice- tipuri de încercări şi verificări ale maşinilor electrice- verificări mecanice

- încercări electrice

MODULUL VII

ASAMBLAREA ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):

In cadrul modulului au fost aggregate unitatea de competenta tehnica specializata “Asamblareaechipamentelor industriale” cu unitatea de compenta cheie “Asigurarea calitatii”

“Asamblarea echipamentelor industriale”

- Executa lucrari pregatitoare corespunzatoare pentru asamblare- Realizeaza asamblarea echipamentelor industriale- Executa verificari la lucrarile de montaj/ asamblare a echipamentelor industriale

“Asigurarea calitatii”

- Aplica normele de calitate in domeniul de activitate- Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii.

II.TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR:

UNITATEA DE COMPETENTA

COMPETENTE CONTINUTURI TEMATICE

Asamblarea echipamentelor industriale

Executa lucrari pregatitoare corespunzatoare pentru asamblare

Echipamente industriale:- motoare electrice de actionare- aparate electrice- reductoare - cuplaje electromagnetice- compresoare- ventilatoare- pompe

Lucrari mecanice:- trasari- gauriri- filetari.

Subansamble :- stator- rotor- bobine- cuve- camera de stingere


Asigurarea calitatii

Realizeaza asamblarea echipamentelor industriale

Metode asamblare- metoda interschimbabilitatii totale- metoda interschimbabilitatii

partiale- metoda selectionarii- metoda ajustarii - metoda reglarii

Lucrari de montaj conform fiselor tehnologice de asamblari

Aplica normele de calitate in domeniul de activitate

Instrucţiuni de lucru, caiet de sarcini, norme interne, criterii şi indicatori naţionali, europeni şi internaţionali


Asigurarea calitatii

Executa verificari la lucrarile de montaj/ asamblare a echipamentelor industriale

Lucrari pentru echipamente industriale:- motor electric de actionare

reductore- aparate electrice- cuplajeelectromagnetice- pompe- ventilatoare- compresoare

Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii.

Respectarea metodelor standardizate definite in funcţie de modelul de management al calităţii adoptat de organizaţieAutoevaluarea propriei activităţi în raport cu indicatori şi criterii din standardele internaţionale privind calitatea, adoptate de modelul de managemnt al calităţii în organizaţie

III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi; prezentarea temelor în mai multe moduri (raport ,discuţie sau grafic).

În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelorprevăzute de programă, se recomandă:

utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol);

realizarea de proiecte şi portofolii; utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor soft-uri educaţionale specifice

domeniului; desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de pregătire.

Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să cunoască stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a competenţelor prevăzute de programele şcolare la orele de tehnologii, se recomandă utilizarea următoarelor metode:

observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării proba practică investigaţia, chestionarul

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: interviul proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport

portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

fişe de autoevaluare fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare fişe de lucru

IV. Sugestii metodologice: Modulul VII- “ Asamablarea echipamentelor industriale “ face parte din Stagiile de pregatire

practica care au un numar total de 240 ore.

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore, din care 30 ore de laborator tehnologic repartizate pentru practica de proiect.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile matice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.

Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, lucrari practice, proiecte, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP.

Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Consideratii generale Elementele produsului si procesului tehnologic de asamblare Tipuri de asamblari Procedee de asamblare Operatii pregatitoare pentru asamblare:

-trasari, gauriri, filetari-ajustare si finisare-pregatirea suprafetelor de control-echilibrare-alte operatii pregatitoare

Metode de asamblare Tehnologii de asamblare Metode de incercare si verificare a echipamentelor industriale

- verificari mecanice- verificari electrice- verificari specifice

MODULUL VIII

INCERCARILE ECHIPAMENTELOR ELECTROMECANICE INDUSTRIALE


In cadrul modulului au fost agregate unitatea de competenta tehnica specializata “Incercarile echipamentelor industriale” cu unitatile de compenta cheie “Lucrul in echipa” si “Igiena si securitatea muncii”

“Incercarile echipamentelor industriale”:

- Executa lucrari pregatitoare in vederea incercarii echipamentelor industriale- Executa incercari caracteristice ale echipamentelor industriale- Inlatura defectiunile aparute in cadrul incercarilor conform standardelor respectand normele de

protectia muncii

„Lucrul in echipa”:

- Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor- Isi asuma rolurile care ii revin in echipa- Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor

„Igiena si securitatea muncii”:

- Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor

- Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca




Incercarile echipamentelor indusrtiale

Lucrul in echipa

Executa lucrari pregatitoare in vederea incercarii echipamentelor industrial

Lucrari mecanice:trasari,gauriri,filetari Lucrari de montaj:fixare pe

postamente, interpunere mecanica a echipamentului de actionare

Lucrari de conexiuni: electrice si mecanice

Lucrari de alimentare: conexiuni la retea

Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

Obiective informationale, organizatorice si actionale

Sarcini profesionale si sociale Resurse informationale,materiale si

umane

Igiena si securitatea muncii

Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor

Instructaj periodic, echipament de protecţie

Insuşirea, respectarea si aplicarea normelor

Echipamente de protecţie specifice locului de muncă (ecrane de protecţie, cască, mască de gaz, şorţ, mănuşi)


Lucrul in echipa

Executa incercari caracteristice ale echipamentelor industriale

Echipament industrial:motoare electrice de actionare, aparate electrice, reductoare, cuplaje electromagnetice, compresoare, ventilatoare, pompe

Incercari:masurarea parametrilor, probe de mers in gol, probe de scurtcircuit

Isi asuma rolurile care ii revin in echipa

Rolurile in cadrul unei echipe: Poziţia individuală: inclus, exclus,

subordonat, coordonator, iniţiator, raportor

Atitudini: sprijin, implicare, interes, încurajare, motivare, solidarizare

Acţiuni:finalizare de sarcini proprii, distribuire de sarcini în echipă, supravegherea finalizării unor operaţiuni, raportarea rezultatelor

Igiena si securitatea muncii

Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca

Factori de risc : substanţe periculoase, viruşi, bacterii, curenţi de aer, temperatură, umiditate, ventilaţie, zgomote, vibraţii, radiaţii

Remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie, respectarea normelor de protecţie


Inlatura defectiunile aparute in cadrul incercarilor conform standardelor respectand normele de protectia muncii

Defectiuni: conditii de alimentare,greseli de conexiuni

Lucrul in echipa Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplimirea sarcinilor

Pregătire profesională, poziţia faţă de grup, atitudini, grad de motivare, interese

Explicaţii de sarcini, încadrare în timp, respectarea unui plan comun, asigurarea echilibrului de sarcini în echipă, negocierea sarcinilor

Verificări ale calităţii sarcinilor, corecţii şi adaptări ale planului comun, recunoaşterea meritelor




În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelorprevăzute de programă, se recomandă:

utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol);

realizarea de proiecte şi portofolii; utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor soft-uri educaţionale

specifice domeniului; desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de pregătire.




Ca instrumente de evaluare se pot folosi: interviul proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare

a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport


fişe de autoevaluare

fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare fişe de lucru

IV. Sugestii metodologice:

Modulul VIII - “Incercarile echipamentelor industriale “ face parte din Stagiile de pregatire practica care au un numar total de 240 ore.

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore, din care 30 ore de laborator tehnologic repartizate pentru practica de proiect.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile

tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice

vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, proiecte, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP.

Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Lucrari pregatitoare in vederea incercarii echipamentelor industriale: motoare electrice de actionare,

aparate electrice, reductoare, cuplaje electromagnetice, compresoare, ventilatoare, pompe; Lucrari mecanice in vederea incercarii echipamentelor industriale; Lucrari de montaj in vederea incercarii echipamentelor industriale Lucrari de conexiuni si alimentare ale echipamentelor industriale Lucrari de incercari caracteristice, intermediare si finale; Masurarea parametrilor echipamentelor industriale la:

probe de mers in gol probe de scurtcircuit

Completarea documentatiei tehnologice specifice Identificarea defectiunilor si regimurile anormale de functionare ale echipamentelor industriale Remedierea defectiunilor ( mecanice,electrice ) ale echipamentelor industriale

CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALAMODULUL IX

“ PUNEREA IN FUNCTIUNE A ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE ”


In cadrul modulului au fost agregate unitatea de competenta tehnica specializata:

« Punerea în functiune a echipamentelor industriale » :- Specifica conditiile ce trebuie indeplinite la punerea in functiune- Executa lucrari pregatitoare mecanice si electrice in vederea punerii in functiune- Descrie rolul si functionarea utilajelor si instalatiilor- Verfica lucrarile executate dupa amplasarea echipamentului industrial- Cupleaza echipamnetul industrial ce urmeaza a fi actionat




Punerea în functiune a echipamentelor industriale

Specifica conditiile ce trebuie indeplinite la punerea in functiune

Plan de amplasare : locul unde se monteaza utilajul

Conditii : conform caietului de sarcini Elemente de legatura: cuplaje elastice,

rigide,curele de transmisie,variatoare de viteza Protectie : protectia utilajelor electrice

(suprasarcina, supratensiuni, supracurenti).Executa lucrari pregatitoare mecanice si electrice in vederea punerii in functiune

Date nominale:corespunzatoare tipului de utilaj Verificari ale instalatiei: strangerea pieselor

aflate in miscare, verificarea planitatii fundatiei sau glesierelor, verificarea starii izolatiilor verificarea protectiei utilajelor , nivelul uleiului

Descrie rolul si functionarea utilajelor si instalatiilor

Parametrii de functionare( specifici fiecarui tip de utilaj)

Pregatirea instalatiei (verificarea conexiunilor electrice, starea legaturilor mecanice)

Defecte( blocare rulmenti, nealimentare cu energie electrica, conducte infundate, lipsa ulei

Verfica lucrarile executate dupa amplasarea echipamentului industrial

Conditii de punere functiune a echipamentelor Punerea in functiune a echipamentelor Incercari partiale(porniri,reglaje) Intocmirea documentatiei specifice lucrarilor

executateCupleaza echipamentul industrial ce urmeaza a fi actionat

Tipuri de conexiuni (mecanice si electrice) Punere in functiune (alimentarea cu

energieelectrica, cuplarea la retea, conditii tehnice)

Temele abordate si numarul de ore aferent fiecarei teme se vor alege in functie de profilul scolii si al agentului economic partener, respectand Standardul de Pregatire Profesionala.







Ca instrumente de evaluare se pot folosi: interviul proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport


IV. Sugestii metodologice:

Curriculumul la decizia şcolii este, în învătământul profesional şi tehnic, un curriculum în dezvoltare locală care presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc.). Opţiunea pentru o astfel de componentă a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.

În planul cadru de învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii, pentru curriculumul în dezvoltare locala au fost alocate, un număr de :

116 de ore din care : 58 de ore teorie 58 de ore laborator tehnologic

Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate şi are în vedere: resursele locale pentru instruire ( baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare cu agenţii

economici ) cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor economice

desfăşurate în zonă.

Conţinutul curriculumului în dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc.

Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele direcţii: lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de competenţele personale

şi cele sociale; dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de derulare a unei afaceri propri pornind de la formarea

profesională într-o calificare; promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să devină

cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.

RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINŞI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ

Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi integraţi individual ( nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele condiţii:

Principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de masă Pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul de masă Cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi diferenţiate, aplicând

metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute Întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi speciale de către medicul

şcolar, profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la clasă Întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină ( modul de specialitate) Urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio-profesionale în comunitate a

elevilor cu nevoi speciale Evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor

fără deficienţe Interrelaţionarea pregătirii de cultură generală cu pregătirea de specialitate şi cu instruirea practică, în

vederea dobândirii competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională Pentru elevii deficienţi vizuali, surdo-muţi şi motori se pot utiliza planurile de învăţământ pentru şcoala

de arte şi meserii cu adaptările necesare În perioada şcolarizării, elevii cu nevoi speciale trebuie să beneficieze de metodele specifice de predare-

învăţare, pentru ca la finalizarea profesionalizării să se integreze social şi profesional

Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare următoarele acţiuni: consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au experienţă în

pregătirea acestor elevi prevederea unei perioade suplimentare de instruire ( un semestru) pentru atingerea competenţelor

descrise în standarde înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor suplimentare privind

mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă

folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive

întocmirea de programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării, atât in cadrul activităţilor la clasă şi ateliere, căt şi formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi capacităţilor de înţelegere a relaţiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.

evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic al elevilor

Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin : programe individualizate ( centrate pe elev) programe pe grupe de nivel programe interactive programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la instruirea practică

Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă: se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho-intelectuale ale

elevilor se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu deficienţe uşoare şi

mediicalificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare

Date post:	30-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	mirela-nitipir
View:	186 times
Download:	5 times

Electromecanic Utilaje Si Instalatii Industriale

Documents